3,1il, HORAIIU TUAmELE

CINE-I ASTA?I

d

10

ACTORIA

Sclipitor de la debut, cum sPunea Citilina Buzoianu, ai

continuat s[ urci...

,,Hora[iu Mlliele, proaspit absolvent al lnstitutului de ArtiTeatrali,la al treilea rol pe scena pietreani (dupl Dorde, in Tinere{e

fdrd bdtrhnele qiDavidson in Dosarul Andersonville), elaboreazd,

un Truffaldino de neuitat - o referinli obligatorie in ,,istoria"personajului - amestec de mobilitate,fantezie,ruperi de ritm qi de

tonalitate, comentarii asuPra propriei evolulii (!), riticiri printre

cuvinte qi replici, transferuri de semnificafie, plus o agerime in a

transmite minus-cuvinte, adici inven{ii Ei desene corporale" scria

Cristian Livescu in cartea sa, Ascuns intr-o lojd, (2002).

in anii '80, reputatul critic de teatru Valentin Silvestru nota, in

Romhnia literard, cAteva observalii despre spectacolul 1r ele, cercei,

beteald, montat la Teatrul Nottara de George Rafael: ,,Se rAde

extraordinar cu Hora(iu M6liele. Este o for!6 comici neobignuiti,

elementul gravitalional al spectacolului, actor in care se regiseqte

cAte ceva din Radu Beligan, Birlic, fules Cazaban, Iancovescu,

Marcello Moretti. G6rard Philiooe. si care si stie s[ fie liric. blaiin.

De gi despre Horagiu Malaele 11

caustic, ginditor gi fantast, intr-un amestec indefinibil, foartepersonal. La un moment dat, mi s-a pirut ci scdnteiaz[ in sticla

ochelarilor s[i chiar luminifa aceea jucdugi pe care ne-a pistrat-oo fotografie veche a lui Caragiale tinir... ."

Prostia ca metodd de lucruSau

Cum afurat-o Senatul de la doua gainiSau

Cum i-a scurtat-o secretarul general al SenatuluiRomdniei lu' Artistu'

,,MI numesc Horafiu Mlliele. Sunt membru al UniuniiArtigtilor Plastici gi, dupi toate aparenlele, om. intr-o neagrd zi,

dorind, ca tot romAnul, si imbin in mod nefericit inutilul cu

neplicutul, mi-am intins rufele (pictura, caricatura, grafica) incurtea Senatului Rominiei. Doui-trei giini - aflate sub praguladmis de inteligenfn - din ograda citorvaziare,altfel respectabile,

au amestecat lungimea autoritifii Senatului cu lungimeaorganului creator al citorva nuduri din expozifie. Raportullungimilor a stirnit o vom[ pe termen scurt, ce a p[tat manEetele

sus-amintitelor ziare, risucind in morminte ce a mai rimas de

risucit din Picasso, Brincugi, Dali, Manet, Courbet gi tot aga,

pinl in Grecia Anticl.Reaclie la aceasti grea{i binefhcitoare, secretarui general al

Senatului mi-a scurtat perioada de expunere. Cu ea scurtati, las

moqtenire Senatului Ei galinaceelor acest relevant distih:

Infinite-s, zice versu'

Prostia gi Universu'."

Horaliu Miliele

De 6i despre Horatiu Maliele 13

Lumea,jucati" mimeazdtrldarea, fh1[rnicia, crima. Lumeareala le practici, crud gi constant.

Pe de alti parte, in lumea teatrului, gi iubirea este jucati. inviala real[, ea este adev[rati gi asumatl. $i asta e bine, pentru ciiubirea aparline divinitilii.

Ironia qi autoironia sunt uneltele celui care, cu cinism gi umor,se detaqeazd de viciul inchipuirii, devenind spectatorul-comentator al unei lumi caraghioase gi imprevizibile.

Horafiu M61[ele

,,N-am vdzut rol pe care Miliele si nu-l fi transformat inrecital. Pe sceni se afli un actor de excepfie, de o sensibilitatecapabili s[ tulbure, un interpret plin de vervd comici, din familialui Birlic, Beligan, Moraru."

