3. de la sat trecut......pdf
TRANSCRIPT
De la SAT = TRECUT la SAT = VIITOR!
Peter Hurley
În Irlanda, în 1847, recolta de cartofi a eșuat parțial. A fost o iarnă tare grea.
Un an mai târziu recolta a eșuat în totalitate. Administrația din Westminster a decis că nu e
bine să-l învețe pe țăranul irlandez să trăiască din ajutorul de stat și a sistat distribuția de
mălai importat din India. Un popor deja slăbit după sute de ani de discriminare, îngrămădit
din ce în ce mai spre vestul insulei, unde câmpurile sunt din piatră, fără pământ, a început să
moară de foame. În doi an un milion de țărani au pierit, un milion au plecat în America în
vapoarele poreclit vapoare-cosciug. Se spune că jumătate dintre acestea nu au mai ajuns la
destinație. Așa a început marea noastră migrare țărănească și așa a început sfârșitul poveștii
țăranului irlandez. Sfârșitul civilizației noastre rurale.
De 18 ani locuiesc în România. Cred că am fost întrebat de o mie de ori de ce trăiesc în
România! Ce-i drept, în fiecare zi găsesc un alt motiv. Astăzi trăiesc în România ca să fiu aici,
ca să vă rog din suflet: mobilizați-vă pentru a vă salva civilizația voastră rurală! Îmi pare rău
că trebui sa vă zic, dar ea moare acum de foame. Desigur, într-un mod mai elegant decât
civilizația mea rurală. Dar până la urmă care e diferența? Mă iertați că folosesc cuvinte
grele, dar sunteți ca Adam și Eva în gradina Edenului. Nu aveți cum să înțelegeți cum va fi
fără această civilizație, pentru că face partea din voi. A rezistat mii de ani, la toate
schimbările si conspirațiile imaginabile, dar are și o slăbiciune: odată rupt lanțul, nu se mai
repară!
Țăranul român nu vorbește aceiași limbă cu noi. Nu are bani să investească și nu are
încredere în noi. I-am vorbit și l-am ascultat. Nu e vorba doar de cuvinte aici. E vorba
despre un grai. Are o construcție arhaică de gândire. Nu o să înțeleagă vreodată ce e
Comisia Europeana, ce e un beneficiar, ce e cofinanțare. Înțelege doar ca nu mai are piață
de desfacere. Ca a venit Kaufland la el acasă. Că roșii fără gust vin acum din Spania. Că e
secetă. Nu el ar trebui să învețe limba noastră tehnocratică. Noi trebuie să facem podul de
sprijin ca să îl ajute sa traverseze spre noua structură economică. E adevărat, construcția
podului s-a început, dar o jumătate de pod nu ajunge. Mai avem de parcurs.
Civilizația voastră rurala este o creație vie. Este un miracol. Este lucrul care vă definește ca
popor. Sociabilitatea și toleranța voastră native provin din civilizația voastră rurală. Iți dă
energie, te inspiră, are umor, sinceritate, e plină de suflet, de spirit, de rezistență, de forță,
de cunoștințe. Are demnitate. Este momentul când omul, pământul și divinul se întâlnesc,
în baza valorilor autentice. Nu are o valoare monetară, așa că nu poate fi speculată. Si
pentru că nu poate fi speculată, pare să nu conteze.
