2975392 masonii in biserica ortodoxa patriarhul bor teoctist asasinat freemasons in the romanian...

Upload: diana-gheorghe

Post on 10-Oct-2015

46 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

  • Alegerea Patriarhului - Masonerie, interese politice si santaj Cuvant introductiv

    Pentru orice crestin pierderea Patriarhului Teoctist e o mare durere, o lipsa care nu poate fi asa usor inlocuita. Nici nu s-a racit insa Prea Fericitul ca lupta pentru putere a si inceput. De fapt incepuse din 1990, dar longevitatea intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane strica planurile oricui.

    Unul dintre marii favoriti la jiltul patriarhal este Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea Sfintitului Daniel Ciobotea. Om de mare anvergura intelectuala, insa prea putin legat de monahism, lucru care i se reproseaza cu varf si indesat. Profesor timp de peste opt ani de zile la Institutul Ecumenic de la Bossey Elvetia, ba chiar director adjunct, Mitropolitul Daniel este suspectat de unii de o relatie nu tocmai ortodoxa cu organele Securitatii Statului. Este cel putin greu de crezut ca, in cariera sa universitara, Daniel Ciobotea nu s-a intalnit cu baietii cu ochi albastri din moment ce din 1976 venea in tara numai ca vizitator. Unii ar baga mana in foc ca oricum devenea episcop, din moment ce, in 1988, a fost chemat de urgenta in tara, tuns calugar si peste noapte hirotonit protosinghel. Anul Revolutiei, 1989, nu l-a prins chiar neinitiat de ierarhia nevazuta cum era numita Securitatea sau Directia de Informatii Externe, din moment ce proaspatul protosinghel era hai ca stiti deja responsabil cu Sectorul Relatii Externe al Bisericii Ortodoxe Romane. Mitropolitului Daniel i se mai reproseaza apartenenta la Masonerie. Nu a negat niciodata aceasta apartenenta, relatiile sale cu masonii importanti fiind de notoritate, dar nici nu a confirmat apartnenta sa in aceasta organizatie discreta (nici nu avea cum - n.r.). Cazul nu ar fi insa singular, din ce in ce mai multi ierarhi catolici, protestanti sau ortodocsi fiind capacitati de Marea Fratie.IPS Daniel a reusit sa-si asigure si sprijinul politic fiind prieten ca orice roman cumsecade si echidistant cu tot spectrul politic. L-a decorat pe Mugur Isarescu cu cea mai mare distinctie a Mitropoliei, Crucea Moldova, dar si pe Octav Cozmanca. L-a ajutat pe Adrian Nastase in stenogramele PSD, liderul Ion Solcanu spune e omul nostru trebuie ajutat, dar nu a pregetat sa dea Cezarului ce e al Cezarului si celorlalte partide ajunse conjuctural sau nu la putere.

    Biserica si Francmasoneria, razboiul nevazutFiecare isi disputa caracterul universal si de aici conflictul. Biserica este ?catolica?, adica ?universala?. Masoneria depaseste granitele nationale si concureaza universalitatea Bisericii Romei. Masonii cred in marele Arhitect al Universului. Dar este Marele Arhitect si Dumnezeul crestinilor? Disputa dureaza de peste doua secole si nu se profileaza nici un armistitiu.Condamnarile Vaticanului

    Inca de la inceput, Biserica Catolica, a vazut in Francmasonerie un pericol, considerind organizatia incompatibila cu doctrina crestina. Prima luare de pozitie a fost formulata de Papa Clement al XII-lea in constitutia ?In Eminenti?, publicata in 1738. Aceasta este confirmata si reinnoita de Papa Benedict al XIV-lea. Pius al VII-lea isi urmeaza predecesorii si publica constitutia ?Ecclesiam a Jesu Christo? in1821, fiind urmat de Leon al XII-lea in 1825. Aceeasi pozitie o adopta si urmatorii Suverani Pontifi: Pius al VIII-lea si Grigore al XVI-lea. Dupa asasinarea primului-ministru italian Pellegrino Rossi, proclamarea si infringerea Republicii Romane si revenirea Papei la

