33955479 pera novacovici personal it a tea alfa puterea ta interioara

5/10/2018 33955479 Pera Novacovici Personal It a Tea Alfa Puterea Ta Interioara - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/33955479-pera-novacovici-personal-it-a-tea-alfa-puterea-ta-interioara 1/53

Personalitate Alfa - Puterea ta interioaraPera Novacovici

I. Introducere ....................................................................................................... 2II. Motivai intern i misiunea ta ....................................................................... 6

Nite învingtori ...............................................................................................11

Cum poi obine ce vrei dac nu tii ce vrei? ..................................................13

Viziunea ta personal ......................................................................................13

Declaraie .........................................................................................................16

III. Miestrie i homeostazie ..............................................................................20

Superficialul .....................................................................................................20

Obsesivul ..........................................................................................................21

Mediocrul .........................................................................................................22

Rzboiul împotriva miestriei (obstacolul 1) .................................................23

Homeostazia (obstacolul 2) ..............................................................................25

IV. Obiceiurile .....................................................................................................29

Cele 4 tipuri de energie ....................................................................................32Voina i lipsa de disciplin interioar ...........................................................34

Ritualurile ........................................................................................................36

V. Starea psihologic de nevoie,de victim,de scuz,de asertivitate.................43

Starea psihologic de nevoie ............................................................................43



Iubirea de sine ..................................................................................................43

Starea psihologic de scuz .............................................................................46

Starea psihologic de victim ..........................................................................47

Obedientul ........................................................................................................50Soluia:Asertivitatea ........................................................................................50

Încheiere ..............................................................................................................53

I. Introducere ________________________________________________________

³Eti în mijlocul unui rzboi. O btlie între limitele mulimii care îi cere s renuni la viseletale, pe de o parte, i puterea adevrat a viziunii tale de a crea i de a realiza lucruri extraordinare, pe de alt parte. Este o btlie între cei care îi vor spune ce nu poi s faci i acea parte din tine care tie i a tiut dintotdeauna c eti i c poi mai mult decât ce se vedeîn mediul tu înconjurtor, mai mult decât obiectele i lucrurile neînsufleite care ne posed. Adu-i aminte în fiecare zi c un vis, sprijinit de voina neobosit de a-l realiza, este într-adevr o realitate ce poate sosi din clipa în clip.´

( Anthony Robbins)

________________________________________________________

În ultimii ase ani, am organizat team-building-uri, work shop-uri, bootcamp-uri, excur sii cuteme de dezvoltar e per sonal i dezvoltar e a potenialului. Administr ez tr ei site-uri de internet icola bor ez strâns cu alte tr ei. Am scris dou cri.

Îi s pun toate astea ca s tii c în ultimii ase ani pr eocupar ea mea principal a fost una singur:s îneleg oamenii, s le îneleg nevoile i s le ofer soluii, tehnici, unelte sau doar o vorb deîncurajare care ar fi suficient, pentru c soluia întotdeauna se afl la omul care vrea s îi rezolve problema.

Vreau s ajut oamenii s obin ce vor, pentru c astfel voi obine eu ce vreau.

Vr eau s fiu un foarte bun psiholog. Este visul meu i tot ce le s pun oamenilor s f ac pentru a obine ce vor, a plic prima oar în viaa mea ca s obin ce vr eau.



P ROBLEMA NUMRUL 1 pe care o întâlnesc când lucrez cu oamenii este c de cele mai multe ori acetia nu tiu care este problema real cu care se confrunt.

Înainte s înce p s lucr ez la acest material am într e bat cititorii des pr e problemele lor pentru cam vrut s îi cunosc mai bine. Rs punsurile pe car e le-am primit sunt de dou f eluri.

P rima categorie: probleme ce in de per sonalitate, eficien per sonal i productivitate,motivaie, disciplin, dezvoltar e per sonal.

A doua categorie: probleme des pr e r elaii i iubir e.

Oamenii sunt împini înainte de dou energii mari. Prima este pulsiunea (energia) agr esiv, de puter e, succes, s urci cât mai sus în ier ar hie. A doua este pulsiunea (energia) sexual, car e e r es ponsa bil de tot ce ine de viaa noastr sexual, iubir e sau lipsa ei, r elaii, f amilie etc.

Aadar i într e brile sunt pe aceste dou categorii.

În acest material, nu voi intr a foarte mult în partea cu sexul, iubir ea i r elaiile din dou marimotive:

P rimul motiv e c dei întotdeauna oamenii vor soluii r a pide, chiar instantanee în privina problemelor lor sexuale, de iubir e i în ceea ce privete r elaiile, acestea sunt r ar eori r a pide iniciodat instantanee. Din ex periena mea cu oamenii, tiu c este o mar e pierder e de vr eme sîncerci s discui i s dai soluii în privina vieii lor sexuale i romantic dac le lipsete ofundaie i o educaie în privina propriei per soane, a per sonalitii, a car acterului, a echilibruluisau a dezechilibrului emoional.

Al doilea mare motiv este c în momentul acesta exist 3 situri car e sunt gândite în f elulurmtor:

P ersonalitate alfa (www.per sonalitatealf a.com): este gândit pentru ambele sexe i of ereducaie în privina dezvoltrii per sonalitii; r e pr ezint fundaia pe car e poi construe succesul viitor. Arta seduciei (www.artaseductiei.ro) este un site dedicat sexului masculin, pe car e bieii i brbaii pot gsi soluii i pot discuta des pr e problemele i gândurile lor. S tilul tu (www.stilultau.com) este dedicat sexului f eminin, un site unde Andr eea se ocup de f ete i f emei s îi dezvolte un stil propriu i s afle ce le inter eseaz des pr e

brbai, o îmbinar e într e ex periena de via i descoperirile în psihologie.

Sistemul este gândit în aa f el încât Personalitate alfa s pun fundaia necesar pentru tot ceea ce urmeaz.



E important s fie fcut aceast dif er enier e pentru c, dei per sonalitatea i sexul, iubir ea èir elaiile merg mân în mân, pentru a le înelege mai bine i a putea lucr a la ele tr e buie s le lum i se par at.

Vor urma lucruri foarte inter esante i utile car e proba bil îi vor îmbunti r ezultatele pe car e le

ai, aa c e bine s fii înscris pe cele dou situri în funcie de inter esele tale.

Buuuuuun!

Acum, motivul pentru car e am lsat deoparte toate activitile mele i scriu acest material este acela c sunt convins, dup patru ani de studiat psihologia i èase de dezvoltar e per sonal, cexist în fiecar e om un potenial uria de car e sunt f ascinat de fiecar e dat când îl vd, simt,ex perimentez.

i dei lucr ez cu oamenii de ani de zile, deèi înv de la ei i împr eun cu ei ENORM de multe lucruri, paradoxul face c tot ceea ce oamenii caut, îi doresc, viseaz s aib, izvorte dintr-un loc în care nu caut.

E ceva care poate schimba într-o clip totul în favoarea ta chiar în cele mai dezavantajoasecondiii. Ceva ce nimeni nu îi poate lua, ce nu poate fi distrus sau pierdut. Ceva care, odat ceai reuit s descoperi, s educi i s stpâneti, va începe s-i aduc în via tot ce îi doreti,într-un ritm care te va surprinde i pe tine.

Acel ceva este puterea ta interioar. Motorul, combustibilul, caii-putere care te vor duceunde vrei s ajungi, s îi îndeplineti visele èi s obii lucrurile, relaiile pe care le doreti,iubirea sau orice alt lucru la care visezi de mult vreme.

Aproa pe toate lucrurile pe car e ni le dorim sunt în af ar a noastr. Acesta e punctual de plecar e indif er ent c vr ei sex, bani, statut social, iubir e.

Odat ce dobândeti puter e interioar, poi as pir a i la puter ea exterioar. Îns niciodatinver s.De ce atâia tineri car e cr esc în f amilii cu muli bani ajung s se drogheze, ajung infr actorisau a proa pe niciodat nu-i de pesc în r ealizri pe prinii lor? Pentru c puter ea exterioar le este fcut cadou, îns se prbuesc sub gr eutatea ei.

De ce muli din câtigtorii la loto pierd toi banii câtigai în mai puin de 5 ani i chiar ajungmai sr aci decât înainte de câtig? (s pune un studiu«) Pentru c în interiorul lor nu sunt pr egtii pentru atâta a bunden i r evin la star ea pentru car e sunt ei pr egtii mental.

De ce 70% din f amilii sfâresc în divor? Pentru c oamenii merg din inerie i îi întemeiazf amilii fr s fie pr egtii în interior.

Aadar, s înce pem.Voi r eda o parte a mesajelor pe car e le-am primit deoar ece sunt convins cv este de folos s vedei ce îi frmânt pe cei din jurul nostru. Cr ed c astf el ne este tuturor mai



uor s ne înelegem mai bine pe noi înine i s îi cunoatem i pe ceilali. Desigur, voi r es pecta principiul confidenialitii.

Am s rs pund în acest PDF acelor într e bri car e in de propria noastr per soan, de interiorulfiecruia. Acesta este locul din car e pleac totul.

Va fi un alt PDF, Puterea ta exterioar, în car e vom discuta des pr e lucruri ce in de lumea exterioar cum ar fi: comunicar e, statut social, leader ship, atr acie sexual i iubir e etc.

În rândurile ce urmeaz vom vorbi des pr e puter ea per sonal. Din ex periena mea pot s de punmrturie c puter ea per sonal a fiecruia dintr e noi este singur a puter e r eal. Este o puter e car e poate fi dezvoltat pân la nivelul la car e poi obine ce îi dor eti în via, poi duce viaa la car e visezi, poi aduce în jurul tu oamenii pe car e îi dor eti. De asemenea aceast puter e poate fiignor at i nefolosit în folosul ³împrumutului de puter e´.

Atunci când împrumui puter e de la f actorii externi i nu o foloseti pe cea per sonal, se întâmpl

un lucru inter esant: îi cr ete slbiciunea.

Ce se întâmpl când sur sa de la car e împrumui puter ea, cum ar fi puter e fizic, statut social,autoritate, bani, prieteni, r elaii, r ealizri din tr ecut, titluri, nu mai exist?

i-ai cr eat o r elaie de de penden cu acel lucru de la car e împrumutai puter ea ca s obii ce vr ei,i când dis par e, devii handica pat, neada ptat.

S ingura putere real este puterea personal. Aceasta trebuie educat i dezvoltat pân la punctul în care poi prin ceea ce eti tu, prin personalitatea ta s faci lucrurile s se întâmple.

În cartea ³7 obiceiuri pentru oameni eficieni´ Ste phen Convey s pune c nu poate exista ovictorie în lumea din af ar, fr ca prima oar s existe o victorie în lumea dinuntru. Asta înseamn c succesul pe car e i-l dor eti tu, indif er ent cum defineti succesul, în lucrurimateriale, s pirituale, în r elaii, sex, iubir e, tr e buie s încea p cu succesul cu propria ta per soan.

Imagineaz-i c eti un stat din aceast lume. i imagineaz-i c vr ei s porneti într-un rzboide cucerir e.Vei putea s cucer eti ceva dac statul este sfâiat de rzboi civil i lupte interne? Niciodat!

La nivel personal, dac nu îi pui ordine în lumea interioar, dac nu îi descoperi resursele i

punctele forte i, de asemenea, nu îi dezvoli calitile, nu vei putea niciodat porni în lume pentru a cuceri ceea ce tu îi doreti.

Acest PDF ar e menir ea s îi deschid ochii asupr a potenialului tu i s îi of er e câteva tehnicii unelte pentru a fi pr egtit în lumea exterioar.



Nu folosesc cuvântul imposibil, dar este foarte gr eu s atingi miestria sau satisf acia în orice aciune fr ca prima oar s îi dezvoli într-o anumit msur a bilitile ce in de per sonalitate i lumea interioar.

Înainte de a tr ece la primul ca pitol, vr eau s închei aceast introducer e cu o poezie frumoas pe

car e am citit-o în cartea lui Na poleon Hill, Think and grow rich:

____________________________________________________________________________

Dac crezi în eec, îl vei avea Dac crezi în timiditate, aa vei fi Dac vrei câtig, sigur vei eua Dac neîncreztor vei porni

Dac crezi c vei pierde, vei pierdeCci lumea larg azi ne-a învat

C pasul unu în succes e-a crede S uccesul e în mintea ta creat Dac crezi c eti prea mic, vei fi Gândul aripi va trebui s nasc S igur pe tine dac te vei simi

Rsplata va sosi s te cinsteascVictorii-n via nu obin doar cei Ce sunt puternici i alearg bineCâtigul poate deveni un obicei

P entru cel ce spune: cred în mine!

____________________________________________________________________________

II. Motivai intern i misiunea ta

Car e e dif er ena dintr e un ceretor i un învingtor în via? Poate mediul, educaia,genele,steaua sub car e s-a nscut? Îmi pun deseori aceast într e bar e.

__________________________________________________________________________ ³ S imte-te mizerabil. S au automotiveaz-te.Orice ai vrea s faci, e tot timpul decizia ta.´

(Wayne D yer ) __________________________________________________________________________ M-am gândit de ce un ceretor pr ef er suf erina fizic, frigul, foamea în locul unei aciuni ctr e o via mai bun i de ce un om car e s-ar putea mulumi cu cldur a i confortul unei viei



mediocr e i sigur e, în car e ar e asigur ate cele necesar e tr aiului, nu poate s stea pe loc i tr e buie s cr easc, s evolueze, s zboar e, de parc destinul însui îl impinge înainte.La o privir e superficial, putem s pune c exist cauze externe car e in de destin: un copil este a bandonat i ajunge la orf elinat i de acolo pe str ad, unde sub influena unui antur aj nocivajunge ceretor.Sau poate un copil se nate într-o f amilie foarte sr ac i car e nu poate, nu tie s îl învee altceva decât s cereasc.Pe de alt parte un învingtor sau o învingtoar e se naète într-o f amilie car e îl/o educ în acests pirit de învingtori. Le of er condiii la înce put când nu poate s fie inde pedent. Hr an, adpost,s pri jin material, iubir e, af eciune, încur ajar e, educaie i toate acestea ajung s f ac dintr-un omun învingtor. Aadar la prima veder e e soarta car e decide. Tr ecem pe lâng un ceretor imulumim sorii c nu suntem noi în locul lui i privim cu invidie la cel car e r euete pentru car e ³avantaje´ de car e noi nu beneficiem.i a poi urmeaz adevrul!

Exist poveti des pr e oameni car e au fost ceretori, lovii de boli, cror a le-a fost rpit orice urm de s per an, car e nu au r enunat i au uimit lumea prin r ealizrile i r enater ea lor.Exist poveti ale unor oameni cele bri car e au czut distruèi de droguri, a buzuri de tot f elul.Poveti cu copii ai oamenilor de foarte mar e succes car e au tot i car e nu se ridic nici la glezna prinilor lor prin r ealizrile de-a lungul vieii.Exist poveti ale oamenilor car e nu sunt cunoscui dar car e au r e putat extr aordinar e victorii

per sonale.Aadar, ce îi motiveaz pe oameni?



P iramida nevoilor a lui Maslow ne spune c exist cinci nivele ale nevoilor omeneti.Exist de asemenea mai multe variante, cu 6 i cu 8 tr e pte dar pentru ce avem noi nevoie s înelegem ovom folosi pe cea mai larg rs pândit, pir amida nevoilor cu 5 tr e pte.

Nevoile fiziologice Ap, aer, mâncare, nevoi sexuale, somn, o temperatur constant a corpului, toate acesteasau la baza necesitailor noastre i totodat reprezint inta primar a motivaiilor noastre. Când acestea nu sunt satisfcute, omul ex perimenteaz stri de suf erin, dur er e, iritar e,disconfort etc. Aceste triri ne motiveaz s satisf acem nevoile cât mai curând posibil pentru a atinge homeostazia (jumtate din ca pitolul II este r ezervat ex plicrii acestui f enomen). Odatsatisfcute aceste nevoi, pot fi accesate nivelele superioar e ale pir amidei nevoilor.

Nevoile de siguranÎntr-o lume haotic i dezordonat avem nevoie de nite confirmri i o siguran fizic i

psihic. Avem nevoie de sigurana unui cmin, a unui loc pe care s-l numim casa noastr. Dac mediul pe car e îl numeti casa ta, f amilia ta, nu îi of er o star e de linite, sigur an, veiavea o problem în a tr ece la urmtoar ele nivele. Iubir ea, cunoater ea, r ealizrile i visele tr e buie

s ate pte pân când te simi în sigur an i nu mai ai frica zilei de mâine. Nevoia de aparinere

Iubirea i sentimentul de apartenen sunt urmtoarele pe list. Omul este un animal social iar e nevoie s a parin unui grup, fie el r eligios, orice f el de antur aj etc. Toi avem nevoie s fimiubii (nonsexual) de ceilali, s fim acce ptai. Ne plac atenia i a plauzele. Avem nevoie s fie nevoie de noi. Doar cu aceste 3 nevoi satisfcute putem tr ece la al 4-lea nivel i suntem suficientde motivai s o f acem.



