3.3_specificatii tehnice generale pentru lucrari civile si mecanice_seap

Reabilitare si extindere retele de apa si canalizare pe strazi separate

– Aglomerarea Braila

Documentatia de atribuire

Volum 3.3

COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE DUNĂREA BRĂILA S.A.

Vol. 3.3 – pag. 1

Volumul 3.3

SPECIFICATII TEHNICE GENERALE PENTRU LUCRARI CIVILE SI

MECANICE




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 2

CUPRINS

3.3.1 Specificatii Tehnice Generale pentru lucrari de constructii ........................................ 3

3.3.2. Specificatiile Tehnice Generale pentru lucrarile mecanice ...................................... 99

3.3.3 Lista standardelor de referinţă aplicabile ............................................................... 120




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 3

3.3.1 Specificatii Tehnice Generale pentru lucrari de constructii

3.3.1.1 Introducere

Conditiile Contractului si Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta vor fi interpretate in coroborare cu

Specificatiile si aspectele raportate la acestea. Aspectele raportate la, indicate sau descrise in cele mentionate

anterior nu sunt neaparat repetate in cele din urma.

Indiferent de impartirea Specificatiilor sub diferite titluri, fiecare parte a acestora va fi considerata ca

suplimentara si complementara la fiecare din celelalte parti.

Titlurile din cadrul Specificatiilor nu vor fi considerate ca parte a acestora si nu vor fi luate in considerare in interpretarea sau alcatuirea acestora in cadrul Contractului.

Toate referintele din cadrul Specificatiilor vor fi referinte la clauzele sau Sub-clauzele acestora, cu exceptia

cazului in care se dispune contrar.

3.3.1.2 Nivel si cote de nivel

Cu exceptia cazului in care se specifica contrar, toate nivelele vor fi exprimate in metri fata de nivelul Marea Neagra 1970. Datele cu privire la toate nivelele se vor baza pe cotele de nivel aprobate de catre Consultantul

Supervizare. Antreprenorul va stabili, construi si proiecta cotele de nivel suplimentare necesare pe perioada de

executare a Lucrarilor, care vor fi verificate periodic.

Antreprenorul va fi responsabil pentru executarea Lucrarilor in conformitate cu datele referitoare la nivele.

Cotele de nivel si celelalte puncte de referinta din vecinatatea Santierului (Santierelor) vor fi furnizate de catre

Consultantul Supervizare Antreprenorului inainte de executarea Lucrarilor.

Antreprenorul va tine un registru al nivelelor tuturor cotelor si va inainta Consultantului Supervizare o copie a registrului. Sistemul de coordonate al cotelor de pe santier va fi Sistemul de coordonate utilizat de Autoritatea

Contractanta si va fi corelat cu nivelul cotelor si aprobat de Consultantul Supervizare .

3.3.1.3 Dimensiuni

Toate dimensiunile, distantele si nivelele continute in Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta sunt

exprimate in sistemul metric. In cazul in care sunt necesare planuri de lucru, Antreprenorul va pregati si inainta aceste planuri in sistem metric.

3.3.1.4 Marcajul lucrarilor

Lucrarile vor fi marcate si relationate cu Sistemul National de Coordonate. Antreprenorul va pozitiona cote de

nivel temporare si statii de investigatii in locatiile corespunzatoare din cadrul Santierului de Lucrari si, in

perioada de executie a lucrarilor, va verifica periodic nivelele bornelor si coordonatele statiilor in raport cu liniile si nivelele de referinta furnizate de catre Consultantul Supervizare. Bornele temporare si statiile de

investigare vor fi amplasate in afara Lucrarilor de constructii, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, in vederea aprobarii, planurile in care se indica amplasarea si nivelele sau coordonatele, dupa caz, ale fiecarei borne de nivel temporare si ale statiilor de

investigatii utilizate pentru marcarea Lucrarilor, in dublu exemplar.

Inainte de a incepe executia oricarei sectiuni de Lucrari, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare

spre aprobare detaliile complete cu privire la amplasare, impreuna cu calculele si planurile suport (inclusiv planurile ce indica amplasamentele si coordonatele punctelor de referinta utilizate), in dublu exemplar.

Antreprenorul va identifica dimensiunile amplasamentului tuturor structurilor prin raportarea lor la lucrarile

existente si prin interpretarea Planurilor. Panta colectoarelor, retelelor de conducte si nivelul deversoarelor, radierul canalelor si al altor structuri hidraulice vor fi indicate in planuri, cu exceptia cazurilor in care se solicita

contrar sau se aproba de catre Consultantul Supervizare.

Locatiile structurilor care vor fi construite ca si componente de Lucrari vor fi identificate prin raportare la tarusi de otel batuti in beton sau la orice alte mijloace de marcaj aprobate, montate de catre Antreprenor, care trebuie




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 4

sa stabileasca si coordonatele instrumentelor de marcaj si distanta acestora fata de structurile adiacente existente.

Antreprenorul va stabili puncte de coordonate de referinta la intervale nu mai mari de 500 m de-a lungul

colectoarelor si conductelor importante, iar aceste puncte vor fi localizate si clar marcate in locurile aprobate,

fie pe cladirile existente, ori prin tarusi din otel, fixati in beton.

Antreprenorul va stabili sectiunile Lucrarilor in momentul in care este instruit in acest sens de catre

Consultantul Supervizare, in scopul facilitarii interventiei Autoritatilor care presteaza servicii in vederea

realizarii unor modificari temporare sau permanente la echipamentele sau serviciile impamantate detinute de acestea.

3.3.1.5 Executia si calitatea executiei

Antreprenorul va angaja supervizori inalt calificati si cu experienta, aprobati de catre Consultantul Supervizare,

pentru supravegherea investigatiilor si stabilirea acestora, asa cum este descris prin Contract.

Instrumentele de investigatie utilizate de catre Antreprenor vor fi moderne din punctul de vedere al tipului si fabricatiei, corespunzatoare pentru executarea lucrarilor si mentinute la standarde de prima clasa. Instrumentele

si/sau echipamentul vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare.

Pentru toate instrumentele de investigatie utilizate in cadrul Lucrarilor, Antreprenorul va depune certificatele de etalonare recente emise de catre autoritatile competente. Etalonarea instrumentelor trebuie realizata la fiecare

sase luni.

Toate jurnalele cu date din teren, calculele si hartile rezultate din activitatile de investigare mentionate anterior

vor fi predate Consultantului Supervizare imediat dupa finalizarea activitatii de investigare.

Antreprenorul va asigura Consultantului Supervizare forta de munca calificata si necalificata si materialele

necesare pentru a facilita verificarea si aprobarea de catre acesta a nivelelor si marcajelor aliniamentelor si

localizarii structurilor, asa cum este prevazut in clauza referitoare la “Marcajul lucrarilor” – “Informatii de ordin general”.

Antreprenorul va inregistra progresul Lucrarilor prin efectuarea de fotografii electronice.

Antreprenorul va furniza un grafic al principalelor etape ale constructiei pentru Inspectoratul de Stat pentru Verificarea Calitatii in Constructii.

3.3.1.6 Specificatii cu privire la standarde

Toate proiectele, materialele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data

proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine

aplicabile (EU-DIN, BS etc) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă, împreuna cu

traducerea corespunzătoare în limba română.

O lista a standardelor naţionale relevante aplicabile este prezentata în capitolul 3.3.5. Lista nu este exhaustiva.

3.3.1.7 Standarde pe santier

Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa fiecare Standard, Ghid si Manual important sau

dupa Standardele nationale aprobate la care se face referire in Specificatii. In plus, Antreprenorul va achizitiona

si pastra pe santier o copie dupa orice alt Standard, Ghid sau Standard National care se aplica materialelor furnizate.

Copiile dupa standarde vor fi disponibile permanent pentru referinta in biroul Consultantului Supervizare. In

cazul in care Consultantul Supervizare solicita traducerea in limba romana sau engleza a oricarui Standard sau Manual, Antreprenorul este obligat sa-i furnizeze o copie scrisa la computer in termen de 7 zile de la data

primirii solicitarii in scris a Consultantului Supervizare.

3.3.1.8 Aspectele care nu sunt acoperite de standarde

Orice materiale si executia lucrarilor care nu sunt specificate in sau acoperite de standarde, Ghiduri si Manuale

vor fi de asemenea tip si de o asemenea calitate încat să fie in masura sa asigure executarea unei lucrari de




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 5

prima clasa. In astfel de cazuri, Consultantul Supervizare va determina daca toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe santier sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate in realizarea Lucrarilor, iar hotararea

Consultantului Supervizare in aceasta privinta va fi definitiva si fara echivoc.

3.3.1.9 Planuri si calcule

3.3.1.9.1 Planurile

Planurile care descriu Cerintele Autoritatii Contractante sunt incluse in Documentatia de atribuire –Vol 6 Piese

desenate.

3.3.1.9.2 Planurile si Propunerile continute in Oferta

Planurile si Propunerile continute in Oferta sunt acelea inaintate de Ofertant impreuna cu Oferta si cuprind

urmatoarele:

Propunerile de proiectare

Intocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr. 10/24.03.1995

publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu modificările şi completările

ulterioare.

Propuneri de constructie

Propunerile scrise cu privire la executarea constructiei tuturor componentelor importante de Lucrari, cu o

atentie speciala acordata urmatoarelor:

Materialor si metodelor de executie a retelelor de conducte

Managementului traficului pentru lucrarile efectuate cu afectarea soselelor

Materialelor pentru toate componentele structurale principale

Metodelor de executare a constructiei pentru majoritatea lucrarilor de terasamente, excavatii, inclusiv

lucrarile de reabilitare

Legaturilor, coordonarii si cooperarii cu alti Antreprenori.

Planurile retelei de apa si canalizare

Amplasamentul general al retelelor

Profile longitudinale

Detalii tip

3.3.1.9.3 Planuri de lucru si calcule

Antreprenorul va pregati si inainta toate Documentele de Lucru si calculele, inclusiv detaliile pentru constructia

si finalizarea Lucrarilor. Aceste planuri si calcule vor fi realizate si inaintate Consultantului Supervizare spre

aprobare si vor cuprinde urmatoarele:

Retele de conducte: - Calculele hidraulice, incluzand determinarea testelor de presiune.

- Planul santierului si planurile de amplasament general.

- Profilurile retelelor de conducte. - Planurile si listele tuturor retelelor de conducte, pieselor de imbinare, camerelor, detaliile santurilor si

dispoziţiile generale ale blocurilor de ancorare.

- Planurile si calculele de armatura ale blocurilor de ancorare pentru retelele de conducte. - Planurile, calculele si metodele de executie pentru toate subtraversarile de drumuri, cai ferate si rauri,

precum si de bransare la retelele existente.

- Sistematizarea, drenarea, lucrarile de umplutura si toate lucrarile auxiliare in legatura cu lucrarile de

refacere.

3.3.1.9.4 Arhiva Planurilor

Arhiva Planurilor va cuprinde in esenta Proiectele de Lucru ale Antreprenorului, dupa cum au fost enumerate

anterior, indicand Lucrarile asa cum sunt executate.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 6

3.3.1.9.5 Procedura de realizare a Proiectelor de Lucru si a Calculelor

Proiectele si calculele, care trebuie realizate de catre Antreprenor vor fi intocmite si inaintate in conformitate cu

urmatoarele cerinte.

Marimea paginii va fi conforma formatului international, cu exceptia cazului in care se convine cu Consultantul

Supervizare altfel.

Planurile tuturor componentelor de constructii trebuie sa fie clare si complete. Alegerea scarii va depinde de

tipul planului si/sau detaliilor care vor fi prezentate.

Scarile recomandate se prezinta dupa cum urmeaza: - Planurile conductelor – 1:2.000

- Profilele conductelor – 1:2.000 orizontal, cu scara verticala de la 5 la 10 ori scara orizontala.

- Planurile/amplasamentele santierului – 1:1.000 - Aranjamente generale – 1:200 si 1:100

- Detalii – 1:50 la 1:10

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare copii dupa toate planurile si calculele atunci cand se

doreste aprobarea acestora, iar Consultantul Supervizare va inapoia o copie a planurilor si calculelor, cu comentariile sale, Antreprenorului. (Vezi 3.2.1.)

Modificarile si/sau comentariile facute de catre Consultantul Supervizare asupra planurilor si calculelor vor fi

incluse imediat, iar planurile si calculele inaintate din nou pana este obtinuta aprobarea finala.

Copii dupa fiecare set de planuri si calcule aprobate vor fi inaintate Consultantului Supervizare. Planurile vor fi

stampilate clar ca “PLANURI DE LUCRU APROBATE DE CATRE CONSULTANTUL SUPERVIZARE”.

Detalii privind numarul documentelor sint date in Conditiile Particolare.

Antreprenorul va obtine aprobarea de la terte parti pentru proiectele de Lucrari permanente pentru care este

responsabil. Aceasta include obtinerea aprobarilor in conformitate cu legislatia romaneasca, in vigoare.

Inceperea Lucrarilor la oricare dintre componentele de Lucrari va fi permisa numai dupa aprobarea de catre

Consultantul Supervizare a planurilor si calculelor Antreprenorului.

Aprobarea de catre Consultantul Supervizare a planurilor si calculelor Antreprenorului, incluzand modificarile

facute de catre Consultantul Supervizare, nu il elibereaza pe Antreprenor de obligatia sa de a executa Lucrarile

in conformitate cu Contractul.

3.3.1.10 Lucrari de demolare, curatare, defrisare

3.3.1.10.1 Gardurile si barierele temporare

Limitele birourilor Antreprenorului, ale santierului, magaziilor si depozitelor vor fi convenite cu Consultantul Supervizare. Antreprenorul va realiza o imprejmuire corespunzatoare de-a lungul limitelor convenite, incluzand

o poarta care poate fi incuiata.

Antreprenorul va inalta garduri similare in jurul tuturor santierelor de constructii inainte de inceperea lucrarilor, pe care le va demonta dupa ce Lucrarile vor fi finalizate.

Gardul va fi realizat din scanduri de lemn imbinate, aluminiu sau tabla de otel ondulata, avand o inaltime de

2400 mm si fixate pe stalpi de lemn, beton sau otel. Toate zonele imprejmuite vor fi prevazute cu porti cu incuietori. In unele zone asupra carora s-a convenit cu Consultantul Supervizare, Antreprenorul poate instala

imprejmuiri din lanturi sau din plasa de sarma galvanizata.

3.3.1.10.2 Conditii cu privire la trafic

Inainte sa se inceapa executarea unor lucrari asupra unor sosele sau drumuri sau sa fie afectata utilizarea acestora, metoda de lucru a Antreprenorului, inclusiv aranjamentele speciale referitoare la trafic, vor fi

convenite cu Consultantul Supervizare, Administratia Drumurilor si Politia si confirmate in scris.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 7

Pe perioada executarii Contractului, Antreprenorul va coopera cu Administratia Drumurilor si Politia cu privire la lucrarile ce afecteaza o sosea sau un drum sau accesul la acestea. Antreprenorul va informa Consultantul

Supervizare cu privire la conditiile puse de sau aranjamentele facute cu Administratia Drumurilor si Politia.

Trebuie fixate bariere in jurul santurilor facute pe strazi sau in zonele pietonale si semnalizate corespunzator.

Barierele situate pe drumuri si in zonele pietonale vor fi prevazute cu semne de avertizare iluminate pe timp de noapte si in zonele cu vizibilitate scazuta.

In cazul in care Lucrarile necesita, temporar, devierea sau inchiderea unei sosele sau drum pietonal existent, sau

accesului publicului pe acestea, Antreprenorul va asigura si intretine o alternativa, care va fi functionala inainte de intersectia cu calea existenta.

In cazul in care rampele sunt necesare, acestea vor fi realizate si intretinute la un standard corespunzator sub

toate aspectele categoriei sau categoriilor de trafic si pietoni care le vor folosi.

3.3.1.10.3 Curatarea santierului

Antreprenorul va curata zonele rezervate pentru conducte si amplasamentele structurilor de toata vegetatia,

inclusiv copacii cu o circumferinta de pana la 0.50 m si inaltime de 1.00 m peste nivelul solului, si toate

obstacolele superficiale ca suprafetele drumurilor, borduri, caramizi, gunoi si/sau alte obiecte.

Antreprenorul va curata santierul si de copacii cu circumferinta peste 0.5 m, cladiri si/sau structuri, atunci cand

este instruit in scris in acest sens de catre Consultantul Supervizare.

Masura in care Antreprenorul realizeaza operatiunile de curatare si defrisare va fi cea minim necesara in opinia Consultantului Supervizare pentru executia Lucrarilor.

3.3.1.10.4 Protectii

Copacii si/sau alta vegetatie care va fi pastrata conform Planurilor sau indicatiilor Consultantului Supervizare vor fi excluse de la operatiunea de defrisare si vor fi protejate impotriva daunelor pe perioada executiei

Lucrarilor.

3.3.1.10.5 Dotari ale drumurilor

Antreprenorul va reinstala dotarile drumurilor (ca stalpi de iluminat, semne de circulatie sau semafoare) care au fost indepartate in perioada de desfasurare a Lucrarilor.

Instalarea dotarilor drumurilor se va face pe amplasamentul initial al acestora, intr-o stare cel putin similara cu

cea avuta anterior indepartarii lor si indata ce este posibil dupa finalizarea pozarii conductei intr-o anumita locatie.

3.3.1.10.6 Depozitare

Vegetatia, copacii, etc. rezultand din operatiunile de curatare si defrisare vor fi depozitate intr-un depozit la o

raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie indicata de catre Consultantul Supervizare. Ramasitele de vegetatie, incluzand copaci, butuci si radacini vor fi indepartate de pe santier de catre Antreprenor, cu exceptia

cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

3.3.1.10.7 Umplerea terenului si finisarea suprafetei

Toate gropile vor fi umplute cu pamant compactat la aceeasi densitate ca si terenul inconjurator, iar suprafata va

fi finisata la nivelul existent al terenului si intr-o maniera considerata satisfacatoare de catre Consultantul

Supervizare.

3.3.1.10.8 Protectia obiectelor existente

Antreprenorul nu va demola sau indeparta nicio cladire, structura sau alte obiecte existente, inclusiv copaci,

indiferent daca aceasta este prevazuta in Proiect sau nu, decat la primirea unei instructiuni speciale din partea

Consultantului Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie pentru a nu cauza pagube acestor obiecte, incluzand case, cladiri, garduri si copaci, care sunt situate pe santier(e) sau in apropierea acestuia

(acestora).




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 8

Proprietatile localizate in imediata apropiere a Lucrarilor vor fi protejate impotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vehicule, alunecari, vibratii, etc. Pagubele cauzate vor fi reparate de catre Antreprenor astfel incat

proprietatea sa fie readusa la starea sa initiala si de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.

3.3.1.10.9 Umplerea si sigilarea conductelor abandonate

In situatia in care colectoarele existente sunt conectate la noile sisteme, lungimea colectorului situata in aval de bransament, care nu este incorporata in noul sistem, va fi abandonata.

Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim

1.000 mm, la ambele capete si intre camine.

Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de

500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar

suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare.

Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de

500 mm sub nivelul final al solului.

3.3.1.11 Lucrari de terasamente

3.3.1.11.1 Proiectare

Proiectul trebuie sa tina cont de conditiile extreme care vor aparea in perioada de executare a constructiei si pe durata de viata a lucrarilor, incluzand, “inter alia”, nivelele cele mai ridicate si cele mai scazute ale apei si ale

presiunii acesteia, metodele de executie ale constructiei, etc.

In general, proiectul trebuie sa tina seama de prevederile stipulate in clauza “Proiectarea structurilor”, si

clauzele speciale mentionate in “Criterii de proiectare” - “Lucrari de terasamente si fundatii”, in “Lucrari de terasamente” si “Pilotii”.

De asemenea, la proiectare trebuie sa se tina seama de posibilitatea reducerii proprietatii solului in timpul si

dupa cutremure (ex. lichefierea nisipului).

Intocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr. 10/24.03.1995

publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu modificările şi completările

ulterioare.

3.3.1.11.2 Durabilitate

Pentru toate proiectele geotehnice trebuie estimate, in etapa de proiectare, toate conditiile de mediu externe si

interne cu scopul de a se evalua semnificatia lor in raport cu durabilitatea si pentru a se facilita stabilirea

prevederilor necesare pentru protectie sau rezistenta corespunzatoare a materialelor.

In cazul in care anumite parti ale lucrarilor permanente sau temporare pot fi semnificativ afectate de substante

chimice, se vor efectua analize chimice ale apei circulante.

3.3.1.11.3 Materiale de umplutura

Criteriile de selectate ale materialelor ca fiind adecvate pentru a fi folosite la umplere se bazeaza pe dovedirea

unei rezistente adecvate, a rigiditatii si permeabilitatii dupa compactare. Aceste criterii vor tine seama de scopul

umplerii si de cerintele structurii care va fi plasata pe acest material de umplutura.

In momentul alegerii unui material de umplutura trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: - nivelare

- rezistenta la prabusire

- compactibilitatea - continutul organic

- agresivitatea chimica

- susceptibilitatea la schimbarea volumului (argile expandate si materiale care se pot deforma) - efectele inghetului

- rezistenta la conditiile climaterice.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 9

Materialul de umplutura nu trebuie sa contina materii straine ca zapada, gheata sau turba, in cantitati importante.

Criteriile de compactare vor fi stabilite pentru fiecare zona sau strat de umplere, in raport cu scopul sau cerintele

de performanta. Lucrarile de compactare vor fi verificate prin inspectii sau testari in scopul de a se asigura ca

natura materialului de umplutura, continutul de apa al locatiei si procedurile de compactare sunt conforme cu cele prevazute.

3.3.1.11.4 Excavatiile ce vor fi umplute cu material granular

Un sistem de drenaj pentru disiparea fortelor hidrostatice de ridicare va fi incorporat in proiectul bazinelor. Zona excavata in afara peretilor bazinelor in scopul de a se oferi spatiu de lucru va fi umpluta la loc cu material

granular cu drenaj liber, prelungind nivelul terenului completat pana la baza peretilor.

In cazul in care latimea suprafetei de lucru excavate depaseste 1.0 m (masurat orizontal, perpendicular pe fatada peretelui), atunci numai o fasie verticala cu latimea de 1.0 m, adiacenta peretelui, trebuie sa fie umpluta la loc

cu material granular.

Materialul de umplutura de sub structuri trebuie sa fie material granular curat, cu granule rare si cu drenare

libera.

3.3.1.11.5 Proiectarea rambleului

Plasarea si compactarea umpluturii va fi realizata conform Specificatiilor si in special asa cum este descris la

punctele “Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat”, “Compactarea ,materialului de umplutura” si “Ramblee si pante”.

3.3.1.11.6 Proiectul de fundatie

Fundatiile dispersate vor fi proiectate in conformitate cu prevederile standardelor si normelor nationale aplicabile, cu exceptia cazului in care se dispune altfel.

Toate fundatiile dispersate vor avea baza pe teren nederanjat, original sau pe umplutura de rezistenta

compactata la o densitate medie de 100% Proctor si la o densitate minima de 97% Proctor si la o asemenea

adancime astfel incat sa asigure o protectie adecvata impotriva daunelor ce pot fi cauzate de inghet formatiunii/fundatiei.

In realizarea proiectelor trebuie sa se tina seama de temperatura aerului si de fluctuatiile in temperatura aerului.

3.3.1.11.7 Presiunea exercitata de apa

Se va verifica daca principiile utilizate in proiectare sunt cele corespunzatoare caracteristicilor apei subterane

existente.

Structurile vor fi proiectate sa reziste presiunii apei datorate nivelului extern al acesteia. Fortele de ridicare ce

actioneaza asupra structurilor, bazinelor si conductelor vor fi calculate presupunand ca acestea sunt goale.

Structurile pentru care se vor efectua teste de etanseitate inainte de umplutura vor fi proiectate in consecinta.

Determinarea presiunii proiectate exercitata de apa asupra structurilor cu retentii de sol va tine cont de nivelul

apei peste nivelul terenului si nivelul apei subterane freatice. In cazul structurilor care retin sol de permeabilitate medie sau scazuta (nisip si argila), presiunea apei va fi prezumata a actiona in spatele peretelui si

corespunzatoare unui nivel al apei subterane freatice nu mai mic de limita superioara a materialului cu

permeabilitate scazuta, cu exceptia situatiei in care este instalat un bun sistem de drenaj sau infiltratiile sunt prevenite.

Ancorajele permanente verticale incluse in proiect pentru protectia impotriva ridicarii structurilor vor tine

seama de toate situatiile previzibile care pot aparea pe durata de viata a lor, inclusiv cele cu privire la coroziune

si cedare. Rezistenta ancorajului la greutatea suportata va fi evaluata pe baza rezultatelor testelor si experientei locale.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 10

3.3.1.11.8 Investigatii suplimentare pe santier

Investigatiile preliminare ale solului au fost realizate inainte de Licitatie. Investigatiile preliminare ale solului

sunt prezentate in Anexa la Documentatia de atribuire.

Antreprenorul va certifica conditiile subsolului pe santier prin intreprinderea unui program de Investigatii Suplimentare pe santier (Investigatii pentru Proiectare).

Acest program va cuprinde o combinatie adecvata de metode de rutina de investigatii, incluzand teste in situ,

foraje, teste de laborator si rapoarte. Metodele vor implica teste comerciale disponibile la scara larga, efectuate conform procedurilor general acceptate sau standardizate.

In situatia in care sunt necesare investigatii specializate, vor fi efectuate si vor fi furnizate procedurile de

efectuare si interpretare a testelor.

Testele de laborator vor fi efectuate la un laborator agreat de catre Consultantul Supervizare.

Investigatiile geotehnice vor furniza toate datele referitoare la conditiile terenului si apei subterane de pe santier

si din jurul acestuia, necesare pentru o descriere corecta a proprietatilor esentiale ale terenului si pentru o

evaluare corecta a valorilor caracteristice ale indicatorilor terenului care vor fi utilizate in calculele de proiectare.

Urmatoarele aspecte trebuie luate in considerare pentru includerea in investigatie, in vederea proiectarii

terenului relevant: - Stratigrafia geologica

- Stabilitatea terenului relevant

- Proprietatile de deformare ale terenului relevant - Distributia presiunii interstitiale in profilul terenului

- Conditiile de permeabilitate

- Posibila instabilitate a subsolului

- Proprietatile de compactare ale terenului - Posibila agresivitate a terenului si apei subterane

- Posibilitatea imbunatatirii terenului

- Sensibilitatea la inghet

In situatia in care Consultantul Supervizare considera ca investigatiile efectuate de catre Antreprenor sunt

insuficiente pentru realizarea proiectului de detaliu al vreunei dintre componentele Lucrarilor, Antreprenorul le

va continua si/sau va angaja o companie specializata pe realizarea Investigatiilor de Santier, dupa cum se

dispune de catre Consultantul Supervizare.

Vor fi efectuate Investigatii de santier suplimentare, fie ca sunt sau nu dispuse de catre Consultantul

Supervizare, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile si vor fi platite la tarifele

agreate de catre Consultantul Supervizare.

Sfera investigatiilor care vor fi efectuate in teren de catre Antreprenor poate cuprinde, dar nu este limitata la si

nici nu va exclude alte investigatii in teren:

- Foraje verticale de testare - Prelevare de probe si teste de laborator

- Teste de penetrare (TSP si/sau TPC)

- Teste de rezistenta de sarcina verticala

- Teste de permeabilitate - Nivelul apei subterane si determinarea calitatii apei subterane.

Investigatiile pe santier vor fi efectuate prin metode si cu echipamente moderne si de catre un personal

competent, sub supravegherea unui Consultant Supervizare calificat.

Echipamentul utilizat va fi cel care va furniza datele necesare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 11

3.3.1.11.9 Raportul de Investigatie a Solului

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare un Raport de Investigatie a Solului, continand inregistrarea

tuturor investigatiilor efectuate de el. Raportul va include jurnale ale forajelor, fisele testelor in teren si de

laborator, fisele de observatie ale nivelului apei si recomandari referitoare la forta portanta si proprietatile de deformare ale solului si afluxului de apa. Vor fi inaintate Consultantului Supervizare cinci copii ale acestui

Raport, in termen de o luna de la finalizarea muncii de teren. Testele de laborator vor fi efectuate de un

laborator agreat de catre Consultantul Supervizare.

3.3.1.11.10 Proiectarea structurilor

Antreprenorul va utiliza datele cuprinse in documente si rezultatele Investigatiilor Suplimentare efectuate pe

santier pentru a proiecta in detaliu fiecare aspect al Lucrarilor, permanente sau temporare, care este influentat de subsol.

Indiferent de cerintele descrise in aceasta sectiune, proiectul va reprezenta in intregime responsabilitatea

Antreprenorului si va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare.

3.3.1.11.11 Stari limita

Va fi intocmita o lista a Starilor limita care vor fi luate in considerare pentru fundati.

In cadrul Starii Limita de Exploatare (SLE) pentru fundatiile de mica adancime trebuie investigat progresul

depunerilor in diferite etape ale constructiei si de-a lungul duratei de viata a structurilor. Proiectul Antreprenorului va verifica deformarile acceptabile in toate etapele si de-a lungul duratei de viata a proiectului.

Peretii de retinere vor fi proiectati la limitele de deformare in toate etapele constructiei si, in cazul in care

acestia sunt permanenti, pe intreaga durata de viata a proiectului. In situatia in care structurile de retinere se afla in imediata apropiere a cladirilor, structurilor, drumurilor, retelelor de conducte sau a utilitatilor, acestea vor fi

protejate si dimensionate sa sustina presiunea orizontala diferentiata rezultata din sarcinile verticale si posibile

orizontale.

3.3.1.11.12 Durabilitate

In cadrul proiectului geotehnic vor fi estimate conditiile de mediu interne si externe, in faza de proiectare,

pentru a se evalua semnificatia acestora in raport cu durabilitatea si pentru a inlesni luarea unor masuri pentru

protectia sau rezistenta adecvata a materialelor.

3.3.1.11.13 Tratarea terenului

Orice tratare a terenului, propusa de Antreprenor pentru imbunatatirea capacitatii de rezistenta la sarcina, si/sau

caracteristicilor depunerilor, trebuie sustinute de o metoda de executie completa si calcule de proiectare, cu

declararea performantei minimale ce va fi obtinuta. Atunci cand Consultantul Supervizare dispune, Antreprenorul va executa o incercare de proba in teren a tratamentului propus pentru a demonstra ca sunt

indeplinite criteriile de performanta stipulate.

3.3.1.11.14 Raportul Proiectului Geotehnic

Antreprenorul va stabili un set de parametri geotehnici de proiectare, care sa tina cont de volumul de sol

implicat in analizele speciale. Valoarea caracteristica a oricarui material va fi folosita atat pentru analizele SLE,

cat si pentru cele SLU.

Prezumptiile, datele, calculele si rezultatele verificarii sigurantei si folosintei vor fi inregistrate in Raportul

Proiectului Geotehnic, ca parte a proiectului Antreprenorului.

Raportul Proiectului Geotehnic va include un plan de supervizare si monitorizare, dupa caz. Aspectele care

necesita verificare in perioada de constructie vor fi identificate clar in raport. Atunci cand se efectueaza verificari in timpul construirii, acestea vor fi inregistrate intr-un addendum la raport. Un extras din Raportul

Proiectului Geotehnic, continand cerintele cu privire la supervizare, monitorizare si intretinere a structurii

finalizate va fi furnizat Autoritatii Contractante.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 12

3.3.1.11.15 Notificarea de incepere a lucrarilor

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare cu cel putin sapte zile inainte o notificare scrisa cu privire

la intentia sa de a incepe lucrarile de terasament in orice zona a Santierului si va furniza acestuia cotele

terenului si alte informatii specifice pe care Consultantul Supervizare le-ar putea solicita in scopul de a realiza

masuratori.

Lucrarile de terasamente nu vor incepe inainte de a fi primita de catre Antreprenor aprobarea scrisa din partea

Consultantului Supervizare.

3.3.1.11.16 Lucrari de terasamente pe linii si nivele

Totalitatea lucrarilor de terasament efectuate pentru anumite componente de Lucrari vor fi realizate la

dimensiunile si nivelele indicate in Planuri sau la acele dimensiuni si nivele indicate de catre Consultantul

Supervizare.

In sensul acestei Specificatii, termenul de “nivel al terenului” se refera la suprafata terenului inainte de

inceperea lucrarilor de terasament, dar dupa curatare si defrisare. Expresia “nivelul formatiunii” folosita in

Specificatii va avea intelesul de nivel al fundatiei structurii in cauza, incluzand betonul de egalizare.

3.3.1.11.17 Marimea excavatiilor

Marimea excavatiilor va fi cea minima necesara sau practicabila pentru constructia Lucrarilor, in opinia


Executia santurilor deschise va fi, in orice moment, limitata la lungimile anterior aprobate in scris de catre Consultantul Supervizare. Cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare, in

scris, vor fi finalizate lucrarile pe o anumita lungime aprobata intr-o maniera multumitoare pentru Consultant

Supervizare, inainte sa fie incepute lucrarile pe o noua lungime.

Latimea maxima a santului va fi restrictionata la cea indicata in proiectul si planurile aprobate ale retelei de

conducte. In cazul in care se excaveaza un sant pentru pozarea conductelor, avand marginile in taluz sau in

trepte, acea portiune a santului care se extinde din formatiune pana la un punct situat la 300 mm deasupra

generatoarei conductei va fi modelat cu margini verticale avand dimensiunile indicate in Planuri, cu exceptia cazului in care se aproba altfel de catre Consultantul Supervizare.

Excavatiile pentru celelalte structuri, masurate la nivelul formatiunii, vor fi limitate la linia conturului structurii

plus 1 m pe toate laturile.

Nu vor fi permise excavatiile in taluz pe soselele publice, gradini private sau intr-o raza de 30 m fata de cladiri

sau alte structuri. In cazul in care Antreprenorul adopta metoda de excavare in taluz, obligatia sa de a asigura

suportul acestora va fi cea specificata in clauza intitulata “Alunecari, Prabusiri si Excavarea excesiva”.

3.3.1.11.18 Gropi de imprumut

Antreprenorul are responsabilitatea de a localiza gropi de imprumut pentru toate tipurile de materiale si sa

obtina, transporte si plaseze materialul, atunci cand este necesar pentru executia Lucrarilor. Antreprenorul va

obtine aprobarea Consultantului Supervizare atat pentru zonele, cat si pentru materialele pe care propune a le utiliza.

In cazul in care se stipuleaza sau se dau indicatii in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialul de

umplutura care urmeaza sa fie incorporat in Lucrari va fi obtinut din gropi de imprumut, aprobate dupa ce au fost realizate testele care sa confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare.

La finalizarea lucrarilor de excavatii, Antreprenorul va nivela sau va lasa groapa de imprumut intr-o stare de

curatenie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare si, in cazul in care este instruit in acest sens, va realiza,

fara a fi platit suplimentar, lucrarile de terasament necesare pentru a preveni acumularea apei in zona.

3.3.1.11.19 Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat

In cazul in care se emit instructiuni in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialele propuse pentru

utilizare ca umplutura compactata (altele decat cele corespunzatoare, eventual extrase din aceeasi locatie de pe




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 13

santier) vor fi testate pe santier, in conformitate cu procedurile specificate in standardele si normativele nationale aplicabile pentru determinarea caracteristicilor si conformarii acestora.

3.3.1.11.20 Compactarea materialului de umplutura

Umplutura compactata va fi formata din materialul aprobat, imprastiat si compactat in straturi aproximativ

orizontale, cu o grosime uniforma, cu o usoara panta spre exterior si cu o adancime compactata care sa nu depaseasca 0.20 metri dupa compactare.

Bulgarii de pamant mai mari de 0.10 m vor fi sfaramati inainte de compactare. Umiditatea solului va fi

controlata cu atentie, fie prin uscare naturala, fie prin umezire cu un spray cu particule fine inainte de umplere.

Compactarea va fi executata cu utilizarea de role mecanice, batatoare electrice, batatoare cu vibratii,

compactoare cu discuri cu vibratii si alte utilaje aprobate, astfel incat sa se obtina o densitate a materiei uscate

nu mai mica de 100% din densitatea maxima a materiei uscate determinate in conformitate cu prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile sau alta densitate minima a materiei uscate stipulata sau

indicata de catre Consultantul Supervizare.

3.3.1.11.21 Excavarea materialului necorespunzator

In cazul in care, prin excavarea fundatiilor structurilor, apar materiale necorespunzatoare cerintelor specificate in proiect, Antreprenorul le va indeparta si le va evacua de maniera satisfacatoare pentru Consultant

Supervizare. Cu exceptia cazului in care se stipuleaza sau se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare,

Antreprenorul va umple golurile din fundatii astfel formate cu Beton de Clasa E.

Daca materialele neconforme cu cerintele proiectului apar in santurile de pozare a conductelor, Antreprenorul le

va indeparta si evacua de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Cu exceptia cazului in care se

stipuleaza sau se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare, Antreprenorul va umple golurile din fundatii astfel formate cu Beton de Clasa E.

In situatia in care Antreprenorul intalneste un material care, in opinia sa, poate sa nu se conformeze cerintelor

proiectului, acesta va informa imediat cu privire la aceasta situatie Consultantul Supervizare, care il va instrui in

scris pe Antreprenor daca sa considere sau nu materialul in cauza ca fiind defectuos.

Costul rezolvarii situatiei materialului care nu se conformeaza cerintelor din proiect va fi suportat de

Antreprenor daca, in opinia Consultantului Supervizare, cauza neconformarii este datorata nerespectarii

Specificatiilor de catre Antreprenor, inclusiv aceea de a proteja excavatia impotriva patrunderii apei.

3.3.1.11.22 Alunecari, prabusiri si excavatii excesive

Antreprenorul va lua toate masurile de precautie pentru a preveni alunecarile si prabusirea terenului sau a altor

materiale excavate. In situatia alunecarilor si prabusirilor sau in cazul in care s-au efectuat excavatii peste limita

minima necesara sau practicabila pentru construirea Lucrarilor, golurile astfel formate vor fi umplute. In cazurile in care golurile astfel formate vor reprezenta suportul pentru Lucrari permanente sau structuri si servicii

adiacente dupa umplere, atunci aceste goluri vor fi umplute cu beton de Clasa E, pe cheltuiala Antreprenorului.

In toate celelalte cazuri, golurile vor fi umplute cu material excavat selectat sau un alt material de umplutura aprobat si compactat conform aprobarii Consultantului Supervizare.

In situatia in care un sant destinat pozarii conductelor depaseste latimea maxima permisa, specificata sau

indicata in Planuri, Consultantul Supervizare va dispune refacerea santului la latimea specificata sau utilizarea unui material alternativ de sprijin sau o alta actiune de remediere necesara in opinia sa. Antreprenorul va duce la

indeplinire masurile dispuse de catre Consultantul Supervizare si nu va ridica nicio pretentie fata de Autoritatea

Contractanta cu privire la costurile suplimentare rezultate din executarea acestor instructiuni.

3.3.1.11.23 Excavatiile care vor fi protejate impotriva infiltrarii apei

Antreprenorul va proteja excavatiile impotriva patrunderii apei si apei uzate, rezultate fie din panza freatica,

maree, inundatii, furtuni sau altele asemenea, astfel incat Lucrarile sa fie executate in conditii de sol uscat, dupa

cum se impune de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va mentine subsolul sau apa si apa bruta acumulata la un nivel sub partea inferioara a Lucrarilor Permanente, pe perioada indicata de catre Consultantul

Supervizare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 14

In eventualitatea in care Antreprenorul are nevoie de canale sau conducte de drenaj, Consultantul Supervizare va permite construirea acestor Lucrari sub nivelul si in limitele laterale ale Lucrarilor permanente, cu conditia sa

fi aprobat detaliile de executie cuprinse in propunerea Antreprenorului. Nicio conducta de drenaj subterana nu

va fi lasata ingropata, cu exceptia cazului in care este umpluta cu beton de Clasa E sau alt material aprobat. In

cadrul drenajelor construite de catre Antreprenor sub Lucrarile Permanente, acestea, in cazul pastrarii, vor asigura un suport cel putin egal cu acela care ar fi existat in lipsa acestor drenaje subterane.

Apa nu va putea fi descarcata in cursurile de apa sau canalizare fara sa fi fost obtinute toate aprobarile si avizele

necesare din partea Consultantului Supervizare, in scris, de catre Antreprenor. Aceste avize nu vor fi acordate daca Antreprenorul nu va asigura, intr-o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare, un bazin de

decantare eficient sau un colector de nisip prin care aceasta apa sa treaca inainte de a fi descarcata in cursul de

apa sau canalizarea indicata.

3.3.1.11.24 Metoda de executie a excavatiilor

Antreprenorul va pregati o metoda de executie corespunzatoare propunerii sale de efectuare a excavatiilor

pentru fiecare componenta in parte a Lucrarilor ce vor fi construite, cu detalierea amplasarii, programului de

excavare, materialelor de sprijin temporare si dispunerea si manevrarea materialului excavat.

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare metoda de executie propusa cu cel putin 14

zile inainte de data la care intentioneaza sa inceapa lucrarile de terasament pentru fiecare componenta de lucrari

in parte.

3.3.1.11.25 Ramblee si pante

Materialul utilizat pentru formarea rambleelor si a bancurilor de pamant si pentru umplerea zonelor joase ale

santierului va fi de tip umplutura obisnuita sau selectata. Zonele unde se va utiliza material de umplutura selectat sunt stipulate in cele ce urmeaza sau indicate pe Planuri. Materialul de umplutura selectat va fi utilizat

la formarea bazelor (unde este cazul) si sub drumuri. Materialul de umplere pentru celelalte ramblee va fi cel

obisnuit.

Materialul de umplutura va fi obtinut din excavatii sau material similar obtinut de Antreprenor din surse aprobate de Consultantul Supervizare .

In zonele unde se vor construi fundatii pe radier, materialul selectat va fi pozitionat si compactat la 300 mm

deasupra partii inferioare a betonului de egalizare si apoi indepartat automat si manual astfel incat sa nu se lase nicio suprafata defecta inainte de turnarea betonului.

Se vor lua masuri speciale pentru compactarea materialului turnat in imediata apropiere a unei structuri, pentru

a se asigura ca materialul este bine compactat. Se vor utiliza compactoare cu discuri operate manual, batatoare

cu vibratii si batatoare electrice. In alte cazuri, compactarea va fi executata cu compactoare cu vibratii sau role cu roti moi sau cu cauciucuri pneumatice, de tipul celor aprobate de Consultantul Supervizare .

In cadrul operatiunilor de nivelare si formare a bancurilor de pamant si rambleelor, Antreprenorul va face adaosuri la

inaltime si latime pentru consolidare si contractie. Dimensionarea bancurilor si rambleelor va fi conforma profilelor indicate in Planuri, cu adaosurile necesare pentru finisarea suprafetei.

3.3.1.11.26 Curatarea suprafetei solului

La indicatia Consultantului Supervizare, suprafata solului va fi curatata pe intreaga arie a Santierului pana la o adancime de 250 mm, la alte adancimi stipulate prin Contract sau la adancimile si pe ariile indicate de catre

Consultantul Supervizare, si pastrata pentru reutilizare in cadrul altei operatiuni anterioara excavatiilor viitoare

ce ar putea fi necesare.

Suprafata solului va include orice material de suprafata capabil sa sustina vegetatia si corespunzator utilizarii in zonele agricole pentru a fi inierbat sau cultivat.

Antreprenorul nu va evacua surplusul de sol de suprafata fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare.

3.3.1.11.27 Gropile de sondaj

Antreprenorul va excava gropile de sondaj care ii sunt necesare pentru a determina pozitionarea serviciilor

subterane, drenajelor subterane sau pentru orice alte motive.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 15

Antreprenorul va dispune reumplerea si readucerea la starea initiala a gropilor de sondaj, de indata ce informatiile necesare au fost obtinute. Readucerea la starea initiala a suprafetelor gropilor de sondaj va fi

executata conform aprobarii date de Consultantul Supervizare .

3.3.1.11.28 Inspectiile efectuate de catre Consultantul Supervizare

In momentul in care sunt atinse nivelele si limitele stipulate ale excavatiilor, Consultantul Supervizare va inspecta suprafata expusa si, in cazul in care considera ca o anumita parte a acesteia este prin natura sa

neadecvata, poate dispune Antreprenorului sa excaveze in continuare. O asemenea excavatie in profunzime va fi

umpluta cu beton, material excavat selectat sau material selectat importat, pana la nivelele si limitele specificate.

In cazul in care materialul care constituie partea inferioara sau partile laterale ale excavatiei, desi considerat

acceptabil de Consultantul Supervizare la momentul efectuarii inspectiei, devine ulterior inaceptabil datorita expunerii la conditiile metereologice, panzei freatice, inundatiilor sau a devenit afanat, moale sau neconsolidat

in timpul progresului Lucrarilor, Antreprenorul va indeparta, prin metode aprobate, acest pamant afanat, moale

sau neconsolidat si va excava in continuare pana va ajunge la o suprafata solida.

O asemenea excavatie va fi tratata ca Excavatie Exccesiva, iar materialul rezultat din aceasta va fi indepartat de pe santier.

3.3.1.11.29 Intersectarea cursurilor de apa

Acolo unde excavatiile intersecteaza cursuri de apa, rigole, canale si alte cursuri de apa, Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile suplimentare necesare pentru constructia corespunzatoare a Lucrarilor in aceste

intersectii, inclusiv mentinerea debitului de apa neschimbat.

3.3.1.11.30 Evacuarea apei

Cu exceptia cazului in care se stipuleaza contrar, Antreprenorul va proteja excavatia de infiltrarea apei pe

perioada constructiei si, in situatia in care structurile sunt construite in apa subterana, pe perioada suplimentara

necesara pentru a fi evitata scufundarea betonului, conform Specificatiilor.

Se va analiza daca schema de evacuare a apei adoptata permite ca partile laterale ale excavatiei sa ramana permanent stabile si sa nu apara ridicarea exccesiva sau ruptura bazei. Mai mult, trebuie luate masuri de

precautie pentru a se preveni situatia in care reaparitia apei subterane va rezulta in prabusirea solului cu o

structura fragila, ca de ex. nisipul neconsolidat.

Metodele de protejare a excavatiei de apa si evacuare a apei vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare.

In cazul in care o structura este predispusa la ridicare, Antreprenorul va reduce presiunea apei subterane, astfel

incat structura sa fie stabila pe toata perioada executarii constructiei. Antreprenorul va asigura disponibilitatea

permanenta pe santier a unor utilaje de rezerva pentru a se evita intreruperea operatiunii continue de epuisment.

3.3.1.11.31 Excavarea conform aliniamentelor si nivelelor

Excavatiile vor fi executate la dimensiunile care vor permite un epuisment corespunzator, consolidarea adecvata

a marginilor, ridicarea cofrajului, turnarea betonului, umplerea, inclusiv compactarea si orice alte operatiuni de constructie.

O atentie speciala trebuie acordata pentru a nu fi deranjat nivelului formatiunii excavatiilor structurale.

3.3.1.11.32 Testele cu privire la apa subterana

Pe perioada de desfasurare a lucrarilor, Consultantul Supervizare va solicita prelevarea de probe din apa

subterana pentru a testa si confirma lipsa substantelor daunatoare. Testarea se va desfasura conform

procedurilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

3.3.1.11.33 Testele cu privire la nivelul formatiunii

La atingerea nivelului corespunzator pentru nivelarea manuala specificat prin aceasta, Consultantul Supervizare

poate dispune efectuarea de teste in situ sau orice alte teste, dupa cum se stipuleaza, pentru a se determina

natura, capacitatea portanta si proprietatile de deformare ale stratului de sol.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 16

3.3.1.11.34 Evacuarea surplusului de material excavat

Antreprenorul va fi responsabil cu negocierea si asigurarea zonelor adecvate pentru evacuarea surplusului de

material excavat si va plati taxele si alte sume legate de aceasta evacuare. Acestea trebuie incluse in tarifele si

preturile sale.

In legatura cu evacuarea materialului excavat in excces, Antreprenorul va fi responsabil in perioada de

executare a Contractului pentru urmatoarele:

a) Cresterea soliditatii si calitatii drumului (drumurilor) de acces existente si intretinerea acestora in stare buna si finala.

b) Deshidratarea zonei (zonelor) basculate prin pozarea de conducte poroase din beton pe fundul vailor

sau dupa cum s-a convenit cu Consultantul Supervizare. c) Descarcarea, imprastierea, nivelarea si dispunerea solului in ramblee, dupa caz, pentru a se mentine

suprafata (suprafetele) intr-o buna ordine, sigura si usor de administrat.

d) Prevenirea folosirii zonei (zonelor) basculate de catre terte parti. Consultantul Supervizare nu va

sustine nicio revendicare cu privire la lucrarile suplimentare asociate depozitarii de pamant de catre altii, sau necesitatii unei zone suplimentare pentru basculare, in cazul in care cea existenta s-a

epuizat datorita utilizarii de catre altii.

e) Curatarea vehiculelor la parasirea zonei (zonelor) de basculare si luarea masurilor pentru a se asigura ca acestea nu contamineaza drumurile publice.

3.3.1.11.35 Excavarea in plus

Orice excavare in plus peste limitele specificate sau indicate va fi umpluta de catre Antreprenor pe cheltuiala proprie cu beton de Clasa E sau orice alt material aprobat, compactat cu atentie, in cazul in care Consultantul

Supervizare dispune in acest sens.

3.3.1.11.36 Excavatiile pentru conducte

Excavatiile pentru conducte vor fi in final compactate manual, sau prin orice alta metoda aprobata sau dispusa de catre Consultantul Supervizare, chiar inainte de pozarea conductelor.

Formatiunea va fi excavata si umpluta, dupa cum este stipulat, astfel incat tubul fiecarei conducte sa fie sustinut

in mod egal pe intreaga sa lungime, cu exceptia sapaturilor adecvate pentru imbinari care vor fi excavate sub fiecare flansa sau racord, la o asemenea adancime incat flansa sau racordul sa nu atinga fundul sapaturii.

3.3.1.11.37 Compactarea manuala a nivelului de platforma

Acolo unde nivelul platformei excavatiei va primi beton sau umplutura compactata, ultimii 0.15 m ai excavatiei

vor fi compactati manual, ori prin orice alta metoda aprobata sau dispusa de catre Consultantul Supervizare, dupa indepartarea malului sau a oricarui alt material neconsolidat si chiar inainte de plasarea betonului sau

materialului de umplutura.

Platforma va fi nivelata cu atentie si in forma ceruta. Antreprenorul va raporta Consultantului Supervizare atunci cand excavatiile sunt gata pentru pozarea conductelor sau turnarea fundatiilor de beton si nu va initia

operatiunea de pozare a conductelor, turnare a betonului sau orice alte lucrari, pana ce acestea nu au fost

inaintate Consultantului Supervizare si aprobate de catre acesta. Lucrarile de pozare a conductelor, turnare a betonului sau orice alta lucrare executata fara aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare, vor fi

indepartate imediat pe cheltuiala Antreprenorului.

3.3.1.11.38 Realizarea umpluturii fara punerea in pericol a structurilor

Antreprenorul va stabili perioada si coeficientul de plasare a umpluturii pentru structuri astfel incat nicio parte a Lucrarilor sa nu fie supusa unei presiuni prea mari, slabita, deteriorata sau pusa in pericol. Straturile de material

trebuie plasate astfel incat sa mentina un drenaj adecvat si sa previna acumularea de apa. In special, plasarea

materialului in jurul structurilor de beton va fi initiata numai dupa ce acestea au fost finalizate si au dobandit in intregime rezistenta specificata. Materialul va fi astfel plasat incat sa exercite o presiune uniforma in jurul

structurilor.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 17

Indiferent de metoda adoptata pentru umplere, Antreprenorul se va asigura ca excavatia este executata de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie necesare

pentru a se asigura ca nu este cauzat niciun prejudiciu Lucrarilor Permanente si structurilor adiacente.

3.3.1.11.39 Selectarea si compactarea materialului de umplutura

Atunci cand este necesara umplerea sub cota terenului si adiacenta structurilor, materialul care va fi folosit va fi ales cu atentie si compactat conform Specificatiilor.

