3445049 comunicarea in cadrul grupului

7/25/2019 3445049 Comunicarea in Cadrul Grupului

1/8

1


2/8

Comunicarea n cadrul grupului de munc

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa

spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legaturaverbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in

comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea

prin care ei ajung sa deina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o

societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine o

intelegere comuna !acela"i spirit! cum spun sociologii. #omunicarea este cea care

asigura dispo$iii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde

la a"teptri "i cerine.

#omunicarea se reali$ea$ pe trei niveluri% logic, paraverbal si nonverbal. &intre

acestea, nivelul logic 'deci cel al cuvintelor( repre$inta doar )* din totalul actului de

comunicare; +* are loc la nivel paraverbal 'ton, volum, vite$a de rostire...( si --* la

nivelul nonverbal 'expresia faciala, po$itia, miscarea, imbracamintea etc.(.

&aca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace. &aca

insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare :

comunicarea intrapersonala % este comunicarea n "i catre sine;

comunicarea interpersonala% este comunicarea ntre oameni.

comunicarea de grup% este comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea

dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii;

comunicarea de masa% este comunicarea primit de sau folosita de un numar

mare de oameni.

/udecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiunepersonala si interpersonala. 0nteractiunea simbolica sublinia$a importanta limbajului, ca

mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.

Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane "i o

distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. #omunicarea are o foarte mare

influen asupra personalitaii deoarece in $iua de a$i individul se defineste in functie de


3/8

ceilali iar comportamentul repre$inta o constructie a persoanei in interactiunea cu

ceilalti. 0nteraiune atrage concomitent comunicare.

Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. 0n felul acesta, definirea unei situatii nu

este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este

doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. #u cat

se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice.

#omunicarea este c2eia individului spre societate "i integrarea n aceasta. 3ipsa

comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, ec2ipa, societate, etc.

&aca luam n discutie termenul de grup observam caci, c2iar societatea din care facem

parte este un grup. 4rupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n ec2ip, etc . Sensuri

determinate de interanctiune deci de comunicare. 5tata timp cat exista o buna

comunicare exist "i un randament maxim, ns dac aceasta lipse"te se poate ajunge ladisensiuni sau, c2iar mai ru.

6unctionarea unui grup mai mare se ba$ea$a pe reteaua care conectea$a diferite

parti ale sale sii asigura coerenta. 7uanta pe care o introduce 8erbert 9lumer ar putea

c2iar surprinde% !O retea sau o institutie nu functionea$a in mod automat datorita unei

dinamici interioare sau unui sistem de cerinte% ea functionea$a pentru ca persoanele aflate

in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este re$ultatul modului cum definesc situatia in

care sunt c2emate sa actione$e!.#omunicarea de grup se derulea$a in colectivitati umane restranse si permite

sc2imburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in

vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de re$olvare a problemelor.

#ercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica

grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o

ilu$ie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apelea$a. 5 introdus conceptul de

:valenta in comunicare si aceasta repre$inta numarul de persoane cu care un individ

poate comunica 'la receptare sau la emitere(. #apacitatea de receptie a unei fiinte umane

este data de raportul dintre informatie si timp, evaluata la sec. ?

5l doilea concept introdus este capacitatea de transmitere, definita prin raportul

intre informatia primita si cea transmisa . Sociologii pre$inta grupurile dintro

perspectiva informationala, identificand doua tipuri% grup egalitar si grup ierar2i$at. 0ntr

+


4/8

un grup, ierar2ia se stabileste pe ba$a bilantului informational al fiecarui individ, bilantul

fiind diferenta dintre influentele pe care le primeste individul si cele pe care le exercita

acesta. #and bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca

bilantul este diferit, grupul este ierar2i$at. Se defineste influenta ca !re$ultanta unui

sc2imb informational intre unul si mai multi indivi$i, influenta celui dintai fiind masurata

prin efectul produs de sc2imbul informational asupra comportamentului celorlalti.!

6ara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permite conturarea

unui cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. &irectiile de interes sunt%

activitatile de formare a grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia.

