31131875-importanta-actelor-juridice

5/16/2018 31131875-Importanta-Actelor-Juridice - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/31131875-importanta-actelor-juridice 1/12

Importanta Actelor Juridicein Decizia din Administratia Publica

-2009-



Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

Cuprins

1. Locul actelor administrative in cadrul formelor concrete de realizare a activitatiiadministratiei publice

2. Trasaturile caracteristice ale actelor administrative

3. Actul administrativ si decizia administrative

3.1. Notiunea deciziei administrative

3.2. Particularitati ale deciziei administrative

3.3. Legalitatea deciziei administrative

4. Concluzie

2




1. Locul actelor administrative in cadrul formelor concrete de

realizare a activitatii administratiei publice

In cadrul formelor concrete de realizare a activitatii administratiei publice se pot

distinge doua mari categorii. O prima categorie o forneaza formele concrete producatoare

de efecte juridice. Acestea sunt actele administrative, contractele administrative, actele

civile, actele de drept al muncii si faptele juridice materiale.

A doua categorie o formeaza formele de activitate care nu produc efecte juridice

proprii. In aceasta categorie se incadreaza operatiunile tehnico-administrative si actele

exclusive politice ale organelor administrative.

Cand spunem, ca o forma concreta sau alta din prima categorie produce efecte

juridice , intelegem ca ea da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice. Aceasta

precizare este necesara pentru ca in limbajul juridic nu orice consecinte juridice ale unei

forme comcrete de activitate ori ale unui inscris sunt considerate efecte juridice ale

actului administrative, ci numai acealea care constau in nasterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice.

In cadrul formelor concrete de realizare a activitatii executive, locul central il

ocupa actele administrative.

2. Trasaturile caracteristice ale actelor administrative

a.Prima trasatura caracteristica este ca actele administrative snt acte juridice.

In general, actele juridice sunt definite ca manifestari de vointa, facute in scopul

nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice, a caror realizare este garantata prin

forta de constrangere a statului.

Caracterizarea actelor administrative ca specie a actelor juridice necesita cateva

precizari:

-prima precizare are in vedere faptul ca nu orice manifestare de vointa este un

act juridic, respective un act administrative, ci numai aceea facuta in scopul de a produce

3




efecte juridice. Cu alte cuvinte nu orice act volitional cu implicatii juridice este act

juridic.

- a doua precizare care se imoune este ca o manifestare de vointa, pentru a fi

considerate act juridic, trebuie sa fie apta de a produce efecte juridice proprii. Este posibil

ca o manifestare de vointa sa fie facuta in scopulproducerii efectelor juridice, dar daca

legea nu-I recunoaste capacitatea de a produce ea insasi asemenea efecte, nu vom fi in

prezenta unui act juridic. De pilda, avizul dat de un organ administrative altuia,

compentent sa emita un act administrative, este o manifestare de vointa ce urmareste

adoptarea actului producator de efecte juridice. Efectele juridice sunt insa produse de

actul administrative avizat, iar nu de avizul insusi, pentru ca nu acestea din urma da

nastere, mofifica sau stinge nemijlocit drepturi si obligatii.

-alte precizare catre trebuie facuta este ca realizarea efectelor juridice

recunoscute de lege e asigurata prin forta de constrangere a statului. De aici, consecinta

ca actele administrative, ca specie a actelor juridice, sunt intotdeauna licite. Cu alte

cuvinte, o manifestare de vointa este recunoscuta si asigurata prin forta coercitiva a

statului, deci nu are valoare juridical.

-in sfarsit, o alta precizare pe care o reclama caracterizarea actelor

administrative ca specie a actelor juridice este ca ele sunt manifestari de vointa declarate:

‘atata vreme cat vointa ramane in stadiul unui process volitional intern, ea nu produce

efecte juridice”

b.O alta caracteristica a actelor administrative este ca ele sunt manifestari

unilaterale de vointa de putere. Pe baza acestei caracteristici, actele administrative se

deosebesc de alte acte juridice pe care le emit organele administratiei publice. Intr-

adevar, organele administratiei cu personalitate juridical pot intra si in raporturi juridice

civile, incheind si acte civile, contracte administrative, contracte de munca 1etc.

c. O alta caracteristica a actelor administrative este ca ele sunt obligatorii.