Constantin Criqan I Contemporanul, 197 9

,,Inteligent in servirea textului."

Viorel Stirbu, 1975

,,Existi o frumoasi paraboli a credinlei:Hristos a$tepta la El un adept care a bltut la uqi.

- Cine e?

- Eu sunt, pot si intru?

- Nu.A mai bitut o dat[.

- Cine e?

- Eu sunt. Pot si intru?

- Nu.A mai bitut o dat6.

- Cine e?

- Tu eqti!

- Intri.Ceea ce arati contopirea omului cu Dumnezu.Nu putem despir{i omul de planet[.

I4

,Vino tu cu tine toatl ca sd-ntruchipim o roatd" spune Nichitaintr-o poezie de dragoste.

Omul gi planeta sunt unaOmul este mirelePlaneta - mireasa.De aceea, cdnd aud de recrudescenfi, escaladare gi experimente

atomice, mi se pare cd toate sunt acte agresive de violen[ddomesticl gi md incearci un sentiment de rugine. Nu am voca(iabaricadei, dar trebuie ficut ceva pdnd lucrurile nu o iaurazna.

Horafiu Mildele

PORTRET LITERAR VICTOR REBENGIUC

,,Via1a este o himeri, idealul o iluzie."

Thin Valehn

L-am cunoscut acum 30 de ani.Nu qtiam mare lucru despre el.

$tiam doar ci este un actor miret.El, in schimb, nu Etia nimic despie mine.Absolut nimic.intre timp,lucrurile au inceput si se migteEu, in chimia mea iluzorie, am inceput s6 urc.El, nimic.Acelagi mdret actor.Eu di-i qi dl-i, sus, mai sus.El, nimic.Mereu constant in mirefia lui.Am bitut cuiele, am petrecut sforile si, cu un ultim efort,

m-am aruncat pe platforma idealurilor mele. Am privit in sus.Respiralia n-a mai respirat; intestinele s-au ftcut zdrente.

16

Mi urmirea tlcutd o pupili imensl a unui ochi gigantic.Mirarea mea a privit in jos. Locuiam pe buza superioari a unuicap colosal. Deasupra era nasul. Distan{a de la mine la el era de-oprijini. Ca si-i ajungi la nas ifi trebuia o condilie fizicd, foartebund. Deasupra nasului - cei doi ochi gigantici.

Aerul teribil,linigtea gi luciditatea ce {i-o conferi trupul intr-oasemenea situafie m-au f[cut si in{eleg cL acest colos, mereuconstant in mdrefia lui, era el, unul dintre reperele idealului meuiluzoriu. CoborArea este periculoasd,. Mai rdmhn.

Hora(iu Miliele, 2003

RECVIEM PENTRU GEORGE CONSTANTIN

,,Si se faci lumini!" a ricnit regizorultehnic, imitAnd Divinitatea. $i luminile /-s-au aprrlrs. Jr aluncl l-am vazut ./pentru prima oard pe George .,r' ,

Constantin actorul. Titanic si - / /.'

impunitor, trist qi riticit, ' */.1 . / ,UpurtAnd cu el povara regeluiLear, intr-un spectacol la TNB.

,,Aveti un actor genial!Cum il cheamd?" a intrebat unmare artist rus, ieqind de lalocul vie[ii ;i al mor[ii indegertul de cenu;d. $i era, intr-adevir, genial. O dezlinfuirepolicromi cum nu aveam sd maiv[d, culminind cu celebrul monologde pe cruce, cAnd sala amutea, iar el,

\\II

II

/'i

tatil lui Cain qi Abel, igi plimba

De Si despre Horagiu Maliele l7

nenorocirea printr-un firicel de voce, cum numai el gtia si faci.,,ll cheame George Constantin."

Au urmat Timon din Atena, Karamazovii,

Olelie qi Vdnatorii, Insomie.

