PROGRAM DE GESTIONARE A CALITII

AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU Se aprob, Se aprob,

Consiliul Judeean Bacu Director Executiv

Preedinte jrs.Paul TODERIC

Drago BENEA

RAPORTPRIVIND STADIUL REALIZRII MSURILOR PREVAZUTE N PROGRAMUL DE GESTIONARE A CALITII AERULUI PENTRU PULBERI PM10 N MUNICIPIUL BACU I COMUNA LETEA VECHE 2010CAPITOLUL 1. INTRODUCEREPoluarea mediului ambiant ca urmare a evolutiei omului si a calitatii vietii lui in decursul existentei, a aparut istoric privind ,odata cu omul si s-a dezvoltat si diversificat odata cu acesta si cu intreaga societate umana. Astfel, protejarea mediului inconjurator a ajuns una din preocuparile principale ale specialistilor din diverse domenii ale stiintei si tehnicii din toate tarile lumii, o preocupare a intregii populatii a pamantului.

Acest lucru este confirmat si de semnalele care vin din partea organismelor de specialitate si a oamenilor de stiinta , sustinuti in acelasi timp si de datele care prezinta evolutia calitatii factorilor de mediu la nivel global.n ultimii ani, comunitatea din municipiul Bacau a constientizat din ce n ce mai mult importanta pe care protectia mediului trebuie sa o joace n viata fiecaruia, n contextul dezvoltarii durabile.De asemenea, in judetul Bacau, unitatile industriale neconforme au implementat deja ample proiecte de retehnologizare cu importante efecte pozitive n relatie cu mediul nconjurator , actiuni care vizeaza in principal calitatea aerului - aspect caracterizat de dinamica indicatorilor statictici de calitate a aerului si de evolutia lor in timp In consecinta, stabilirea unui echilibru ntre necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta n vederea sustinerii dezvoltarii durabile a societatii umane in care traim. CAPITOLUL 2. DESCRIEREA FIZICO- GEOGRAFICA A ZONEI

AFECTATA

2.1. Date generale privind municipiul Bacau si comuna Letea Veche Structura funcional a oraului este complex, ea modificndu-se n timp, n concordan cu cerinele populaiei i cu exigenele noilor reglementri administrative.

Zona industrial se prezint sub forma unei centuri n jurul oraului propriu-zis, cu dou nuclee de concentrare, corespunznd platformelor din nord-vest i din sud, i o grupare liniar n lungul Bistriei. Unitile construite n ultimii ani au fost aliniate gruprilor deja existente; centrele de producie la periferii, i centrele de afaceri, n zona administrativ sau n zona comerciala.

Zonele rezideniale ocup aproximativ 80% din intravilan. n general se ntreptrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezideniale propriu-zise sunt cele de la periferii:Gherieti, Izvoare, erbneti, CFR, Tache, Mioriei, Nord.

Zona comercial cuprinde vechiul nucleu al oraului, completat fiind de alte grupri amplasate n zonele rezideniale. Se mai pstreaz o specializare strict doar n arealul Pieei Centrale . B-dul Unirii i B-dul Nicolae Blcescu, prezint o zonare funcional mixt (comercial-rezidenial).

ntre zonele monofuncionale i cele rezideniale propriu-zise exist zone mixte:comercial-rezideniale (cldiri bifuncionale), rezidenial-nvmnt-sntate.

Transportul urban este asigurat de o deasa retea stradalala la care se adauga si ci rutiere care i asigur legtura cu alte localiti.- E85 (44 km pn la Roman, 87 km, pn la Adjud)

- DN15 Calea Moldovei,tefan cel Mare, 9 Mai (58 km pn la Piatra Neam);

-DN 2F Calea Brladului (83 km pn la Vaslui),

-DN 2G Calea Moineti, str. Energiei, str. G. Bacovia, B-dul Unirii (55 km pn la Moineti),

-DN 11 Narciselor

Din punct de vedere administrativ se nvecineaz cu comunele Hemeiui i Suceti,n nord, cu comuna Letea Veche, n est, la sud cu comuna Nicolae Blcescu, iar n vest, cu comunele Luizi-Clugra, Mgura i Mrgineni. ntre aceste limite oraul ocup o suprafade 4 186, 23 ha.

Teritoriul comunei Letea Veche se nvecineaz n partea de nord cu comuna Suceti, la sud est cu comuna Tamai, la est cu comuna Buhoci, la sud - vest are vecin comuna Nicolae Blcescu iar la vest oraul Bacu i este strbtut de drumurile: DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G.

Din analiza planului de Amenajare a Teritoriului Naional Seciunea I Ci de comunicaie, rezult c pe teritoriul comunei Letea-veche va trece autostrada care va face legtura dintre Bucureti i nordul Moldovei i drumul rapid Rui Novaci, cea care va lega vestul rii de estul Moldovei. Autostrada va urma n general traseul lui DN2 (E85) care trece prin partea de vest a comunei Letea-Veche.2.2. ReliefulMunicipiul Bacu i mprejurimile sale reprezint un areal geografic destul de vast i complex cu multe particulariti specifice.Versanii de pe stnga r. Siret ntotdeauna abrupi i nali,sunt nsoiti de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o larg desfurare a teraselor. Ca forme tipice de relief menionm treptele de lunc i terasele plane sau uor nclinate, cu expoziie estic i sud-estic, avnd un drenaj bun i o pnz freatic bogat.