Nevoia de stim Nevoile de stim sunt cele care vin în urma rezultatelor i abilitailor pe care le avem,competenì ele noastre, atenia i recunoaterea ce o primim de la cei din jur. Foarte asemntoar e cu nevoia de a pariner e, dif er totui prin f a ptul c e legat de nevoia de puter e.Oamenii cu primele 3 nevoi satisfcute înce p s tind s pr e provocri mai mari ale vieii sau sconduc maini scumpe pentru a-i cr ete stima de sine. Aici e vorba de nevoia de admir aie.

Nevoia de auto-actualizarePentru asta lucrm noi. Ultimul nivel al piramidei, ceea ce conteaz în via. Aceast nevoie

poate fi numit ³nevoia de a deveni mai mult decât eti, s îi valorifici întregul tu potenial nativ´. Oamenii car e au primele 4 nevoi satisfcute îi pot maximiza potenialul. Potcuta cunoater ea, pacea interioar, ex periene estetice i s pirituale etc. De obicei oamenii din ptur a social de mi jloc sunt cei mai avantajai, aa cum ar at studiile, i nu cei foarte bogai,elita societii. Pentru c dac srcia extr em slbticete, bogia în exces corupe i numotiveaz. În schimb în ptur a de mi jloc exist o balan potrivit de motivaie, ambiie ir esur se pentru a-i valorifica în cel mai bun mod potenialul. ___________________________________________________________________________

³Oamenii vor s devin i s rmân fericii. Nu-i de miraredac omul se strduiete de obicei s-i reduc preteniile la

fericire i dac el se consider fericit i numai scpând de nenorocirei evitând suferina; într-un mod foarte general, sarcina

de evitare a suferinei o izgonete pe ultimul plan pe aceea deobinere a plcerii.´

( S igmund Freud)

______________________________________________________________________________ Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor pr ef er s aib burta plin i un acoperi deasupr a ca puluidecât s suf er e ani de zile pentru un vis pentru car e nu au nici o certitudine c îl vor tr ansforma în r ealitate.De aici, compromisurile pe car e le f acem în via.De aici, o via mediocr i lipsa succesuluir eal în vieile a 98% din oameni, din moment ce doar 2% din populaia globului este consider atde succes.Ceea ce trebuie s tii e c nu exist maina timpului care s te aduc înapoi la ziua când citeti aceste lucruri. Aa cum a trecut timpul de când ai primele tale amintiri în via, adicrepede, aa va trece pân vei fi btrân sau btrân i îi vei pierde puterile fizice,psihice,

ambiia, pasiunea. Întrebarea e: când vei privi în urm, ce vei vedea? Crezi c vei avea destulescuze pentru c nu i-ai urmat visele sau sufletul tu va fi strivit de regrete i ai da orice smai ai o ans s lupi pentru ceea ce vrei cu adevrat, visele tale, dorinele tale arztoare? Deciziile se iau acum i ce semeni aduni.Gothe ar e un citat pe car e mi-l r e pet în fiecar e diminea ca s nu uit de ce m tr ezesc i ce vr eaus f ac cu viaa mea, ce vr eau s devin i s obin: ______________________________________________________________________________



³Lucrurile care conteaz cel mai mult nu trebuie lsate niciodatla mila celor care conteaz cel mai puin!´

______________________________________________________________________________ Nu trebuie s lai niciodat confortul aparent i compromisul s îi saboteze visele i dorinele. Nu te mulumi cu jumti de msur i chiar dac temporar trebuie s duci o via care nu eaa cum îi doreti, tot timpul trebuie s ridici privirea i s priveti la orizont.

Ceea ce ai fcut IERI i ceea ce faci AZI te ajut s mai faci un pas spre ce vrei în via sau

nu? Dac rspunsul e ³NU´, renun la acel lucru.Dac coala la car e mergi nu e pe placul tu, continu s mergi la ea, dar f în aa f elîncât s vezi viitorul i, dac e necesar, schimb coal. S pierzi un an sau doi nu e dr am compar at cu a pierde o via într eag.

Eu am pierdut 4 ani de liceu fcând informatic i 5 de politehnic pân s merg la psihologie is îmi descopr vocaia. NOU ani.

Dac ai o slu j b car e nu îi place, e în r egul s continui cu ea dar s te gândeti permanent cum vei f ace tr ecer ea la ceva mai bun pentru tine.În timpul f acultii lucr am cu jumtate de norm i var a cu norm într eag, asta timp de 3 ani.Aveam pe ua firmei or arul de la coal i or arul de la lucru. Îmi er a bine, am învat multe, dar er a un compromis. Lucr am pentru alii i nu voiam s fiu mediocru i s ascult ordine de la cineva cruia oricum nu-i pas de mine i nu er a un om mai bun ca mine. Voiam s am af acer ea mea.Dup ce am ales s îmi urmez vocaia, am r enunat la slu j b i în anul 1 de la psihologie nuaveam bani nici s îmi pltesc coala. Am strâns din dini atunci i acum am af acer ea mea pe netcar e cr ete. Au meritat 2 ani de austeritate? Compar at cu o via de mediocritate, oricând.

Dac viaa ta sexual sau r elaiile tale de iubir e nu sunt cum îi dor eti, nu tr e buie s te panichezi, dar tr e buie s f aci în fiecar e zi un pas ctr e educaia i devenir ea ta, devenir ea acelei per soane car e e satisfcut de aceste domenii ale vieii.

Mi-am pierdut virginitatea la 19 ani i dac nu a fi fost super determinat s r ezolv aceast problem a vieii mele proba bil a fi fost un frustr at car e nu înelege nimic din sexualitate, f emei,iubir e i r elaii.Am s pus c am s r ezolv problema orice ar fi, i dup 5 ani în car e am citit i ex perimentat TOTce am putut, fr teama de eec í dei a fost mult mai des întâlnit decât succesul í i fr ruinea de ³ce vor s pune cei din jur ́ am scris o carte des pr e seducie.Lucr ar ea de licen la psihologie este pe tema asta. De atunci ajut cu succes foarte muli tineri sevolueze în acest domeniu al vieii.Mi-a luat 5 ani, de la 21 la 26, de citit i ex perimentat ca s m tr ezesc într-o zi din pat i s numai am nemulumiri în domeniul sta. E mult sau puin? Nu tiu. Ce tiu e c la 29 de ani lucr ezcu motoar ele la tur aie maxim s îmi ating visele i pot s f ac asta doar s pri jinindu-i pe alii sle ating pe ale lor.



De asta citeti rândurile astea, pentru c vr eau s r eueti i vr eau s tii c se poate i c TOTULde tine de pinde. St în puter ea ta.Am scris tot ce e mai sus pentru c sunt 3 lucruri foarte importante car e cr ed c se gsesc în viaa fiecruia dintr e noi. ècoala i educaia car e te formeaz viaa prof esional, plcer ea de a-i urma vocaia i de a excela într-un domeniu în car e

eti talentat i car e tr e buie s te duc i la inde pendena financiar viaa sexual, r elaiile, iubir ea car e într egesc ta bloul unei fiinì e umane complete i

f ericite.i pentru fiecar e dintr e ele a tr e buit s sacrific un confort a par ent i binefctor pe moment, pentru o satisf acie mai mar e pe urm. i la f el va tr e bui s f aci i tu.Cunosc un om de 50 de ani care lucreaz într-o slujb de rahat într-o fabric, are un credit bancar care se întinde pe toat durata vieii lui i îl face un sclav pentru o mobil, un televizor i ce altceva a tiut el s îi ia de banii ia. Are 2 copii pentru care nu îi permite s plteasc

cea mai bun educaie i nu le poate oferi condiii pentru a reui cu adevrat în via, seceart cu soia i îi îneac amarul în alcool i nu va fi niciodat cu adevrat împlinit sau fericit. Nu m cred mai bun decât el. tiu doar c lui i-a lipsit odat puterea interioar s facsacrificiile necesare pentru a obine cu adevrat ce vrea în via. Îmi este foarte greu s îl ajut pentru c prima oar trebuie s se dezveì e de toate lucrurile greite pe care le-a învat i apoi abia s învee toate lucrurile noi. Dac pentru el situaiaeste foarte grea, pentru tine poate fi mai uoar. De asta am scris rândurile pe car e le citeti.Sper s îi foloseasc.

Nite învingtorii, pentru c în f aì a ì elurilor fiecrui om stau de obicei obstacole copleitoar e, în cartea ³S up de pui pentru suflet´ sunt înir ate câteva per sonaliti i eecurile lor:

Dup prima prob data de Fred Astaire în 1933, dir ectorul studiourilor MGM i-a notat: ³Nu poate s joace! Uor chelios! tie puin s danseze!´. Astair e a pstr at aceastnoti toat viaa, deasupr a emineului din casa sa din Beverly Hills.

Lui S ocrate i se s punea ³un coruptor imor al al tiner etului´.

Beethoven de-a bia se descurca la vioar i pr ef er a s interpr eteze propriile compoziii,

decât s-i îmbunteasc tehnica. Prof esorul lui i-a s pus c nu exist nici o s per an ca el s ajung vr eodat compozitor.

Prinii cele brului cântr e de oper Enrico Caruso au vrut ca el s devininginer.Prof esorul lui i-a s pus c nu ar e nici un pic de voce i c nu va putea cânta niciodat.

Charles Darwin, printele teoriei evoluioniste, a r enunat la carier a medical i tatllui i-a s pus: ³Nu-i pas decât de vântoar e, câini i cur se de obolani´. În autobiogr afia



sa, Darwin scrie: ³Am fost consider at de toi prof esorii mei, inclusiv de tat, un biata bsolut obinuit, mai degr a b cu un nivel intelectual sub standard.´

Walt Disney a fost concediat de r edactorul ef al unui ziar pentru lipsa de idei. El a fostf alit de mai multe ori înainte s construiasc Disneyland.

Prof esorii lui

T homas Edison s puneau des pr e el c e pr ea prost ca s învee ceva.

Albert Einstein nu a vorbit pân la vâr sta de patru ani i nu a învat s citeasc decâtla a pte ani. Prof esorul su îl descria ca ³îna poiat mintal, nesocia bil i venic cu ca pul înnori´. A fost exmatriculat i a picat examenul de admiter e la gcoala Politehnic dinZürich.

Tatl sculptorului Rodin s punea: ³Am ca fiu un idiot´. Descris ca unul din cei mai sla bielevi din coal, Rodin a r atat de tr ei ori admiter ea la coala de Arte. Unchiul lui s pune des pr e el c nu poate fi educat.

H enry Ford a r atat i a dat f aliment de cinci ori, înainte s aib succes.

Winston Churchill a rmas r e petent în clasa a asea. Nu a devenit prim-ministru alR egatului Unit decât la aizeci i doi de ani i numai dup o via plin de înfrângeri inecazuri.

De îi s pun lucrurile astea? P entru c vreau s tii c dac eti sntos la cap i la trup, nu vei putea avea niciodat nici un fel de scuz dac nu vei reui în via, dac nu vei obine ce doreti, nu îi vei tri viaacum vrei, nu vei spune ³m iubesc pe mine i sunt mândru/mândr de mine.´ Acum, s îi plac astf el de poveti motivaionale e una, s fii TU motivat destul ca s f aci toate lucrurile pe car e vr ei s le f aci e cu totul alt poveste.Dac nu eti destul de motivat s f aci un lucru singur, înseamn c nu dor eti s f aci destul de

mult acel lucru, caz în car e doar îi pierzi vr emea, a ta i a celor din jur. Numai când îi doreti suficient de mult un lucru ar trebui s te apuci de el. Nu din plictiseal sau lips de altcevamai bun, ci pentru c sufletul tu AR D E de dorina de a face un lucru.

Urmtorul pas e s tii ce îi motiveaz pe oameni i ce te motiveaz pe tine.Toi ne natem ceretori. Dezbrcai, fr nimic în ca p, fr ex periene de via, nu putem trifr atenia, af eciunea, mâncar ea, adpostul celor din jur, iar uneori cei din jur sunt buni, alteorimai puini buni. Dar nu de ei depinde ceea ce urmeaz s faci în via. Asta urmeaz s învei. Nu îmi plac vorbitorii i scriitorii motivaionali. Par adoxul e c eu m aflu în situaia lor. Dar nu

ar tr e bui s fiu vzut ca un scriitor motivaional. Cei car e m vd ca pe un motivator, deja auînce put cu stângul. Nu pot fi ajutai i nimeni pe lumea asta nu va f ace nimic pentru ei. Sunt deja pierdui. P entru c dac tu nu ai MOT IVAIA IN T ERN s faci o treab, nimic nu are sens. De ce s faci ceva ce nu vrei din tot sufletul? De ce s faci ceva pentru care nu ai motivaie dinmomentul în care te trezeti dimineaa?

Ca s fii motivat intern trebuie s tii ce vrei prima oar.



Lucr ez acum cu o per soan pe car e vr eau s o aduc în poziia de a f ace lucruri extr aordinar e.Poate ar e cunotine,ar e tot ce e nevoie, dar nu ar e motivaia intern, decât uneori câte oizbucnir e car e niciodat nu dur eaz mai mult de 3 zile.Dac ai nevoie de motivaie din exterior înseamn c ceea ce dor eti nu îi dor eti destul de multi nici nu vei avea. Înseamn c dur er ea nu e destul de mar e i nu va dis pr ea. Înseamn clipsurile nu le simi suficient de intens i nu vei fi eliber at de ele.Te vei mulumi cu ceea ce ai ca i ceretorul car e e mulumit cu viaa lui cât timp mai poate tri o zi. Dar sufletul tu va fi strivitîn fiecar e zi de r egr etul c nu lupi pentru ca s poi s pune ³am fcut tot ce îmi sttea în puter e´.Doar când simi dur er ea destul de tar e, doar când îi dor eti ceva destul de tar e, doar atunci veiavea motivaia intern i vei deveni proactiv.

Cum poi obine ce vrei dac nu tii ce vrei?

Un exerciiu foarte important, pe care trebuie s îl faci acum, pentru c fr el nu are rost streci mai departe, este s scrii misiunea i viziunea ta, care sunt constituia ta ca persoan.Codul de legi dup care trieti. P rincipiile tale. Este criteriul dup care msori totul în viaata. De ce este foarte important s ai o declaraie a misiunii tale?Când viziunea i aciunile tale nu sunt aliniate te simi în depresie, anxios, nesatisfcut,nervos. Asta poate duce la o stare permanent de grij, o stare în care simi c poi s faci foarte multe dar rezultatele reale nu sunt pe msur ateptrilor.T rebuie s o scrii pentru c te împuternicete s îi aliniezi aciunile i oamenii din viaa taastfel încât vei ti clar care îi sunt prioritile, ce trebuie s faci zilnic i ce poi sau trebuie slai deoparte. T oi avem 168 de ore într-o sptmân. Nu vei putea s faci tot, i încercând s

faci tot riti s nu faci nimic.Mult vr eme am fost foarte frustr at pentru c de diminea pân sear a fceam totul ca s îi mulumesc venic pe alii, nu tiam s spun ³nu´ i triam într-o permanent stare de stresdin teama de nu dezamgi lumea care avea ateptri de la mine. Ca s poi of eri într-o zi ceva celor din jur, fie c e ajutor material, iubir e, atenie sau orice vr ei tu, tr e buie s le ai tu prima oar. De asta e important s fii un pic egoist la înce put, s te iubeti pe tine, s te dezvoli tu i ste pui pe tine în prim-planul vieii tale, pentru c doar aa poi s per a c într-o zi vei putea of ericeva celor din jurul tu.

Viziunea ta personal

F-i o imagine a ta în viitor. Câteva luni sau câiva ani de acum. Vezi ce ai devenit, cu ce teocupi, ce realizri ai, care sunt valorile tale, cum relaioneaz oamenii cu tine? S IM T E ce fel persoan eti. De azi începe primul pas spre acel tu din viitor. Lsat la voiaîntâmplrii vei fi ca un vas în deriv pe oceanul agitat i tulbure al vieii. Cu un scop, vei aveaun port de destinaie i un motiv s continui drumul. Vei fi puternic/.