Nicio lucrare de umplutura nu va fi executata inainte de a fi aprobata de catre Consultantul Supervizare. Atunci

cand umplutura este plasata pe doua sau mai multe margini laterale ale structurii, va fi plasata simultan si pe laturile opuse astfel ca diferenta de nivel sa nu depaseasca niciodata 0.30 m, sau alta valoare indicata. Diferenta

intre nivelul umpluturii pe cele doua laturi ale conductei nu va depasi un maxim de 0.20 m. Umplutura pentru

structuri va fi executata in general cat de curand posibil.

Excavatiile pentru retelele terestre de conducte vor avea un strat de material suport aprobat, avand o grosime in

cadrul santului proportionala cu diametrul conductei conform urmatoarelor:

¼ × diametrul exterior al conductei, in sol de buna calitate;

⅓ × diametrul exterior al conductei, in sol de slaba calitate; minim 200 mm sub flansa si racord.

Stratul suport granular al conductelor va fi format prin imprastierea si compactarea materialului pe intreaga

latime a santului. Se va asigura suficient material granular pentru a permite conductelor sa fie plasate in acesta si sa fie puternic sprijinite pe o linie si la un nivel stabil. Trebuie lasat un spatiu suficient pentru a inlesni

realizarea imbinarilor si inspectarea acestora, iar Antreprenorul va asigura ca cel putin trei patrimi din lungimea

fiecarei conducte sa fie sprijinita in totalitate. Dupa ce pozarea retelei de conducte a fost aprobata de catre Consultantul Supervizare, santul va fi umplut cu material granular.

Pentru conductele rigide (de ex. fonta ductila, beton), umplutura va fi dispusa dupa cum urmeaza:

materialul suport al conductei bine compactat pana la nivelul diametrului orizontal al conductei;

materialul de umplutura selectat, bine compactat pana la coronamentul conductei; materialul de umplere selectat, usor compactat manual pana la 300 mm peste coronamentul conductei.

Umplutura va fi executata in straturi care nu vor depasi o grosime de 150 mm, printr-o metoda aprobata de catre

Consultantul Supervizare.

In cazul conductelor flexibile (de ex. PAFSIN, PVC, polietilena), umplerea cu materialul granular aprobat se va

realiza pana la 300 mm peste coronamentul conductei. Aceasta umplutura va fi compactata foarte bine si cu

mare atentie in straturi care sa nu depaseasca o grosime de 150 mm, printr-o metoda aprobata de catre

Consultantul Supervizare, atfel incat sa se evite deranjarea conductelor sau imbinarilor.

Partea ramasa din sant va fi umpluta cu materialul selectat aprobat, conform Specificatiilor.

3.3.1.11.40 Umplerea Excavatiilor realizate sub Drumuri

Excavatiile pentru conductele pozate sub drumurile de pe santier sau sub drumurile publice vor fi umplute la baza drumului, deasupra materialului de umplere din jurul conductei, cu pietris sau piatra sfaramata selectata.

Umplutura va fi dispusa in mod egal pe toata latimea si compactata in straturi care sa nu depaseasca 200 mm

adancime si avand un grad optim de umiditate. Gradul de umiditate al materialului de umplutura poate sa necesite o ajustare pentru a se obtine cea necesara pentru atingerea densitatii maxime. Materialul de umplutura

care prezinta un grad de umiditate insuficient pentru a se obtine compactarea dorita va necesita incorporarea

unei cantitati de apa suplimentare inainte de dispunere, cu ajutorul unor aspersoare si mixere aprobate.

Straturile situate la mai mult de 300 mm sub suprafata drumului vor fi compactate la 90% din densitatea maxima uscata, determinata conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. Straturile

situate la mai putin de 300 mm sub suprafata drumului vor fi compactate la 95% din densitatea maxima uscata,

determinata conform metodelor standard mentionate anterior.

Antreprenorul se va asigura ca materialul de umplutura dispus imediat adiacent unui perete de beton al unei

structuri sau bloc de reazem este bine compactat. Se vor utiliza compactoare cu placi vibrante operate manual,




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 18

batatoare cu vibratii sau batatoare-indesatoare electrice. In alte situatii, compactarea se va efectua cu compactoare cu vibratii, rolere cu roti moi sau pneumatice, de tipul aprobat de catre Consultantul Supervizare.

Excavatiile pentru conductele altfel pozate sau pentru alte structuri situate sub carosabil, unde nu se poate aplica

compactarea mecanica datorita spatiului ingust, vor fi umplute cu beton amestecat slab. Acest beton va fi

alcatuit in urmatoarele proportii: 1 parte ciment

3 parti nisip

6 parti agregat cu o dimensiune maxima de 40 mm.

Betonul si turnarea acestuia se vor conforma Specificatiilor.

3.3.1.11.41 Nivelarea zonelor

Zonele din jurul si de deasupra structurilor vor fi nivelate la cotele impuse, asa cum sunt indicate acestea in planuri sau conform instructiunilor Consultantului Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie

pentru a impiedica prejudicierea structurilor in timpul nivelarii. Nivelarea zonelor din jurul structurilor va fi

executata prin metodele aprobate. Orice componenta deteriorata va fi inlocuita sau reparata pe cheltuiala

Antreprenorului si de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.

3.3.1.11.42 Acoperirea si sprijinirile

Antreprenorul va fi responsabil cu proiectarea, instalarea, intretinerea pe perioada constructiei, si acolo

unde este necesar, indepartarea pieselor de sprijinire necesare pentru santuri si alte excavatii. Antreprenorul

va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare detaliile propunerii sale pentru sprijinirea excavatiei,

care detalii vor include planurile, calculele si alte documente explicative solicitate de Consultantul

Supervizare , dar o asemenea aprobare nu il va elibera pe Antreprenor de obligatiile pe care le are conform

Contractului. Excavatiile nu pot fi initiate pana cand propunerile Antreprenorului nu sunt aprobate de catre


Antreprenorul nu va indeparta Lucrarile temporare de sprijinire a excavatiilor pana cand, in opinia

Consultantului Supervizare, Lucrarile Permanente nu sunt suficient de avansate pentru a permite o asemenea indepartare, care va fi executata sub supravegherea personala a unui maistru competent.

Atunci cand Consultantul Supervizare considera ca indepartarea pieselor de sprijinire a excavatiei ar pune in

pericol structurile existente, predispunandu-le astfel la pericole subsidiare, Antreprenorul va pastra aceste piese de sprijin, indepartand doar minimum necesar pentru a permite refacerea suprafetelor.

3.3.1.12 Lucrari de beton armat

3.3.1.12.1 Clasificarea structurilor de beton

Aceasta clasificare se va aplica in mod egal componentelor de structuri, in cazul in care exista mai multe tipuri in cadrul global al unei anumite structuri.

Structurile sunt impartite in doua clase, dupa cum urmeaza:

Clasa 1: acelea care nu fac in mod normal obiectul presiunii hidrostatice si care nu sunt destinate stocarii, retinerii sau transmisiei de lichide;

Clasa 2: acelea care nu sunt destinate stocarii lichidelor, dar care pot face obiectul presiunii hidrostatice si/sau presiunii externe a solului.

3.3.1.12.2 Coduri si Standarde

Betonul armat si precomprimat va fi proiectat in conformitate cu prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile (Pentru detalii vezi lista de la Cap 3.3.5)

Betonul simplu (nearmat) si masiv va fi proiectat in conformitate prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile (Pentru detalii vezi lista de la Cap 3.3.5).

Presiunea generata de cutremure se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile

(Pentru detalii vezi lista de la Cap 3.3.5).




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 19

3.3.1.12.3 Metodele de Proiectare

Structurile din clasele 1 si 2 vor fi proiectate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile.

Intocmirea proiectelor se va face in baza conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr. 10/24.03.1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu modificările

şi completările ulterioare.

In cazul in care sunt adaugate cantitati de beton peste necesitatile obisnuite specificate in proiectul de rezistenta, cu scopul de a castiga greutate proprie pentru a contracara efectele fortei ascensionale, acest beton suplimentar

va fi distribuit uniform pe componentele de substructura, in masura in care acest lucru este posibil.

3.3.1.12.4 Incarcari

Structurile vor fi proiectate sa suporte incarcarile din statie si componentele sale, incluzand efectele dinamice

acolo unde acestea apar.

Celelalte incarcari vor fi concordante celor stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale

aplicabile.

Incarcarea din vant asupra structurilor va fi calculata in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor

nationale aplicabile.

In realizarea proiectelor trebuie sa se tina seama de temperatura aerului si de fluctuatiile in temperatura aerului.

Incarcarea generata de cutremure se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.

3.3.1.12.5 Presiunea exercitata de apa

Structurile vor fi proiectate sa reziste presiunii apei datorate nivelului extern al acesteia. Fortele de ridicare ce actioneaza asupra structurilor, bazinelor si conductelor vor fi calculate prezumandu-se ca acestea sunt goale.

Structurile pentru care se vor efectua teste de etanseitate inainte de umplere vor fi proiectate fara presiune

externa in timpul testarii. Proiectul peretilor structurilor si bazinelor va permite deversarea apei peste partea

superioara a peretilor, in caz de umplere accidentala (ex. peste nivelul inaltimii de garda).

3.3.1.12.6 Proiectul de rezistenta

Lucrarile vor fi proiectate sub toate aspectele in conformitate cu practica inginereasca de ultima ora.

Fundatiile, betonul de rezistenta si otelul de armatura vor fi proiectate in conformitate cu standardele internationale si nationale , dupa cum se stipuleaza in prezenta documentatie.

Impactul incarcarii generate de cutremure se va conforma prevederilor standardelor si normelor nationale

aplicabile.

3.3.1.12.7 Organizarea producerii betonului pe santier

La demararea Contractului, Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare o Metoda de

Executie ce va detalia, in raport cu cerintele Specificatiei, propunerile sale pentru organizarea activitatilor de

betonare pe santier.

Metoda de Executie va include urmatoarele aspecte:

1. Statia propusa.

2. Locatia si planul facilitatii de producere a betonului. 3. Metoda de organizare propusa pentru statia de producere a betonului.

4. Procedurile de control al calitatii pentru beton si materialele din beton.

5. Transportul si turnarea betonului.

6. Detaliile cu privire la modalitatea de lucru, incluzand timpul de lovire si procedura pentru sprijinirea temporara a grinzilor si planseelor.

7. Protectia si maturarea.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 20

3.3.1.12.8 Betonul gata amestecat

Betonul obtinut de la un singur furnizor de beton gata amestecat poate fi utilizat pentru Lucrari cu aprobarea

Consultantului Supervizare. O asemenea aprobare nu va fi acordata pana cand Consultantul Supervizare nu este

multumit ca organizarea si controlul producerii si livrarii betonului gata amestecat se conformeaza cerintelor din

Specificatii. Betonul gata amestecat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

3.3.1.12.9 Materiale si testare – Tipul de Ciment

Tipul cimentului folosit la fiecare dintre numeroasele lucrari va fi specificat in prezenta sau dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Cimentul rezistent la actiunea sulfatilor va fi utilizat numai pentru

betonul ce va intra in contact cu apa bruta sau drenata sau expus in aer sau atmosfera umeda, cu exceptia

cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare. Pentru toate celelalte lucrari de beton va fi utilizat cimentul Portland, cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

Cimentul rezistent la actiunea sulfatilor se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare. Cimentul Portland se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare. Cimentul va fi livrat fie in saci sigilati marcati cu numele producatorului, fie expediat vrac intr-o maniera agreata de catre Consultantul Supervizare.

3.3.1.12.10 Testarea cimentului

Inainte ca cimentul sa fie comandat si livrat pe santier, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare o lista detaliata a surselor, tara sau tarile de provenienta si denumirea firmei producatorilor pentru tipul

de ciment pe care propune sa-l utilizeze.

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, gratuit, certificate de testare pentru fiecare transport de ciment. Fiecare certificat va indica faptul ca a fost testata o proba de ciment din transportul respectiv de catre

producator sau un laborator agreat si ca aceasta se conformeaza in toate privintele cerintelor Specificatiei.

La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea

acestuia sau in timpul depozitarii pe santier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat.

Cimentul de la niciun transport nu va fi utilizat fara aprobarea Consultantului Supervizare, iar Antreprenorul va

tine o evidenta a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusa la dispozitia

Consultantului Supervizare pentru verificare.

In situatia in care, pentru orice motiv, in orice moment al derularii Contractului, Antreprenorul decide sa

schimbe sursa, tara sau producatorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de catre Consultantul

Supervizare, acestea il va notifica pe Consultant Supervizare cu privire la orice asemenea variatie si va efectua

toate testele solicitate de catre Consultantul Supervizare prin aprobarea in scris a variatiei, inainte de a comanda materialul de la o sursa sau furnizor nou.

In situatia in care cimentul a fost depozitat pe santier pe o perioada mai lunga de 40 zile sau este de o calitate

indoielnica conform opiniei Consultantului Supervizare, pot fi solicitate noi teste pentru a se verifica daca acesta se mai conformeaza cerintelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

3.3.1.12.11 Livrarea si depozitarea cimentului

Cimentul va fi livrat pe santier in saci de hartie sigilati, rezistenti si marcati corespunzator si permanent sau in alte containere agreate, cu exceptia cazului in care Consultantul Supervizare isi da acordul in scris pentru

manipularea cimentului in vrac.

Cimentul va fi livrat in cantitati suficiente pentru a se asigura un progres corespunzator al Lucrarilor, iar

cantitatile tinute pe stoc pe santier vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. O astfel de aprobare nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a asigura cimentul. Cimentul importat va fi impachetat in

saci de plastic sigilati si introdusi in saci de hartie.

In timpul transportului cimentului la Santier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat in mod corespunzator impotriva conditiilor meteorologice si contaminarii cu praf, nisip sau alte materii organice.

Cimentul care se dovedeste a fi fost expus deteriorii cu apa va fi respins la livrare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 21

Intreaga cantitate de ciment va fi depozitata intr-o cladire etansata (impotriva actiunii conditiilor metereologice, apei si aerului), destinata exclusiv acestui scop. Etajele cladirii vor fi ridicate cu cel putin 300 mm peste nivelul

solului pentru a se preveni absorbtia de umezeala.

Depozitarea cimentului in aer liber va fi permisa numai pentru lucrari mici cu aprobarea scrisa a Consultantului

Supervizare, in acest caz cimentul va fi plasat pe o platforma inalta si protejat cu invelitoare etanse, aprobate de catre Consultantul Supervizare. Nu este permisa depozitarea sacilor la o inaltime mai mare de 2 metri. In cazul

in care cimentul este livrat vrac, acesta va fi depozitat intr-un siloz proiectat in mod corespunzator. Silozul va fi

etansat si prevazut cu pereti adecvat izolati impotriva luminii soarelui.

In situatia in care se utilizeaza silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau

compartimentele acestora vor fi separate complet si dotate cu un filtru sau o alta metoda alternativa aprobata de

control al prafului. Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel incat sa permita mentinerea cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de praf si afectarea acuratetii cantaririi

prin cresterea presiunii. Consultantului Supervizare i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor

transporturi de ciment livrat. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a inlesni accesul pentru

inspectare si testare.

Dupa ce au fost aprobate de catre Consultantul Supervizare, transporturile vor fi utilizate in ordinea in care au

fost livrate. Cimentul nu va fi scos din depozit decat daca va fi utilizat imediat.

3.3.1.12.12 Cimentul masurat prin cantarire

Cimentul utilizat la lucrari va fi masurat prin cantarire. Cimentul din sacii umpluti partial sau nesigilati nu va fi

folosit.

3.3.1.12.13 Respingerea cimentului

Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei “Livrarea si depozitarea cimentului” si

obtinerea aprobarii din partea Consultantului Supervizare, acesta din urma poate respinge cimentul in urma

efectuarii altor teste.

Consultantul Supervizare poate de asemenea sa respinga cimentul care s-a deteriorat datorita unei protectii inadecvate sau din alte cauze, sau in orice alta situatie cand cimentul nu este agreat. Antreprenorul va indeparta

neintarziat de pe santier cimentul respins, pe cheltuiala sa.

3.3.1.12.14 Calitatea apei

Apa utilizata in orice scop in timpul executiei Lucrarilor va fi potabila, curata, proaspata si fara cantitati

inaceptabile de nisip, materii organice, baze, saruri sau alte impuritati si se va conforma cerintelor prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Apa utilizata pentru amestecarea betonului si mortarului, spalarea agregatelor si maturarea betonului va proveni dintr-o sursa aprobata si nu va contine alte materii nocive care sa afecteze semnificativ armatura, timpul de

tasare, rezistenta sau durabilitatea betonului sau care sa produca efecte asupra infatisarii betonului intarit prin

decolorare sau inflorire.

Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare, gratuit, probe din apa propusa a fi utilizata la lucrari

pentru ca Consultantul Supervizare sa efectueze testele de care are nevoie pentru a confirma ca aceasta este

adecvata. Probele vor fi livrate in avans fata de Lucrari pentru finalizarea testelor inainte ca apa sa fie necesara si la orice alt moment din derularea Contractului, dupa cum Consultantul Supervizare dispune.

La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va trata apa luata din alta sursa, fara costuri

suplimentare pentru Autoritatea Contractanta, atat cat este necesar pentru a o face adecvata in vederea

amestecarii betonului si mortarului.

3.3.1.12.15 Agregatele grosiere si fine

Agregatele grosiere si fine pentru beton vor fi obtinute din surse aprobate de Consultantul Supervizare .

Agregatele fine vor fi reprezentate de nisip natural, cu exceptia cazului cand se aproba altfel.

Cu exceptia modificarilor specificate in cele de urmeaza, agregatele (grosiere si fine) pentru toate tipurile de

beton se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Acestea vor fi




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 22

tari, solide si durabile si nu vor contine materiale daunatoare in asemenea cantitate incat sa afecteze negativ rezistenta si durabilitatea betonului sau, in cazul betonului armat, sa atace armatura.

Agregatele grosiere si fine se vor conforma urmatoarelor cerinte de natura fizica:

i) Procentul de vid ce formeaza cochilii goale in agregatele fine si retinute de o sita de 2.36 mm nu va

depasi 3%. ii) Continutul de argila, nisip fin si praf nu va depasi urmatoarele limite:

Agregate grosiere 1% din greutate

Nisip natural 3% din greutate. iii) Materiale de etansare (pentru betonul etans)

a) Cenusa zburatoare max. 2% din continutul de ciment

b) Siliciu max. 2% din continutul de ciment. iv) Coeficientul de exfoliere si cel de dilatatie al agregatelor rare, determinate conform prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare nu va depasi 20% si respectiv 35%.

v) Absorbtia agregatelor fine si grosiere, masurata conform prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare 2 nu va depasi 3% din greutate. vi) Indicele de rezistenta la socuri al agregatelor grosiere, masurat conform prevederilor standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare nu va depasi 30%.

vii) Agregatele fine vor fi curate, clare, de tip nisip grosier format in mod natural si va fi conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

viii) Agregatele grosiere vor fi obtinute prin sfaramare mecanica si cernere.

ix) Agregatele grosiere si fine, in momentul testarii conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, cu utilizarea solutiei de Na2S04, vor indica o pierdere ce nu va

depasi 10% si respectiv 12% din greutate.

Agregatele fine si grosiere se vor conforma urmatoarelor cerinte de natura chimica:

i) Agregatele fine si grosiere nu vor depasi o concentratie de 0.10% si respectiv 0.05% de cloruri (ca NaCI). Daca oricare din materiale depaseste limitele mentionate anterior, materialul va fi totusi

acceptabil din acest punct de vedere cu conditia ca concentratia totala de sodiu din amestec sa se

conformeze Clauzei „Proiectarea amestecului de beton”. ii) Agregatele fine si grosiere nu vor contine mai mult de 0.40% sulfat solubil acid (ca SO3) din

greutate.

iii) Agregatele grosiere vor reprezenta minim 85% din greutate carbonat de calciu.

iv) Agregatele fine si grosiere nu vor reactiona cu bazele.

Daca acesta cerinta nu este indeplinita, Antreprenorul va introduce componente in betonul sau astfel incat fie:

a) Materialul din ciment va avea un continut de baze reactive care nu va depasi o valoare maxima de

0.6% din masa, atunci cand este definit si testat conform metodei stipulate, sau b) masa totala de baze reactive din amestecul de beton nu va depasi 3 kg pe m³ de beton, atunci cand

este definita, testata si calculata conform metodei stipulate.

Antreprenorul il va informa pe Consultant Supervizare cu privire la propunerile sale pentru conformarea la aceasta cerinta la momentul inceperii Lucrarilor.

In cazul in care, in opinia Consultantului Supervizare, agregatele nu se conformeaza sau exista dubii cu privire

la uniformitatea conformarii la cerintele specifice, acesta va dispune ca agregatele sa fie spalate inainte de a fi

utilizate la executarea Lucrarilor. Atunci cand se dispune spalarea, se va utiliza apa de calitatea stipulata prin clauza referitoare la “Calitatea apei” si prin metode si cu utilaje aprobate in prealabil de catre Consultantul

Supervizare, iar toate costurile ocazionate de aceasta vor fi suportate de catre Antreprenor.

3.3.1.12.16 Sortarea agregatelor

Sortarea agregatelor fine se va face in limitele stipulate in clauza “Sortarea agregatelor”. Se atrage atentia

Antreprenorului asupra faptului ca ar putea sa fie necesara combinarea a doua sau mai multe sorturi de agregate

fine, sau inlocuirea unor portiuni prin sortare hidraulica, cu scopul de a se obtine sortarea stipulata.

Sortarea agregatelor grosiere se va face in limitele stipulate de prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare si Antreprenorul, la solicitarea Consultantului Supervizare, va obtine




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 23

granulometria stipulata prin combinarea agregatelor de o anumita marime pentru a rezulta granulometria stipulata.

Marimea maxima impusa a agregatelor nu va depasi in mod normal 40 mm. Sunt necesare cel putin patru

marimi de agregate, dupa cum urmeaza:

Agregate fine: 8 mm Agregate grosiere, marime nominala: 16 mm

Agregate grosiere, marime nominala: 32 mm

Agregate grosiere, marime nominala: 40 mm (Beton masiv)

3.3.1.12.17 Depozitarea agregatelor

Fiecare marime de agregate va fi depozitata in recipiente separate sau in zone acoperite cu tabla de otel, beton sau alta suprafata dura si curata, cu auto-drenare si protejata impotriva contaminarii cu pamant sau alte materii

daunatoare.

Agregatele fine si grosiere vor fi depozitate astfel incat sa se evite amestecul celor doua tipuri de materiale.

3.3.1.12.18 Teste preliminare cu privire la agregate

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare esantioane de agregate fine si grosiere propuse pentru a fi

utilizate la executia Lucrarilor. Prelevarea de probe si testarea se vor realiza conform metodelor descrise in

clauzele “Sortarea agregatelor” si “Depozitarea agregatelor” si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Probele vor fi de o marime suficienta pentru a se putea realiza toate testele

preliminare stipulate, pe care Consultantul Supervizare le-ar putea dispune in plus fata de testele cu privire la

beton stipulate de clauza “Testarea betonului” si se vor furniza 50 kg de probe pentru a se putea face comparatiile descrise mai jos. Probele vor fi apoi testate de catre Antreprenor in prezenta Consultantului

Supervizare, conform Specificatiilor sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare.

Daca sursa agregatelor este schimbata la solicitarea Antreprenorului si cu aprobarea Consultantului Supervizare,

in orice moment al executiei Lucrarilor, prelevarea probelor si testarea descrise in clauzele relevante se vor repeta pe cheltuiala Antreprenorului.

Dupa ce s-a obtinut aprobarea pentru un anumit agregat, o proba din agregatul aprobat ce cantareste cel putin 50

kg va fi pastrata de Consultantul Supervizare ca standard de comparatie pentru toate probele viitoare.

3.3.1.12.19 Teste de lucru pentru agregate

In perioada de derulare a Contractului, agregatele fine si grosiere vor fi testate pe santier ori de cate ori se

solicita de catre Consultantul Supervizare si pe cheltuiala Antreprenorului.

3.3.1.12.19 Livrarea Probelor

Probele de ciment, apa, agregate fine si grosiere, stipulate conform Clauzelor urmatoare, vor fi livrate de catre

Antreprenor Consultantului Supervizare in vederea testarii, inainte de data prevazuta pentru inceperea turnarii

betonului, astfel incat testele necesare asupra materialelor si testele de incercare pe cub preliminare ale betonului, stipulate de clauza “Teste ale amestecurilor preliminare de beton”, sa poata fi finalizate inainte de

data prevazuta pentru inceperea lucrarilor.

3.3.1.12.20 Adaosul la Beton

Adaosul reprezinta materialul adaugat la beton in timpul amestecarii cu scopul modificarii proprietatilor

amestecului de beton.

Nu vor fi folosite adaosuri ce contin clorura de calciu.

Adaosurile vor fi utilizate numai cu aprobarea prealabila in scris a Consultantului Supervizare si cu respectarea instructiunilor producatorului. Atat cantitatea adaugata, cat si metoda de utilizare vor face obiectul aprobarii

Consultantului Supervizare, caruia i se vor furniza si urmatoarele informatii:

Cantitatea standard adaugata si efectele daunatoare, daca este cazul, ale cresterii sau scaderii acestei cantitati.

Denumirea (denumirile) chimica (e) ale principalelor substante active continute de adaos.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 24

Daca adaosul conduce sau nu la antrenarea aerului atunci cand se foloseste cantitatea recomandata.

Orice adaos aprobat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

3.3.1.12.21 Amestecul si testarea

Categoriile de beton

Categoriile de beton care vor fi utilizate la executarea Lucrarilor impreuna cu rezistenta caracteristica dupa 28 de zile, continutul minim de ciment in termeni de pondere, raportul maxim apa/ciment in termeni de pondere,

marimea nominala maxima a agregatului si aplicarea fiecarei categorii sunt indicate in Tabelul Amestecurilor de

Beton Proiectate.

Rezistenta caracteristica va fi definita ca valoarea rezistentei cubice sub care limita se previzioneaza sa se

incadreze nu mai mult de 5 procente din rezultatele tuturor masuratorilor posibile ale rezistentei cubice a

betonului specificat.

Proportiile materialelor

Proportiile de ciment, agregate grosiere si fine si apa, propuse de Antreprenor pentru a fi utilizate la executarea

Lucrarilor pentru fiecare categorie de beton vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare in urma realizarii

unor teste preliminare, in conformitate cu Specificatiile.

Proiectarea amestecului de beton

Diferitele categorii de beton indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate vor fi proiectate de catre

Antreprenor, acordandu-se o atentie speciala durabilitatii, rezistentei, prelucrabilitatii si finisarii suprafetei, iar

aceste calitati trebuie sa fie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.

Continutul de apa al betonului va fi atent controlat si mentinut la nivelul minim necesar pentru a obtine un beton prelucrabil corespunzator naturii lucrarilor ce vor fi executate. In niciun caz raportul liber apa/ciment nu va

depasi valorile corespunzatoare indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate.

Adaosurile cu anumite proprietati destinate a schimba caracteristicile de coeziune sau indicele de intarire a betonului nu vor fi executate fara aprobarea Consultantului Supervizare. Niciun adaos nu va contine mai mult

decat urme de ioni de cloruri.

Fiecare amestec de diferite categorii de beton va fi proiectat pentru o rezistenta medie mai mare decat rezistenta caracteristica specificata cu cel putin o valoare, denumit ca si Coeficient de Siguranta Curent. Cu exceptia

cazului in care se aproba altfel de catre Consultantul Supervizare, Coeficientul de Siguranta Curent al

proiectului amestecului initial va fi considerat ca fiind 14 N/mm2 pentru Categoriile de beton A si B, 16 Nmm

2

pentru Categoria C de beton, 13 N/mm2 pentru Categoria de beton D si 6.5 N/mm

2 pentru Categoria de beton E,

dupa cum se stipuleaza in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Consultantul Supervizare dispune de

libertatea de a aproba o schimbare a Coeficientului de Siguranta pentru proiectului initial al amestecului in

situatia in care Antreprenorul dovedeste ca poate respecta cerintele de determinare a rezistentei medii la compresiune la 28 de zile, indicate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Betonul nu va fi turnat la executarea Lucrarilor pana cand amestecul relevant nu este aprobat. Amestecurile de

beton nu vor fi aprobate pana cand nu se realizeaza cu succes Teste Preliminare asupra Amestecului si Teste

asupra Betonului de Proba.

Antreprenorul va realiza Testele Preliminare ale Amestecului dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza cu

scopul de a determina, pentru fiecare categorie de beton indicata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate,

raportul minim aplicabil apa/ciment si proportiile necesare de agregate grosiere si fine in amestec, o toleranta fiind acordata in cazul continutului de umiditate al agregatului. Dupa ce Consultantul Supervizare aproba

valoarea raportului apa/ciment si proportiile amestecului, Antreprenorul va realiza Amestecurile de proba, dupa

cum se specifica in cele ce urmeaza.

Raportul apa/ciment si proportiile amestecului care au fost aprobate in urma Testelor Preliminare asupra

Amestecului vor fi utilizate pe parcursul executarii Lucrarilor si nu se va face niciun amendament fara




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 25

aprobarea Consultantului Supervizare. Indiferent de existenta unui astfel de amendament, Antreprenorul se va asigura ca rezistenta cubica la spargere se conformeaza cerintelor specificate in cele de urmeaza.

In cazul betonului realizat cu ciment rezistent la sulfati, continutul maxim total de cloruri (sub forma de ioni de

cloruri) nu va depasi 0.2% ca pondere a cimentului, iar sulfatii totali solubili in acizi nu vor depasi 4.0% ca

pondere a cimentului.

Vor fi realizate si alte teste in cazul in care una din trasaturile materialelor sau amestecului se schimba pe

parcursul lucrarilor.

Testele Amestecului Preliminar

Proportiile de agregat, de ciment si apa, determinate de catre Antreprenor in proiectele sale de amestec, vor fi

utilizate in amestecurile preliminare de beton, executate in prezenta Consultantului Supervizare si testate cu privire la rezistenta, prelucrabilitate si finisare a suprafetei in conditii de laborator cu respectarea cerintelor

Clauzei denumite aici “Testarea Betonului”, si aceste calitati trebuie sa fie considerate satisfacatoare de catre

Consultantul Supervizare. Amestecurile preliminare vor fi repetate in proportii ajustate, atat cat este necesar pana cand se realizeaza amestecurile de beton ce intrunesc cerintele relevante stipulate in clauza intitulata aici

“Proiectarea amestecului de beton” ce sunt supuse aprobarii Consultantului Supervizare.

Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate:

Categoria

de Beton Aplicare

Ponderea

minima de ciment pe m³

de beton

[Kg]

Ponderea

minima de apa pe kg

de ciment

[Kg]

Marimea

maxima nominala a

agregatului

[mm]

Rezistenta

max.

caract. [N/mm²]

Rezistenta min. caract.

[N/mm²]

A Tunel prefabricat si segmentul axial

380 0.40 8 sau 16 40 54

B

Toate celelalte

lucrari prefabricate si

betonul etans

350 0.47 16 sau 32 35 48

C

Structuri obisnuite de beton armat,

protectia

conductelor, marcajul din camine

si camere, drumuri si

pavaje de beton

300 0.50 32 25 41

D Structuri din beton masiv

225 0.58 40 20 33

E

Bordurile pentru

marginea drumurilor,

Umplutura pentru baza drumului pentru

supraprotectie

impotriva deteriorarii

150 0.90 32 sau 40 10 16.5

Note: 1. Vor fi utilizate pentru toate categoriile de beton cimentul Portland sau cimentul rezistent

la sulfati de tipul V. 2. Rezistenta minima indicata in Tabel poate fi ajustata cu respectarea cerintelor stipulate in

clauza “Proiectarea amestecului de beton”.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 26

Amestecurile de Beton de proba

Amestecurile de beton de proba vor fi pregatite si testate pe santier de catre Antreprenor in prezenta

Consultantului Supervizare, dupa ce au fost finalizate Testele asupra betonului preliminar si dupa ce

Consultantul Supervizare a aprobat proiectul Antreprenorului pentru amestecul de beton, pentru fiecare categorie de beton. Amestecurile de beton de proba vor fi amestecate pe aceeasi durata si manipulate de acelasi

tip de utilaje pe care Antreprenorul propune sa le utilizeze la executarea Lucrarilor. Prelevarea de probe si

testarea amestecurilor de proba se va realiza in conformitate cu sectiunile relevante ale Clauzei intitulata aici “Testarea Betonului”.

Pentru fiecare categorie de beton se vor realiza trei doze separate. Fiecare doza nu va contine mai putin de 0.5

m³ de beton, cu exceptia cazului in care se aproba contrar de catre Consultantul Supervizare. Rezistenta medie

a noua cuburi realizate pentru fiecare categorie de beton si testate dupa 28 de zile va depasi rezistenta caracteristica specificata cu cel putin Coeficientul de Siguranta Curent minus 3.5 N/mm². Valoarea

Coeficientului de Siguranta Curent va fi aceea specificata in clauza denumita aici “Proiectarea amestecului de

beton”.

Cu exceptia cazului in care se aproba altfel de catre Consultantul Supervizare, Antreprenorul va efectua teste

practice pe santier prin umplerea unor forme de turnare cu Amestec de beton de proba pentru a se confirma ca

fiecare categorie de beton este corespunzatoare pentru Lucrari. Formele de proba vor fi realizate pentru beton armat si simplu cu dimensiuni tipice pentru Lucrari. Fatada cofrajului pentru forma/formele de proba pentru

fiecare categorie de beton va fi proiectata astfel incat sa expuna toate finisajele suprafetelor relevante care se

intentioneaza a fi utilizate la lucrari si specificate in clauza intitulata aici “Finisajul suprafetelor de beton”. La

fabricarea, transportarea, turnarea, compactarea si intarirea Amescului de beton de proba din formele de proba, Antreprenorul va respecta toate cerintele relevante ale acestei Specificatii. In momentul in care s-a finalizat

procesul de intarire, formele de proba vor fi decofrate, iar betonul astfel dezvelit va fi supus aprobarii


Din momentul aprobarii amestecului propus, nu se vor face niciun fel de variatii cu privire la proportiile de

amestec, sau tipul, marimea, aria de sortare sau sursa oricareia dintre componente, fara consimtamantul

Consultantului Supervizare, care poate solicita efectuarea unor alte amestecuri de proba.

In situatia in care Antreprenorul intentioneaza sa achizitioneze unitati de beton prefabricate, amestecurile de

proba pot lipsi, cu conditia sa se dovedeasca, intr-o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare, ca

fabrica produce in mod obisnuit beton ce se conformeaza Specificatiilor. Dovada va include detalii cu privire la

proportiile de amestec, raportul apa/ciment, prelucrabilitatea si rezistenta obtinuta dupa 28 de zile.

Testarea betonului

Antreprenorul va face toate demersurile necesare pentru prelevarea de probe si testarea betonului proaspat si intarit, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si va asigura toata

aparatura necesara, materialele de lucru si transportul.

Testele de tasare vor fi realizate in momentele si locatiile dispuse de catre Consultantul Supervizare si vor fi folosite drept ghid in ceea ce priveste consistenta fiecarei categorii de beton. Gradul de tasare va fi decis de

catre Consultantul Supervizare in urma Testelor pe Amestecurile de Proba si se vor analizavalorile rezultate.

Testele de sfaramare se vor realiza pe cuburi de beton turnate in forme de 150 mm.

Inainte de a fi inceputa constructia Lucrarilor, se vor preleva cuburi de testare de beton si se vor testa conform

cerintelor stipulate in clauzele intitulate aici “Testele pe Amestecul Preliminar” si “Amestecurile de proba din

beton”.

Pe parcursul Lucrarilor se vor preleva cuburi de beton pentru testare in seturi de patru, in momentele si din locurile indicate de catre Consultantul Supervizare si in niciun caz intr-un procent mediu mai mic de un set de

cuburi pe m³ de beton. Doua cuburi din fiecare set vor fi testate timpuriu (in mod normal dupa 7 zile), dupa cum

aproba Consultantul Supervizare, iar rezultatele atfel obtinute vor face parte din procedura de control al calitatii a Antreprenorului. Celelate doua cuburi ramase din fiecare set vor fi testate dupa 28 de zile.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 27

Rezultatul testului va fi utilizat pentru evaluarea conformitatii la cerintele cu privire la rezistenta caracteristica, stipulate in aceasta Specificatie. Se va acorda o atentie speciala asigurarii unei depozitari in conditii similare a

cuburilor de testare de-a lungul anului, incluzand acoperirea completa cu o tabla hessiana groasa umeda sau cu

un alt material similar aprobat, umezit in mod constant cu apa, pe timpul pastrarii in forme si a transportului

intre Santier si laborator si cu depozitarea ulterioara in apa mentinuta strict in gama de temperatura specificata.

In cazul in care cuburile nu ating rezistenta la compresiune specifica, betonul va fi taiat, indepartat si inlocuit cu

beton ce se conformeaza Specificatiilor, intr-o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare, fara

costuri aditionale.

Vor fi incluse in tariful pentru beton: costul prelevarii de probe, fabricarea si intarirea cuburilor de testare pentru

Lucrari, impreuna cu furnizarea de forme de turnare, tot echipamentul necesar si aparatura pentru ambalare si

transportul la laborator.

Toate cuburile vor fi marcate la momentul turnarii cu data, categoria de beton si toate celelalte marcaje necesare

pentru identificarea partilor din Lucrari de unde au fost prelevate.

Cerintele de conformare pentru beton

Pe parcursul Lucrarilor si dupa finalizarea satisfacatoare a testelor pe betonul preliminar si pe amestecul de

proba, conformarea amestecurilor de beton la cerintele specificate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi determinata, dupa cum se detaliaza in cele ce urmeaza.

Conformarea la cerintele cu privire la continutul cimentului va fi realizata daca conditiile stipulate mai jos la

punctele a) si b) sunt indeplinite:

a) Atunci cand conformarea se determina prin respectarea dozarii sau din fisele autografice, continutul de ciment nu va fi mai mic de 95% si mai mare de 105% din valoarea aprobata de catre

Consultantul Supervizare pentru fiecare amestec de beton.

b) Atunci cand conformarea este evaluata din rezultatele testelor de analiza efectuate asupra betonului proaspat, continutul de ciment nu va fi mai mic de 90% si mai mare de 110% din valoarea aprobata

de catre Consultantul Supervizare pentru fiecare amestec de beton.

Antreprenorul va realiza Lucrarile astfel cum se dispune de catre Consultantul Supervizare pentru a i se inlesni verificarea conformitatii la cerintele referitoare la continutul de ciment.

Conformarea la valorile maxime ale raportului apa/ciment aprobate de catre Consultantul Supervizare pentru

fiecare categorie de amestec de beton va fi evaluata prin intermediul testelor de tasare. In urma aprobarii de

catre Consultantul Supervizare a valorilor de tasare pentru fiecare categorie de amestec de beton, toleranta care se va aplica ulterior la rezultatele testelor va fi de ± ⅓ din tasarea aprobata.

Conformarea la cerintele referitoare la rezistenta caracteristica se va baza pe rezultatele testelor pe cuburi,

determinata conform cerintelor relevante ale clauzei intitulata aici “Testarea betonului” si va fi prezumata daca conditiile stipulate la punctele c) si d) sunt indeplinite in mod cumulativ:

c) Rezistenta medie determinata pentru orice grup de rezultate a patru teste consecutive depaseste

rezistenta caracteristica specifica cu 2 N/mm² pentru Categoria de beton E si cu 3 N/mm² pentru

celelalte categorii de beton. d) Rezistenta determinata din rezultatul oricarui test nu este mai mica decat rezistenta caracteristica

specificata minus 2 N/mm² pentru Categoria de beton E si minus 3 N/mm² pentru celelalte

categorii de beton.

Cantitatea de beton reprezentata de orice grup de rezultate a patru teste consecutive va include amestecurile de

unde au fost prelevate prima si ultima proba, impreuna cu toate amestecurile intermediare.

In situatia in care un rezultat nu se conformeaza la cerinta d) de mai sus, numai acel amestec din care a fost prelevata proba va fi in pericol.

In cazul in care rezultatele testelor pe cuburi nu se conformeaza ambelor cerinte c) si d) de mai sus,

Antreprenorul va elimina betonul reprezentat de cuburile neconforme sau va lua alte masuri dispuse de

Consultantul Supervizare .




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 28

Consultantul Supervizare poate solicita Antreprenorului sa efectueze testarea suplimentara, prin una sau mai multe metode dintre cele stipulate in prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare,

a betonului reprezentat de cuburile neconforme cu aceasta clauza.

In situatia in care cerinta c) de mai sus nu este indeplinita, Antreprenorul va inceta de indata producerea acelei

categorii de amestec de beton reprezentat de cuburile neconforme, cu exceptia cazului in a care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare, si va repeta pentru acea categorie toate etapele stipulate de clauza

intitulata aici “Proiectul amestecului de beton”.

Toate costurile rezultate din neconformarea la cerintele specificate pentru beton vor fi suportate de catre Antreprenor.

Amestecurile neaprobate

Aprobarea amestecului va fi intarziata sau retrasa in urmatoarele situatii:

a) Sortarea agregatului se schimba astfel incat proportia de agregat retinuta de orice sita difera de

proportia de agregat corespunzatoare din amestecul aprobat cu mai mult de 2% din cantitatea totala de agregate grosiere si fine.

b) Este schimbata sursa de agregat sau ciment.

In eventualitatea in care aprobarea unui amestec al unei categorii de beton este retrasa din orice motiv, Antreprenorul va efectua alte probe si teste cu scopul de a se obtine un amestec satisfacator pentru acea

categorie de beton.

Testarea nucleelor de beton

In cazul in care rezultatele referitoare la rezistenta la compresiune a betonului folosit la lucrari nu indeplinesc

cerintele continute de clauza intitulata “Testarea betonului”, sau defectele de executie din timpul constructiei dau nastere la suspiciuni legate de rezistenta, durabilitatea si/sau siguranta constructiei sau a unei parti a

acesteia, se poate solicita efectuarea unor teste suplimentare.

Cel putin sase nuclee de beton, in situatia in care se dispune de catre Consultantul Supervizare, vor fi perforate

sau taiate perpendicular pe fatada betonului intarit si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Nucleele vor avea aproximativ 150 mm in diametru si, acolo unde este posibil, un raport inaltime /diametru egal

cu doi. Acolo unde este posibil raportul inaltime/diametru egal cu doi, factorul de corectie indicat in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare se va aplica pentru a se afla rezistenta echivalenta a

cilindrului avand un raport inaltime/diametru egal cu doi.

In situatia in care rezistenta la compresiune a nucleelor, ajustata in privinta raportului inaltime/diametru si

varstei, nu atinge rezistenta caracteristica specificata dupa 28 de zile, portiunea de beton suspectata va fi sectionata, indepartata si inlocuita cu beton satisfacator pentru Consultant Supervizare, fara costuri

suplimentare.

Continutul de apa si Testele de tasare

Inainte de inceperea turnarii betonului se va verifica continutul in umiditate al agregatului. In scopul estimarii

cantitatii de apa libere care va fi adaugata in mixer, Antreprenorul va produce un grafic care va relationa continutul in umiditate al agregatului cu apa ce va fi adaugata la amestecarea tuturor categoriilor de beton

utilizate, grafic a carui copie va fi inaintata Consultantului Supervizare spre aprobare.

Cantitatea de apa introdusa in amestec va fi strict controlata si va reprezenta cantitatea minima corespunzatoare unei legaturi complete. Aparatul pentru masurarea cantitatii de apa va indica cantitatea cu acuratete si va fi

proiectat astfel incat alimentarea cu apa sa fie intrerupta automat in timpul turnarii apei in amestec.

Se vor efectua teste frecvente de tasare conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare pe probe de beton prelevate imediat inainte de turnare, cu scopul de a se determina consistenta

betonului. Tasarile amestecurilor de beton de proba vor fi inregistrate in scop de identificare si pentru utilizarea




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 29

ulterioara ca verificare de rutina a calitatii. Totusi, testele de tasare nu vor fi utilizate ca masuratori oficial acceptabile ale prelucrabilitatii betonului.

Dozare prin cantarire si Amestecare

Betonul va fi amestecat intr-un mixer de tip cantar, fabricat conform prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare, iar utilajul propus va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare.

Toate utilajele si echipamentele utilizate pentru dozarea si amestecarea betonului si a materialelor de beton vor fi vopsite in alb si vor fi dotate cu mijloacele care sa permita verificari rapide si corecte ale calibrarii. Pilotii de

agregate stocati, cimentul si bazinele de amestec al apei vor fi amplasate la umbra.

Materialele pentru toate categoriile de beton, cu exceptia categoriilor D si E, vor fi proportionate prin cantarire

intr-un dozator cu cantar aprobat si vor fi amestecate cu atentie intr-un mixer cu dozare de marimea si tipul aprobat, astfel incat sa asigure o distributie uniforma a materialelor in beton.

Tipul de mixer va fi adecvat marimii maxime nominale a agregatului. Materialele vor fi amestecate pe durata si

la viteza tamburului specificate de producatorul mixerului. Se vor asigura mijloacele mecanice pentru inregistrarea numarului de rotatii pentru fiecare dozator si care sa previna in mod automat descarcarea mixerului

inainte ca materialele sa fie amestecate pe durata minima specificata.

Acuratetea unui astfel de echipament va fi mentinuta la toleranta descrisa in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si verificata fata de greutati si volume, cand si dupa cum se

solicita de catre Consultantul Supervizare.

Masinile de dozare cu cantar vor asigura Lucrarilor controlul acuratetii si masurarea agregatelor fie individual,

fie cumulativ si vor avea capacitatea sa fie ajustate imediat cu ajutorul unor operatori semi-calificati, astfel incat sa permita realizarea unor variatii la amestec. Toate diviziunile cantarului vor fi usor vizibile din locul din care

se controleaza indepartarea si golirea palniilor.

Cimentul utilizat la producerea betonului poate fi masurat prin dimensionarea fiecarei doze de beton astfel incat sa necesite un numar intreg de saci sau tambururi de ciment. Marimea maxima a dozatorului nu va depasi

capacitatea maxima a mixerului specificata de catre producator si marcata pe mixer.

Echipamentul de dozare cu cantar va fi mentinut curat si in buna ordine. Daca un mixer este scos din functiune mai mult de 20 de minute, acesta va fi curatat cu atentie, impreuna cu intregul utilaj de manipulare, inainte sa

se inceapa amestecarea betonului. Toate utilajele de amestecare si manipulare vor fi de asemenea curatate cu

atentie in situatia utilizarii unui tip de ciment diferit. In niciun caz betonul nu va fi amestecat cu mai mult de un

tip de ciment intr-un singur dozator.

Cantitatile de agregate grosiere si fine vor fi ajustate dupa caz astfel incat sa permita fie continutul de apa libera

in agregate, fie absorbtia agregatului. Cantitatea de apa ce va fi adaugata la fiecare amestec de beton, dupa caz,

va fi fie redusa cu cantitatea de apa libera continuta de agregatele grosiere si fine, fie marita pentru a permite absorbtia agregatului. Valorile, fie ale continutului de apa libera, fie ale absorbtiei agregatelor grosiere si fine,

vor fi determinate de catre Antreprenor printr-o metoda aprobata de Consultantul Supervizare imediat inainte

sa inceapa amestecarea si la intervalele dispuse de Consultantul Supervizare .

Fiecare masina de amestecare a betonului va fi dotata cu un dispozitiv de masurare a apei adaugate prin cantarire sau volum si va fi construita astfel incat vanele de admisie si de evacuare a apei sa fie interconectate

pentru ca niciuna dintre ele sa nu poata fi deschisa daca cealalta nu este complet inchisa. Dispozitivul va fi

prevazut cu un deversor cu o arie de sectiune transversala de cel putin patru ori cea a conductei de admisie si cu punctul de evacuare in afara utilajului de amestecare. Intreaga instalatie pentru transportul apei va fi mentinut

permanent fara pierderi, iar dispozitivul de masurare va fi dotat cu o conducta de drenare care va permite ca

intreaga cantitate de apa masurata sa fie drenata pentru verificarea masuratorii. Aranjamentul la evacuare a dispozitivului de masurare va fi astfel incat intre cinci si zece procente din apa sa intre in mixer inaintea

celorlalte materiale si alte cinci - zece procente sa intre in mixer dupa celelalte materiale. Restul de apa va fi

adaugat intr-o proportie uniforma cu celelalte materiale. Dispozitivul de masurare a apei va fi usor ajustabil

astfel incat cantitatea de apa adaugata in mixer sa poata varia, daca este cazul, pentru fiecare dozare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 30

Orice adaos ce va fi utilizat va fi masurat separat in dozatoare calibrate. Acuratetea utilajelor de cantarire, dispozitivelor de masurare a apei si dozatoarelor de adaos va fi verificata inainte de a se efectua amestecurile de

proba, inainte de includerea primului amestec in Lucrari, dupa fiecare reparatie sau ajustare a utilajului de

amestecare si in orice caz cel putin o data pe luna.

Inainte de a incepe operatiunile de betonare la o anumita sectiune de Lucrari, Antreprenorul va asigura Consultantul Supervizare de existenta unor utilaje suficiente in stare de functionare, inclusiv a unui echipament

adecvat de rezerva, pentru a se asigura amestecarea corespunzatoare a betonului necesara pe perioada turnarii.

Prima doza de materiale pentru beton introdusa in mixer va contine o cantitate suficienta de ciment, nisip si apa in exces pentru a inveli interiorul tamburului fara sa reduca continutul necesar de mortar al amestecului. La

incetarea amestecului pe o perioada semnificativa, mixerul va fi curatat cu atentie. Amestecarea fiecarei doze va

continua pana la o distributie uniforma a materialelor si uniformitatea de culoare si consistenta a betonului. Adaosurile aprobate in scris de catre Consultantul Supervizare vor fi introduse in beton cu ajutorul unui

echipament de dozare automata. Acest echipament va alimenta cu o cantitate fixa de adaos de apa de amestec,

inainte ca aceasta sa fie turnata in mixer si va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare.

Antreprenorul va acorda o atentie speciala asigurarii ca niciun material rezidual nu ramane in mixer dupa depozitarea fiecarei doze de beton si va curata si spala tamburul mixerului imediat dupa finalizarea fiecarei

operatiuni de obtinere a betonului si atunci cand se trece la un amestec cu utilizarea unui alt tip de ciment.

Consultantul Supervizare poate interzice, la libera sa alegere, amestecarea sau turnarea betonului daca considera ca temperatura ambientala este prea ridicata. Antreprenorului i se poate dispune de catre Consultantul

Supervizare sa efectueze o curatare frecventa a echipamentului pentru a indeparta depozitele de beton intarit

sau uscat care se acumuleaza rapid la temperaturi atmosferice ridicate.

In anumite conditii, Consultantul Supervizare poate consimti la amestecarea manuala a betonului din categoriile

D si E, in acest caz betonul realizandu-se pe o platforma plana impermeabila dintr-o zona adecvata. Cimentul si

agregatele vor fi imprastiate in straturi subtiri si uscat amestecate, pana cand se obtine o culoare uniforma. Apoi

se va adauga apa iar amestecul va fi rasturnat cel putin de trei ori sau pana cand betonul va avea o culoare si consistenta uniforma in intregime.

Betonul amestecat manual va contine cu 10 procente mai mult ciment decat cantitatile determinate de testele

preliminare si pe amestecurile de proba. Celelalte materiale, in afara de ciment, ale betonului amestecat manual vor fi proportionate dupa volum. Volumul maxim de beton permis la amestecarea manuala pentru fiecare

operatiune va fi acela obtinut dintr-un sac de ciment de 50 kg.

Transportul betonului

Betonul va fi manipulat de la locul amestecului la locatia depozitarii finale cat de rapid posibil, prin mijloace ce

vor preveni separarea sau pierderea vreunui ingredient.

Atunci cand este posibil, betonul va fi golit din mixer direct intr-un vagonet basculant si va fi apoi transportat la

locatia depozitarii finale, iar betonul va fi descarcat cat mai aproape de pozitia finala pentru a se evita

manipularea din nou sau curgerea.

Daca Antreprenorul propune utilizarea pompelor pentru transportarea si turnarea betonului, el va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare detaliile complete ale echipamentului si tehnicile de operare pe care

propune sa le utilizeze.