Obligativitatea actelor administrative trebuie privita din trei puncte de vedere:

-in primul rand, actele administrative sunt obligatorii pentru organul emitent,

atata timp cat nu au fost abrogate sau revocate.Obligatia organului emitent de a-si

1 Valentin Prisacariu, Tratat de drept administrative:partea generala, ed Luminalex,Bucuresti, 2002

4




respecta propriile acte exista numai daca este vorba de acte de natura si forta juridical

diferita. De pilda, un consiliu local care a adoptat un plan de sistematizare a localitatii e

obligat sa-si respecte hotararea cand ulterior va aproba amplasamentul unui microraion,

iar primarul care a propus planul de sistematizare este obligat sa puna in aplicare

hotararea consiliului-potrivit legii nr 69/1991-si deci sa nu emita autorizatii de constructie

in extravilan. Planul de sistematizare este un act normative, iar atorizatiilor de constructii

sunt acte individuale care trebuie sa fie conforme cu actul normative, precum si hotararea

consiliului de aprobare a amplasamentului “microraionului” trebuie sa tina seama de

hotararea de adoptare a planului de sistematizare a localitatii

-in al doilea rand, actele administrative sunt obligatorii pentru toti subiectii de

drept ce desfasoara o activitate care cade sub incidenta prevederilor lor. In categoria

acestor subiecti de drept pot intra toate organele administrative subordinate organului

emitent, organizatii obstesti( asociati profesionale, stiintifice, culturale) personae fizice si

juridice particulare precum si organele administrative care nu sunt subordinate

emitentului. Se poate da ca exemplu o instuctiune a Ministerului Sanatatii privind

conditiile igienice ale locurilor de munca, care este obligatory nu numai pentru unitatile

sanitare subordonate, ci si pentru orice alt organ administrative, personae fizice sau

juridice ce desfasoara prestari de servicii pentru populatie(cantine, restaurante etc).

-in al treilea rand, actele administrative sunt obligatorii si pentru organelle

superioare celor emitente. In aceasta privinta este totusi necesar sa facem, distinctie intre

actele normative si individuale.Actele normative ale organului emitent sunt obligatorii

pentru organul superior in activitatea de control a acestuia din urma. In luarea masurilor

ce se impun ca urmare a controlului efectuat, organul superior trebie sa tina seama de

actele normative ale organului inferior, legale, pentru ca in functie si de acestea trebuie

apreciata activitatea organului controlat. De pilda, in activitatea de control a Ministerului

Invatamantului privind o universitate de stat, acesta va trebui sa ia in considerare si prevederile Chartei universitatii controlate, legal adoptata.

d. A patra caracteristica a actelor administrative se degaja din continutul lor, si

anume ca prin ele se organizeaza executarea si se executa in concret legile si celelalte

acte normative.

5




Dat fiind faptul ca activitatea executive este infaptuita de regula de organelle

administratiei publice, manifestarile de vointa sunt acte ale acestor organe. In masura in

care in care insa si alte organe ale statului, cum sunt organelle de conducere ale

parlamentului, instantele judecatoresti si parchetul desfasoara o activitate administrativ,

si acestea pot emite acte de drept administrativ .

In realitate, caracterul de act juridic al unei manifestari de vointa nu depinde de

calitatea subiectului emitent, ci de efectele pe care legea ii recunoaste. Daca unei

manifestari de vointa legea ii recunoaste aptitudinea de a genera , modifica sau stinge

raporturi juridice, ea este un act juridic, indifferent de la cine provine.

e. A cincea caracteristica a actelor administrative consta in aceea ca ele sunt

executorii. Aceasta inseamna ca actele administrative se executa din oficiu, fara a mai fi

necesara interventia instantelor d judecata. Astfel spus, forta de constrangere a statului

poate fi pusa in miscare spre a se asigura respectarea actelor administrative, fara a fi

necesara incuviintarea altui organ etatic.

Pe baza tuturor caracteristicilor cercetate mai sus, actele administrative pot fi

definite ca acte juridice unilaterale de putere publica, obligatorii si executorii, prin care

se organizeaza executarea sau se executa in concret legile si celelalte acte ale organelor

statului sau ale colectivitatilor locale.

3. Actul administrativ si decizia administrativa

3.1 Notiunea deciziei administrative

Precizarea continutului celor doua notiuni este necesara, in primul rand pentru

ca intre ele exista o deosebire de sfera. Orice act administrative este o decizie

administrative, dar acesta din urma nu se reduce la notiunea actului de drept

administrativ.

In al doilea rand, notiunea actului administrative este o categorie a dreptuluiadministrative, pe cand notiunea deciziei administrative intra in sistemul categorical al

stintei administratiei. In paragrafele anterioare am cercetat notiunea actului

administrative. Ramane, deci, sa vedem ce se intelege prin decizie administrative.

Pentru caracterizarea deciziei administrative, trebuie sa avem in vedere

trasaturile generale ale oricarui act decisional si, apopi, specificul ei.