În 2012 ca director al Departamentului de Promovare în Unitatea de Sprijin a RNDR, am
participat la cât de multe întâlniri am putut. A fost anul în care am văzut și am auzit multe
lucruri. Am auzit ca degeaba încercăm să introducem etnologia în școala generală, pentru
că de 20 de ani se încearcă asta și Ministerul Educației nu vrea sa se schimbe nimic. Am auzit
că un meșter popular - care nu are bani de pâine - trebui să plătească 10 milioane de lei -o
mie de RON- ca să scoată un aviz de la primărie, unul din lista mare de avize care să-i permită
să aibă acces la linia de finanțare 312. Am ajuns într-un sat pentru Rusalii, pentru a vedea
promovarea tradițiilor autentice, acțiune finanțată prin fonduri europeni și având drept cap
de afiș pe Ana Lesko (!) și să ascult un preot cu o orchestra populara care cântau: „ce bun și
gospodar este preaiubitul nostru primar”! Daca nu ar fi tragic, ar fi comic. Anul acesta am
întâlnit oameni cărora le pasă, care au idei, unii dintre ei au și putere. Unii luptă și au
rezultate. Dar se lovesc des de indiferență, chiar de rezistență. Am întâlnit 10 sau 20 de
oameni care au reușit să facă podul între țărani și piață. Acolo găsim soluții. Acești primi ani
ai Uniunii Europene ne-au dat foarte multă experiență. E momentul acum să o folosim într-
un nou plan care să permită ca această civilizație să-și găsească locul ei. E timpul să ascultăm
vocea țăranului, să învățăm din experiența din teren. În Anglia în 1994 s-a închis ultima piață
tradițională pentru fermieri. În 2011 erau deja iar 7.500 de astfel de piețe! 30% din
mâncare în Italia provine din lanțul scurt. Europa încearcă să recupereze ce România încă
are nativ: mâncare autentică. Acolo avem comoara. Știm cu toții că de mulți ani România
încearcă să fie ca în Vest. În ceea ce privește tendințele în mâncare, paradoxal, Europa
încearcă să reconstruiască modelul actual al României, modelul vostru autentic, străvechi,
viu.
Provocarea este una strategică națională, și trebuie tratată ca atare. Țăranul, civilizația
voastră rurală, sunt cele mai importante resurse naturale ale României. Provoc pe oricine să
mă contrazică. Mai ales în perioada de criză! Trebuie recunoscut și reflectat într-un plan
coerent, creativ, focusat, care să cuprindă educația, cultura, turismul, încurajarea reală la
asociere și cooperare în lanțul alimentar, încurajarea tinerilor fermieri. În Spania 50% din
tinerii sub 25 de ani sunt șomeri. Ne așteaptă și aici asta? Omul fericit este omul creator,
nu omul consumator! Pe scurt, asta înseamnă să schimbăm percepția și realitatea, de la SAT
= TRECUT, la SAT = VIITOR.
Biografie
Peter Hurley s-a născut în Dublin, în Irlanda, pe 5 februarie 1968, al optulea din zece copii. A
terminat Facultatea de Comerț în Dublin în 1988 și un Masterat de Studii în Afaceri (MBA) în
1989. A lucrat în Anglia un an, în Australia un an, apoi în Irlanda ca și consultant în
marketing.
În August 1993 vizitează Praga. Impresionat, hotareste să se mute în Europa de Est. Trei luni
mai târziu, un fost coleg de serviciu îl sună să îi povestească despre România și planul lui de a
porni o consultanță în marketing.
Pe 9 aprilie 1994 Peter ajunge în București. În primii 15 ani a lucrat la firma respectiva,
devenind pe parcurs asociat la cea mai mare agenție de publicitate independentă din România
(Mercury). În 2009 isi vinde actiunile.
A fost Viceconsul Onorific al Irlandei in Romania din 2000 pana in 2006.
Este coproducătorul proiectului www.spirit.ro.
Este producătorul festivalului intercultural de tradiții țărănești: „Drumul Lung spre Cimitirul
Vesel”.
La 1 decembrie 2011 a primit Ordinul de Merit Cultural pentru efortul lui de a valorifica
tradițiile rurale în România in grad de Comandor.
Este membru in consiliu de administrati al Ireland Romania Association.
Din ianuarie 2012 este director de promovare in cadrul Unității de Sprijin pentru Rețeaua
Națională de Dezvoltare Rurală.
Locuiește în București, cu soția sa Mihaela.