Luncile i terasele din apropierea oraului sunt folosite pentru practicarea agriculturii, iar terasele nalte, pentru pomicultur i viticultur. Terasele au favorizat construcia cilor de comunicaie i au facilitat extinderea construciilor.Relieful comunei Letea Veche, este alctuit din es, n care predomin terenul arabil, favorabil agriculturii, luncile celor dou ruri Bistria i Siretul. Formele de relief distincte sunt Lunca Siretului i Bistriei, terasele acestora. Declivitatea terenului este foarte redus.

2.3. Structura hidrogeograficaReeaua hidrografic este reprezentat de cele dou ruri, Siret i Bistria, i de afluenii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja pentru Siret, respectiv Trebeul cu afluenii si Brnat i Negel pentru Bistria.

Datorit influenei antropice regimul hidrologic al celor dou ruri a fost complet modificat, amenajrile hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii.

Pe Bistria au fost create lacurile de acumulare Lilieci, erbneti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaiilor, alimentarea cu ap potabil i industrial, practicarea sporturilor nautice.

Municipiul Bacu, este situat la doar 9,6 km n amonte de confluena Siret-Bistria, la o altitudine de 160,056 m

Valea comun a celor dou ruri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere lateral spre vest, spre valea Bistriei, i o ngustare spre sud, poarta Siretului, suprapunndu-se contactului dintre Colinele Tutovei i culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu.

Prezena zonei de confluen si culoarul r. Bistrita favorizeaz canalizarea maselor de aer de-a lungul acesteia in conditii meteo caracterizate de vnturi din sud i sud-est, alternate cu stationari ale acestora in conditiile de calm atmosferic, stare care caracterizeaza-dealtfel- zona pe mai tot timpul anului.

In aceasta situatie, transportul de aer afectat de emisiile agentilor economici situati pe platforma industriala din sudul municipiului, sunt antrenate pe aceasta directie. Amplasarea statiei automate BC2 in apropierea acestui culoar la o distanta de aprx. 2 km de zona industriala, este optima pentru monitorizarea acestei zone.

Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Siretului i al Bistriei.Siretul este aproape n totalitate regularizat, dar la confluena Bistriei cu Siretul exist pericolul de inundaii n perioadele de viituri.Pe teritoriul administrativ al comunei Letea-Veche exist zone afectate de inundaii i de eroziuni de teren. Au fost fcute unele propuneri de nlturare a cauzelor acestor fenomene, propuneri rezultate n urma unor distrugeri din anul 1998. n satele Holt, Radomireti, Siretu, viiturile rului Siret au afectat un obiectiv economic i suprafee de teren din extravilan de 40,25 respectiv 30 ha.

2.4 ClimaClimatul este unul temperat continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase i clduroase, rezultatul aciunii unui complex de factori naturali (circulaia general a atmosferei, radiaia solar, relieful) i antropici, oraul nsui avnd un rol esenial n crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifest constant (materialele de construcie, profilul accidentat, spaiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (nclzirea artificial, impurificarea atmosferei). Aciunea conlucrat a acestora determin perturbri ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecina direct fiind disconfortul urban.

Precizam ca directia predominata a vantului este dinspre sud i sud-est. Specific municipiului sunt calmul atmosferic (viteze medii ale vntului 10.000 vehicule/zi), intersectii de strazi, semafor;

Staii de autobuz, microbuz.

3.3.9.9 Informaii privind tehnicile de msurare

3.2.9.1.1 Echipamente:

Denumire echipamentTip echipamentParametru msuratMetoda de msurare utilizat

Analizor SO2Analizor de SO2 cu tub de permeaie i cuptor pentru verificrile zilnice de performan, ML 9850B SO2 fluorescen UV

Analizor NOxAnalizor de NOx cu tub de permeaie i cuptor, ML9841BNO2,NO, NOxchemiluminiscen

Analizor COAnalizor de CO, ML9830BCOabsorbie n IR

Analizor PM10Analizor automat de pulberi echipat cu impactori interschimbabili pentru PM10 i PM 2,5PM10nefelometrie ortogonal

Analizor O3Analizor de ozon cu calibrator intern, ML9810BO3fotometrie UV

Calibrator portabil Calibrator portabil pentru SO2, NOx, CO, O3, COV-BTEX

Generator de aer zeroGenerator de aer zero, AIR 2000

Staie meteoCatarg meteo, 10 m, telescopic

Senzor direcie vnt TP-D1 (giruet)direcie i vitez vnt

Senzor vitez vnt (anemometru) TP-V1

Senzor de temperatur (termometru) HD 9008 TRtemperatur

Senzor umiditate relativ HD 9008 TRumiditate relativ

Senzor presiune atmosferic (barometru) HD 9408 Tbaropresiune atmosferic

Senzor radiaie solar (piranometru) LPPYRA03ACradiaie solar

Senzor de precipitaii (senzor de ploaie) TP-PLUVprecipitaii

3.3.9.2.2 Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: curi

- nlimea punctului de prelevare: 1,5 m

- lungimea liniei de prelevare: 1,8 m

- timpul de prelevare: continuu.