  • Roma (1850), Pius al IX-lea incepe asa-numita politica de intransigenta (?Non possumus?) fata de puterea seculara si ajunge sa fie considerat cel mai important adversar al Masoneriei. Papa Leon al XII-lea, in 1884, analizeaza amanuntit punctele de vedere ale Bisericii si ale Francmasoneriei. Papa arata ca naturalismul adoptat de francmasoni se bazeaza pe convingerea ca natura este desavirsita si suficienta siesi, ca si cum nu ar fi atinsa de pacat. Astfel, ar fi de ajuns sa urmarim natura, fara sa fie nevoie de lupta pentru a infringe pornirile pasionale sau violente. Episcopul Romei reproseaza Francmasoneriei ca doreste manipularea oamenilor prin subminarea familiei, educatiei tinerilor, orinduirii sociale existente, chiar a notiunii de autoritate, si de asemenea ca, promovind egalitarismul socialist si comunist, des-considera deosebirile dintre oameni. In 1906, Pius al X-lea condamna Francmasoneria si avertizeaza asupra legaturii ei cu comunismul.

    Opriti de la Impartasanie

    Din cauza unor formulari ambigue de dupa Conciliul Vatican II, unii au crezut ca Biserica Catolica si-a indulcit pozitia fata de francmasoni. Pentru a risipi nelamuririle, in 1983, Cardinalul Razinger a publicat o Declaratie despre Asociatiile Masonice, in care arata ca ?sentinta negativa a Bisericii privitoare la asociatiile masonice ramine neschimbata de vreme ce principiile sale au fost mereu considerate ireconciliabile cu doctrina Bisericii, drept care ramine interzis a deveni membru in acestea. Credinciosii care adera la asociatiile masonice sint in pacat grav si nu pot primi Sfinta Impartasanie?. O mare parte dintre dispute s-a axat pe analizarea riturilor francmasonilor, pe secretismul organizatiei, pe influenta sa in politica, in presa. Si Biserica, si Francmasoneria s-au schimbat, insa trecerea timpului nu pare a fi modificat raporturile dintre ele. Chiar daca Francmasoneria nu practica rituri ofensatoare pentru crestini sau nu ascunde conspiratii mondiale, Biserica nu o accepta nici astazi deoarece crestinismul este esentialmente o religie revelata (Dumnezeu s-a aratat omului) si supranaturala. Dincolo de orice satisfactie sau implinire naturala, crestinul tinde la o vesnicie de unire cu Dumnezeu insusi, si dincolo de orice posibilitati naturale, aceasta unire e inceputa de pe acum in Sfintele Taine ale Bisericii.In Prima Porunca e afirmata unicitatea lui Dumnezeu. El cere nu doar respect, ci chiar inchinare. Dumnezeu nu accepta sa isi imparta locul cu nimeni. Biserica respinge ideea ca Dumnezeu ar putea fi folosit de o organizatie sau privit ca un zeu printre altii, oarecum echivalent cu Budha ori Manitu, plasat cumva ?sub umbrela? Marelui Arhitect.

    Proiectul Francmasoneriei a esuat

    Interviu cu Cornelius Moldovan, absolvent al Facultatii de filozofie al Universitatii ?Jean Moulain? de la Lyon

    Ce relatie are Francmasoneria cu adevarul?Pentru francmasoni, totul inseamna stiinta, cunoastere. Ei considera ca au adevarul. Crestinul nu are adevarul, nu il poseda. Adevarul i s-a revelat de catre Dumnezeu.

    Ce imi permite sa spun ca Dumnezeu este Adevarul?Faptul ca o spune El. Ca nu o spun eu. Dumnezeu e un adevar care se sustine singur.

    Crestinii sint interesati de adevar, francmasonii de cunoastere. De ce nu se inteleg?Problema este ca nu totul este stiinta si ratiune. Daca pot cunoaste totul, daca Dumnezeu e o idee (cum spunea Descartes), atunci Dumnezeu e un fel de anexa a Francmasoneriei, importanta fiind cunoasterea. Daca eu pot sa cunosc tot si totul e

  • ideea mea, Marele Arhitect nici nu exista, l-am inventat eu. Proiectul Francmasoneriei a esuat: oamenii se nasc si mor ca inainte, nimic nu ii scoate din conditia lor, nu ii face fericiti. Astfel ca Francmasoneria functioneaza ca o gnoza: nu accepta discutia, stie raspunsul dinainte. OK, proclamam progresul, emanciparea etc. Ei, si? Pentru ce?