In cazul in care betonul este transportat prin tobogane sau pompare, utilajele utilizate vor fi proiectate astfel incat sa asigure un debit continu si liber in tobogan sau conducta. Capatul de descarcare al toboganului sau

conductei va fi bine spalat cu apa inainte si dupa fiecare perioada de lucru si va fi mentinut curat. Apa folosita

in acest scop va fi evacuata departe de Lucrarile permanente.

Betonul granolitic

Betonul granolitic de reper va fi amestecat prin utilizarea unei parti de Ciment Portland rezistent la sulfati si doua parti de pietris granitic curat, sortat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 31

aplicabile, in vigoare, si apa curata suficienta pentru a forma un amestec rigid, dar prelucrabil si pentru a oferi un beton dens.

Mortarul nisip-ciment

Mortarul nisip-ciment va fi compus din Ciment Portland rezistent la sulfati, var hidratat si nisip. Proportiile

acestor materiale determinate de catre Antreprenor in proiect sau de amestec vor fi utilizate in amestecurile

preliminare de mortar realizate si testate cu privire la prelucrabilitate si rezistenta in conditii de laborator.

Amestecurile de proba ale mortarului vor fi pregatite si testate de catre Antreprenor in prezenta Consultantului

Supervizare dupa finalizarea testelor pe amestecurile preliminare. Amestecurile de proba ale mortarului vor fi

amestecate pe aceeasi durata si manipulate de aceleasi utilaje ca cele propuse de catre Antreprenor a fi utilizate

la executarea Lucrarilor.

Se vor realiza trei doze separate de mortar. Fiecare doza va cuprinde nu mai putin de 0.5 m³ de mortar. Pentru

fiecare doza de mortar de proba se vor executa sase cuburi de 150 mm. Trei dintre acestea vor fi testate dupa 7

zile si trei dupa 28 de zile.

Rezistenta medie a celor noua cuburi de mortar testate dupa 28 de zile va fi de 10 N/mm². Cuburile ce se inscriu

in afara gamei cuprinse intre 8 N/mm² si 12 N/mm², vor fi considerate ca necorespunzatoare. Daca vreunul din

cuburile din dozele de proba de mortar nu se conformeaza, amestecul va fi re-proiectat.

In situatia in care re-proiectarea mortarului este necesara, fabricarea si testarea amestecurilor de proba va fi

repetata pana cand amestecul de proba indeplineste cerintele de mai sus.

Atunci cand se toarna mortarul, se vor realiza sase cuburi la fiecare 50 m³ dozati. Trei dintre acestea vor fi

testate dupa 7 zile si trei dupa 28 de zile. Antreprenorul va pastra inregistrari detaliate ale pozitiei fiecarei turnari si relatiei cu cuburile de testare prelevate. In cazul in care rezultatele testelor dupa 28 de zile indica

faptul ca rezistentele specificate nu sunt atinse, Antreprenorul va modifica detaliile sale de amestec si le va

supune aprobarii Consultantului Supervizare inainte sa aiba loc alte turnari de mortar.

3.3.1.13 Turnarea si compactarea betonului

Lucrari pregatitoare

Intotdeauna va fi obtinuta aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare inainte de turnarea betonului la lucrari.

Toate utilajele de constructie si materialele necesare, sau care pot fi necesare pe parcursul lucrarilor de betonare

si pentru intarirea betonului vor fi prezente pe santier, iar Antreprenorul va fi pe deplin pregatit pentru executarea lucrarii. Aprobarea Consultantului Supervizare pentru turnarea betonului va fi acordata numai dupa

ce au fost efectuate pregatirile si au fost indeplinite alte cerinte relevante ale Specificatiei.

Daca este necesar si/sau dispus de catre Consultantul Supervizare, Antreprenorul va raci cofrajul care s-a

supraincalzit sau a devenit foarte uscat datorita expunerii prelungite la soare. Antreprenorul se va asigura ca intregul cofraj retine o cantitate suficienta de umiditate si ca nu s-a contractat sau deformat. Umezirea sau

pulverizarea cofrajului se va efectua cu apa potabila.

Consultantul Supervizare poate interzice turnarea betonului in orice cofraj care considera ca a devenit prea fierbinte si/sau uscat si a carui conditie poate afecta calitatea si rezistenta betonului. Nu va fi revendicata nicio

plata suplimentara pentru racirea sau umezirea cofrajului, iar costurile suportate de catre Antreprenor, datorate

cofrajului prea fierbinte sau prea uscat, vor fi incluse in preturi.

Toate cofrajele, zonele de depozitare, armatura si suprafetele expuse ale suprafetelor de beton invecinate vor fi

curatate cu atentie si vor fi indepartate praful, reziduurile, grasimile si orice alta substanta ce poate dauna

betonului proaspat.

Depozitarea in Lucrari

Metodele de transportare si depozitare a betonului vor fi astfel incat sa previna separarea materialelor si vor fi

aprobate de catre Consultantul Supervizare inainte sa inceapa lucrarile de betonare. Turnarea si legarea

betonului va fi efectuata sub directa supraveghere a unui membru competent al personalului Antreprenorului.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 32

Betonul va fi depozitat direct in Lucrari cat de curand posibil, fara a fi necesara manipularea din nou si nu mai tarziu de 20 de minute dupa amestecare si, in orice caz, inainte sa aiba loc asezarea initiala. Daca se produc

intarzieri dupa amestecare si betonul a inceput sa se aseze, el nu va fi folosit la lucrari si va fi indepartat de pe

santier. Cu exceptia cazului in care se aproba contrar de catre Consultantul Supervizare pe baza unor probe

satisfacatoare asupra betonului, realizate pe santier, betonul nu va fi turnat in amplasament de la o inaltime care sa depaseasca 2 m.

Betonarea unei sectiuni sau unitati va fi efectuata printr-o operatiune continua la imbinarile constructiei si nu va

fi permisa nicio intrerupere a turnarii betonului fara aprobarea Consultantului Supervizare. Atunci cand depunerea betonului trebuie intrerupta, se vor lua masuri de precautie pentru a se asigura o aderenta

satisfacatoare a dozelor ulterioare de beton la cele turnate anterior.

In situatia in care se produc intarzieri de peste o ora intre operatiunile succesive de turnare a betonului la o sectiune sau unitate de lucrari, betonarea va fi realuata numai in momentul in care, in opinia Consultantului

Supervizare, betonul dispus anterior a avut un timp suficient sa se intareasca si imbinarea rezultata va fi

considerata ca Imbinare din Constructie, cu semnificatia si descrierea data in clauza “Turnarea betonului de

lucrari executate anterior” de mai jos. Pe toata durata turnarii betonului, un dispozitiv adecvat de fixare a betonului va fi permanent disponibil pentru ajustarea si corectarea pozitiei armaturii care se deplaseaza.

Transportarea betonului direct peste armatura de otel fixata in timpul betonarii nu va fi permisa cu exceptia

cazului in care s-au luat masurile corespunzatoare pentru a se evita deplasarea sau deteriorarea armaturii.

Turnarea in straturi

Betonul va fi depozitat in cantitatile aprobate si in straturi orizontale la o asemenea adancime care sa permita

incorporarea cu straturile de dedesubt prin vibratie, sapare, batatorire si prelucrare. Daca, din motive imprevizibile, este necesara stoparea betonarii inainte de finalizarea unei ridicari, atunci se vor forma imbinarile

de constructie, dupa cum se stipuleaza.

Betonul turnat in apa

Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la

utilaje si metoda de betonare sub apa.

Cantitatea de ciment din orice beton dispus sub apa va fi marita daca este necesar astfel incat raportul apa libera/ciment sa nu fie mai mare de 0.47. Metoda de plasare a betonului in sau sub apa va fi astfel incat sa se

evite pe cat posibil ca betonul sa fie dispus in contact direct cu apa pentru a se preveni miscarea rapida sau

agitarea suprafetelor expuse. Lucrarea va fi realizata acolo unde este posibil printr-o singura operatiune. Acolo

unde nu este posibil, laptele de ciment, agregatul spalat sau materiile straine care s-au acumulat pe betonul turnat anterior vor fi indepartate complet inainte de a fi turnat betonul suplimentar. Acest beton va fi plasat apoi

pe o suprafata curatata. Tuburile pentru betonat sub apa vor fi fin gaurite, etansate si dotate cu racorduri cu

eliberare rapida si cu o sectiune transversala adecvata marimii agregatului ce va fi utilizat. Vagonetele basculante deschise de pe fund vor avea margini drepte, perfect netede si dotate cu usi de deschidere situate in

partea inferioara, actionate extern si clapete suprapuse de panza. Sacii cu inele vor fi utilizati numai pentru

turnari mici si pentru depozitarea unor cantitati mici de beton. Betonul din saci nu va fi folosit la lucrarile permanente.

In timpul si dupa betonarea sub apa, operatiunile de pompare si deshidratare din imediata apropiere vor fi

suspendate pana ce Consultantul Supervizare va permite continuarea acestora.

Betonarea la temperaturi ridicate

Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in

vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandarile continute in acel document, cu

modificarile si completarile urmatoare.

Antreprenorul va avea grija sa previna fisurarea sau craparea betonului in conditii de temperaturi ridicate.

Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul sa fie turnat dimineata devreme sau seara tarziu, dupa cum se

dispune de catre Consultantul Supervizare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 33

Antreprenorul va acorda o atentie speciala cerintelor specificate in cele ce urmeaza cu privire la intarire.

Cofrajul va fi ferit de expunerea directa in soare atat inainte de turnarea betonului, cat si in timpul dispunerii lui.

Antreprenorul va lua masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca armatura, si cea interioara si cea care iese

in afara sectiunii ce va fi betonata, este mentinuta la cea mai scazuta temperatura practicabila.

Betonul la turnare nu va avea o temperatura mai mare de 32º C. Daca este necesar, Antreprenorul va raci agregatele si apa de amestec prin metodele aprobate de Consultantul Supervizare .

Acolo unde este cazul, Antreprenorul va proiecta, instala si opera un sistem de racire prin care apa de racire este

pompata printr-un sistem de conducte pentru a se scadea temperatura hidratarii in timpul betonarii. Propunerile pentru un asemenea sistem de racire vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare cu mult inainte de

executarea operatiunilor de betonare.

Temperaturile aerului ambiental, ale betonului de la diferite nivele si intervalele ce nu depasesc 5 m precum si ale apei, unde este cazul, vor fi masurate cu ajutorul unor termocupluri si vor fi inregistrate cu un aparat de

inregistrare de tip Philips PR 3210 A/00 sau unul similar aprobat.

Betonarea pe vreme rece

Vremea rece este definita ca situatia existenta a Lucrarilor, in care una sau ambele din conditiile urmatoare apar: i) Temperatura aerului la momentul analizat este sub 21°C;

ii) Temperatura medie zilnica a aerului timp de trei sau mai multe zile consecutive a scazut sub 5°C.

In nicio situatie betonul nu poate fi plasat in contact cu terenul sau cofrajul inghetat sau in contact cu gheata, zapada sau inghetul de pe teren, cofraj sau armatura. Betonarea nu va fi realizata cu materiale inghetate.

Betonarea poate avea loc pe vreme rece cu conditia sa fie luate masuri de precautie speciale pentru a se asigura

ca temperatura la suprafata betonului la momentul dispunerii nu este mai mica de 5°C, pe o perioada consecutiva de cel putin:

4 zile, atunci cand cimentul utilizat in beton este ciment obisnuit de tip Portland;

2 zile, atunci cand cimentul utilizat este ciment cu intarire rapida de tip Portland.

Astfel de masuri de precautie vor include urmatoarele: i) Incalzirea agregatelor si a apei de amestec, cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 60°C. Apa si

agregatele vor fi amestecate pe o perioada suficient de lunga pentru ca ele sa dobandeasca o

temperatura uniforma inainte de adaugarea cimentului. ii) Inconjurarea completa a betonului proaspat turnat cu un invelis si incalzirea aerului din interiorul

invelisului, care va trebui pastrat umed. Curentii de aer cald sau uscat nu vor fi indreptati direct catre

suprafata betonului.

iii) Izolarea cofrajului si a suprafetelor finisate ale betonului. iv) Dotarea cu ecrane care sa protejeze betonul de curentii de aer.

Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detaliile cu privire la masurile de precautie pe care le

propune pentru a proteja betonul de consecintele temperaturilor scazute, cu detalierea metodelor pe care le propune pentru a evalua momentul corect cand aceasta protectie trebuie indepartata. Betonarea in apa rece nu va

fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Betonarea pe vreme nefavorabila

Betonarea nu va fi permisa in timpul ploilor torentiale, cand temperatura aerului scade sub 2°C, sau cand

temperatura betonului depaseste 32°C. Atunci cand temperatura aerului depaseste 25°C, betonarea va fi permisa

numai dupa ce sunt luate masuri de precautie speciale, aprobate de Consultantul Supervizare , cu scopul de a se

preveni asezarea timpurie a betonului, ca de exemplu scaderea temperaturii apei ce va fi utilizata in amestec sau printr-un sistem de racire, mentinerea permanenta a agregatelor si cofrajelor pulverizate cu apa si constructia

unor parasolare pentru zona de lucru.

Betonarea in straturi mari

Un strat mare este definit ca stratul a carui dimensiune minima este mai mare de 1.5 m.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 34

Facand obiectul cerintelor pentru construirea si localizarea imbinarilor mobile si cerintelor cu privire la blocurile de testare detaliate in clauza urmatoare, Antreprenorul nu va fi restrictionat in privinta marimii unui

strat mare, cu conditia sa fie luate masurile adecvate pentru a se controla diferentele de temperatura. Asemenea

masuri vor fi evaluate prin raportare la cele ce urmeaza:

a) Temperaturi: i) Temperatura betonului la momentul turnarii nu va depasi 15°C si temperatura maxima de

hidratare nu va depasi 60°C, cu exceptia existentei unor temperaturi ridicate, caz in care se

aplica cerintele Clauzei „Betonarea la temperaturi ridicate”. ii) Diferenta de temperatura intre termometrele din beton, situate aproape de suprafata betonului si

in interiorul betonului, la o distanta de 1 metru de suprafata nu va depasi 20°C in orice etapa

dupa turnare. b) Monitorizarea schimbarilor de temperatura:

Se vor amplasa seturi de termometre pentru inregistrarea temperaturilor din beton in locatii din

aproprierea fiecarei fatade de beton, expuse la distante ce nu vor depasi 5 m. Alte seturi vor fi

plasate in locatiile corespunzatoare din interiorul betonului la o distanta de 1 m de fiecare fata. Temperaturile betonului vor fi inregistrate la intervale ce nu vor depasi 6 ore, sau la intervalele

indicate de catre Consultantul Supervizare, pe o perioada de cel putin 7 zile.

Acolo unde dimensiunea minima a stratului este cuprinsa intre 1.5 m si 2.0 m, temperaturile interne vor fi inregistrate de catre termometre plasate la adancimea de mijloc a stratului cu

grosimea cea mai mica.

c) Izolarea si protejarea suprafetelor de beton: i) Cofrajele vor fi placate cu furnir cu o grosime de 19 mm, sau o alta combinatie de materiale

avand o valoare de izolare echivalenta. Cofrajele vor ramane pe pozitie pe o perioada suficienta

pentru a se asigura ca cerinta legata de controlul temperaturii, specificata la punctul a), ii) poate

fi mentinuta si dupa indepartarea sa. ii) Suprafetele care nu sunt formate vor fi protejate cat de curand posibil, dupa ce are loc

dispunerea initiala, prin oricare din urmatoarele mijloace:

prin batatorirea suprafetei cu cel putin 100 mm strat de apa, prin acoperirea suprafetei cu un strat de polietilena peste care va fi turnat un strat de nisip cu o

grosime de cel putin 50 mm.

Atunci cand se adopta cea de-a doua masura de protectie, Antreprenorul va parcurge pasii necesari pentru a se

asigura ca nu se pierde nisip prin actiunea vantului; grosimea stratului de nisip va fi pastrata in permanenta la minimum specificat, de 50 mm.

Oricare ar fi metoda de protectie adoptata, protectia insasi va trebui ferita de razele soarelui.

Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detalii cu privire la masurile de precautie pe care propune a le lua pentru a proteja betonul de efectele cresterii de temperatura si detalii cu privire la masurile pe care le

propune pentru a estima corect momentul in care trebuie indepartat stratul protector. Betonarea in straturi mari

nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Blocurile de testare

Inainte de a se incepe turnarea in straturi mari (dupa cum a fost definita aceasta de clauza anterioara) pentru o

anumita categorie de amestec de beton, Antreprenorul va construi trei blocuri de testare cubice cu o marime a

laturii de 2.0 m. Temperatura betonului la momentul fabricarii blocurilor nu va depasi 15ºC, cu exceptia conditiilor de temperatura ridicata, caz in care se aplica cerintele specificate de clauza “Betonarea la

temperature ridicate”. Materialele utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, impreuna cu

armatura, cofrajul si materialele utilizate pentru protejarea suprafetelor superioare vor fi de acelasi tip si din aceeasi sursa ca cele ce se intentioneaza a fi utilizate la turnarea in straturi mari.

Doua dintre blocuri vor fi armate pe doua laturi opuse si pe fatada superioara cu bare de armatura cu diametrul

de 32 mm plasate la o distanta de 250 mm in fiecare directie. Invelisul catre barele exterioare va fi de 60 mm.

Antreprenorul va confirma caracteristicile termice ale cimentului si agregatelor care vor fi utilizate, pe baza

carora va calcula cresterea de temperatura maxima probabila a betonului. Datele folosite vor fi indicate clar in

calculele pe care Antreprenorul le va furniza Consultantului Supervizare inainte de fabricarea blocurilor.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 35

Termometrele vor fi amplasate in beton, in apropierea suprafetei, in centrul fiecarei fatade, iar unul va fi plasat in centrul blocului. Temperaturile vor fi inregistrate la intervale de 6 ore, pe o perioada de cel putin 7 zile pentru

fiecare dintre blocuri.

Sase cuburi de testare de 150 mm vor fi prelevate in timpul turnarii betonului pentru fiecare bloc, doua pentru

testarea la 7 zile si patru pentru testarea la 28 de zile.

Blocurile de testare vor fi considerate satisfacatoare daca, pentru fiecare dintre blocuri, sunt indeplinite

urmatoarele conditii:

i) Rezistenta medie a celor patru cuburi de testare la 28 de zile depaseste rezistenta caracteristica specificata cu cel putin 7.5 N/mm²;

ii) Cresterea de temperatura pe durata hidratarii nu depaseste 45°C si diferenta de temperatura intre

orice latura si centrul blocului nu depaseste in niciun moment 20°C; iii) Natura oricarei fisuri aparute este astfel incat, in opinia Consultantului Supervizare, fisurile nu vor

constitui o potentiala sursa de impact negativ, daca acestea vor aparea in Lucrarile Permanente.

In cazul in care conditia i) de mai sus nu este indeplinita, Antreprenorul va re-proiecta amestecul de beton, va

construi alte blocuri de testare si va repeta testele, dupa cum se stipuleaza.

Daca conditia ii) nu este indeplinita sau daca in cazul iii) Consultantul Supervizare este de parere ca fisurile

observate sunt potential daunatoare, Antreprenorul poate proceda la fabricarea stratului mare numai daca

incorporeaza una sau mai multe din procedurile urmatoare in operatiunea de betonare: raceste apa de amestec /agregatele, asa cum se stipuleaza in clauza „Betonarea la temperaturi

ridicate”;

inlocuieste placajul de furnir de 19 mm al cofrajului cu materiale avand proprietati de izolare mai bune;

creste protectia suprafetelor fatadelor neformate.

In cazul in care Consultantul Supervizare dispune astfel, Antreprenorul va construi si alte blocuri de testare

pentru a demonstra eficacitatea masurilor care sunt incluse la fabricarea straturilor turnate mari.

Compactarea betonului

Antreprenorul va privi compactarea betonului ca pe o operatiune de importanta fundamentala, al carui obiectiv

va fi sa se realizeze un beton etans cu o rezistenta si densitate maxima.

Betonul va fi compactat cu mare atentie in timpul operatiunii de dispunere si va fi prelucrat in jurul armaturii, a

elementelor incastrate si in colturile cofrajului si ale formelor.

Vibratoarele mecanice vor fi de tipul imersat cu o frecventa nu mai mica de 6000 de vibratii pe minut si al caror

proiect va fi aprobat de Consultantul Supervizare . Va fi utilizat un numar suficient de vibratoare pentru a manipula rata maxima de productie a betonului, cu o toleranta de 50% pentru unitatile de rezerva, pe toata

perioada betonarii. Toti operatorii ce manipuleaza vibratoare vor fi instruti pentru operarea acestora.

Vibratoarele vor fi introduse in betonul necompactat, vertical si la intervale regulate. Acolo unde betonul necompactat este intr-un strat de deasupra unui beton proaspat compactat, se va permite ca vibratorul sa

patrunda vertical la aproximatix 100 mm in stratul anterior. Vibratoarele vor fi retrase usor din masa de beton

pentru a se evita lasarea de goluri. Vibratoarele de tip intern nu vor fi amplasate in beton la intamplare sau de o maniera periculoasa, iar betonul nu va fi mutat dintr-o parte a lucrarii in alta cu ajutorul vibratoarelor.

Vibratiile nu se vor aplica direct sau prin armatura sectiunilor sau straturilor de beton ce s-a intarit intr-un grad

la care betonul inceteaza sa mai fie plastic prin vibrare. Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de debite

de beton in cofraj pe distante atat de mari incat sa cauzeze separarea, iar vibratoarele nu vor fi utilizate pentru transportul betonului in cofraj. Vibratiile betonului se vor conforma in general la cerintele stipulate in

prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Se va avea grija ca armatura si legaturile atasate cofrajului sa nu fie deranjate si sa nu se cauzeze deteriorari ale betonului deja dispus sau ale fetei interne a cofrajului prin utilizarea de vibratoare de tip imersat. In zonele cu

armatura congestionata poate fi necesara utilizarea de tije cu diametru mai mic si Antreprenorul va furniza




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 36

marimile potrivite de tije pentru fiecare componenta de lucrari. Nu va fi permisa vibrarea betonului prin ciocanirea cofrajului cu unelte manuale.

Atunci cand se toarna betonul pe elemente orizontale sau inclinate de tole de etansare, acestea vor fi ridicate si

betonul va fi turnat si compactat la un nivel putin mai ridicat decat partea inferioara a tolei de etansare inainte

de eliberarea tolei, pentru a se asigura compactarea completa a betonului in jurul tolei de etansare.

Durata vibratiei va fi limitata la cea necesara pentru a se produce o legare satisfacatoare, fara a se determina

separarea. Vibratiile nu vor continua dupa aparitia la suprafata a apei sau a pastei de ciment.

Betonul nu va fi deranjat dupa compactare si dispunerea in pozitia finala. Betonul care s-a asezat partial inainte de dispunerea finala nu va fi utilizat si va fi inlaturat de pe santier.

Turnarea betonului pe lucrari executate anterior

Acolo unde betonul va fi depus langa sau peste lucrari executate anterior, suprafata betonului vechi va fi curatata cu atentie cu o perie de sarma si curatata cu apa si aer sub presiune pentru a se expune suprafata

agregatului si a se indeparta laptele si pasta de ciment, pentru ca aplicarea sa se faca pe o suprafata curata.

Se va acorda o atentie speciala pentru a se asigura ca noul beton este compactat, batut cu grija peste cel vechi.

In anumite cazuri, in functie de categoria de beton utilizata, in timpul scurs intre operatiunile succesive de betonare si conditiile metereologice din momentul reinceperii betonarii, Consultantul Supervizare poate solicita

ca betonul vechi sa fie tratat distinct, incluzand tehnicile de spalare si uscare, peria de sarma, etc.

Protectia si intarirea betonului

Betonul va fi protejat de daunele produse de conditiile climaterice (raze solare ce bat direct, ploaie, zapada sau

inghet), de curgerea apei sau deteriorare mecanica pe perioada de intarire. Toate metodele ce vor fi utilizate

pentru intarirea si protejarea betonului proaspat turnat vor face obiectului aprobarii prealabile a Consultantului Supervizare.

Temperaturile minime si maxime ale ambientului si umiditatea vor fi masurate si inregistrate zilnic de catre

Antreprenor. Inregistrarile vor fi puse la dispozitia Consultantului Supervizare pentru inspectie.

Toate suprafetele expuse, ca procedura de finisare, vor fi acoperite cu o tabla henessiana umeda, urmata de un strat de polietilena reflectorizant. Acestea vor fi legate in jurul marginilor si sprijinite in scopul de a nu

deterioara suprafata finisata a betonului. Cat de curand posibil, straturile henessian si de polietilena vor fi

coborate in contact apropiat cu betonul si vor fi asigurate sau legate pentru a se preveni patrunderea vantului dedesubtul lor. Invelisul henessian va fi mentinut in stare umeda in permanenta si va fi inspectat la intervale de

cel mult 6 ore. Betonul va fi mentinut umed pe suprafetele expuse pe o perioada de cel putin 10 zile sau dupa

cum se aproba de catre Consultantul Supervizare.

Consultantul Supervizare poate aproba si metode alternative de protectie si intarire a betonului. In orice caz membranele lichide de intarire nu vor fi utilizate pe suprafetele expuse sau acolo unde va fi indepartata

suprafata veche si agregatele vor fi expuse pentru a se asigura o legatura satisfacatoare pentru dispunerea altor

repere de beton sau mortar. Membranele lichide de intarire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu rasina sau substanta de sigilare a imbinarii.

Vor fi disponibile suficiente metode care sa permita protectia deplina a stratului de beton turnat la locatia

lucrarii, inainte de inceperea betonarii.

In conditii de vreme torida, Antreprenorului i se poate solicita sa raceasca cofrajul ce contine beton prin

pulverizarea de apa si acest lucru se va aplica acolo unde se dispune, indiferent de orice alte masuri luate de

Antreprenor pentru intarirea betonului. Toate materialele, echipamentul de pulverizare si o cantitate

semnificativa de apa vor fi pregatite pe santier inainte de inceperea betonarii.

Inregistrarea betonarii

Antreprenorul va pastra pe santier un registru complet al lucrarilor in care se va indica ora si data cand a fost

turnat betonul pentru fiecare componenta de Lucrari. Registrul va fi pus oricand la dispozitia Consultantului Supervizare pentru inspectie.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 37

Lucrari defectuoase

Orice parte a unei lucrari care se prezinta in fagure sau in orice alt mod inferioara, va fi, la ordinul scris al

Consultantului Supervizare, sectionata imediat si reconstruita intr-o maniera aprobata, fara costuri suplimentare.

Nu se va permite zugravirea lucrarilor defectuoase. Tolerantele dimensionale se vor incadra in limitele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Orice scurgeri sau fisuri vor fi

etansate prin injectare cu rasina sintetica sau prin orice alte metode aprobate de Consultantul Supervizare .

Betonul de egalizare

Un strat de beton de categoria D, de minim 75 mm, va fi dispus sub fundatii acolo unde se indica pe Planuri sau

se dispune de catre Consultantul Supervizare. Stratului de baza i se va permite intarirea inainte ca betonul de

rezistenta pentru fundatie sa fie turnat.

Incarcarea structurilor de beton

Nicio sarcina externa de niciun tip nu va fi aplicata pe vreo parte a unei structuri de beton pana cand betonul nu

s-a maturat cel putin 7 zile si numai cu aprobarea Consultantului Supervizare si dupa confirmarea ca rezistenta

cubului dupa 7 zile, convenita de Consultantul Supervizare , a fost atinsa.

Sarcina maxima proiectata nu va fi aplicata pana cand nu se confirma ca a fost atinsa rezistenta specifica dupa

28 zile.

Antreprenorul nu va face umplutura in jurul unei structuri ce incorporeaza un parter sau platelaj inainte de obtinerea confirmarii ca placa si peretele au atins rezistenta specifica la 28 de zile.

3.3.1.14. Imbinarile de contractie si expansiune din structuri

Proiectarea

Antreprenorul va fi responsabil cu proiectarea si localizarea imbinarilor mobile care vor fi de tip Antreprenor

sau expansiv, dupa caz. Toate imbinarile mobile vor fi prevazute cu tole de etansare si sigiliu. Imbinarile de expansiune vor fi prevazute cu material de etansare a imbinarilor, pe cand discontinuitatea imbinarilor de

contractie va fi realizata prin vopsirea unei fete a betonului cu doua straturi de vopsea bituminoasa. La

imbinarile de contractie, substanta de etansare va fi dispusa intr-o nisa de stamuit formata in beton.

Tolele de etansare

Tolele de etansare vor fi din clorura de polivinilin (PVC) conform prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare.

Tolele de etansare de tip integrat vor avea o latime minima 230 mm.

Tolele de etansare fara dispozitive de legare la armatura vor avea o grosime minima a inimii de

10 mm. Tolele de etansare cu astfel de dispozitive vor avea o grosime minima a inimii de 4 mm.

Tolele de etasare de suprafata vor avea o latime minima de 230 mm si un minim al celor doua sipci de acoperire

a imbinarilor aprobat de Consultantul Supervizare .

Imbinarea pe santier a tolelor de etansare se poate face numai prin sudare.

Antreprenorul va inainta detaliile de procedura pentru sudarea tolelor de etansare orizontale si verticale.

Materialul de umplutura al imbinarii

Materialul de umplutura al imbinarii va fi de tip celular comprimabil prefabricat si elastic si nu va deveni casant

pe vreme rece. Va fi realizat din pluta granulata legata cu bitum.

Atunci cand este necasar un material de umplere putin comprimabil, acesta va fi polietilena de joasa densitate

cu celule inchise.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 38

Stratul de ermetizare al imbinarii

Stratul de ermetizare va fi non-degradabil in apa bruta septica si apa de mare si va fi adecvat pentru izolare in

medii fierbinti. Stratul de ermetizare va fi elastoplastic si va avea un factor de adaptare la miscare de cel putin ±

12.5 procente.

Pentru imbinarile mobile din structurile ce retin apa, proprietatile fizice ale materialului de ermetizare nu vor fi

inferioare celor bazate pe polisulfiti, conformandu-se la prevederile standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare si cu o durata de viata de 15 ani.

Pentru imbinarile orizontale din structurile ce nu retin apa sau pavaje, cu exceptia cazului in care se indica

contrar in Planuri, materialul de ermetizare va fi de tipul A1 cu compus de bitum cauciucat, conform

prevederilor standardelor si normelor nationale aplicabile si va avea o durata de viata minima de 10 ani.

In alte situatii, materialul de ermetizare va fi cauciuc sintetic pe baza de polisulfiti prevederile standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare sau pe baza de poliuretan sau silicon, conform aprobarii

Consultantului Supervizare si va avea o durata de viata minima de 15 ani.

Acolo unde materialul de ermetizare a imbinarii va intra in contact cu invelisul protector, Antreprenorul va confirma Consultantului Supervizare ca materialul de ermetizare si invelisul protector sunt compatibile.

Materialul de ermetizare va fi depozitat conform instructiunilor producatorilor si nu va fi folosit dupa expirarea

duratei sale de viata.

Pentru a se asigura ca nu apare adeziunea pe spatele cavitatii imbinarii, va fi fixat un separator in locul

specificat de catre producatorul materialului de ermetizare.

3.3.1.15. Tratament de remediere a suprafetelor de beton

Orice tratament de remediere a suprafetelor de beton va fi convenit cu Consultantul Supervizare ca urmare a

inspectarii, imediat dupa indepartarea cofrajului si va fi efectuat fara intarziere.

Betonul a carui suprafata se constata ca a fost tratata inainte de efectuarea inspectiei de catre Consultantul

Supervizare va fi respins.

Orice defect minor al suprafetei va fi reparat intr-o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare, imediat dupa finalizarea intaririi. Masurile de remediere pot include, dar nu se vor limita la, urmatoarele:

a) Gaurile lasate pentru sprijinirea cofrajului vor fi curatate cu atentie pentru a se inlatura materialele

scapate, iar marginile vor fi degrosate, daca este cazul, pentru a se asigura o aderenta

satisfacatoare. Apoi vor fi umplute cu mortar uscat. b) Muchiile, bulele mici, decolorarea suprafetei si alte defecte minore vor fi netezite cu panza si

ciment imediat ce cofrajul este scos.

c) Iregularitatile abrupte si graduale pot fi netezite cu carbura de siliciu si apa dupa ce betonul s-a intarit complet.

d) Defectele mici si fagurele minor vor fi concasate perpendicular pe suprafata betonului pana la o

adancime de cel putin 25 mm si umplute cu mortar uscat, dupa cum se stipuleaza in clauza

„Mortarul uscat”.

Toate celelalte defecte vor fi tratate ca fiind prea extinse pentru a permite o reparare satisfacatoare, iar betonul

ce prezinta defecte va fi spart si inlocuit.

3.3.1.16. Mortarul uscat

Mortarul uscat pentru umplerea gaurilor si repararea defectelor suprafetei va fi realizat din o parte ciment si trei

parti agregat fin ce trece prin sita de 1 mm si un agent de expandare aprobat de Consultantul Supervizare . Pot fi adaugati aditivi pentru cresterea prelucrabilitatii, cu aprobarea Consultantului Supervizare. Culoarea

mortarului se va potrivi cu cea a betonului inconjurator. Mortarul va fi amestecat doar cu cantitatea de apa

suficienta pentru a face ca materialele sa se lipeasca in momentul modelarii in mana.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 39

Materialul uscat va fi dispus si compactat in straturi cu o grosime ce nu depaseste 15 mm. Conexiunea se va realiza cu ajutorul unui bat de lemn dur si a unui ciocan si se va intinde pe toata suprafata stratului, o atentie

speciala acordandu-se compactarii mortarului din jurul marginilor gaurii. Dupa conexiune, suprafata fiecarui

strat va fi zgariata inainte sa se depuna alte materiale libere. Gaurile nu vor fi supraincarcate si suprafata va fi

finisata prin plasarea unui bloc de lemn dur pe umplutura uscata si lovirea blocului de cateva ori. Nu se vor utiliza unelte de finisaj din otel si nu se va adauga apa pentru facilitarea finisajului.

3.3.1.17. Fundatiile, facilitatile de constructii si montarea echipamentelor

Antreprenorul se va asigura ca fundatiile pentru soclurile echipamentelor, suruburile de ancorare si montajul

echipamentelor sunt amplasate conform planurilor aprobate ale echipamentelor.

La primirea planurilor aprobate pentru echipamente, Antreprenorul va realiza lucrarile de excavare si de constructie ale fundatiilor si bazelor necesare pentru diversele componenente de echipamente, incluzand

executia gaurilor si filetelor pentru conducte, structurilor de otel, cablurilor, conductoarelor, a suruburilor striate

si, acolo unde este cazul, incastrarea suruburilor de fundatie si a diverselor componente de echipament, toate acestea in conformitate cu planurile. Vor fi lasate spatii libere intre beton si placa de fundatie pentru injectare si

incastrare.

Antreprenorul va furniza toate sabloanele necesare pentru fixarea pozitiei gaurilor suruburilor, etc.

Echipamentul va fi montat pe un asternut de otel plat de o grosime care sa preia variatiile de nivel ale fundatiilor

de beton. Asternutul va fi stratificat prin aschierea si slefuirea suprafetei de beton.

In fiecare locatie va si utilizat un singur asternut de o grosime selectionata, care va fi adiacent fiecarui surub de

ancorare. Penele de fixare nu vor depasi un numar de doua pentru fiecare locatie si grosimea fiecarei pene nu va depasi 3 mm.

Echipamentul va fi aliniat, nivelat si fixat cu ajutorul piulitelor suruburilor de ancorare printr-o cheie de piulite

de o lungime obisnuita, si nu va fi aplicat mortarul pana cand echipamentul nu va fi pus in functiune si verificat de catre Consultantul Supervizare, in ceea ce priveste stabilitatea si vibratiile.

Antreprenorul va curata betonul si va aplica mortarul dupa ce pompele, motoarele, traversele, etc. au fost

stranse si fixate.

3.3.1.18. Localizarea si aliniamentul

Atunci cand componentele separate ale echipamentului interconectat, cum ar fi: motoare, cupluri, cutii de viteze si altele similare, depind de un aliniament corect pentru o operare satisfacatoare, fiecare dintre aceste

componente trebuie localizata pozitiv in pozitia de operare corecta cu ajutorul diblurilor, pivotilor de localizare,

suruburilor de pasuire sau a altor mijloace aprobate, astfel incat re-alinierea corecta sa poata fi usor realizata

atunci cand se reasambleaza componentele ce au fost scoase pentru revizuirea generala.

3.3.1.19. Cerintele generale cu privire la structurile de otel

Antreprenorul va furniza si fixa toate constructiile de otel necesare, incluzand platformele, pasarelele, casa

scarii, scarile, balustradele, tabla striata, podelele din plasa de sarma, cadrele si ingradirile.

Toate structurile de otel vor fi construite din otel moale si vor fi galvanizate prin cufundare la cald dupa

fabricatie, conform Clauzei „Galvanizarea”, cu exceptia cazului cand se specifica contrar.

Antreprenorul va furniza si instala toate platformele, galeriile si scarile necesare pentru a permite accesul

corespunzator la Echipament pentru operare si intretinere.

Pentru toate constructiile de metal prefabricate, incluzand invelisuri multitubulare, scari exterioare, podele din plasa de sarma, tabla striata, balustradele, casa scarii, otelul de rezistenta si altele similare, Antreprenorul va

inainta planurile de fabricatie spre aprobare Consultantului Supervizare, inainte de fabricarea acestor

componente.

Otelul se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 40

3.3.1.20. Elementele de beton prefabricat

Generalitati

Elementele de beton prefabricat, atat cele armate, cat si cele nearmate, se vor conforma cerintelor din

Specificatii, acolo unde este cazul.

Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare.

Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul

sa se intareasca complet. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare.

Transportarea elementelor prefabricate, pe santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii:

- 28 zile dupa fabricare, sau - dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi

atinsa.

Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat

fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern, suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. Cimentul, agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea

elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie.

Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Calitatea betonului si testele asupra betonului

Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei “Betonul” si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton

Proiectate.

Proiectarea, amestecarea, testarea, intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate

se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”.

Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei “Cofrajul si finisajele betonului”.

Partile incastrate

Partile incastrate, precum si consolele de ridicare, colierele de strangere, structurile de sprijinire a materialelor

de imbinare, etc. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru. Partile incastrate nu vor prezenta rugina,

mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare.

Transportul, depozitarea si montajul

In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor, elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru

a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun

mod betonul.

Transportul, depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite

deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Incarcarea si

descarcarea, depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent.

Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate, deteriorate sau de o calitate inferioara fie

inainte, fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor.

Instalarea betonului prefabricat

Elementele de beton prefabricate vor fi plasate, stratificate, imbinate si fixate conform liniilor, nivelelor si altor

detalii indicate in planurile de lucru aprobate.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 41

Mortarul uscat, atunci cand este necesar, va fi utilizat pentru imbinare si compactare, dupa cum se specifica in clauza “Mortarul uscat”. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele parti ale

spatiului ce este umplut, cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn, pana ce mortarul este bine compactat.

Producerea in fabrica

Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe santier. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica, atunci Antreprenorul il va

informa pe Consultant Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va

incepe fabricarea. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru.

Programul de lucru si metoda de executie

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie, oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si

construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include urmatoarele:

Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate;

Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate; Datele de livrare pe santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie;

Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe santier;

O descriere a patului de turnare, a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese; Procedura pentru armare, turnarea betonului si metoda de intarire a betonului;

Procedura pentru transportul, manipularea, ridicarea si amplasarea fiecarui tip de element de beton

prefabricat; Rezistenta necesara pentru betonul turnat „in situ” inainte de inceperea lucrarilor de constructie pe

santier;

Proiectarea, fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „in situ” la ansamblu; si

Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie, sarcinilor

determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii.

Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

3.3.1.21. Conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare

Generalitati

Toate conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare din structuri vor fi conforme cu Planurile si/sau instructiunile Consultantului Supervizare.

Constructiile de otel si alte componente ce vor fi turnate pe loc, ca suruburile de ancorare, cadrele de otel,

fasungurile, benzile, tolele de etansare din cauciuc, etc. vor fi fixate si incastrate de catre Antreprenor conform planurilor de lucru aprobate.

Antreprenorul va furniza de asemenea sabloane si alte mijloace suplimentare pentru pozitionarea corecta a

constructiilor si a componentelor, dupa cum s-a mentionat anterior.

Antreprenorul se va asigura ca toate constructiile si componentele mentionate anterior se afla la timp pe santier

pentru a se evita intreruperile pe durata executarii lucrarilor de betonare. Daca sunt prevazute nise, acestea vor

fi suficient mai mari decat dimensiunile constructiilor sau ale componentelor pentru ca acestea sa fie incastrate.

Conductele inzidite si alte componente

Conductele si celelalte componente ce trec prin structurile din beton, acolo unde este posibil, vor fi introduse in

structura pe masura ce lucrarile progreseaza, fiind instalate si conectate la restul sistemului pentru a se asigura

potrivirea acestora inainte sa se inceapa betonarea.

Inainte de turnarea betonului, suruburile, conductele sau canalele sau orice alte elemente de fixare care sunt

inzidite vor fi fixate in pozitia corecta si miezurile de turnare si celelalte dispozitive de formare a gaurilor vor fi




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 42

tinute pe pozitie prin fixarea de cofraj sau prin alte mijloace. Gaurile nu vor fi taiate in beton fara a fi obtinuta aprobarea prealabila in scris a Consultantului Supervizare.

In cazul in care aceasta procedura nu poate fi adoptata, gaurile si deschiderile de dimensiuni corespunzatoare

vor fi formate pentru astfel de componente pentru a le permite inzidirea mai tarziu odata cu sau dupa instalarea

restului de sistem. Asemenea gauri sau deschideri vor avea o forma si dimensiuni suficiente pentru a permite turnarea si coeziunea betonului sau pastei de ciment. Suprafetele gaurilor sau deschiderilor vor fi tratate ca

imbinari de constructie.

Toate componentele ce vor fi inzidite vor fi sprijinite in pozitia lor corecta pentru a se preveni miscarea sau deterioarea in timpul inzidirii. In special, nicio conducta cu imbinari cu flansa nu va fi incastrata in beton pana

cand nu s-a verificat coroborarea cu acuratete cu celelalte conducte si nu a fost asigurata pe pozitie.

Betonul utilizat pentru inzidire va fi de aceeasi categorie ca cel inconjurator, exceptand faptul ca amestecul va incorpora de asemenea si un aditiv de expansiune utilizat cu respectarea instructiunilor producatorului.

Mortarul ciment nisip sau pasta de ciment utilizata in acest scop va incorpora si un aditiv de expansiune.

Betonul, mortarul si pasta de ciment vor fi amplasate si compactate prin metode care vor evita miscarea si

deterioarea componentelor inzidite.

Taierea sau deplasarea armaturii

Armatura nu va fi taiata, indoita sau deplasata pentru a facilita inzidirea fara aprobarea Consultantului

Supervizare.

Atunci cand armatura este taiata sau deplasata pentru a facilita formarea gaurilor sau a deschizaturilor,

Antreprenorul va furniza si fixa o armatura de otel suplimentara, dupa cum s-a dispus si aprobat de catre

Consultantul Supervizare, pentru a transfera presiunile dintr-o parte in cealalta a gaurii, deschizaturii sau nisei.

Taierea sau deplasarea armaturii va fi permisa numai dupa aprobarea si inspectarea de catre Consultantul

Supervizare.

Curatarea

Inainte de umplerea sau de introducerea pastei, gaurile sau deschiderile vor fi degrosate si curatate pentru a fi indepartat praful sau alte impuritati. Deschizaturile si gaurile vor fi umezite cu apa curata inainte de umplere sau

injectare. Filetele suruburilor de ancorare sau celelalte componente vor fi curatate si date cu ulei imediat dupa

umplere sau injectare.

Injectarea in spatii inguste

In situatia in care spatiul dintre fixare sau unitatea ce va fi inzidita si betonul adiacent este mai mica sau egala

cu 25 mm, materialul de injectare se va compune din o parte ciment si doua parti nisip, cu un aditiv de

expansiune aprobat.

Imbinarea intre betonul vechi si nou

Cand un beton nou este imbinat cu un beton vechi sau existent, Antreprenorul va taia betonul vechi pentru a

forma o suprafata dreapta. Imbinarea va fi considerata ca imbinare de constructie si tratata cu un compus aprobat de rasina epoxidica, inainte de turnarea noului beton. Suprafata expusa a imbinarii intre betonul vechi si

nou va fi formata cu o insertie de lemn de 20 mm x 25 mm. Dupa ce betonul s-a intarit complet, insertia de

lemn va fi inlaturata si spatiul va fi umplut cu rasina de ermetizare aprobata.

Injectarea sub balustrade

Injectarea sub balustrade va fi executata cu mortar din rasina sintetica pe baza epoxidica si aprobata de

Consultantul Supervizare .




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 43

3.3.1.22. Protectia suprafetelor de beton

Generalitati

Sistemele de protectie din bitum vor fi aplicate structurilor de beton pentru suprafetele exterioare, cu scopul de a

proteja placile de beton impotriva efectelor agresive ale apei subterane saline sau alte materii nedorite. In general, invelisurile de protectie vor fi aplicate suprafetelor structurilor de beton care sunt situate sub pamant

si/sau in contact cu apa subterana.

Antreprenorul va furniza, livra si aplica invelisurile si vopselele de protectie. Tipul de invelis ce va fi utilizat pentru suprafetele exterioare va fi bitum (emulsie de asfalt) aprobat de Consultantul Supervizare .

Straturile de grund si cele subsecvente vor fi obtinute de la acelasi producator si vor fi de tipul grundului si

invelisului subsecvent, recomandate de catre producator pentru acea vopsea sau bitum.

Sistemele de protectie de vopsea si bitum vor fi aplicate strict conform instructiunilor producatorului.

Vopselele vor fi livrate pe santier(e) in containere sigilate cu numele producatorului clar indicat. Invelisurile vor

fi aplicate de catre muncitori calificati sub supravegherea unui maistru competent si intr-un mod satisfacator

pentru Consultant Supervizare. Invelisurile de bitum nu vor fi aplicate pana cand betonul nu s-a intarit conform perioadei descrise si nu a fost obtinuta aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare.

Pregatirea suprafetei

Inainte de aplicarea invelisului sau grundului, suprafata betonului va fi curatata cu atentie de mizerie, compusi de intarire, praf si material liber si, acolo unde este necesar, suprafata va fi remediata astfel incat sa fie neteda si

fara gauri de apa sau aer. Suprafetele de beton vor fi uscate inainte de aplicarea primului strat de grund. Niciun

invelis de bitum nu va fi aplicat pana cand Consultantul Supervizare nu a aprobat lucrarile preparatorii. Antreprenorul se va asigura ca necesarul de vopsea si invelis se va afla pe santier inainte de inceperea lucrarilor

astfel incat sa se evite intreruperile in timpul executarii lucrarilor.

Aplicarile

Vopseaua, invelisul de bitum sau grundul nu vor fi aplicate pana cand suprafata ce va fi tratata nu a fost

aprobata de Consultantul Supervizare . Dupa aplicarea unui anumit strat, suprafata va fi aprobata de

catre Consultantul Supervizare inainte sa fie aplicat urmatorul strat.

Grundul va fi aplicat si bine periat in beton si va fi lasat sa se usuce.

Un strat gros va fi aplicat cu peria intr-o singura directie si va fi lasat sa se usuce.

Un strat gros va fi aplicat in unghi drept cu stratul anterior si va fi lasat sa se usuce.

Pe beton si alte suprafete vor fi aplicate minim doua invelisuri de bitum, excluzand grundul, cu exceptia

cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

Aplicarea unui strat sau invelis va fi efectuata astfel incat sa nu apara zone omise pe suprafata tratata.

Indicele de aplicare a grundului va fi de 0.05 kg/m² si cel al invelisurilor subsecvente nu va fi mai mic

0.5 kg/m² de suprafata. Fiecare invelis va fi uscat cu atentie inainte de aplicarea invelisului subsecvent

si va fi considerat ca fiind uscat cand nu apar pete pe un deget umed care este frecat bine pe invelis.

Niciun invelis nu va fi imers pe o perioada de cel putin sapte zile dupa ce a fost aplicat pe suprafata.

Partea de dedesubtul structurilor de beton situate in pamant saturat cu apa va fi protejata prin aplicarea

unui invelis de bitum peste un strat de mortar ciment nisip, cu o grosime minima de

25 mm.

Mortarul ciment nisip va fi construit deasupra betonului de fundatie si, atunci cand acesta va fi maturat

si intarit, va fi aplicat invelisul de bitum conform Clauzei “Betonul”, inainte de turnarea betonului de

rezistenta.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 44

3.3.1.23. Cofrajul betonului

Generalitati

Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului impreuna cu toate constructiile

temporare necesare pentru sustinerea acestor forme.

Planuri si calcule

Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare planurile si calculele ce vor indica detaliile

cofrajului pe care intentioneaza sa il utilizeze. Planurile vor indica materialele propuse si detaliile de

constructie, ca de ex. marimea pieselor, spatierea si pozitionarea zidariei, traverselor, piroanelor si impanarilor.

Cofrajul nu va fi construit pana cand planurile si calculelele (daca este cazul) nu vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare.

O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea si performanta

cofrajului. Orice schimbari sau modificari ale cofrajului solicitate de catre Consultantul Supervizare vor fi executate fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta.

Cofrajul va avea un proiect si o constructie adecvate pentru suportarea unor sarcini fara a se curba, distorsiona

sau deplasa excesiv. Cofrajul va fi astfel construit incat sa previna pierderile de apa sau de pasta din ciment. Se va acorda o atentie speciala cofrajului atunci cand se utilizeaza vibratoare cu tije sau cu clapete pentru

compactarea betonului.

Materiale pentru cofraj

Cofrajul poate fi realizat din lemn de foarte buna calitate, fara noduri, crapaturi sau suprafete deformate.

Lemnul pentru cofraj nu va avea o grosime mai mica de 30 mm, fetele lambriului in contact cu betonul si

marginile lambriului vor fi plane si netede, iar imbinarile vor fi cu lamba si uluc. Alternativ, cu aprobarea

Consultantului Supervizare, cofrajul poate fi realizat fie din a) metal cu imbinari aliniate cu acuratete si ajustate prin strangere, sau b) lambriu sau placa dura de 5 mm grosime sprijinita de lemn ajustat prin strangere de 17.5

mm grosime, sau c) lambriu cu o grosime de cel putin 17.5 mm. Lambriul sau placa dura vor fi rezistente la

deterioarea prin udare si vor fi fixate si imbinate astfel incat sa ofere betonului un finisaj perfect neted si egalizat.

Pentru formele de beton texturat va rugam sa va referiti la clauza “Finisarea suprafetelor de beton”.

Fixarea cofrajului

Cofrajul va fi fixat in linie si nivel, perfect si absolut plan, fara crapaturi la imbinari, va fi ingradit, sprijinit si

pironit astfel incat sa-si pastreze pozitia fara a se deplasa sau devia in timpul turnarii si compactarii betonului.

Imbinarile cofrajului vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio scurgere de pasta din beton.

Toate imbinarile vor fi orizontale sau verticale, cu exceptia cazului in care forma betonului finisat impune

contrar.

Cofrajul din spate

Cofrajul din spate va fi utilizat pentru formarea suprafetelor de beton care vor fi acoperite cu pamant sau alte

constructii si se va conforma cerintelor specifice cofrajului, cu exceptia faptului ca fetele placajului nu trebuie

sa fie plane.

Legaturi interne

Nu se va utiliza nicio legatura interna intre pereti la executarea Lucrarilor, decat cu aprobarea Consultantului Supervizare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 45

Masuri pentru prevenirea aderentei

Toate cofrajele in contact cu betonul vor fi tratate cu o solutie sau ulei de formare aprobat inainte de utilizare, cu scopul de a se preveni aderenta betonului. Un asemenea ulei sau solutie trebuie aplicate cu grija ca sa nu se

produca o contaminare a armaturii sau a betonului turnat anterior cu acel ulei sau solutie. Nu se va utiliza niciun

material care va avea aderenta sau va decolora betonul.

Guri de acces

Vor fi lasate guri de acces corespunzatoare pentru curatarea cofrajului si turnarea si compactarea betonului.