S ai o declaraie a misiunii tale nu te va schimba peste noapte, îns te asigur c te vaschimba. În aceast declaraie sunt paii de urmat. reprezint tot ce e mai profund i mai bunîn tine e expresia a ceea ce ai tu mai bun de oferit lumii se adreseaz celor 4 mari dimensiuni: fizic, social/emoional, mental i spiritual este scris s te inspire i s te motiveze la unnivel foarte profund.³ S îi creezi o declaraie a misiunii este unul dintre cele mai puternice i semnificativelucruri pe care le faci ca s preiei conducerea în viaa ta. Vei identifica rolurile pe care vrei sle ai, relaiile, mediul, cine vrei s fii, ce s faci, principiile care îi ancoreaz viaa, scopurilei deciziile care îi vor modela viitorul. E ca i când decizi pe ce perete vrei s sprijini scaravieii i apoi începi s te urci. E un compas ± o surs de ghidare în marea furtunoas a vieii´ (Ste phen Covey, autorul cr ì ii ³The S even Habits of Hig hly Effective People´) Creeaz o viziune! Ai nevoie de 3 lucruri:

1. Ce vreau s fac în viaa (scopuri)?2. Ce fel de persoan vreau s fiu (personalitate)?

3. Ce aciuni trebuie s întreprind ca s îmi manifest scopul i personalitatea?F o declaraie, a scopului i a misiunii tale. Am s te ajut cu tot ce ai nevoie. Dar trebuie s faci ceva ACUM. Nu uita: car acteristica numrul 1 a oamenilor de succes în lume este viteza de implementar e.Dac nu f aci exerciiul acum, ansele s îl f aci scad foarte mult. Asta înseamn c atunci când auzi o idee o aplici IME D IAT i învei ceva din ea. Dac nu o f aci tot ce vei citi nu va avea sens, pentru c fr o viziune i un vis rmâi blocat. Nu este gr eu. Îns dif er la fiecar e per soan.F exerciiul acum, pentru c r ezultatele le vei folosi puin mai târziu.

Ce este misiunea? O pornir e interioar de a f ace o aciune sau de a of eri un serviciu. Ai omisiune? Eu cr ed c da. Mar e încât s schimbe lumea? Nu tiu, dar tiu c e suficient de mar e ca s schimbe lumea ta, viaa ta, viitorul tu.Poate, ca i mine uneori, nu ai chef de un exerciiu, dar viteza de implementar e este cea maiimportant calitate a oamenilor de succes i dac nu ai chef acum s f aci acest lucru PENTRUTINE gândete-te cum va fi când tr e buie s f aci lucruri mai obositoar e, mai gr ele, maiconsumatoar e de timp i energie?

Car e e misiunea ta, visul tu, intenia ta? E foarte important s fie scris de mâna ta! Poate dur a

zile sa

u lunis con

strui

eti o d

eclar aie

puternic i tot timpul tr

e bui

ecitit i r

evizuit. D

ar e VITAL i e necesar s o citeti zilnic mcar o dat i s aduci lucruri noi când simi c e nevoie.

Dac f aci asta nu vei mai pluti în deriv, ci vei naviga cu toate pânzele sus s pr e scopurile tale,s pr e destinul tu.

Valori-scop ± noteaz pe o foaie de hârtie primele 5 valori-scop pe car e le consideri cele mai importante:



a pr ecier ea social armonie interioar bucuria muncii pe car e o f aci bunstar e material demnitate uman dr agoste matur egalitate, libertate, dr e pturi f ericir e înele pciune mântuir ea sufletului o lume a frumosului o lume a pcii o via conforta bil i lipsit de temeri i gri ji o via plin de adr enalin

prietenie sincer i adevr at sigur ana f amiliei securitatea i pros peritatea rii

Valori personale ± noteaz pe o foaie de hârtie primele 5 valori-scop pe car e le considericele mai importante:

ajuttor/sritor ambiios asculttor/supus autocontrol/stpânir e de sine

ca pa bil i prof esional cur ajos cur at ierttor imaginativ inde pendent intelectual iubitor logic onest politicos cr eativ r es ponsa bil vederi largi/minte deschis vesel i optimist înele pt



inteligent emoional ada pta bil comunicativ plin de compasiune i îneleger e competitiv distr activ sincer evoluie i dezvoltar e continu pasional r es pectat r es ponsa bil unic frumos

Str ategiile i lucrurile car e nu au legtur cu valorile i scopurile tale TREBUIE S DISPARURGENT DIN VIAA TA! Acum tr e buie s TRIETI, nu doar s scrii! Beneficiile le culegidoar trind. Citete zilnic i r evino cu îmbuntiri« chiar i dup 1 an de zile. ____________________________________________________________________________

Declaraie(scris de mân)

P entru viaa mea, rezultatele mele i ceea ce am s devin sunt responsabil doar eu, aa c deazi am s fac ce vreau tiind c singura putere este cea pe care i-o asumi. La sfârit eu voi fi

responsabil/ pentru ce fel de caracter sunt i ce am reuit s obin i s realizez în via. Este limpede i clar c orice scuz a vrea s inventez, nu pot. Eu sunt cel mai mare dumanal meu în acest moment i doar felul meu de a fi i obiceiurile mele zilnice m mai opresc sobin orice vreau de la via.Câtigând lupta cu mine însumi, voi dobândi o putere personal extraordinar cu care voi obine ce vreau pentru mine. Apoi voi oferi celor din jur din abundena mea. S copurile prioritare în viaa mea sunt: (aici pui cele 5 valori pe care le-ai notat mai sus). T rsturile de personalitate importante pentrumine sunt: (aici pui cele 5 trsturi prioritare pentru tine). Îmi iau angajamentul ca de diminea pân seara, în fiecare zi, s am în minte i în suflet aceste valori. Ele m definesc i am s fac tot posibilul s le transform într-o realitate puternic a vieii mele. Având în minte aceste valori, tiu c nu pot sri treptele fireti aleevoluiei i astfel m voi ocupa de toate cele 5 trepte ale nevoilor umane. (Eu am pus sugestii la fiecare treapt, tu eti liber/ s pui ce vrei la fiecare treapt a nevoilor). P entru prima treapt, nevoile fiziologice. ( S ugestii) P e plan fizic, prioritile mele sunt alimentaia corect i activitatea fizic. Ele sunt fundaia pentru a putea accesa celelalte nivelela potenialul meu maxim, nu la 50% sau 10% din ceea ce pot fi eu ca fiin uman.



În privina sexului, dac nu sunt satisfcut de viaa mea sexual voi aciona pentru obinereaajutorului sau educaiei necesare pentru a-mi putea satisface nevoile sexuale.Virginitatea i/sau masturbarea nu îmi provoac nici un complex sau stare de vinovie pentruc tiu c societatea a încercat timp de sute i mii de ani s reprime sexualitatea, iar acum neaflm în plin revoluie sexual, alegerile mele îmi aparin i pot s decid ce e mai bine pentrumine singur/. Nevoile de siguran. ( S ugestii) Casa mea ideal arat astfel («). Voi renuna la reflectare i voi trece la aciune. Îmi voi analiza fricile. Dac e nevoie voi apela la sprijinul persoanelor care se pot descurca în situaii care pe mine m depesc. Nevoia de aparinere. ( S ugestii) Cum arat partenerul sau partenera de via ideal pentrumine? Fizic, mental, spiritual.Cum îmi vd familia în viitor? Nu vorbesc de ru oamenii când nu sunt de fa, nu defimez i nu trdez. Voi fi mai atent/ la vestimentaie i accesorii. M voi îngriji cât pot de bine. Nevoia de stim. ( S ugestii) Rolul meu în via este: («). Activitatea mea ideal este s: («).

Nevoia de autoactualizare. ( S ugestii) Care este contribuia mea major în aceast lume? Celas în urm i cu ce vreau s contribui? Îmi voi gsi un mentor sau mai muli! Voi înva s m relaxez. Voi citi cri din domeniul meu i cri de divertisment.Voi cuta educaie, seminare, workshop-uri pentru a-mi umple golurile din educaie sau pentru a întri punctele forte existente. ____________________________________________________________________________ Dac nu îi iese din prima nu îi f ace gri ji. Exer seaz un pic i f-o de mai multe ori. Citete MCAR o dat pe zi i adu îmbuntiri constant. Dac ai fcut ceva ce îi plcea într-o zi i i-ar place s f aci acel lucru mai des dar nu poi acum, noteaz-l. Dac te simi într-un anume f el i

vr ei s te simi permanent aa, noteaz. ine minte i construiete-i viaa.Motivaia extern e frumoas, poate s îi f ac ziua frumoas i te poate motiva un pic s f aciceea ce e nevoie. DAR E NOCIV. Pentru c dac ai nevoie de motivaie extern s f aci unlucru înseamn c cea intern nu e suficient. Înseamn c nu îi dor eti destul de mult acellucru. Înseamn c eti deja pe un drum gr eit.

Povestea lui Julie Moss

Dac m-ai întreba ³cum trebuie s lupt pentru ceea ce îmi doresc?´ a putea s îi art

filmuleul cu Julie Moss, student de 23 de ani care avea o lucrare de licen de scris pe tema³Iron Man´. Considerat cea mai dur competiie sportiv din lume, Iron man se ine în fiecare an în H awaii. Cursa const în înot în ocean (3,86 kilometri), pedalat pe biciclet (180,2kilometri) prin deertul H awaiian i alergat maratonul (42,195 kilometri), T OAT E ÎN ACEEAI ZI. Recordul este deinut de Luc Van Lierde (Belgia) cu 8 ore, 4 minute i 8secunde.



Aadar Julie Moss i-a scris teza de licen în domeniul fiziologiei având ca tem Iron Mani, fr s aib un trecut sportiv sau un antrenament adecvat, a decis s participle la aceastcurs pentru a lua pulsul competiiei i a putea vorbi despre ea în cunotin de cauz. P ân aici nimic deosebit, îns ce a fcut ca Julie Moss s devin o legend a competiiei Iron

Man, s fie denumit un moment de referin în istoria sportului, a fost faptul c, fiind pelocul 1 pân foarte aproape de sfârit, Julie era deshidratat i i-a pierdut toat puterea în picioare i brae. Corpul ei nu o mai asculta i imaginile filmate o artau ca pe o ppudezarticulat, fr control în picioarele i braele ei. A czut la pmânt i a parcurs ultimii zeci de metri TÂ R Â N DU- S E, timp în care a fost depit de o alt concurent, terminând astfel pelocul 2. Muli îns au vzut-o ca pe o învingtoare i a rmas s inspire pentru totdeaunacând cineva îi pune întrebarea ³CUM T REBUIE S LU PT P EN T RU CEEA CE VREAU?´

Aa tr e buie s îi urmr eti scopurile, mergând în 4 la be când simi c nu mai poi.A putea s gsesc mii de cazuri de oameni car e au r euit în cele mai gr ele condiii, mult mai

gr ele decât întâmpini tu acum i s te pun la zid c nu ai nici o scuz s nu obii r ezultatele dorite i a putea s îi s pun ³durerea e temporar, renunarea e venic´.Pot s îi art filmulee ca 212 degr ees: http://www.212mo+++++vie.com/.i alte 22 aici: http://www.simpletruths.com/movies/index.as p.

Ca s te poi tr ezi în fiecar e diminea ca un butoia atomic car e vr ea s f ac performan. i tuai putea s s pui ³Super tar e, ce frumos i ins pir aional!´ Dar problema tii car e e? Dac ai nevoie de aa ceva ca s te ridici diminea din pat i s f aci, atunci e o problem. ÎI LI PS E T E MOT IVAIA IN T ERN, i nici o cantitate de motivaie extern nu îi va facetreaba suficient de bine pentru ca tu s reueti. În schimb, ce ar trebui s faci e s îi personalizezi scopurile i valorile i dorinele, s pui pe hârtie ce îi doreti tu mai mult i sciteti hârtia aia în fiecare zi i AIA s fie motivaia ta, textul tu motivaional fcut dinmintea, sufletul, energia i pasiunea ta. ______________________________________________________________________________

³A ti s-i respeci ferm principiile, s le rmâi fidel în ciudatuturor motivelor contrare, înseamn a fi propriul tu stpân.´

(Arthur S chopenhauer)

T U eti cea mai important persoan din viaa ta. Doar de-asta este a T A, nu?

La sfâritul fiecrui ca pitol am s pun mesajele de la cititori car e m-au ins pir at i determinat sscriu fiecar e ca pitol ca rs puns la într e brile lor.

Problema mea const în meniner ea motivaiei i ambiiei când vr eau s r ealizez un lucru ieficiena cu car e lucr ez în r ealizar ea lui.



* * * S alut P era. S incer îi spun, am greuti în via, nu îmi merge totul perfect dar cam tiu ce amde fcut ca s ajung acolo unde îmi doresc. Mai tiu c toate greutile sau testele pe care le am sau când lucrurile merg apparent rusunt pentru a m duce mai aproape de ceea ce trebuie s devin eu i ceea ce îmi doresc eu sobin în aceast via. A avea foarte multe de învat de la tine, sunt convins, dar acum problema mea ar fi: cum sîmi ajut prietena s scape de încpânare i s îi creeze dorina de a înva toate acestelucruri care ar face-o de succes? P e ce s insist mai mult?

* * * S alut P era. Cred c scriu aici în primul rând pentru a m elibera, îns lucrurile ce m frmânt la ora actual sunt: de ce înc stau în zona de confort când ar trebui s fiu pe afari s cad, de multe ori, s înv din nou s merg, s m remodelez? Apoi« e iminent problema bacului ce îmi bate la u, examen pentru care sunt T OT AL

nepregtit, sunt contient dar în continuare nu fac mare lucru« mai ales c am început s-mi pun problema dac voi intra în bac, din cauza unor certuri cu profesori i mai ales cudiriginta«Cam atât« poate voi mai scrie un mesaj când voi avea mai mult inspiraie.

* * * Pentru înce put f elicitri pentru înc o iniiativ de acest gen.Cr ed c principalele mele probleme (cr ed c i la majoritatea dac stau bine s m gândesc) sunt încr eder ea i motivaia. M tr ezescîn anumite situaii (sau chiar ocazii) pe car e le pot folosi în avantajul meu dar datorit lipsei

încr ederii în mine r enun, i gsesc scuze de genul "înc nu sunt pr egtit".Legat de motivaie, e i mai problematic. Am vise, am i planuri pentru a le tr ansforma înr ealitate, dar întotdeauna e ceva car e s m corup s nu îmi dedic timpul pentru a îmi atinge scopurile. Scuzele s nu mai zic "c sunt la ele acas" când e vorba de motivaia de a f ace ceva.

* * * Dr ag Per a, dup citir ea crii tale ³Per sonalitate alf a´, viaa mea s-a schimbat uimitor. Pot s pune c am atr as în viaa mea sute de oameni pe car e nu îi cunoteam înainte, mi-am schimbat r adicalmentalitatea des pr e r ealitate, cr eativitate, motivaie. Ex perienele din viaa mea au fost f eerice,dei er a vorba exact des pr e r ealitatea pe car e am cr eat-o, exer sându-mi de plin libertatea. Mai pots pune c am fcut ceva pai în ceea ce privete inde pendena. Cea financiar. Veniturile mele în

perioada des pr e car e vorbeam au ex plodat pur i simplu.Ce anume ar tr e bui evitat, sau mai degr a b cum este necesar s procedezi, atunci când lâng tine exista o per soan pesimist, car e cel mai des s pune: "nu pot pentru c nu vr eau´, "nu se poate" itoate astea cr ezând c este o per soan r ealist. Cum procedezi atunci când aceast per soan îieste chiar so/soie?



III. Miestrie i homeostazie ________________________________________________________________________

³Când btlia începe în noi înine,ne îndreptm spre perfeciune.´

(Robert Browning)

Ce este miestria? Pricepere, iscusin deosebit; talent, dibcie, art.1.Miestrie artistic = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desvâririi unei opere literare sau de art.2. (Înv.; concr.) Lucrare, oper, creaie. Lucru care denot iscusin sau meteug în execuie;

unealt, instrument, aparat ingenios.3. Meserie, meteug (care cere pricepere). În pdf-ul ³Descoper-i vocaia´ i-ai fcut o idee des pr e în ce zon se afla a bilitile tale

posibile. Acolo unde e un hobby se poate dezvolta miestria.Dac vr ei succes în via, dac vr ei puter e interioar i exterioar, nu vei avea decât dac deviifoarte bun într-un domeniu. Dac rmâi mediocru vei avea tot timpul un sentiment al neîmpliniriii nici o r ealizar e.T rebuie s înelegi c miestria nu e pentru cei supertalentaì i sau pentru cei norocoi care auînceput devreme. Miestria e pentru oricine se decide s aleag acest drum i s rmân pe el indiferent de vârst, gen sau experien anterioar.