6




Orice decizie este un act deliberat, prin care se determina natura unei actiuni,

agentii, mijloacele, durata si modul ei de executare. Ceea ce este esential pentru orice act

decizional este faptul ca el presupune ”o alegere , o optiune, un moment deliberative si de

selecte din mai multe posibilitati deschise. Fara optiune nu exista decizie, pentru ca acolo

unde nu ai ales intre mai multe posibilitati, prin forta lucrurilor, solutia se impune…”

Orice decizie poate fi carcterizata din mai multe puncte de vedere:

-astfel, din punctul de vedere al subiectului care o adopta, deciziile pot fi decizii

ale unui partid politic, decizii ale unui organ al statului sau al colectivitatii locale, decizii

ale unei organizatii profesionale, asociatii etc fiecare dintre acestea putandu-se

subclasifica, la randul lui, in functie de caracterul si nivelul organului ce o adopta.

Dupa continutul sau domeniul la care se refera, deciziile pot fi extreme de

variate: politice, economice, social-culturale, stiintifico-tehnice, militare, juridice etc.

Din punct de vedere al intinderii efectelor, decizia poate avea un character

normative sau individual.Asa,de pilda, adoptarea bugetului de catre parlament este un act

juridic normative, evident cu continut economic.

Decizia administrativa este o specie a deciziei etatice, care se caracterizeaza prin

doua trasaturi specifice. In primul rand, ea este opera unui organ administrative,

compartiment sau functionar, in al doilea rand, ea este adoptata pentru realizarea formei

fundamentale de activitate executive. La acestea trebuie adaugat faptul ca decizia

administrtiva este o decizie de putere. In lumina acestor succinte caracterizari, decizia

administrative poate fi definite ca un act volitional de putere al administratiei publice,

adoptat pentru realizarea formei fundamentale de activitate executiva.

Din aceasta definitie rezulta ca cea mai importanta categorie a deciziilor

administrative o formeaza actele administrative. Categoria actelor administrative nu

epuizeaza insa sfera notiunii deciziei administrative, pentru ca aceasta din urma cuprinde

orice activitate decizionala a administratiei publice. In acest fel, vom putea spune ca, din

punctul de vedere al stiintei administratiei si operatiunilor tehnico-materiale volitionale,

cum ar fi avizele…, sunt decizii administrative. Tot astfel, in categoria deciziilor

administrative intra si faptele materiale, reprezentand actiuni ori absentiuni volitionale ale

administratiei publice, indiferent ca produc sau nu efecte juridice.

7




Desigur,decizia administrativa ar putea fi caracterizata si din alte puncte de

vedere, cum ar fi acela al domeniului de activitate la care se refera. In acest sens, am

putea distinge deciziile administrative cu continut economic, tehnico-stiintific, cultural,

sanitary, militaretc. Pe buna dreptate s-a aratat in literature de specialitate ca” este foarte

greu sa se delimiteze materiile care fac obiectul deciziei administrative. Daca am vrea sa

aratam materiile de care se ocupa administratia de stat,am sfarsi prin a face o tautologie,

pentru ca administratia de stat se ocupa de tot ce intereseaza colectivittea pe care este

chemata sa o slujeasca.2 “

3.2 Particularitati ale deciziei administrative :

- Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ;

- Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie

reprezentantialesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ;

- Implica un volum mare de munca ;

- Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ;

- Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ;

- Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii

publice de conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ;

- Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor

posturi/functii publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a

cetatenilor.

Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :

1. Sa fie fundamentata stiintific

In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea

eficienta a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si

influenta celorlalte categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de

manifestare in perioada actuala si in viitor.

2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ

O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ.

2 Al. Negoita,Stiinta administratiei, Bucuresti, 1972, pag.137

8




3. Sa aiba caracter realist

Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii

administrative care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt,

respectiv a contextului national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea

administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in

considerare a problemelor specifice zonei si prin urmare a intereselor sociale generale

locale.

4. Sa intervina in timp util

Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in

care decizia trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese

sociale, generale si/sau specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada

optima de timp, este necesara o previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot

interveni in timp in sistemul nevoilor sociale dar si in mediul international.

5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior

Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja

adoptate pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii.

6. Sa fie oportuna

Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit

sa cunoasca situatia, respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si

perioada propice pentru fundamentarea si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a

oportunitatii deciziei administrative ridica o problema de cea mai mare insemnatate,

anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul potrivit pentru adoptarea

deciziei administrative. In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii

administrative, dupa parerea noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor

colectivitati sa fie rezolvate de catre organelle administratiei locale prin adoptarea

deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general, format din acte normative

generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale, in urma

consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local.

7. Sa fie finalizata

9




Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea

aplicarii acesteia.

3.3 Legalitatea deciziei administrative

Decizia administrativa trebuie sa realizeze interesul general, dar acest interes

trebuie sa fie ordonat, intr-un anumit fel de anumite norme juridice, prestabilite. Folosirea

puterii de stat se face în baza unor norme juridice, iar decizia administrativa trebuie sa se

inscrie intr-un anumit cadru legal.