Curatarea si re-folosirea cofrajului

Inainte de turnarea betonului, cofrajul va fi curatat foarte bine si spalat cu apa si aer sub presiune pentru indepartarea rumegusului, aschiilor si altor materii straine. Apa va fi drenata si indepartata de pe cofraj.

In niciun caz betonul nu va fi turnat in cofraj pana cand cofrajul nu a fost aprobat de catre Consultantul

Supervizare. In situatia in care cofrajul sau matritele vor fi re-folosite, toate suprafetele vor fi curatate si resturile de beton sau mortar vor fi indepartate in totalitate. In situatia in care, in opinia Consultantului

Supervizare, cofrajele sau matritele nu sunt acceptabile pentru re-folosire, acestea vor fi fie reparate, fie

inlocuite cu cofraje sau matrite noi care se vor conforma cerintelor stipulate de clauza “Materiale pentru cofraj”.

Indepartarea cofrajului

Cofrajele vor fi indepartate numai cu acordul Consultantului Supervizare si sub supravegherea calificata a unui

maistru competent si de o maniera care sa nu cauzeze deteriorari ale betonului. Cofrajul nu va fi indepartat pana

cand betonul nu este suficient asezat si intarit. Diferitele perioade de timp ce trebuie sa curga intre momentul turnarii betonului si cel al indepartarii cofrajului in diferite parti ale structurilor turnate “in-situ” sunt indicate in

tabelul de mai jos, dar conformarea la aceste cerinte nu il va elibera pe Antreprenor de obligatia sa de a intarzia

indepartarea formelor in cazul in care betonul nu s-a stabilizat sau nu a atins rezistenta necesara. In cazul in care apar variatii de temperatura pe santier si in functie de conditiile de intarire, Consultantul Supervizare poate, la

libera sa alegere, sa varieze perioada indicata in tabelul urmator, iar perioada va acoperi o asemenea situatie

neprevazuta.

Perioada de indepartare a cofrajului la o temperatura medie de 4° sau mai mare:

Cofrajele pe partile laterale ale

barnelor, peretilor, planseelor si coloanelor

Cofrajele la intradosul planseelor si barnelor

Deschiderea mai mica sau egala cu 3 m Deschiderea mai mare de 3 m

3 zile 8 zile 20 zile

Intotdeauna Antreprenorul va intarzia indepartarea cofrajului daca, in opinia Consultantului Supervizare, betonul continut in interior nu a atins o rezistenta suficienta.

In situatia in care temperaturile medii sunt sub 4°C, perioada de indepartare va fi prelungita cu numarul de zile

in care temperatura a fost sub 4°C. Perioadele exprimate in zile reprezinta zile de 24 de ore.

Alternativ, indepartarea cofrajelor va fi determinata de rezistenta la compresiune a betonului impusa la momentul indepartarii. In acest caz rezistenta impusa va fi conforma Clauzei “Proiectarea amestecului de

beton”.

Orice deteriorare a betonului, care poate aparea in urma indepartarii cofrajului sau a supraincarcarii, va fi remediata pe cheltuiala Antreprenorului si intr-un mod satisfacator pentru Consultant Supervizare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 46

3.3.1.24. Finisajul suprafetelor de beton

Urmatoarele cerinte referitoare la finisajul suprafetelor de beton se vor aplica dupa caz, cu exceptia situatiei in

care se specifica contrar sau se indica contrar in planuri. a) Suprafetele expuse (altele decat cele superioare expuse), suprafetele in contact cu lichide, incluzand

radierele colectoarelor si suprafetele exterioare verticale ale chesoanelor „in-situ”: Textura

necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unei fatade de metal netede impermeabile sau a unui material similar, cu exceptia cazului in care se dispune altfel.

b) Suprafetele acoperite: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unui lemn cu

imbinarile stranse sau a unui material similar.

c) Suprafetele superioare expuse: Suprafetele superioare expuse ale platelajului si suprafetele superioare in contact cu apa vor fi finisate cu o mistrie de otel pana la obtinerea unui finisaj dens,

uniform si neted, care sa nu prezinte urme de mistrie. Celelalte suprafete superioare expuse vor avea

un finisaj neted obtinut cu ajutorul unei mistrii de lemn. d) Drumuri de beton si suprafete dure: Drumurile de beton si suprafetele dure vor avea finisajul

suprafetei obtinut prin utilizarea conventionala a unui batator manual sau a unei grinzi vibratoare.

e) Zonele tencuite sau superficiale: Zonele care vor fi ulterior tencuite sau vor primi un strat superficial vor fi crestate corespunzator pentru a oferi o fixare efectiva.

f) Ridicaturile expuse: Ridicaturile expuse vor fi formate cu un con de 20 mm pe 20 mm.

g) Beton texturat: Suprafetele ce vor include un finisaj de beton texturat vor fi acelea detaliate in

Planuri. Antreprenorul va construi o proba de l m² spre a fi aprobata de Consultantul Supervizare inainte de construirea betonului texturat in Lucrarile permanente.

h) Toate suprafetele: Toate suprafetele vor fi fara crapaturi, urme de nisip, fagure, porozitate si pierderi

de pasta de ciment sau ciment de legatura.

In cazul suprafetelor partial impamantate, calitatea suprafetei expuse se va extinde la 500 mm sub nivelul final

al solului.

3.3.1.25. Dimensiuni si suprafete ale betonului „In-Situ”

Executia cofrajelor si betonului se va face astfel incat betonul sa nu necesite in mod normal lucrari de

remediere, suprafetele fiind perfect compactate, netede si fara iregularitati. Suprafetele de beton cu diverse finisaje nu vor depasi in niciun caz tolerantele maxime admise stipulate in tabelul urmator.

In tabel, “linie si nivel” si “dimensiune” vor avea sensul de dimensiunile liniilor, nivelelor si sectiunilor indicate

in Planuri.

Iregularitatile suprafetei vor fi clasificate drept “abrupte” sau “graduale”. Iregularitatile abrupte includ, dar nu sunt limitate la, terasari si muchii cauzate de deplasarea sau amplasarea gresita a cofrajului, noduri libere sau

alte defecte ale materialelor cofrajului si vor fi testate prin masurare directa. Iregularitatile graduale vor fi

testate cu ajutorul unui sablon drept pentru suprafetele plane sau echivalentul sau pentru suprafetele curbate, sablonul fiind lung de 3.0 m pentru suprafetele neformate si de 1.5 m pentru suprafetele formate.

Finisaj

Tolerante maxime [mm] pentru betonul „In-Situ”

Linii si nivele (cu exceptia tunelelor)

Iregularitate abrupta

Iregularitate graduala

Dimensiune

Suprafete expuse sau suprafete

formate cu PVC/PAFSIN si

suprafete in contact cu lichide

± 3 0 ± 3 ± 6

Suprafete tencuite ± 6 ± 3 ± 6 ± 6

Alte suprafete acoperite ± 12 ± 6 ± 6 + 12 / – 6

Suprafete expuse neformate ± 6 ± 3 ± 3 ± 6

Suprafete acoperite neformate ± 12 ± 6 ± 6 + 12 / – 6




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 47

3.3.1.26. Armatura de otel

Tipuri, calitate si depozitare

Armatura de otel pentru beton va fi formata din bare de otel sau tesatura de fire de otel, cu exceptia cazului in care se indica contrar. Barele de otel vor fi reprezentate de bare de otel deformate sau/si rotunde usoare, dupa

cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Armatura din

tesatura din fire de otel se va conforma la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate tesaturile din fire de otel vor fi livrate ca foi plate.

Antreprenorul va pregati specimene de testare din armatura de otel care va fi utilizata in Lucrari. Specimenele

de testare vor fi prelevate in prezenta Consultantului Supervizare si vor avea o marime suficienta pentru

efectuarea testelor, asa cum se descrie in cele ce urmeaza. Acestea vor fi testate in laboratoare agreate si vor fi inaintate Consultantului Supervizare copii legalizate ale rezultatelor testelor.

Specimenele vor fi testate cu privire la proprietatile de indoire si tensionare, iar tesatura din fire si cu privire la

rezistenta la forfecare la sudare. Metodele si cerintele pentru testare vor fi realizate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Nicio armatura de otel nu va fi utilizata la lucrari

pana ce Consultantul Supervizare nu a aprobat rezultatele testelor. Daca se dispune de catre Consultantul

Supervizare, procedurile de testare vor fi repetate pe cheltuiala Antreprenorului pentru fiecare noua livrare de armatura de pe parcursul executarii Lucrarilor.

Depozitarea armaturii se va face pe postamente sau suporturi deasupra solului. Tipurile si dimensiunile diferite

vor fi pastrate separat.

Grafice de indoire si taiere

Antreprenorul va pregati pentru uz propriu grafice de indoire a barelor si listele de bare, grafice de taiere si

listele foilor pentru tesaturile din fire pentru fiecare structura individuala, din informatiile oferite in planuri si

Specificatii, si va avea responsabilitatea sa se asigure ca sunt furnizate informatiile corecte atunci cand se comanda armatura. Copiile dupa aceste grafice, liste sau comenzi vor fi inaintate Consultantului Supervizare

spre aprobare. Suporturile pentru barele de otel vor fi incluse in graficele de indoire.

Aprobarea graficelor de indoire si taiere, listelor si comenzilor nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a executa fixarea armaturii conform planurilor si/sau cerintelor stipulate in prevederile

standardelor si normelor nationale aplicabile.

Protectie si curatare

Armatura va fi protejata permanent impotriva deteriorarii si la momentul amplasarii in structura va fi curatata de noroi, zgura, rugina, vopsea, ulei sau orice alta substanta straina. Armatura de otel va fi curatata cu atentie de

betonul intarit sau partial intarit, uleiul sau vopseaua de cofraj care s-au depus in timpul construirii Lucrarilor

adiacente.

Indoirea barelor

Armatura de otel va fi taiata din bare drepte fara noduri sau curburi sau alte defecte si va fi curbata la rece de

catre un muncitor competent, cu experienta. Barele cu diametre mai mari de 12 mm vor fi indoite intr-o masina

de curbare proiectata in acest scop si aprobata de Consultantul Supervizare . Bara de armatura care a fost deja indoita nu va fi indoita din nou in locul curburii anterioare.

Taierea tesaturii din fire

Armatura din fire va fi taiata drept din foi. Taierea foilor se va realiza in asa fel incat sa se limiteze pierderea de material. Nu va fi permisa utilizarea la lucrarile Permanente a partilor taiate ramase.

Imbinarea prin suprapunere a barelor si a plaselor

Barele si plasele suprapuse sunt permise atunci cand sunt necesare si se aproba de catre Consultantul Supervizare. Nu se va efectua sudarea armaturii decat cu autorizarea Consultantului Supervizare. In cazul cand

se aproba de catre Consultantul Supervizare, sudarea si testarea armaturii se vor conforma cerintelor stipulate in





Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 48

Cu exceptia situatiei cand se specifica contrar, lungimea de suprapunere a barelor se va conforma standardului, iar suprapunerile vor fi pozitionate in zigzag.

Suprapunerile la sectiunile adiacente din tesaturile de fire vor fi realizate in general dupa cum urmeaza:

Cap la Cap prin suprapunerea celor doua piese, una buclata (masurata de la capetele firelor

longitudinale din cealalta piesa) si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 450 mm.

Una langa Alta prin plasarea celor doua fire din margine (firele longitudinale din marginile tesaturii),

una de-a lungul si suprapusa celeilate si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 900 mm.

Fixarea armaturii

Armatura de otel va fi amplasata si fixata cu acuratete pe pozitie si tinuta in acea pozitie pe timpul plasarii betonului.

Pozitionarea corecta va fi obtinuta prin utilizarea suporturilor barelor de otel, blocuri, legaturi, ancoraje si alte

asemenea suporturi aprobate. Blocurile de spatiere pentru tinerea armaturii departe de contactul cu formele sau

armatura adiacenta vor fi realizate din blocuri de beton prefabricat dens, cu dimensiunile si formele aprobate. Blocurile vor fi dotate cu o cavitate semi-circulara si sarme de legat duble curbate. Etanseitatea acestor blocuri

va fi cel putin similara cu cea a betonului in care sunt turnate. Nu se va permite utilizarea materialului de

concasare, a bucatilor de piatra sparta, caramizilor sau altor materiale. Otelul va fi indoit si legat in pozitia corecta cu sarme de otel. In plus fata de orice cerinta, otelul de armatura va fi fixat astfel incat sa suporte

propria greutate si alte sarcini care pot fi postate pe timpul constructiei fara a se deplasa, a devia sau a suferi

vreo miscare.

In elementele de beton cu doua straturi de armatura, straturile paralele de bare de otel vor fi sprijinite pe pozitie

cu ajutorul unor saboti de otel. Blocurile de spatiere vor fi plasate la fiecare sabot pentru a sustine straturile de

armatura ale betonului de fundatie sau cofrajului.

Invelisul de beton de pana la cea mai apropiata armatura, excluzand zugraveala si alte finisaje decorative si betonul de sub fundatie se vor conforma standardelor respective.

Distanta intre oricare doua bare paralele, cu exceptia celor de la suprapuneri, va fi cu cel putin

5 mm mai mare decat marimea nominala a agregatului.

Toata armatura ce proiecteaza afara din imbinarile constructiei, sau care este probabil sa fie expusa la conditiile

meteorologice pe o perioada indelungata inainte de a se incepe betonarea, va fi acoperita cu polietilena, banda

oarba, pasta de ciment sau alte materiale satisfacatoare pentru Consultantul Supervizare cu scopul de a se

preveni ruginirea excesiva sau patarea betonului inconjurator. In situatia in care, in ciuda acestor masuri de precautie, apar pete de rugina pe suprafetele vizibile in permanenta, acestea vor fi indepartate imediat intr-un

mod satisfacator pentru Consultant Supervizare.

Aprobarea inainte de betonare

Armatura, dupa fixarea pe pozitie, va fi inspectata si aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte ca

betonul sa fie turnat. Betonul turnat cu nerespectarea acestei cerinte va fi indepartat impreuna cu armatura si

inlocuit de catre Antreprenor pe cheltuiala sa, daca se dispune in acest sens de catre Consultantul Supervizare.

3.3.1.27. Constructiile metalice

Generalitati

Sectiunile din otel laminat vor fi din otel moale, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare. Dimensiunile, tolerantele si proprietatile sectiunilor de constructie se vor conforma

prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Atunci cand se propune utilizarea fiselor de produs ale cadrelor de constructie prefabricate, standardele conform

carora acestea sunt fabricate nu trebuie sa fie mai putin viguroase decat cele stipulate anterior.

Sistemele de invelire vor fi cele stipulate in sectiunea “Sisteme de invelire a constructiilor de otel” a

Specificatiei.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 49

Suruburile cu piulita

Suruburile cu piulita pentru constructiile de otel vor fi suruburi de strangere cu rezistenta ridicata la frecare sau

suruburi brute conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Saibele se

vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Suruburile de strangere cu rezistenta ridicata la frecare vor fi utilizate impreuna cu saibele aprobate ce indica sarcina corecta.

Consumabilele pentru sudura

Toate consumabilele pentru sudura (electrozi, sarme, vergelele de metal de adaos, fondantul, gazul de protectie si altele asemenea) se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Electrozii de sudura pentru sudura cu arc metalic se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare si la conditiile procedurii de sudura aplicabile.

Sudarea

Toate lucrarile de sudura executate in timpul fabricarii sau constructiei se vor conforma prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor fi astfel cum sunt ilustrate in planurile de

detaliu aprobate. Conexiunile vor fi sudate de o asemenea maniera incat conexiunile finisate sa fie curate si netede si corespunzatoare pentru vopsit. Zgura va fi inlaturata, iar proeminentele ascutite vor fi rotunjite si

netezite.

Inainte sa se inceapa sudarea fie in atelierul de fabricatie, fie pe santier, trebuie efectuate testele de procedura pentru sudura, atunci cand se dispune de catre Consultantul Supervizare, conform prevederilor standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Sudorii angajati fie in atelier, fie pe santier trebuie sa treaca testele de calificare pentru procedurile de sudura utilizate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Sudorii trebuie sa

faca dovada ca au efectuat suduri o perioada de cel putin 9 luni, in ultimele 12 luni. In cazul in care munca unui

sudor angajat in cadrul Contractului este nesatisfacatoare, Antreprenorul va efectua atatea teste de calificare a

sudorilor cate sunt necesare pentru a demonstra iscusinta acestora.

Sudurile vor face obiectul testarii non distructive prin procese care pot include, dar nu sunt in mod necesar

limitate la, testarea radiografica, cu ultrasonice, cu particule magnetice, sau prin metode de penetrare a vopselei,

in functie de tipul sudurii si locatia ei in cadrul structurii.

In cazul in care o lucrare prezinta defecte sau nu se conformeaza cerintelor din planurile de detaliu sau din

Specificatie, oricare ar fi motivul, aceasta va fi reparata sau respinsa, chiar si in cazul in care a fost executata de

sudori calificati care au folosit procedurile aprobate.

Tolerantele de fabricatie

Toleranta generica pentru toate dimensiunile va fi de + 2 mm. Gaurile vor fi astfel aliniate incat dispozitivele de

strangere sa poata fi usor inserate, prin piese in unghi drept cu suprafetele de contact. Atunci cand gaurile in

piese nu pot fi aliniate fara deteriorarea sau distorsionarea structurii sau alezarea gaurilor (cu exceptia cazului cand Consultantul Supervizare permite), piesa sau piesele vor fi respinse.

O piesa de constructie nu va devia de la forma dreapta (sau de la forma specificata) cu mai mult de:

1/1.000 din lungimile intre incastrarile laterale, in situatia grinzilor sau pieselor supuse compresiei, sau 1/500 din lungimile globale (maxim 25 m), in cazul celorlalte elemente.

O piesa de constructie nu va devia de la lungimea dorita cu mai mult de:

± 1 mm in cazul pieselor de compresie profilate la ambele capete pentru sustinere, sau

+ 0 4 mm in cazul celorlalte elemente.

Lungimile componentelor trebuie sa fie astfel incat variatiile cumulate sa nu afecteze alinierea cu acuratete a intregii structuri.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 50

Atunci cand este necesar ca doua suprafete de otel sa intre in contact pentru a se realiza un contact de sprijin sau de frecare, suprafetele vor fi pregatite astfel incat cel putin 90% din suprafata sa intre in contact inainte de

aplicarea fortei de strangere.

Metalele diferite

Atunci cand sunt folosite metale diferite in imediata apropiere a pieselor de constructie din metal sau a conexiunilor acestora, trebuie evitat contactul intre astfel de metale si otel, cu exceptia cazului in care

Antreprenorul poate demonstra, intr-o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare, ca atingerea intre

metalele diferite nu va duce la coroziunea electrochimica.

Contactul intre aluminiu sau aliaj de aluminiu si otel moale galvanizat va fi permis. Pentru fixarea aluminiului

la constructiile de otel, suruburile, piulitele, saibele si filetele vor fi galvanizate.

Atunci cand partile galvanizate pot deveni anozi cu coroziune catodica ai structurii principale sau cand diferenta de potential electrolitic depaseste 250 mV, acestea vor fi separate prin medii etanse, de o rezistenta adecvata.

3.3.1.28. Lucrari pentru retele subterane

Generalitati

Prezentul capitol se aplica la Proiectarea si executarea retelelor subterane de apa potabila sau apa uzate

trasportate su nivel liber sau sub presiune.

Procedurile de proiectare si constructie a retelelor de conducte vor fi stabilite in general in conformitate cu

standardele si normativele nationale aplicabile.

Retelele de conducte vor fi proiectate pentru a asigura o durata de viata de minim 50 de ani.

Lucrarile de terasamente pentru conducte si conductele vor fi proiectate pentru toate scenariile de incarcare previzibile, incluzand urmatoarele:

a) presiunea maxima de lucru in retelele finalizate;

b) teste de presiune pentru partile de retele finalizate si pentru intreaga retea (presiuni testate in teren); c) testele de presiune hidrostatica impuse pentru conducte si piesele de imbinare, la fabrica (testele de

presiune hidrostatica).

Testele de presiune hidrostatica ale lucrarilor si testele de presiune efectuate in teren vor fi realizate dupa cum se arata in Specificatii sau cum se impune pentru a demonstra factorii de siguranta corespunzatori.

In ciuda celor anterior mentionate si tinand cont de cerintele Specificatiilor pentru gradul de indoire al

conductelor rigide si flexibile, toate conductele, piesele de imbinare si auxiliare conductelor vor fi proiectate

astfel incat sa ofere un factor de protectie corespunzator impotriva: a) fortelor interne maxime dezvoltate din presiunea de lucru, presiuni testate in teren;

b) presiunile minime si maxime exercitate de undele de soc ce rezulta din conditiile de operare;

c) fortele maxime externe ce rezulta din conditiile de incarcare externe, incluzand fortele rezultate din greutatea proprie, plutire, supraincarcare si variatiile de temperatura;

d) coroziunea externa avand in vedere protectia specificata si natura apei de suprafata si celei de

subteran care este probabil sa apara;

e) fortele care apar prin manevrarea si pozarea conductelor si pieselor de imbinare.

Toate echipamentele necesare pentru incarcarea, transportul la santierul de constructii sau pentru depozitare si

descarcare vor fi furnizate de catre Antreprenor.

Conductele vor fi manipulate astfel incat deteriorarea lor sa fie evitata pe cat posibil. Acestea vor fi ridicate numai cu cordoane dintr-un material si de o forma care protejeaza conductele si Sistemele de protectie lor

impotriva deteriorarii. Antreprenorul va verifica conductele in ceea ce priveste defectele sau deteriorarile

vizibile si il va notifica pe Consultant Supervizare in cazul in care le observa. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa remedieze orice defect sau deteriorare pentru a obtine aprobarea Consultantului

Supervizare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 51

Toate conductele vor fi protejate impotriva conditiilor meteorologice defavorabile, incluzand lumina soarelui si impotriva ciocnirii in timpul transportului, depozitarii si legarii. Daca o conducta este ciocnita, aceasta va fi

curatata inainte de instalare.

Antreprenorul va avea responsabilitatea de a obtine toate avizele necesare pentru transportarea conductelor.

Acolo unde este posibil, Antreprenorul se va asigura ca nu sunt depasite restrictiile de tonaj pe drumurile publice. Antreprenorului ii va reveni responsabilitatea sa remedieze pagubele cauzate acestor drumuri.

Atunci cand conductele sunt colectate de pe un amplasament de depozitare, Antreprenorul va asigura impotriva

alunecarii conductele ramase. In momentul in care un amplasament de depozitare este golit de materiale, Antreprenorul va curata amplasamentul si drumul de acces si le va aduce in starea initiala.

Conductele vor fi legate consecutiv de-a lungul latimii de lucru, pe lemn sau un material similar, cu cel putin

doua pe fiecare conducta, pentru a se evita avarierea sau ciocnirea conductelor. Conductele vor fi legate astfel incat folosinta normala a zonelor inconjuratoare sa fie perturbata cat mai putin posibil. Conductele vor fi

asigurate impotriva rostogolirii. Atunci cand conductele legate, cu marcaje de toleranta pentru diametre (+, 0, –

), se termina cu marcajul + nu se vor propti niciodata in capetele cu marcaj.

Conductele care au fost manipulate fara grija pot prezenta o ovalizare la capatul mufei care sa impiedice asamblarea corecta a retelei de conducte. O asemenea ovalizare poate fi corectata cu ajutorul unui echipament

de tensionare special aprobat de Consultantul Supervizare .

Conductele vor fi taiate in unghiuri drepte cu axa conductei. Se recomanda folosirea frezei-modul pentru taierea conductelor. Se va acorda atentie indepartarii bavurilor si refacerii muchiilor pentru a se facilita fixarea

imbinarilor automate si evitarea deteriorarii inelului de imbinare. Muchiile, realizate cu o pila pentru DN 300 si

sub acest diametru si cu o freza-modul pentru DN mai mari de 300, trebuie sa se conformeze strict la muchiile originale din fabrica.

Santurile vor fi excavate la latimea, adancimea si liniile indicate pe planuri si vor fi executate conform Clauzei

“Lucrari de terasamente”.

Pozarea si imbinarea conductelor

Inainte de introducerea conductelor in sant, Antreprenorul va inspecta cu atentie si va curata conducta pentru a

se asigura ca au fost inlaturate toate materiile straine. Aliniamentul conductei in sant va fi controlat printr-un

instrument de nivel si mira care sa asigure nivelul corect.

Antreprenorul va pastra interiorul conductelor curat si fara apa, mizerie, pietre si alte materii straine pe masura

ce are loc pozarea si, la sfarsitul zilei de lucru sau la orice alt moment cand instalarea nu are loc, capetele

deschise ale conductelor vor fi sigilate cu busoane. Antreprenorul va lua masurile de precautie necesare pentru a

se preveni plutirea conductelor.

Conductele vor fi pozate in linii drepte atat in plan orizontal, cat si vertical. Schimbarile de directie mai mici de

11¼° vor fi realizate prin devierea conductelor dupa imbinarea in unul sau mai multe puncte. Unghiul de

deviere al fiecarei imbinari depinde de DN si prezinta urmatoarele valori maxime: DN Deviatia maxima

100 la 300 3.5°

350 la 600 2.5° 700 la 2000 1.5°

Nu se pot face devieri la imbinarile blocate.

Imbinarea mufelor si fasungurilor si a conductelor si fitingurilor cu flansa se va efectua in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorilor.

Coborarea conductelor se va executa in conditii sigure, conform reglementarilor aplicabile cu privire la

securitate şi sănătate in muncă si a practicilor obisnuite.

Conductele invelite cu bitum vor fi manipulate cu ajutorul unor cotade corespunzatoare care sa nu deterioreze

nici conducta, nici invelisul. Va fi utilizat un numar suficient de masini de ridicat (ex. cu grinzi laterale) pentru




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 52

a se asigura ca nu se vor exercita presiuni negative asupra conductei. Raza curburii oricarei deformari elastice aparute in timpul coborarii nu va fi mai mica decat cea indicata in sectiunile longitudinale.

Antreprenorul, inainte de coborarea conductei, se va asigura ca fundul santului este nivelat si fara pietre si alte

materii nocive care ar putea deterioara invelisul.

Procedura de coborare va asigura ca acea conducta sa nu fie supusa la socuri sau alte presiuni inutile. Conducta va fi pozata intr-o linie dreapta pe cat posibil, pastrand o distanta fata de peretii santului de cel putin 0.20 m. Va

fi sprijinita pe toata lungimea si, pe cat posibil, nesupusa la presiuni.

In situatia in care o sectiune este avariata in timpul coborarii, aceasta va fi scoasa, reparata si coborata din nou. Orice defect care poate afecta calitatea structurala a conductei va fi tratat dupa cum se dispune de catre

Consultantul Supervizare. Antreprenorul va suporta toate costurile asociate tratamentului.

In zonele unde conductele pot fi plutitoare, acestea vor fi securizate impotriva fortei ascensionale cu “carlige” din beton armat sau prin ancorare in teren solid, astfel incat sa fie obtinut un factor de siguranta de 1.2 impotriva

fortei ascensionale. Modificarea ancorajelor sau orice alta manipulare care deterioreaza galvanizarea ancorajelor

nu este permisa.

Daca conditiile permit, se poate obtine o sarcina temporara, cu aprobarea Consultantului Supervizare, prin incarcarea conductei cu apa curata dupa coborare. Apa va indeplini cerintele stabilite pentru apa potabila. Dupa

ce conducta a fost coborata si ancorajul sau sprijinul a fost montat, conducta poate fi golita de apa.

Acolo unde este posibil, capetele conductei coborate vor fi inchise cu capace etanse. Antreprenorului ii revine responsabilitatea sa mentina conducta curata pe interior si fara materii straine.

Orice excavatie suplimentara necesara dupa coborarea conductei va fi executata numai cu permisiunea si in

prezenta Reprezentantului Consultantului Supervizare.

Umplerea santurilor conductelor

Selectarea umpluturii din jurul conductelor. Umplutura pentru reteaua de conducte va fi executata conform

Clauzei “ Lucrari de terasamente”.

Patul de beton si zona inconjuratoare. Acolo unde va fi asigurata protectie de beton pentru conducte, Consultantul Supervizare poate dispune sa fie turnat un strat de sustinere din beton de categoria D pe intreaga

latime a fundului santului, astfel incat sa respecte urmatoarele cerinte:

Detalii cu privire la betonul de sustinere Diametru nominal al conductei (mm)

600 sau < 700 900 1000 2000

Grosimea min. a betonului de sustinere

(mm) 75 75 75

Prelungirea min. a sustinerii de fiecare

parte corpului conductei (mm) 150 150 230

Distanta min. intre betonul de sustinere 150 150 230

si corpul conductei (mm)

Distanta min. intre betonul de sustinere 25 25 25

si dedesubtul fasungului conductei (mm)

Betonul de sustinere va fi lasat sa se aseze si spalat cu atentie inainte de inceperea pozarii conductelor.

Lungimea retelelor pozate intr-o operatiune, inainte de betonarea liniei de conducte, va fi aceea indicata de

Consultantul Supervizare astfel incat sa permita pozarea cu acuratete a conductelor si compactarea corespunzatoare a umpluturii.

Conductele de pana la si inclusive 1200 mm diametru nominal vor fi ferm sprijinite pe blocuri de beton

prefabricate si separate de acestea printr-un suport gros de 25 mm din lemn de esenta moale saturat.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 53

Dupa ce reteaua de conducte a fost testata de catre Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare , betonul va fi spalat cu atentie si va fi turnat beton de categoria C si compactat pentru a se evita deranjarea

conductelor si imbinarilor pana cand se obtine profilul corespunzator pentru tipul de protectie impus.

Protectia de beton a retelelor va fi un pat sau o imprejmuire de beton de categoria C, pe lungimile dispuse de

Consultantul Supervizare in scris.

Protectia de beton va fi amplasata pe intreaga latime a santului si in niciun caz sub 150 mm latime de fiecare

parte a corpului conductei. Atunci cand se asigura suport pentru excavatii, pe suport se va amplasa carton

gudronat inainte de betonare pentru a se facilita scoaterea suportului.

In cazul conductelor cu mufe si fasunguri, cu imbinari flexibile, protectia de beton de la fiecare imbinare va fi

intrerupta in plan vertical la marginea fasungului cu o placa fibrolemnoasa sau cu un alt material aprobat de

Consultantul Supervizare , avand urmatoarele grosimi:

Diametrul nominal al conductei (mm) Grosimea placii fibrolemnoase (mm)

≤ 300 12

350 la 600 24

700 la 1200 36 1400 la 2000 48

In cazul in care doua sau mai multe retele de conducte sunt pozate in acelasi sant, imbinarile vor coincide in

punctele unde continuitatea betonului dimprejur este intrerupta; imbinarile retelei cu conductele mai lungi si orice imbinari intermediare din celelalte retele cu conducte mai scurte vor fi imprejmuite cu beton.

Suporturile conductei

Antreprenorul va avea grija sa sprijine in mod corespunzator conductele in timpul instalarii pana in momentul finalizarii suporturilor si ancorajelor permanente aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul se

va asigura ca nu sunt aplicate sarcini sau presiuni excesive pe fitinguri, conducte sau structuri in timpul

instalarii.

Sistemele de conducte vor fi finalizate si verificate cu privire la pozitionarea si aliniamentul corect inainte si dupa ce vor fi montate in beton, acolo unde este cazul.

Rambleele

Restul de sant de deasupra imprejmuirii conductei va fi umplut cu material aprobat, selectat conform Specificatiei.

Ancoraje si blocuri de ancorare

Ancorajele si blocurile de ancorare ale conductelor sub presiune vor fi proiectate pentru a rezista la orice

balansuri la care ar putea fi supuse. In cazul in care exista o miscare inacceptabila a unui bloc sau ancoraj, Antreprenorul va proiecta din nou si va reconstrui structura, cu marirea factorilor de siguranta, in masura in care

este necesar pentru a asigura o rezistenta corespunzatoare.

Testarea retelelor sub presiune din otel sau fonta

Retelele sub presiune (impreuna cu toate particularitatile si vanele incorporate) vor fi testate conform

prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Santul va fi umplut pe corpul

conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite astfel incat sa se impiedice miscarea conductei pe perioada lasarii imbinarilor accesibile. De asemenea blocurile de reazem vor fi construite inaintea testarii. In cazul drumurilor

cu trafic greu, umplutura la imbinari va fi plasata inainte de testare daca Consultantul Supervizare aproba in

scris. Consultantul Supervizare va fi notificat cu cel putin doua zile inainte sa inceapa testul de presiune al unei

sectiuni.

Presiunile testate, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, vor fi: 1.5 ×

presiunea maxima de lucru sau presiunea de soc maxima, daca este cazul, oricare este mai mare.

Conductele vor fi umplute si testate pe sectiuni de lungimi convenabile, care nu vor depasi 1000 m. Acolo unde conductele sunt pozate cu panta abrupta, lungimea conductei testata odata va fi cea indicata de Consultantul

Supervizare .




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 54

Capetele conductelor ce sunt testate vor fi inchise cu cep sau flanse oarbe ancorate, furnizate de Antreprenor. Nu se vor folosi vane in acest scop. Toate vanele de spalare si supapele de aer vor fi inlocuite cu flanse oarbe

inainte de inceperea testului.

Dupa pozare, imbinare si ancorare, conducta va fi umpluta cu apa incet si cu grija astfel incat sa se evite lovitura

de berbec si aerul sa fie eliberat prin capatul superior al conductei sau, in cazul unui punct inalt intermediar, prin instalarea unei conexiuni de serviciu cu robinet. Conductele captusite pe interior cu mortar vor fi lasate

pline, cel putin 24 de ore inainte de testare.

Presiunile de testare vor fi aplicate cu ajutorul unei pompe de testare operate manual sau electrica conectata la conducta sau cu ajutorul a doua manometre instalate in paralel, calibrate la un laborator de testare agreat.

Presiunea de testare va fi mentinuta cel putin 30 de minute fara ca presiunea sa scada cu mai mult de 0.2 bar.

In timpul testarii, imbinarile de conducte vor fi testate cu privire la pierderi, dar durata testului nu va depasi in niciun caz 2 ore, caz in care este permisa o cadere de presiune de 0.3 bar.

In cazul in care apar pierderi la imbinari, acestea vor fi reasamblate pentru a se elimina asemenea pierderi sau,

daca aceasta se dovedeste imposibila, Antreprenorul va livra si asambla noi imbinari pe cheltuiala sa. In cazul in

care se sparge vreo conducta sau imbinare sau daca apa curge prin corpul conductei sau imbinarii, Antreprenorul va scoate conducta sau imbinarea defecta si o va inlocui cu alta noua pe cheltuiala sa. In toate

cazurile mentionate anterior, lungimea testata va fi re-testata in maniera descrisa mai sus si procesul se va

repeta, daca este cazul, pana cand conducta va suporta intr-o maniera satisfacatoare testul prescris.

Va fi pregatit un raport al testarii cu privire la orice aspect si fiecare test realizat. Raportul testarii va contine

minim urmatoarele date:

- Numarul si data testului - Descrierea sectiunii testate cu indicarea clara a extremitatilor sectiunii

- Schita, ce indica in ordinea pozarii, numarul si caracteristicile conductelor, fitingurilor,

particularitatilor si ale altor aparate incorporate in sectiune

- Durata testului, presiunea de testare si rezultatele obtinute - Deciziile legate de posibile lucrari de reparatii si concluzii.

Raportul testului va fi semnat de catre Antreprenor si Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele si celelalte echipamente necesare pentru realizarea testului si va umple conductele cu apa si le va goli dupa

efectuarea testului, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi

obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi descarcata astfel incat sa nu afecteze stabilitatea

Lucrarilor sau structurile adiacente.

Testarea Conductelor de presiune termoplastice

Testarea conductelor termoplastice (PVC, polietilena) va fi facuta in general asa cum este specificat in prezenta

documentatia impreuna cu procedurile detaliate mai jos care vor lua in considerare deformarea materialului. Procedura va fi urmatoarea:

Conducta va fi umpluta complet si aerul va fi evacuat din sistem inainte ca procedurile de proba sa

inceapa Presiunea trebuie aplicata la o valoare constanta iar timpul tL care trece de la inceputul presurizarii pana

la atingerea presiunii de proba trebuie inregistrat.

Citiri ale presiunii la anumite intervale trebuie facute si inregistrate prin intermediul aparatelor montate

temporar de masurare si inregistrare a presiunii. Prima citire P1 este luata la un interval de timp t1 egal sau mai mare cu tL

A doua citire P2 este luata la un interval t2 egal sau mai mare cu 5 × tL

Se calculeaza N1 = (loge P1 - loge P2) / (loge t2 - loge t1)valoare care trebuie sa fie intre 0.04 si 0.12.Daca N1 este mai mare decat 0.25, atunci exista o pierdere inacceptabila in sistem

O a treia citire P3 este facuta la un interval t3 egal sau mai mare cu 15 × tL




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 55

Se calculeaza N2 = (loge P2 - loge P3) / (loge t3 - loge t2) Daca N2 este mai mare de 0.25, atunci exista o piedere inaccaptabila.Daca raportul N1 / N2 este mai mic de 0.8, exista o pierdere

inacceptabila.

Testarea conductelor cu nivel liber

Conductele de canalizare vor fi testate cu aer sau apa, dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare, atunci cand au fost montate si imbinate, inainte sa fie dispusa imprejmuirea

de beton sau pamant. Un alt test va fi efectuat atunci cand va fi finalizata imprejmuirea de beton sau umplutura

a fost dispusa si compactata la o adancime de 300 mm deasupra coronamentului conductei.

Testarea cu aer: Conductele cu diametrul de peste 750 mm

Conductelor ce vor fi supuse testului cu aer li se va pompa aer pe lungimea testata pana la o presiune echivalenta cu 100 mm apa, indicata de un manometru din sticla gradat, sub forma de tub in U.

Dupa cinci minute fara o pompare suplimentara, aceasta presiune nu trebuie sa fi scazut sub 75 mm apa in

manometru. Metoda de pompare va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare si va fi astfel incat sa evite schimbari semnificative de temperatura sau umiditate in aerul pompat in conducta.

Testul cu apa: Conducte de pana la si inclusiv DN 750 mm

Conductele ce vor fi supuse testului cu apa vor fi umplute cu apa pana la o inaltime manometrica de cel putin

1.2 m deasupra coronamentului conductei din capatul inalt si nu mai mult de 6 m deasupra capatului jos la

conductei. Conductele cu panta abrupta vor fi testate pe sectiuni, astfel incat sa nu se depaseasca presiunea manometrica maxima mentionata anterior.

Cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, testul va incepe la o ora dupa

umplerea sectiunii de testare, timp in care nivelul apei in conducta verticala de alimentare va fi astfel incat sa produca inaltimea minima de testare de 1.2 m. Pierderea de apa intr-o perioada de

30 de minute va fi masurata prin adaugarea de apa la intervale regulate de 10 minute pentru a se mentine

nivelul initial al apei si inregistrarea volumelor adaugate. Sectiunea de conducta va trece testul daca volumul de

apa adaugata nu depaseste 0.12 litri pe ora, pe 100 m de conducta, pe milimetru de diametru nominal interior al conductei.

Cu aprobarea Consultantului Supervizare, conductele ce nu sunt sub presiune, cu diametrul nominal mai mare

de 1000 mm pot fi alternativ testate prin combinarea inspectiei vizuale pe interior si utilizarea echipamentului proiectat pentru testarea etanseitatii imbinarilor individuale.

In cazul conductelor ce nu sunt sub presiune, infiltratia totala nu va depasi 6 litri pe zi pe milimetru de diametru

nominal, pe kilometru de conducta, iar conductele si imbinarile nu trebuie sa prezinte infiltratii vizibile in

timpul inspectiei interne. Infiltratia va fi masurata dupa ce s-a executat umplutura si nivelul apei subterane va reveni la cel anterior constructiei (vor trece cel putin 7 zile de la dispunerea umpluturii) si dupa ce au fost

efectuate toate testele de presiune.

Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele de presiune si celelalte echipamente necesare pentru efectuarea testului si va umple conductele cu apa si ulterior le

va goli dupa testare, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi

obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi evacuata astfel incat sa nu fie afectata stabilitatea Lucrarilor sau a structurilor adiacente.

Conducte de fonta ductila

Conductele si fitingurile din fonta ductila care vor fi in contact cu apa bruta se vor conforma prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor trece cu succes toate testele descrise in cele ce urmeaza.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 56

Grosimea standard a peretilor conductelor si fitingurilor va fi determinata de urmatoare clasificare:

Conducte – Clasa K9

Fitinguri, exclusiv teurile – Clasa K12

Teurile – Clasa K14

Conductele, fitingurile si accesoriile nu vor prezenta defecte care pot dauna utilizarii acestora.

Conductele, fitingurile si accesoriile care prezinta mici imperfectiuni inevitabile prin metoda de fabricare si care

nu afecteaza in niciun fel folosinta acestora nu vor fi respinse. Producatorul poate, pe raspunderea sa, sa remedieze asemenea mici imperfectiuni de suprafata intr-o maniera adecvata.

Toate conductele ingropate vor fi de tipul mansonat sau centrat cu garnitura de cauciuc standard a

producatorului, cu exceptia situatiei in care se specifica, se impune sau indica contrar.

Flansele se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Flansele vor

fi perforate conform PN16, cu exceptia cazului in care se specifica sau dispune contrar.

Imbinarile flanselor vor fi realizate, cu exceptia cazului in care se dispune contrar, cu garnituri de etansare de

cauciuc si suruburi cu piulite de otel galvanizat sau placat cu cadmiu care vor include doua saibe pe surub. Garniturile de etansare vor fi realizate din cauciuc gros de 3mm si avand asemenea proprietati fizice astfel incat

sa fie capabile sa formeze imbinari permanent etanse, conform prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare. Nu se va permite utilizarea pastei sau emulsiilor de imbinare. Niciun material de imbinare nu va fi lasat proeminent in tubajul conductei.

Toate conductele si fitingurile vor fi livrate cu sisteme de protectie si captuseli aplicate din fabrica.

Sistemele de protectie se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Captuselile din mortar de ciment se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare.

Conductele vor fi acoperite cu un strat pulverizat de zinc si un invelis de bitum.

Conductele vor fi captusite in interior cu mortar ciment bauxita. Zonele mansonate in contact cu apa menajera sau apa bruta vor primi un invelis de vopsea epoxidica.

Fitingurile vor fi invelite si captusite cu vopsea epoxidica de 150 microni DFT (minim).

Toate conductele si fitingurile care nu sunt ingropate (din statiile de pompare, etc.) vor avea invelisul intern specificat anterior. Invelisul extern va fi reprezentat de invelisul din fabrica specificat, excluzand invelisul de

bitum, la care se adauga un numar de invelisuri de vopsea dupa cum se stipuleaza in Specificatiile Generale

Mecanice si Electrice, cu un invelis de finisaj de culoarea ce va fi specificata de catre Consultantul Supervizare.

Montarea conductelor si fitingurilor se va executa conform Clauzei “ Lucrari de terasamente”.

Vor fi prevazute blocuri de reazem, sau alte mijloace aprobate de fixare, la curburi (atat orizontale cat si

verticale), ramificatii si capete oarbe de pe conductele sub presiune cu imbinari flexibile.

Blocurile de reazem vor fi din beton armat de categoria C sau beton masiv de categoria D. Blocurile de reazem se vor intinde de la fiting pana la o suprafata de teren solid nederanjat, vor fi armate corespunzator si vor fi

instalate astfel incat toate imbinarile sa fie accesibile pentru reparatii. Umplutura excavatiei pentru beton va fi

plasata in aceeasi zi in care se executa excavatiile suplimentare pentru blocurile de reazem. Nu se va aplica nicio presiune pe blocurile de reazem pana cand betonul nu s-a maturat, dupa cum se stipuleaza in clauza

“Incarcarea structurilor de beton”.

In curbele cu raza larga, obtinute prin deviatiile imbinarilor conductelor, blocurile vor fi absorbite de catre

umplutura.

Blocurile de ancorare vor fi prevazute pentru conductelele cu panta abrupta, acolo unde panta depaseste 25%

pentru retelele ingropate sau 20% pentru conductele pozate in put.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 57

Reteaua de conducte va fi securizata cu etriere fixate in blocul de beton si amplasate imediat in spatele fasungurilor (fasungurile vor fi indreptate in mod normal in sus).

Betonul va fi de categoria C armat. Betonul nu va fi supus la nicio sarcina pana cand nu s-a maturat, dupa cum

se stipuleaza in clauza “Incarcarea structurilor de beton”.

Imbinarile blocate sau imbinarile flexibile fixate pot fi utilizate ca alternativa la blocurile de reazem pentru: - zonele unde subteranul este aglomerat, zonele urbane mari, instalatiile industriale, etc;

- terenurile cu rezistenta scazuta, acolo unde blocurile de beton masiv ar fi altfel necesare;

- subtraversarile serviciilor, raurilor sau cursurilor de apa etc.;

Imbinarile blocate vor avea lungimile necesare de-a lungul fiecarei margini a imbinarilor care necesita fixare, cu

scopul de a genera o forta de frecare suficienta din conducta pentru a rezista blocului.

Racordurile aprobate sau adaptatoarele de flanse vor fi utilizate pentru imbinarea a doua conducte fara filet sau a unui fiting/vana la o conducta fara filet. Acestea vor fi instalate si imbinate strict in conformitate cu

instructiunile producatorului si protejate in maniera stipulata pentru imbinarile de tevi cu filet.

Imbinarile de demontare sau imbinarile ajustabile si cele ce pot fi scoase, de o fabricatie aprobata, vor fi

instalate la vane ce depasesc 100 mm diametru pentu a permite scoaterea vanei.

Mansoanele de ancorare cu flanse, conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in

vigoare, vor fi utilizate atunci cand conductele de fonta ductila trec printr-un zid sau structura de beton.

Se vor instala mansoane de polietilena pe toate conductele ingropate cu mufe si fasunguri. Mansonarea se va face conform instructiunilor producatorului. Metoda de aplicare va include protejarea independenta a

imbinarilor cu banda de etansare protectiva si cu mansonare continua peste imbinari.

Imbinarile cu filet si toate fitingurile ingropate cu flansa, accesoriile si vanele vor fi protejate cu banda de etansare.

Un invelis continuu de grund bituminos va fi aplicat peste intreaga zona ce trebuie protejata. Acolo unde apar

capete de suruburi, piulite, flanse si alte proeminente, se va utiliza un chit de profilare pentru a se obtine un

profil exterior neted. Imbinarile sau fitingurile vor fi etansate cu banda de bitum cauciucata, aplicata la rece, auto-adeziva, cu suport de PVC. Aplicatia minima va fi de tipul spirala de etansare cu suprapunere de 55%.

Banda se va prelungi pe o distanta de 150 mm de-a lungul corpului conductei, pe fiecare parte a imbinarii sau

fitingului.

Conductele de otel

Conductele si fitingurile de otel vor fi produse in fabrica. Sudarea din fabrica a suturilor longitudinale si in

spirala se va face printr-un proces de sudare cu ajutorul unui arc submers automat, cu exceptia conductelor cu

diametrul mai mic, dupa cum se detaliaza in sectiunea “Fabricare” din aceasta clauza. Capetele conductelor, fitingurile si particularitatile vor fi pe deplin pregatite pentru imbinare prin metoda specificata, inainte de

livrarea pe santier.

Protectia anticoroziva interna si externa va fi in mod normal aplicata din fabrica, iar conductele si fitingurile vor fi livrate pe santier impreuna cu o cantitate adecvata de materiale care sa permita finalizarea sistemelor de

protectie ale imbinarilor sudate pe santier.

Conductele de otel vor fi fabricate si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Calitatea otelului va fi de clasa Fe 44, conform prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare avand urmatoarea compozitie chimica:

Carbon, max: 0.21 %

Fosfor, max: 0.04 % Sulf, max: 0.04 %

Procesul de fabricare va fi astfel:

Pentru conductele DN ≤ 300 mm sunt acceptabile conductele fara suduri sau sudate HFI Pentru conductele 300 mm ≤ DN ≤ 500 mm sunt acceptate conductele fara suduri si cu suduri

longitudinale sau in spirala




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 58

Pentru conductele DN>500 mm sunt acceptabile conductele cu suduri longitudinale sau in spirala.

Sudarea prin rezistenta de contact si de admisie poate fi utilizata pentru sudurile longitudinale in conductele

fabricate din benzi de otel laminat, cu o grosime ce nu depaseste 12.7 mm. Nu este acceptata sudura de joasa

frecventa.

Sudarea cu arc submers, printr-un proces automat, poate fi utilizata pentru suturile longitudinale si in spirala la conductele cu un diametru nominal de peste 300 mm, utilizandu-se o tabla de otel cu o grosime ce nu depaseste

32 mm. Vor exista cel putin doua trasee de sudare, dintre care unul in interiorul conductei.

Tratamentul cu caldura va fi aplicat tuturor conductelor finisate la rece si zonelor sudate cu rezistenta la contact si conductelor cu sudura de admisie. Tablele subtiri si groase de otel vor fi modelate prin rulare sau presare,

fiind permisa ajustarea latimii tablei subtiri si celei groase de otel.

Reparatiile prin sudare nu sunt permise in: Materialele de baza

Conductele fara sudura sau cu sudura HFI

Crapaturile in cusaturile de sudura.

Celelalte defecte din cusaturile de sudura vor fi reparate conform unei proceduri aprobate de sudare pentru reparare si ulterior radiografiate.

Nu vor fi permise jonctiunile si sudurile pe muchie.

Capetele conductelor vor fi tesite sau drepte, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Toate unitatile vor avea un finisaj bine executat, fara defecte vizibile si vor trece toate testele stipulate. Unitatile

sudate cap la cap, prin rezistenta de contact si de admisie, nu vor include suturi folosite pentru unirea unor lungimi de platbanda de otel. Cand suturile de platbanda spirale sunt necesare pe conducte, vor aparea pe cat

posibil cat mai aproape de mijlocul conductei si niciodata mai aproape cu 3 x diametrul nominal al conductei de

capetele conductei.

Conductele sudate prin rezistenta la contact se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare sau dupa cum urmeaza:

Diametru exterior Grosimea minima Greutate Presiunea hidrostatica de testare

[mm] [mm] [kg/m] [bar]

60.3 2.8 3.97 70

73.0 3.2 5.51 70 88.9 3.2 6.76 70

114.3 3.6 9.83 70

141.3 3.6 12.22 60 168.3 3.6 14.62 60

219.1 4.0 21.22 51

273.1 4.0 26.54 41 323.9 4.0 31.56 35

355.6 4.4 38.11 35

406.4 4.4 43.62 31

Tolerantele pe diametrul exterior vor fi ± (0.5% × OD + 1) mm. Grosimea peretelui va fi cuprinsa intre

limitele: – 0.0 mm / + 10% din grosimea specificata a peretului.

Diametrul exterior si grosimea peretelui conductelor cu suturi spiralate se vor conforma urmatorului tabel:




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 59

Diametrul exterior Standard Greutate Presiune de testare

Grosimea peretelui hidrostatica

[mm] [mm] [kg/m] [bar]

219.1 4.5 23.8 50 273.0 5.0 33.0 40

323.9 5.6 44.0 34

355.6 5.6 48.3 34 406.4 6.3 62.2 29

457.2 6.3 70.0 28

508.0 6.3 77.9 26 558.8 6.3 85.9 26

609.6 6.3 93.8 24

Diametrul exterior Standard Greutate Presiune de testare

Grosimea peretelui hidrostatica 660.4 7.1 114.0 26

711.2 7.1 123.0 24

762.0 8.0 149.0 22 812.8 8.0 159.0 21

914.4 10.0 223.0 23

1016.0 10.0 248.0 21 1120.0 10.0 273.0 22

1220.0 12.5 372.0 21

1320.0 12.5 403.0 21

1420.0 12.5 435.0 21 1520.0 14.2 529.0 21

1620.0 14.2 564.0 21

1720.0 14.2 600.0 20 1820.0 14.2 636.0 19

2020.0 16.0 795.0 17

2220.0 16.0 876.0 16

2540.0 17.5 1089.0 16

Tolerantele pentru diametrul exterior vor fi:

Pentru conducte < 1000 mm: + (0.5% × OD + 1) mm Pentru conducte > 1000 mm: + 6 mm

Tolerantele cu privire la diametrul interior la capetele conductelor vor fi de + 1.6 mm derivate din masurarea

circumferintei.