Problema e c avem foarte puine indicii i modele des pr e cum se ajunge la miestrie. Lumea încar e trim azi poate fi vzut ca o cons pir aie împotriva miestriei. Exist un bombardamentcontinuu cu promisiuni de r ecompens imediat, succes instant sau eliber ar e de nevoie sau de dur er e imediat.O s vorbim un pic i des pr e cum societatea lucreaz azi împotriva oamenilor care vor s îi dezvolte abiliti reale i cum amenin educaia, sntatea, relaiile i succesul individual. Chiar i per sonalitatea.

Superficialul

Superficialii a bordeaz orice nou s port, slu j b, activitate, r elaie cu foarte mult entuziasm.



El sau ea sunt înnebunii dup ritualurile de început, pregtirea echipamentului, a lucrurilor necesare, strlucirea NOULUI.Când are primul sprint de progres, superficialul e în extaz. S e laud prietenilor, familiei i oamenilor pe care îi întâlnete pe strad. De abia ateapt etapa urmtoare. i apoi, depresia. În loc s urmeze un nou moment de progres rapid, urmeaz platoul i asta e de neacceptat. P erseverena este o necunoscut pentru superficiali, iar renunarea un obicei automat i firesc. Mintea se umple de scuze. Asta nu e pentru el. E prea competitiv, necompetitiv, agresiv, pasiv, plictisitor, periculos, bla bla. Acest lucru nu îi satisface nevoile lui UNICE.Apoi scenariul se r e pet cu alt activitate îns doar pentru a se termina la f el. Vede oportunitile,saliveaz la gândul r ezultatelor, îns ele nu a par. Superficialii sunt s pecialitii ³lunilor de mier e´.Ex peri în a par ene i roi de rugina superficialitii pe dinuntru.S rmân pe drumul miestriei ar însemna s se schimbe. i pentru un superficial asta e infinitmai gr eu decât s sar la urmtoar ea oportunitate, la urmtoar ea ³luna de mier e´. Se vede ca un

aventurier, dar proba bil rmâne prins venic în ca pcana dintr e imaturitate i maturitate.Când tr age linie, dup ani de zile sau zeci de ani, vede c a fcut mii de lucruri i în acelai timp, NICIUNUL.

Obsesivul

Obsesivul e un om radical, care nu accepta jumti de msur. tie c doar rezultatul conteaz i este dispus s fac ORICE e nevoie ca s obin rezultate. Vrea s obin cât mai mult înc de la prima lecie. Vrea s progreseze cât mai rapid i s afle materialul avansat ACUM. S pre deosebire de superficial, el nu îi mut privirea spre alte activiti sau persoane, ci rmâne foarte concentrat pe una. i asta nu e ru, dar din pcate, obsesivul nu înelegeimportana P LAT OULUI. A momentelor în care trebuie s trieti fr s ai un moment orgasmic, ci s îi faci treaba cu devotament i perseveren.Obsesivul ar e progr es semnificativ la înce put. Îns când ajunge pe platou nu acce pt c e o eta pvital în drumul s pr e miestrie. Se împinge la limite fr mil. Îi dubleaz eforturile. Devine work aholic sau înce pe s hruiasc per soanele pentru car e simte ceva.Devine tentat s trieze sau s caute scurtturi de dr agul progr esului. Tot ce conteaz e s ì incurba de învar e orientat în sus, indif er ent dac tr e buie s sacrifice dezvoltar ea fir easc sau



educaia, planurile sau invesiile. În r elaii, obsesivul sufoc. Tot ce conteaz e s meninemoiile puternice, adr enalina, chiar dac asta înseamn s cr eeze tensiuni car e nu sunt necesar e,certuri etc. Nu înelege necesitatea platoului, a perioadelor în car e r elaia tr e buie s cr easc, s se dezvolte de la sine.Obsesivul este car acterizat de o evoluie în zig-zag, urmat de o cder e cu sigur an dur eroas i pentru el i pentru cei din jur.

Mediocrul

Mediocrul are alt atitudine. S e prinde cum merg lucrurile îns rmâne pe platou pe timpnelimitat. Dup ce înva un pic i are progres, din diverse motive continu s fac activitileîntr-un mod rutinier i fr emoii i pasiune. Aceeai slu j b timp de zeci de ani doar pentru unsalariul lunar, aceeai r elaie nesatisfctoar e doar din team c nu e destul de bun pentrualtcineva.Îns când cel de lâng tine devine mai bun pe plan prof esional sau uman, rmâi în urm ifrustr ar ea cr ete. Ai r egr ete i intri în de pr esie. Eti prsit, alungat, a bandonat i consideri csoarta e nedr ea pt.

Cele 3 tipuri de mai sus te pot ajuta s îi dai seama de ce nu eti tu în momentul sta pe drumulmiestriei.Miestria îi va aduce dur eri de ca p neate ptate i de asemenea r ecompense neate ptate i nu veiatinge niciodat o destinaie final.Vei înva des pr e tine la f el de mult ca i des pr e a bilitile pe car e i le antr enezi i dezvoli. idei de multe ori vei fi surprins de ce i cum poi înva, progr esul tu ctr e miestrie va avea tottimpul un ritm car e ar at aa:

Nu exist metod de a scurta acest drum. ORICE abilitate nou vrei s învei, exist sprinturi scurte de progres i apoi un mic declin i apoi un platou ceva mai înalt decât nivelul la careerai înainte.



Orice antr enor din lumea asta îi va putea confirma lucrul sta. Fie c e vorba de k ar ate, de pian,de învat cum s f aci bani, s învei s ai succes cu sexul opus, în r elaii, în orice domeniu. P entru a porni pe aceast cale, S INGURA care îi va aduce satisfacie adevrat i permanent, trebuie s exersezi cu rbdare, perseveren, încpânare chiar. Dar pentru aajunge s te bucuri de rezultate, trebuie s fii dispus s petreci buci bune de timp pe acel platou în care exersezi ZILNIC, chiar dac pare c nu progresezi, pentru ca din când în când s ai câte o explozie de progres i s mai urci o treapt, un nivel. De ce e nevoie s stai pe platou i nu poi înva în ritm alert, pas dup pas, nivel dup nivel fr s stai pe acel platou? P entru c atunci când învei o nou abilitate, când i-o antrenezi, trebuie s îi înrdcinezi noile obiceiuri în sistemul nervos. Mer sul pe jos este înrdcinat în sistemul nervos, îl f aci fr s te gândeti la el, este un obiceiautomat.Condusul unei maini de ctr e un of er cu ex perien este înrdcinat, o f ace automat.Orice abilitate antrenat suficient devine un automatism. Asta se numete s fii bun în ceva,

s fii profesionist. Când faci ceea ce faci foarte bine i în mod automat.Când îns începi s învei o nou abilitate, indif er ent c e cr ear ea unui imperiu, sau fcut bani,sau cântat la un instrument, sau o disciplin s portiv, tr e buie s te gândeti la acea a bilitate, la exerciiile de înce ptor pe car e le f aci. T rebuie s înlocuieti tipare vechi de gândire, emoie,senzaie, micare cu unele noi. Asta aduce în joc un sistem cognitiv, asociat cu un sistem habitual (obiceiurile) i un sistem deefort, asociat cu hipocampul, situat la baza creierului. S istemul cognitiv i cel de efort devinajuttoare pentru sistemul habitual pân când obiceiurile noi sunt învate. Cu alte cuvinte,suntem reprogramai. Când treaba este fcut, sistemul cognitiv i de efort se retrag. Apoi numai trebuie s te gândeti i nu mai simi un efort când faci acel lucru nou.

Mer sul pe jos, mentalitatea, socializar ea etc. sunt învate astf el. Le f aci a poi fr s gândeti.Acum problema noastr mar e este c atunci când un tânr de 25 de ani vine i s pune c nu este satisfcut de viaa lui sexual, de r elaii, c nu înelege f emeile, misiunea este i mai gr ea. Pentruc nu e destul s îi antr eneze noi a biliti i obiceiuri, dar tr e buie s le DEZVEE pe cele vechi.Dac o per soan s-a obinuit s gândeasc negativ des pr e orice lucru în via, o f ace automat frefort i fr s se gândeasc.Cum este cel mai bine aadar s devii foarte bun în ceea ce vrei s faci? Exerciiu continuu, practic, dar o faci în primul rând D IN P LCEREA D E A FACE ACEL LUCRU. De aceea sespune c orice faci trebuie s faci cu pasiune. P entru c dac nu faci ce faci din plcere în

primul rând, nu vei ajunge foarte bun la acel lucru niciodat.

Rzboiul împotriva miestriei (obstacolul 1)

Momentele climatice, MON T AJELE sunt cea mai mar e a bur eal pe car e o vezi i car e intoxic mintea i sufletul omului i cr ed c e cel mai mar e obstacol în calea succesuluifiecruia dintr e noi.În filmul Rock y, Stallone se antr eneaz pe o dur at car e în film ì ine



exact 2 minute i 37 de secunde. Aici e clipul în car e vedem cum Rock y alearg, f ace flotri, ridic gr euti, exer seaz la sac i boxeaz pr egtindu-se exact 2:37 minute, dupcar e sar e victorios pe scri pr egtit pentru lupta decisiv a vieii lui: montaj.

Filmele de dragoste. Pe un forum, îmi par e ru c nu mai tiu car e, am citit uncomentariu.Un tip s punea c iubita lui i cu el se uitau la un film de dr agoste. La sfâritgagica îl într ea b ³De ce nu putem avea i noi parte de aa o iubir e ca în film?´ iar tipuls pune ³ pentru c filmul dur eaz 90 de minute´. Asta ar at ce victime f ace media.

Reclamele. Într-o zi mizer a bil de iarn un cuplu tânr vede în vitrina r eclama uneiagenii de turism. Privir ea lor ajunge pe o carte de cr edit i sunt tr ans portai instantaneuîntr-un par adis tropical. Continu s priveti i vei vedea acelai tipar în toate r eclamele.Toate se concentr eaz pe momentul climatic. Pr jitur a este fcut, cur sa este alergat i câtigat, tineri frumoi i entuziati sar în sus în timp ce beau nu tiu ce butur. Viaa cu ceea ce mai frumos în ea, ni se art în r eclame, tr e buie trit unmoment climatic dup altul. Cea mai ciudat f antezie pe car e o ai poate fi r ealizat fr

nici un efort.Coninutul r eclamelor nu e atât de periculos pe cât e ritmul. O plcer e una dupalta. O f antezie înghesuit peste alta. NU EXIST PLATOU.

Calea orgasmelor nesfârite

Gener aiile car e cr esc în f aa televizorului au consumul deasupr a oricr ei alte valori.De accea nue de mir ar e c majoritatea îi imagineaz c viaa ar tr e bui s fie un orgasm dup altul. Ce f acemcând viaa noastr de zi cu zi nu e ca la televizor? Când r ezultatele nu sunt ca în filme, campioniinu sunt fcui în 5 minute, dr agostea nu e ca în r eclame, banii nu îi f aci într-o clip?Ia un drog. Pariuri, alcool, divertisment nesfârit. Toate cr eeaz de pendenì .Evident, pe termen lung mentalitatea asta te distruge. Dar cine din cultur a i societatea noastr(car e ar e inter esul ca tu s consumi) e dis pus s te avertizeze c încercar ea de a atinge momente

climatice unul dup altul, fie c sunt un f el de droguri sau nu, se sfâreète astf el:



Banca lâng casa de pariuri este peisajul fir esc de azi. 80% din câtigtorii la loto îi pierd toi banii în 5 ani i sfâresc mai sr aci ca înainte pentru c nu au mintea pr egtit.i tii car e e motivul psihologic principal pentru car e se întâmpl asta? Fiecar e s pune ³eu nu i-a pierde´. Mentalitatea de a f ace ³o mecherie´, de a gsi scurtturi, de a fructifica oportuniti pentru a mai supr avieui o zi atinge a proa pe totul în viaa noastr.Dar nu e nimeni car e s s pun: ³Exist o vr eme pentru semnat i o vr eme pentru cules´. Nus pune nimeni c mecheriile i oportunitile de azi sa p groa pa de mâine.Majoritatea bolilor fizice, ulcer, cancer, cder ea prului, boli de inim îi au originea în psihiculnostru. Îns nimeni nu se uit la adevr atele cauze. Toi tr ateaz doar ce se vede, simptomul.Odat ce ai un vis, un scop, nu te mai msori cu cei din jur. Victoria per sonal e pe primul loc tottimpul. Pentru mine conteaz dac ce f ac azi e mai bun decât ce am fcut ieri. Dac am evoluat.Dac da, asta e r eeta s ajung unde vr eau. E doar o problem de timp.

Homeostazia (obstacolul 2)

Definir ea homeostaziei (sau de ce ceretorii sunt mulumii s fie ceretori, sr acii s fie sr aci,mediocrii s fie mediocri i învingtorii s fie învingtori): proprietate a organismului de amenine, în limite foarte apropiate, constantele mediului intern; proprietate a organismelor viide a-i menine diferitele constante fiziologice. Deci homeostazia este acea proprietate aorganismului i psihicului uman de a se simi confortabil, acea stare de bine când suntemsatisfcui, comozi i nu vrem s ne deranjeze nimic.Ce înseamn asta? Dac timp de câteva luni de zile stai doar în f aa calculatorului pe internet, organismul se

va obinui aa i se va simi inconforta bil când va tr e bui s schimbe brusc obiceiul sta is mearg în fiecar e zi, de exemplu, s f ac s port.

Dac o per soan s-a obinuit cu srcia i ar e o sum mai mar e de bani la un moment dat,îi va cheltui r e pede pe tot ce a puc, pentru c star ea natur al este srcia i organismul s-a obinuit aa, i, oricât de ciudat ar pr ea, acei bani în plus îi provoac o star e de disconfort, iar organismul vr ea s r evin la star ea în car e se simea bine.

Dac s-a obinuit cu lenea, va fi foarte gr eu s învee hrnicia, pentru c nu se va simideloc natur al.

În cazul meu, problema er a c organismul meu i psihicul aveau homeostazia setat s fiuun muppet lene, fr succes; stteam în cas i citeam cri i, când tr e buia s ies dincas i s înv cum s obin ceea ce vr eau, nu m mai simeam ³eu însumi´, pentru cmuppet-ul din mine er a der an jat. Muppet-ului nu îi place s îl der an jezi din confortul lui.i er a foarte suprtor pentru muppet s se gândeasc c o s am succes, pentru c s-ar finscut alf a, iar muppet-ul tr e buia s moar. Lenea, comoditatea, amânar ea er au³natur ale´ i m fceau s m simt ³eu însumi´.Un alt stil de via ar fi fost suprtor pentru muppet-ul din mine i, pur i simplu,simeam c nu er am ³eu însumi´ dac a fiavut succes.Apoi au urmat cinci ani în car e am luptat cu muppet-ul din mine, mi-am



propus s f ac orice e nevoie, am suf erit eec dup eec, a poi am învat i am înce put sam success pân la nivelul în car e pot înva pe alii.

De fiecar e dat când der eglezi homeostazia, atât de der an jat poate fi organismul încât pot a pr ea chiar i tulburri fizice, cum ar fi ameeli, gr euri, senzaii ne plcute în stomac, se der egleazsistemul digestiv, în plan psihic pot a pr ea de pr esii, lips de chef pentru orice activitate, intervinlenea i amânar ea.Tr e buie s îi asumi riscul pentru toate acestea, dac vr ei cu adevr at s ai o alt via decât cea pe car e o ai acum. Dac vr ei s tr eci r e pede de la ceea ce îi of er acum viaa la succesul adevr atîn viaa de zi cu zi, schimbar ea va fi dur i sta e pr eul pe car e tr e buie s îl plteti.Ceea ce vreau s te înv este s scoi din tine calitile pe care le ai adormite i s îi dezvoli personalitatea, încât s poi avea viaa sexual pe care o vrei, relaiile pe care le doreti, statut social înalt folosindu-te doar de personalitatea ta. P entru a avea rezultatele pe care le vrei, va trebui s te implici complet, fizic, emoional, psihici spiritual. Ceea ce urmeaz s învei i mai ales ceea ce va trebui s faci ca s ajungi

persoana care are succes în aceste aspecte ale vieii nu va fi o simpl plimbare prin parc. Aproape sigur, dac nu ai viaa pe care o vrei, va trebui s îi deranjezi homeostazia, dar enevoie de puin efort i sudoare, dac vrei s obii într-un timp scurt ceea ce muli nu obinîntr-o via.Când a tr e buit s înv toate aceste lucruri, nu m simeam deloc ³eu însumi´, dar nu am r enunatnici o clip, pentru c mi-am dorit foarte mult s r euesc. i cr ede-m c niciodat nu m-amsimit mai ³eu însumi´ decât acum.