Activitati de formare a grupului

Obiectivele importante ale acestor activitati sunt%

cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;

cunoasterea si constienti$area stiluluipersonal de invatare;

stimularea si constienti$area gradului de participare la activitateade grup;

stimularea empatiei;

asigurarea asumarii rolului >sarcinilor in grup.

Pentru a eficienti$a activitatea grupului, pentru al face sa lucre$eca o ec2ipa, este

binevenita preocuparea de a identifica rolul potrivit membrilor sau rolul potrivit

subgrupurilor.

Se considera ca rolurile asumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator,

finalizator ,lucrator in companie, cercetator tehnic, modelator, presedinte.

3ucratorul in ec2ipa este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun

ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi

aduce contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie.

Evaluatorul gandeste critic si ia deci$ii in urma unei anali$e consistente Ocupa

posturi c2eie care cer serio$itate si consecventa.

6inali$atorul se angajea$a in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si


5/8

lucrea$a cu acuratete. 6ace anali$a fina a lucrurilor si acorda atentie detaliilor.

3ucratorul in companie este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de

autocontrol, preferintei pentru munca grea. &ovedeste loialitate.

#ercetatorul se orientea$a spre ceea ce este util si este receptive la ideile

celorlalti, de$voltandule cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si

pentru competenta, la a caror punere in valoare ii ajuta faptul ca e extrovertit.

@e2nicul mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta

pentru asimilarea de cunostinte te2nice si de specialitate. 5re un rol determinant in

ec2ipa, este indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de

propriai activitate si nu deoameni.

Aodelatorul persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. 5re multa

energie, mobili$ea$a pe ceilalti indemnandui la actiune si fiind pregatit sa depaseascaobstacolele. 5ctionea$a c2iar si sub presiune si aduce sc2imbari utile.

Presedinte persoana care lucrea$a individual exploatandusi spiritual creator,

inteligenta. Este slab in comunicare si reactionea$a violent la critici. 0si apara propriile

idei, ofera idei si le de$volta. Se implica eficient in re$olvarea problemelor complexe.

B Activitati de mentinere a grupului

5ceste activitati vi$ea$a cu precadere%

asigurarea coe$iunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea

!bisericutelor!;

promovarea identitatii de grup printro atitudine po$itiva si o imaginepo$itiva

despre ei insisi;

asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;

formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus

amintite se pot folosi c2estionare, fise de lucru.

Exista foarte multe te2nici de comunicare in cadrul grupului, insa, c2iar daca au

aplicare generala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in

totalitate tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organi$arii comunicarii si sustinerii

unor de$voltari personale, unor realitati concrete.

-


6/8

Printre aceste tehnici, amintim, foarte pe scurt:

te2nica bla$onului% in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de

persoane se definesc prin aceasta te2nica cu suport metaforic% bla$onul. Sunt puse la

dispo$itie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte>fra$e,in urma unui efort de

gandire valori$anta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante

pre$entarii sale. 0nstructiunile vor vi$a conceptii, aspiratii, caracteri$ari,dificultati, lipsuri,

valori, constrangeri, reflectii asupra unor proiecte existentiale, individuale sau colective,

asupra unor profesii. 0n cadrul grupului sau al subgrupului, indivi$ii isi pre$inta stemele,

explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui bla$on al

grupului>subgrupului. 9la$oanele se expun.

comunicarea rotativa% ofera sansa unei bune comunicari si initia$a o formadinamica de subgrupare, asigura coe$iunea grupului si coerenta unui studiu. Se formea$a

mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul

activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate

egale, la sfarsitul fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup

fiecare isi va sc2imba grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a

subgrupului, un !secretar pivot! nusi sc2imba grupul. Exercitiul se desfasoara dupa un

plan precis, punand in discutie o anumita tema. Prin el se evita inc2iderea in grupulete,!bisericute!.

broasca testoasa% fiecare subgrup are 1 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a

fost exprimata po$itia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar

purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. &iscutia este urmarita si

dirijata de propunator. !7egocierile!sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri.

studiul riscurilor sau al obstacolelor% se pun in discutie riscurile care ameninta un

proiect sau o activitate, urmand ca fiecare participant sasi enunte parerea. Se notea$a totul

pe o folie de flipc2art, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii

formanduse subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.