3.3.9.3.3 Calibrare:

- tip:

- automat

- manual

- automat i manual x

- metoda: verificare zilnic automat a calibrrii cu tub de permeaie (zero i span), calibrare lunar manual cu gaze etalon din butelie, calibrare multipunct la 6 luni

- frecvena: zilnic/lunar/semestrial sau la nevoie

Cele 2 staii sunt amplasate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacau, conform hrii de mai jos:

3.4 Prezentarea datelor de monitorizare

Evaluarea calitatii aerului n municipiul Bacau pentru anul 2007 si pentru anul 2008 s-a realizat prin modelare, folosind un model combinat meteorologie dispersie dezvoltat de CSIRO (Australia). Evaluarea concentratiilor de poluanti n atmosfera n municipiul Bacau si comuna Letea Veche a luat n considerare emisiile de poluanti n aer provenite de la toate categoriile de surse de poluanti din zona (surse punctuale, surse de suprafata si trafic). Pentru anuii 2008, 2009, evaluarea calitatii aerului s-a bazat pe masurari efectuate n statiile automate de monitorizare, Valorile limit i perioada de mediere pentru fracia PM10 a pulberilor n suspensie n atmosfer sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM 10 i PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor. (Directiva Cadru 96/62/CE a Consiliului privind evaluarea si gestionarea calitii aerului nconjurtor i directivele fiice (Directiva 1999/30/CE a Consiliului privind valorile limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile in suspensie si plumbul din aerul nconjurtor, Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European i a Consiliului privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon din aerul nconjurtor, Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European i Consiliului privind ozonul din aerul nconjurtor)Evaluarea calitatii aerului la indicatorul PM10

Din situatia statistica efectuata pe datele inregistrate pe cele doua statii rezulta ca:StaiaTipul staieiTip poluantNumr determi

nri validateConcentraiaFrecvena

depirii VL%Obser

vaii

Maxima

zilnicMedie anualUM

Bacau1*Ur

banPM 10 automat*7360106.4327.4g/mc8.22 2008

Bacu 2IndustrialPM 10 automat7684

96.7328.12g/mc15.1

Bacu 2IndustrialPM 10 automat7637181.3630.67g/mc13.062009

Bacu 2IndustrialPM 10 gravim29510926.46g/mc6.78

Bacau 2IndustrialPM 10 gravim32276.9821.92g/mc0.342010

Bacau 2IndustrialPM 10

Automat738387.4932.55g/mc7.41

*La staia BC 1 ncepnd cu anul 2009 se monitorizeaz fracia PM 2,5.Evolutiile concentratiilor de PM 10 inregistrate in perioada 2008-2010 evidentiaza urmatoarea situatie Grafic nr.1

Grafic nr. 2

Grafic nr. 3

O analiza a datelor furnizate din sistemul de monitorizare arata ca evolutia concentratiei de PM10 cunoaste, descrie, o evolutie similara pentru cei doi ani 2008-2009 Evident ca, inceputul si sfarsitul de an este marcat (perioada rece), in mod suplimentar de activitati ce determina, la indicatorul analizat, valori medii lunare mai ridicate, evidentiate in graficele de mai sus.

Evoluie PM10 la staia BC2 pentru anul 2010 msurtori nefelometriceian.feb.mart.apr.maiiunieiulieaugustsept.oct.nov.dec.

Media lunara (g/mc )-41.2834.5832.3323.8522.4825.1929.3929.6541.2228.1241.29

Maxima zilnica (g/mc )84.4664.4549.5349.9134.032.3734.7141.0241.7474.4446.5987.49

Numar

Depasiri (zile)91-------8-4

ian.feb.mart.apr.maiiunieiulieaugustsept.oct.nov.dec.

Media lunara (g/mc )25.9025.3124.7822.9417.8418.0220.7622.34520.1121.6421.5224.12

Maxima zilnica76.9848.740.2237.8524.7827.5734.9229.2126.9748.0235.4358.17

Numar

depasiri1----------2

Evoluie PM la statia BC2 pentru anul 2010 msurtori gravimetrice

Grafic nr. 4

Impactul msurilor realizate din Programul de gestionare a calitii aerului s-a materializat in scderea mediei concentraiilor pentru anul 2010 fa de anul 2009 de la 26,46 g/mc la 21,92 g/mc la indicatorul PM10 gravimetric. In ceea ce priveste numarul de depasiri ele au scazut de la 20 la 3.Precizam ca datele provenite din sistemul nefelometric sunt validate cu metode gravimetrice efectuate in laborator.

Investigatiile privind originea poluarii au avut in vedere coroborarea informatiilor obtinute in urma inventarierii agentilor economici posibil responsabili de emisii PM 10, a evaluarii nivelului de emisii a acestora la nivelul municipiului cu situatia regasita pe calitatea aerului in imisii.

Valorile inregistrate pe statie au fost influientate si de conditiile locale: factorii meteo (manifestari ale calmului atmosferic, a inversiunilor termice, presiuni,temperaturi), factorii geografici, conditii care favorizeaza acumularea emisiilor din zona municipiului. Prezenta albiei r. Bistrita, determina de cele mai multe ori directionarea emisiilor din zona industriala a municipiului spre zona estica. Aspectul zonei, acela de vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere lateral spre vest, spre valea Bistriei, completeaza tabloul zonei.

Mentionam ca in aceasta situatie, evaluarea pe termen scurt si/sau lung a calitatii aerului, poarta amprenta acelorasi conditii locale mai sus mentionate.

