Anul I master “Evaluare psihologică şi psihoterapii recuperatorii”

STUDIU DE CAZ

Concept cheie:

• Deficienţă fizică = orice abatere de la normal în forma şi funcţiunile

organismului, care tulbutră creşterea şi dezvoltarea copilului, îi modifică

aspectul exterior şi îi afectează puterea de adaptare la efort fizic şi/sau

psihic.

• Tetrapareza spastica =

DATE DESPRE SUBIECT:

• Nume si prenume: T.D.• Vârsta: 10 ani• Situaţia şcolară:elev clasa a II-a in invatamantul de masa• Diagnostic: tetrapareză spastică cu tulburari grave de statică şi mers.•

PROBLEMA :

Copilul prezintă tulburări de adaptare şcolară cu scăderea randamentului şcolar, relaţii conflictuale cu ceilalţi, plâns facil, iritabilitate. Parintii solicita consiliere psihologică pentru copil.

OBIECTIVE:

• Determinarea cauzelor care duc la dificultatile de adaptare• Adoptarea de catre copil a unei conduite adaptative eficiente

ETAPE

I. Abordarea cazului

A. Prezentarea cazului – situaţia actuală:

• Dificultăţi de adaptare şi integrare în colectivul clasei, în general

într-un grup;

• Conduită neadecvata cu tendinţe la agresivitate

• Stare de iritabilitate, plâns facil

B. Procurarea şi sistematizarea informaţiilor.

1. Observaţii psihologice : Copilului i-a fost administrată o baterie de teste psihologice, incluzând testul de inteligenţă M.P.R, teste de personalitate proiective, cum ar fi desenul familiei, desenul arborelui, desenul omului conturându-se următorul profilul psihologic

Istoric social:

Copilul provine dintr-o familie legal constituita , este singurul copil. Parintii , in varsta de 34 ani –mama si 37 ani-tatal au ambii studii superioare si sunt salariati.Copilul a fost diagnosticat de la nastere, urmeaza zilnic tratament recuperator(kinetoterapie, masaj, reflexoterapie).

Prezentarea cazului:

Parintii au fost sesizati de catre cadrele didactice despre comportamentul copilului , existand sesizari si din partea unor parinti a caror copii au fost loviti de D.Parintii au fost initial indignati si afirma ca D.este discriminat din cauza deficientei fizice , dar in cele din urma au hotarat sa apeleze la ajutor specializat.

Copilul se deplaseaza cu mare greutate , poate sa mearga putin dar oboseste repede si se foloseste de un carucior. Este adus la scoala si la recuperare de catre asistentul personal care il supravegheaza pe toata perioada zilei cand parintii lucreaza.

Din caracterizarea de la scoala reiese ca D.prezinta uneori crize de nervozitate si arunca cu obiecte, uneori ranind usor alti copii.Are un nivel intelectual bun dar deseori in timpul lectiilor isi pierde capacitatea de concentrare a atentiei. Vine cu temele facute. Doreste sa raspunda aproape intotdeauna dar de cate ori este corectat se enerveaza.Raspunsurile gresite ii produc iritare si reactii violente(tranteste caietul, creionul). Aceeasi reactie de nervozitate are uneori cand alti copii primesc aprecieri pozitive. Ii place sa fie in centrul atentiei si sa vorbeasca cu ceilalti, in special cu adultii.In pause relationeaza cu colegii dar de multe ori ajunge la conflicte cu acestia si se retrage.Aceste manifestari au fost foarte rare la inceputul scolarizarii, accentuindu-se in ultimele luni.

Observatii psihologice:

• Inteligenta – de nivel bun(QI= 105)• Gandirea – concreta• Limbaj scris- dificil datorita deficientei; citeste foarte bine;• Deprinderi verbale – normale, corespunzatoate varstei• Memoria-in general mecanica• Imaginatia- foarte creativ, inventeaza povesti;• Atentia – capacitate redusa de concentrare, oboseste usor;• Vointa – slaba, nu ia decizii, asteapta sa i se spuna mereu ce sa faca; se

plictiseste usor de o activitate• Motivatia – motivat de aprecierile positive ale celorlalti;• Afectivitate – prezita dezechilibre afective majore, oscileaza intre

dispozitii afective positive si negative in perioade foarte scurte de timp, este hiperemotiv, plange usor .

• Temperament- extravertit• Nivel de maturizare sociala – este foarte comunicativ si cauta

compania altora ,dar deseori este conflictual in relationare ; nu are autonomie personala datorita deficientei, fiind total dependent de ajutorul celuilalt.

Testele proiective(desenul omului, desenul arborelui, desenul familiei) releva o stima de sine scazuta, sentimente de insecuritate afectiva si frustrare, atitudine pesimista.

Atitudinea parintilor este de hiperprotectie, in acelasi timp acestia au asteptari mari de la el in ceea ce priveste rezultatele scolare. Copilul este in centrul atentiei si preopcuparilor parintilor , nu i se permite sa faca aproape nimic singur si orice dorinta a acestuia este satisfacuta imediat. Autonomia personala a acestuia este slab incurajata chiar daca deficienta fizica permite totusi realizarea unor activitati. In cazul esecurilor scolare parintii au o atitudine critica si ii reproseaza copilului sacrificiile pe care ei le fac pentru ai crea crea acestuia conditii optime pentru studiu. Familia valorizeaza mult capacitatea intelectuala a copilului care , spun ei ,va compensa dizabilitatea fizica a acestuia.

Strategii de interventie:

Se actioneaza la nivel personal prin:

• Cresterea increderii in fortele proprii;• Stimularea motivatiei pentru invatare;• Modificarea atitudinii fata de colegi ;• Cresterea tolerantei la frustrare;• Dezvoltarea capacitatii de a accepta esecul ca facand parte din viata si

fiind necesar pentru dezvolatare;• Se analizeaza posibilitatea suprasolicitarii copilului ca fiind o cauza a

escului.

Acest lucru se realizeaza prin includerea intr-un program de psihoterapie individuala cat si includerea intr-un grup de dezvoltare personala pentru copii cu dizabititati

bazat pe psihodrama Moreno.

Se actioneaza la nivelul familiei prin identificarea mecanismelor care sustin simptomele si comportamentul dezadaptativ al copilului si restructurarea si redefinirea relaiilor dintre membri.

Se actioneaza la nivelul clasei prin:

• Inlesnirea integrarii in grup;• Solicitarea copilului in realizarea unor activitati desfasurate in grup;• Participarea la activitati extrascolare si eventual descoperirrea unor

aptitudini cu rol compensator pentru copil si care sa-i inbunatateasca increderea in fortele proprii.