Tolerantele (t) cu privire la grosimea peretelui vor fi:

Pentru t < 10 mm: – 0.35 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui

Pentru t > 10 mm: – 0.50 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui

Abaterea marginilor de tabla nu va depasi 10% din grosimea peretelui sau 1.5 mm, oricare dintre valori este mai mica. Totusi, la o grosime specificata a peretelui sub 10 mm, abaterea poate atinge maxim 1 mm pe o lungime

care sa nu depaseasca diametrul exterior.

Centrele cusaturilor de sudura interioare si exterioare nu vor fi deplasate cu mai mult de 3 mm una fata de cealalta (4 mm pentru grosimi ale peretilor mai mari de 16 mm).

Centrul cusaturilor de sudura longitudinale si in spirala nu vor fi deplasate cu mai mult de 2 mm fata de centrul

nisei sudurii. Penetrarea completa a sudurii va fi asigurata in orice conditii.

Conductele de otel vor fi livrate in urmatoarele lungimi:

Cea mai scurta conducta: 8.5 m

Cea mai lunga conducta: 14.0 m




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 60

Lungimea medie min. aceptabila: 12.0 m

In scop de esantionare, conductele vor fi lotizate dupa cum urmeaza:

Conducte < 500 mm: 100 conducte sau pana in 100 de conducte

Conducte > 500 mm: 50 conducte sau pana in 50 de conducte

Din fiecare lot va fi selectata o conducta pentru testare destructiva dupa cum se enumera in cele ce urmeaza, inainte de testare esantionele fiind supuse unui tratament de sase ore la o temperatura de 250º C:

Testele de tensionare vor fi efectuate pe o singura proba taiata din materialul de baza si o proba taiata

perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura Testul de incovoiere va fi efectuat pe doua probe taiate perpendicular pe cusatura de sudura si continand

cusatura de sudura. Testul de incovoiere va fi realizat prin incovoierea probei la 180° in jurul unui

strung cu un diametru de trei ori mai mare decat grosimea peretelui conductei. Dupa incovoiere, proba nu trebuie sa se crape in materialul de sudura sau intre materialul de sudura si metalul de

baza, pe o dimensiune mai mare de 3 mm. Alternativ, daca apare crapatura sau ruptura, proba va fi

deschisa si va fi examinata suprafata de ruptura. Proba va fi considerata ca a trecut testul daca

suprafetele de ruptura nu indica prezenta bulelor de gaz sau a incluziunilor de miez, cu o dimensiune de peste 2 mm

Testarea la turtire. Din conductele cu diametru nominal de peste 50 mm si nu mai mare de 150 mm se

vor taia inele de testare nu mai mici de 38 mm si se vor turti intre placi paralele. Sudurile din proba vor fi pozitionate in punctul de maxima incovoiere si nu vor indica niciun semn de ruptura, pana

cand distanta dintre placi nu este mai mica de 75% din diametrul exterior initial al conductei.

Niciun semn de ruptura nu va aparea in materialul de baza pana cand distanta dintre placi nu va fi mai mica de 60% din diametrul exterior initial al conductei

si unor teste non distructive, dupa cum urmeaza:

Teste de impermeabilitate pentru toate conductele

Inspectia la suprafata pentru toate conductele Inspectia non distructiva a tuturor conductelor

Inspectia dimensiunilor tuturor conductelor.

Testul de impermeabilitate va avea loc la laboratorul de testare ce va fi aprobat de Autoritatea Contractanta. Testul se va efectua la temperatura camerei cu aplicarea apei la o presiune de 50 bar, pe o durata de minim 5

ore. Testul va avea loc inainte de izolarea conductei, iar rapoartele testelor vor fi inaintate Consultantului

Supervizare spre aprobare. Antreprenorul va suporta costurile efectuarii testului de impermeabilitate.

Conductele vor fi captusite pe interior cu mortar de ciment daca este specificat in acest fel.

Captuseala din mortar de ciment va fi realizata din ciment rezistent la sulfati si va fi aplicata prin metoda

centrifugarii.

Conductele si fitingurile cu diametrul nominal de pana la si inclusiv 150 mm vor fi galvanizate prin cufundare la cald. Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia. Galvanizarea va avea loc inainte de filetarea

sau imbinarea suprafetelor.

Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia precum si

STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea

mecanica a suprafetelor.

STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de

referinta Cu/CuSO4.

SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la

subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine

STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 61

STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.

STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea

exterioara cu bitum a conductelor din otel.

STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor

Suprafetele care trebuie protejate vor fi inainte curatate prin decapare cu acid, detartrare abraziva, mecanica sau

cu flacara pentru a indeparta toate reziduurile, rugina, grasimea si alte materii straine. Suprafata va fi apoi

sablata la un nivel de calitate Sa 2½.

Stratul de acoperire cu lac bituminos sau gudron va fi realizat prin aplicarea la cald a lacului bituminos sau a

gudronului, realizand o grosime minima de 3.5 mm. Stratul de acoperire va cuprinde un prim strat de fibra de

sticla cu densitatea de 50 grame/metru patrat, rasucit in spirala si dispus prin suprapunere, separat de suprafata tevii printr-un strat de lac bituminos de cel putin I mm grosime, si un al doilea strat din bitum sau gudron, intarit

longitudinal, fibra de sticla rasucita in spirala pe teava si dispus prin suprapunere, si separata de stratul de

intarire din sticla printr-un strat de lac bituminos de cel putin I mm grosime.

Straturile de lac bituminos vor fi testate din punct de vedere al continuitatii acoperirii prin folosirea detectoarelor de spatii libere. Va fi remediat orice orificiu sau discontinuitate. Gradul de adezivitate al stratului

de protectie ca fi verificat prin taierea unei portiuni de 50mm latime. Inspectia din timpul si dupa exfoliere va

arata gradul de adezivitate intre protectie si teava pe interaga suprafata.

Urmatoarele marcaje vor fi realizate cu vopsea alba reflectorizanta, rezistenta la conditiile meteorologice,

situate la un capat al conductei:

Marcajul producatorului Clasa materialului

Diametrul exterior si grosimea peretelui

Lungimea conductei in metri, cu doua zecimale

Numarul conductei (individual si selectat in ordine consecutiva, doua conducte neputand avea acelasi numar). Numarul conductei va asigura legatura deplina cu rapoartele testelor.

Simbolurile de toleranta pentru conductele > 500 mm vor fi marcate dupa cum urmeaza:

Diametrul interior al capetelor conductelor va fi masurat, derivat din masuratorile circumferintei si incadrat in clasa de toleranta corespunzatoare. Simbolul respectiv va fi apoi stampilat cu vopsea la fiecare capat.

Clasa de toleranta (mm) Simbol

– 1.6 – 0.8 –

– 0.8 + 0.8 0

+ 0.8 + 1.6 +

Pachetul de certificare al conductei va cuprinde Rapoartele Testelor Certificate de Producator si Certificatul de

inspectie, inclusiv Rapoarte ale unor Inspectori Independenti si certificate eliberate de terte parti, in cazul in

care se impun, toate marcate cu numarul de contract al livrarii si continand: Rezultatele analizelor la temperatura si pe produs.

Rezultatele testelor mecanice.

Rapoartele examinarii non distructive cu specificarea metodei de executie utilizate. Declaratia de conformare la verificarile vizuale si de dimensiune. Declaratia cu privire la procesul de

fabricare si tipul de tratament aplicat la temperatura ridicata.

Declaratia de conformare la cerintele de testare hidrostatica, inclusiv presiunile de testare.

Rapoartele si certificatele de inspectie pentru tratamentele suprafetelor.

Coturile

Generalitati

Retelele de conducte vor fi pozate astfel incat sa urmareasca conturul terenului cat de indeaproape posibil. Montarea de coturi va fi limitata la schimbarile bruste de directie sau pante. Se vor face ajustari la conturul




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 62

terenului, acolo unde este posibil, prin excavatii corespunzatoare ale santului, astfel incat conducta sa urmareasca santul numai printr-o deformare elastica. Daca Antreprenorul doreste si a obtinut aprobarea

Consultantului Supervizare se vor monta coturi in teren. Antreprenorul va folosi numai coturi produse in

fabrica, acolo unde se stipuleaza in planuri. Cand ratiuni tehnologice il impiedica sa utilizeze coturi, dupa cum

s-a specificat, el are responsabilitatea sa adapteze aceste coturi la tehnologia sa.

Coturi elastice

Schimbarile de directie sau panta prin deformari elastice – coturile elastice – vor fi executate ca arcuri circulare

cu o raza minima, asa cum este definita in urmatorul tabel:

Conducte de otel: Coturi elastice, Raza minima in m.

DN DO Perete min

R , m, min

R , m,

Factor de proiectare Factor de proiectare

[mm] [mm] [mm] F = 1.0 F = 0.9

200 219.1 4.5 335 372 250 273.0 5.0 417 463

300 323.9 5.6 495 550

350 355.6 5.6 543 603

400 406.4 6.3 621 690 450 457.2 6.3 698 776

500 508.0 6.3 776 862

550 558.8 6.3 853 948 600 609.6 6.3 931 1034

650 660.4 7.1 1009 1121

700 711.2 7.1 1086 1207

750 762.0 8.0 1164 1293 800 812.8 8.0 1241 1379

900 914.4 10.0 1397 1552

1000 1016.0 10.0 1552 1724 1100 1120.0 10.0 1711 1901

1200 1220.0 12.5 1863 2070

1300 1320.0 12.5 2016 2240 1400 1420.0 12.5 2169 2410

1500 1520.0 14.2 2321 2579

1600 1620.0 14.2 2474 2749

1700 1720.0 14.2 2627 2919 1800 1820.0 14.2 2780 3088

2000 2020.0 16.0 3202 3557

2200 2220.0 16.0 3518 3909 2500 2540.0 17.5 4026 4473

Coturi realizate pe santier

Schimbarile de directie sau de panta care nu pot fi realizate cu coturi elastice vor fi executate cu coturi realizate

pe santier, produse de Antreprenor.

Coturile executate pe santier vor fi obtinute prin incovoierea conductelor drepte cu ajutorul unei masini de

indoit. Pe intreaga sectiune de indoire, aceste incovoieri vor avea o raza constanta, dupa cum se prescrie in planul standard aplicabil. In scopul controlarii razei de indoire, Antreprenorul va prevedea, pentru fiecare

diametru utilizat, un compas de grosime lung de 2.5 m, construit cu raza prevazuta. Cand sunt indoite conducte

pre-invelite, se vor utiliza matrice adecvate pentru o buna sprijinire. Coturile vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio reducere masurabila a grosimii peretelui in timpul incovoierii.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 63

Operatiunile de indoire pot avea loc atunci cand invelisul a avut o temperatura la suprafata in ultimele 12 ore ce nu a depasit 40°C, masurata pe partea care a a stat in soare. Indoirea insasi poate fi executata numai cand

temperatura invelisului este de 30°C sau mai mica.

Masurile care vor fi luate in perioadele cand temperaturile specificate anterior nu pot fi asigurate prin

procedeele obisnuite pot fi: Varuirea cu vopsele potrivite

Scut impotriva razelor soarelui

Racirea cu apa Operatiunile de indoire sa aiba loc doar dimineata.

Masurile specifice care vor fi aplicate vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va furniza si utiliza instrumentele capabile sa masoare unghiul cu o acuratete de 0.5°.

Masina de indoire va fi operata de catre o persoana calificata, cu experienta in producerea coturilor pe santier.

Nu trebuie sa apara cute in perete si diferenta intre diametrele maxime si minime nu va depasi in niciun loc 3%

din diametrul nominal D.

Indoirea in etape se va executa conform planului standard aplicabil. Conductele nu vor fi indoite mai aproape de doua ori diametrul fata de capete si nu vor fi executate taieturi mai aproape de 2 m (1.5 m pentru conductele cu

diametrul nominal D ≤ 300 mm) de sectiunea indoita.

Numai conductele care nu contin capete de platbanda vor fi utilizate la indoirea conductelor cu suduri in spirala. Atunci cand se indoaie conducte cu suduri longitudinale, cusatura de sudura va fi amplasata in partea tensionata,

30° – 45° de axa neutra, daca este vizibila. Totusi, in cazul unei intersectii cu o lungime care permite utilizarea

numai a doua conducte, ambele continand atat coturi peste, cat si sub forma de sageata, cusatura de sudura longitudinala se va executa de-a lungul axei neutre. Indiferent ca sunt folosite conducte cu suduri longitudinale

sau in spirala la aceste intersectii, coturile peste si in forma de sageata vor fi separate de o portiune de conducta

dreapta de cel putin 1.0 m pentru a se asigura rotunjimea necesara a conductei.

Antreprenorul va pastra un registru al tuturor coturilor construite, incluzand numarul conductei, lungimea conductei, unghiul de indoire si amplasamentul conductei.

Conductele care devin inutilizabile prin indoire incorecta vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.

Invelisul conductei care este deteriorat prin indoire va fi reparat de Antreprenor pe cheltuiala sa.

Toate coturile construite vor fi marcate cu vopsea lizibila precizand unghiul si scopul.

Coturile produse in fabrica

Schimbarile de directie si de panta, care nu pot fi executate cu ajutorul coturilor elastice sau a celor realizate pe

santier, vor fi executate cu coturi produse in fabrica, furnizate de Antreprenor.

Coturile produse in fabrica vor avea R = 1.5 × D sau 3 × D. Atunci cand coturile produse in fabrica sunt taiate

pe santier, partea care nu este necesara imediat va fi marcata cu noul sau unghi.

Teuri si Y-uri

Teurile, incrucisarile, lateralele, Y-urile, capetele si alte fitinguri care ofera mijloacele de separare sau unire a

debitelor in retele vor fi produse in fabrica sau fabricate pe santier.

Teurile si Y-urile vor fi armate cu coliere sudate pe conductele principale in jurul ramificatiilor sau teurilor. Latimea colierelor va fi de 250 mm si grosimea de 10 mm pentru toate dimensiunile de ramificatii si teuri.

Sudarea retelelor de conducte

Antreprenorul va furniza personalul, echipamentele si materialele necesare. Echipamentul va include, dar nu se

va limita la: Aparate de sudura si generatoare adecvate pentru sudarea retelelor.

Echipamentul de pre-incalzire care asigura pre-incalzirea uniforma in jurul intregii circumferinte a

marginilor de sudura. Echipament de tratare post-sudura cu temperaturi ridicate.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 64

Coliere de aliniere interne si externe (colierul extern va fi operat hidraulic). Baldachine de protectie (sau umbrele si inele cu scut impotriva vantului) astfel incat sudura sa poata fi

executata si pe vreme relativ nefavorabila.

Suporturi izolate, protejate contra vremii pentru izolatia interna a sudurilor pe muchii (latime de cel

putin 1.5 × D).

Antreprenorul va superviza locatia, sudorii si munca acestora pe intreaga durata de lucru. In acest scop,

Antreprenorul va folosi un Consultant Supervizare specializat in sudura sau alternativ, daca Consultantul

Supervizare accepta, un Consultant Supervizare avand cunostinte teoretice bine documentate si experienta practica in executarea si evaluarea lucrarilor de sudura.

Sudura va fi controlata de catre o companie de inspectie independenta, angajata de Antreprenor. Antreprenorul

este singurul responsabil cu documentarea faptului ca sudarea si inspectarea acesteia indeplinesc toate cerintele specificate.

Materiale

Otelul la care se refera aceasta specificatie se va conforma la metalul de baza stipulat in clauza “Conductele de

otel, Pozare si Testare” - “Materiale”.

Se va acorda atentie obtinerii unui mediu de lucru favorabil: selectarea consumabilelor care scot fum putin, etc.

Metalul selectat incarcat prin sudura va conferi un metal de sudura potrivit proprietatilor metalului de baza pe

cat posibil. Limita de curgere a consumabilelor nu va depasi limita de curgere a materialului de baza cu mai mult de un nivel in EN 499 si nici nu se va permite una mai scazuta.

Procesul de sudura

Procesele acceptabile de sudura sunt: Sudura cu scut cu arc de metal (Stick) SMAW

Sudura cu arc cu gas wolfram (TIG) GTAW

Sudura cu arc de metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW

Sudura cu arc cu flux la miez FCAW

Folosirea unui proces de sudura, altul decat cele enumarate anterior, este permisa numai cu aprobarea prealabila

a Consultantului Supervizare. Procesele pot fi utilizate in combinatie daca aceeasi combinatie si succesiune a

proceselor a fost calificata de testul de calificare a procedurii de sudare.

Calificarea procedurii de sudare

Antreprenorul va inainta specificatii detaliate cu privire la procedura de sudare in conformitate cu prevederile

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate dimensiunile, toate combinatiile de

materiale care vor fi imbinate si sudurile de reparare vor fi acoperite de fisa tehnologica. Specificatiile de procedura fac obiectul aprobarii Consultantului Supervizare.

Consultantul Supervizare poate aproba, la libera sa alegere, utilizarea unor proceduri deja stabilite, testate

suficient si documentate, nu mai vechi de 2 ani. Transferul fiselor de calificare a procedurii de sudare de la un Antreprenor la altul nu este permis.

Pentru fiecare specificatie de procedura si inainte de inceperea sudarii pe scara larga, Antreprenorul va executa

sudura unor imbinari de testare in conditiile de pe santier si respectand detaliile specificatiilor de procedura aprobate.

Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata /carbon

echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate

rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de sudura.

Calificarea sudorilor si a operatiunilor de sudura

Consultantul Supervizare va accepta numai sudorii si operatorii sudori calificati care isi pot dovedi calificarea in sudarea retelelor de conducte. Inainte de executarea sudurilor la scara, operatorii se vor califica pentru




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 65

procedurile de sudura relevante conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Testele de calificare sunt acceptabile daca intrunesc cerintele cu privire la testarea vizuala, testarea distructiva si

examinarea radiografica, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare. Testarea va fi efecuata de catre un laborator agreat, pe cheltuiala Antreprenorului. Certificatele de testare a performantelor sudorilor si operatorilor-sudori vor fi eliberate si pastrate pe santier pe

intreaga durata a lucrarilor.

Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de sudura.

Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata.

Pregatirea sudurii

Clasele pieselor de material, grosimea peretelui si indicii de presiune se vor conforma cerintelor stipulate de

specificatiile si planurile aplicabile.

Fiecare conducta sau componenta va fi inspectata vizual pentru a se asigura ca nu a suferit nicio deteriorare

determinabila prin examinare vizuala. Amplasarea pieselor defecte se va decide dupa consultari cu Consultantul Supervizare.

Toate cerintele cu privire la pregatirea sudurii, continute in fisa tehnologica calificata a sudurii, vor fi respectate

cu strictete.

Sudura

Sudura va fi executata de sudori calificati si in stricta conformitate cu procedurile calificate de sudura.

Procesul de sudare va fi suspendat de catre Antreprenor atunci cand conditiile meteorologice predominante vor afecta calitatea lucrarii, de ex. umiditate in aer, nisip vanturat, vant puternic sau furtuni.

Curburile difuze in afara nisei sudurii nu sunt permise. In cazul in care apar curburi difuze in aceasta zona, acest

fapt va fi adus in atentia Consultantului Supervizare care poate solicita ca sectiunea defecta sa fie reparata sau

taiata pe cheltuiala Antreprenorului.

Impamantarile pentru sudura vor fi intodeauna pozitionate in centrul imbinarii, in cazul sudurii la radacina sau

in solzi, la capete. Acestea vor fi conectate mecanic sau magnetic la conducta.

Fiecare pasaj va fi finalizat in jurul intregii circumferinte inainte ca urmatorul pasaj sa fie inceput.

Pozitiile start/stop nu vor fi identice pe pasajele succesive.

La finalizarea sudurii in solzi la capete, cusatura de sudura si suprafata conductei vor fi curatate de petele de

sudura sau alte depuneri si va fi infasurata intr-un invelis izolator uscat si impermeabil pentru a se asigura o

racire lenta a zonei sudate si a o proteja de ploaie.

Curatarea dupa sudura

Suprafata va fi uscata, fara pete de ulei, grasime, sol sau reziduuri de beton. Praful de rugina si zgura vor fi

indepartate cu o perie de sarma imediat inainte de inspectia pentru sudura. Pe conductele drepte, perierea se va efectua mecanic cu ajutorul unor perii ascutite pentru a se evita lustruirea suprafetei de otel. Asadar este

necesara existenta unui stoc de perii, disponibile imediat.

Sudurile executate cu metale subtiri de baza vor fi spalate cu apa dulce.

Este permisa ca alternativa curatarea prin sablare de calitatea Sa 2.

Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare

TTRPS a cusaturilor de sudura va fi executata numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a

sudurii sau daca se indica pe material. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Identificarea cusaturilor de sudura




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 66

Fiecare sudura transversala va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi specificat de Consultantul Supervizare . Acest numar va fi vopsit pe invelisul conductei, pe fata imbinarii, la 0.5 m - 1.0 m de

cusatura de sudura, impreuna cu numarul si lungimea conductei, in scopul de a facilita completarea registrului

conductei.

Pentru fiecare conducta si fiecare sectiune asupra careia s-a efectuat testul de presiune, Antreprenorul va completa formulate tiparite si le va introduce in jurnalul conductei. Pe masura progresului lucrarilor,

Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare formularele introduse in jurnalul conductei. Inainte de

inceperea unui test de presiune, jurnalul conductei completat pentru sectiunea in cauza va fi predat Consultantului Supervizare.

Inchiderea capetelor conductei

Pe durata sudarii unui segment de conducta, toate capetele deschise ale acelui segment vor fi obturate cu un dop sau capac.

Cand se intrerupe constructia unei conducte, Antreprenorul va inchide capetele lantului de conducte. Obturarea

va fi destul de ermetica pentru a preveni intrarea materiilor straine in conducta.

Dopurile sau capacele nu trebuie fixate prin sudare sau alta metoda ce deterioreaza conducta. Ele se ataseaza conductei si vor ramane pe loc pana la pozarea lantului de conducte.

Inspectia sudurii

Conditii generale

Examinarea se va realiza conform specificatiei si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile,

in vigoare:

Examinarea radiografica conform. Sudarea prin fuziune pe circumferinta imbinarilor la conductele de otel cu o grosime a peretelui de pana la 50 mm

Examinarea cu ultrasonice Examinarea particulelor magnetice conform prevederilor standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare

Examinarea penetrarii lichidelor Examinarea vizuala

Masurarea duritatii

Antreprenorul va angaja o companie de inspectie independenta care va executa, va evalua si documenta inspectiile tuturor sudurilor. Compania de inspectie va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare.

Examinarea non-distructiva va fi efectuata conform procedurii scrise. Procedura se va conforma cerintelor

metodei standard adecvate si conform acestei specificatii. Procedurile vor fi inaintate Consultantului

Supervizare spre aprobare si vor fi calificate satisfacator pentru Consultant Supervizare.

Sfera examinarii

Sudurile vor fi 100% examinate vizual.

Sudurile garantate (care nu vor fi supuse testului de presiune) si sudurile solidare vor fi 100% examinate prin radiografie si ultrasunete.

Toate sudurile care au fost reparate sau inlocuite vor fi in procent de 100% re-examinate prin aceleasi metode si

cu aceleasi criterii de acceptare care au fost impuse si pentru lucrarea originala.

Examinarea ultrasonica poate inlocui radiografia atunci cand examinarea radiografica nu este practica si poate fi

utilizata ca metoda generala de confirmare a radiografiei atunci cand exista probleme de interpretare /verificare.

Sudurile cu filet si sudurile de conectare a bransamentelor, care nu sunt radiografiate, vor fi examinate cu

particule magnetice si metoda de penetrare, in masura specificata pentru sudurile cap la cap.

Atunci cand se impune examinarea pe loc a sectiunilor subsecvente, sudurile vor fi selectate astfel incat sa se

asigure ca sunt incluse munca fiecarui sudor si fiecare procedura de sudura.

Daca examinarea pe loc dezvaluie defecte, vor fi examinate alte doua suduri, cea precedenta si cea subsecventa, executate de catre acelasi sudor.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 67

In cazul in care una din aceste suduri prezinta defecte, vor fi examinate trei suduri precedente si trei subsecvente, pe cheltuiala Antreprenorului.

Daca cinci sau mai multe suduri subsecvente ale aceluiasi sudor prezinta defecte, toate sudurile executate de

acel sudor vor fi examinate aditional, pe cheltuiala Antreprenorului.

Toate sudurile cap la cap din sistemul de conducte cu o presiune proiectata > 16 bar vor fi 100 % examinate prin radiografie.

Cel putin 10% din celelalte suduri cap la cap vor fi examinate prin radiografie de-a lungul intregii lor

circumferinte, dupa cum s-a descris anterior. Consultantul Supervizare poate solicita o examinare mai extinsa.

In special pentru statiile de tratare, toate sudurile in:

conducte ce contin substante letale

conducte de exploatare a hidrogenului conducte tehnologice subterane

conducte duble (interioare)

vor fi 100% examinate prin radiografiere.

Criteriile de acceptare

Criteriile de acceptare vor fi cele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in

vigoare.

Testarea productiei Consultantul Supervizare va fi indreptatit sa selecteze un numar de cusaturi de sudura pentru testare destructiva.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa scoata cusaturile, sa teseasca capetele conductei si sa sudeze

imbinarea la loc. Testele destructive vor fi conforme conditiilor din specificatia generala pentru sudura ce acopera testele de calificare pentru procedurile de sudare, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel.

Autoritatea Contractanta va suporta costurile acestor teste, in cazul in care sudurile se dovedesc a fi acceptabile.

Totusi, in cazul in care rezulta ca aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, insusi Antreprenorul

va suporta costurile. In aceasta situatie, Consultantul Supervizare poate insista sa se testeze si alte cusaturi de sudura, iar costul testarii si refacerii cusaturii de sudura va fi suportat de catre Antreprenor, indiferent de

rezultate. Daca si aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, controlul poate fi extins, pe cheltuiala

Antreprenorului.

Sfera unei asemenea inspectii suplimentare va fi decisa de catre Consultantul Supervizare, cu scopul de a stabili,

intr-o maniera satisfacatoare, daca lucrarile de sudura se conformeaza cerintelor sau nu.

In cazul in care apare o schimbare de personal pe parcursul desfasurarii lucrarilor de sudura, aceasta ar putea

influenta calitatea cusaturilor de sudura si Consultantul Supervizare poate solicita ca o noua cusatura de sudura sa fie testata destructiv, pe cheltuiala Antreprenorului.

Cerintele cu privire la documentatie

Inainte de examinare: Certificatele pentru personalul NDE

Procedurile NDE

Formularele de rapoarte Cererile de abateri de la cerintele specificate, daca este cazul

In timpul examinarii:

Rapoartele din teren

Dupa examinare: Rapoartele examinarilor autorizate cu rapoartele si filmele din teren atasate.

Invelisul cusaturilor de sudura




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 68

Dupa finalizarea cu succes a procedurilor de inspectie, cusaturile de sudura si zona inconjuratoare vor fi curatate cu grija si protejate cu o captuseala interna si un invelis extern conform prevederile din cap 3.4 privind

protectia.

Filetele

Conductele de otel cu diametre nominale de pana la si inclusiv 150 mm pot fi infiletate la ambele capete si prevazute la un capat cu un manson insurubat detasabil. Mansoanele vor avea o lungime minima de 44% din

diametrul conductei, plus 30 mm, si filete paralele. Capetele conductelor vor fi prevazute cu filete conice.

Mansoanele vor fi fabricate din materiale similare cu cele ale conductelor.

Imbinarile cu flanse si cupluri mecanice

Atunci cand sunt necesare flanse, acestea vor fi piese forjate sau realizate din placi de otel ce respecta

specificatiile cu privire la otel, ca material pentru conducte. Flansele vor fi de tipul sudate si perforate pentru aplicare, NP 10 sau NP 16.

Cuplurile mecanice vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila.

Suruburile si garniturile, ca si protectia anticoroziva, vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta

ductila.

Sistemul de protectie catodica

Generalitati

Lucrarile sistemului catodic includ masuratori, analize, proiectare, livrare si instalare, controlul si testarea sistemului instalat, ca si manualul de operare si intretinere.

Standarde

Lucrarile sistemului de protectie catodica vor fi proiectate, pregatite si instalate conform cerintelor standardelor relevante si surselor stiintifice.

Specificatiile pentru Lucrari

Urmatoarea specificatie prevede conditiile minime cu privire la lucrarile ce vor fi executate de catre

Antreprenor. a) Masuratorile pentru determinarea rezistentei specifice a solului de-a lungul rutei conductei.

b) Masurarea valorii pH-ului de-a lungul rutelor conductelor pentru a se determina variatia

caracteristicilor solului. c) Analiza continutului de cloruri si sulfati de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor

de izolare.

d) Investigarea continuitatii electrice de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de

izolare. e) Selectarea locatiilor paturilor anodice.

f) Deciderea punctelor potrivite pentru conectari de pe linia conductei.

g) Pregatirea proiectului, incluzand calculele si criteriile aprobate de catre Consultantul Supervizare. h) Proiectul va fi marcat pe planul conductelor si va include divizarea conductelor cu flanse de izolare,

locatiile de montare a unitatilor de transformare/grupurilor de redresare, paturile anodice, a stalpilor

de masurare si rutelor cablurilor. i) Planurile detaliate pentru cutiile unitatilor de transformare/grupurilor de redresare si stalpilor de

masurare.

j) Diagrame electrice.

k) Anozii vor fi proiectati pentru o durata de viata de minim 15 ani.

Specificatiile cu privire la materiale

Anozi auxiliari. Anozii din siliciura de fier vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate de un

sistem catodic extern.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 69

Dimensiunile anozilor vor fi: Diametrul capacului: 100 mm

Diametrul corpului: 75 mm

Lungime: 1500 mm

Greutate: 45 kg

Compozitia chimica a anozilor va fi:

Siliciu (Si): 14-16 %

Crom(Cr): 4-4.5 % Carbon (C): 1 %

Mangan (Mg): 1 %

Fier (Fe): aprox. 78 %

Capacele vor fi protejate cu material izolant, iar conexiunea la cabluri va fi de asemenea izolata cu material dur.

Anozii turnati nu vor prezenta pori si crapaturi. Va fi prelevata o proba din fiecare anod pentru analize chimice

si electrice.

Anozi pentru instalare subterana. Anozii de magneziu vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate cu sistem galvanic.

Anozii vor avea o greutate intre 7 si 15 kg.

Anozii vor contine 99.9 % magneziu (Mg).

10 % din anozi vor fi testati cu privire la:

Potentialul electric: (ref la electrodul Cu/CuSO) -1500 mV in apa marina

Capacitatea teoretica de curent: 2200 Ah/kg Eficienta anodului: 50%

Anozii vor fi curatati de mizerie, rugina, piatra si alte substante straine.

Materialul pentru suprafata de sprijin a anodului. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a

anozilor din siliciura de fier va fi praful de cocs, cu aproximativ 10 % var nestins amestecat in cocs in momentul dispunerii materialului. Marimea maxima a particulelor din praful de cocs trebuie sa fie de 10 mm,

iar indicele de trecere printr-o sita nr. 100 nu va depasi 5 %.

Rezistenta electrica a materialului nu va depasi 5 ohm. Pentru fiecare anod se vor folosi 200 kg de material.

Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor de magneziu va fi un amestec de gips, bentonit

si sulfat de sodiu, care sa confere o rezistenta electrica de 25–100 ohm.

Unitatea de transformare/grupul de rectificare. Unitatea va fi din dioda de siliciu, de tipul cu racire in ulei si cu

o capacitate de doua ori mai mare decat cea necesara. Unitatea va fi protejata impotriva supratensiunii si va fi capabila sa functioneze continuu intre – 15 si + 70 grade C.

Voltmetrul din unitate va avea un interval de 0–15 V, iar ampermetrul din unitate un interval de

0–50 A, ambele cu o precizie de 1%.

Cutia, cablurile si celelalte componente vor fi astfel cum se stipuleaza in clauzele referitoare la instalatiile

electrice, iar cutiile vor fi montate securizate pe fundatii de beton armat. Unitatea va fi conectata la reteaua

electrica, avand un contor electric aprobat.

Posturile de masurare

Posturile de masurare vor fi reprezentate de cutii mici cu conexiunile polare necesare stabilite in siguranta, in

beton impamantat. Se vor respecta clauzele din specificatie cu privire la instalatiile electrice.

Un cablu separat dublu va fi conectat la fiecare anod din posturile de masurare, cu o lungime minima de 3 m, fara imbinari. Conductorul de curent din anod va fi din otel.

Electrozii de referinta vor fi Cu/CuSO4.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 70

Instalarea

Instalarea anozilor se va executa conform practicii in materie. Materialul suprafetei de sprijin a anodului va

inconjura fiecare anod, avand un strat minim de 250 mm. Conexiunile electrice vor fi executate pe masura ce

sudurile si imbinarile termice vor fi izolate cu materiale aprobate.

Rezistenta suprafetelor de sprijin va fi verificata imediat dupa instalare.

Toate cablurile impamantate vor fi marcate cu banda de cablu corespunzatoare si montate conform clauzelor

cuprinse in specificatia electrica.

Excavatiile si umplutura vor fi executate conform clauzelor relevante stipulate in aceasta specificatie.

Perioada anterioara darii in exploatare

Dupa finalizarea lucrarilor de instalare a sistemelor, urmatoarele masuratori se vor efectua si inregistra ca

documentatie:

Sistemul electric extern

Potentialul conductei/terenului

Rezistenta suprafetei de sprijin a anodului

Tensiunea electrica rezultata a transformatorului/rectificatorului Curentul pentru suprafata de sprijin a anodului

In orice punct de pe linia conductei potentialul nu trebuie sa fie sub – 850 mV, masurat in raport cu

electrodul Cu/CuSO4 Potentialul conductei/terenului nu va fi mai mic de – 2 volti la punctul de conectare a curentului pe

conducta

Rezistenta combinatiei anod – suprafata de sprijin nu va depasi 1 ohm Curentul electric furnizat de transformator/rectificator nu va fi sub 80 % din necesarul sistemului.

Sistemul anodic galvanic

Potentialul conductei/terenului

Potentialul anodului/terenului Potentialul sistemului/terenului

Curentul in anod

Potentialul conductei/terenului nu trebuie sa fie, in orice punct, mai mic de – 850 mV, masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4.

In cazul in care masuratorile mentionate anterior nu sunt conforme cerintelor, Antreprenorul va face, pe

cheltuiala sa, corectiile necesare asupra sistemului pana cand masuratorile se conformeaza specificatiei.

Operarea si intretinerea

Antreprenorul va pregati un manual de operare si intretinere, incluzand masuratorile finale care vor fi inaintate

spre aprobare Consultantului Supervizare.

In cazul in care sistemul de protectie catodica nu este predat clientului imediat dupa instalare, pe o perioada de 12 luni de functionare, masuratorile si verificarile necesare vor fi efectuate de catre Antreprenor si inregistrate

conform manualului.

Daca apar defecte in sistem in aceasta perioada, acestea vor fi remediate de catre Antreprenor, fara costuri aditionale pentru Client.

Flansele de izolare

Flansele de izolare pentru protectia conductelor de otel impotriva curentului dispersat vor fi utilizate in

urmatoarele locatii: a) La toate conexiunile intre teurile de pe conductele de otel si ramificatiile din fonta ductila

b) De oricare parte a vanelor de pe conductele de otel

c) De orice parte a liniilor de inalta tensiune (peste 50 kV) suspendate sau impamantate, la o distanta de 75 m de liniile de inalta tensiune

d) In punctele selectate, determinate prin proiectul sistemului de protectie catodica al Antreprenorului




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 71

e) In orice alte puncte unde prezenta flanselor de izolare este considerata ca fiind necesara.

Flansele de izolare vor asigura o deconectare electrica completa a sectiunilor de conducta sau conductei si

accesoriilor.

Garnitura de izolare va avea o grosime de 4 mm, cu minim 1 mm material vulcanizat sau similar, pe oricare

parte.

Mansoanele de izolare din jurul suruburilor vor fi dintr-o bucata pentru fiecare surub si se vor prelungi prin

saibe de etansare si de otel la oricare dintre capete. Grosimea peretelui va fi de minim 1.0 mm.

Saibele de etansare vor avea un diametru cu 15 mm mai mare decat diametrul saibelor de otel si o grosime de 4 mm.

Conductele de beton

Generalitati

Conductele de beton nearmat si armat si fitingurile, cu imbinari flexibile, se vor conforma prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare ca exemplu:

SR EN 1916/2003. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

Toate conductele din beton vor fi fabricate cu ciment rezistent la sulfati, conform prevederilor standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare, pentru a rezista conditiilor de sol de clasa 4.

Conductele si fitingurile vor fi transportate, depozitate, manipulate, pozate si imbinate in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.

Se vor respecta prevederile SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material

pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

Conductele din beton care vor introduse prin metoda "pipe-jacking" se vor conforma prevederilor standardelor

si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. In plus, Antreprenorul se va asigura ca conductele sa poata

suporta sarcinile din impingerile la care sunt supuse pe durata instalarii, fara a se fisura sau rupe. Se va furniza

un certificat care sa ateste ca conductele sunt potrivite pentru metoda "pipe-jacking" si care sa statueze ca sunt dimensionate la incarcarile care pot aparea din impingerea acestora in sol, generate de frecarea cu solul.

Tevi din policlorura de vinil neplastifiata (PVC)

Tevi PVC pentru aplicatii sub presiune SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente

auxiliare

Tevi PVC pentru aplicatii fara presiune Tevile si racordurile PVC pentru aplicatii fara presiune vor fi in conformitate cu

SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru bransamente si

sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari,

fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 72

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Policlorurã

de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã duble de

policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la sarcinã axialã. Metodã de încercare a etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la încovoiereti

presiune internã

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U).

Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil

neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtii SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru

evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la

temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem

Imbinarea

Cu exceptia imbinarilor cu flanse sau acolo unde este altfel indicat de catre Consultantul Supervizare, imbinarile tevilor vor fi flexibile si vor fi realizate cu un inel sau o garnitura de cauciuc aprobate de Consultantul

Supervizare , si vor trebui sa treaca testele specificate in standarde. Pentru tevi cu diametru nominal de 100-230

mm imbinarile vor accepta deviatii unghiulare de 3.0 grade in orice directie, pentru tevile cu diametrul nominal

de 250-330 mm o deviatie unghiulara de 2.0 grade degrees si pentru tevile de la 350 la 600 mm 0.5 grade in orice directie. Toate tevile trebuie sa admita o deformare de 13 mm peste toleranta initiala a imbinarii.

Toleranta initiala a imbinarii este diferenta masurata paralel cu axa conductei si nu trebuie sa fie mai mica de 6

mm sau mai mare de 13 mm daca nu este altfel indicat de catre Producator si aprobat de Consultantul Supervizare . Tevile si fitingurile vor fi marcate definitiv inainte de pozare pentru a marca toleranta initiala de

imbinare. Tevile si fitingurile vor fi definitiv marcate inainte de pozare pentru a indica toleranta initiala de

imbinare.

Tevi de polietilena de inalta densitate

Tevile de polietilena de inalta performanta (PEID), clasificate PE 100, tevile si fitingurile vor fi conforme cu

standardul de referinta SR ISO 4437. Antreprenorul va confirma cu documente de la producator urmatoarele:

Rezistenta la presiuni supra-tranzitorii Durata de viata la o presiune de 1,2 ori mai mare decat rezistenta minima ceruta, pentru a determina

durata probei de presiune.

Tevile si coturile vor fi imbinate prin sudura cap la cap Imbinarile altor racorduri vor fi cuplaje mecanice adaptabile tevilor si racordurilor.

Tevi din poliesteri armati cu fibra de sticla ( PAFS)

Cerinte generale

Tevile si racordurile PAFS vor fi conforme nationale in vigoare.

Tevile vor fi fabricate prin tehnologia turnarii prin centrifugare sau prin tehnologia prin infasurare si vor avea un strat interior de rasina de grosime minima 0.4 mm.

Coturile vor fi fabricate din PAFS dupa aceleasi standarde ca si tevile.

Toate tevile si racordurile vor avea o rigiditate minima nominala de 10,000 N/ mm².




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 73

Conductele se imbina prin intermediul mufelor cu garnituri de cauciuc tip EPDM. Garnitura de etansare va acoperi intreaga lungime a imbinarii si va fi actionata prin presiune din ambele parti.

Tevile vor avea capete drepte si vor prezenta o suprafata exterioara neteda avand un diametru exterior constant

pe intreaga lungime pentru a permite taierea lor in orice punct in vederea imbinarii fara a fi nevoie de pregatirea

speciala a capatului de imbinat in afara tesirii fibrelor expuse.

Deviatiile unghiulare longitudinale la imbinari nu vor depasi 75% din valoarea maxima indicata de fabricant.

Tevile vor fi incorporate in apropierea tuturor masivelor de ancorare.

Lucratorii Contractantului vor trebui sa demonstreze ca si-au insusit instructiunile producatorului de tevi si racorduri din PAFS inainte de a trece la pozarea propriu-zisa.

Tevile si racordurile vor fi depozitate, manipulate, pozate si imbinate in stricta conformitate cu instructiunile si

recomandarile producatorului.

Tevile din plastic trebuie sa fie rezistente la ultraviolete

Contractantul va oferi informatii producatorului privind conditiile climaterice si va solicita opinia

producatorului privind depozitarea tevilor pe santier. In baza aprobarii Consultant Supervizareului, aceasta

opinie va fi respectata intotdeauna.

Protectia cu placi de beton:

Conductele din plastic vor fi protejate impotriva deformatiilor excesive datorate unor incarcari superioare, prin

folosirea unor placi de beton in situatia in care conducta este pozata in urmatoarele situatii:

Acolo unde inaltimea de acoperire este mai mica de 1 m, pozate in zone nepavate si nesupuse unor

sarcini exterioare

Acolo unde inaltimea de acoperire este mai mica de 1 m sau egala cu DN, pozata in dreptul strazilor cu trafic usor

Acolo unde conducta este pozata de-a lungul strazilor cu trafic greu

Acolo unde inaltimea de acoperire este mai mare de 6 m, in conditiile unui teren instabil

Materiale

Toate conductele şi piesele speciale vor fi conforme standardelor internaţionale relevante. Dacă i se va cere, Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare certificate care să ateste că materialele au fost testate şi

sunt conforme cu cerinţele acestei specificaţii şi standardelor relevante.

Antreprenorul este responsabil pentru asigurarea că numai acele materiale şi elemente fabricate conform

standardelor internaţionale sunt incluse în bunurile aprovizionate. Orice bunuri care s-a constatat, după livrarea la locul de punere în operă, că sunt sub cerinţele standard, fără a se ţine cont dacă acestea au fost controlate

înaintea cumpărării, vor fi returnate pe cheltuiala Antreprenorului, iar costurile rezultate din întârzieri ca o

consecinţă directă a acestui refuz al bunurilor de către Angajator, vor fi deduse din banii datoraţi Antreprenorului.

Toate bunurile importate vor avea certificate de conformitate relevante, cum ar fi cele emise de INCERC,

Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului înainte de utilizarea

lor pe teritoriul României.

Conductele vor fi comandate la lungimile specificate în proiect. Antreprenorul va fi responsabil pentru

aprovizionarea materialelor în cantităţi suficiente şi le va stoca în ordine, în special pentru bunurile importate,

pentru a stabili cantităţile necesare.

Inspecţia conductelor

Toate conductele vor fi verificate de pe factură la destinaţie pentru a exista certitudinea că nu s-au produs deteriorări ale conductelor pe parcursul transportului. Funcţie de lungimea de stocare, numărul de

manevrări şi alţi factori care pot influenţa starea conductelor, poate fi necesar să se reinspecteze conductele

chiar înainte de instalarea lor. Se va inspecta încărcarea la livrare, după cum urmează:




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 74

1. Se face o inspecţie totală a încărcăturii. Dacă încărcătura este intactă, inspecţia normală pe timpul descărcării va fi suficientă pentru a se avea siguranţa că transportul a ajuns cu bine;

2. Dacă încărcătura a fost mutată sau indică un tratament dur, se va inspecta fiecare secţiune a conductei

pentru a găsi eventuale deteriorări. În general, o inspecţie exterioară va fi suficientă pentru găsirea unei

deteriorări. Când dimensiunea conductei permite, inspecţia interioară a suprafeţei conductei în dreptul unei răzuiri la partea exterioară poate ajuta la găsirea unei deteriorări a conductei;

3. Se va verifica dacă, cantitatea din fiecare element corespunde cu cea înscrisă în lista de cantităţi;

4. Se va nota pe lista de cantităţi orice defect de transport sau orice pierderi constatate şi se va nota de asemenea şi pe copia chitanţei reprezentantului transportatorului. Se va face prompt o reclamaţie împotriva

transportatorului în conformitate cu instrucţiunile acestuia.

5. Nu se va depozita nici un element deteriorat. Transportatorul va notifica procedura de depozitare adecvată. 6. Dacă se găseşte o imperfecţiune sau o deteriorare, imediat se vor izola conductele afectate şi se va contacta

furnizorul.

Nu se folosesc conducte care prezintă defecte sau deteriorări.

Repararea conductelor

În mod normal, conductele cu mici defecţiuni pot fi reparate repede şi uşor la faţa locului de către o persoană specializată. Dacă există îndoieli asupra stării unei conducte, nu se va folosi acea conductă. Reprezentantul

departamentului de service al furnizorului poate stabili dacă este necesară reparaţia şi dacă aceasta este practică

şi posibilă. El poate obţine specificaţia adecvată reparaţiei şi poate face demersurile de obţinere a materialelor şi

a unui tehnician de reparaţii calificat, dacă se doreşte acest lucru.

Procedurile de reparaţii pot varia semnificativ funcţie de grosimea conductei, compoziţia pereţilor conductei, de

natura aplicaţiei şi de tipul şi amploarea avariei. De aceea se recomandă să nu se încerce repararea unei

conducte deteriorate fără consultarea în prealabil a producătorului de conducte PAFSIN (GRP). Conductele reparate impropriu nu vor mai asigura performanţele cerute.

Descărcarea şi manevrarea conductelor

Descărcarea conductelor este în responsabilitatea cumpărătorului. Se va menţine controlul asupra conductelor

de-a lungul descărcării. Se vor lega cu o frânghie conductele sau pachetele; se va permite controlul manual uşor

la ridicare şi la manevrare. Distribuitorul cu bare poate fi folosit când sunt necesare mai multe locaţii suport. Nu se aruncă şi nu se lovesc conductele, mai ales la capete.

Pachete unitare

În general, conductele de 600 mm şi mai mici ca diametru sunt împachetate solidarizat, ca o unitate. Încărcările

unitare pot fi manevrate folosind o pereche de curele cum se arată în figura 6.1. Şi diametrele mari pot fi livrate în pachete unitare. Se va consulta furnizorul în legătură cu tipurile de împachetare.

Nu se ridică un pachet ne-unitar de conducte ca un singur fascicul. Conductele ne-unitare trebuie

descărcate şi manevrate separat.

Figura 6.1. Ridicarea pachetul unitar.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 75

¼

L

¼

L ½

L

Conducte individuale

Când se manevrează conducte individuale, la ridicare se vor folosi chingi pliante, curele sau frânghii. La

ridicare sau la transportul conductei nu se folosesc cabluri din oţel sau lanţuri. Secţiunile conductei pot fi

ridicate cu numai un singur punct – suport (figura 6.2a) deşi două puncte – suport aşezate ca în figura 6.2b ar

asigura un control uşor al conductei. Nu se ridică conductele prin trecerea unei frânghii prin secţiunea conuctei, de la un capăt la altul. Fabricantul va pune la dispozitia antreprenorului greutăţile aproximative standard ale

conductelor şi cuplajelor.

a. b.

Figura 16.2. Ridicarea conductei.

a. cu un punct-suport ; b. cu 2 puncte-suport.

Dacă se întâmplă în timpul manevrării sau instalării conductei să apară vreo deteriorare de genul: o scobitură, crăpătură sau fisură, conducta trebuie reparată înainte de a fi instalată. Se va contacta furnizorul pentru

inspectarea deteriorării şi pentru recomandarea metodei de reparare sau depozitare. Se vor vedea precizările de

la secţiunea privind reparaţia conductelor.

Depozitarea conductelor

În general este avantajos să se stocheze conductele pe lemnărie plată pentru facilitarea montării şi deplasării curelelor de jur împrejurul conductelor.

Când conductele se aşează direct pe pământ, este necesar ca suprafaţa de depozitare să fie relativ plată şi liberă

de pietre şi alte materiale care ar putea deteriora conductele. Toate conductele vor fi fixate cu opritori, pentru a se preveni rostogolirea la vânturi puternice.

Dacă este necesar să se stivuiască conductele, aceasta este bine să se facă pe suporturi plate din lemn (lăţime

minim 75 mm) de lungime maxim 6 metri (3 m pentru diametre mici) cu opritori (figura 14.3). Dacă este

posibil, se va utiliza un grătar de stivuire din transportul original.

Se va asigura grămada să fie stabilă la condiţii nefavorabile cum ar fi: vânturi puternice, suprafaţă de depozitare

subdimensionată sau alte încărcări orizontale. Dacă sunt anticipate vânturi puternice se vor utiliza frânghii şi

curele pentru legarea conductelor. Înălţimea maximă a grămezii este de aproximativ 3 metri. Stivuirea conductelor cu un diametru mai mare de 1400 mm nu este recomandată.

Figura 6.3. Modalitatea recomandată de depozitare a conductelor




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 76

Abaterile maxime ale diametrelor nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 6.1. Umflături, suprafeţe plate sau alte schimbări bruşte ale curburii nu sunt permise. Depozitarea conductelor în condiţii care nu respectă

aceste recomandări poate conduce la deteriorarea conductelor.

Tabelul 6.1. Deformaţii maxime admise la depozitare.

Nr.

crt.

Clasa de rigiditate Abaterea maximă admisă

(% din diametru)

0 1 2

1 SN2500 2.5

2 SN5000 2.0

3 SN10000 1.5

Depozitarea garniturilor şi lubrifianţilor

Atunci când sunt transportate separat de cuplaje, garniturile din cauciuc vor fi stocate în ambalajele lor originale, fără a fi expuse la lumina soarelui, cu excepţia îmbinării conductelor. De asemenea, garniturile vor fi

protejate de grăsimi şi uleiuri care sunt derivate petroliere, de solvenţi şi de alte substanţe dăunătoare.

Lubrifianţii pentru garnituri trebuie stocaţi cu grijă pentru a preveni deteriorarea recipientului.

Recipientele folosite parţial vor fi resigilate pentru prevenirea contaminării lubrifiantului.

Dacă temperatura în timpul instalării este sub 5ºC, garniturile şi lubrifianţii se vor păstra la adăpost până în

momentul folosirii.

Transportul conductelor

Dacă este necesar transportul conductelor la şantier, cel mai bine este să se folosească la încărcarea camionului, chiar grătarul de stivuire de la transportul original. Dacă acesta nu este suficient de lung, se vor sprijini toate

secţiunile conductelor pe cherestea plată pe o lungime medie de 4 m (3 m la diametrele mici) cu o prelungire

maximă de 2 m. Conductele vor fi sprijinite pentru menţinerea stabilităţii şi pentru a fi separate. Nu trebuie să

existe contact între conducte, evitându-se astfel ca vibraţiile din timpul transportului să determine abraziuni ale conductelor.

Figura 6.4. Transportul conductelor.

Înălţimea maximă a pachetului este aproximativ 2.5 m. Se vor strânge conductele în vehicul deasupra suportului

folosind curele pliabile sau frânghii – niciodată nu se vor folosi cabluri din oţel sau lanţuri fără căptuşeală

adecvată pentru protejarea conductelor împotriva abraziunii. De asemenea, deformarea maximă a diametrului

nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 14.2. Umflările, suprafeţele plate sau alte schimbări bruşte ale curburii nu sunt permise. Transportul conductelor în afara condiţiilor prescrise poate duce la deteriorarea

acestora.