Aadar, gândete-te bine înainte s zici ³nu pot s f ac asta, pentru c nu sunt eu´.Emuppet-ul din tine car e zice asta, pentru c o s îl der an jeze un lucru nou pe car e îl f aci. Emuppet-ul car e nu te las s f aci s port, car e nu te las s citeti o carte ca s devii mai

bun, s învei des pr e r elaii i iubir e, s ex perimentezi orice vr ei în via ca s câtigiex perien. i oricine te opr ete s f aci aceste lucruri e la rândul su un muppet. Pe lângmuppet-ul din tine.Când ai succes, o s te simi i mai tu însui decât când nu îl ai. Ca s ai puter e în lumea exterioar, tr e buie nea pr at s ai puter e interioar. Asta înseamn s te bazezi pe tine, scr ezi în tine, s tii c nu poi da vina pe nimeni decât pe tine. S ai putere personal înseamn s ai o viziune real asupra ta i a lumii, s fii sincer cu tine, iar respectul de sine este esenial. Orice f aci de acum încolo, pune lâng acestcuvânt: RESPECT. Dac nu te r es peci pe tine, ai pierdut înainte s înce pi. Dac cr ezi cnu merii, nu vei avea nimic.

M-am strduit s f ac un material ca s ajut oamenii, s scot ce e mai bun în ei i s îi motivez, sfie liberi i inde pendeni. Asta e cea mai bun dovad c eu cr ed în tine. Mai rmâne s cr ezi itu în tine.Homeostazia te va f ace s te simi conforta bil, indif er ent de nivelul tu de tri, de succesul pe car e îl ai în via i indif er ent dac eti o per soan mulumit de tine sau nu.



Dac vr ei s tr eci de la ceea ce eti acum, la per soana car e ar e tot ce îi dor ete, va tr e bui ssupori o star e tempor ar de disconfort, pân când te vei simi bine fiind per soan alf a.Corpul nostru, cr eierul i comportamentul au o tendin înnscut s rmân în aceeai star e într e nite limite foarte strâmte i dac acele limite sunt de pite s poat r eveni brusc într e limitele cunoscute.i asta e un lucru bun de cele mai multe ori. Dac temper atur a corpului ar urca sau ar scdea cu10% ai avea probleme foarte mari. La f el e i cu glicemia i multe alte funcii de baz ale corpului tu.Aceast star e de echilibru, de r ezisten la schimbar e se numete homeostazie. De la o bacterie,de la o broasc èi pân la un om i de la o f amilie la grupuri mari de oameni i într egi culturiavem parte de homeostazie ± iar legile ei sunt vala bile i strilor psihice i comportamentului, nudoar fizicului.Am s pus cum funcioneaz homeostazia în fizic. Psihic, dac eti obinuit s te uii la televizor 10 or e pe zi asta e star ea în car e tu te simi natur al. Orice altceva e perce put ca ³ru´ i ³gr eu´ de

organismul i mintea ta.În grupuri, de exemplu f amilie, echilibrul i homeostazia sunt meninute prin instruciuni, pede pse, privilegii, r eguli, cadouri, f avoruri, semne de a probar e i af eciune.O naiune este inut la un loc de cultur a ei, de legi, educaie, s port, modelar ea oamenilor de succes etc.Aadar, homeostazia este funcia car e ajut la supr avieuir ea lucrurilor aa cum sunt ele ÎNACEST MOMENT.Problema e c homeostazia f ace lucrurile s rmân la f el i când lucrurile nu arta foarte bine.S zicem c în ultimii 2 ani ai avut o via sedentar. Acum prietenii ti tr ag de tine i îi daiseama c ai nevoie de s port i te hotrti s mergi la alergat. Îi iei teniii, tr eningul i o iei la

pas. Apoi, la 2 minute dup ce ai înce put, ceva oribil se întâmpl. Poate i se f ace ru la stomacsau te iau ameelile. Poate ai un sentiment de sufocar e i par alizie. Te cuprinde panica. Poate veimuri.NU vei muri. Ce se întâmpl e un semnal de alarm homeostatic.³Ateniune! Se petr ec schimbri semnificative în r es pir aie, ritm cardiac i meta bolism. Opr ete ce f aci IMEDIAT!´ H omeostazia nu face deosebire între schimbrile în bine i schimbrile în ru. Ea rezistORICREI schimbri. În orice stare eti acum, este considerat NORMAL de ctre fizicul i psihicul tu. Asta e prima problem pe care o vei întâmpina.Dac eti sr ac, sedentar, fr succes, doborât fizic i psihic, în de pr esie de pr ea mult timp« este

consider at norm

al i oric

eînc

ercar e

de sch

imbar e

va

fi perce put c

ao

amenin

ar e

de

organismuli psihicul tu.

P rimul pas este înelegerea acelui lucru i când schimbarea va începe s se produc s tii i s lupi împotriva homeostaziei.

Fii contient de cum funcioneaz homeostazia i când lucrezi pentru schimbare nu olsa s te opreasc. Ateapt-te la rezisten fizic i psihic. Când alarma începe ssune nu înseamn c eti bolnav sau o s mori, sau c eti lene, sau c ai greit



fcând alegerea s te schimbi. Este un indicator c viaa ta se schimb aa cum îi doreti, în bine, prin alegerile tale. Nu intra în panic i nu da înapoi. Aa cum ammai spus, te poi atepta la rezisten din partea familiei, a prietenilor,a anturajului. H omeostazia se aplic i la nivel de grup social. Când începi s te schimbi, întreg sistemul din care faci parte începe s se schimbe. Oameni vor reaciona de multe ori negativ, dar nu îi vor rul. E doar homeostazia i se vor adapta dac perseverezi.

Negociaz cu rezistena ta la schimbare. Când schimbarea începe, fii atent la durere,la nemulumiri. T rebuie s perseverezi i s împingi înainte, dar s ai grij s nu te forezi încât s te accidentezi. La limit, dar contient de tine. NU te împinge înaintenebunete. Negociaz cu durerea. Cum reacionezi când îi forezi limitele? T eam? P sihosomatic? T endin de autosabotaj? Certuri cu cei din jur? Niciuna de mai sus? S tai pe faz. Negociaz.

Dezvolt un sistem de suport. Cel mai bine e s te aliezi cu oameni care au trecut princeva asemntor sau poate chiar trec împreun cu tine.

Poveste din cartea Master y de George Leonard: când Jigoro K ano, fondatorul judoului, er a btrân i a proa pe de moarte, i-a chemat discipolii lâng el i le-a s pus c vr ea s fie înmormântat cu centur alb. Cât de modest din partea celui mai avansat judok a din lume s fie îngropat cu emblema unui înce ptor. Aa cum moartea este o tr ansformar e i ne tr ansform înînce ptori, la f el f ace i viaa, din nou i din nou. Dac acum vr ei alte r ezultate i un alt stil de via, vei tr ece prin tr ansformri. Acce pt s mergi pe calea miestriei înce pând cu înce putul.Poart centur alb fr ruine i caut s devii mai bun puin în fiecar e zi.

De ce când totul e în r egul pe plan material i prof esional nu o duci bine în viaa sentimental ivicever sa? În ce const echilibrul dintr e planurile material, prof esional, s piritual i sentimental

ale vieii unui om? Asta e problema car e pe mine m pr eocup în momentul de f aì . Gsir ea echilibrului.

* * * A vr ea s te într e b un lucru car e în ultimul timp m-a pus pe gânduri.tiu c atunci când vr ei ceva i f aci tot posibilul s-l r ealizezi îl poi obine. i dac vr ei s fie bine tr e buie s-i f aci un progr am strict, s-l r es peci etc. Eh, de la un timp m-a pus pe gândurialt variant: "Nu mai încerca s controlezi atât i doar las s fie" (Fight Club).Pi astea douchestii mi se par e c se bat ca p în ca p. Car e tr e buie urmat? A fi bucuros

dac ai putea s-mi dai un rs puns la într e bar ea asta.

* * * Citesc de ceva vr eme ce scrii i mi se par foarte inter esante i de folos lucrurile pe car e le s pui.Iat unul dintr e gândurile car e m frmânt pe mine în acest moment: am 27 de ani, o r elaie de car e sunt mulumit, îns locuiesc cu prinii, am locuit dintotdeauna.



Prinii mei sunt pensionari, mama a fost prof esoar, tata cam ar e probleme cu alcoolul, ei stauîn majoritatea timpului acas. Am impr esia de multe ori c mediul acesta cu ei nu m ajut sevoluez, s m maturizez (e o chestie, vin tot timpul peste mine, nu sunt ru intenionai, dar vor s m "ddceasc" - asta e mama, tata, având probleme cu alcoolul, din pcate mai f ace scandaluri în cas, ceea ce nu e plcut deloc).

IV. Obiceiurile ____________________________________________________________________________

³ S dete un gând, culege o aciune. S dete o aciune, culegeun obicei. S dete un obicei, culege un caracter. S dete un

caracter, culege un destin.´ ( S tephen Covey)

Acel lucru pe car e îl f acem cu per sever en devine mai uor de fcut. Nu pentru c natur a aceluilucru s-a schimbat, ci pentru c PUTEREA noastr de a f ace acel lucru a cr escut. Suntem ceea ce f acem în mod r e petat. Aadar, excelenì a nu e r ezultatul unei aciuni, ci al unui obicei.Performana pe timp de furtun: acum 5 luni am scris un material ex perimental pentru unul dinsite-urile de car e m ocup, Arta seduciei. În el am pus un ca pitol des pr e OBICEIURI. Mai exacte vorba des pr e tehnicile i metodele folosite de s portivi de performan, car e sunt ada ptate de s pecialiti în psihologie s portiv i dezvoltar e per sonal pentru a ajuta ORICE OM în efortul de a excela în domeniul su, indif er ent car e e acesta.Am primit f eed-back în ultimele luni i am ajuns la 2 concluzii; este unul dintr e cele maiinter esante lucruri pe car e le-am descoperit în ultimii ani, dei er a sub nasul meu i l-am ignor at.

Dac nu ai motivaie intern, dac nu îi doreti cu adevrat, nu poi aplica aceast tehnicextraordinar de eficient pentru c te duce la limitele tale fizice i psihice i te oblig s iei din zona de confort i s LU P I în adevratul sens al cuvântului. S lupi i s peti petrâmuri noi i neexplorate ale fiinei tale. T e duce la autocunoatere brusc i neateptat i tevezi pe tine aa cum eti i cum probabil nu te-ai vzut niciodat.E amuzant când te gândeti c tot ce ai nevoie e un ta bel pe car e îl ai mai jos, un pix i tr e buie snotezi în ta bel 4, 5 sau 6 rânduri. Foaia aia de hârtie cu ta belul de pe ea te duce într-un locextr aordinar. Locul unde te vezi pe tine aa cum eti i te pune s lupi.În continuar e e un r ezumat a ceea ce scriam în materialul des pr e obiceiuri.În acest material am îmbinat câteva conce pte de psihologie s portiv (cunoscute i a plicate de campioni pentru a avea performanì e) cu lucrurile pe car e le-am învat, trit i observat pânacum în legtur oamenii.³The Power of Full Engagement´ (de Jim Loehr i Tony Schwartz): autorii acestei cri au luatconce ptele de psihologie s portiv folosite în pr egtir ea campionilor de s port i le-au ada ptat pentru oamenii normali car e vor s aib performanì e foarte bune în orice domeniu activeaz, nudoar s portiv. Eu le folosesc acum i aici ca s contur ez un plan de aciune pentru cei car e vor s



obin performan în viaa lor într-un ritm car e nu mai las loc de pierder e de vr eme sauamânar e.De obicei, la psihologul s portiv ajung s portivii car e au tot ce e nevoie pentru a r eui (talent,antr enamente, o excelent condiie fizic etc.), i totui nu ating mar ea performan. Indif er entdin ce s port vin, psihologul s portiv nu lucr eaz la tehnica lor, ci la f elul în car e ei acumuleazenergia i f elul în car e se r ecuper eaz dup ce particip la meciuri i concur suri.Când au fost studiai juctorii de tenis, ca s se pun în eviden ce anume f ace dif er ena într e campionii mondiali i locurile 80-90, nu s-au gsit dif er ene la tehnic, la modul în car e lovescmingea sau la f elul în car e se antr eneaz. Dup ani de zile de cercetri, urmrind s portivii de pe locurile 1 i 2 jucând, au descoperit c fiecar e dintr e aceti juctori ar e un RITUAL în momentulîn car e punctul se încheie i se produce acea pauz de 20-25 de secunde într e mingi. Nici unuldin juctori nu er a contient c desfur a acel ritual. Indiferent de ce vrei s faci în via, nu vei putea face bine dac nu ai cele 4 rezervoare ale fiinei tale pline de energie. Energia înseamn capacitate de a face munca i, aa cum tii

deja, prin activitate i munc obii lucrurile pe care le vrei în via.Trim într-o perioad în car e suntem bombardai de informaie pe toate cile, în car e atenia ne este sub asediu i nu am avem timp s f acem nimic bine. În aceste timpuri e nevoie s te educi înaa f el încât s poi avea r ezultate i chiar s f aci performan în domeniile car e te pasioneaz pe tine, în timp ce în jurul tu e o furtun.Timpul nu mai este o r esur s. Toi avem 168 de or e într-o sptmân, în timp ce vr em s ne dezvoltm tot mai multe ca paciti: s citim mai mult, s ex perimentm mai mult, s evolummai mult, s f acem bani mai muli, s ne distrm mai mult, s cunoatem mai muli oameni etc.T impul este în afara noastr i nu putem avea mai mult timp. Energia îns este în interiorul nostru. i este interesant c oamenii sunt genii la a consuma

energie i sunt retardai la a-i umple din nou rezervoarele pentru o nou zi. P entru a putea avea performane, trebuie s învei c energia este cea mai preioas resurs ata, nu timpul. S îi extinzi capacitatea de a înva, experimenta i evolua vine prin voina de a înduradisconfort pe termen scurt pentru recompensele pe termen lung.PRIMUL LUCRU pe car e tr e buie s îl tii e c evoluia, învatul i ex perimentar ea în viaa r eala ceea ce învei nu se manif est în linie dr ea pt. Ci sub forma unei oscilaii într e efort în af ar a zonei de confort i a poi r elaxar e i r ecuper ar e.

Inima bate aa:



Undele emise de cr eier ar at aa:

Muchiul se contr act când este sub tensiune i se r elaxeaz când tensiunea este eliber at. Totular e un ciclu. Dac doar munceti sau doar te r elaxezi, vei ajunge o victim a propriului tu stil de



via. Acum, orice vr ei s f aci, ca s f aci bine, tr e buie s fii la maxim din potenialul tu. i pentru asta tr e buie s îi r ealizezi o igien mental.Dac mergi în linie dr ea pt, e puizezi r esur sele i cazi lat. i dac îi imaginezi c tii cum s îir evii eficient, o s vezi în continuar e cum stau lucrurile« Dac nu f aci nimic, a bilitile tale se atrofiaz, aa cum un muchi nefolosit se atrofiaz.Ceea ce i-au dat seama cei 2 psihologi s portivi de car e vorbeam la înce putul acestui ca pitol e cîn s port (ca în orice domeniu al vieii) nu poi avea rezultate decât dac foloseti toate cele 4tipuri de energie în mod susinut i, în acelai timp, tii s le încarci la loc rapid i eficient. Acesta este un adevr pe car e foarte puini oameni îl tiu, de aceea foarte puini oameni suntcampioni în s port sau sunt oameni de mar e succes în orice domeniu.

Cele 4 tipuri de energie Energia fizic alimentând focul : energia fizic reprezint CAN T I T AT EA D E

ENERGIE de care dispunem.Fr ea nu putem f ace nimic i toate celelalte tipuri de

energii se bazeaz pe ea. Energia fizic o dobândeti prin: nutriie sport relaxarea din timpul zilei somnul de noapte

Energia emoional transformând ameninarea în provocare: energia emoionalreprezint CALI T AT EA energiei noastre. Poate fi negativ sau pozitiv. Muli oamenitriesc într-o star e permanent de str es emoional, cu garda sus, pr egtii de conflict i nur ealizeaz c atunci când nu eti în r egul cu propriile emoii îi subminezi gr av

performana. Energia mental, concentrare i optimism realist: s poi s te gândeti concentrat doar la un lucru pentru o perioad de timp, asta e cea mai preioas resurs acreierului. P uterea de concentrare. De acum încolo, când citeti, nu f aci nimic altceva.Când f aci s port, nu f aci nimic altceva. Când lucr ezi, închizi tot. De fiecar e dat când f acimultitasking TE TÂLHRETI SINGUR. Pentru c în loc s f aci la calitatea maxim unlucru, acea calitate se distribuie în toate celelalte lucruri pe car e le f aci; deci r ezultcalitatea mai sla b la toate. Energia spiritual, pentru cel care are D E CE s triasc: ceea ce faci conteaz P EN T RU T INE. Compar succesul cu tine. ³Nu te uita la ca pr a vecinului, cci vei tinde s te consideri mai pr ejos decât el, iar o astf el de atitudine îi va af ecta puter ea de

concentr ar e. T u eti tu, el este el, nu concurezi decât cu tine însui i pentruidealurile tale!´ De ce nu sunt r ezultate?