Bun qi riu, gi inEelat, gi sperjur, qi ipocrit, gi violent, qi candid,gi lichea, gi filarnic, gi demonic, qi sfAnt. De fiecare dati altfel, qi

la fiecare spectacol altul, mereu constant in genialitatea lui.Carne muritoare, deci temitoare.De cAte ori am fost pus in situalia de a rlsturna gileata

amintirilor, m-am gindit automat la mogii gi strimogii mei,plecafi cAnd a vrut bunul Dumnezeu,la prietenii qi colegii meiplecali prea devreme, Doamne! La oamenii mei pe care i-amiubit dincolo de bdnuial[, pleca[i gi ei care cdnd au fost chema]i,uneori parci mult prea devreme, Doamne! La Toma gi Amza,laRaufchi gi Vasile, Cotescu qi Gina,la Cozorici qi la Marele George.

Atunci, in primlvara ambi$ilor mele,l-am cunoscut pe,,neaGeorgici", aga cum era el. Atunci am aflat c6-i pliceau femeilefrumoase gi biuturile tari, ci fuma Papastratos, cd minca pestemisura pintecului gi ci el era cel mai mare actor al nostru.

$i atunci, in primlvara ambiliilor mele,la Timon din Atena,ne-am certat atit de riu, eu qi George, incAt a trebuit si interviniintreg Teatrul Nottara sI ne despartd,, casi ne putem da seama cisuntem inseparabili, legind o prietenie ce avea si dureze pini laprematura lui disparifie.

$i mi-l aduc aminte, prin aburul amintirilor, pe George-cel-blajin, din filmul Muntele ascuns, cel care ne didea sd mdncimfructe cu un g6t de rom Havana, pe George cel ingrijorat, inotindprin noroiul unei lumi pline de befivi, curve qi cufitari - lumeaminieri din cremenea munfilor Voineasa -, ciutAnd cu disperarepaterni un copil sublirel cu o flac[ri in cap, aidoma prinlului luiSaint-Exupdry, Ei care nu era altul decAt Mihai, propriul siu copil.

l8

$i mi-l aduc aminte, atunci, in primlvara ambiliilor mele, peGeorge-cel-actor din Timon din Atena,cdnd neqtiinqa gi bdlbiialamea trigeau cu ochiul la curte, in culise, s[-l vid cum spunea elmonologul final, si aflu de ce era el cel mai mare actor al nostru,iar el, cel mai mare, simlise ochiul epigonic ce-l urmdrea dinumbra culiselor, gi asta il umplea de o tainici bucurie, iar lucrulista s-a repetat la toate spectacolele, cAte vor fi fost.

$i mi-l aduc aminte pe George-cel-evlavios, dintr-un turneuin Israel, c6nd am intrat spisili in impirifia Domnului, peGeorge-cel-jovial, dintr-un turneu in Rusia, ce rAdea ca un nebunin timp ce eu ii spuneam bancuri cu liganul beat, sau cel care rideagublire, u$or sugrumat, in falset, in timp ce eu il imitam pe VasileTomazian, pe George-ce1-supirat, dintr-un turneu la Slobozia,unde am jucat in duhoarea unui cinematograf gi ne-am schimbatdupd perdele improvizate si prifuite, ca ultimii borfagi, pe George-cel-t[cut, in timp ce actorii tineri treceau prin fala cibinei dJlaetajul doi al Teatrului Nottara Ei il salutau goptit, impresiona[i depersonalitatea actorului in repaus, din fafa lor, iar unii dintre noi,mai in glumd, mai in serios, ii pupam m6,na, pentru c[ atunci, pewemea marilor ambitii, cAnd lehamitea era un cuvint riticit prlndicgionare, el, George Constantin, era Patriarhul Teatrului Romdnesc.

Horaliu Miliele

,Cineva spunea c[ muzica s-a niscut in cer. Aga gi poezia.Eu am cunoscut doi mari, imengi poefi. Unul uniC, dup6pirerea mea, Nichita Stinescu, pe care il iubesc gi cu carepetrec inci mult timp. M-am nlscut, intr-un fel, in poezialu_r gi in_anturajul lui. Apoi, un al doilea poet geniaf a fostMarin Sorescu. Din nou spun, am stat;letuii de el, amvorbit, am fost... am contemporaneizat. Am fost pe acelagisegment de timp cu ei, intr-o anume perioadi a vlelii meiegi a vie(ii lor. Consider ci a fost un privilegiu."