Grafic nr.5

In ceea ce priveste perioada in care s-a derulat programul facem urmatoarele precizari:

media inregistrata la nivelul anului 2010 a fost de 21,92g/mc PM10 msurtori gravimetrice, in scdere fata de anul precedent, conform Graficului nr.5

numarul depasirilor la indicatorul PM10 msurtori gravimetrice a scazut de la 20 in 2009 la 3 in anul 2010.

numarul depasirilor la indicatorul PM10 msurtori nefelometrice a scazut de la 35 in 2008 la 25 in anul 2009 si n anul 2010 au fost nregistrate 22 depiri.

3.5 Tipul de receptori care necesita protectie n zona afectataDat fiind prezenta culoarului r. Bistrita cat si a unei circulatii atmosferice pe directia N-NE, se apreciaza ca, zona aflata sub incidenta PM10 este estul extrem al municipiului si a zonei suburbane, reprezentata de comuna Letea Veche. . Precizam ca parte din aceasta zona este ocupata de o serie de obiective industriale, de agrement si centre comerciale, motiv pentru care apreciem ca populatia aflata sub impactul PM10 ar putea fi estimata la cel mult 15000 locuitori

3.6 Potentiale efecte asupra sanatatii populatiei

Pulberi n suspensie - PM10 sunt particule lichide i solide cu diametrul mai mic de 10 nanometri.

Particulele din fracia PM10 sunt considerate particule inhalabile, care trec prin nas i gt. Efectul dominant se realizeaza la nivelul aparatului respirator putand produce la concentratii ridicate intoxicatii acute accidentale cu leziuni grave ale mucoasei oculare si a cailor respiratorii sau a membranei alveolo-capilare. La concentratii moderate se produce o suprasolicitare a mecanismelor de clearance pulmonar.

Efectele cronice sau dupa expuneri de lunga durata sunt reprezentate de bronsita cronica, emfizemul pulmonar, astmul bronsic. Alte efecte, in situatii de poluare relativ ridicata, sunt reprezentate de afectarea dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor, afectarea procesului de osificare precum si modificari hematologice.

Sunt afectate mai ales persoanele cu boli cardiovasculare i respiratorii, copiii, vrstnicii i astmaticii. Copiii cu vrsta mai mic de 15 ani inhaleaz mai mult aer, i n consecin mai muli poluani, fiind astfel n mod special vulnerabili. Poluarea cu pulberi nrutete simptomele astmului, respectiv provoac tuse, dureri n piept i dificulti respiratorii.

CAPITOLUL 4

IDENTIFICAREA I VALIDAREA DEPIRII. IDENTIFICAREA SURSELOR

4.1 Identificarea depirii Identificarea depirilor valorilor limit i/sau ale valorilor int, a fost efectuata de ctre responsabilul cu activitatea de gestionare a datelor i de responsabilul pentru operarea echipamentelor de monitorizare din cadrul Serviciului Monitoring, Baz de Date i Rapoarte, numii prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 546/2008, modificat de Ordinul nr. 1256/2009. Acetia informeaz directorul coordonator cu privire la depirea valorilor limit i/sau ale valorilor int. n termen de 2 ore de la identificarea depirii, valideaz datele de monitorizare nregistrate la fiecare staie.

4.2. Validarea depasirilorToate datele obtinute prin masuratori n statiile automate de monitorizare a calitaii aerului si prezentate n acest program au fost validate de catre responsabilul pentru validarea datelor din cadrul APM Bacau

Validarea datelor se realizeaza prin deplasarea n teren a persoanei responsabile cu functionarea statiei, care verifica functionarea corecta a echipamentelor si data ultimei calibrari. La prima deplasare n teren se culeg date preliminare n vederea identificarii cauzelor. n cazul unor defectiuni minore, acesta le remediaza si efectueaza o noua calibrare, iar datele sunt invalidate.

4.3. Identificarea surselorDintre sursele posibile de emisii PM 10 cu impact la nivelul municipiului Bacau enumeram pe cele din activitatea industriala, din sistemul centralizat si individual de nclzire a populaiei, din centralele termoelectrice, din traficul rutier.Amplasarea agentilor economici pe raza municipiului Bacau este ilustrata in harta de mai jos:

Pincipalele surse de emisie responsabile de poluarea aerului n municipiul Bacau si comuna Letea Veche sunt:

- surse de suprafata: sisteme/echipamente de ncalzire a populatiei centralizata si individuala, n conditii de calm atmosferic defavorabil dispersiei (pentru arealul depresionar al municipiului Bacau). Comuna Letea Veche este o zona ocupata cu case (aproximativ 400 gospodarii) , situata in partea de est, a municipiului.Incalzirea individuala este asigurata de focul la soba cu lemne, carbune sau rumegus.

Mentionam si impactul produs de emisiile de pulberi din activitatile gospodaresti, sezoniere de ardere a gunoaielor. SC CET SA Bacau, situata in partea de S-SE a municipiului. n conformitate cu prevederile HG nr.541/2003, referitoare la IMA, valorile limit a emisiilor de pulberi pentru cazanul de 420 t/h cu funcionare pe lignit este de 100 mg/Nm3 SC CET SA Bacau este sub incidenta Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC).