    Asadar, cunoasterea nu satisface aspiratiile omului?Cunoasterea implineste, dar nu implineste totul in om. La Francmasonerie, cunoasterea e un absolut. Ea nu salveaza. Este o ideologie pentru ca explica totul pornind de la o singura parte. Am de-a face cu o ideologie care are un anumit tip de functionare.Pe linga preocuparea pentru cunoastere, francmasonii sint atasati si de simboluri, ritualuri. Ce valoare au acestea?Tot ce este ritual se leaga de corp. E ceva care nu are sens decit ca simbol, care te trimite dincolo de el, de stricta manifestare a sa. Pe crestin, semnul Crucii, icoanele, ingenuncherea il trimit dincolo. Pentru un francmason, ritul e propria lui manifestare pentru ca el crede in natura si astfel se opreste la gest. Acest rit este profan, si nu sacru. Este inventat de oameni, ca obiceiul de a bea cafeaua de dimineata. Crestinul e suflet si corp. Intr-un rit sacru, totul are semnificatie sacra, luata din Revelatie. Ritul profan e inventat. Cunoasterea nu e sacra, ci profana prin definitie.

    Biserica Ortodoxa condamna MasoneriaSpre deosebire de Biserica Catolica, Biserica Ortodoxa nu a combatut atit de vehement Francmasoneria, desi a condamnat-o in termeni severi. Astfel, in 1937, Biserica Ortodoxa Romana a dat prima si singura hotarire de condamnare a Masoneriei. Referatul ?Studiu asupra Francmasoneriei? a fost intocmit de Mitropolitul Nicolae al Ardealului, ca urmare a cererii facute de Sfintul Sinod inca din 1934. Sfintul Sinod, in sedinta din 11 martie 1937, si-a insusit concluziile din referat si a hotarit ca ?Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta?.

    Iata citeva fragmente din concluziile studiului Mitropolitului Nicolae al Ardealului, aflate si astazi in vigoare.

    Francmasoneria este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un insemnat rol, avind un rit cvasi-religios, luptind impotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala laica. Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnindu-i sa admita numai ceea ce descopera ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sint revelate de Dumnezeu. (...)2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobind ideea unui Dumnezeu personal, deosebit de lume, si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi.3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamint laic. (...)4. In lojile Francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii, si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. (...)5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. (...) Prin acest cult, Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului.6. Francmasoneria este un element de continua si subversiva subminare a ordinii

  • sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamintesti decit aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. (...) Impotriva juramintului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramint paginesc.7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobindeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sinul omenirii?.

    Despre ocultri oculteLa nmormntarea lui Adrian Pintea am aflat c el a fost un mason de frunte i catolic n acelai timp. Tot la nmormntare, la nmormntarea lui Florian Piti aflm c el a fost purttorul de cuvnt al masoneriei romne dar cretin-ortodox. Cu siguran d-l Piti a fost mason, dar nu i cretin-ortodox. Ieri am aflat c i Virgil Ianu pune mna la inim i c e tot mason.

    V putei ntreba cum de a fost slujit la nmormntare un mason de ctre preoi ortodoci. Milostivirea noastr, trecerea noastr spre iconomii extreme estre proverbial, atta timp ct noi lsm n cimitirile noastre s fie ngropai toi ereticii i pgnii, mpotriva prescripiilor noastre cultuale, i slujim i sinucigailor ct i celor care ne drcuiau pn mai ieri, lsndu-i pe toi n mila lui Dumnezeu. Ce am putea face mai mult pentru astfel de oameni? Dac am fi duri, dac am fi potrivit acriviei canonice, dac am fi dup nvtura noastr, adic cu rigoare, nu ar trebui s lsm vreun eretic sau vreun apostat s fie ngropat n cimitirele noastre, care sunt sfinite i sunt ale Bisericii lui Dumnezeu.

    Aa cum evreii nu las pe cineva neevreu s se ngroape n cimitirele lor i toi le respect regula de via, tot la fel, regula Bisericii Ortodoxe este aceea de a nu lsa pe un eretic sau pe un pgn s fie ngropat lng ortodoci. ns noi ne milostivim de toi i stm lng toi, nu numai n timpul vieii ci i dup moarte. Nu suntem, cu alte cuvinte, oculi, ascuni, ns de noi se ascund muli.