Manevrarea seriilor de conducte

În cazul transportului pe distanţe lungi, conductele trebuie să fie grupate în serie (conductele de diametru mic în

interiorul conductelor de diametru mare) pentru a reduce costul transportului. Aceste conducte necesită




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 77

împachetare specială şi pot solicita proceduri speciale pentru descărcare, manevrare, depozitare şi transport. Procedurile speciale vor fi furnizate de către producătorul conductelor înainte de transport. Indiferent de

situaţie, se vor urmări întotdeauna următoarele proceduri generale de manevrare:

1. Se va ridica pachetul în serie folosind cel puţin 2 curele pliabile (figura 6.5). Limitările pentru spaţiul

dintre curele şi poziţiile ridicării vor fi specificate pentru fiecare proiect. Se va verifica dacă funiile de ridicare au capacitatea suficientă pentru greutatea pachetului. Aceasta poate fi calculată în funcţie de greutăţile

aproximative ale conductelor.

2. Conductele în serie sunt de obicei, cel mai bine strânse în ambalajul pentru transport. Stivuirea acestor pachete nu este recomandată dacă nu este altfel specificat.

3. Pachetele de conducte în serie pot fi transportate în siguranţă numai în ambalajul original de

transport. Cerinţele speciale pentru sprijinire, configuraţie şi /sau cuplare la vehicul vor fi specificate de producător, pentru fiecare situaţie în parte.

Figura 6.5. Manevrarea cu două puncte de susţinere

4. Mutarea pachetului şi scoaterea conductelor din interior se pot face în modul cel mai sigur la o staţie de des-seriere. În mod obişnuit, aceasta constă în 3 sau 4 furci fixate astfel încât să se potrivească diametrului

exterior al celei mai mari conducte din pachet. Conductele interioare, începând cu mărimea cea mai mică pot fi

mutate prin ridicare puţin câte puţin cu un braţ căptuşit introdus în interiorul conductei care va fi uşor suspendată şi apoi cu grijă mişcată în afara pachetului fără atingerea celorlalte conducte (figura 14.6). Când

greutatea, lungimea şi / sau limitările echipamentului exclud utilizarea acestei metode, procedurile pentru

glisare a conductelor interioare în afara pachetului vor fi recomandate la fiecare proiect în parte.

Figura 6.6. Transport cu talpa căptuşită cu ajutorul echipamentului cu furcă.

Îmbinarea conductelor

Tronsoanele de conductă se îmbină în mod obişnuit folosind cuplaje de tip "manşon dublu". Conducta şi

cuplajele pot fi livrate separat sau conducta poate fi livrată cu un cuplaj instalat la unul din capete. Cuplajele pot fi livrate cu sau fără un opritor central din cauciuc elastomeric. Cuplajele instalate din fabrică vor avea opritori




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 78

din cauciuc elastomeric. Tronsoanele de conductă se pot de asemenea îmbina şi prin alte tipuri de sisteme cum ar fi: flanşe, cuplaje mecanice şi îmbinări fixe.

Cuplaje de tip manşon dublu

A.1. Curăţarea şi instalarea garniturii

Procedura de îmbinarea cu cuplaje de tip manşon dublu constă din următorii paşi:

Pasul 1: Curăţarea cuplajelor

Se vor curăţa cu atenţie nişele cuplajului „manşon dublu” şi inelele de garnitură pentru a nu fi murdare sau

pentru a nu prezenta urme de ulei (figura 6.7).

Figura 6.7. Curăţarea cuplajului.

Pasul 2: Montarea garniturilor

Se va introduce garnitura în nişă lăsând brăţările (în mod obişnuit 2 până la 4) din cauciuc ieşite în afara nişei.

Nu se va folosi nici un fel de lubrifiant în nişă sau pe garnitură în acest stadiu de asamblare. Pentru a uşura

poziţionarea şi introducerea garniturilor, se recomandă umezirea garniturii şi nişei cu apă (figura 6.8).

Figura 6.8. Montarea garniturilor.

Cu o presiune uniformă, se va împinge fiecare brăţară de cauciuc a garniturii în nişa garniturii. Când

este montată, se va trage cu grijă de garnitură în direcţie radială de jur împrejurul circumferinţei pentru

distribuirea compresiunii garniturii. Se va verifica de asemenea dacă ambele părţi ale garniturii ies egal la partea superioară a nişei de jur împrejurul întregii circumferinţe. Ciocănirea cu un mai de cauciuc va fi utilă pentru

realizarea celor de mai sus.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 79

Pasul 3: Lubrifierea garniturilor

Folosind o cârpă curată, se aplică o peliculă fină de lubrifiant garniturilor din cauciuc (figura 6.9).

Cantitatea de lubrifiant necesară pentru ungerea garniturilor îmbinărilor, sunt:

- pentru DN600: 0.10 kg/îmbinare;



- pentru DN2400: 0.50 kg/îmbinare.

Figura 6.9. Ungerea garniturilor.

Pasul 4: Curăţarea şi lubrifierea capetelor conductelor

Se vor curăţa amănunţit capetele conductelor pentru îndepărtarea murdăriei, pietrişului, grăsimilor, etc. Folosind

o cârpă curată, se va aplica o peliculă fină de lubrifiant la dopurile din capătul conductei pe dunga neagră de

direcţie. După ungere, se va avea grijă să se ţină cuplajele şi cepurile curate (figura 6.10).

Atenţie! Este foarte important să se folosească doar lubrifiantul recomadat de către producătorul conductei.

Producătorul furnizează suficient lubrifiant o dată cu fiecare livrare de cuplaje. Dacă dintr-un motiv anume

cantitatea de lubrifiant s-a terminat, se va contacta furnizorul pentru alimentare suplimentară sau pentru

recomandarea unor lubrifianţi alternativi. Niciodată nu se vor utiliza lubrifianţi pe bază de petrol.

Figura 6.10. Curăţarea capetelor conductelor.

A.2. Îmbinare fără opritor central

Următorii paşi (de la 5 la 8) se aplică la îmbinarea conductelor individuale şi cuplajelor fără opritor central din cauciuc elastomeric.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 80

lemn, 10 x 10 cm

lemn, 10 x 10 cm

Pasul 5: Fixarea colierelor

Colierul A se va fixa aleator pe prima conductă sau va fi lăsat în poziţia avută la îmbinarea anterioară. Se

fixează colierul B pe conducta ce trebuie conectată în poziţia corectă relativ la direcţia conductei pe capătul cu

cepul, pentru a îndeplini funcţia de opritor.

Figura 6.11. Poziţionarea colierelor.

Instalarea mecanică a colierului este menită să servească atât ca oprire la poziţionarea cuplajului, cât şi ca

dispozitiv la care se ataşează echipamentul de tragere. Contactul colierului cu conducta trebuie căptuşit sau

protejat în alt mod pentru a se preveni deteriorarea conductei şi pentru a avea rezistenţe ridicate la frecarea cu suprafaţa conductei.

Dacă nu sunt diponibile coliere, se pot utiliza curele de nailon sau frânghii, care vor fi montate ca în figura 6.12,

dar trebuie acordată o atenţie sporită la aliniamentul cuplajului. Colierul de conductă are avantajul că acţionează

ca şi un opritor prevenind suprapunerea. Dacă nu se utilizează un opritor, se introduce cepul conductei până când linia de capăt (dunga transversală de aliniere) se aliniază cu muchia cuplajului.

Figura 6.12. Cuplarea conductelor fără coliere.

Pasul 6: Pozarea conductei

Conducta ce trebuie cuplată este amplasată pe un pat la o distanţă suficientă de tronsonul de conductă îmbinat anterior pentru a se permite coborârea cuplajului în poziţie.

Pasul 7: Imbinarea cuplajului

Tirfoarele sunt instalate pentru a cupla colierele de conductă şi 2 proptele despărţitoare (10 cm x 10 cm) sunt plasate între conducta anterior cuplată şi cuplaj (figura 6.13). În timp ce acestea sunt menţinute pe poziţie, noua

conductă este introdusă in cuplaj până când se opreşte în colierul conductei. Tirforul poate necesita un suport de

protecţie sub ea pentru a nu atinge conducta (figura 6.12).

Notă: Greutatea îmbinării pe unitatea de diametru: 1 kg/mm de diametru.

Figura 6.13. Îmbinarea cuplajului.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 81

Pasul 8: Cuplarea conductelor

Tirfoarele sunt eliminate şi despărţitorii de lemn sunt îndepărtaţi înaintea strângerii jacurilor pentru tragerea

cuplajului peste conducta cuplată anterior. Se va verifica poziţia corectă a muchiei cuplajului la dunga de

aliniere (figura 6.14).

Figura 6.14. Îmbinarea conductelor.

Se va confirma dacă garniturile sunt în poziţia potrivită după ce îmbinarea a fost asamblată. O metodă utilă este

introducerea între cuplaj şi cep a unei benzi fine de metal întins (de obicei se numeşte "spion") şi apoi se glisează în jurul circumferinţei îmbinării asamblate. Aceasta va ajuta la depistarea oricărei poziţionări

defectuoase a garniturii. Când pasul 8 este terminat, colierul B este păstrat în poziţia în care se află în timp ce

colierul A este mutat pe conducta ce urmează a fi cuplată.

A.3. Îmbinare cu opritor central

Se vor urmări aceleaşi proceduri de bază cu excepţia următoarelor precizări:

poziţia colierului B nu trebuie să fie precis localizată;

colierele sunt introduse până la contactul cu opritorul central.

Opritorul menţine capetele conductelor în poziţia potrivită fără o raportare directă la dungile de aliniament. Se

recomandă ca, conductele să fie acoperite cu material cât mai repede posibil după ce îmbinarea este

asamblată pentru prevenirea deplasărilor din schimbarea de temperatură. Dacă se aşteaptă o creştere semnificativă a temperaturii (de ex. 20ºC) conductele neacoperite cu material, atunci compensaţia pentru

posibila deplasare poate fi asigurată prin lăsarea unui spaţiu de până la 20 mm între capetele cepurilor.

A.4. Îmbinarea cu cuplaje prefixate

Cuplajele instalate în fabrică vor avea opritor central. Astfel, pasul referitor la prima instalare a cuplajului pe conductă este eliminat.

A.5. Deformarea unghiulară a cuplajelor de tip "manşon dublu"

Deformarea unghiulară maximă la fiecare îmbinare cu cuplaj nu trebuie să depăşească valorile date în tabelele 6.2 şi 6.3. Conductele vor fi îmbinate în aliniament drept şi apoi vor fi deviate unghiular conform cerinţelor (a

se vedea figura 6.15 pentru definirea termenilor).

Tabelul 6.2. Abaterea unghiulară la îmbinarea cu cuplaje de tip dublu manşon

Diametru

nominal al

conductei (mm)

Presiunea (PN) în bari

Până la

16

20 25 32

Unghiuri nominale ale curburii

0 1 2 3 4

DN≤500 3.0 2.5 2.0 1.5

500<DN≤900 2.0 1.5 1.3 1.0

900<DN≤1800 1.0 0.8 0.5 0.5

1800>DN 0.5 NA NA NA




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 82

Tabelul 6.3. Devierea şi raza de curbură.

Unghiul

abaterii

(grade)

Deviaţia nominală

(mm)

Raza nominală a curburii

(mm)

Lungimea conductei Lungimea conductei

3m 6m 12m 3m 6m 12m

0 1 2 3 4 5 6

3.0 157 314 628 57 115 229

2.5 136 261 523 69 137 275

2.0 105 209 419 86 172 344

1.5 78 157 313 114 228 456

1.3 65 120 240 132 265 529

1.0 52 105 209 172 344 688

0.8 39 78 156 215 430 860

0.5 26 52 104 344 688 1376

Notă: Cele de mai sus au doar scop informativ. Lungimea minimă acceptabilă este funcţie de presiunea nominală, tipul pozării şi compactare.

Figura 6.15. Cuplajul manşon dublu, deviaţia unghiulară în îmbinare

Îmbinările cu deviaţie unghiulară sunt stabilizate de rigiditatea terenului împrejurul conductei şi

cuplajului.

A.6. Deplasarea conductelor

Deplasarea maximă a capetelor de conductă adiacente este de 5 mm (figura 6.16). Se recomandă ca deplasările să fie monitorizate lângă masivele de ancoraj, camerele de vane şi structuri similare precum şi în

locaţiile unde s-au efectuat reparaţii.

Figura 6.16. Deplasarea conductelor.

Instalarea standard a conductelor in teren natural

Tipul de instalare adecvat conductelor PAFSIN este funcţie de rigiditatea conductei, de adâncimea de

acoperire, de caracteristicile terenului natural şi de materialele de umplutură disponibile. Zona de teren natural trebuie să limiteze corespunzător zona de umplutură a şanţului conductei (figura 6.19) pentru a se asigura un




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 83

suport corespunzător conductei. Indiferent de condiţiile de teren şi metoda de instalare, deformaţiile iniţiale şi pe termen lung nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 6.4. Conductele care prezintă valori ale

deformaţiilor care depăşesc aceste limite nu vor lucra corespunzător.

Figura 6.19. Definirea elementelor referitoare la tranşeea conductei.

Tabelul 6.4. Deformaţii verticale admise.

Categoria de diametru Abaterea admisă

% din diametru

0 1

Diametre mari (DN≥300)

Iniţial

Pe termen lung

3.0

5.0

Diametre mici (DN≤250)

Iniţial

Pe termen lung

2.5

4.0

Se pot obţine performanţe bune şi o durată de exploatare îndelungată a conductelor PAFSIN doar prin manipulare şi montare corespunzătoare a acestora. Este important ca Autoritatea Contractanta, inginerul şi

antreprenorul să înţeleagă că această conductă din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă şi inserţie de nisip,

PAFSIN, a fost proiectată pentru a conlucra cu patul de fundaţie şi umplutura din zona conductei, aşa cum rezultă din procedurile recomandate de montaj. Conducta şi materialul de umplutură formează împreună un

"sistem conductă-teren" cu un comportament corespunzător. În urma unei experienţe considerabile de lucru cu

conductele PAFSIN, s-a constatat materialele granulare, compactate corespunzător, sunt ideale pentru

rambleierea acestor tipuri de conducte. Totuşi, din intenţia de a reduce costul aferent instalării conductelor, foarte frecvent, solurile excavate din tranşee sunt folosite ca material de umplutură. Admiţând această practică,

instrucţiunile de instalare pentru conductele PAFSIN prevăd limitele de îngropare pe baza utilizării a 6 grupe

diferite de materiale de umplutură, variind de la piatră spartă la soluri nisipoase, fine, cu plasticitate redusă (tabelul 6.5).

Tabelul 6.5. Clasificare soluri pentru umplutură.

Grupele de terenuri

pentru rambleu Descrierea terenurilor în rambleu

0 1

A Piatră spartă, 12% particule fine

B Nisip, < 12% particule fine

C Nisip mâlos, 12-35% particule fine, LL<40%

D Nisip mâlos, argilos, 35-50% particule fine, LL<40%

E Mâl argilos, nisipos, 50-70% particule fine, LL<40%

F Pământ granulat fin cu plasticitate redusă, LL<40%

300 mm

umplutura

pat conducta, min. DN/4, max. 150 mm

fundatie (daca este cazul) mm

zona

conductei

teren natural




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 84

Zona

conductei

Pat conductă

Vută

Lăţimea standard a tranşeei

Distanţa "A" (figura 6.20) trebuie să fie suficient de mare pentru a permite aşezarea şi compactarea materialelor

de umplutură din spatele peretelui (taluzului), în zona conductei şi pentru a asigura suportul corespunzător conductei. În mod obişnuit, dimensiunea A este un minim de 0.75

.DN/2. Tabelele cu limitele de adâncime sunt

bazate pe o lăţime de tranşee de 1.75.DN. Pentru conductele cu diametre mari o valoare mică pentru "A" poate

fi mai potrivită funcţie de terenul natural, materialul de umplutură şi tehnologia de compactare. O tranşee îngustă se poate realiza pentru grupele de teren natural 1, 2 şi 3 şi materialele de umplutură A şi B care cer un

efort limitat de compactare. Se va consulta furnizorul de conducte pentru detalii specifice şi modificări.

Figura 6.20. Reprezentarea schematică a tranşeei.

Notă: Acolo unde se întâlnesc la baza şanţului soluri cu piatră, amestecuri dure, moi, afânate,

instabile sau foarte contractile este necesară mărirea adâncimii patului pentru a se realiza un suport

longitudinal uniform.

Materiale de umplutură

Tabelul 6.6 grupează materialele de umplutură pe categorii. Terenurile de umplutură din grupa A sunt uşor de folosit şi cer cel mai mic efort de compactare, pe când terenurile din grupa F cer cel mai mare efort de

compactare pentru a realiza un nivel corespunzător de compactare relativă.

Indiferent de gruparea materialului de umplutură, se va ţine cont de următoarele restricţii:

1. Mărimea maximă a particulei şi mărimea pietrei trebuie să respecte limitele din tabelul 6.6;

2. Să nu existe bulgări de pământ mai mari decât dublul mărimii maxime a particulei;

3. Să nu existe material îngheţat; 4. Să nu existe material organic;

5. Să nu existe deşeuri (sticlă, cauciuc, metal etc.).

Mărimea maximă a particulelor materialului de umplutură în zona conductei (până la 300 mm deasupra

coronamentului conductei) este indicată în tabelul urmator.

Tabelul 6.6. Mărimea maximă a particulelor materialului de umplutură

Diametrul nominal

(mm)

Dimensiunea maximă

(mm)

0 1

Până la 450 13

Între 500 şi 600 19

Între 700 şi 900 25

Între 1000 şi 1200 32

1300 şi peste 38

În plus, pietrele cu dimensiunea mai mare de 200 mm nu vor fi lăsate să cadă peste stratul de 300 mm ce

acoperă coronamentul conductei de la o înălţime mai mare de 2 metri.

Rigiditatea materialului de umplutură este exprimată în funcţie de modulul solului "E‟b" în MPa. Tabelele 6.7 şi 6.8 dau valorile E‟b pentru grupele de material de umplutură ca o funcţie de compactarea relativă - % din




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 85

densitatea maximă standard PROCTOR (SPD) pentru soluri nesaturate şi respectiv saturate. Selectarea grupei de material de umplutură şi nivelul de compactare relativă cerute pentru o instalarea unei anumite conducte va fi

bazată pe condiţiile din faza de proiectare inclusiv pe factori cum ar fi:

Presiunea nominală (PN);

Rigiditatea nominală (SN);

Diametrul nominal (DN);

Adâncimea de îngropare necesară;

Compatibilitatea cu terenul natural "in situ";

Nivelul apei subterane.

Prin compararea cerinţelor proiectului cu materialele de umplutură disponibile şi gradul necesar de compactare cerute se va realiza instalarea optimă cu costuri minime. Grupele de materiale de umplutură D, E şi F nu vor fi

folosite la fundaţie sau ca materiale pentru zona de umplutură a conductei dacă există apă stagnantă în tranşee.

Tipurile de terenuri de umplutură A, B sau C vor fi folosite în locurile unde există apă stangnantă în tranşee.

Aceste materiale trebuie folosite la un nivel de cel puţin 150 mm peste nivelului apei din tranşee.

Tabelul 6.7. Modulul de rezistenţă pasivă pentru soluri nesaturate.

Tipul de material

Valorile E΄b (MPa) la

compactare relativă1

80% 85% 90% 95%

0 1 2 3 4

A 16 18 20 22

B 7 11 16 19

C 6 9 14 17

D 3 6 9 102

E 3 6 9 102

F 3 6 92

102

1. 100%compactare relativă definită ca densitatea Standard Proctor maximă la umiditatea optimă.

2. Valori tipice dificil de realizat, incluse ca valori de referinţă.

Tabelul 6.8. Modulul de rezistenţă pasivă pentru soluri saturate.

Tipul de material

Valorile E΄b (MPa) la

compactare relativă1

80% 85% 90% 95%

0 1 2 3 4

A 12 13 14 15

B 5 7 10 12

C 2 3 4 4

D 1.7 2.4 2.8 3.12

E NA3

1.7 2.1 2.42

F NA3

1.4 1.72

2.12

1. 100%compactare relativă definită ca densitatea Standard Proctor maximă la umiditatea optimă.

2. Valori tipice dificil de realizat, incluse ca referinţă. 3. Nu sunt recomandate pentru folosire.

Când se selectează materialul de umplutură este necesar să se verifice compatibilitatea acestuia cu terenul

natural. Este foarte important ca materialul din zona de umplutură a conductei să nu fie spălat sau să migreze în terenul natural. În plus, potenţiala migraţie a terenului natural din zona de umplutură trebuie prevenită, deoarece

conducta poate pierde contactul cu partea de suport, deviază mult şi nu mai poate lucra în condiţii

corespunzătoare. În mod obişnuit, migraţia poate exista doar dacă există o mişcare a apei în zona conductei şi

dacă următoarea relaţie există între cele 2 pământuri adiacente:

D85 (sol fin) ≤ 0.2.D15 (sol macrogranular)

unde:




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 86

% material ce a trecut

prin sită

material

grosier

Ochiurile sitei (mm)

0.85 sol fin 0.15 sol grosier

material

fin

D85 (sol fin) – diametrul ochiurilor sitei prin care trece 85% din materialul microgranular;

D15 (sol macrogranular) – diametrul ochiurilor sitei prin care trece 15% din materialul

macrogranular.

Unde trebuie folosite materiale incompatibile, ele vor fi separate de o structură filtrantă ce va fi menţinută pe

toată durata de viaţă a conductei, pentru a preveni spălarea şi migraţia. Structura filtrantă trebuie să înconjoare

complet fundaţia şi materialul din zona de umplutură a conductei şi trebuie să fie cutat deasupra zonei conductei pentru prevenirea contaminării materialului de umplutură selectat.

Figura 6.21. Reprezentarea grafică a criteriului de migraţie a materialului de umplutură.

Limitele de îngropare a conductelor

Deoarece conductele PAFSIN sunt conducte flexibile, ele trebuie să fie sprijinite prin terenul

înconjurător pentru a putea suporta încărcările mari. Adâncimile de acoperire maxim admisibile sunt funcţie de tipul şi densitatea materialului de umplutură, caracteristicile terenului natural, construcţia tranşeei şi rigiditatea

conductei. Există două tipuri standard de pozare (figura 14.22). Selectarea tipului adecvat depinde de

caracteristicile terenului natural, materialele de umplutură, adâncimea de îngropare necesară şi condiţiile de funcţionare a conductei. Tipul 2 de instalare, „divizat”, este cel mai folosit în cazul aplicaţiilor cu presiune

redusă, condiţii uşoare de trafic şi presiune negativă necesară limitată (vaccum). Prin adâncime de îngropare se

va înţelege adâncimea de acoperire peste coronamentul conductei.

Adâncimea maximă de îngropare

Tabelele 6.9, 6.10, 6.11 prezintă valorile maxime ale adâncimii de îngropare pentru conducte cu

rigiditatea SN5000 şi pentru cele 6 tipuri de materiale de umplutură:

Tabelul 6.9 – Tipul 1 de pozare, fără încărcare din trafic;

Tabelul 6.10 – Tipul 1 de pozare, cu încărcare din trafic;

Tabelul 6.1 – Tipul 2 de pozare, fără încărcare din trafic;

Valorile se referă la o tranşee cu o lăţimea de 1.75.DN. Săpăturile cu lăţimi mai înguste pot afecta

valorile maxime ale adâncimii de îngropare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 87

a. b.

Figura 6.22. Tipuri standard de pozare a conductei. a. tipul 1 de pozare; b. tipul 2 de pozare.

Tipul 1 de pozare:

Se construieşte patul conductei urmărind indicaţiile din paragraful referitor la patul de pozare;

Se umple cu material de umplutură tranşeea, pe zona conductei (până la 300 mm deasupra crestei

conductei), cu material de umplutură specificat, compactat la gradul de compactare relativă necesar.

Notă: Nu se aplică condiţia de compactare la umplutura de 300 mm deasupra crestei

conductelor gravitaţionale (PN = 1bar).

Tipul 2 de pozare:

Se construieşte patul conductei urmărind indicaţiile din paragraful referitor la patul de pozare;

Se umple tranşeea cu materialul de umplutură specificat până la un nivel de 60% din diametrul

conductei, compactat la gradul necesar de compactare relativă.

Se continuă umplerea tranşeei de la 60% din diametru până la 300 mm deasupra crestei conductei cu

compactarea relativă necesară pentru realizarea cel puţin a unui modul de sol de 1.4 MPa.

Nota: Tipul 2 de pozare nu se aplică pentru DN<300 mm şi nu este indicat pentru zone

cu trafic greu.

Tabelul 6.9. Valorile adâncimii maxime de îngropare pentru tipul 1 de pozare, fără încărcare din trafic.

E΄b Mpa Grupa de teren natural

1 2 3 4 5 6

0 1 2 3 4 5 6

SN5000

20.7 23.0 18.0 12.0 7.0 3.0 1.2

13.8 18.0 15.0 10.0 6.5 3.0 1.2

10.3 15.0 13.0 9.0 6.0 2.8 1.2

6.9 11.0 10.0 8.0 5.0 2.6 1.2

4.8 9.0 7.5 6.5 4.5 2.2 NA

3.4 6.0 6.0 5.0 4.0 2.0 NA

2.1 4.0 4.0 3.5 3.0 1.8 NA

1.4 3.0 3.0 3.0 2.6 1.6 NA

Tabelul 6.10. Valorile adâncimii maxime de îngropare pentru tipul 1 de pozare, cu încărcare din trafic.

E΄b MPa Grupa de teren natural

1 2 3 4 5 6

0 1 2 3 4 5 6

SN5000

20.7 23.0 18.0 12.0 7.0 3.0 NA

13.8 18.0 15.0 10.0 6.5 2.4 N

A




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 88

10.3 15.0 13.0 9.0 6.0 2.4 NA

6.9 11.0 10.0 8.0 5.0 NA N

A

4.8 8.5 7.5 6.5 4.5 NA NA

3.4 6.0 6.0 5.0 4.0 NA N

A

2.1 4.0 4.0 3.5 3.5 NA NA

1.4 2.4 2.4 2.2 NA NA N

A

Tabelul 6.11. Valorile adâncimii maxime de îngropare pentru tipul 2 de pozare, fără încărcare din

trafic.

E΄b

MPa

Grupa de teren natural

1 2 3 4 5 6

SN5000

20.7 16.0 13.0 9.5 6.0 3.0 1.2

13.8 12.0 11.0 8.5 5.5 2.6 1.2

10.3 10.0 9.0 7.5 5.0 2.4 1.2

6.9 7.5 7.0 6.0 4.0 2.2 NA

4.8 6.0 5.5 5.0 3.5 2.0 NA

3.4 4.5 4.5 4.0 3.0 1.8 NA

2.1 3.5 3.5 3.5 2.8 1.6 NA

1.4 3.0 3.0 3.0 2.6 1.4 NA

Adâncimea minimă de îngropare

În situaţiile în care conducta urmează să fie pozată sub un drum cu trafic sau se anticipează o încărcare continuă din trafic, materialul de umplutură trebuie compactat la un anumit grad de compactare. Restricţiile de

acoperire minimă pot fi reduse în situaţiile în care se utilizează metode speciale de instalare, cum ar fi: casete de

beton, masive de beton, protecţii cu dale din beton sau protecţii de oţel etc.

În general, se recomandă o acoperire minimă de 1m pentru încărcări din trafic, considerând un modul al

materialului de umplutură pe zona conductei de 6.9 MPa sau mai mare. Tabelul 6.12 indică adâncimea minimă

de îngropare pentru diferite încărcări din trafic.

Pentru coeficienţi de rezistenţă ai materialului de umplutură mai mici se recomandă ca acoperirea minimă pentru situaţii cu încărcare din trafic să fie mărită pentru a compensa rigidităţile mici ale pământului,

cum se arată în tabelul 6.13.

Tabelul 6.12. Adâncimea minimă de îngropare pentru diverse încărcări din trafic.

Tipul încărcării

din trafic

Capacitatea de

circulaţie

Adâncimea minimă

de îngropare

KN tf m

0 1 2 3

AASHTO H20 C)

72 16,000 1.0

BS 153 HA (C) 90 20,000 1.5

ATV LKW 12

(C)

40 9,000 1.0




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 89

ATV SLW 30 (C)

50 11,000 1.0

ATV SLW 60

(C)

100 22,000 1.5

Cooper E80 Cale ferată 3.0

Tabelul 6.13. Adâncimea minimă de îngropare (m) pentru diverse încărcări din trafic pentru soluri cu

modul de rezistenţă scăzut.

E΄b (MPa) AASHTO H20 SLW 60

0 1 2

6.9 1.0 1.5

4.8 1.2 1.8

3.4 1.6 2.4

2.1 1.8 2.7

1.4 2.0 3.0

Teava Riflata Pentru Canalizare

Tevile riflate din polietilena si fitingurile pentru canalizari cu perete dublu pot fi folosite daca indeplinesc

necesitatile sistemelor moderne de canalizare: durabilitate, etanseitate, costuri scazute, clase de resistenta SN4 si

SN8 si gama variata de fitinguri confectionate (mansoane de racord, garnituri, coturi, capace, teuri, racorduri Y, etc)

Vane pe retele subterane

Pe retelele subterane se vor instala vane si ventile conform cerintelor. Se vor respecta prevederile cap 3.4.

Toate vanele vor fi montate in camine

Camere de vane

Caminele construite fie din beton prefabricat, fie din beton fabricat „in situ” din ciment rezistent la sulfati, de tip V, si vor fi etanse.

Placile vor fi construite din beton armat de categoria C. Puturile de acces, peretii si placile de acoperire vor fi

construite din beton turnat „in-situ”, de categoria C sau din elemente prefabricate realizate din beton de

categoria B.

Conductele care intra si pleaca vor fi pozate intrados in intrados, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Bornele de marcaj pentru camine si camere vor fi din beton categoria C si in formele si aspectul indicate in

planuri. Bornele de marcaj vor fi inclinate catre canal cu o panta de 1 la 20.

Vanele si celelalte accesorii vor fi sprijinite, montate si ancorate in socluri de beton de categoria C, avand forma

si aspectul impuse.

Toate camerele vor fi prevazute cu capace de acces cu incuietori. Camerele pentru care este necesara o intrare principala (cele in general mai mari de 900 mm adancime) vor fi prevazute cu o zona de acces de minim 900

mm x 750 mm. Vor fi instalate trepte de fier in toate camerele. In toate camerele cu o adancime mai mare de 1.5

m vor fi instalate scari. In cazul in care scarile verticale sunt instalate in camere cu o adancime mai mare de 2.5

m, acestea vor fi prevazute cu aparatori de siguranta.

Camine de inspectie pentru retele exterioare de canalizare

Generalitati

Caminele vor fi construite pe colectoare si conductele de canaliozare si vor fi amplasate la toate schimbarile de aliniament si nivel si la punctele de conectare cu colectoarele existente.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 90

Camine de beton

Caminele construite fie din beton prefabricat, fie din beton fabricat „in situ” din ciment rezistent la sulfati, de tip

V, si vor fi etanse.

Placile vor fi construite din beton armat de categoria C. Puturile de acces, peretii si placile de acoperire vor fi

construite din beton turnat „in-situ”, de categoria C sau din elemente prefabricate realizate din beton de categoria B.

Conductele care intra si pleaca vor fi pozate intrados in intrados, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Camine PP si PVC

Caracteristicile necesare

rezistent la trafic greu

instalare pana la 5m adancime etansarea componentelor se face cu ajutorul garniturilor

etansarea tuburilor de canalizare ce se racordeaza la camin se face de asemenea cu ajutorul garniturilor

este prevazut cu scara la interior

Reductia caminului Realizata din polietilena, cu diametrul interior de 1000mm ce se reduce la partea superioara la 625mm , pentru a

permite folosirea inelului de beton si capacului de fonta standard

Coloana caminului

Realizata din polietilena, cu diametrul interior de 1000mm , cu inaltimea de 250, 500, 750 sau 1000mm, este

prevazuta la interior cu scara din otel protejat cu polietilena pentru protectie anticoroziva. De asmenea treptele scarii sunt prevazute cu rizuri anti-alunecare.

Baza caminului

Realizata din polietilena, cu diametrul interior de 1000mm si cu racorduri cu garnitura pentru racordarea conductelor de canalizare cu diametrul cuprins intre 160 si 400mm in diferite forme constructive.

Accesoriile caminelor

Caminele si camerele vor fi prevazute cu capace de serviciu grele, avand deschiderea de 750 mm pe 750 mm, pentru conductele cu diametrul intern mai mare sau egal cu 1200 mm si deschidere de 600 mm pentru

conductele cu diametrul intern mai mic de 1200 mm, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Caminele si camerele vor fi prevazute cu puturi de acces; o platforma deasupra coronamentului conductei cu o

inaltime constructiva minima de 2000 mm; balustrade (solide) si lanturi din otel slab galvanizat; 2 carlige din otel inoxidabil realizate din tije cu diametrul minim de 12 mm si capabile fiecare sa sustina o forta de smulgere

de 7 kN vor fi fixate pe conducta de evacuare si vor fi prevazute cu lanturi de siguranta din otel inoxidabil, cu o

lungime suficienta pentru a forma o bucla peste conducta. Un capat al lantului va fi fixat permanent de carlig, iar celalalt va fi detasabil. Vor fi prevazute lanturi de siguranta pentru toate colectoarele cu diametrul interior

mai mare sau egal cu 600 mm.

Cadrele si capacele caminelor vor fi construite pe acelasi nivel cu solul pe drumuri si pavaje, dar vor fi cu 75 mm peste nivelul solului in celelalte locatii.

3.3.1.29. Lucrari de drumuri

Defrisare si curatire

Defrisarea si curatarea pentru lucrarile de drumuri vor fi executate in conformitate cu clauza “Curatarea si defrisarea” din Specificatie.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 91

Lucrarile de terasament pentru drumuri

Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general Clauzei “Lucrari de terasamente” din

Specificatie.

Atunci cand densitatea terenului uscat la o adancime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub 90% din

densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat.

Umplutura mai jos de 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din densitatea maxima

a terenului uscat. Umplutura ce se incadreaza in 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat.

Atunci cand se compacteaza sectiuni din subsol, se va acorda o atentie speciala conditiei ca subsolul natural sau

umplutura sa fie compactate cu o usoara panta spre exterior pentru a se asigura o buna scurgere a apei de suprafata.

Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi utilizat in acest

scop in masura in care este posibil.

Finisarea si protectia subsolului

In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafata va prezenta un strat paralel cu suprafata

finisata a carosabilului si cu nivelele si sectiunea transversala corecte.

Suprafata finisata a subsolului va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte de amplasarea materialului de egalizare. Subsolul, odata compactat, cu forma definita si aprobat, va fi protejat si mentinut bine

drenat.

Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i se va permite sa treaca peste subsolul finalizat, decat daca se aproba de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va repara,

pe cheltuiala sa, orice portiuni moi sau deteriorari ale subsolului.

Materialul si Constructia Stratului de egalizare

Materialul granular utilizat la stratul de egalizare se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate materialele vor fi dispuse, imprastiate egal si compactate, imprastierea

efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul va fi imprastiat intr-unul sau mai multe straturi astfel incat,

dupa compactare, grosimea totala sa fie cea impusa.

Compactarea sub-bazei va fi de 98% din densitatea maxima a terenului uscat conform prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si se va executa imediat ce este posibil, dupa ce

materialul a fost imprastiat. Atunci cand utilajul de compactare nu are capacitatea necesara, stratul de egalizare

va fi dispus in doua sau mai multe straturi. Pe perioada constructiei, stratul de egalizare va fi mentinut in conditii de drenaj permanent. Evacuarea va fi deviata permanent in afara constructiei. Evacuarea va fi deviata in

afara constructiei pentru a se evita eroziunea.

Conditii cu privire la compactare

Utilajele de compactare cu vibratii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare . Numarul

traversarilor va fi determinat avandu-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului care vor fi utilizate.

Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de compactare. Suprafata fiecarui strat de material va fi, dupa finalizarea compactarii, bine inchisa, nemiscata sub utilajul de

compactare si fara planuri de tasare.

Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate.

Materialul si constructia bazei

Baza va contine unul din urmatoarele materiale:

Piatra de fundatie selectata

Piatra sfaramata Baza de pietris stabilizat cu ciment.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 92

Pietrisul selectat sau piatra sfaramata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu urmatoarele cerinte:

Valoarea CBR dupa 24 ore de inmuiere nu va fi mai mica de 80%

Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8%

Limitele de calibrare vor fi:

Marimea sitei Procentajul de trecere a masei

75 mm

37.5 mm 20 mm

10 mm

5 mm 600 micron

75 micron

100

85–100 60–100

40–70

25–45 8–22

0–10

Marimea particulelor va fi determinata prin metoda spalarii si cernerii, conform prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare

Pietrisul selectat si piatra sfaramata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima uscata.

Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cand nu mai apar miscari vizibile ale

materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi aruncate sub cilindru vor fi sfaramate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple golurile din suprafata.

Pietrisul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile

existente ale terenului. Pietrisul va fi conform cerintelor specificate anterior si va fi stabilizat cu ciment Portland

in procent de 6 - 8%. Pentru a se obtine un amestec uniform de materiale si apa, pietrisul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima

uscata. Daca conditiile permit si Consultantul Supervizare aproba, baza de pietris selectat stabilizat cu ciment va

fi fabricata pe santier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obtine o baza bine amestecata. Conditiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima uscata.

Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea.

Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinta intr-un singur strat, utilizandu-se o masina de derulat sau un utilaj similar aprobat.

Materialul va fi imprastiat astfel incat dupa compactare grosimea totala sa fie conforma cerintelor.

Antreprenorul va organiza lucrarea astfel incat sa fie evitate imbinarile longitudinale pe materialul intarit. Daca

nu este posibil, atunci inainte de inceperea lucrarii pe o imbinare longitudinala de material intarit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va fi taiata vertical pentru a se obtine o

fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material corect compactat.

Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de indata ce este posibil dupa ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe

materialul intarit sau deja intarit dispus anterior, decat in masura in care este necesar pentru a se obtine

compactarea specificata a imbinarii. Se va acorda o atentie speciala obtinerii compactarii complete in

vecinatatea imbinarilor longitudinale si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune de catre Consultantul Supervizare.

Materialul necompactat sau slab compactat din vecinatatea imbinarilor de constructie va fi indepartat si inlocuit

cu material proaspat. Suprafata fiecarui strat de material compactat, la finalizarea compactarii, va fi bine inchis, nu se va misca sub utilajul de compactare si nu va prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material

necompactat. Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si

recompactate. Daca aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea materialului pe intreaga grosime a stratului, indepartarea lui si inlocuirea cu material proaspat amestecat si

compactat conform Specificatiei.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 93

Imediat dupa finalizarea compactarii, baza va fi maturata timp de cel putin 7 zile, cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un invelis de

plastic impermeabil, asigurat impotriva vanturarii de pe suprafata cu imbinari suprapuse pe cel putin 300 mm si

stabilizate astfel incat sa se evite pierderea de umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificatie ce se

refera la beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat.

In ciuda celor mentionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform conditiilor si

specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificatia care a fost inclusa aici va fi

aplicata numai in absenta unor conditii speciale ale acestor autoritati.

Pavajele asfaltice

Pavajele asfaltice de acoperire

Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde: Stratul de beton asfaltic

Stratul de legatura

Stratul de uzura

Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai gros si cel de uzura cel

mai subtire.

Betonul asfaltic amestecat la cald

Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse local.

Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:

Umplutura de praf inert 5 - 7 % bitum

70 - 75 % material calcaros gri sau albastru

23 - 25 % nisip

Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care este posibil.

Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Niciun amestec bituminos

nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Consultantul

Supervizare , in scris.

Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la

amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi

valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare .

Limitari determinate de conditiile meteorologice

Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este ploioasa. Astfel de

straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in scadere, dar pot fi dispuse atunci cand

temperatura este de cel putin 8 °C si in crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare.

Pregatirea

Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un invelis adeziv de asfalt lichid cu

maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare. Invelisul

adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o

pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura.

Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in cantitati de cel

putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se

dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul

ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 94

Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate dupa cum dispune Consultantul Supervizare.

Transportul

Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in camioane cu

platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat

pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat

imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile

udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.

Amplasarea

Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea indicata pe

planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere

va fi cea indicata de Consultantul Supervizare , plus sau minus 10 °C.

Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe

planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre

Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare

intre benzi.

In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu

exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata

banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare.

Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.

In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat manual si indreptat

cu sisteme de raclaj. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si sisteme de raclaj.

Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare vor fi

acoperite cu un invelis adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.

Compactarea amestecurilor

Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.

Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu va

fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la

extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin

jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor

diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea

initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu

sisteme de raclaj si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.

In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata pana ce se va

obtine o densitate de cel putin 100%.

In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar

nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu

se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 95

atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm². Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate.

Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi indepartat si inlocuit cu

amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet

compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta

de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.

Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea

stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata

prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste

a fi cu mai mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul

satisfacator, fara costuri suplimentare.

Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului. Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre

pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un invelis adeziv subtire si

uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o

suprafata uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi

raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.

Amplasarea bordurilor

Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la nivel, iar

bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.

Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se re-folosesc

bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor nederanjate.

Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime

de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel anterior inserate in pavajul

crud si modelate la sectiunea transversala dorita.

Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-

ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea transversala dorita.

Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin.

Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu

material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate prin fundatia

si betonul de captuseala.

Aleile

Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia cilindrarii de

proba, care nu este necesara.

Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor


Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si modelate.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 96

Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri, amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.5 tone sau un alt echipament

aprobat care confera o compactare echivalenta.

Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un invelis de bitum diluat,

pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m² si va fi acoperit cu un strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si amplasat conform prevederilor


Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-un strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile

cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton prefabricat.

Testarea

Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a demonstra ca

materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si ca densitatile specificate

pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse.

Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la nivelul suprafetei.

3.3.1.30. Imprejmuiri si sistematizarea lucrarilor

Documente inaintate

Inainte de inceperea lucrarilor de sistematizare, Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului

Supervizare propunerile sale detaliate pentru sistematizare, inclusiv speciile de iarba, copaci si arbusti propuse.

Materiale

Stratul de sol vegetal

Stratul de sol vegetal existent, defrisat si depozitat in gramezi langa Lucrari poate fi refolosit, cu conditia sa nu

fi fost contaminat si sa nu contina pietris si reziduuri.

Atunci cand solul vegetal de pe santier este insuficient, va fi importat humus dintr-o sursa aprobata. Probe de

sol vor fi inaintate Consultantului Supervizare si aprobate de catre acesta inainte sa inceapa lucrarile de

peisagistica.

Iarba

Iarba va fi de tipul Bermuda Grass – Cynadon Dactylon sau alte specii alternative propuse de Antreprenor si

aprobate de Consultantul Supervizare .

Copaci si arbusti

Copacii si arbustii vor fi din speciile propuse de catre Antreprenor si aprobate de Consultantul Supervizare si

vor fi de cea mai buna calitate si sanatosi. Acestia vor fi cu tulpina tanara sau, in cazul arbustilor, pot fi puieti

sau butasi. Toti trebuie sa fie suficient de maturi pentru a supravietui transplantarii din sera.

Radacinile plantelor vor fi pastrate intacte in solul in care au fost crescute si pot fi livrate in containere.

Pietrisul

Pietrisul ce va fi utilizat pe santier pentru amenajarea peisagistica se va conforma la prevederile standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare si va avea dimensiunea nominala de 28 mm.

Montarea gardurilor si portilor

Gardul va fi construit pe locatia indicata in planuri si aprobata de Consultantul Supervizare .

In zonele unde pamantul nu a fost sortat in timpul operatiunilor de terasament, gardul va urma in general linia existenta a terenului. Neregularitatile minore vor fi inlaturate sau umplute prin sortarea a 600 mm de fiecare

parte a gardului.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 97

Stalpii gardului si gaurile pentru traverse vor fi umplute cu beton de Clasa D pana la un nivel de 150 mm sub nivelul terenului finisat. Gaurile vor fi amplasate vertical si umplute in partea din spate astfel incat sa confere o

imprejmuire de beton cu o grosime minima de 150 mm. Betonul va fi maturat minim 72 ore inainte de a se

efectua si alte lucrari la stalpi.

Amenajarea peisagistica

Taierea pomilor

Pomii si arbustii existenti vor fi taiati, atunci cand se dispune de catre Consultantul Supervizare sau este indicat

in planuri, iar cioturile si radacinile vor fi defrisate. Aceste plante vor fi fie incendiate “in situ”, fie indepartate de pe santier.

Inspectia pomilor pastrati

Toti pomii si arbustii care vor fi pastrati vor fi inspectati de catre Consultantul Supervizare si Antreprenor impreuna, la inceperea Contractului si se va conveni asupra unei liste de copaci ce vor fi pastrati. Copacii care

se constata ca sunt bolnavi, morti, pe moarte sau nesiguri vor fi taiati si radacinile vor fi scoase, cu aprobarea

prealabila a Consultantului Supervizare.

Protejarea copacilor pastrati

Toti pomii si arbustii existenti care vor fi pastrati vor fi protejati adecvat de catre Antreprenor, pe perioada de

executie a Contractului, de operatiunile care se efectueaza si de animale.

Copacii mici si arbustii vor fi imprejmuiti cu gard temporar adecvat pentru a proteja tulpinile si frunzele.

Copacii mari cu trunchi rotund si ramuri joase vor fi protejati cu gard temporar sau bariere pentru a evita

deteriorarile provocate de utilaje si echipamente.

Materialele de constructie nu vor fi depozitate in apropierea sau intre ramurile copacilor sau arbustilor. Vor fi pastrate cotele existente ale terenului.

Intretinerea copacilor pastrati

Copacii si arbustii pastrati vor fi intretinuti pe perioada de executie a Contractului si curatati la finalizarea

acestuia, tinandu-se cont de perioada anului potrivita pentru realizarea acestei operatiuni.

Intretinerea va include indepartarea cioturilor, ramurilor sau frunzelor uscate, etansarea cavitatilor si irigarea

copacilor, dupa cum se specifica, pentru a se asigura sanatatea perpetua a plantatiilor existente.

In cazul in care copacii si arbustii pastrati sunt deteriorati sau au murit ca urmare a operatiunilor de constructie, vor fi inlocuiti de catre Antreprenor cu un copac sau arbust matur de acelasi tip.

Pregatirea terenului

Atunci cand se specifica astfel, amenajarea peisagistica a Santierului va fi realizata de catre Antreprenor dupa

ce acesta a finalizat toate celelalte lucrari de terasament in afara de inlocuirea solului cu vegetatie. Zona care va fi amenajata va fi adusa la nivelul terenului, mai putin adancimea necesara pentru solul cu vegetatie sau alta

suprafata si tot materialul in surplus va fi evacuat de pe santier.

Toate zonele de pe santier care vor fi finisate cu pietris vor fi excavate la o adancime de 150 mm sub cota finala a terenului. Dupa ce excavatia este finalizata, zona va fi umpluta pana la nivelul final al terenului cu pietris

compactat.

Toate zonele de pe santier care vor fi finisate cu nisip vor fi excavate pana la o adancime de 400 mm sub cota finala a terenului. Dupa ce excavatia este finalizata, zona va fi umpluta pana la nivelul final al

terenului cu nisip dezodorizat, usor compactat. In cadrul acestei umpluturi, Antreprenorul isi va lua o rezerva

pentru orice consolidare si contractie care ar putea aparea ulterior.

Cultivarea terenului

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va excava pana la o adancime de 250 mm sub nivelul existent al

terenului in toate zonele care trebuie reconditionate pentru a se indeparta stratul de sol vegetal. Acest strat de

sol vegetal va fi pastrat pentru refolosire. Dupa ce constructia este finalizata, zonele relevante vor fi umplute si




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 98

restabilite, pana la un nivel de 250 mm sub nivelul final al terenului, cu un material aprobat usor compactat. In cadrul acestei umpluturi, Antreprenorul isi va lua o rezerva pentru orice consolidare si contractie care ar putea

aparea ulterior. Antreprenorul va recultiva apoi cei 250 mm de strat de sol vegetal gros. Orice deficienta a

solului vegetal va fi remediata cu sol vegetal importat.

Inainte de inlocuirea zonelor cu sol vegetal de pe santier care sunt pregatite pentru iarba, plantele si radacinile vor fi smulse cu atentie prin greblare adanca si transversala pana la o adancime de

450 mm. Stratul vegetal pastrat poate fi folosit ca umplutura pana la nivelul final al terenului, cu obtinerea in

prealabil a aprobarii Consultantului Supervizare. Va fi folosit un strat vegetal importat daca stratul vegetal existent este insuficient sau inadecvat.

In situatia in care se vor planta copaci sau arbusti noi sau de inlocuire de catre Antreprenor in locatiile indicate

in planuri sau convenite cu Consultantul Supervizare, vor fi excavate gauri de 1000 mm adancime sub nivelul final al terenului si 1000 mm² suprafata, in fiecare caz. Acestea vor fi umplute cu nisip dezodorizat cu un strat

vegetal de 250 mm deasupra. Umplutura de nisip va fi amestecata cu 10 kg de ingrasamant inainte de

amplasare.

Perioada pentru plantare

In programarea lucrarilor de plantare, Antreprenorul va tine seama de perioadele acceptate pentru plantare. In

cazul in care finalizarea lucrarilor va avea loc intr-un moment in care nu este recomandabila executarea

lucrarilor de amenajare peisagistica, atunci Antreprenorul poate solicita Consultantului Supervizare permisiunea sa amane plantarea pana la o perioada favorabila a anului.

Daca aceasta intarziere rezulta in faptul ca plantarea va fi realizata dupa data finalizarii Lucrarilor, atunci

Antreprenorul va da asigurari satisfacatoare ca va executa amenajarea peisagistica ramasa de realizat in timpul Perioadei de Notificare a Defectelor.

Dezalcalinizarea

Imediat inainte de plantare si la indicatia Consultantului Supervizare, Antreprenorul va iriga zonele ce vor fi

plantate pentru a indeparta urmele de sare ramase. Apa de irigatii va fi aplicata in mod uniform pe teren timp de 7 zile consecutive, intr-o cantitate de cel putin de 15 litri/m² pe zi.

Plantarea ierbii

Zonele care vor fi plantate cu iarba vor fi introduse la o adancime de 50-100 mm, la distante de 150 mm in orice directie. Fiecare gaura va fi umpluta cu iarba sau cu rizomi de rogoz si invelis de sol, cu

conditia ca numai 40 mm din frunzisul superior sa ramana deasupra nivelului solului.

Diferitele specii de iarba si rogoz vor fi plantate in zonele indicate in planuri. Dupa plantare, zonele vor fi

compactate si calcate.

Irigarea

Dupa plantarea speciilor de copaci si arbusti indigeni, acestia vor fi irigati de doua ori si dupa aceea numai cand

este necesar. Speciile care nu sunt indigene vor fi irigate regulat pana la Finalizarea Lucrarilor.

Zonele plantate cu iarba vor fi irigate imediat dupa plantare si apoi regulat pana la predare. Irigarea ierbii se va

face de preferinta cu sistem de aspersoare, pe timp de noapte. Daca irigarea se va face in timpul zilei, zona va fi

inundata.

Irigarea se va face in toate cazurile prin aspersiune.

Intretinerea

Plantele si iarba nou plantate vor fi intretinute cel putin 12 luni dupa plantare. Intretinerea se va realiza sub

forma irigarii, repichetarii, curatarii crengilor, plivirii, lucrarii solului, etc pentru a se asigura o crestere suficienta a plantelor pana la Finalizarea Lucrarilor.

Odata ce iarba plantata a fost stabilizata, aceasta va fi taiata pentru a se asigura o crestere uniforma. Marginile

zonelor plantate cu iarba vor fi batatorite, dupa cum este necesar.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 99

Zonele cu plante si iarba nou plantate vor fi protejate pentru a se preveni deteriorarea lor provocata de muncitori, utilajele si echipamentele de constructie, animale, prin utilizarea unui gard temporar.

Inlocuirea

Copacii, arbustii si zonele cu iarba care nu prezinta o crestere satisfacatoare sau se ofilesc si mor vor fi inlocuite

de catre Antreprenor.

Responsabilitatea pentru irigarea si intretinerea acestor plante de inlocuire va ramane a Antreprenorului pana la

momentul in care acestea prezinta o crestere satisfacatoare.

Testarea solului

In cazul in care Consultantul Supervizare solicita aceasta, Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca

esantioane din solul vegetal existent si/sau din cel importat si din nisipul dezodorizat sa fie testate de catre un

laborator independent pentru a se evalua nivelele de salinitate.