SC CET SA Bacau a desfasurat si desfasoara o serie de activitati prin Program de reducere progresiv a emisiilor de dioxid de sulf,oxizi de azot si pulberi in 2005-2011ce are in vedere imbuntirea tehnologiei de ardere, reducerea consumurilor interne i a pierderilor de energie precum si adoptarea de sisteme de depoluare a gazelor de ardere prin mbuntirea performanelor electrofiltrelor existente prin lucrri de modernizare;

In Autorizatia Integrata de Mediu 33/27.10.2006 sunt precizate caracteristicile coului de fum: H = 220 m; Dvrf = 7,0 m

Prin proiect, cazanul de 420 t/h este echipat cu dou electrofiltre, tip orizontal-uscat, cu patru cmpuri, debit gaze de ardere 1.240.000m3/h i un randament de reinere a pulberilor de 99,78 %. Monitorizarea emisiilor de pulberi este asigurata de un opacimetru OLDHAM.

Unitatea asigura agentul termic a municipiului, la nivel centralizat, utilizand combustibil solid, gazos. Pe timp de iarna, asigurarea agentului termic este realizata prin utilizarea amestecului de carbune si gaz metan.In adresa nr. 272/21.01.2010, agentul economic a declarat cantitatile de carbune utilizat pe parcursul anilor 2007-2009. Din aceasta, reiese clar ca, in perioadele reci (ianuarie-aprilie si noiembrie-decembrie)este utilizat lignitul cu suport de gaz metan.

Automonitorizarea emisiilor efectuata de SC CET SA Bacau evidentiaza o functionare la parametri tehnici optimi, asigurand la evacuare emisii in limita.

APM Bacau a efectuat, prin sondaj o masurare, la societate, mai precis la galerie evacuare gaze ardere IMA 1(Raport de Incercare nr.36 bis/18.02.2010). La momentul prelevarii concentratia de pulberi calculata a fost de 16,8 mg/Nmc fata de 25 mg/Nmc limita prevazuta in Ordinul MAPPM 462/1993.

Pentru intervalul octombrie noiembrie, APM Bacau va instala la aceeasi societate, pentru un interval de o saptamana, un sistem de masurare on-line.

- trafic: emisii provenite de la autovehicule si cele provenite din resuspensia

prafului stradal; traficul este responsabil de poluarea cu PM10 ;

- surse industriale: principala sursa care a contribuit prin emisii la deteriorarea

calitatii aerului perioada analizata

-surse sezoniere : constructii, si arderea deseurilor menajere din halda de gunoi de la N.Balcescu.

In ceea ce priveste impactul produs de halda de gunoi menajer N. Balcescu situata in partea de sud-sud- est a municipiului, precizam ca pentru anii anteriori au fost consemnate o serie de aprinderi instantanee a gunoaielor, care au generat in zona apropiata diverse emisii de pulberi si poluanti gazosi. In momentul de fata halda de deseuri menajere este inchisa.

Din inventarele emisiilor elaborate pe baza datelor parvenite de la agentii economici se observam ca, in contextul general, pentru perioada 2006-2009, asistam la o tendinta de scadere a nivelului de pulberi PM10, atat la nivel judetean cat si municipal, determinata fie de reducerea sau incetarea unor activitati, fie de realizarea unor masuri de reducere a poluarii.

In ceea ce priveste SC CET SA Bacau, pe termen lung tendinta e stationara, mai mult decat atat, cantitatea de emisii PM10 pentru 2009, inregistrand o usoara crestere.

Aceasta situatie este ilustrata prin graficul de mai jos.

Emisiile provenite de la acesti agenti economici si aportul lor la poluarea atmosferei sunt prezentate in tabelul urmator:

Agent economicEmisii pulberi TSP (t/an)

20062007200820092010

Total Mun. Bacau135,65128,00120,67117,33156,30

SC CET SA Bacau65,3482,6162,4676,0398,73

48,17%64,54%51,76%64,80%63,17%

SC Barlinek SA (DIANA FOREST)Bacau29,929,2915,645,416,64

22,04%22,88%12, 96%4,61%4,25%

SC AMURCO SRL Bacau33.3712,2440,5335,8050,91

24,60%9,57%33,59%30,51%32,57%

SC ELBAC SA Bacau2,932.961,130.00

2,16%2,31%0,94%0%0%

SC LETEA SA Bacau4,110,900,910,090,02

3,03%0,70%0,75%0,08%0,01

Este foarte important de consemnat, in analiza aportului adus de aceste surse de poluare, nu numai cantitatile emise, dar si :

- fluxurile sau periodicitatea de functionare a instalatiilor,

-intensitatea traficului pe parcursul anului si categoriile de autovehicule din trafic,

-natura combustibililor utilizati,

-realizarea sau nu a unor masuri de diminuare a emisiilor ,

-realizarea activitatilor ce tin de curatirea strazilor sau utilizarea de materiale antiderapante, activitati irelevante zonei(doar pentru perioade cu viteze ale vantului de peste 3-4m/s)

-factorii meteo si conditiile de realizare a dispersiei emisiilor.

In acest sens consemnam ca majoritatea agentilor economici (cu exceptia SC CET SA Bacau si SC Barlinek SA), utilizeaza gaz metan.

Constructiile si arderea gunoaielor reprezinta alte sectoare de emisii de pulberi si implicit, a fractiei PM10.Aportul lor este sezonier.

Reamintim ca, amplitudinea lor este influentata de cele mai multe ori de instalarea in zona a calmului atmosferic, a inversiunii termice, cand dispersia nu are conditii de realizare.