Toi avem 168 de or e într-o sptmân. i sunt atâtea de fcut!



Culoar ea gri r e pr ezint energia pe car e o ar e 95% din populaì ie cu r ezultate mediocr e.Culoar ea roèie r e pr ezint energia pe car e o au campionii èi oamenii de succes în diver sele domenii ale vieì ii, 5% din populaì ie. Nu conteaz dac ai motive sau nu s te simi cum arat în zonele gri. Ce conteaz e LA CE ÎI FOLO S E T E IE s te simi astfel. Nu uita: DEVII bun la ceea ce f aci ÎN MOD REPETAT.

Dac eti tot timpul sub pr esiune i pr egtit de conflicte cu cei din jur, la asta vei devein

bun. O vei f ace automat. D AR NU T E AJU T , pentru c e energie irosit pe oameni care intervin în viaa ta fr s fie invitai i care i-o consum în lucruri mrunte i nesemnificative pe termen mediu i lung.

Dac eti obinuit s faci multitasking i o faci în mod repetat, VEI FACE A ST A P ERMANEN T i va scdea calitatea a tot ce faci, fr s îi dai seama. Studiile ar at cdac f aci multitasking îi scade IQ-ul mai mult decât o f ace fumatul de mari juana.Scoate la imprimant cadr anul i uit-te la el. De 3 ori pe zi: dimineaa, la prânz i sear a. iîntr ea b-te în car e din ele te încadr ezi.

Dac nu eti în zona roie, întreab-te de ce. Oamenii ajung s cr ead c e normal s se afle în zonele gri pentru c s-au simit aa de cele mai multe ori pân acum. Nici nur ealizeaz c sunt pui pe ceart, c sunt în de pr esie, c sunt cuprini de pasivitate. CREDC E FIRESC. DAR NU E. E natur al pentru tine poate s te simi în zona gri, dar nu e natur al pentru PERFORMANiA i REZULTATELE din viaa r eal.

Întreab-te în ce cadran eti în fiecare zi i dac nu eti în zona roie, AFL MOT IVELE I ELIMIN-LE.

În partea a 3-a am s îi art f elul pr actic pe car e îl poi a plica de azi i prin car e poi înce pe s pr actici lucrurile car e te vor f ace s te simi ca un campion i s ai r ezultate pe msur.



Par e banal, dar numitorul numrul 1 al oamenilor de succes este viteza de implementar e, dur ata de timp într e o idee i testar ea ei. Nu tr e buie s te simi obligat s ai succes, f ce îi f ace ie plcer e.De f a pt, în via nu TREBUIE decât un sigur lucru s f aci: TREBUIE s mori. În r est eti liber,i dac cineva te judec pentru ce f aci sau cum o f aci, ar at-i degetul mi jlociu.Bun. Acum tii de ce nu poi avea r ezultate la maximum din potenialul tu. i eu tiam. i nuam fcut nimic. De ce? P entru c eu am fost cel mai mare duman al meu. Eu, cu obiceiurile mele, cu mintea meacare fcea poveti care s gseasc scuze i motive pentru care nu aveam rezultate, cu lenea i comoditatea i amânarea. tiam T OT ce trebuie s tiu, aveam T OAT E materialele necesare i mult mai mult de atât, i nu erau rezultate.Într-o zi mi-am dat seama de ce unii oameni au r ezultate, în timp ce majoritatea se uit la ei icomenteaz. Pentru c cei din urm nu pot s f ac mai mult de atât, în timp ce gsesc scuze imotive pentru propria lor lipsa de r ezultate. i îì i voi s pune imediat de ce.

Voina i lipsa de disciplin interioarAa c am decis s m testez. S vd dac sunt stpânul meu sau sunt alte lucruri car e mstpânesc.Mi-am propus ca indif er ent la ce or m culc (la 22, la 1 sau nu dorm deloc), la or a 5 dimineaa,în fiecar e zi, s fiu în picioar e i s alerg 25-30 de minute.În prima zi am r euit. Pentru c aa sunt eu când sunt entuziasmat de ceva. Înce p în for. Amalergat, am fcut du, m-am culcat la loc, iar când m-am tr ezit m simeam extr aordinar. Mi-a cam dat peste ca p ritmul i dup-masa a tr e buit s dorm.

A doua zi diminea a sunat ceasul din nou la or a 5. Somnul er a atât de bun încât am zis ³Nu pot!E a bsurd, ce prostie e asta s te tr ezeti de diminea la 5 i s alergi de ne bun? Ce legtur ar e asta cu succesul i ce vr ei în via?´ Corpul, mintea, emoiile, toate s-au aliat ÎMPOTRIVA MEA. Dei er a un sâmbur e de voin, er a ne putincios în f aa a ceea ce eu er am ca om atunci. În clipa aceea mi-am dat seama de ce oameniinu au r ezultate i de ce eu în viaa mea fceam mult pr ea puine, când dor eam atât de multe.Auzisem des pr e teoriile car e s pun cum oamenii se mint singuri i îi sa boteaz succesul, dar niciodat nu am simit-o atât de clar i limpede.Mi-am dat seama c aa e cu toate as pectele vieii.Vr eau libertate i inde pendenì . Vr eau sex. Vr eau af eciune, vr eau bani, vr eau linite. Continutu lista.i a poi NU AM i NU AI NIMIC DIN CE ÎI DORETI.Pentru c partea aceea din tine, car e vr ea i poate, e sufocat de partea din tine car e doarme cândtu zici ³scoal-te´ i car e e inamicul numrul 1! Luptând cu lumea exterioar i cu toate provocrile ei, uii de inamicul cel mai periculos, carete va sabota i te va înjunghia în spate în timp ce te îmbrieaz i îi spune o frumoas poveste motivaional i consolatoare i te îndeamn s nu-i faci griji, c e suficient s



gândeti pozitiv i totul va fi bine! Inamicul acela eti T U. S au, mai bine zis, e o latur a ta. Astzi, mai mult ca oricând, exist toate condiiile pentru ca TU, ca per soan, s ai o via de r ahat:

educaia e menit s cr eeze oameni mediocri car e s ocupe fora de munc; prinii, dac nu au tot f elul de probleme psihologice (de genul: s îi dor easc s îi vadcopiii fcând ceea ce ei nu au r euit, s fie o pr elungir e a vieii lor ), atunci pur i simplunu sunt în star e s tr ezeasc potenialul adormit din copiii lor, dei sunt bine intenionai;ca tânr car e îi f aci tr ecer ea de la imaturitate la maturitate ai toate ansele s rmâi prins într e cele 2, într-o ca pcan. Nu eti învat s lupi, s primeti eecul ca un învingtor, sai cur aj; toate instinctele îi sunt înbuite i înlocuite cu o list de ³aa tr e buie i aa e bine pentru tine´, lista fcut de oameni inter esai doar s fie bine pentru ei, nicidecum i pentru cei din jur.educaie des pr e sex, r elaii, iubir e í într-o mar e de oameni car e sunt ex peri la dat sf aturi pe car e ei înii nu le a plic poate doar dac eti norocos s tii englez i s ai acces la

materialele de dincolo sau prieteni foarte buni de la car e furi meserie;educaie des pr e af aceri? De la cine?! F-i CV-ul i mergi la lucru ca s ³îi câtigi pâinea´, asta e educaia des pr e af aceri car e e pr egtit pentru tine, tânrul ambiios i cu potenial. prieteni i mentori? S fim serioi!

Într-un studiu din Statele Unite concluziile au fost c în momentul acesta americanul de rând ar e în medie 0,75 prieteni buni. Când ai camar azi cu car e s lupi alturi, altf el le duci pe toate. Dar,din pcate, pentru muli camar azii nu exist i tr e buie s îi poarte povar a singuri.Aadar, ce îi rmâne? Ai o latur a ta care te saboteaz cu lenea, frica, comoditatea, scuzele. Ai un mediu care nu telas s rzbeti decât dac lupi cu toate puterile. Aadar, cu aproape toate condiiile împotriva

ta, ce îi mai rmâne? Îi mai rmâne o parte din tine. Dar, din fericire, cea mai important parte. Acea parte caredac reueti s o activezi, transform. Nu doar persoana ta, ci i lumea din jur. P rin putereaexemplului tu ajungi s schimbi pe cei apropiai, oraul tu, ara i lumea. Acea parte dintine este salvarea ta.Acum s r evenim la latur a pr actic a vieii. Am încercat multe lucruri în lupta cu mine. Înainte svorbim des pr e f emei, c sunt sigur c arzi de nerbdar e, vr eau s îi pun în br ae lucrul car e m-a tr ansformat pe mine i m-a ajutat s câtig multe lupte cu mine însumi. Rzboiul nu e câtigatînc.i tu i eu tim c nu e loc de jumti de msur. Dac nu vr ei s fii campion în domeniul car e pe tine te pasioneaz, indif er ent c domeniul sunt f emeile, af acerile, pasiunile tale, oricar e, atuncinu pr ea avem des pr e ce s vorbim. Du-te i f altceva cu timpul tu.Dac îns vr ei s excelezi i tii c soluiile fulger i r eetele magice sunt pentru naivi i fr aiericar e nu vor avea nimic niciodat, atunci putem lucr a împr eun.



Îi voi of eri un r ezumat al lucrurilor extr aordinar e pe car e le cunosc des pr e cum s îi folosetienergia i r esur sele pentru a avea REZULTATE în viaa de zi cu zi. Apoi, dac îi ieiangajamentul i vr ei s lucr ezi, putem tr ece la f emei. NU VEI FACE NICIODAT BINE ceva la car e te gândeti pr ea mult« Cum mergi pe jos? Te gândeti la fiecar e pas? Orice f aci BINE sau FOARTE BINE f aci automat i natur al.Prin urmar e, ce te inter eseaz pe tine este s îi cr eezi acele obiceiuri automate, ca mer sul pe jos sau orice altceva f aci tu natur al i bine într-un f el car e te avantajeaz.Gândete-te la toate obiceiurile proaste pe care le ai i care nu te ajut. Acum gândete-te ctrebuie s le înlocuieti i s ai obiceiuri pe care s le alimentezi cu energia ta, care ÎI A DUC CE VREI D E LA VIA.Tr e buie s îi antr enezi sistemul nervos autonom în aa f el încât s f aci lucrurile car e te ajut frs tr e buiasc s te gândeti la ele.Omul folosete neocortexul ca s f ac schimbri în viaa lui în mod r aional, dar neocortexul ir aiunea sunt lucruri r elativ noi în evoluia uman. Suntem animale profund ha bituale i avem un

cr eier de mamif er car e se ghideaz dup emoii, car e e mult mai vechi. Adic avem obiceiuriautomatizate de car e nu tim.Lucrurile pe car e le vei citi sunt de la campioni. Nu campioni car e se gândesc la ce f ac. Cicampioni car e f ac automat i natur al ce f ac: ritualurile ± un obicei foarte s pecific, automat întimp i fcut la un timp pr ecis, într-un f el foarte s pecific. S UN T EM CEEA CE FACEM ÎN MO D RE P E T AT .Mi-am dat seama c dei aveam toi f actorii pentru succes, nu aveam r ezultate în viaa r eal. P entru c avem defectul care este exact în total opoziie cu viteza de implementare:trgnarea í amânm aciunea.Aceste obiceiuri i ritualuri noi des pr e car e îi s pun îi vor folosi foarte mult în ORICE FACI:

job, coal, af aceri, i evident, f emei.Campionii nu gândesc. Ei sunt una cu experiena pe care o triesc. Dac îi lai cr eierul sgândeasc pr ea mult la ce f aci, nu o mai f aci cum tr e buie. Într-un ritual, totul este automatizat. Eti ceea ce faci în mod repetat, adic eti sumaobiceiurilor tale. P entru c 95% din ceea ce face un om este automatizat i din obicei i doar 5% decizii luate contient.Construiete ritualurile într e efort i r elaxar e. Când de pui efort i consumi din toate cele 4r ezervoar e de energie, nu uita c în timpul zilei tr e buie s ai momente când oscilezi într e ACTIVITATE INTENS i RELAXARE.Fr energia fizic pe car e se s pri jin celelalte nu poi f ace nimic.

Ritualurile

Sunt obiceiuri FOARTE s pecifice.Dac foloseam ce urmeaz s citeti aici, fceam într-un an ce am fcut în 4. Acum folosescaceste lucruri i am ritualuri, îns într-un f el ada ptat nevoilor mele de acum.



Ce urmeaz este un progr am s pecific pentru educaia cu f emeile. Astf el încât s nuîi ia ani de zile ci luni.

(1) Ritualul sportiv (singurul ritual care nu trebuie s lipseasc de pe foaia ta deritualuri indiferent de domeniul tu de activitate, de timpul de care dispui sau deprioritile tale): e foarte important! Emoiile în regul, corpul în regul, mintea în regul. Nu e deloc întâmpltor c oamenii obinuii car e viziteaz cel mai des psihologul sunt,majoritatea, dintr e cei fr o activitate s portiv i de r elaxar e. Când ai o via sedentar i lai sdro jdeasc în tine toate toxinele ( pe car e le elimini r a pid prin tr ans pir aie când f aci efort), toate emoiile negative (car e i ele sunt substane chimice car e se r egleaz prin secr eiile pe car e cr eierul le eliber eaz în timpul unei activiti fizice intense) este fir esc ca la un moment dat ssimi c s-au adunat pr ea multe.Imagineaz-i c poate s pui acum: ³Da, sunt contient c s portul influeneaz cantitatea de energie pe car e o am i emoiile i cum m simt i mental i chiar i s piritual. Am s pus c pânacum nu am avut timp s m ocup serios de activitatea fizic i alimentaie pentru c am multe

de fcut, dar sunt dis pus acum s m gândesc serios la asta. Îmi dau seama c dac f ac s portmcar de 3 ori pe sptmân pot aduce mult mai multe r esur se la supr af a i pot f ace lucrurile mult mai bine în mai puin timp. Sunt de acord c am i multe obiceiuri car e m tr ag în jos ivr eau s înce p s le schimb cu obiceiuri car e m ajut s devin un om mai bun, mai puternic,car e înva, ex perimenteaz i evolueaz r a pid. O s f ac s port dup un progr am clar, am smnânc i am s dorm cum tr e buie, am s citesc des pr e psihologie i f emei i am sex perimentez i am s evoluez r a pid!´ Dac s pui asta, car e cr ezi c sunt ansele s i f aci?ZERO! Este dovedit psihologic.De ce sunt zero? Pentru c nu ai un plan s pecific i clar pe car e s îl implementezi dinMOMENTUL STA i o modalitate de a msur a i de a evalua cât de bine te ii de acest plan.

Dac intenionezi s alergi de 3 ori pe sptmân s zicem înce pând de mâine, ar tr e bui s s puinu ³am s f ac´ ci ³am pr egtit sau mi-am cumpr at adidaii, am pr egtit hainele de s port, am pus ceasul s sune la or a car e tr e buie, am s alerg 25 de minute luni, miercuri èi vineri, a poi am svin m schimb, s f ac du. Totul dur eaz 50 de minute. Apoi sunt pr egtit pentru ziua car e urmeaz´.Atunci sunt anse mari s f aci ceea ce i-ai propus. i înc nu e destul. Mai tr e buie s ii evideni s îi acorzi note sincer pentru fiecar e zi. Pentru c un ritual nu se implementeaz decât dac îlf aci exact atunci când i-ai propus. P entru ca mintea ta s înving creierul emoional demamifer care face totul bazat pe triri care nu au evoluat de zeci de mii de ani, trebuie s îi

antrenezi mintea s ordone corpului i emoiilor, i nu invers. Îi tr e buie un jurnal conta bil. La sfârit ai tot ce e nevoie, tr e buie doar s gseti o imprimant unde s le scoi.Mai jos ai exemplul unei f ete, exemplul pe car e eu l-am r ecomandat bieilor de pe arta seducieii exemplul meu per sonal din ultimele 3 luni.Apoi ai ta bel necompletat în car e îi tr eci ritualurile tale.Scoate-le la imprimant, tr age la xerox, uit-te peste declar aia misiunii tale de la ca pitolul 1 if-i propriile ritualuri.