Aceste teste vor fi efectuate inainte de dezalcalinizare.

3.3.2. Specificatiile Tehnice Generale pentru lucrarile mecanice

3.3.2.1 Lucrari incluse in Contract

Lucrarile Mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru, fabricarea, montajul temporar la producatori sau subAntreprenorii de lucrari ai acestora, testarea, transportul pe santier,

montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus.

Majoritatea componentelor echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Specificatii, Cerintele Speciale si cum sunt indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire, dar Antreprenorul va

include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt

specificate sau nu.

Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile specificate in cele ce urmeaza si va fi nou

fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele,

placile de acoperire si cadrele, suruburile de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de

reglare si piesele de schimb impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu.

Dispunerea utilajelor indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire se doreste a servi drept ghid

pentru Ofertant. Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat conform cerintelor de amenajare.

3.3.2.2 Coordonarea Antreprenorilor

Antreprenorul va fi singurul responsabil cu privire la coordonarea globala a Contractului si nu va fi permisa

comunicarea oficiala intre SubAntreprenorii acestuia si Consultant Supervizare.

Antreprenorului ii revine responsabilitatea sa inainteze spre aprobare Consultantului Supervizare toate calculele de proiectare si planurile de lucru. In plus fata de planurile necesare pentru fiecare componenta de echipament

in parte, sunt necesare si planurile ce indica fixarea pe locatie a tuturor componentelor de echipament.

Antreprenorul va avea de asemenea responsabilitatea sa se asigure ca echipamentul pe care il propune se

potriveste profilului hidralic al lucrarilor si ca orice schimbare a acestui profil determinata de instalarea unei anumite componente de echipament va fi luata in considerare atunci cand se proiecteaza toate celelalte

componente de echipament si lucrarile civile.

Antreprenorul prezentului contract (lucrari pe strazi separate) este obligat sa se coordoneze cu Antreprenorul contractului de „lucrari pe strazi comune”, pentru a evita orice neconcordanta.

3.3.2.3 Proiectarea si constructia

Lucrarile vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 100

Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere mici. O atentie speciala va fi acordata

usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea, intretinerea si reparatia.

Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile

variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii ambientale.

Toate materialele vor fi noi si de cea mai buna calitate si vor fi selectionate astfel incat sa suporte tensiunile

impuse de conditiile de lucru si cele ambientale, fara sa apara distorsiuni sau deteriorari care sa afecteze

eficienta si durabilitatea utilajului.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa se asigure ca echipamentul electric este complet adecvat pentru a fi

folosit impreuna cu echipamentul mecanic ofertat.

Pentru fiecare componenta sau ansamblu se va dovedi functionarea intr-o aplicatie similara si in conditii nu mai putin dificile decat cele specificate aici. Consultantul Supervizare va avea dreptul sa-i solicite Antreprenorului

sa justifice alegerea echipamentului. In cazul in care se arata ca materialul sau utilajul este de un standard

inferior celui necesar pentru conformarea la Specificatie, Antreprenorul va modifica sau inlocui echipamentul in

cauza, fara costuri suplimentare.

Selectarea materialelor si finisajelor va tine cont de conditiile atmosferice ale Amplasamentului. Echipamentul

va fi protejat impotriva patrunderii daunatorilor, insectelor sau animalelor de talie mica.

Echipamentul exterior va fi rezistent la conditiile meteorologice si proiectat astfel incat sa previna acumularea de apa in orice punct. Nu vor fi permise imbinarile metal pe metal, iar toti pivotii si suruburile exterioare vor fi

avea gaurile izolate cu banda oarba, acolo unde orificiile de trecere ar permite infiltrarea umiditatii.

Mecanismele vor fi construite cu materiale care sa nu se deterioreze datorita ruginii, coroziunii, apei sarate sau prafului. Lagarele osiilor de operare expuse vor fi proiectate astfel incat sa previna prelingerea umezelii de-a

lungul osiei in interiorul echipamentului.

Echipamentele si instrumentele nu vor fi amplasate in locatii unde sa fie expuse la obiecte in cadere sau picaturi

de apa. Vor fi prevazute scuturi impotriva conditiilor atmosferice acolo unde sunt necesare pentru protejarea echipamentului, instrumentelor si cablurilor impotriva actiunii conditiilor meteorologice si razelor solare.

3.3.2.4 Standardizarea metrica

Lucrarile in intregimea lor vor fi proiectate si construite in sistemul metric. Planurile, componentele,

dimensiunile si calibrarile vor fi masurate metric si unitatile adoptate vor fi in general conforme Sistemului

International de Unitati, asa cum este specificat acesta in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

3.3.2.5 Lucrul in zonele periculoase

Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va conforma masurilor de

protectie impuse de catre Consultantul Supervizare, ca de exemplu sistemul “Permisului de lucru” pentru

accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele, camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.

3.3.2.6 Utilizarea metalelor

Piesele de fier si metal vor fi vopsite sau galvanizate. Componentele de dimensiune mica din fier sau otel (cu

exceptia otelului inoxidabil), miezurile electromagnetilor si partile din metal ale releelor si mecanismelor vor fi

tratate printr-o metoda aprobata, cu scopul de a se preveni ruginirea. Miezurile etc, care sunt realizate din laminate sau care nu pot fi tratate impotriva ruginirii din orice alt motiv, vor fi curatate si bine emailate sau

lacuite pe partile expuse.

Suruburile de otel vor fi galvanizate prin cufundare la cald. Dispozitivele de fixare sanitare vor fi placate cu crom. Resorturile vor fi din alama, bronz sau dintr-un material ce nu rugineste. Pivotii pentru care materialele

neferoase nu sunt adecvate vor fi realizati dintr-un otel aprobat, rezistent la coroziune.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 101

3.3.2.7 Programul de lucrari pentru instalatiile de exploatare

Programul de Lucrari pentru instalatiile de exploatare care vor fi furnizate si instalate va fi impartit in

urmatoarele parti:

Partea I Perioada de fabricatie: Proiectarea si fabricare intregului echipament ce va fi furnizat in cadrul

Contractului, inclusiv Inspectia si Testarea Lucrarilor.

Partea II Perioada de livrare: Livrarea intregului echipament de la fabrica la depozitul Antreprenorului, incluzand incarcarea marfurilor, descarcarea, taxele si formalitatile vamale, etc.

Partea III Mutarea intregului echipament din depozit, livrarea pe santierul de constructii si instalarea.

Partea IV Testarea pe locul de montaj. Antreprenorul va fi obligat sa aiba instalatiile terminate atunci cand

intregul uilaj este gata pentru participarea Consultantului Supervizare la Testarea pe locul de montaj si Antreprenorul l-a informat pe Consultant Supervizare cu privire la aceasta.

Partea V Perioada de pastrare in siguranta si dare in exploatare, care va include si Asigurarea.

Partea VI Intretinerea si Perioada de Instruire.

3.3.2.8 Comenzile

Antreprenorul va furniza trei copii dupa toate comenzile, inclusiv cele pentru componentele fabricate de el. Aceste comenzi vor include detaliile specificatiei, cerintelor, testele si inspectiile impuse de catre destinatia

echipamentului, precum si informatii suficiente care sa faciliteze identificarea imediata.

3.3.2.9 Instructiunile de operare si intretinere

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua

copii dupa draftul Instructiunilor de operare si intretinere pentru toate sectiunile de lucrari, in limba romana.

Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in

functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora.

Manualul de instructiuni pregatit de catre Antreprenor si manualele cu privire la utilajele furnizate de subAntreprenori vor fi tiparite pe hartie A4 si vor fi legate printr-o metoda ce permite indepartarea foilor.

Dupa darea in exploatare cu succes si nu mai tarziu de doua luni dupa ce Autoritatea Contractanta a receptionat

lucrarile, copiile draft, corectate in mod corespunzator acolo unde este cazul, vor fi asamblate in forma finala si vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare.

Antreprenorul va furniza sase copii dupa manualele cu instructiuni finale, in limba romana.

Adaugirile, modificarile si eliminarile care vor fi solicitate de Consultantul Supervizare , ca urmare a

experientei dobandite in perioada de functionare si intretinere, vor fi incluse in aceste sase copii, sub forma unor pagini suplimentare sau prin inlocuirea completa a paginilor, iar costul acestor modificari va fi inclus in Pretul

Contractului.

Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la necesitatea de a se asigura ca urmatoarele aspecte sunt incluse in Manualele de Intretinere:

i) Lista de echipamente furnizate, cu numele producatorului si Fabricatia/Modelul, Nr./Categoria

corespunzatoare

ii) Anexa intretinerii de rutina pentru toate echipamentele furnizate.

iii) Lista pieselor de schimb furnizate

iv) Lista uneltelor si lubrifiantilor furnizati

v) Planurile in sectiune de montaj ale componentelor majore de echipamente, de ex. pompe, vane

etc., cu instructiunile de demontare.

vi) Planurile generale ce indica instalatiile “asa cum sunt montate”.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 102

vii) Diagramele si schemele de montaj “asa cum sunt instalate” ale tablourilor de comanda si PLC-urilor.

viii) Diagramele “Conform montajului” ale conexiunilor electrice intre tabloul de comanda, PLC-uri

si sarcinile instalate.

ix) Instructiuni complete si cuprinzatoare pentru toate componentele de echipament furnizate.

x) Certificatele de testare pentru motoare / pompe / rezervoarele sub presiune / echipamentul de ridicare, atat pentru lucrarile si testele de santier, cat si pentru transformatoare /instalatii

electrice si alte componente, unde este cazul.

xi) Curbele de performanta ale pompelor, dupa cum au fost testate.

xii) Curbele sistemului.

xiii) Lista lubrifiantilor recomandati si echivalentilor acestora.

In fiecare locatie, pentru fiecare tip de echipament, vor fi furnizate si montate pe perete, intr-un loc vizibil:

1. Lista sub forma de panou cu activitatile de intretinere de rutina ce vor fi realizate pentru utilaj;

2. Lista sub forma de panou cu setul de instructiuni pentru operarea utilajului.

Textul va fi tiparit pe fiecare panou cu litere mari, clare, in limbile romana si engleza.

Emiterea Certificatului de Intretinere va face obiectul receptiei si aprobarii de catre Consultantul Supervizare a

Instructiunilor de operare si intretinere.

3.3.2.10 Protectia si impachetarea in vederea expedierii

Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii si

deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada de transport, depozitare si constructie. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat

sa asigure livrarea lor pe santier intacte si nedeteriorate. Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in

containere si ambalaje de cea mai buna calitate; nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe

etape de manipulare prin transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele

intarzieri in livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci.

Se vor lua masuri de precautie pentru protectia osiilor si suprafetelor similare neprotejate atunci cand acestea se

sprijina pe lemn sau alte suporturi care pot contine umezeala. In asemenea puncte vor fi folosite ambalaje

impregnate cu compusi antiruginire sau inhibitori ai vaporizarii, avand o capacitate suficienta de a rezista la

frecarea sau adancirea datorata miscarilor care pot aparea in timpul transportului. Forma invelisurilor de protectie si impregnarii va fi adecvata pentru o perioada de minim doisprezece luni.

Capacele si scandurile interioare in diagonala vor fi fixate cu suruburi, nu cu ajutorul cuielor. Legaturile cu

inele de metal ale lazilor vor fi sigilate si, in cazul in care nu sunt din material rezistent la coroziune, vor fi vopsite.

Continutul fiecarei lazi va fi fixat cu bolturi si strans pe pozitie cu traverse sau sipci plasate in diagonala, nu cu

pana de fixare din lemn, cu exceptia cazului in care este bine fixat pe pozitie. Toate traversele sau sipcile in

diagonala vor fi de preferat sprijinite de cleme fixate pe partea superioara si inferioara a lazii astfel incat sa formeze polite pe care sa se sprijine sipcile. Lazile vor fi inchise in partea superioara dupa ambalare, pentru a se

dovedi ca nu exista o miscare a continutului.

Atunci cand este necesara fixarea componentelor de laturile lazii, vor fi utilizate saibe de dimensiuni mari pentru a distribui presiunea, iar lemnul va fi intarit cu ajutorul captuselii.

Hartia rezistenta la apa si captuselile de postav se vor suprapune la imbinari pe cel putin 12 mm, iar imbinarile

vor fi intarite intr-o maniera aprobata, iar spatiul inchis va fi prevazut cu orificii cu geam pentru a se realiza ventilatia.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 103

Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor fi folositi pe santier)

sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi legate cu sarma. Lazile ce

contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste

500 kg brut.

Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme de transport,

marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul instructiunilor de operare si

intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.

Constructiile de rezistenta din otel, conductele, vanele, fitingurile neincastrate si constructiile de metal vor fi

marcate in mod similar. In plus, unul la fiecare zece articole similare va purta marcajul de expediere realizat cu o vopsea adecvata sau prin alt mijloc aprobat. Atunci cand, in opinia Consultantului Supervizare, marcajul de

expediere nu poate fi aplicat in mod satisfacator pe o anumita componenta, acesta va fi stampilat pe o eticheta

de metal atasata la componenta sau la o parte a acesteia cu ajutorul unei bucati de sarma ce trece prin gaurile

realizate la oricare din capetele etichetei si securizata astfel incat sa stea in aceeasi pozitie ca si componenta.

Componentele de interior ca motoarele electrice, aparatajul electric de conexiuni si de reglare,

PLC-urile, instrumentele si panourile, componentele de echipament, etc vor fi incastrate in invelis de aluminiu

sau polietilena, sigilat la imbinari, iar incastrarea prevazuta la interior cu desicatoare aprobate.

Toate componentele de echipamente vor fi clar marcate astfel incat sa fie identificate in lista de ambalare, in

limbile romana si engleza.

Toate lazile, pachetele, etc vor fi marcate clar pe partea exterioara cu un material rezistent la apa, cu indicarea greutatii, punctului unde aceasta este sustinuta, locului de atasare a legaturilor cu doua brate si va avea de

asemenea un marcaj de identificare ce le raporteaza la listele cu continutul ambalat si la documentele de

expediere corespunzatoare.

Lazile vor avea inscris numele Antreprenorului si numele santierului de destinatie. Acestea vor fi marcate cu sabloane sau litere lizibile si vor fi realizate cu vopsea rosie sau neagra, rezistenta la apa sau protejate cu lac sau

email pentru a se preveni stergerea literelor in timpul transportului.

Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe santier, inainte de expediere. Toate

componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat.

Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de ambalare necesare

pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor.

Consultantul Supervizare poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar

Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l

va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.

3.3.2.11 Manipularea conductelor si fitingurilor

Antreprenorul se va asigura ca se acorda o atentie corespunzatoare fitingurilor care nu sunt ambalate in cutii, in timpul operatiunilor de manipulare. Vor fi utilizate legaturi din funie sau nylon si ambalaj de lemn pentru a se

asigura ca suprafetele finisate ale componentelor nu sunt deteriorate.

3.3.2.12 Informarea cu privire la expediere

Antreprenorul va trimite o informare cu privire la expediere Reprezentatului Consultantului Supervizare pe

santier astfel incat aceasta sa fie primita de catre acesta din urma cu cel putin doua saptamani inainte de data previzionata a livrarii bunurilor.

3.3.2.13 Depozitarea si protectia pe santier

Consultantul Supervizare va conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform prezentei

Specificatii:




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 104

In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va:

1) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora in

aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel.

sau

2) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.

Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii prafului si

insectelor.

Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.

Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de sustinere.

Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta.

Utilajele vor fi gata de montaj pe santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si transport, iar in cazul in

care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va amenaja depozitarea pe santier,

asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa in Pretul Contractului.

Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator pentru siguranta tuturor

echipamentelor depozitate pe santier pe perioada ce precede montajul.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit.

Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea instructiunii de la


Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe santier in

timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.

3.3.2.14 Identificarea conductelor

Antreprenorul va include marcaje de indentificare in vopsea pe toate conductele din cladiri, la intervale de 5

metri si acolo unde conductele trec prin pereti sau podele, intra sau ies din cladiri. Langa fiecare asemenea punct va fi amplasata, intr-o locatie vizibila, o lista de identificare a conductei. Marcajele de identificare vor

consta in inele colorate singulare sau multiple, vopsite in jurul conductei. Anexa cu propuneri va fi inaintata

spre aprobare Consultantului Supervizare. Toate marcajele de identificare se vor conforma prevederilor


3.3.2.15 Etichete

Antreprenorul va asigura livrarea de etichete de identificare gravate si montarea acestora pentru toate vanele si componentele statiei. Numerele de referinta pentru toate vanele vor fi indicate in schemele de principiu,

specificate in clauza „Greseli continute de informatiile din planurile mecanice”.

Antreprenorul va aranja de asemenea achizitionarea si montarea etichetelor de avertizare pentru echipamentele care sunt operate automat.

3.3.2.16 Contractele de service

Antreprenorul se va asigura ca toti subAntreprenorii sai vor manifesta disponibilitatea sa incheie contracte de

service la sfarsitul perioadei de intretinere.

3.3.2.17 Materiale utilizate

Urmatoarele clauze vor specifica cerintele si standardele generale mecanice cu privire la executia

echipamentelor si instalatiilor. Aceste clauze generale se vor aplica acolo unde sunt adecvate, cu exceptia cazului in care sunt special redefinite in cadrul Specificatiei Particulare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 105

Toate materialele incorporate in Lucrari vor fi cele mai potrivite pentru functia respectiva, noi si de cea mai buna calitate, fara inperfectiuni si selectate pentru a avea o durata de viata lunga si sa necesite o minima

intretinere.

Toate Sistemele de protectie , flansele si imbinarile vor fi in mod adecvat finisate, gaurite, potrivite, fixate,

scobite sau tesite, dupa caz, conform celei mai bune practici si toate componentele de lucru ale echipamentului si celelalte aparate vor fi de asemenea corect potrivite, finisate, fixate si ajustate.

3.3.2.18 Otelul forjat

Acolo unde nu se specifica contrar, vor fi selectate componente din otel forjat de o clasa corespunzatoare

prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, fara defecte, alice sau urme de

ciocan.

Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare numarul clasei selectate pentru diversele

componente.

3.3.2.19 Molibdenul turnat

Otelul molibden turnat va fi furnizat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in

vigoare.

3.3.2.20 Fonta

Fonta furnizata va fi de o clasa corespunzatoare prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile,

in vigoare. Fonta nu va prezenta pori, defecte sau crapaturi.

Antreprenorul va inlocui fonta pe care Consultantul Supervizare o considera ca neparand a fi de prima clasa sau

ca nu este cea mai buna care poate fi produsa, chiar daca a trecut testele hidraulice sau alte teste necesare. Nu va fi acceptata nicio astupare, umplere, sudura sau “ardere”.

3.3.2.21 Bronzul

Acolo unde nu se specifica contrar, bronzul va fi realizat dintr-un amestec puternic si durabil, fara continut de

zinc, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

3.3.2.22 Aluminiu si Aliaje de aluminiu

Utilizarea aluminiului sau a aliajelor de aluminiu necesita in toate situatiile aprobarea Consultantului Supervizare, datorita mediului coroziv.

Aliajele vor fi de tipul celor utilizate in aplicatiile marine, in care magneziul detine cea mai mare pondere.

Piesele turnate vor fi confectionate din LM5 conform prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare, iar barele si sectiunile din NE 8 conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Detaliile complete cu privire la compozitia fiecarui aliaj vor fi furnizate spre aprobare Consultantului

Supervizare, inainte de inceperea productiei.

Structurile imerse sau periodic imerse nu vor fi construite din aluminiu sau aliaje de aluminiu.

3.3.2.23 Otelul inoxidabil

Otelul inoxidabil va fi furnizat conform de o calitate minima X2 Cr Ni Mo 17-12-2 in cazul in care nu se

specifica contrar.

3.3.2.24 Suruburile, piulitele, saibele si materialele de imbinare

Toate piulitele si suruburile vor fi infiletate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare si prevazute cu saibe cu o grosime de 3 mm sub suruburile cu piulite.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 106

Toate suruburile, piulitele, saibele si placutele de ancorare, cu exceptia celor cu rezistenta mare la tractiune, pentru componentele feroase vor fi confectionate din otel galvanizat conform prevederilor standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare, amorsat si vopsit conform Anexei I, dupa asamblare si strangere.

Toate suruburile, piulitele, saibele si placutele de ancorare pentru fixarea componentelor galvanizate sau din

aliaj de aluminiu vor fi confectionate din otel inoxidabil Clasa 316S31, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor fi lasate nevopsite. Saibele PTFE vor fi prevazute dupa cele

din otel inoxidabil, atat pentru capatul surubului, cat si pentru piulita.

Toate suruburile, piulitele, prezoanele si saibele utilizate la constructia pompelor vor fi fabricate din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-12-2.

Toate suruburile de ancorare, piulitele, saibele si placutele de ancorare pentru utilizare externa sau interna, care

vor intra in contact cu apa sau zonele umede, dar situate deasupra nivelului superior al apei, vor fi realizate din otel inoxidabil cu rezistenta mare la tractiune de Clasa 316S31, conform prevederilor standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Toate suruburile de ancorare, piulitele, saibele si placutele de ancorare pentru utilizare in zonele interioare care

nu intra in contact cu apa sau apa bruta vor fi realizate din otel galvanizat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, iar toate suprafetele expuse vor fi vopsite conform Anexei I,

dupa asamblare si strangere.

Piesele de fixare prin ancorare introduse prin gaurire, ce sunt utilizate pe structurile de beton, vor avea componenta chimica aprobata de Consultantul Supervizare. Pozitionarea ancorelor fixate prin gaurire in

structurile existente va fi aprobata de catre Reprezentatul Consultantului Supervizare, iar Antreprenorul care

propune sa utilizeze astfel de elemente de fixare va avea obligatia sa le achizitioneze, sa le traseze, sa realizeze gaurile si sa le potriveasca.

Capetele de suruburi expuse si piulitele vor fi hexagonale si lungimea tuturor suruburilor va fi astfel incat,

atunci cand se introduce piulita si se strange, partea insurubata va corespunde piulitei si nu va iesi in afara

acesteia cu mai mult de jumatate din diametrul surubului.

Vor fi furnizate toate materialele de imbinare.

3.3.2.25 Sudura

Generalitati

Toate lucrarile de sudura vor fi realizate in cele mai convenabile conditii de lucru, cu utilizarea tehnicilor si

echipamentelor moderne si eficiente si tehnologiilor de sudura de ultima ora. Sudurile vor fi efectuate de sudori calificati si cu experienta in realizarea tipului special de sudura necesar. Antreprenorul va avea

responsabilitatea sa se asigure ca sudorii sunt corespunzator calificati si au competenta sa realizeze lucrarile de

sudura necesare.

Antreprenorul va pastra registre cu procedurile de sudura si testele de calificare a performantei sudorilor pentru

lucrarile realizate, pentru a fi verificate de Consultantul Supervizare .

Metoda si procedura adoptate pentru sudarea in atelier si pe santier vor fi aprobate de Consultantul Supervizare

inainte ca activitatea sa fie initiata.

Standarde

Structurile sudate se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Mai mult, pentru sudura conductelor de otel carbon si pentru conductele din otel inoxidabil se vor aplica





Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 107

Sudarea otelului carbon

In construirea si fabricarea echipamentului din otel carbon sudat pot fi utilizate sudura cu arc de metal acoperit

cu scut, cu arc submers, cu arc cu gaz metan, cu miez fondant, cu wolfram gaz si alte procese si metode de

sudura aplicabile. Se va utiliza pe cat posibil prefabricarea in atelier.

Sudarea otelului inoxidabil

Metoda de sudura care va fi utilizata va fi metoda cu wolfram in atmosfera inerta (GIF) sau metoda cu arc de

metal in atmosfera inerta (GIM), atat pentru sudura in atelier, cat si pentru cea pe santier. Pentru sudura in

atelier este aprobata si metoda cu arc metalic cu plasma. Indiferent de metoda aleasa, suprafata interna a sudurilor va fi protejata cu gaze inerte curate.

In scopul de a se garanta imbinari sudate, conducte si alt tip de otel inoxidabil de inalta calitate, echipamentul

va fi pe cat posibil prefabricat in atelier.

Performanta

Lucrarile vor fi executate conform Standardelor si Practicilor la care se face trimitere in cele ce urmeaza. Mai

mult, pentru sudura din otel inoxidabil se remarca urmatoarele:

i) Se permit numai imbinarile sudate cap la cap in cadrul lucrarilor de montaj

ii) Acolo unde sunt utilizate imbinarile sudate, penetrarea va fi deplina, daca este cazul pana la radacina

sudurii

iii) Nu se vor utiliza inele de sustinere

iv) Nu vor fi acceptate defectele de suprafata care reduc rezistenta la coroziune sau decolorarea suprafetei

v) Dupa sudare, cusaturile de sudura vor fi decapate si pasivizate cu grija

vi) Sudurile vor fi bine spalate in apa curata, dupa decapare si pasivizare

vii) Pentru otelul inoxidabil nu va fi acceptat nisipul de sablaj.

3.3.2.26 Conducte

Cerinte generale

Toate conductele si componentele de asamblare selectate in cadrul acestui Contract trebuie sa fie cea mai buna calitate, complet circulare, cu o grosime uniforma, sa nu prezinte depuneri de calcar, exfolieri, structura in

fagure sau alte defecte si vor fi proiectate si adecvate presiunilor si temperaturilor stipulate.

Antreprenorul va include achizitionarea, livrarea si constructia tuturor conductelor si fitingurilor din cadrul cladirilor.

Instalarea conductelor se va realiza astfel incat sa faciliteze demontarea si indepartarea pompelor sau altor

componente majore de echipament.

Imbinarile de expansiune si demontare vor fi de tipul mansoanelor si cu flanse duble. Imbinarile de demontare vor avea capacitatea sa suporte sarcinile totale de tensionare ce rezulta din presiunile maxime aparute in

conducte. Materialul va fi otel carbon, dupa cum este specificat in prevederile standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare, iar Sistemele de protectie externe si interne vor fi expoxidice, dupa cum se stipuleaza in Art. 3.3.2.66.

Un adaptator de flansa va fi inclus in conductele de admisie si de evacuare ale tuturor pompelor pentru a usura

demontarea si se vor face aranjamentele pentru imbinari flexibile la structuri. Adaptatorul la evacuarea pompei va fi situat in amonte de vana de inchidere. Acolo unde evacuarea pompei se imbina cu colectorul statiei de

pompare intrarea va fi orizontala.

Capetele conductelor la care se vor utiliza adaptatoare de flansa si cuplaje vor fi polizate, netezite si

dimensionate conform tolerantelor impuse de producatorul cuplajului.

Flansele libere vor fi securizate de cele fixe prin suruburi de ancorare adecvate.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 108

Toate conductele vor fi sprijnite in mod adecvat cu elemente de fixare realizate in acest scop. Atunci cand trec prin pereti, conductele vor incorpora o flansa pudlata.

In cazul in care invelisul conductei este deteriorat, suprafata va fi curatata si uscata si Antreprenorul va vopsi

zona deteriorata cu minim trei invelisuri de vopsea, conform grosimii si specificatiei invelisului original.

Adaptatoarele de flanse si piesele de legatura vor fi livrate si montate de-a lungul conductei oriunde este necesar pentru a permite simpla deconectare a flanselor, vanelor si echipamentului, fara a fi necesara disturbarea unor

lungimi mari pentru scoaterea vanelor, echipamentului, etc.

Conectarea finala a conductei la evacuare se va potrivi punctului de conectare al coloanelor verticale exterioare.

Imbinarile cu flansa se vor realiza cu garnituri de cauciuc cu o grosime de 3 mm, complet finisate, perforate

pentru introducerea suruburilor, iar suprafata tuturor flanselor va fi prelucrata astfel incat sa confere un unghi de

90° fata de linia centrala a conductei sau fitingului.

Totalitatea imbinarilor si materialelor necesare pentru a fixa si conecta conductele, incluzand elementele de

sprijin adecvate si eficiente vor fi incluse in Contract.

Testul de presiune hidraulica aplicat la sediul producatorului va fi de doua ori presiunea hidrostatica de lucru

sau o data si jumatate maximul presiunii hidrostatice de lucru, oricare dintre aceste valori este mai mare, cu exceptia cazului cand se dispune contrar.

Dupa finalizarea unei transe de fabricatie, toate conductele vor fi testate hidraulic. Daca se fac modificari ce

implica o fabricatie suplimentara dupa expediere, se va impune un alt test hidraulic asupra conductei sau ansamblului de conducte in cauza.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa se asigure ca suprafata interioara a conductei este curatata cu grija

inainte si in timpul montajului si inaintea darii in exploatare. Curatarea va include indepartarea prafului, ruginei, depunerilor de calcar si zgurei de sudura datorata sudurii pe locul de montaj. Inainte de a fi expediate de la

fabrica Antreprenorului, capetele conductelor, bransamentelor, etc. vor fi inchise si acoperite in mod adecvat

pentru a preveni acumularea mizeriei sau deteriorarea. Aceasta protectie nu va fi indepartata decat chiar inainte

de conectarea conductelor adiacente sau a vanelor.

Toate conductele cu diametru mic vor fi curatate cu aer comprimat inainte de a se realiza conectarea la

instrumente sau alte echipamente.

Antreprenorul va tine cont de necesitatea de a asigura flexibilitate in conducte la imbinari, in structurile principale pentru a permite o tasare diferentiala si presiuni termice care sa nu fie transferate blocurilor de

reazem. Vor fi prevazute imbinari flexibile, coliere si conducte taiate acolo unde este necesar pentru a se

permite o marja de eroare in constructii. Sistemul de conducte va fi proiectat astfel incat sa asigure ca numarul

sistemelor de ancorare de la capetele oarbe, coturi, teuri si vane este minim. Antreprenorul va indica in planurile sale de lucru blocurile de reazem necesare pentru ancorarea conductelor pe care le furnizeaza.

Conductele din fonta ductila

Conductele cu flansa din fonta ductila se vor conforma la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, cu conductele si fitingurile conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare. Conductele vor fi de Clasa K9. Pentru diametre DN 200 la DN 600, se vor utilize

flansele sudate. Pentru diametre peste DN 600, vor fi utilizate flansele turnate sau sudate. Sistemele de protectie interioare si exterioare vor fi conform specificatiilor din Art. 3.3.2.66.

Conductele din otel

Conductele din otel vor fi conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare,

cu filete conice si intregul ansamblu va fi alcatuit din conducte conforme acestei specificatii. Conductele vor fi din otel fara cusaturi, finisat la cald. Grosimea peretilor nu va fi mai mica decat cea stipulata in prevederile


Conductele de otel cu diametrul interior peste 80 mm vor fi vopsite la exterior atunci cand sunt pozate la suprafata sau in tuburi.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 109

Conductele vor fi captusite la interior in fabrica cu un material epoxidic aprobat sau o captuseala similara, cu cel putin 250 microni grosime. Captuseala interioara va fi continua si peste imbinari in masura in care este

posibil, in functie de marimea conductei.

Conductele de otel cu diametrul interior sub 80 mm, cu exceptia celor ce transporta uleiuri, vor fi galvanizate

conform Clauzei „Galvanizarea”, iar Sistemele de protectie interioare si exterioare vor fi conform stipulatiilor din Art. 3.3.2.66.

Se face referire la Specificatiile Tehnice Generale: Lucrari Civile, pentru detalii cu privire la materiale, executie

si pozarea acestor conducte.

Conductele rectilinii. Conductele rectilinii se vor conforma la prevederilor standardelor si normativelor

nationale aplicabile, in vigoare, iar grosimea minima a peretilor se va conforma Listei 5 S urmatoare.

In general se vor aplica prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare cu privire la tolerantele referitoare la grosimea peretilor si diametre.

Capetele conductelor vor fi calibrate inainte de sudare pentru a mentine toleranta la aliniere gresita intre capete

in limita a 20% din grosimea peretelui, in orice punct al circumferintei.

Fitingurile. Fitingurile de genul coturilor, teurilor si supapele de reductie se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Grosimea peretilor va fi cel putin egala cu cea

specificata pentru conductele rectilinii.

Toate fitingurile vor fi produse in fabrica.

Coturile vor fi proiectate ca si curburi cat mai lungi si netede, cu o raza de 1.5 ori diametrul nominal al

conductei si nu vor fi realizate din segmente sudate.

Teurile de pana la si inclusiv un diametru exterior de 323.9 mm vor fi de tipul pieselor presate.

Cu exceptia cazului in care se dispune altfel, supapele de reductie vor avea o lungime de )(3 OdODL ,

unde L este lungimea constructiei, OD diametrul exterior al capatului mai mare si Od al capatului mai mic.

Daca nu se specifica contrar, grosimea peretelui supapei de reductie va fi aceeasi cu cea a conductei rectilinii

adiacente.

Conexiunile cu flansa. Conexiunile cu flanse vor fi, in cazul in care nu se specifica contrar, imbinari suprapuse cu inele sudate cu gulere si flanse libere. Circumferinta suruburilor, numarul de suruburi si dimensiunile

acestora vor fi conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Inelele sudate si gulerele vor fi confectionate din otel inoxidabil, asa cum se stipuleaza pentru materialul

conductei.

Flansele libere vor fi realizate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in

vigoare. Flansele libere din otel vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform prevederilor standardelor si

normativelor nationale aplicabile, in vigoare, avand o grosime minima de 80 microni.

Flansele libere plasate in apa vor fi confectionate din otel inoxidabil.

Suruburile, piulitele si saibele vor fi realizate din otel galvanizat prin cufundare la cald cu cel putin 55 microni

de zinc, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Suruburile cu piulite se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor fi de o clasa de cel putin 8.8.

Saibele vor fi amplasate atat sub capetele piulitelor, cat si a suruburilor.

Suruburile cu piulite plasate in apa se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Garniturile pentru imbinarile cu flansa vor avea o grosime de 3 mm, complet finisate, din cauciuc si perforate

pentru introducerea suruburilor.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 110

Conductele din otel inoxidabil

Conductele si fitingurile din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-12-2.

Examinarea se va realiza conform Specificatiilor vezi capitolul „ Specificatii tehinice generale ptr lucrari de

constructii civile”.

Drenurile si canalele de ventilare

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa furnizeze toate facilitatile necesare pentru evacuarea in conditii de

siguranta a tuturor materiilor rezultate de la toate drenurile si canalele de ventilare, conform aprobarii


Toate canalele de ventilare si drenurile vor fi dispuse astfel incat sa prezinte o panta sau o rampa continua, dupa

caz, pana la punctul de evacuare a materiei descarcate.

Acolo unde este posibil, canalele de aerisire vor avea capatul situat la 2000 mm peste nivelul acoperisului sau dupa cum a aprobat Consultantul Supervizare.

3.3.2.27 Vane

Vane perete - stavilarele

Cerintele generale

Vanele perete vor fi de urmatoarele tipuri:

i) Din fonta cu etansare neferoasa razuita

ii) Din fonta cu fatade de etansare din cauciuc

iii) Din otel inoxidabil.

Tipul si dimensiunea vanei care va fi folosita intr-o anumita locatie vor fi cele indicate in Planurile din Contract.

Cadrele, usile, fetele de etansare si fusurile pentru fiecare tip de vana vor fi asa cum se specifica in clauzele corespunzatoare cuprinse aici.

Cu exceptia cazului in care se dispune contrar, fiecare vana va fi prevazuta cu o roata de manevra adecvata, cu

un diametru corespunzator pentru functia respectiva si aparatajul va fi prevazut acolo unde este necesar pentru a

asigura ca forta de operare manuala necesara, aplicata jantei rotii de manevra, nu depaseste 250 N. Inaltimea rotii de manevra va fi de aproximativ 1.0 m peste nivelul de operare, cu exceptia cazului in care se dispune

contrar.

Rotile de manevra vor avea imprimata pe ele directia de inchidere, care va fi in sensul acelor de ceasornic. Vor fi montate invelisuri tubulare din policarbonati, rezistente la vandalism si impermeabile, pentru a proteja filetele

arcurilor ce se ridica. Fiecare tub va fi gravat clar si permanent pentru a indica pozitia vanei.

Fusurile vor avea filete robuste, prelucrate prin aschiere, cu forma trapeizoidala sau patrata. Acestea vor fi confectionate din otel inoxidabil, otel cu mangan sau bronz cu mangan. Cuplajele fusului de extensie vor fi de

tipul “cu dulie” si vor fi perforate si prevazute cu surub cu piulita pentru a fixa arcul de capatul vanei, care de

asemenea va fi perforat pentru a fi introdus surubul.

Atunci cand este necesar ca instalatiile fusului de extensie sa fie operate la un nivel ridicat al planseului, vor fi prevazute ghidaje de fus sau console de ghidare, situate in aproprierea nivelului planseului. Distanta maxima

intre ghidajele fusului nu va depasi 2.5 m.

Atunci cand vanele sunt operate cu chei in T, vor fi montate capace de arc. Capacele vor fi perforate si fiecare dintre acestea va fi prevazut cu suruburi cu piulite pentru a fixa arcul, care de asemenea va fi perforat. Acolo

unde sunt montate capace, acestea vor fi livrate complet, cu cheie de operare in T.

Rotile de manevra, papusile fixe, consolele cu picior si consolele de ghidare vor fi confectionate din fonta.

Tuburile de reazem vor fi din fonta.

Piulitele si suruburile de fixare livrate de producator vor fi conforme specificatiilor din clauza „Suruburile,

piulitele, saibele si materialele de imbinare”.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 111

Vanele vor fi de tipul celor cu fus care nu se ridica, daca nu se specifica contrar, si prevazute cu roti de manevra sau aparataje motorizate. Pentru vanele cu diametrul interior de 300 mm si mai mare (patrate sau circulare) si

pentru toate vanele motorizate si operate cu dispozitiv de actionare, cu exceptia cazului in care se dispune

contrar, vor fi prevazute tuburi de reazem intre cadrul vanei si papusa fixa, pentru a se absorbi presiunea in

ambele directii. Tuburile de reazem vor incorpora toate consolele de fixare necesare si bancile de ghidare ale fusului.

Papusile fixe si consolele cu picior vor fi prevazute acolo unde ultimele sunt stipulate in mod clar. Consolele de

ghidare vor fi prevazute acolo unde vor fi necesare. Fusurile vor fi prevazute cu gulere de sprijin si vor fi dispuse astfel incat sa transmita presiunea ce rezulta din operarea vanei direct catre cadrul acesteia. Acolo unde

sunt necesare papusi de fixare, acestea vor avea incorporat un indicator de pozitie a vanei.

Vanele vor fi etansate in conditiile in care presiunea hidrostatica si directia debitului sunt asa cum sunt stipulate in clauza corespunzatoare sau Anexa Specificatiei Speciale si/sau Planurile din Contract.

Toate materialele utilizate la fabricarea vanelor (fonta, bronz rosu, otel inoxidabil, otel cu mangan, bronz cu

fosfor) se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Vanele din fonta

Ramele si corpul vanelor din fonta vor fi confectionate din fonta granulara capsulata. Vanele vor fi proiectate

astfel incat sa asigure o inchidere etansa si in acelasi timp mentinand libertatea de miscare a usii in timpul

operarii si minimizand uzura determinata de alunecarea suprafetelor de etansare. Acestea vor incorpora pene de fixare ajustabile sau came pivotante si bolturi de actionare, fabricate din material rezistent la coroziune.

Suprafetele de etansare din metale neferoase vor fi confectionate din bronz rosu prelucrat cu acuratete sau fasii

de bronz incastrate si fixate de nisele echipamentului prin suruburi inecate din material anticoroziv. Fetele fasiilor vor fi apoi unite in pozitia de operare si raclate manual pentru a se obtine un finisaj etans.

Suprafetele de etansare din cauciuc vor fi confectionate din cauciuc sintetic de calitate superioara, cu o forma

adecvata pentru a patrunde in nisele cadrului sau usii si se vor fixa de acestea.

Piulita din usa va fi din bronz rosu. Vanele din fonta vor fi pregatite si vopsite conform Anexei I.

Vanele din otel inoxidabil

Cadrele, ghidajele si pragurile vor fi din otel inoxidabilX2 Cr Ni Mo 17-12-2.

Paletele vanei vor fi confectionate din otel inoxidabil, iar fusurile vor fi din otel inoxidabil de calitatea Cr 25%, Ni 4.5%, Mo 1.3%, conform AISI 316L sau similar.

Suprafetele de etansare din metal vor fi confectionate din bronz rosu prelucrat cu acuratete sau fasii de bronz.

Piulita din paletele vanei cu fus ce nu se ridica vor fi din bronz rosu.

Vane plate

Vanele vor corespunde STAS 2550-90. Toate vanele vor fi cu flanşe cu goluri în conformitate cu sau STAS

1156-91 şi vor fi dotate cu garnituri de etanşare adecvate şi dispozitive de prindere.

Toate vanele vor fi livrate cu roţi de manevră funcţionale şi cu o direcţie de manevrare în sensul acelor de ceasornic pentru poziţia „închis”.

Vanele manevrate prin roţi vor necesita o forţă maximă de 20 kg, cele operate prin mânere în formă de T vor

necesita o forţă maximă de 12 kg aplicată la capătul opus al unei chei normale, când manevrarea se face din poziţia închis.

Vor fi asigurate certificate de încercare confirmând că vanele au fost testate în conformitate cu SR ISO

5208:1996.

În general, materialele care vor fi utilizate vor fi rezistente la coroziune.

Marimea vanei ce va fi utilizata intr-o anumita locatie va fi cea indicata in Planuri.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 112

Vanele vor fi de tipul celor cu pana din fonta, cu flanse duble sau cu alunecare paralela, in cazul in care nu se specifica altfel. Acestea vor avea clopotul din fonta cu fatade reinnoibile cu pistol de metal, pe clopot si pana,

cu capac din fonta insurubat.

Vanele cu diametrul interior peste 350 mm sunt montate cu axul in plan orizontal, cu clopotul dotat cu ghidaje

reinnoibile prelucrate cu pistol de metal si admisiile cu saboti din bronz reinnoibil, prelucrati cu acuratete pentru a reduce frictiunea la alunecare.

Toate vanele cu diametrul interior peste 500 mm vor fi prevazute cu suruburi de reglare. Vanele cu diametru

interior peste 350 mm care sunt montate in plan vertical vor fi prevazute cu picior.

Cu exceptia cazului in care se dispune contrar, fiecare vana va fi prevazuta cu o roata de manevra adecvata, cu

diametrul corespunzator pentru functia atribuita. Se va prevedea si un mecanism de actionare acolo unde este

necesar, pentru a se asigura ca forta de operare necesara, aplicata manual jantei rotii nu va depasi 250 N.

Roata de manevra va avea janta neteda, iar directia de inchidere, care este in sensul acelor de ceasornic,

imprimata pe aceasta.

Trunchiul vanei va fi din bronz cu aluminiu forjat sau otel inoxidabil, prelucrat pe toata suprafata prin aschiere,

cu filet cu forma trapezoidala sau patrata, operand in manson din bronz rosu.

Etansarea trunchiului va fi de tipul inel-O, cu doua garnituri de etansare dispuse pentru inlocuirea facila a

inelelor-O.

Vor fi prevazute axuri de extensie, papusi fixe si consolele cu pedala acolo unde sunt necesare pentru o operare normala. In cazul in care axurile extinse necesita operarea la nivelul planseului deschis, aproape de nivelul

planseului vor fi prevazute ghidaje pentru ax sau console de ghidaj.

Papusile fixe pentru instalatiile cu ax care nu se ridica vor incorpora un indicator de pozitie al vanei.

Axurile de extensie vor fi confectionate din otel inoxidabil sau bronz cu mangan si se vor conforma cerintelor

pentru trunchiurile de vana, cu exceptia sectiunilor fara filet, care vor fi confectionate din otel moale. Cuplajele

cu ax in extensie vor fi de tipul perforat “cu dulie” si prevazute cu un surub cu piulita pentru securizarea axului

in trunchiul vanei, care de asemenea va fi perforat pentru a fi introdus un surub.

Axurile in extensie pentru toate vanele operate motorizat sau cu mecanism de declansare vor fi prevazute cu

tuburi de reazem intre vana si papusile fixe pentru a absorbi presiunea din ambele directii de operare. Tuburile

de reazem vor incorpora toate garniturile de fixare si placutele de ghidare ale axului.

In cazul in care vanele vor fi operate cu chei in T, vor fi montate capace pentru ax. Capacele vor fi perforate si

fiecare va fi prevazut cu suruburi cu piulite pentru fixarea axului, care de asemenea va fi perforat pentru

suruburi. Fiecare capac va fi prevazut la locul de montaj cu cheie de operare in T.

Vanele ingropate din sistemele de conducte de distributie vor fi operate cu axuri de extensie, dupa cum se indica in planurile caracteristice.

Axul de extensie va fi protejat cu tuburi din PVC sau fonta ductila 90/86. Axul de extensie va fi ghidat in varf

cu o combinatie de capac al tubului de protectie si un ghidaj de ax, fabricate din aceleasi materiale.

Capatul neted al axului de extensie va fi protejat cu o carcasa ajustabila situata la suprafata, confectionata din

fonta ductila.

Carcasa de la suprafata va fi sprijinita pe un radier de beton patrat 300 x 300 mm, cu o grosime de 150 mm.

Va fi furnizata o cheie de operare manuala in forma de T la fiecare 25 de vane.

Carcasele de suprafata, axul de extensie, tuburile de protectie si cheile vor fi vopsite conform Anexei I,

suprafata „A‟.

Toate rotile de manevra, papusile fixe, consolele cu pedala, consolele de ghidare si tuburile de reazem vor fi din fonta. Piulitele si suruburile de fixare furnizate de producator vor fi conforme Clauzei „Suruburile, piulitele,

saibele si materialele de imbinare”.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 113

Vanele vor purta semne si/sau placute de identificare conform Standardelor Britanice. Acelea care sunt utilizate in cadrul echipamentelor tehnologice vor purta suplimentar o placuta de alama de identificare si o scurta

descriere a functiei sale.

Vanele vor fi dimensionate astfel incat sa aiba aceeasi deschizatura ca si conductele pe care sunt montate. Vor

avea flanse conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si capacitatea sa suporte aceleasi teste de presiune ca si conductele pe care opereaza. Piulitele si diblurile care fac obiectul

vibratiilor vor fi prevazute cu saibe de siguranta sau umeri de blocare, cu exceptia cazului cand se dispune

contrar.

Vanele vor fi pregatite si vopsite conform Anexei I.

Materialele utilizate la fabricarea vanelor (fonta*, bronz rosu, bronz cu aluminiu, otel inoxidabil, bronzul cu

mangan si inele O – cauciuc presat) se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare (* Fierul cu grafit sferic va fi utilizat ca alternativa la fonta in cazul vanelor utilizate la

conductele de apa).

Vane cu sertar

Vanele cu sertar vor avea corpul si capacul confectionate din fonta ductila EN-GJS-400-18 conform SR EN 1563 (GGG 40-DIN 1693). Ghidajul sertarului pana este asigurat printr-un sistem de nervuri laterale care

elimina balansul sertarului si determina distribuirea sarcinii, minimizand perioada de inchidere si eliminand

riscul uzurii sertarului pana. Sertarul este realizat in varianta cauciucata pentru a impiedica acumularea de corpuri straine si a asigura un profit lipsit de cavitati intre corp si sertar. Etansarea se relizeaza astfel in ambele

sensuri.Protectia anticoroziva a vanelor cu sertar pana este relizata prin acoperire cu pulbere epoxy.

Vanele fluture

Vanele fluture se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, vor fi

de tipul cu flansa dubla, cu suprafata de sprijin din metal sau material elastic si clopotul din fonta sau fonta

ductila.

Pentru vanele cu diametrul interior ce depaseste 350 mm, va fi montat un lagar de reazem axial, adecvat lubrifiat.

Presgarniturile vor fi de tipul inelelor O duble si vor fi montate pe extensia arborelui in operare pentru a etansa

partea sub presiune a vanei. Proiectul va fi conceput astfel incat sa faciliteze inlocuirea inelelor O, fara scoaterea vanei din retea.

Cu exceptia cazului in care se dispune contrar, fiecare vana va fi dotata cu o roata de manevra si o cutie de

viteze, proportionata astfel incat forta de operare manuala necesara, aplicata jantei rotii de manevra sa nu depaseasca 250 N.

Directia de inchidere va fi in sensul acelor de ceasornic si va fi inscriptionata pe roata de manevra.

Un indicator de pozitie a vanei, care sa arate pozitia discului, va fi prevazut pe aparatajul de operare al vanei.

Vor fi incorporati opritori adecvati pentru a preveni ca miscarea sa depaseasca pozitiile “complet deschis” si “complet inchis” ale discului.

Un inel de sustinere din bronz rosu va fi fixat de clopot prin suruburi din material omogen anticoroziv, intr-o

maniera care sa previna ca ansamblul sa se slabeasca in timpul operarii.

Piulitele si suruburile de fixare furnizate de producator vor fi conforme Clauzei „Suruburile, piulitele, saibele si

materialele de imbinare”.

Vanele vor purta semne si/sau placute de identificare conform normelor nationale in vigoare. Acelea care sunt

utilizate in cadrul echipamentelor tehnologice vor purta suplimentar o placuta de alama de identificare si o scurta descriere a functiei lor.

Vanele vor fi dimensionate astfel incat sa aiba aceeasi deschizatura ca si conductele pe care sunt montate. Vor

avea flanse conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si capacitatea sa




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 114

suporte aceleasi teste de presiune ca si conductele pe care opereaza. Piulitele si diblurile supuse la vibratii vor fi prevazute cu saibe de siguranta sau umeri de blocare.

Vanele si dispozitivele conexe vor fi pregatite si vopsite conform Anexei I.

Materialele utilizate la fabricarea vanelor fluture se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor


Corp ASTM A48/HT200

Inel locas EPDM

Disc ASTM A48/HT200

Tija ASTM AA182(F304)1Cr18Ni

Bulon articulatie ASTM A105/35

Stativ direct ASTM A105/35

Maner ASTM A105/35

Vanele de control

Vanele de control se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si

vor fi din fonta cu dubla flansa, cu exceptia cazului cand se dispune altfel. Acestea vor fi de tipul celor cu o singura usa actionata rapid, proiectata sa minimizeze trantirea la inchidere cu ajutorul unor usite din bronz rosu,

cu greutatea adecvata. Vanele vor fi prevazute cu fatade de etansare din bronz rosu ce pot fi inlocuite.

Bolturile/osiile de articulatie ale usii se vor prelungi printr-o presgarnitura de etansare in partea laterala a clopotului si vor fi prevazute cu o maneta exterioara care sa permita spalarea inversa. Presgarniturile vor fi de

tipul inel “O”.

Usa vanei va avea greutatea adecvata scopului, iar maneta celei pentru conditii grele de lucru, proiectata pentru adaugarea de greutati externe, pentru situatia in care acest lucru va fi necesar la o data ulterioara.

Vanele de control vor fi adecvate operarii in plan orizontal, cu exceptia cazului in care se dispune contrar.

Capacele vor fi prevazute astfel incat sa permita accesul pentru curatare si service si vor fi livrate cu pinioane

filetate, montate cu robinete de aerisire.

Vanele cu diametrul interior de peste 350 mm vor fi prevazute cu picior.

Proiectarea clopotului vanei va fi astfel incat sa existe suficient spatiu in jurul si in spatele usii pentru a se

minimiza blocarea cu piatra dura sau reziduuri. Vor fi prevazuti opritori pentru a limita ridicarea posterioara a usii; acestea vor fi pozitionate astfel incat sa previna ciocnirea.

Bolturile/osiile de articulatie vor fi confectionate din otel inoxidabil si de preferat vor fi patrate in sectiune,

pentru a asigura amplasarea usii fara alunecare. Daca sunt utilizate osii circulare, maneta de spalare inversa va fi

localizata pe o sectiune patrata a carei dimensiune diagonala va fi egala cu diametrul complet al osiei. Atat usa, cat si maneta vor fi fixate strans de bolturile/osiile de articulatie. Nu vor fi acceptate suruburile autofiletante,

bolturile (paralele sau batute) sau clemele. Toate dispozitivele interne de fixare vor fi din otel inoxidabil.