Concluzii: Coroborarea informatiilor din emisii cu cele din imisii arata ca peste poluarea de fond provenita din multitudinea de surse fixe, mobile si difuze, care se resimte pe intreaga perioada a anului, in perioada rece se adauga o poluare suplimentara, preponderenta din sistemul centralizat si/sau individual de incalzire.Date fiind observatiile anteriore, este evident ca atentia noastra trebuie sa se indrepte asupra emisiilor pentru arderea combustibililor pentru producerea de energie termica in sistem centralizat si catre producerea de energie electrica. In aceasta ordine de idei precizam ca:

-in ceea ce priveste msurile de mbunttire a calittii aerului, ele trebuie sa asigure indeplinirea cerintelor Art.22 alin(2) din Directiva 2008/50/CE privind incadrarea in valorile limita la indicatorul PM10:

- media anuala la PM 10 trebuie sa scada pana la 20 g/mc,

- numarul de depasiri fata de limita zilnica pe intregul an, sa nu fie mai mari decat 7.

CAPITOLUL 5

MSURI I RESPONSABILITI

5.1 Informarea autoritilor responsabile

Imediat dupa validarea datelor, agentia regionala pentru protectia mediului informeaza obligatoriu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu, Institutia Prefectului, precum si membrii Comisiei tehnice, cu privire la depasirea valorilor limita. Potrivit fluxului informational in transmiterea datelor, imediat dup identificarea surselor care au generat depirea, ARPM Bacau publica din oficiu pe pagina de web proprie www.arpmbc.anpm.ro, informatii privind depasirea concentratiilor valorilor limita si/sau a valorilor tinta si sursa/sursele care au generat depasirea/depasirile n cuprinsul buletinelor zilnice, lunare si anuale privind calitatea aerului. Totodata, a fost anuntata initierea elaborarii programului integrat de gestionare.

5.2 ntrunirea Comisiei Tehnice

Comisia Tehnica aprobata prin Ordinul Prefectului 189/11.06.2010 si desfasoara activitatea n sedinte . Coordonatorul activitatii si Presedinte al Comisiei este Directorul ARPM Bacau

La sedinta Comisiei tehnice participa si reprezentantul ONG Iubim natura n activitatea sa, Comisia Tehnica poate solicita ca la sedintele sale sa participe experti (persoane fizice sau juridice) care prin experienta lor sa ajute la identificarea surselor de poluare si la luarea celor mai bune decizii n vederea gestionarii calitatii aerului.Hotarrile Comisiei Tehnice se iau doar n cadrul sedintelor, prin vot al membrilor. O hotarre este considerata adoptata daca este votata de jumatate+1 din numarul de membri care alcatuiesc Comisia Tehnica.

Comisia Tehnica are atributiile conforme ROF-ului stabilit si aprobat.5.3 Informarea publicului

Agenia Regionala pentru Protecia Mediului Bacau informeaz publicul privind depirea concentraiilor/valorilor limit i/sau a valorilor int, prin panoul de informare exterior din municipiul Bacau prin afiarea indicilor specifici orari pentru fiecare poluant n parte aa cum prevede Ordinul Ministrului Mediului 1095/2007 . Zilnic, dup validarea datelor de ctre responsabilul cu validarea, se ntocmete un buletin privind calitatea aerului unde este specificat indicele general pentru fiecare staie i atunci cnd sunt depiri sunt specificate sursele posibile ce au generat depirea, condiiile meteo (viteza i direcia vntului), msuri care s-au luat/urmeaz a fi luate. Se informeaz Garda de Mediu - CJ Bacau prin anexa 1 conform fluxului de informare a datelor de monitorizare pentru a efectua verificri n teren. Acest buletin se afieaz zilnic pe pagina de web a ARPM Bacau www.apmbc.anpm.ro calitate aer.

6. ConcluziiIn data de 10.02.2010 APM Bacau a demarat initierea elaboraraii Programului de gestionare a calitatii aerului pentru pulberi PM10 in municipiul Bacau si comuna Letea Veche, actiune despre care, MMP si ANPM au fost informate prin adresa 2566/10.03.2010.

Programul se refera la indicatorul PM 10, indicator la care s-au inregistrat depasiri ale valorii limita in anul 2008 , luandu-se ca an de referinta anul 2007.

Pentru acesta perioada, evaluare a calitatii aerului s-a realizat prin modelare matematica , de catre ICIM Bucuresti.

Conform studiilor de dispersie elaboratede Westagen SRL Bucuresti, zona municipiului Bacau si comuna Letea Veche se incadreaza in lista 1 la indicatorul PM 10, in conformitate cu Ordinul MAPM 745/2002.

Comisia tehnica care s-a format pentru actiunea de elaborare a Programului de Gestionare a Calitatii Aerului pentru municipiul Bacau si comuna Letea Veche , a fost constituita si aprobata prin Ordinul Prefectului nr.66/ 14.04.2010 .

Programului de Gestionare a Calitatii Aerului pentru municipiul Bacau si comuna Letea Veche a fost aprobat de catre Consiliul Judetean Bacau la data de 28.07.2010 prin Hotararea 122/28.07.2010.

In ceea ce priveste perioada in care s-a derulat programul facem urmatoarele precizari:

media inregistrata la nivelul anului 2010 a fost de 21,92 g/mc PM10 msurtori gravimetrice, in scdere fata de anul precedent, conform Graficului nr.5

numarul depasirilor la indicatorul PM10 msurtori gravimetrice a scazut de la 20 in 2009 la 3 in anul 2010.

numarul depasirilor la indicatorul PM10 msurtori nefelometrice a scazut de la 35 in 2008 la 25 in anul 2009 si n anul 2010 au fost nregistrate 22 depiri.