Cunoate-te i vezi cum e s guti succesul când faci ceva prin propriile tale for ì e. Nu uita de homeostazie, nu uita de rzboiul împotriva miestriei.

S fat personal: e nevoie de 30-45 de zile pentru ca un obicei nou s nu mai fie obositor i sînceap s i se par firesc i plcut. P ân atunci nu schimba decât maxim 3. Dac schimbi

mai multe vei fi copleit i o iei de la capt.

* * * Salut. Pi s ne gândim. Car e e cea mai mar e problem a mea? Mda. Cr ed c a dori s fiu maieficient, s m dezvolt mai mult i s înv mai r e pede. Pentru înce put este de ajuns.

* * * Salut! O s fiu scurt i la obiect, dei a vr ea s discut mai multe deoar ece am decis s mschimb dar vd c îmi este tot mai gr eu pe zi ce tr ece, m las mult influenat de ceilali, am vise i obiective car e nu in decât maxim o zi, sunt o per soan introvertit de aceea mi-a fost i îmieste s gr eu s îmi f ac prieteni noi, s ies cu prietenii în or a, plus c sunt i puin timid.Deci a vr ea s scrii în pdf-ul urmtor des pr e cum s sca pi de antur ajul negativ, sa-ti f aci noi prieteni, i poate cum s mai r educi din timiditate.Poi de asemenea s-mi scrii doar un mail pentru c am o mulime de într e bri i sunt nerbdtor s m schimb, s devin o per soan inde pendent, încr eztoar e.

* * * Spune-mi mai multe des pr e concentr ar e. Nu r euesc s m concentr ez la un anumit lucru. Mai bine zis tr e buie s-mi dezvolt atenia distributiv.

Mer si mult. Ai gri j de tine èi succes la articole.

* * * 1) M lupt într e ideea de a m f ace psiholog i cea de a deveni medic (cum s puneai i tu îmi place s citesc cri des pr e psihologie dar proba bil f ac asta s m perf ecionez, nu s devin psiholog).2) Cr ed c am per sonalitate dubl: logica, tietoar e în carne, prompt i atent vs vistoar e,delstoar e, sentimental.3) Îmi e gr eu s m a puc de un lucru« parc m opr ete ceva.Sunt lene?

* * * Cum s f ac s fiu iubit de o f at i cum s înce p, cum s f ac s ies de sub autoritatea prinilor is fiu liber, cum s f ac s îmi gsesc prietenii pe car e eu îi caut?

* * * Bun. Sunt încântat de ceea ce am citit, m bucur c "te-am întâlnit", succes în continuar e!



Problema mea nu tiu car e e dar tiu c îmi dor esc s f ac multe lucruri car e mi-ar adduce mulumir e i împliniri. Sunt blocat în ne putina de a aciona. Nu r euèesc s sca p de lene sau nutiu ce e. Îmi f ac progr am în agend, pe car e nu r euesc s-l r es pect. Timpul tr ece foarte r e pede iar eu nu f ac nimic din ce mi-am propus. Sunt dezordonat. Nu r euèesc s m adun, s-miorganizez bine timpul. O alt problem pe car e o am, cea a încr ederii. Mi s-a s pus c suntnesigur pe mine în ceea ce f ac i AA E! Este un sentiment car e m stpânete uneori, încerc sf ac cât mai bine lucrul r es pectiv i« cr ed c a par e teama. Îmi dor esc s poi s m ajui cusf aturile tale!

* * * Problema cu car e m confrunt este lipsa încr ederii în mine, încr eder ea în ca pacitile mele c potr ealiza ceva în via. Toi oamenii pot s aib succes în via? Cum s-mi dezvolt calitile?

V. Starea psihologic de nevoie,de victim,de scuz,de asertivitateStar ea de nevoie, de victim i de scuz. Sau des pr e un alt f el de ceretori«

Starea psihologic de nevoie

Vom înce pe cu cel mai mar e def ect de car e tr e buie s sca pi. Este def ectul car e denot o lipstotal de puter e interioar, f ace oamenii s se înde prteze de cei car e-l au, este cel mai duntor lucru pentru orice per soan car e îi dor ete s obin bani, prieteni, sex sau r elaii i este un

def ect de car e eu am suf erit foarte mult vr eme.Acest def ect este de natur psihologic i nu ar e înc în limba român un cor es pondent car e s îldefineasc cor ect.O definiie pe car e eu a da-o ar fi ³star ea psihologic, emoional i social de nevoie sau star ea unei per soane suficient de neajutor ate pentru a avea nevoie de ajutor ́ .În englez, per soana de genul acesta se numete ³needy´ iar star ea psihologic se numete ³needyness´. Vine în urma valorii pe car e o atribuim nou înine.

Iubirea de sine

Una din cheile dezvoltrii noastr e este iubir ea pe car e ne-o druim nou înine.Pr euir ea de sine este vital, pentru a nu cdea în r elaii de de pendenì în car e cerimatenia, af eciunea i iubir ea celorlali pentru a câtiga astf el dr e ptul de a exista.Iubir ea de sine ne permite s fim noi înine fr a ate pta a probar ea celorlali.S cutm i s ex perimentm ceea ce ne atr age i ne f ace plcer e fr a judeca i s fim judecai de ctr e cei din jur sau cel puin, dac de judecata celor din jur nu sca pi, cel puin s nu îi pese de ea pentru c doar tu tii ce e bine pentru tine.



Unii oameni chiar cr ed c nu merit ce e mai bun de la via, c într-un f el nu sunt destul de buni« nimic mai f als.Doar c ne aflam în dif erite contexte i pornim cu avantaje i dezavantaje. Ai putea s zici ³cine pleac în via sr ac i în mediu nociv, ce avantaje poate avea?´. Luptând pentru fiecar e lucru,trind ex periene dur e, se clete i dac ar e destul puter e interioar devine o per soanextr aordinar.i pentru cei car e în stilul lor ar zice ³eu am mai multe dezavantaje decât alii´« S înce p s îis pun poveti? Într-o zi asta am s i f ac. Am s strâng sute i mii de poveti de succes ale oamenilor foarte dezavantajai, doar pentru a închide gur a celor car e îi caut neobosii scuze.T e gândeti c ar fi mai bine s ai totul de-a gata? T e gândeti c acum suferi i i-e greu.Gândete-te c doar atunci evoluezi, sub presiune i în timp, cu rbdare í asta te face mai bun. P lcerea nu te face mai bun i doar te adoarme. S nu mai atepi aprobarea celorlali pentrua te aprecia pe tine însui i a aprecia viaa este revoluia cea mai însemnat i profund care

îi poate afecta viaa. Nu sunt lucruri uor de rezolvat, dar merit timpul i efortul.³Nu sunt needy´ înseamn c nu caut a probar e, acce ptar e, a pr ecier e sau r ecunoater e ir ecunotin. Îmi asum r es ponsa bilitatea i r ezist nevoii de r ecompens i r ezultatelor imediate.De ce star ea de nevoie este duntoar e? Dac eti needy, îi vei f ace pe oameni s se simtinconforta bil, s r eacioneze negativ f aì de tine chiar dac încearc s fie politicoi.Vor cuta s se înde prteze de tine. Se vor simi îndr e ptii s se foloseasc de tine, s te r enege,s te discr editeze, umileasc etc. Te vor pune mai jos decât ei pe scar a social i vei avea mai puin valor ar e. Îi va distruge demnitatea.Ce este starea de nevoie? S tarea în care o persoan crede c îi lipsete ceva dei de multe ori acest lucru nu este adevrat.

5 tipuri de nevoie psihologic: S caui aprobare: ai nevoie s i se s pun ce s f aci, s i se s pun c ai voie, sau c nuai voie, s caui i te uii permanent la cei din jur. S caui acceptare: nu poi s te simi bine dac exist oameni sau per soane car e nu te plac. S caui apreciere: când ai nevoie de cei din jur s te bat pe s pate pentru marile tale r ealizri i pentru a bilitile tale. S te bazezi pe alii ca s îi compenseze lipsa de încredere în forele tale când nu îi

asumi responsabilitate pentru tine. Ceri ajutor constant i nu ai încr eder e în ca pacitile tale. S nu poi s amâni recompense: vr ei cr edit ca s îi iei televizor sau haine, cu dobânda pe 10 ani. S profii de o oportunitate fr s te gândeti la consecine sau la ziua demâine, s nu poi r ezista la dorine sau pofte s pontane. Foart mult lips de puter e per sonal. Nevoia e ATÂT de mar e c nu mai poi r ezista.



De ce sunt oamenii în starea de nevoie?

Lipsa de încredere în forele proprii care este indus de la prini în primul rând. Foarte puini prini tiu s îi creasc copiii cu încurajri. Majoritatea îi cresc spunându-le ³nu ai

voie´ i îi încurajeaz s fie mediocri i în siguran decât s îi asume riscuri i s fie mrei. Nu uita c rolul tu e s îi depeti prinii.Pentru c au puter e asupr a mediului lor, se aga de prima oportunitate car e le a par e de team cnu va mai fi alta. Sunt foarte ataai de deznodmânt i intr în de pr esie dac au ate ptri i nuiese cum i-au imaginat. Îi f ac filme în r elaii, în viitor i se aga cu dis per ar e doar ca s se prbueasc când nu se întâmpl cum i-au imaginat.Oamenii sla bi îi imagineaz c banii, maina i casa f ac un om s aib puter e. Astf el, dac nu le au consider c sunt sla bi i mici. Statutul social mic. Nu se gândesc c au potenial i vise i ctoi car e au pornit de jos au r euit în via. i c nu tr e buie s se compar e pentru c fiecar e ar e drumul lui, provocrile lui în via. Cei car e se consider cu statut social sczut suf er din lips

de validar e. Ne putând s se priveasc în oglind i s s pun ³sunt mândru de mine´ cauta probar e i a pr ecier ea celorlali.

Câteva exemple de comportament al oamenilor în starea de nevoie:

s te pori mai frumos sau mai politicos decât eti tu de obicei zi cu zi ar at c eti înstar ea de nevoie;s te uii constant în jur ca s vezi ce s cr ezi, ce s f aci, ce s gândeti; ai viaa ta i nude pinde de alii;

s încerci s controlezi ali oameni: oamenii nesiguri încearc s controleze ali oameni pentru c nu se pot controla pe ei i a poi asta e o cale de a se valida; tr e buie s vad dacînc au impact asupr a celor din jur ca s se simt importani din nou;s caui atenia într-o msur PREA mar e;s încerci s ari permanent c ai dr e ptate e un semn c ai nevoie s i se r ecunoasc

punctul de veder e, altf el te simi lipsit de valoar e;dac te af ecteaz ce zice lumea înseamn c pr er ea lor conteaz mult; pui pr e mar e pe a probar ea, acce ptar ea i a pr ecier ea lor í deci, lipsa de puter e interioar.

i astf el poi fi manipulat foarte uor prin obiectul dorinei tale.

Cum se îndeprteaz starea de nevoie? În primul rând trebuie s tii clar c ai foarte mult valoare i un potenial uria. De aiciînce pe totul. Cum anume vei ajunge s ai r ezultate în viaa r eal, s f aci bani, s obii succes e oalt parte a problemei. Dac faci lucruri pas dup pas, cu perseveren vei reui. Dar nu asta e important acum. Important e s învei s îi acorzi importan i valoarea pe care le ai. Doar tudecizi asta. Dac decizi c merii respect i valoare, oamenii i-o vor acorda, dac decizi c numerii, oamenii nu îi vor da.



Eti tr atat aa cum ceri s fii tr atat/. Vd zilnic oameni car e f ac i s pun prostii pentru c simtnevoia s fie pede psii i s obin atenie într-un f el.Tr e buie s acce pi i s înelegi c natur a uman e s îi înde prteze pe cei nevoiai. Nu suntematr ai de ei. Putem avea mil i compasiune, dar nu atr acie. Nu vei atr age prieteni sau parteneri.Vei atr age mil din când în când. Ca ceretorii.Gândete-te ce simi dac ai pe cineva car e te sun de 10 ori pe zi ca s îi povesteasc problemele? Fr s te într e be dac ai timp, ai chef, dac nu ai probleme tu la rândul tu? Înva s te iubeti pe tine.Dac nu eti cea mai inter esant, distr activ i atrgtoar e per soan pe car e o tii m gândesc clucr ezi ca s devii nu?Loc al controlului intern. Succesul este asociat cu oamenii cu loc de control intern. Cine e r es ponsa bil? Cine poate schimba? Dac rs punsul e ³tu´ atunci ai loc de control intern. Alung gândurile ³ce zic oamenii´ imediat ce îi apar. BUNE I RELE. Nu conteaz daclumea te critic i nu conteaz dac lumea te laud. Rmâi rece la toate. Doar tu îi cunoti

msura i valoarea i ambiiile. Asta arat c nu te afecteaz nimic.Cunoti pe cineva car e e atât de nevoia emoional c oricât de atent eti cu el i oricât de multof eri niciodat nu e destul? i dac nu vii în întâmpinar ea lor imediat se simt r es pini?

Starea psihologic de scuz Cei mai muli dintr e noi au pr egtite scuzele înainte de a cunoate r ezultatul. La sfâritul criisale ³Think And Grow Rich´, Na poleon Hill ar e o list cu scuze pe car e oamenii le invoc. Aiauzit vr eodat pe cineva s punând asta ± sau poate ai s pus chiar tu: Dac a avea bani«

Dac nu a avea f amilie i copii« Dac a avea o educaie mai bun« Dac a avea timp« Dac a fi sntos« Dac ceilali m-ar înelege« Dac ar fi condiii dif erite« Dac m-a putea întoarce în timp« Dac nu mi-ar fi fric de pr er ea lor« Dac a avea o ans« Dac mi s-ar da o ans« Dac a avea o slu j b mai bun« Dac alii nu ar avea ciud pe mine« Dac nu s-ar întâmpla nimic car e s m opr easc« Dac a fi mai tânr« Dac a putea f ace ce vr eau eu« Dac m-a fi nscut bogat« Dac a cunoate oamenii potrivii«



Dac a avea talentul pe car e ali oameni îl au« Dac nu a fi r atat oportunitile pe car e le-am avut« Dac oamenii din jur nu m-ar enerva« Dac cineva m-ar ajuta« Dac a tri în alt ar sau alt or a« Dac a avea per sonalitatea pe car e o vr eau« Dac nu a mai avea datorii« Dac a putea s înce p« Dac nu a fi euat« Dac a ti cum« Dac nu s-ar opune toat lumea« Dac nu a avea aa multe gri ji« Dac mi-ar cunoate lumea a bilitile« Dac oamenii nu ar fi aa proti« (nu te plânge; asta s-ar putea s fie în avantajul tu

într-o bun zi) Dac a avea încr eder e în mine« Dac nu a avea ghinion« Dac a fi fost nscut sub o stea norocoas« Dac nu ar fi adevr at c ³aa este viaa i nu putem schimba nimic´« Dac nu a fi avut un ³tr ecut´« Dac a fi avut af acer ea mea« Dac oamenii m-ar asculta« Sau DAC ± iar acesta este cel mai mar e dintr e toi ³dac´ ± a fi avut cur ajul s m vd

aa cum sunt în r ealitate, a fi aflat ce anume nu este în r egul cu mine i a fi cor ectat

acel lucru. Apoi, poate a avea ocazia s profit de pe urma gr eelilor mele i s înv ceva în urma gr eelilor celor din jur.

i, acum, poate a fi unde îmi dor esc s fiu, DAC a petr ece mai mult timp analizând icor ectând def ectele mele i mai puin timp cutând scuze s le acopr.

i eu pot veni cu multe scuze pentru fiecar e ocazie când nu am fcut nimic ca s îmi r ezolv problemele, i toate sun bine i impr esioneaz. Dar nu sunt adevr ate. Pentru a te putea folosicât mai bine de aceast material, va tr e bui s ai cur ajul s lai deoparte câteva din lucrurile pe car e le-ai învat pân acum i s fii dis pus s te schimbi.

Starea psihologic de victim Am vorbit cu o f emeie psiholog de la penitenciar, car e a zis c principala problem cu car e se confrunt când discut cu deinuii e s-i f ac s îi asume r es ponsa bilitatea pentru f a ptele lor,deoar ece a bia a poi pot ajunge la cauzele i motivele pentru car e omul a ajuns la pucrie. Abia a poi pot s încerce s-i r ezolve problemele.Ce f ac 95% din deinui? Afirm foarte convini c nu sunt vinovai.A fost un accident.