    Sorin Frunzverde se declar mason dup moartea PFP Teoctist dar este membru al Adunrii Naionale Bisericeti a Bisericii Ortodoxe Romne. ncepe s ne apuce o team inexprimabil. La cine mai trebuie s ne ateptm c este mason, satanist sau pgn sub veminte clericale?

    La moartea Preafericirii sale, ca la orice praznic de la Patriarhie, metodic, au urmat la tiri mbrnceli, ipete, inadvertene Nu a fost nicio inadverten mediatic la nmormntrile recente ale celor doi masoni amintii. Nu a fost prezentat la TV niciun gest anapoda al participanilor la nmormntare, dei se putea gsi un actor scrmndu-se n nas sau vorbind la mobil i rznd sau pe o btrn mpiedicndu-se. Nimeni nu a greit gradele pe care le aveau cei doi i cnd a vorbit fratele Olimpian despre fratele Piti nimeni nu a surs la auzul unor astfel de apelative de ev-mediu.

    Astzi a aprut tirea c sunt 6000 de masoni n Romnia i c ei ocup roluri importante n societatea democrat. Ce rol tainic au? De ce nimeni nu i interogheaz pe aceti domni i de ce nu triesc ntr-un mod impropriu relaxrii ideatice postmoderne? De ce sunt discrei? De ce nu punem semnul egal ntre satanism i masonerie i nu observm c ocultul nu este benefic pentru cei muli? De ce nu exist transparen? Unde sunt carele de reportaj i reporterii intempestivi care s

  • cear dezvrjirea templelor masonice i s dea negura la o parte, ca s vedem oamenii?

    Am vrut s vizitez ntr-o diminea un templu mozaic din Bucureti, i portarul, ortodox [aa mi-a spus el], mi-a interzis s intru n curtea templului, dac nu mi pun acopermntul acela special pentru brbai pe cap. I-am spus c eu, ca preot ortodox, nu cred n acest obicei mozaic i c, dac mi l-a pune, nu ar simboliza nimic pentru mine. i ortodoxul nostru nu m-a lsat s intru. M-am uitat n ochii lui, preau turbai, i am plecat cu o fa crispat. Cu siguran, dac intra ntr-o Biseric Ortodox, acest portar ortodox, nu era tras de nimeni de mnec.

    La fel mi s-a ntmplat ntr-un cimitir evreiesc i apoi ntr-un cimitir luteran: mi s-a spus c nu pot s intru. Scurt. Fr nicio explicaie. Eti chestionat imediat sau eti urmrit sistematic. De ce ocultm, de ce ne ocultm cultul sau micarea religioas, filozofic, dac nu e nimic necurat la mijloc?

    Urmresc, de acum fr stupoare, toate fentele mediatice, toate distorsionrile de imagine ale Bisericii Ortodoxe i am observat c nu trece o sptmn fr s vd pe sticl un preot care a mai fcut ceva, fr un ierarh care face, fr un monah care are probleme cu cine tie ce lege. ns noi nu tim mai nimic despre cine conduce televiziunile, despre cine lucreaz n ele, cum au ajuns acolo, cine sunt aceti oameni, ce credin au, ce sntate psihic au, ce antecedente au. Stm n faa televizorului i nghiim tot petele ce sare din plas. ns eu am prostul obicei s m ntreb: i care e rostul tirii? Ct bine sau ru face aceast tire? Pn unde, pe cine lovete tirea? ntrebrile mele sunt identice cu cele pe care le am n faa cutiei de pete sau a crnii de porc pe care vreau s o cumpr din supermarket.

    Puini tiau c Pintea, Piti, Frunzverde sunt masoni. i aflm deodat acest lucru, n momente cheie. Legitimarea de tip mason e ca legitimarea de tip decoraie: toi vor s fie eroi. Eroii cui? Va veni cineva i mi va spune c nu tiu eforturile pe care le fac masonii pentru prosperitatea.Da. Fiecare facem tot feluri de eforturi. ns depinde pentru cine i n ce scop. Masoneria, avalana neoprotestant, etosul gay, satanist, relaxat nu au, n mod evident, rolul de a consolida credina ortodox n Romnia i de a adnci pe romni n tradiiile vieii lor de secole. Ei vin cu altceva, ocult adic primejdios, satanic adic mpachetat frumos.