Horaliu Mdllele, fragment dintr-un interviuacordat Simonei Hodoq, in 1996

De 6i despre HoraSiu Maliele 19

,,Mizdnd pe interpretarea actorilor qi, mai ales, pe farmeculirezistibil al lui Horafiu Mdliele, regia iqi permite apoi - avAndplanul de suprafafd, rezolyat de la sine - si adinceascd toatecelelalte conflicte din sceni, lisdnd si se ifeasci parci din spateleunui vil fin triste{ea din inima comediei."

Dana Ionescu, cronici la spectacolulFemeia care ;i-a pierdut jartierele,20Il

,,Piesa care a marcat inceputul proiectului, Femeia care ;i-apierdut jartierele, de Eugdne Labiche, se inscrie perfect in refeti:triunghiul amoros, quiproquoul, farsa, bastonadele, bitaia cufrigci etc., dar mai ales interpretarea magistrali a actorilor.Aceqtia sunt, aga cum am spus, George Mihii!6, Horafiu Mdllelegi Mihaela Teleoacl/ Dorina Chiriac.

Piesa in varianta regizorali a lui Purcirete, s-a jucat cu mare succes

in Franfa,la Limoges, in urmd cu 12 ani. Horafiu Miliele, care se aflagi atunci in distribufie, gi-a susfinut rolul in limbafrancezA.."

Miron Manega I Saptdmdna Financiard, 20lI

,,Publicul asisti la trei recitaluri, dintre care cele ale luiHorafiu Miliele gi George Miheite sunt savuroase gi, in pofidaaparenfelor, nu tocmai u$oare. Pe de o parte, actorii trebuiesi-Ei asume <<dulcile obscenititi> lard a c[dea in vulgar, ceea ce

reprezinti in sine o probi de inteligenli scenici."

Victoria Anghelescu I Cotidianul, 20lI

,,Cred ci va fi cea mai de succes comedie din ultimii ani,laTeatrul de Comedie. Sunt bucuros cI pot si-l servesc pe HoraliuMildele cu un rol pe mlsura talentului siu. Spectatorii il vorvedea pe Horafiu intr-un rol de zile mari, cum rar s-a vizut inultimul timp, pentru ci joaci intr-o comedie bulevardierd scrisdde Labiche, care poarti qi amprenta lui Purcirete"

George Miheite I News, 2009

20

,,Mildele, omul care munceqte mult, birbatul care sfideazitvArsta, are o condilie fizicir excelentl. Vorbegte despre munca sa

cu dragostea investiti in ceea ce face qi cu tot atita responsabilitate

cAt si informeze corect pe oricine, dac[ vrea si gtie ceva despre

el. Este un artist accesibil. El simte <<bucuria de a trii din muncl>>.

Crealia ii este crezul"

Maria Sdrbu I Jurnalul Nalional, 2009

,iloat[ literatura rusi se trage din Mantaua lui Gogol" -spunea Dostoievski. Molidre a influenlat definitiv gi

irevocabil dramaturgiafrancezil, in particulat gi pe cea

mondiali, in general.

Gogol-Molidre, oglinda noastri imaginarl, de care ne

izbim in fiecare zi.

Horatiu Miliele

Arta figurativi este contemplativi, evocatoare. Arta non-figu-rativi este nelinigtiti, provocatoare.

Horaliu Miliele

S-a rlscolit mult in mine vorba unui moE din zona ParAngului,

care spunea ci <<era mai bine cind era mai riu!>> Este aici unamestec de umor lirinesc cu un polonic din candoarea laqitilii;un fel de cinism mascat, tipic oamenilor de la munte, pentru care

Istoria gi Timpul sunt dou[ ceva-uri ce tr[iesc pe l6ngi casa

omului.Hora{iu Miliele