Desi pe ansamblu se estimeaza o diminuare a nivelului concentratiei de pulbei, pentru etapa urmatoare trebuie sa se continuie definitivarea si demararea celorlalte masuri cuprinse in plan, in vederea imbunatatirii continue a calitatii aerului. Masurile de reducere a concentratiei poluantilor prevazute in Programul de gestionare a calitatii aerului in municipiul Bacau si comuna Letea Veche n perioada 2010-2011Nr.crt.MasuraStadiul realizarii

ResponsabilCosturi-Sursa finantareEvaluari-Observatii

Masuri si actiuni ce revin operatorilor economici

11.Reducerea emisiilor provenite din procesele de ardere prin reducerea cantitatilor de carbune din amestecul de combustibil la cazanul CRG(IMA1)-ponderea carbune gaz, pana la 80%-20%, fata de raportul actual 83-17%

n lunile ianuarie, februarie i martie 2010 cazanul CRG nu a funcionat..n lunile noiembrie i decembbrie 2010 s-au consumat 100941 t crbune, 8636,3 t biomas i 4568,7 mii Nmc gaze naturale. Ponderea consumului de combustibili a fost de 81,4 % combustibil solid i de 18,6 % gaze naturale.SC CET SA BacauCost estimativ:303 mii Lei/Sursa finantare:surse locale

Se impum incontinuare masuri sustinute in vederea diminuarii emisiilor de pulberi.

22.Utilizarea de biomasa in paralel cu scaderea cantitatii de carbune 2.1 Reducerea cantitatii de carbune in procesele tehnologice in proportie de 15% cu biomasa.

n lunile noiembrie i decembrie 2010 cazanul a funcionat 94,4 % cu crbune i 5,6 % cu biomas..Consumul sczut de biomas n luna decembrie s-a datorat faptului c nu au putut fi descrcate vagoanele CF cu biomasa achiziionat.SC CET SA BacauCost estimativ:300mii Lei/Sursa finantare:surse locale

33. Umezirea zgurii i cenuii de pe depozitul de zgur i cenu i pe timpul nefuncionrii cazanului pe crbune ( pe timpul verii)

Mentinerea unei pelicule de apa bruta pe suprafata depozitului de zgura si cenusa, pentru perioada martie-octombrie , perioada in care IMA a fost oprita. SC CET SA BacauSurse proprii nesemnificativeActiunea a eliminat posibilitatea de resuspendare a zgurei si cenusii in conditii meteo nefavorabile

Masuri si actiuni ce revin autoritatilor administratiei publice locale si/sau altor autoritati

11.Reducerea emisiilor de pulberi la surse mobile

Realizarea unei cresteri cu 12% a nr. de controale comparativ cu anul precedent,

Verificarile tehnice au evidentiat scaderea cu 13% a autoturismelor cu emisii poluante peste limitaRAR RA BacauInspectoratul de poliie judeean Bacau

Sursa finantare:surse proprii

In conditiile cresterii numarului de controale este semnificativ procentul in scadere a autoturismelor cu emisii peste limita

Valoarea medie, pentru mediul urban, pana in noiembrie la PM2,5 la statia urbana BC-1 este de 12,10 fata de media 16,25 g/mc a anului precedent

22.Amenajare spatii verzi si zone agrement in municipiul BacauLucrari executate dupa cum urmeaza:Primaria BacauSursa finantare:

Investitii locale/Cost 1.300.000 euro

2.1realizare amenajari complex olimpic 21000mpLucrare executata in proportie de 40% ( executie paviment, plantare 500 arbori,turnat fundatie la arteziana, gazonare 300 mp)

- realizare amenajari aferente blocurilor ANL si cartier CFR-suprafata 3500mpLucrare nerealizata

- realizare amenajare rampa de deseuri N Balcescu-suprafata 154600 mpLucrare executata in proportie de 94% prin actiunea de inierbare unei suprafete de 12, 8ha

2.2-modernizare

str. Mioritei, 22 Decembrie, Iosif Cocea -23000mpObiectiv in faza de proiect

-modernizare spatii verzi Pictor Aman-12000mpObiectiv in faza de proiect

-modernizare spatii verzi, aliniamente str.Milcov 5000 mpObiectiv in faza de proiect

2.3-amenajare faleza r Bistrita -30000 mpLucrare directionata catre SGA Bacau

2.4Modernizare insula agrementProiect depus la ADR-NE, in faza de evaluare

2.5Reabilitarea zonelor verzi din aliniamentele stradale si extinderea acestora pe principalele artere ale municipiului Lucrare execuatat in procent de 40%(gazonari, suprainsamantari,plantari de arbori in zona municipiului, acolo unde a fost necesar)

33.Amenajari de spatii verzi in comuna Letea Veche

Extindere spatii verzi prin plantare pomis-au plantat :

400 pomi sat Holt

350 pomi sat Rusi Ciutea

1000 pomi sat Letea Veche

Total sprafata amenajata 1,7 haMasura realizata 100%

Primaria Letea VecheInvestitii locale 31000 leiEfectul scontat este acela al cresterii fenomenului de retinerii a prafului stradal determinat de circulatia din zona

