36888926-testul-sociometric

7/29/2019 36888926-TESTUL-SOCIOMETRIC

http://slidepdf.com/reader/full/36888926-testul-sociometric 1/10

Cabinetul de asistenta psihopedagogica interscolar Colegiul Agricol "Nicolae Cornateanu"

TESTUL SOCIOMETRIC

METODA DE CUNOASTERE A COLECTIVULUI DE ELEVI

Tehnicile si metodele de cunoaştere a grupului mic permit nu numaisa surprindă momentele manifestate la acest nivel ci si sa recomande pe bazacelor constatate, modalitatea concrete de acţiune în vederea ameliorăriiunor manifestări sau deviante, conducând spre creşterea eficienteiactivităţii. Latura practic-aplicativa a psihosociologiei iese astfel cu

pregnanta în evidenta. Cercetările sociometrice întreprinse asupra grupuluiau un caracter concret si urmăresc o finalitate practica, determinata.Aria de cuprindere a cercetărilor de sociometrie s-a extins continuu

asupra celor mai diverse domenii de activitate umana incluzând activitateaeducaţionala . Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor si procedeelor caracteristice grupului în general. Rezultatele obţinute suntfolosite mai apoi în vederea perfecţionării, acţiunii educaţionale, sau pentrua îmbunătăţii relaţionarea, adaptarea, coeziunea grupului în pregătire. Înaintede a face o paralela între grup si colectivul de elevi/studenţi dorim saevidenţiem prin ce se caracterizează din punct de vedere psihosocial grupul.

Din punct de vedere al mărimii colectivului, grupul de elevi este formatdintr-un număr ce oscilează între 10- 15 si 30- 35 de elevi.Reunirea lor în colectiv este determinata de dorinţele sau opţiunile

şcolare a celor în cauza, dar în acelaşi timp si de factori obiectivi.În momentul constituirii clasa este un grup formal, instituţionalizat prinmasuri administrative si organizatorice atât la nivel central cât si lanivelul scolii. Ulterior între elevi se stabileşte o reţea complexa derelaţii interpersonale, informale, afective si spontane, care completeazăsi substituie relaţiile formale în cadrul colectivului de elevi.

Datorita climatului psihosocial specific, a timpului petrecut împreuna, aceste relaţii formale dar mai ales informale se

amplifica puternic, implicând o deosebita dinamica. În interiorul clasei seconcretizează constituirea unor subgrupuri în cadrulcărora domina îndeosebi relaţiile informale.

La nivelul colectivului scolii, relaţiile dintre membri şisunt mai îndepărtate în spaţiu si timp, cu o frecventa mai redusa, fiind




lipsite de acea încărcătura afectiva specifica relaţiilor directe si permanente din interiorul clasei.

Structura colectivului de elevi este generata de interrelaţiileexistente între membri ei. Aceste interrelatii se pot structura în funcţiede interdependenta rolurilor si statusurilor, astfel încât putem distingedoua structuri fundamentale: o structura formala si o structura informala.

Prima, structura formala apare ca rezultat al investirii oficiale aelevilor sau studenţilor în diferite roluri ( sef de clasa, responsabili etc.). înurma acestor investiri cu roluri făcute de diriginte, vor apărea în mod firescdiverşi lideri oficiali /formali, permanenţi/temporari. Aceştia formeazăun organism de conducere însărcinat cu urmărirea, îndeplinirea, atingereaunor obiective comune. Structura formala este un rezultat al unificării

acestor relaţii formale într-un tot unitar. Forma si conţinut ei suntdeterminate de autoritatea si modul în care se iau deciziile si seîndeplinesc sarcinile. Prezenta dirigintelui, a comandantului de pluton/ acomandantului de companie, ca lider formal adult , imprima un anumitspecific reţelei relaţionale a structurii formale, atât pe orizontala câtsi verticala. Liderul formal si cel informal manifesta mai multe funcţii

printre care asigurarea condiţiilor în vederea atingerii scopurilor sauacţiuni îndreptate în vederea menţinerii coeziunii grupului.