Vanele vor purta semne si/sau placute de identificare conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Vanele vor fi astfel dimensionate incat viteza prin vana atunci cand este complet deschisa sa nu depaseasca 2.25

m pe secunda, raportata la debitul trecut prin ea. Vor fi prevazute cu flanse conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor avea capacitatea sa suporte aceleasi teste de presiune ca si

conductele pe care opereaza. Piulitele si diblurile care fac obiectul vibratiilor vor fi prevazute cu saibe de

siguranta sau umeri de blocare, cu exceptia cazului cand se dispune contrar. Vanele vor fi pregatite si vopsite

conform Anexei I.

Materialele utilizate la fabricarea vanelor de control (fonta, bronz rosu, otel inoxidabil si inelele O din cauciuc

presat) se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 115

Ventile de aerisire

Antreprenorul va asigura ventile cu orificii largi, instalate intr-un asemenea numar si locatii astfel incat:

a) sa previna captarea unui volum mare de aer in orice punct inalt al retelei de conducte in timpul

umplerii acesteia;

b) sa permita portiunilor de conducte dintre vane sa fie umplute cu apa in conditii de siguranta si golite de aer in cel mult 4 ore;

c) sa previna presiuni negative ce depasesc 3 m vid care pot aparea de-a lungul retelei in cazul

incidentei undelor de soc sau golire.

Se vor instala ventile cu orificii mici la fiecare punct inalt de pe traseul retelei (cu exceptia cazului in care

punctul inalt este reprezentat de un capat cu deschidere intr-o structura cu un corp de apa liber), cu scopul de

eliminare a aerului in conditii de operare normale. Punctul inalt de pe traseul retelei este definit ca oricare dintre urmatoarele:

a) orice capac de camin de vizitare situat la inaltime sau orice inaltare abrupta a retelei, de exemplu

pentru traversarea unui obstacol sau situatii similare;

b) orice punct in care reteaua se inalta constant in directia normala de curgere pe o lungime mai mare de 750 m si la o panta medie mai abrupta de 1 la 500 si astfel este la nivel sau sub panta de nivel

sau pe trasee orizontale lungi mai inalte de 750 m.

Ca cerinta minimala, marimea solicitata a ventilelor de aer trebuie sa fie astfel incat zona de admisie a ventilului sa nu fie mai mica de 1.25% din sectiunea transversala a conductei. In cazul in care proiectul impune o marime

mai mare, se va aplica cerinta de proiectare. Urmatoarele valori reprezinta cerintele minimale:

Diametrul magistralei [mm]

Diametrul supapei de aer [mm]

Diametrul Flansei

Pana la 600 80 80

650 si peste 100 100

Toate ventilele de aer de dimensiuni mari vor fi montate pe teuri deasupra conductei. Se vor utiliza prelungiri

ale conductelor pentru a se asigura ca ventilele de aer sa fie aproape de nivelul terenului si sa fie astfel usor

accesibile pentru lucrari de intretinere. Ventilele de aer si de izolare trebuie localizate deasupra nivelului apelor subterane potentiale.

Toate ventilele de aer vor fi montate in camere si instalate impreuna cu vane de izolare pentru a facilita service-

ul, inclusiv scoaterea ventilului de aer fara a fi oprita alimentarea magistralei. Toate ventilele de aer vor fi

echipate cu o priza de drenare care va fi utilizata pentru testare, drenaj si detectarea pierderilor. Ventilele de aer vor fi izolate si protejate adecvat impotriva riscului de inghet.

Acţionarea manuala vanelor

Poziţia roţii de manevră şi operarea angrenajului trebuie aranjată cu grijă pentru a permite operarea uşoară de la nivelul platformei sau de pe platforma alăturată.

Angranajele vor fi furnizate în următoarele dimensiuni, dacă nu se specifică altfel:

Clasa Tip sertar Tip sferă Cu bilă Fluture

PN6

PN16

PN64

350mm

300mm

250mm

300mm

250mm

200mm

200mm

200mm

200mm

200mm

150mm




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 116

Unde angrenajele sunt cerute pentru funcţionare, angrenajul trebuie prelucrat prin aşchiere şi va fi complet închis cu puncte de grăsime externe.

Dispozitivele de actionare electrice

Vanele si stavilarele vor fi operate cu ajutorul unor dispozitive de actionare electrice cu demaror-inversor

integral, acolo unde vor fi necesare.

Fiecare dispozitiv de actionare va fi complet impermeabil si dotat cu radiator anti-condensare, comutatoare

pentru limita inferioara si superioara si de cuplu.

Dispozitivele de control locale vor fi prevazute cu un capac cu incuietoare.

Alimentarea cu energie electrica disponibila este de 380 volti, 3 faze, 4 conductoare 50 Hz, iar unitatea va

incorpora un transformator pentru circuitele de control de 380/220 la 110 volti.

Fiecare dispozitiv de actionare va fi dimensioat pentru a fi adecvat intrebuintarii si va fi etalonat in mod continuu pentru a se potrivi controlului de modulatie necesar. Aparatajul de operare al tuturor vanelor va fi

capabil sa deschida si sa inchida usa in cazul unei presiuni hidrostatice neechilibrate egale cu presiunea de lucru

maxima.

Cutia de viteze va fi umpluta cu ulei sau grasime si va putea fi instalata in orice pozitie.

Va fi posibila o operare manuala alternativa, iar roata de manevra impreuna cu o cutie de viteza de reductie,

daca sunt necesare, vor avea dimensiunea adecvata pentru a fi operate cu usurinta. Antrenarea mecanica va fi in

mod automat deconectata prin operare manuala. Rotile de manevra vor fi invartite in sensul acelor de ceasornic pentru a inchide vana si vor fi marcate clar cu “DESCHISA” si “INCHISA” si sageti in directiile

corespunzatoare.

Jantele rotilor de manevra vor avea un finisaj neted.

Toate dispozitivele de actionare, vor fi echipate cu indicatoare care sa arate daca vana este complet deschisa sau

inchisa. Va fi montat un capac din PVC transparent pentru a proteja filetul fusului ce se ridica.

Angrenajele vor fi astfel concepute ptr a putea opera indiferent de pozitia de montaj.

Fusurile, aparatajele si papusile fixe de operare vor fi prevazute cu puncte de lubrificare adecvate.

Dispozitivele de actionare pneumatice

Dispozitivele vor fi dimensionate sa opereze cu aer comprimat cu presiuni cuprinse intre 2,8 si 10 bari. Toate

componentele vor fi dimensionate astfel incit sa se asigure functionarea optima conform cerintelor. Dispozitivul va fi astfel conceput incit sa se evite orice posibilitate de accidentare a personalului in timpul operarii.

Componentele sub presiune vor fi dimensionate cu un factor de siguranta de cel putin 4. Presiunea maxima

admisibila de lucru va fi indicata vizibil. Toate etanseizarile vor fi tratate corespunzator pentru a asigura

etanseitatea dorita si a mentine o eficienta sporita functionarea. Capacul central va fi usor accesibil si demontabil pentru a facilita inspectii fara a necesita demontarea intregii unitati sau a vanei.

Corpul central va fi din fonta ductile.

Arcurile vor fi complet capsulate

Va fi posibila o operare manuala alternativa, iar roata de manevra impreuna cu o cutie de viteza de reductie,

daca sunt necesare, vor avea dimensiunea adecvata pentru a fi operate cu usurinta

Antrenarea mecanica va fi in mod automat deconectata prin operare manuala. Rotile de manevra vor fi invartite in sensul acelor de ceasornic pentru a inchide vana si vor fi marcate clar cu “DESCHISA” si “INCHISA” si

sageti in directiile corespunzatoare. Jantele rotilor de manevra vor avea un finisaj neted.

Toate dispozitivele de actionare, vor fi echipate cu indicatoare care sa arate daca vana este complet deschisa sau

inchisa. Va fi montat un capac din PVC transparent pentru a proteja filetul fusului ce se ridica.

Angrenajele vor fi astfel concepute ptr a putea opera indiferent de pozitia de montaj.

In conditii normale angrenajul se va monta orizontal paralel cu conducta




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 117

Piesele de sprijin ale conductelor si vanelor

Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele, etrierele, sabotii

de glisare, labele de gasca, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie, punctele de fixare

si ancorare si celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acesteia, intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte vor fi

sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.

Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte mijloace, pentru a

transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim. Antreprenorul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de

reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat.

Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor.

Niciun punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia

cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare.

Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform Clauzei „Galvanizarea”.

3.3.2.28 Supapele de control al presiunii

Supapele de control al presiunii pentru diametre interioare de 80 mm si peste, utilizate pentru reducerea

presiunii, mentinerea presiunii sau eliminarea presiunii vor fi de tipul celor cu flansa dubla, din fonta sau fonta

ductila. Operarea se va realiza prin utilizarea unui mecanism auxiliar de actionare integral, adecvat pentru

destinatia lui. Pentru diametre interioare sub 80 mm va fi utilizata o vana reglata cu resort antagonist.

Supapele vor fi dimensionate adecvat pentru controlarea debitului si diferentei de presiune necesare pentru

aplicatie, cu o acuratete de +21/2% din valoarea stabilita. Acestea vor fi capabile sa opereze la o presiune

intretinuta cu 20% peste presiunea de lucru nominala declarata.

Supapele vor fi dimensionate astfel incat sa asigure ca capacitatea lor totala va fi mai mult decat suficienta

pentru a accepta debitul maxim dorit la presiunea diferentiala minima necesara.

Flansele se vor conforma la prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor fi adecvate presiunii intretinute detaliata anterior, dar in niciun caz nu va fi mai mica de PN 16.

Discul de supapa principal, ghidajul de acostament si pistonul de presiune diferentiala vor fi din fonta de calitate

superioara sau bronz rosu, dupa caz. Pentru discurile din fonta, fatada de sprijin va fi din bronz rosu, material

sintetic sau alt material aprobat care sa se potriveasca destinatiei. Cilindrul pistonului va fi prevazut cu o captusala de bronz.

Pistoanele vor fi prevazute cu inele adecvate pentru intretinerea unei presiuni etanse in cilindru. Acestea vor fi

adecvate pentru presiunea maxima proiectata diferentiala a supapei.

Acolo unde se specifica, se va monta o tija care se ridica in exterior, situata in varful pistonului, care va indica

pozitia discului de supapa principal.

Operarea supapei principale de control al presiunii va fi actionata printr-un sistem hidraulic de presiune diferentiala echilibrat cu o diafragma de tipul unui burduf cu arc, cu punctele de referinta avand priza la admisia

si evacuarea supapei principale.

Arcul diafragmei va fi ajustat cu ajutorul unui surub pentru a acoperi gama de ajustare a presiunii stipulata

pentru destinatia supapei.

Conexiunile circuitului de control si aplicarea presiunii de referinta vor fi astfel stabilite incat sa se conformeze

cerintelor, fie pentru reducerea presiunii, eliminarea presiunii sau sustinerea unei presiuni constante.

Orificiile de monitorizare vor fi protejate cu filtre adecvate din plasa cu ochiuri fine, pe partea cu conducta, elementele, filtrele, conductele si fitingurile fiind confectionate din materiale adecvate, rezistente la coroziune.

Va fi instalat un manometru pentru a indica presiunea reglata.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 118

Acolo unde este necesar, la punctul de conexiune intre o supapa “releu” si cilindrul pistonului supapei principale se va incorpora o vana inelara care sa ajusteze rata de schimbare a presiunii.

Atunci cand supapele releu si cele principale sunt inchise, suprafata de sprijin a supapei principale va fi

“rezistenta la soc” sub actiunea presiunii hidraulice inerente.

In cazul in care se specifica astfel, un dispozitiv servocomandat electric sau hidraulic va fi incorporat in supapa pentru a regla surubul de ajustare a presiunii de la distanta.

Piulitele si suruburile de fixare livrate de producator vor fi conforme specificatiilor din clauza „Suruburile,

piulitele, saibele si materialele de imbinare”.

Inainte de aplicarea vopselei sau a altui tratament similar, supapele vor fi testate hidrostatic la locul de

fabricatie, presiunea de testare pentru disc si clopot va fi de 1.5, iar pentru suprafata de sprijin 1.0 x presiunea

maxima mentinuta cu 20 % peste presiunea de lucru nominala declarata.

Supapele si aparatajul de operare vor fi pregatite si vopsite conform Anexei I.

Toate materialele utilizate la fabricarea supapelor se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor


- Clopotul, capacul si discul: Fonta sau Fier cu grafit sferic - Ghidajul si inelele supapei: Bronz rosu

- Captuseala: Bronz

- Fatada de sprijin: Bronz rosu, material sintetic sau alt material aprobat - Tija de indicare: Otel inoxidabil

- Actionarea clopotului supapei: Bronz

- Osia: Otel inoxidabil - Fatada supapei: Nylon

- Diafragma: Cauciuc sintetic intarit sau burduf din material

echivalent aprobat

- Clopotul si diafragma cu orificiu: Bronz conform - Filtrul: Tesatura din sarma de cupru

- Arcul: Otel pentru arcuri

- Toate componentele de detaliu care nu au fost enumerate vor fi confectionate din material omogen rezistent la coroziune.

3.3.2.29 Instalare si testarea echipamentelor

Aprobarea instalarii

In cazul in care nu sunt specificate detalii (in Specificatie sau in planurile asociate) cu privire la locatia precisa

sau metoda de instalare a echipamentului de masurare, senzorilor sau a celorlalte echipamente montate pe santier, Antreprenorul va inainta detaliile instalatiei propuse spre aprobare Consultantului Supervizare si va

obtine aceasta aprobare inainte de a incepe lucrarile de instalare.

Certificatele de testare

Vor fi furnizate certificate de testare care vor oferi detalii cu privire la toate testele electrice si mecanice

efectuate pe echipamente si materiale, inclusiv echipamentul de ridicare, rezervoarele, vasele sub presiune,

cablurile si cablajul, atat la fabrica, cat si pe santier.

Vor fi furnizate copii dupa certificatele tuturor testelor hidraulice ale lucrarilor.

In termen de doua saptamani de la finalizarea testelor la care a luat parte, Antreprenorul va obtine si va inainta

Consultantului Supervizare si celorlalte parti indicate certificatele de testare si curbele tuturor componentelor

care certifica faptul ca au fost satisfacator testate, care descriu si ofera caracteristicile complete ale acestor teste.

In Instructiunile de operare si intretinere vor fi incluse certificatele de testare ale componentelor majore, asa

cum sunt detaliate in alta parte.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 119

Testele hidraulice ale instalatiilor

Intregul echipament ce face obiectul presiunii exercitate de apa bruta incluzand vasele sub presiune, pompele,

fitingurile si vanele vor fi testate hidraulic la presiunea care este specificata sau la cel putin de 1.5 ori presiunea

maxima de lucru.

Vor fi inaintate certificatele de testare pentru toate componentele.

Oricare dintre componentele testate hidraulic pot fi supuse re-testarii la intamplare, dispuse de Consultantul

Supervizare si se va inainta Consultantului Supervizare notificarea cu privire la datele de testare.

3.3.2.30 Coordonarea programului de testare pe santier

Antreprenorul va avea responsabilitatea de a coordona programul de testare pe santier a tuturor componentelor

si de a se asigura ca toate partile interesate sunt prezente la testare pentru a-si indeplini obligatiile.

3.3.2.31 Testele la Terminare

Dupa ce montajul s-a finalizat si echipamentul functioneaza satisfacator dupa prima punere in functiune,

Antreprenorul il va informa pe Consultant Supervizare ca este pregatit sa demonstreze performanta instalatiilor.

O astfel de demontratie va fi denumita de aici inainte ca Testarea pe santier, la care Consultantul Supervizare va

lua parte. Antreprenorul va testa apoi complet toate componentele de echipament si va include prevederi si aranjamente pentru:

i) personalul de operare si de testare calificat pentru a se testa intregul echipament.

ii) alimentarea cu si evacuarea serviciilor, lubrifiantilor, combustibililor si electricitatii.

iii) instrumente de masurare si testare pentru a demonstra faptul ca echipamentele functioneaza astfel

incat se conformeaza la testele lucrarilor.

Toate testele vor fi efectuate de catre Antreprenor sub supravegherea si in mod multumitor pentru Consultant

Supervizare, dupa cum urmeaza:

i) Echipamentul de ridicare. Fiecare instalatie, inclusiv sinele si traversele vor fi testate pe santier la sarcinile de testare asigurate de catre Antreprenor, astfel incat sa demonstreze ca intregul este

capabil sa ridice in mod satisfacator cu 25% peste sarcina nominala (ridicare in centrul cadrului,

acolo unde este posibil) si vor fi furnizate certificatele de testare.

ii) Pompele. Fiecare set va fi testat cu privire la capacitate, consumul de energie de varf si viabilitatea

mecanica.

iii) Echipamentul de dozare. Fiecare set va fi testat cu privire la dozarea volumelor specificate. Eficienta amestecului va fi determinata prin prelevarea de probe si analizarea lor cu privire la agentul dizolvat

dupa 15 minute, 30 minute si o ora de la inceperea amestecarii.

iv) Conductele. Conductele montate pe santier vor fi testate hidraulic dupa montare la cel putin de 1.5 ori presiunea maxima de lucru. Antreprenorul va furniza toate materialele necesare, inclusiv flanse

oarbe, pentru izolarea echipamentului.

Antreprenorul va face aranjamentele pentru alimentarea si evacuarea apei utilizate la testare, care va

fi obtinuta dintr-o sursa aprobata de catre Consultantul Supervizare.

Testul final va fi realizat in prezenta Consultantului Supervizare.

Antreprenorul va avea responsabilitatea in fata Consultantului Supervizare cu privire la testarea

sudorilor si inspectarea si testarea imbinarilor sudate, ca si de supraveghere a remedierilor defectelor de sudura.

Sudurile defecte vor fi remediate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale


Antreprenorul va pune la dispozitie toate facilitatile necesare, forta de munca si echipamentul pentru

executarea corespunzatoare a inspectiilor si a testarilor de incovoiere incluse in prevederile




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 120

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Vor fi permise Antreprenorului doua seturi de teste de incovoiere.

Conductele din fonta vor fi testate pe lungimile intre caminele de vizitare, caminele de vane sau pe

lungimi mai scurte dispuse sau aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Fitingurile necesare pentru inchiderea temporara a orificiilor de deschidere de pe conducta care va fi

testata vor fi proiectate in acest scop si vor fi adecvat consolidate pentru a suporta presiunea aplicata.

3.3.3 Lista standardelor de referinţă aplicabile

3.3.3.1 Lucrări de construcţii

Generalitati

Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si standardele in vigoare in Romania.

In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi reglementari/coduri, amendamente,

modificari sau standarde, care permit criterii tehnice si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte,

Antreprenorul se va conforma in continuare la Conditiile si clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu exceptia cazului cand Consultantul Supervizare aproba in scris aplicarea standardelor si

reglementarilor inferioare celor initiale.

Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea mai

recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care

se stipuleaza expres contrar (in Contract). Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara

standardelor si codurilor specificate.

Standarde si reglementari relevante

Legi: Legea calitatii in constructii nr. 10/1995

Legea protectiei mediului nr. 137/1995

Legea apelor nr. 107/1996 Legea protectiei muncii nr. 90/1991

si alte asemenea legi care sunt aplicabile.

Normative, reglementari si instructiuni

1. Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie:

P 100–2006: Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor rezidentiale,

constructiilor sociale, agricole si industriale.

P 73–94: Instructiuni tehnice pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat.

P 85–96: Normativ de proiectare pentru constructiile cu pereti de rezistenta din beton armat.

P 93–76: Ghidul de calcul al constructiilor industriale cu stalpi din beton armat.

2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie:

C 169–88: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de fundatie a

constructiilor civile si industriale.

C29–95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice (cartile 1-4). C 196–86: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor de

constructie.

3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor: P 10–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a

constructiilor.

C 160–75: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie. C 29/VIII–1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari mecanice - Cartea VIII

- Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone).




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 121

GE 029–97: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie. GE 014–97: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure.

P 7–92: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone cu sol sensibil

la lichide.

C 251–94: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier prin

metode dinamice.

P 70–79: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat sau cu contractii mari.

4. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si beton comprimat:

C 140–86: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat. C 21–85: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat.

GE 009–97: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de constructie din beton

armat.

GE 022–97: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din beton armat. P 59–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru elementele de

beton.

C 28–83: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat C 130–78: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare.

C 156–89: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/3–71. Elemente de beton prefabricat, beton

armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice.

C 163–87: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru izolarea

elementelor de constructie.

C 149–87: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton si beton armat.

5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor:

C 41–86: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare. C 11–74: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament.

6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:

C 14–82: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in constructii.

C 17–82: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile de caramida in constructii.

P 2–85: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie.

7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice: P 74–81: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara umplutura.

8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire:

C 37–88: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor.

9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie:

C 107–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor.

P 122–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor civile, tehnico-

administrative si culturale. C 142–85: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor.

C 125–87: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor.

C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale bituminoase a constructiilor.

C 121–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie fonica si anti-

vibratii ale constructiilor industriale. C 223–86: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate, fixate pe pereti

cu un strat subtire de lipici.

C 35–82: Normativ pentru aranjament si executie.

C 197–88: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a constructiilor.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 122

10. Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa bruta :

I 22–84 (99): Normativ cu privire la proiectarea si executia conductelor de canalizare si alimentare cu apa

din tuburi de beton comprimat, tuburi de beton armat, tuburi de beton si tuburi din gresie

ceramica. I 7–91: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru unitatile

consumatoare, cu tensiuni de pana la 1.000 V.

I 20–89: Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor. PE 107–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri.

PE 124–85: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si altii similari.

I 1–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare din PVC neplastifiat.

I 9–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor sanitare.

11. Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de constructii:

C 16–84: Normativ cu privire la indeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea echipamentului aferent in timpul sezonului rece.

12. Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructie:

C 167–77: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare si depozitare a cartii “as built” a constructiilor.

C 56–85: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructii.

C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii.

C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile,

industriale si agricole.

I 12–78: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de otel. C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si

instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii.

C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile, industriale si agricole.

I 27–82: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale conexiunilor

sudate ale conductelor tehnologice.

13. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995: Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii– 1993.

C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor si

pentru instalatiile aferente.

14. Usi, ferestre si lucrari de finisaj

C 185–78: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si instalarea

usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor. C 199–79: Instructiuni tehnice cu privire la livrarea, depozitarea, transportul si instalarea tamplariei de

lemn a constructiilor.

C 47–86: Instructiuni tehnice cu privire la utilizarea si instalarea ferestrelor si altor componente de

sticla ale constructiilor. C 3–76: Normativ cu privire la executia zugravelilor.

C 139–87: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele de constructie.

I 14–76: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice incastrate. C 210–82: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat pentru

neutralizarea si tratarea apelor industriale.

C 219–85: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive.

15. Drumurile si refacerea lor

C 182–87: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor.

C 79–80: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor industriale.

C 22–92: Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor. C 82–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor din curtile

cladirilor.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 123

Standarde aplicabile in constructii

1. Generale

STAS 10716-76: Constructii hidrotehnice. Scheme de amenajare hidroenergetice. Semne

conventionale si simboluri.

STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructiile din beton si beton armat.

STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni de

baza. SR 8591/1997: Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.

STAS 8558-78: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii

materialelor de constructii. STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a

elementelor de constructie.

2. Reguli generale de calcul

STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice. STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.

STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare.

STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara. STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii

civile si industriale.

STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante.

STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.

STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in constructii

civile si industriale. STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii

civile, industriale si agrozootehnice.

STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant. STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada.

STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice.

SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.

STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste Romania.

SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor.

Partea 2 – Principii pentru o clasificare. STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.

STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice. STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare.

3. Reguli de calcul pentru structurile constructiei

STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor. STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.

STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor

structurale. SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1. Generalitati. Reguli

commune si reguli pentru cladiri.

STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate.

SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si

de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa.

STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele interioare, goluri de acces si goluri de montaj.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 124

STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.

STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare.

STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in

constructii. Clasificare si terminologie. STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale

bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si

executie. STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi

din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire. STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale

bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si

executie.

STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat si beton

pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate.

4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice

STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare. SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare .

STAS 3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii

fundamentale de proiectare.

5. Drumurile de comunicare

SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam

semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.

Conditii tehnice de calitate.

STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic.

Conditii tehnice generale de calitate. STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de

proiectare. STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.

Conditii tehnice generale de calitate.

SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate.

STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si

modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie. STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.

STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de proiectare.

6. Protectia anti-coroziva a constructiilor STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea

mecanica a suprafetelor.

STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de

referinta Cu/CuSO4. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la

subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 125

STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu

agresivitate medie.

STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile

tehnice generale. STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea

exterioara cu bitum a conductelor din otel.

STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive.

STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia

catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale. SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru

executia si montarea statiilor de protectie cu redresor.

7. Metalurgia feroasa

STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata.

SR 438/3-98: Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii

STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la masa. SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la dimensiuni.

SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.

Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.

STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda. STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.

STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.

STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata. STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.

STAS 6482/2-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda.

STAS 6482/3-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma

ampentata. STAS 6482/4-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Toroane.

8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor

SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice.

SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de

incercare.

9. Materialele de constructie si silico-ceramica

SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton.

SR 662-2002: Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de

calitate. SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice

de calitate.

10. Straturi de legatura SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale.

SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de conformitate

SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii.

SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor

cu continut de sulfati.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 126

SR 7055-96: Ciment alb Portland. SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si

evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din

procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru inzidire. SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate.

STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de

calitate. SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari.

SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.

11. Elemente ceramice

STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor.

SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente pentru zidarie de argila arsa.

SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare.

STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline.

12. Materiale pentru izolare si etansare

SR 138-94: Cartoane bitumate.

STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de calitate.

13. Elementele din lemn semifabricate

SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni preferentiale pentr

cheresteaua de foioase. SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.

SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la dimensiunile

cherestelei.

14. Elemente din lemn finisat

STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale.

15. Materiale de plastic

SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular.

16. Lucrari de construcţii din beton

SR EN 1097/98 – 2002 – Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale

agregatelor. SR EN12620/2003. Agregate pentru beton;

SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton

SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton SR 138/1994. Carton bituminat

SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor

special cu caldura de hidratare foarte redusa

SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din

procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.

SR 3011/1996 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati;

SR 3011/1996/A1 - 1999 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu

continut de sulfati SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;

SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.

SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea

conformitatii. SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;

SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 127

SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea conformitatii.

SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;

SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;

SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare, examinare,si

incercari la compresiune; Partea 2 – Incercari nedistructive. Determinarea

indicelui de recul SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina.

SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul

agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton

SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si

reguli pentru clădiri. Anexa nationala SR EN 1323:2008 Adezivi pentru plăci ceramice. Placa de beton pentru încercare

SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri

SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la înghet-dezghet a betonului celular autoclavizat

SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din

elemente prefabricate SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de carbon

agresiv din apa

SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari

SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti

SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinărilor între elementele prefabricate

realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structură poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor

SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton. Metode

de încercare. Determinarea continutului de clorură în betonul întărit

SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate

STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si

conditii tehnice de calitate SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placări pentru protectia

aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul

agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 1: Beton si

mortar de referinta pentru încercari

SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 14:

Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda electrochimică potentiostatica

SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee

SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structură

SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton

SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. Îmbinări mecanice cap la cap pentru bare.

Partea 2: Metode de încercare SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. Îmbinări mecanice cap la cap pentru bare.

Partea 1: Conditii




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 128

SR 13513:2007 Îmbinări mecanice ale barelor pentru armarea betonului SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune

SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea stabilitătii infiltrării SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane

SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii,

conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 6: Ancorarea armăturii


conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 7: Protectia armăturii împotriva coroziunii

SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Încercarea de evaluare a protectiei împotriva coroziunii

SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudură a armăturii

(încercarea prin smulgere)

SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea timpului de priză

SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti.

Specificatii de produse SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si rezervoare

SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performantă, productie si conformitate.

Document national de aplicare a SR EN 206-1

SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic

SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de încercări

SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de încercări SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de încercări

SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii pentru produse

prefabricate de colmatare a rosturilor SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argilă arsă sau de beton

montate pe acoperis. Metodă de încercare a sistemului de acoperis

SR EN 1504-3:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitătii si evaluarea conformitătii. Partea 3: Reparatie

structurală si nestructurală

SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii,

conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si evaluare

a conformitatii SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Defintii,

conditii, controlul si evaluarea calitătii. Partea 10: Aplicarea pe santier a

produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 4:

Determinarea exudarii betonului

SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi

SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti.

Metode de încercare

SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 129

SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni si alte conditii pentru

epruvete si tipare SR EN 12390-5:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a

epruvetelor

SR EN 12390-6:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor

SR EN 12390-7:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit

SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportarii la foc

SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton -

Proiectare si prevederi constructive

SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea 2: Reguli generale si reguli pentru poduri


Determinarea absorbtiei capilare SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 6: Analiză în

infrarosu

SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întarit

SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare

SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea 1-2:

Reguli generale - Calculul structurilor la foc SR EN 1504-8:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii,

conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de

calitate si evaluarea conformitatii SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu agregate usoare cu

structură deschisă

SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee

SR EN 1504-1:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 1: Definitii

SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului celular autoclavizat

SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat. Generalitati

SR EN 13877-3:2005 Îmbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru gujoanele utilizate

la îmbracamintile de beton SR EN 14188-2:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 2: Specificatii pentru produsele de

colmatare aplicate la rece

SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fină pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitătii

SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de

conformitate SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie.

Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fâsii cu goluri SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de

beton cu agregate (agregate grele si usoare)

SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 130

SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse


conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire

structurala SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii,

conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de

injectie în beton SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii,


SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de

protectie de suprafata pentru beton

SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale pentru structurile

rutiere de beton SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale

SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1: Specificatii pentru produsele de

colmatare aplicate la cald SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura

SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis

SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate SR 2970:2005 Stâlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii electrice

aeriene. Conditii tehnice generale de calitate

SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12: Prescriptii

particulare pentru vibratoarele de beton SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stâlpi

SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu.

Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu.

Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din

beton armat

SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 772-11:2003/A1:2004 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea

absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a

elementelor pentru zidarie de argila

SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie, conditii, control de calitate

SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea 1-1: Reguli

generale si reguli pentru cladiri

SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri


de încercări. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structură deschisă


conditii, controlul si evaluarea calitătii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor


de încercări. Variatii de volum si de masă ale produselor de injectie la cicluri

de uscare în aer si conservare în apă SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea stabilitătii infiltrării




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 131

SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii

SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7: Metoda de

încercare pentru determinarea rezistentei la flacără

SR EN 14187-3:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 3: Metoda de încercare pentru determinarea caracteristicilor de auto-nivelare

SR EN 14187-2:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 2: Metoda de

încercare pentru determinarea timpului de întărire SR EN 14117:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe

bază de ciment SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea

impermeabilitătii la apă a fisurilor injectate fără pătrundere în beton

SR EN 13894-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Partea 1: În timpul întăririi

SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6: Metoda de

încercare pentru prepararea probelor de încercat SR EN 13880-13:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13: Metoda de

încercare pentru determinarea întinderii discontinue (încercarea de aderentă)

SR EN 13880-12:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 12: Metoda de încercare pentru prepararea probelor de beton pentru încercarea de aderentă

(compozitie)

SR EN 13863-2:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de încercare pentru determinarea

aderentei între doua straturi SR EN 13863-1:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de încercare nedistructiva pentru

determinarea grosimii dalei de beton

SR EN 13529:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Rezistentă la atac chimic puternic

SR EN 1340:2004 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de încercari


de încercări. Măsurarea penetrării ionilor de clor SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de încercari

SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de încercari

SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton SR EN 13295:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea rezistentei la carbonatare

SR EN 13062:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armăturii


de încercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul

produselor de injectie asupra elastomerilor SR EN 12637-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1: Compatibilitatea

cu betonul SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton


de încercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor de injectie, cu sau fără cicluri termice. Metoda prin forfecare oblică


de încercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie, cu sau fără

cicluri termice. Aderentă prin tractiune




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 132

SR EN 12618-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de

injectie cu ductilitate limitata


de încercari. Partea 2: Contractia produselor de injectie pentru fisuri formulate cu polimeri: contractie volumica


de încercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme de protectie a suprafetei (SPS)


de încercări. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasă a polimerilor SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor

SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular

autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Partea 2: Încercare la termen

lung SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Reprezentarea simplificată a armăturilor pentru beton

SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru învelitori si placari discontinue. Partea 1: Specificatie de produs

SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat, pulverizat si punere în opera a betonului si

mortarului. Cerinte de securitate SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de

beton cu agregate (agregate grele si usoare)

SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2: Buiandrugi

SR EN 771-4:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de

beton celular autoclavizat

SR EN 13584:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea deformării la compresiune pentru produse de

reparare


de încercări. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofobă SR EN 13579:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Încercarea de uscare pentru impregnare hidrofobă

SR EN 13578:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Compatibilitate pe beton umed

SR EN 1520:2003 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton

SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. Încercare la tractiune


Determinarea continutului de alcalii din aditivi SR EN 1352:2003 Determinarea modulului static la compresiune a betonului celular autoclavizat

si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1351:2003 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului celular autoclavizat SR ENV 1504-9:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii,

conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 9: Principii

generale pentru utilizarea produselor si sistemelor SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii,



Determinarea continutului de material conventional uscat SR EN 12617-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 133

SR EN 12617-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru

produsele de aderentă structurală

SR EN 12350-7:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune

SR EN 12350-3:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe

SR EN 12350-2:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 2: Încercare de tasare

SR EN 12350-1:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare SR EN 480-13:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 13: Mortar de

zidărie de referintă pentru încercări asupra aditivilor de mortar

SR EN 1917:2003 Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 1916:2003 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 12192-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiză

granulometrică. Partea 1: Metodă de încercare pentru componentele uscate ale mortarului gata de utilizare

SR EN 12063:2003 Executia lucrărilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse

SR EN 13894-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Partea 2: După

întărire

SR EN 13733:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala


de încercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin

încercare dupa înghet-dezghet SR EN 1062-6:2003 Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru zidărie si

betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitătii la dioxid de carbon

SR EN 990:2003 Metode de încercare pentru verificarea protectiei împotriva coroziunii

armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu agregate usoare cu

structura deschisa

SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, încercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din

procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 13057:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara


de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie la planseu


de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 3: Încercare pentru curgerea

betonului de reparare SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 2: Încercare pentru curgerea

pastei sau mortarului SR EN 13395-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 1: Încercare de curgere a

mortarelor tixotropice SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea

3: Armaturi precomprimate

SR EN ISO 15630-2:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea

2: Plase sudate SR EN ISO 15630-1:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea

1: Bare, sârme laminate si sârme pentru armarea betonului




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 134

SR ENV 13381-6:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stâlpi de otel umpluti

cu beton

SR ENV 13381-5:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a

elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de beton/tabla profilata de otel

SR ENV 13381-3:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a

elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton SR ENV 13381-2:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a

elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie verticale

SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de încercare


de încercări. Timpi de decofrare

SR EN 772-20:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20: Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra naturala si

artificiala

SR EN 772-15:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 15: Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular

autoclavizat (BCA)

SR EN 772-11:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton

cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a

elementelor pentru zidarie de argila

SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului în beton SR EN 12636:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercare. Determinarea aderentei beton pe beton

SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea rezistentei la forfecare

SR EN 12504-2:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 2: Încercari nedistructive. Determinarea

indicelui de recul

SR EN 12504-1:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si încercari la compresiune

SR EN 12390-8:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 8: Adâncimea de patrundere a apei sub

presiune SR EN 12390-7:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 7: Densitatea betonului întarit

SR EN 12390-6:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin despicare a

epruvetelor SR EN 12390-5:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a

epruvetelor

SR EN 12390-4:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile

masinilor de încercare SR EN 12390-3:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor

SR EN 12390-2:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru încercari de rezistenta

SR EN 12390-1:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru

epruvete si tipare SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului apă/ciment în betonul

proaspăt

SR CR 13901:2002 Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si controlul

conformitătii betonului




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 135

SR EN 13687-3:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri termice

fara imersare în saruri de dezghet


de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa (soc termic)


de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de înghet-dezghet cu imersare în saruri de dezghet

SR EN 934-6:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Partea 6: Esantionare, control si evaluare

a conformitătii SR EN 934-4:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru

cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare


de încercări. Functiile reactive ale răsinilor epoxidice. Partea 2: Determinarea functiilor amine prin indicele de bazicitate total

SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune

SR EN 12839:2002 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru împrejmuiri SR EN 13687-5:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5: Rezistenta la soc

din temperatura SR EN 13687-4:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea capabilitătii termice. Partea 4: Cicluri termice în

stare uscată

SR EN 1877-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Functiile reactive ale răsinilor epoxidice. Partea 1: Determinarea

echivalentului epoxid

SR EN 1799:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Încercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de

lipire structurala pentru aplicare pe suprafete de beton


de încercari. Beton de referinta pentru încercari SR EN 1738:2002 Determinarea tensiunilor din otel în elementele armate neîncărcate realizate din

beton celular autoclavizat"

SR EN 1737:2002 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor sudate ale plaselor si carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular

autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1543:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la întindere a polimerilor

EN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa

SR EN 12350-6:2002 Încercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate SR EN 12350-5:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire

SR EN 12190:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton .Metode

de încercari . Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii

SR CR 13962:2002 Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare (LAC) în

structuri SR EN 1240:2002 Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de hidroxil

SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

SR EN 1770:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 136

SR EN 1521:2001 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului cu agregate usoare cu structura poroasa (BAUP)


de încercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare)

SR EN 12269-1:2001 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular

autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Partea 1: Încercare la termen

scurt SR EN 1740:2001 Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton celular

autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina

longitudinala predominanta (componente verticale) SR EN 1742:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între fâsii diferite ale

elementelor stratificate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu

agregate usoare cu structura poroasa

SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu

structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza în afara planului

elementelor SR EN 1169:2001 Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul productiei la

fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticlă

SR EN 12192-2:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiză granulometrică. Partea 2: Metodă de încercare pentru filerul destinat

polimerilor utilizati ca agenti de aderentă

SR EN 772-10:2001 Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 10: Determinarea

continutului de umiditate a elementelor pentru zidărie de silico-calcar si de beton celular autoclavizat

SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat

SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structură deschisă

SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice în stare uscata a betonului cu agregate usoare cu

structura deschisa

SR EN 989:2000 Determinarea comportării aderentei dintre armături si betonul celular autoclavizat printr-o încercare a aderentei prin împingere

SR EN 772-2:2000 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 2: Determinarea

procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hârtie)

SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armătură difuză

(fără inimă de tablă) inclusiv îmbinări si piese speciale SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinări si piese

speciale

SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tablă, inclusiv îmbinări si piese

speciale SR EN 1767:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode

de încercari. Analiza prin spectrometrie în infrarosu

SR EN 12188:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor

de aderenta structurala

SR EN 1356:2000 Încercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu

structura deschisa

SR EN 1355:2000 Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului celular autoclavizat

sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa SR EN 1353:2000 Determinarea continutului de umiditate a betonului celular autoclavizat




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 137

SR EN 639:1998 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinari si piese speciale

SR EN 641:1998 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv îmbinari si piese

speciale

SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv îmbinari si piese speciale

SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv

îmbinări si piese speciale si conditii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi

SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate în cofraje

glisante. Conditii tehnice de calitate SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate

SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma cu profil periodic obtinuta

prin deformare plastica la rece

STAS 5585-71 Încercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului

STAS 5511-89 Încercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda

prin smulgere STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si

metode de verificare a calitătii

STAS 6605-78 Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune a otelului beton, a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat

STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Întocmirea desenelor pentru constructii din

beton si beton armat

STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru canale interioare. Forme si dimensiuni

STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton

precomprimat. Conditii tehnice de calitate STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma rotunda trefilata

STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si

conditii tehnice de calitate

STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali

STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat. Conditii

tehnice de calitate STAS 6482/4-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Toroane

STAS 6482/3-80 Sârma de otel si produse de sârma pentru beton precomprimat. Sârma

ampentata STAS 6482/2-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Sârma neteda

STAS 6482/1-73 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Reguli pentru

verificarea calitatii "STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton

precomprimat vibrat si presat

STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat

STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri

STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat.

Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele

STAS 2833-80 Încercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului întarit

STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale

STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 138

STAS 10265/1-84 Tolerante în constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si

beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcătuirea elementelor structurale

din beton, beton armat si beton precomprimat STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

fundamentale pentru calculul si alcătuirea elementelor

STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare

STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din beton

armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din

beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire

STAS 12287-85 Încercarile metalelor. Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate din bare de otel

beton SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente în stare uscata a betonului celular autoclavizat

STAS 7209-87 Încercarile metalelor. Încercarea la relaxare a sârmelor si a produselor din sârma pentru beton precomprimat

SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei îmbinarilor plaselor

sudate SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de îndoire-dezdoire

SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare

SR CR 12793:2002 Determinarea adâncimii stratului de carbonatare a betonului întărit

SR EN 772-6:2002 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6: Determinarea rezistentei la tractiune prin încovoiere a elementelor pentru zidarie de beton cu

agregate

SR EN 772-14:2002" "Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de beton

cu agregate si de piatra artificiala

17. Lucrări de instalare conducte

SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – filete exterioare conice si filete interioare cilindrice. Dimensiuni, tolerante si notare.

SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 3 – Verificarea cu ajutorul

calibrelor SR ISO 7-1/2000 – Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – Dimensiuni, tolerante si notare

STAS 2308-81. Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare

SR EN 124-96 – Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. Principii de constructive, incercari tip,

marcare, inspectia calitatii)

SR EN 598/2004. Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari

de canalizare. Conditii si metode de incercare. SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture

de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioara si exterioara pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalatii automate)

SR EN 1264-3/2001 Cupru si aliaje din cupru. Racorduri. Partea 3. Racorduri cu compresiune

pentru conducte de material plastic. SR EN 1092. Flanse si imbinarile lor. Flanse rotunde pentru conducte, robinete, racorduri si

accesorii desemnate prin PN. Partea 1/2002 – Flase din otel; Partea 2/2003 –

Flanse de fonta; Partea 3/2004 – Flase de aliaj de cupru; Partea 4/2003 – Flase

de aliaj de aluminium; SR EN 13101/2003. Trepte pentru camine de vizitare. Cerinte, marcare, incercari si evaluarea

conformitatii




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 139

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioare si/ sau exterioare pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald

SR EN 1452/2003. Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu

apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri,

robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului. SR EN ISO. 15439/2004. Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si

policlorura de vinil clorurate (PVC-C). Specificatii pentru componente si system. Serie metrica.

SR EN 1452/2003. Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu

apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.

SR EN 1401-1/2003. Sisteme de canalizare de material plastic ingropate pentru bransamente si

sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U).

Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem; SR EN 1916/2003. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

18. Lucrări de constructii metalice SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc

electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata;

SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;

SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc

electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina

SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie.

Fonat cu grafit nodular

19. Lucrări de finisaje SR EN 1096/2000 – 2004. Partile 1 – 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat.

SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla silico-alcalino-

pamantoasa. Partea 1 – Geam float. Partea 2 – Evaluarea conformitatii

SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 2 – Geam float.

SR EN 942/2003 – Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 140

3.3.5.1 Lucrări mecanice

Generalitati

1. O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale


2. Standardele citate in aceasta anexa vor fi aprobate in raport cu clauza si/sau aspectul relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta anexa nu este exhaustiva.

3. Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la care se face trimitere in cadrul acelui Standard.

4. Anexa include trimiterea la publicatii pentru ghidare in ceea ce priveste practica curenta referitoare

la anumite aspecte.

5. Editiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de data de

trimitere a ofertelor.

6. Antreprenorului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in aceasta anexa pentru a fi utilizate de catre Consultantul Supervizare.

Standarde aplicable SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.

Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat;

SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.

Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale SR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.

Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat

SR EN 10250-4:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri inoxidabile SR EN 10250-3:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 3: Oteluri aliate speciale

SR EN 10250-2:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 2: Oteluri nealiate de calitate si

oteluri speciale SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generale

STAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si recipiente sub

presiune. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru piese forjate pe ciocane

STAS 1306-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe. Dimensiuni

STAS 1305-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe reduse. Dimensiuni STAS 1304-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Teuri cu ramificatie redusa. Dimensiuni

STAS 1303-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Coturi, teuri, cruci. Dimensiuni

STAS 1302/2-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Conditii generale

STAS 1302/1-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nomenclator STAS 1802-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Reductii. Dimensiuni

STAS 1801-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nipluri. Dimensiuni

STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor

STAS 1804-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Dopuri. Dimensiuni STAS 1803-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Racorduri olandeze. Dimensiuni

SR EN 29104:1997 - Masurarea debitelor fluidelor în conducte închise. Metode de evaluare a

performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide;

SR EN ISO 748:2002 Masurarea debitelor de fluide în canale închise. Metoda de explorare a câmpului de viteze

SR ISO 1190-1,2:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 2: Simbolizarea starilor.

SR EN 13835:2003 Turnãtorie. Fontã austeniticã




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 141

SR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la dimensiuni si de formã

SR EN 586-2:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici mecanice

si proprietati speciale

SR EN 586-1:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare

SR EN 601:2004 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia chimicã a pieselor

turnate utilizate în contact cu produsele alimentare STAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate în piese

SR EN 604-1:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare. Partea 1:

Conditii tehnice de inspectie si de livrare SR EN 1706:2000 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimicã si

caracteristici mecanice

SR EN 1559-4:2000 Turnãtorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii suplimentare pentru

piesele turnate din aliaje de aluminiu SR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de evaluare a porozitatii

SR EN 604-2:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru forjare. Partea 2:

Tolerante la dimensiuni si de formã STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide în

instalatii terestre si navale

SR 13354:1996 Manometre, vacuummetre si monovacuummetre înregistratoare cu element elastic

SR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu element elastic.

Verificari de receptie

SR EN 62271-107:2006 Aparataj de înalta tensiune. Partea 107: Întreruptoare de curent alternativ cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52

kV inclusiv

SR ISO 1431-2:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii ozonului. Partea 2: Incercare la deformare dinamicã

SR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii

ozonului. Partea 1: Incercare la deformare staticã

SR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumental

SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare a

materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumental SR EN ISO 179-1:2001 Materiale plastice. Determinarea proprietãtilor de soc Charpy. Partea 1:

Incercarea neinstrumentalã la soc

SR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la foc cu ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3: Incercarea la temperaturã ridicatã

SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fonta cu

grafit nodular

SR EN 1564:1999 Turnatorie. Fonta bainitica. SR EN 1172:2001 Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructii

SR EN 12420:2002 Cupru si aliaje de cupru. Piese forjate

SR EN 13347:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme pentru sudare si pentru lipire tare SR EN 12164:2003 Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanica simpla

SR EN 13601:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme de cupru pentru aplicatii electrice

generale SR EN 12167:2002 Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare pentru aplicatii

generale

SR EN 12163:2002 Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generale

STAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje cupru-zinc SR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizãri generale.

SR EN 13157:2004 Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare manualã




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 142

SR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de încercare

SR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U) pentru

utilizãri în constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschisã

SR EN ISO 15493:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U)ti

policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metricã

SR EN 13598-1:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamenteti sisteme de

evacuare îngropate, fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), polipropilenã (PP)ti polietilenã (PE). Partea 1: Specificatii pentru fitinguri

auxiliare, incluzând camere de inspectie de micã adâncime

SR EN 13566-3:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea retelelor de

evacuare îngropate, fãrã presiune. Partea 3: Tubare fortatã, cu tevi continue SR EN 12842:2004 Racorduri de fontã ductilã pentru sisteme de canalizare de PVC-U sau PE.

Conditiiti metode de încercare

SR EN 580:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de încercare a rezistentei la diclormetan, la o

temperatura data (DCMT

SR EN 607:2003 Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de încercare

SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguriti materiale de

policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului

de PVC pe baza continutului total de clor SR EN 1452-5:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apã.

Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a

sistemului SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente

auxiliare

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri


Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.


SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U).

Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari,

fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate

(la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã duble de

policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la sarcinã axialã. Metodã

de încercare a etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la încovoiereti presiune internã




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 143

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U).

Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil

neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtii SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru

evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la

temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem

SR EN 12200-1:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice neîngropate, pentru scurgerea

apelor pluviale, destinate utilizãrii în exterior. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguriti sistem

SR ENV 1453-2:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu pereti structurati

pentru evacuarea apelor menajere (la temperaturã joasãti la temperaturã

ridicatã) în interiorul clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR EN ISO 13844:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinãri cu etansare de policlorurã

de vinil neplastifiatã pentru utilizare cu tevi de PVC-U. Metoda de încercare a etanseitãtii la presiune negativã

SR EN 580:1997 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorurã de vinil

neplastifiatã (PVC-U). Metodã de încercare a rezistentei la diclormetan la o temperaturã datã (DCMT)

SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale plastice. Teviti

fitinguri de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Prepararea unei probe

pentru determinarea indicelui de viscozitateti calculul valorii K SR EN 1456-1:2002 Sisteme de canalizare din materiale plastice subterane si de suprafata, sub

presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii

pentru componente si sistem STAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal

STAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasi

STAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre si contracalibre pentru verificarea filetelor metrice

de uz general. Simbolizare si clasificare STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete metrice

cilindrice. Tolerante de executie si limite de uzura

SR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu SR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Tolerante

SR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de bazã

SR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de bazã si profiluri la maximum de material

SR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza

SR EN 61058-1+A1:1998: Întreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale

SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de suspendare prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa

SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de masurare Parshall

si Saniiri SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorarii câmpului

de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale

SR EN 1759-1:2005 Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete, racorduri si accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pâna la 24

SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de încercare la zgomot.

Clasele de exactitate 2 si 3

STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U) si




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 144

policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metricã

SR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor

SR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale.

Sectiunea 1: Ghid A - Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie împotriva trasnetului

SR CEI 61024-1:1999 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale

SR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila,

fonta cenusie, otel, PVC-U, PE, fibre-ciment

SR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor din cladiri. Conditii, metode de încercare si asigurarea calitatii

SR EN 598:2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari

de canalizare. Conditii si metode de încercare

SR EN 10029:1995 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm. Tolerante la dimensiuni, de formã si la masã

SR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii

tehnice generale de livrare SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea 3: Conditii tehnice de

livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina în stare

normalizata/laminare normalizata SR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 5: Conditii

tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezistenta îmbunatatita la

coroziunea atmosferica

SR EN 10210-2:2006/AC:2007 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si

caracteristici ale profilului

SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare

SR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie

nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si

caracteristici ale profilului SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piulite cu

sarcini de probã indicate. Filete cu pas fin

SR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 5: ªtifturi filetate si elemente de asamblare filetate similare

care nu sunt supuse eforturilor la tractiune

SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoane

SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si

metode de încercare

SR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.


SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi


Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente

auxiliare

STAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice îngropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel




Volum 3.3


Vol. 3.3 – pag. 145

SR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald

SR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3: Sudarea

cu arc electric a otelurilor inoxidabile

SR 13259:1996 Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generale SR ISO 1127:1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale

STAS 10321-88 Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri inoxidabile si refractare

STAS 10358-88 Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din oteluri inoxidabile si refractare

SR EN 1124-2:2002 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare sudate longitudinal, de

otel inoxidabil cu mufa si capat drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare

conventionale

SR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otel

SR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa potabila. Conditii tehnice de livrare

SR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea

5: Tevi de otel inoxidabil SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel inoxidabil, sudate

longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, încercari, control de

calitate SR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 7:

Tevi de otel inoxidabil

SR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile

SR EN 10312:2003/A1:2005 Tevi sudate din otel inoxidabil pentru transportul apei si a altor lichide apoase. Conditii tehnice de livrare

3.3_specificatii tehnice generale pentru lucrari civile si mecanice_seap

Documents