Cn cadrul unui grup se formea$a retele de comunicare care evidentia$a toate tipurile

posibile de comunicare ntre membrii componenti. Cn orice grup apare reteaua de

comunicare formala 'cu caracter oficial( sau informala 'care ncearca sa suplineasca

D


7/8

deficientele comunicarii formale sub forma brfelor si a $vonurilor(. &in punct de vedere

al interactiunii, ntlnim retea n forma de lant, n , n F, sau n forma de cerc.

Geteaua n forma de lant asigura o legatura secventiala ntre membrii grupului si

este specifica grupurilor cu structura ierar2ica nalta, n care informatiile sunt transmise

de la leaderul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierar2ic. 5ceasta retea

ia forma unui lant formal al comen$ii, fiind diferentiate clar po$itiile ocupate n cadrul

grupului.

Geteaua n forma de si n forma de F sunt practicate tot n grupurile

centrali$ate. 3iniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana

centrala sa poata comunica simultan cu alti membrii ai grupului. @oate informarile se fac

prin intermediul leaderului, care ocupa po$itia de centru, iar ceilalti membri au unele

restrictii n comunicare.Geteaua circulara asigura un grad ridicat de descentrali$are si ofera fiecarui

participant sanse egale de a comunica cu ceilalti. 7ici unul nu ocupa o po$itie de leader,

ceea ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Geteaua n cerc este specifica grupurilor

neformale si creative, cu un stil de conducere participativ.

&iferitele retele de comunicare n cadrul grupurilor pun n evidenta si directia

transmiterii mesajelor% verticala si ori$ontala.

#omunicarea verticala are loc pe ba$a lantului comen$ii si poate fi de sus n jos'prin care se transmit dispo$itii, instructiuni sau directii de actiune( si de jos n sus

'rapoarte asupra activitatii, re$ultatele obtinute, propuneri, initiative, feedbacHul

performantelor(. &eoarece comunicarile de acest tip pot conduce la un climat nefavorabil

grupului, leaderul este obligat sa supraveg2e$e n permanenta reali$area obiectivelor, dar

si identificarea reactiei membrilor fata de masurile adoptate. &e fapt, normali$area

relatiilor n grup ramne o ndatorire importanta leaderului.

#omunicarea ori$ontala sau laterala se reali$ea$a ntre persoane aflate pe acelasi

nivel ierar2ic. 5cest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea ntre membrii

grupului si se concreti$ea$a sub forma dialogului si a sedintelor. &ialogul este o cale de

promovare a colaborarii la locul de munca, n timp ce sedinta este o metoda de

comunicare pentru re$olvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se

organi$ea$a dor atunci cnd exista un scop anume. 5lte cerinte de organi$are a sedintei

)


8/8

sunt% solicitarea participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui

subiect de pe ordinea de $i, ncurajarea exprimarii opiniilor, inter$icerea monopoli$arii

discutiei de catre o singura persoana, evitarea discutiilor n afara ordinei de $i stabilita.

0ndiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent

de orice factor ce isi exercita influenta asupra grupului, este esential ca respectivul grup

sa comunice si sa se comunice% un grup fara comunicare este doar o simpla masa de

oameni.

Bibliografie:

8erbert 9lumer, Comportamentul colectivI Editura :Enciclopedica,9ucuresti, 1JDJ

4illes 5mado si 5ndre 4uittet,Psihologia comunicarii in grupuriI Editura

:Polirom, 0asi, ==)

P. de Kissc2er,Dinamica grupurilorI Editura :Polirom, 0asi, ==1

/ean#laude 5bric,Psihologia comunicariiI Editura :Polirom, 0asi, ==

5ndre Peretti, /ean5ndre 3egrand si /ean 9oniface, Tehnici de

comunicareI Editura :Polirim, 0asi, ==

Ai2ai &inu, ComunicareaI Editura :Stiintifica, 9ucuresti, 1JJJ

3445049 comunicarea in cadrul grupului

Documents