44.Construire pasaj subteran rutier, intre str. Oituz si str. Stefan Guse

Lucrarile acestui obiectiv sunt realizate pana in prezent in procent de 68, 8%Primaria BacauSursa finantareInvestitii din buget localAplicatie axa 2.1 - POR /Cost estimativ: 6,2 milioane EuroScopul actiunii este decongestionarea traficului in Bacau prin imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in mun. Bacau,in vederea dezvoltarii economice durabile Termen finalizare 2011

4.1Restrictionarea traficului pe tronsonul respecivrealizat

4.2 Efectuarea lucrarilor definitivarii pasajului de 261,57 m 68,8%

4.2.1Construire urmatoarelor tronsoane

1. rampa tefan Gue pe 107,07 m.Tronsonul are o lungime de 10 m, se executa in punctul de intersectie cu str.Constantei

Realizat in procent de 5% si se afla in curs de executie

4.2.2 Pasajul rutier subteran propriu-zis pe 86,70 m.Realizat in procent de 77% si este in curs de executie

4.2.3 Rampa Oituz pe 67,80 m. Realizat in procent de 78% si este in curs de executie- din lucrarile aferente tronsonului fac parte si devierele de retele executate pana in prezent in procent de 81% precum si bretelele de acces la pasaj , executate in procent de 12%

55.Reabilitare infrastructura com Letea Veche

- lucrari asfaltare

-lucrari canalizareProiectul finantat prin FEADR-masura 322 este in faza de proiectare tehnica Termen finalizare 2011Primaria Letea VecheFEADR-masura 322/cost 8099706 leiEvitarea resuspendarii prafului de pe drumurile neamenajate

66.Plan integrat de dezvoltare urbana in

Municipiul Bacau

- finalizare procedura de selectare proiect

- reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban:- realizare infrastructura publica urbana,- transport si mobilitatea populatieiPrimaria BacauSursa finantare: Program Operational Regional /Cost estimativ: 22,24 milioane euroObiectivul specific al proiectului l imbunatatirea serviciului urban Finalizarea planului este programata in 2013

6.1.Reabilitare Pasaj Letea, Bacau

Infrastructura publica urbana, reabilitare Pasaj Letea

- finalizare procedura de selectare proiect

-inceperea lucrarilor

La aceasta data proiectul se afla in faza de elaborare a documentatieiSursa finantare:

Program Operational Regional/ Cost estimativ: 1,2 milioane Euro

Durata implementare 22 luni

6.2Realizare reabilitare zona Mioritei, 9 Mai , Vantului-Vadul Bistritei, Bacau

Proiectul se afla in faza de pregatire a documentatiei in vederea depunerii la OI, propus pentru a fi depus in luna martie 2011Sursa finantare:

Program Operational Regional Cost estimativ:

2,0 milioane Euro

6.3Modernizare Calea

Moinesti, inclusiv pasaj Trebes,

reabilitare structura rutiera, piste

bicicleta Infrastructura publica urbana, Pasaj Calea Moinesti, modernizare Calea Moinesti

- 4 benzi

- 2 piste biciclete

Proiectul se afla in faza de contractare la AMPOR (MDRT)Sursa finantare:

Program Operational Regional Cost estimativ:

13,4 milioane EuroDurata implementare 28 luni

77.Reabilitare infrastructura urbana modernizarea strazilor Milcov, IL Caragiale

-imbracaminte rutiera

-stazi adiacente str. IL Caragiale si Milcov

-intersectie Letea

Proiectul se afla in faza de pregatire a documentatiei in vederea depunerii la OI, propus pentru a fi depus in luna martie 2011Sursa finantare:

Program Operational Regional /Cost estimativ:

6,5 milioane EuroDurata implementare 18 luni

88.Eficientizarea consumului de energie produsa prin utilizarea surselor neconventionale de energie Programul Casa verde, derulat in vederea inlocuirii sau completarii sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara sau alte sisteme inteligente de energieCJ Bacau a emis Ordinul de incepere a lucrarilor incepand cu data de 22.11.2010-Completarea sistemelor clasice existente de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara la o serie de cladiri aflate in propietatea publica a judetului Bacau1.Cladiri aflate in administrarea Spitalului Judetean de Urgenta Bacau(Maternitate, ORL, Morga, Laborator Anatomie Patologica, Oftalmologie, Dermato venerice, Spital nou, Policlinica corp A si corp B, Bloc Alimentar, Sectie SIDA,Centrala termica cos fum). Realizat 100%.2.Cladiri aflate in administrarea Spitalului de Pediatrie(Policlinica, Sectie pediatrie, Sectie contagioase copii) realizat in procent de 100%

3. Cladiri aflate in administrarea Directiei Generale de Asistenta Social si Protectia Copilului Bacau(Centrul rezidential Henri Coanda) realizat in procent de 100%Consiliul Judetean BacauSursa finantare:Fondul de mediu

Cost estimativ 2113031,9 lei Diminuarea emiisiilor provenite din sistemele de incalzire clasice

AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

Str. Oituz nr. 23, Bacu Cod 600266

Tel: 0234/512750; 0234/512708; 0234/512205 Fax: 0234/571056; 0234/512518

e-mail: office@arpmbc.anpm.roPAGE AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

Str. Oituz nr. 23, Bacu Cod 600266

Tel: 0234/512750; 0234/512708; 0234/512205 Fax: 0234/571056; 0234/512518

e-mail: office@arpmbc.anpm.ro

_1320093027.unknown