    Moartea alb: e un nume poetic dat drogurilor. Metafora ns e dureroas. Asistm la alteriti care ne displac i vizavi de care nu putem s ne manifestm dectamiabil. Moartea sufleteasc a romnilor, moartea prin negarea i relativizarea interioar a credinei ortodoxe, a credinei mntuirii, este o moarte alb. Cum s m manifest altcumva fa de aceast moarte dect rugndu-m i predicnd mpotriva ei.

    ns, bieii acetia care se cred detepi, confund buntatea i smerenia noastr cu imbecilitatea i, pe ct noi suntem de primitori, pe att i ei vor s ne ncalece. Nu voi fi nici acum melodramatic. Credina ortodox crede n puterea lui Dumnezeu i n purtarea Sa de grij fa de noi, care e mai puternic dect toate cursele diavolilor. Dei pare imposibil s scapi, s te mntui, ntr-o asemenea lume corupt, curvar, totui nu toi cretinii ortodoci au ngenuncheat n faa lui Baal.

    Noi surprize? Probabil c da. ns vom avea i noi purtri de grij ale Stpnului nostru, care nu uit turma Sa cea mic.

    Mic indreptar despre oculta care a subjugat

  • RomaniaPizma, setea de razbunare, analfabetismul, prostia si lasitatea au devenit in comunism criteriile de selectie ale noii elite a tarii.

    Indata dupa ce a preluat toata puterea in stat, Partidul Comunist a purces sistematic si cu brutalitate la aplicarea intregului plan de transformare a tarii dupa modelul inchipuit de geniul diabolic al lui Lenin; pe linga masurile radicale in domeniul politic si in economie, in special in industrie si agricultura, figura ca un adevarat prealabil exterminarea burgheziei sau barem aducerea unei parti a ei la totala supunere. Si, de fapt, nu a fost vorba numai de burghezia stricto sensu de gulerele albe, ci de tot ce se ridica, si la oras si la sat, deasupra mediocritatii, de stare sau de intelect. Astfel au fost hartuiti, prigoniti, intemnitati si nu arareori ucisi in toata tara satenii cei mai instariti sau mai destoinici. Pizma, setea de razbunare, analfabetismul, prostia si lasitatea au devenit curind criteriile de selectie ale noii elite a tarii.

    Productie culturala dupa reteta comunistaFara indoiala, la inceput de tot, s-au gasit si politicieni onesti sau intelectuali de inalt nivel ca de pilda, marele savant Constantin Parhon care, avind demult optiuni de stinga, au putut crede ca pretinsul socialism importat din Uniunea Sovietica era benefic pentru a scutura putin inertia noastra seculara. Foarte curind insa, ar fi trebuit sa isi dea seama ca devenisera simple unelte pentru scopuri cu totul straine de interesul tarii. Din slabiciune insa, odata prinsi in plasa, putini au avut curajul sa rupa perfidul contract, cu riscul pierderii libertatii sau chiar a vietii. Cei mai multi au ramas inregimentati in ceata tovarasilor de drum (fellow travellers) ai Partidului Comunist.Fenomenul s-a extins indata pina la cele mai inalte sfere ale culturii. Intrucit, de cind e lumea, talentele nu sint intotdeauna nelipsit asociate cu caracterul, s-au folosit la noi destul de multi scriitori de mare talent voi cita doar pe Sadoveanu si pe Calinescu care s-au grabit sa-si vinda numele pentru o sinecura sau si-au plecat slugarnic capul in fata tiranilor analfabeti. Daca muzicienii, de pilda, sau artistii plastici ori istoricii antichitatii si ai Evului Mediu s-au putut sustrage pina la un punct cazurilor materialismului dialectic o stiinta pe care multi intelectuali romani au asimilat-o cu o repeziciune uimitoare -, intreaga productie culturala romaneasca, de la jurnalism pina la poezie, a fost pusa la pas de pe o zi pe alta. Creatorii autentici au inceput sa se ascunda sau sa taca sau sa scrie pentru sertar.