Structura informala se caracterizează prin aceea ca interacţiunea dintre

membri grupului de elevi, nu este impusa sau reglementata din exterior, eaeste rezultatul firesc, natural si spontan al relaţiilor intersubiective,

psihologice ce se stabilesc între elevi. Acestea sunt relaţiiinterpersonale între personalitatea diferite, care se influenţeazăreciproc, prin care elevii se percep, comunica, acţionează si reacţioneazăunii în raport cu alţii, se cunosc, se apropie, se asociază, se îndrăgesc,se ajuta, se împrietenesc sau dimpotrivă, se suspectează, devin geloşi, seresping etc. Structura informala are un caracter afectiv, simpatetic,

bazat pe legături sociometrice de simpatie, antipatie si indiferenta între

membri şai. Putem spune ca este vorba de "expansiunea afectiva"(atitudinea elevului fata de ceilalţi colegi), dar în acelaşi timp si de"incluziunea afectiva" (atitudinea clasei fata de elev). Cele doua laturiconstituie un tot indisolubil, una neputând exista fora cealaltă.Conexiunea complexa dintre ele conduce la o interinfluenţare reciproca,expansiunea fiind predominat individuala iar incluziunea predominatsociala, ambele au un caracter psihosocial. În funcţie de aceste relaţii

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/




informale apar aşa zişii lideri informali/persoane preferate. Daca lideriiformali se impun mai ales în virtutea rolului si funcţiei pe care ledeţin, liderii informali se impun în virtutea unor calitatea personaleapreciate de colegii lor. Cele doua tipuri de structuri, formala siinformala specifice colectivului de elevi se afla într-o strânsainterdependenta. Structura informala se cristalizează după un anumit timpdar are o dinamica si dezvoltare proprie, continua. Tocmai de aceeastudiul sociometric asupra căruia ne vom opri mai apoi, nu poate firealizat cu succes, astfel încât sa surprindă o anume stabilitaterelaţionala, decât după un anumit timp de la formarea clasei, timp în careelevii sa reuseasca sa se cunoască între ei, sa manifeste simpatii sauantipatii.

Din punct de vedere sociologic colectivul de elevi

ca realitate supraindividuala, nu poate fi redusa la suma particularităţilor psihice ale elevilor, ea fiind o rezultanta, calitativdeosebita, ce apare tocmai din interacţiunile stabilite între ei.Coeziunea colectivului reflecta convergenta dintre membri sai,concentrarea interacţiunii lor în vederea integrării elevilor într-un totunitar.

Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformărilor ce au locîn interiorul clasei, transformări care îi imprima acestuia întimp o anume traiectorie.

Dinamica este determinata de adaptarea,integrarea sau subordonarea celor doua structuri, de contradicţiile,conflictele, intoleranta/toleranta dintre membri colectivului, care semanifesta si se modifica permanent.

Un rol deosebit în realizarea scopurilor îl are dirigintele, care trebuie sacoordoneze activitatea,sa stabilească cerinţe, care sa conducă mai apoi lasatisfacerea obiectivelor educaţionale.

Structura, interacţiunea si conţinutul circumscriu, toate la un loc,specificul colectivului ca grup social microstructura. Cunoaşterea lor este deci o premisa indispensabila pentru toate acţiunile educative ce seîntreprind asupra sa.

ar corespunde opiniei celui ce răspunde.




Tehnica sociometrica

Iniţiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din România. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte arealităţii sociale, si anume de relaţiile interpersonale, acordând oimportanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora."Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietarilor psihologiceale populaţiilor "În cazul nostru tehnica sociometrica se ocupa cu studiulrelaţiilor interpersonale, îndeosebi acelor relaţii simpatetice care se

bazează pe atracţii si respingeri între membrii colectivului. Serealizează cu ajutorul unor formule si calcule matematice surprindereaunor calitatea/caracteristici relaţionale ale grupului de elevi.

Tehnicile sau metodele sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumentesi procedee destinate sa înregistreze si sa măsoare configuraţia siintensitatea relaţiilor interpersonale din interiorul grupului şcolar. Subaceasta denumire sunt incluse atât instrumentele de culegere amaterialului faptic, cât si cele de prelucrare, interpretare sau

prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoaşterea concreta a interacţiunilor ce se stabilesc în cadrulcolectivului de elevi/studenţi. Studiul sociometric are o triplaorientare: în primul rând cunoaşterea de câtrediriginte/psiholog a afinităţilor exprimate de membri grupului

si implicit a relaţiilor din cadrul colectivului; în al doilea rând ocunoaştere mai buna de câtre elevi a propriilor lor poziţii în grup; si înal treilea rând, dar nu cel din urma, îmbunatatirea relaţiilor si aclimatului psihosocial a grupului şcolar prin acţiuni psihologicespecifice.

Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se potdetermina:

– amplasamentul, statutul unui elev/student în câmpul relaţiilor

interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.), – structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrulsau,

–diversele centre de influenta, –percepţia grupului fata de un anumit membru, – coeziunea de grup, etc.




Uşor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupramicrogrupului cercetat testul sociometric poate crea uşor iluziainstrumentului "ideal". Totuşi trebuie atrasa atenţia asupra unor limite

privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizează totalitatearelaţiilor interpersonale, ceea ce implica în mod obligatoriu corelarealui cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testuluisociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivaţiile

preferinţelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetării trebuiecreata o atitudine de înţelegere, dispoziţii si atitudini favorabile alesubiecţilor fata de test; cercetătorul trebuie sa dea dovada de delicateţesi competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator

participant care sa creeze la elevi sentimentul utilitarii participăriilor la test, sa-i implice personal.

Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare în cunoaşterea diferitelor aspecte a procesului de interacţiune ce se manifesta în colectiv. El oferă doar materialul brut în legătura cu aspectele relaţionale ale elevului si alegrupului în totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra sinumai pe baza celor rezultate vom putea cunoaşte aceste aspecte.

Toate aprecierile, interpretările si rezultatele obţinute în urma prelucrării sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test.Fidelitatea depinde de sinceritatea răspunsurilor la întrebările testului,

sinceritate care la rândul ei este determinata de felul în care a fostîntocmit testul si de modul în care a fost aplicat.

Testul sociometric consta în formularea unor întrebări prin intermediulcărora se solicita fiecărui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiilefata de ceilalţi colegi ai sai. Foarte important este ca întrebările saaibă la baza criterii atent alese, care sa fie în concordanta cuinteresele, preocupările si aspiraţiile tuturor elevilor, dar si cuinteresele cercetării. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente

motive pentru a răspunde cât mai sincer.Testul sociometric se poate folosi într-o cercetare transversala pentru asurprinde evoluţia relaţiilor colectivului. Astfel testul urmează a fiadministrat periodic, iar rezultatele obţinute sa fie comparate între ele.Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte îidiminuează eficacitatea, subiecţii orientându-se mai mult după




răspunsurile anterioare, care sunt încă vii în memorie, decât după ceea cesimt în momentul respectiv. De asemenea în cazul în care intervalele sunt

prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene.Putem recomanda pe baza experienţei reluarea testării sociometrice anual.

Matricea sociometrica

Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu douaintrări, unde atât pe verticala cât si pe orizontala sunt trecuţi eleviidin colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite dinalegerile/respingerile colegilor nominalizaţi, iar pe orizontala

percepţiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.

Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic decât unul de

cunoaştere. Ea facilitează descoperirea si ordonarea datelor brute pe careni le oferă testul si asigura condiţiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor.

Pe verticala , sunt trecute simbolrile +, (pentru colegii preferati),-(pentrucolegii pe care elevul nu ii prefera) ;i 0(pentru colegii indiferenti, cu , careelevul nu a stabilit relatii)

Sociograma

Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrica putem întocmi sociograma

care ne prezintă sub forma grafica relaţiile interpersonale din interiorulcolectivului. Ea scoate în evidenta printr-un mod grafic nu numai loculfiecărui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retelese cuantifica în sociograma prin diferite simboluri grafice.

Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nusunt altceva decât un extras din sociograma colectiva si prezintă situatiaunui elev aşa cum rezulta ea din totalitatea relaţiilor cu ceilalţicolegi.O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legăturilor

dintre molecule) sau sub forma "ţinta" (relaţiile sunt prezentate încadrul unui număr de cercuri concentrice). Numărul cercurilor din care eformata "ţinta" poate fi mai mic sau mai mare în funcţie de numărulelevilor din clasa sau în funcţie de distanta

sociometrica dintre elevi.Este recomandat un număr de cercuri impar astfel încât cercul de nivel

http://void%280%29/

http://void%280%29/




mediu (de ex. cercul 4 din 7) este nivelul corespunzător statutuluisociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare,în care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile dinexterior corespund nivelului de "neintegrare", în care se afla elevii cu

punctaj total negativ. (vezi anexa 3)

Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este aşezat încentrul cercului numărul 1(cerc numerotat astfel de la interior spreexterior). Cu cât un elev are un punctaj mai mic cu atât se depărtează maimult de centrul cercului 1 sau chiar de grup (vezi anexa 3).