Au avut ghinion.Alii sunt vinovai i deinutul e doar un a p is pitor.Soarta e de vin!Prinii sunt de vin!Societatea e de vin!EU SUNT NEVINOVAT!³Îmi asum r es ponsa bilitatea i vr eau s înv´, asta nu s pune nici un muppet car e f ace pe ³victima´. P oi s îi asumi responsabilitatea, sau nu, s dai vina pe prini, soart sau s zici ³sta sunt,asta am i vreau s fac tot ceea ce e posibil s schimb lucrurile în favoarea mea´. Nu e nimeni vinovat. Decât tu.Victimele sunt acele per soane car e nu dor esc s îi asume r es ponsa bilitatea pentru viaa lor icar e cr ed c toate lucrurile li se întâmpl pur i simplu, iar ei nu pot f ace nimic.³Ceilali îmi f ac ru i eu nu pot s f ac nimic pentru mine.´

Victimele invoc situaiile tr ecute pentru a-i f ace pe alii s se simt prost i vinovai pentru ei isituaia lor. Lucruri de genul ³Din cauza ta« etc.´ Victimele aduc mult dr am în viaa lor i a celor din jur, joac ³teatru´ i, mai mult, nu îi dauseama c-i înde prteaz pe oamenii de succes i pe cei cu fir e optimist de lâng ei.Aa cum am discutat mai devr eme, stri mentale negative sunt folosite pentru a atr age atenia,ceea ce poate f ace ca o per soan s devin de pendent de acest f el de atenie.Când f aci pe victima, simi c exist fore externe, inde pendente de voina per sonal, car e cauzeaz ex periene negative în viaa ta. Un f el de dat al sorii, de f atalitate. Lucrul acesta te f ace s îi vezi viaa ca pe o ex perien pasiv, în car e tu eti un simplu pion prins la mi jloc i nu poif ace nimic. Lucrurile i se întâmpl, te pun în f aa f a ptului împlinit; nu eti tu acela car e le

controleaz; nu eti tu cel car e f ace lucrurile s se întâmple. Nu eti tu cel ce deine puter ea. Oastfel de atitudine e foarte atrgtoare pentru unii oameni, din urmtoarele motive:(1) Este un rs puns comod la eec. S s pui c nu eti vinovat cu nimic este mai uor decât sacce pi r es ponsa bilitatea pentru ce nu merge bine în viaa ta. Cel puin, în mintea ta, negativul se scutur de pe tine i cade pe altceva sau altcineva.(2) Când eti victim, nu tr e buie s f aci nici un efort s schimbi lucrurile. Nu e vina ta, de ce sschimbi ceva?(3) Primeti atenie i mil, car e este mai bun decât nici un f el de atenie.(4) Cei car e îi triesc viaa ca victime devin ex peri în a manipula ali oameni prin sentimentulde vin i alte emoii. Unii înva s f a brice poveti dr amatice pentru a atr age mila oamenilor bine intenionai i pentru a profita în vr eun f el de pe urma lor, emoional i material.(5) Gândir ea de victim îi permite s foloseti o gândir e ir aional bazat pe ipoteza c viaa ar tr e bui s fie cor ect pentru toi, iar asta duce la foarte multe dezamgiri. Asta în loc s foloseti ogândir e logic, obiectiv, car e duce la nite concluzii suprtoar e des pr e propria per soan, dar car e s te ajute s cor ectezi def ectele i s devii o per soan mai bun.



(6) În final, sindromul victimei poate fi un tipar puternic imprimat în gândir ea i atitudinea unei per soane i car e e învat din copilrie, de la prini, prieteni sau a propiai.Victimizar ea învat este singurul f el în car e o per soan vede lumea, aa c totul este interpr etats se potriveasc cu eterna nedr e ptate i cu emoiile negative. Chiar i lucrurile pozitive suntîmbrcate într-o lumin negativ, gsindu-se motive ascunse pentru aceasta.Victima este atât de obinuit s i se întâmple lucruri negative, încât nu poate cr ede c I se potîntâmpla i lucruri bune.Ca o concluzie: s fii o victim în via nu îi va îmbunti niciodat viaa, pentru c deja air enunat la eforturile de a f ace ceva. Aruncând vina pe fore externe, le dai acestor a toat puter ea i rmâi fr posibilitatea de a schimba situaiile în bine. P rimul pas pentru a trece peste o experien negativ este s îi asumi partea deresponsabilitate, învând din greeli i acceptând c i-ai asumat un risc pentru c a meritat.Ceea ce doreti s obii, dac merit, merit tot efortul tu.Pe lâng sindromul victimei, de car e suf er a proa pe toi muppets, mai sunt i câteva ³caliti´

secundar e car e, împr eun cu sindromul de victim, pot pune pe fr a o via de om.³Vreau s fiu apreciat pentru ce sunt!´ Privilegiul de ³a fi tu însui´ e un privilegiu car e tr e buie câtigat, nu un dr e pt pe car e îl ai dinoficiu. i poi câtiga acest dr e pt învând cum s îi foloseti mintea ca s trieti o via aa cum îi dor eti, învând cum s ai succes pentru a te simi bine fiind ³tu însui´; învând cum sobii ceea ce vr ei, lsându-le i celorlali acest dr e pt. Nu atea pta ca cineva s vin i s îi pun pe tav lucrurile pe car e i le dor eti.O prieten a mea mi-a s pus demult ceva, înainte s m gândesc c voi înva pe alii. i am inutfoarte clar minte: ³Cine zice Vr eau s fiu a pr eciat pentru ce sunt» nu e dis pus s lucr eze la per soana sa, s devin mai bun i mai de succes. Nu merit s aib nimic.´

³ S unt o persoan de treab!´ Egoismul este de dou f eluri:(1) Primul este cel pe car e toi îl cunoatem i este destul de evident: atitudine de exager at pr eocupar e pentru inter esele per sonale i de nesocotir e a inter eselor altor a.(2) Al doilea tip de egoism e mai gr eu de detectat, e mascat. Oameni car e f ac o f a pt a par ent bun i a poi atea pt ceva în schimb.Acest tip de per soan cr ede c este mai bun decât cei din jurul su, pentru c încearc smulumeasc pe toat lumea, când de f a pt ce f ace e manipular e. Simi c ceilali îi sunt datori iai acel sentiment egoist c tu f aci lucruri bune.Acest tip de om f ace un serviciu cuiva doar pentru a putea simi c cellalt îi este dator i nu ezits aduc în discuii serviciile i f a ptele din tr ecut, dac situaia o cer e.³Ce vor zice ceilali?´ Exist oameni car e nu s pun ³nu´ foarte des, de team s nu super e pe cineva, oameni car e nu îisusin pr erile. Aceast atitudine e gr av, pentru c acest gen de muppet tr ece des la primul tip de muppets, victima.



Acest gen de marionet e per soana car e încearc s fie tot timpul pe placul tuturor, îi consumenergia strduindu-se s îi f ac pe alii f ericii. Ziua ar e 24 de or e pentru toi. Tr e buie s înelegic ai r esur se limitate i c, dac foloseti energia pentru alii, nu mai ai destul pentru tine. i la sfârit cine va fi de vin?Ceilali, evident.Faci ceea ce vor alii s f aci, nu vr ei ca nimeni s fie nervos, supr at sau dezamgit din cauza ta,fugi de ceea ce i-ar putea cauza ex periene emoionale negative, fugi de conflict, fric i furie.i a poi îi vine f actur a, car e te taxeaz pentru timpul, energia i efortul din viaa ta, pe car e le-aidat înainte s le foloseti pentru per soana ta suficient.

ObedientulPsihologia social i ex perimentele din acest domeniu ar at cât de mult le place oamenilor sasculte de alii.Ce e i mai ru e c ascult de alii când vine vorba de viaa lor. Omul obedient, când intr într-un loc unde sunt i ali oameni, se uit imediat în jur s vad cine e eful i cum se poart cei din jur, pentru ca s se poat conforma i s se poarte la f el ca r estul grupului.Îi este team s f ac sau s s pun ceva original, ca nu cumva s fie r es pins de grup. Când e nevoie s f ac o aleger e, nu poate s f ac o aleger e bazat pe pr erile i valorile lui per sonale, cie nevoie s vad ce f ac ceilali. N-ar e deloc per sonalitate i nici coloan verte br al.Acum, m gândesc c unii dintr e cititorii mei se vor r egsi mcar într-una din categoriile pe car e le-am descris mai sus. tiu c nu e deloc uor. Înainte m ddeam cu capul de perei pentru cnu înelegeam oamenii din jurul meu, nu înelegeam situaiile de via în care intram i,aproape tot timpul, pierdeam i nu înelegeam unde greesc.

Era o disperare tcut i, în acelai timp, fceam cea mai mare greeal posibil: nu cereamajutorul nimnui, pentru c eram prea mândru. Nu voiam s înv de la altcineva. Nici nucredeam c se poate înva despre problemele pe care le aveam eu i îmi imaginam c eu sunt cel mai necjit om de pe pmânt i problemele mele sunt cele mai mari din câte exist. Bineîneles, aa gândea muppet-ul din mine. Iar când lai muppet-ul s alerge liber, numai lucruri rele se întâmpl. Îns vremurile astea au apus i acum, dup ce mi-am învat leciile,e timpul s le spun i altora ce am aflat.Dac dup acest parte introductiv poi s lai pentru o vr eme ceea ce tii deoparte i s înveide la mine, te invit s pim împr eun într-o lume în car e eu îi sunt ghid, iar tu eti per sonaj principal.

Soluia:Asertivitatea

Cum se îndeprteaz starea de nevoie?



Dac nu caui aprobarea tot timpul, eti dispus s îi asumi riscuri i s mergi împotrivaconvingerilor actuale i a mentalitii. Nu i-e fric de eec i poi accepta eecul ca o unealt foarte valoroas pentru învare. Nu accepta drama, plângerile i scuzele. S pune-i în fiecare zi: ³M simt confortabil cu punctele mele de vedere i nu sunt afectat de judecata celorlali.´ ______________________________________________________________________________

³ S ingurele drepturi pe care le avem sunt cele pe care ni le asumm,nu cele care ne sunt date de alii.´

(anonim) ______________________________________________________________________________ Poate ai simit uneori, aa cum am simit i eu, o lips de control în viaa ta. Poate te-ai într e batde ce uneori unii oameni obin ceea ce vor, în timp ce dorinele i nevoile tale rmânnesatisfcute.

S fii asertiv înseamn s spui celor din jur ce vrei, ce simi, ce nevoi i preferine ai,

într-un fel care te ajut s i obii. S pui clar i cu mult încredere în tine ce vrei, frs amenini, fr s îl faci pe cellalt s se simt inferior sau dispreuit. S fii asertiv înseamn s iniiezi o conversaie, s faci complimente sincere, fr surmreti ceva, s critici într-un mod care ajut i, de asemenea, s primeti criticadac este justificat. Asertivitatea este felul potrivit de a te comporta în funcie de situaie.

Putem distinge 3 mari moduri de comportament: Agr esiv Pasiv Asertiv

Asertivitatea este o balan într e agr esivitate i egoism, pe de o parte, i r es pectar ea nevoilor celorlali i încercar ea de a-i ajuta s obin i ei ce vor, pe de alt parte. S nu fii asertiv poate avea câteva consecine:

s te simi furios pe tine s te enervezi pe cineva care ³ar fi trebuit s ghiceasc´ ce nevoi ai s pori cu tine sentimente de vinovie i frustrare, pentru c nu te exprimi în

totalitate. S fii asertiv, pe de alt parte, înseamn s îi exprimi sentimentele într-un fel carecrete la maximum ansele de a obine ceea ce vrei. S

fii asertiv înseamn s fii proactiv, adic s faci lucrurile s se întâmple, în loc s lelai s se întâmple de la sine.Aadar, cu cât acionezi mai mult pentru binele tu, cu atât mai capabil te simi i asta îi vacrete respectul i stima de sine. Cu cât te simi mai bine în pielea ta, cu atât devine mai uor s acionezi asertiv i proactiv i eti foarte puin predispus la frustrri, îndoieli, depresii.



Agr esivitatea este alimentat de f a ptul c nu obinem ceea ce vr em i suntem frustr ai.Normal,oamenilor le va plcea s se afle în pr eajma oamenilor asertivi pentru c tiu c vor fi tr ataicor ect i cu r es pect.Mai ales, acce pt c i ceilali au aceleai dr e pturi. Înva-i i te vor r es pecta pentru asta« Cer e oamenilor s fie maximul din ce pot fi i astf el vei f ace lumea din jur mai bun.Compromisul i negocier ea sunt 2 lucruri foarte importante pentru o per soan asertiv.

S enumerm în continuar e drepturile asertive:(1) S fiu propriul judector a ceea ce spun i fac.(2) S cer ceea ce vreau (recunoscând dreptul celorlali de a spune ³nu´).(3) S iau decizii i s fiu rspunztor pentru ele.(4) S fiu independent.(5) S nu ofer motive i scuze pentru propriul comportament.(6) S nu fiu responsabil pentru descoperirea soluiilor la problemele celorlali.(7) S m rzgândesc.

(8) S fac greeli.(9) S spun ³nu tiu´.(10) S iau propriile decizii.(11) S spun ³nu îneleg´.(12) S spun ³nu-mi pas´.(13) S intru în relaii cu ceilali fr s fiu dependent de prerile, aprobrile i confirmrilelor.(14) S am intimitatea mea.(15) S spun NU sau D A fr s m simt vinovat.

NU UI T A: cei din jur au aceleai drepturi! De ce este nevoie s fii asertiv?

Pentru a scpa de manipular ea la car e eti supus în fiecar e zi. Majoritatea manipulrilor nu suntintenionate i contiente. Ele vin de multe ori din partea oamenilor bine intenionai, dar, cumam mai s pus, ³drumul s pr e iad e pavat cu intenii bune´. Manipularea poate veni prin:

sentimentul de vin: de obicei în r elaii se petr ece acest lucru, când prinii îi f ac copiiis se simt vinovai pentru ceva (³Nu i-ai fcut cur at în camer.´), iubiii îi f acr e prouri unul altuia (³M f aci gelos tot timpul, m nec jeti«´ etc.), prietenii într e ei(³Te-am îmbtat eu data tr ecut, acum e rândul tu!´);

critic (nu e nevoie de exemple, c tim toi pr ea bine cum e s fii criticat pentru a fiobligat s f aci lucrurile altf el);

ruine (³Nu-i frumos, nu se f ace, ce vor zice cei din jur?´ etc.); autoritate: toi cei în poziie superioar car e te oblig s te conformezi.

Oamenii în general manipuleaz pentru c ei au o schem despre cum ar trebui s fie lumea,cum s se poarte oamenii, cum s reacioneze i apoi le cer celor din jur s se poarte conformmodelului care este rodul minii lor i LE A P ARINE. Când nu se întâmpl asta, începe



manipularea prin vin, critic, ruine, autoritate. Vestea bun e c noi vom tr ece de a par ene ivom discuta des pr e ceea ce se întâmpl cu adevr at.

ÎncheiereCa s încheiem cu comportamentul asertiv« NU cere aprobare, validare, nu cere voie, pentru c nu e nimeni în msur s i le dea, decât tu însui. Înva s ACCE P I lucrurile. Accept c oamenii sunt diferii i au nevoi diferite. Accept c unii sunt introvertii i triesc foarte intens în lumea lor interioar i le place sciteasc i accept c alii sunt extrovertii i trebuie s ias în mulime, s danseze, schefuiasc. Accept c unii oameni au mai dezvoltat emisfera stânga a creierului i folosesc logica i raiunea pentru a lua decizii (65% dintre brbai) i accept c alii au emisfera dreapt mai dezvoltat i iau decizii bazate pe ceea ce simt (65% dintre femei). Accept c unii sunt intuitivi, vistori i privesc lucrurile la scar global i accept c unii sunt foarte ancorai în realitate, în aici i acum, au o fire practic, sunt îndemânatici. Accept c unii judec tot ce vd i iau decizii, iar alii percep ceea ce este în jurul lor,amânând decizia cât se poate de mult. Accept c fiecare are ritmul lui de evoluie i este foarte, foarte greu, o risip de energie i timp s încerci s forezi pe cineva s evolueze în alt ritm decât cel propriu. Înva s accepi i s trieti viaa, în loc s vrei s faci totul dup chipul i asemnarea ta.

Sper s ai ³senintate, ca s tii s accepi lucrurile pe care nu le poi schimba;curaj, ca s încerci s schimbi ce se poate schimba; înelepciune, ca s poi deosebi ce se poate schimba de ceea ce nu se poate schimba.´ Cu acce ptar ea va veni i eliber ar ea de convingeri gr eite i astf el va veni o via mult, mult maifrumoas«

Vei învì a s scoi ce emai bun în tine la

suprafaì èi s rmâi motivat pentru a obì ine

ce vrei în viaì .

33955479 pera novacovici personal it a tea alfa puterea ta interioara

Documents