Asadar, decizia administrativa are o dubla subordonare, subordonare fata de

interesul general şi subordonarea fata de legalitate.

Din aceasta carcteristica a deciziei administrative reiese ca administraţia publicanu poate însasi sa determine vointa publica, aceasta fiind de competeta puterilor în stat.

Asa cum am aratat atunci cand am caracterizat faptul administrativ, subliniind

subordonarea acestuia fata de valori politice stabilite în afara administratiei publice,

evidentiem acum, cand analizam decizia administrativa, caracterul subordonat al acesteia

fata de valorile politice, stabilite de organele puterii în stat.

Trebuie insa precizat ca actiunea administratiei publice nu se reduce la rolul de

simplu executant fata de valorile publice care sunt determinate în afara acesteia si, pe calede consecinta., nici decizia administrativa nu poate fi redusa la acest rol.

Acesta mai ales atunci cand funcţionarii administratiei publice care sunt persoane

publice cu inalta pregatire profesionala. Aceasta pregatire le da posibilitatea sa inteleaga

si sa desprinda nevoile sociale, sa sesizeze care framanta masele.

Intelegand aceste nevoi, intervenind pentru rezolvarea lor, actiunea organelor

administratiei publice si decizia administrativa capata un sens politic. Dar aceasta, nu

inseamna ca organele administratiei publice se substituie organelor puterii de statstabilind valori politice. Este deci gresit sa se vada în organele administratiei publice niste

sinole automate care executa hotararile organelor puterilor de stat, dar este tot asa gresit

sa se atribuie administratiei publice un motor popriu, care sa determine valorile politice.

In acest caracter de intelegere propie a necesitatilor actiunilor sale, dar si in a

determinarea straina a acestor actiuni, rezida cracterul specific al decziei

10




administative.Inţelegerea este un fenomen intern al administratiei publice, administratia

publica da un sens politic lucrurilor prin deciziile pe care le ia. Vointa cuprinsa in

deciziile administratiei are un caracter exterior deoarece este derivata din interesul

general formulat de organele de stat. In acest sens se poate vorbi de o autonomie a

deciziei administrative dar niciodata de o independenta a acesteia. O administratie care se

considera un scop in sine comite o grava eroare. Expresia carcterului aratat mai sus a

deciziei administrative o constituie acei sefi ai administratiei publice, de exemplu sefii

unor organe locale al administratiei publice, au seful guvernului, sau alti membri ai

guvernului, care indeplinesc si diferitele sarcini politice si au calitatea de deputati in

parlament. In acelasi timp, au si calitatea de sefi ai unor organe ale administratiei publice.

4.Concluzie

Notiunea de lege semnifica un ansamblu ierarhizat de norme complexe, atat

exterioare administratiei, cat si cele adoptate de ea insasi, respectiv acte juridice cu putere

normativa ale parlamentului si acte juridice de executare, intelese ca acte juridice de

realizare sau de aplicare si care sunt subordonate actelor juridice cu putere normativa

superioara si fara de care nu pot exista.

Forta juridica superioara a actelor administratiei publice este deplina intr-un

sistem ierarhic, indiferent de nivelul acestuia(central sau local), implicand doua

consencinte: actele cu forta juridica inferioare trebuie sa se conformeze actelor cu forta

juridica superioara; actele inferioare pot fi anulate, modificate sau suspendate prin actele

cu forta juridica superioara, fara a se mai putea emite, de regula, acte in domeniul de

compententa al organulu ierarhic inferior.

Alegerea care se opereaza în actul deciziei implica folosirea unor criterii.

Criteriile respective nu sunt fixe. Ele evolueaza de la o epoca la alta, de la o oranduire

sociala la alta, in functie de conditiile materiale de existenta ale oamenilor, de ideologie,

de conceptiile lor şi de gandirea lor. Ideologia dominanta intr-o societate data propaga

anumite scopuri şi condamna altele, admite sau respinge mijloacele. Cand aceste

conceptii urmează sa se transforme în norme juridice, ele orienteaza alegerea si limiteaza

posibilitatile. Astfel se fixeaza un anumit cadru cu un contur mai ferm sau mai flexibil în

care actionează opţiunile oamenilor.

11




Bibliografie

1.Rozalia-Ana Lazar , Legalitatea actului administrativ, editura All Beck,

Bucuresti,2004, pag.51-76;

2.Trailescu Anton, Actele administratie pulice locale, editura C.H. Beck.

Bucuresti,2002;

3.Emil Balan , Institutii administrative, editura C.H. Beck, Bucuresti, 2000 ;

4. Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ:partea generala, Editura

Luminalex, Bucuresti, 2002;

5. Alexandru Negoita, Drept administrativ si stiinta administratiei, editura

T.U.B., Bucuresti, 1991;

12

31131875-importanta-actelor-juridice

Documents