Sociograma colectiva ne oferă posibilitatea cunoaşterii structurii preferenţiale ce se stabileşte în interiorul colectivului, indicându-se în

mod grafic cine cu cine relaţionează din punctul de vedere alafinităţilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o săgeata roşieB), iar respingerile printr-o săgeata◊(A îl alege pe B, adică A albastraB). Relaţiile reciproce ne apar ca o◊(A îl respinge pe B, adică A linie

continua dubla cu vârful spre ambele sensuri, în culoarea corespunzătoare.Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, cât si apreciericalitative diverse în funcţie de: numărul alegerilor/respingerilor,subgrupurile care se formează, statutul sociometric al elevilor ce fac

parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev

trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are altasemnificaţie decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu unstatut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificaţie

pozitiva sau una negativa în raport cu poziţia subgrupului din care face parte în cadrul colectivului clasei.

5. 6. Cadranele sociometrice ne oferă posibilitatea de a prelucra si interpreta relaţiile interpersonale sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figurează în cadrane se pot desprinde o serielarga de trasatori ale colectivului ca întreg. Observând ponderea

distribuţiei elevilor în cadrane se pot cunoaşte influentele si"constrângerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor.Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale în intimitatea lor.

5. 7. Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei(punctând pe aspectele generale) dar si individual (punctând pe aspectele

particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se




scoate în evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel încât saîmbunatatim climatul psihosocial, sa încălzim relaţiile dintre elevi. Seimpune conştientizarea fiecărui elev asupra rolului, statutusului si

pozitiei sale în grup în mod realist si consilierea acestora pentru adiminua conflictele sau atitudinile negative.

6. Metoda aprecierii obiective a personalităţii

Metoda, după cum se poate constata din însuşi enunţul ei, urmăreştecunoaşterea unor trasatori de personalitate. Acest lucru se realizează cuconcursul celor ale căror trasatori vrem sa le cunoaştem. Datele necesaresunt obţinute de la elevi prin aprecierile pe care sunt solicitaţi sa lefacă asupra propriilor colegi în motivarea alegerii sau respingerii lor.Ipoteza ce sta la baza metodei este aceea ca aprecierile pe care le facelevii asupra colegilor lor includ informaţii reale despre personalitatea

acestora. Cu cât elevii convieţuiesc mai mult împreuna, cu atât se cunoscmai bine si ca atare aprecierile vor fi mai obiective. Elevii au posibilitatea sa se observe reciproc în situaţii concrete de activitate sicomportare, aprecierile având un suport real.

Se impune necesitatea îmbinării metodelor mai sus prezentate pentru aobţine în cele din urma o cunoaştere cât mai exacta a colectivului deelevi. Cunoaşterea clasei sau plutonului nu poate fi o acţiune de campaniece se desfasoara în anumite momente, ci una continua.

BIBLIOGRAFIE

2. Ioan Nicula – "Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi ",Editura didacticǎ si pedagogicǎ, Bucureşti, 19783. Ion Radu – "Psihologie şcolara ", Edituraştiinţifica, Cluj Napoca, 19744. Paul Popesc – Neveanu – " Manual de psihologie pentru cl. a X- a ",Editura didacticǎ si pedagogicǎ, Bucureşti

19935. Catalin Zamfir – "Dictionar de sociologie "Editura Babel, Bucureşti, 19936. Marin Calin – "Teoria educatiei " EdituraALL, Bucureşti, 1996

http://void%280%29/

http://void%280%29/




Anexa 1Testul sociometric

1. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou

coleg? Dece?1. 1………….1. 2………….1. 3………….2. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg?De ce?2. 1………….2. 2………….

2. 3………….3. Cine crezi ca te-a ales, ca te-a nominalizat la prima întrebare? De ce?3. 1………….3. 2………….3. 3………….4. Cine crezi ca te-a respins, ca te-a nominalizat la a doua întrebare? Dece?4. 1………….4. 2………….4. 3………….

http://void%280%29/

http://void%280%29/

36888926-testul-sociometric

Documents