    Dar au intervenit masuri mai grave, ca suprimarea, in iunie 1948, a Academiei Regale Romane si inlocuirea ei cu Academia RPR. Hotarire insotita de masuri fizice: excluderea unei jumatati dintre membrii Academiei, multi dintre cei exclusi fiind chiar intemnitati in conditiile oribile ale momentului opt dintre ei au murit la Sighet, alti citiva, prematur, de pe urma suferintelor indurate. Cei ramasi in piine au inceput, la ordin, sa coopteze membri fara valoare, unii chiar fara nici o opera, si sa participe in cor la osanalele regimului vorba veche, numai podeaua oprea temeneaua. Daca membrii inaltei institutii, dupa momentul decembrie 1989, ar fi avut cinstea intelectuala si curajul moral de a face mea culpa, de a clama parerea de rau pentru slabiciunea de care au dat dovada - gest de inalta barbatie pe care l-a facut un mitropolit Corneanu sau un Alexandru Paleologu , poate i-am fi iertat si poate am fi vazut cooptati in graba in Academie citiva din intelectualii de valoare uitati sau prigoniti in deceniile de apasare comunista. Cind colo, potentatii nobilei institutii au purces cu totul de-a-ndoaselea: nu numai ca n-au grait o vorba de pocainta, dar au luat in pripa o masura de-a drepul ticaloasa, decretind ca nu mai puteau fi alesi membri deplini ai Academiei personale peste 65 de ani. Dintr-un condei se excludeau toti cei cu operele la sertar! O infamie. Iar potentatii intelectuali din ajun, cei care

  • profitasera singuri de toate privilegiile, un Eugen Simion, un Dan Berindei, au ramas pina azi sa tina, tot ei, in Institutie, piinea si cutitul. Rusinos. O singura institutie culturala, Uniunea Scriitorilor, a sfirsit, dupa 16 ani de bijbiiala, sa aleaga in fruntea ei pe un Nicolae Manolescu, the right man in the right place.

    Biserica, pusa in genunchi de liderii saiDin pacate, trebuie sa constatam, indurerati, ca acelasi scandal improasca cu mizga indoielii si cea mai inalta institutie - pe care nici nu am avea voie sa o numit institutie, caci este deasupra infiintarilor omenesti -, Biserica. Biserica rasariteana sufera, de un mileniu si jumatate, de o afectiune pe care unii au numit-o cezaropapism: la Constantinopol, cind un diferend se isca intre patriarh si basileu, acesta, cezarul, avea ultimul cuvint. Precaderea puterii civile asupra autoritatii ecleziastice nu era de o gravitatea absoluta atita vreme cit si patriarhul, si cezarul erau crestini credinciosi - s-a putut chiar intimpla, in vremea unei crize mari, ca basileul sa fie mai aproape de gindirea ortodoxa decit prelatul. Dar cind am avut de-a face cu o putere civila, un executiv fatis ateu si adesea violent anticrestin si iconoclast, atunci supunerea capilor Bisericii fata de putere devenea un pacat, optiunea martiriului in loc de supunere, o datorie.Aceasta vocatie a martiriului n-a aparut la noi decit la clerul de jos. Daca am avea azi ferocitatea de a publica intr-o culegere sirul lung si penibil de osanale pronuntate de patriarhul Teoctist in cinstea sinistrului si grotescului Ceausescu, ne-ar fi rusine sau, mai trist, ne-ar umfla risul. Patriarhul, indata dupa evenimentele din decembrie 89, a facut gestul firesc si minimal de a se retrage. A fost insa degraba rechemat. De cine? De credinciosi sau de soborul Bisericii? Ma tem ca mai curind de puterea oculta, de aripa Securitatii care ajutase sa izbucneasca Revolutia.Omul care a girat ocultaSi ajung la incheiere: aceasta oculta a gasit in Ion Iliescu omul potrivit pentru a prelua comanda puterii izvorite din Revolutie si intreaga oculta punind mina pe toata averea tarii si pe toate pirghiile puterii, avem impresia ca mai comanda si astazi din umbra. Faptul ca la 17 ani de la Revolutie nu s-a intimplat inca procesul celor care au inventat sinistra farsa a teroristilor lui Ceausescu, in urma careia au murit o mie de tineri nevinovati, va ramine o rusine pentru intreaga natiune. Idem pentru pedepsirea crimei de a fi adus de mai multe ori pe minerii din Valea Jiului, mintiti si abrutizati, ca sa terorizeze iar intreaga tara.Tara chiar integrata oficial in Uniunea Europeana - nu se va insanatosi cu adevarat decit atunci cind se va fi dezbarat de intreaga aceasta generatie patata de vechea faradelege. Societatea civila trebuie in fine sa se mobilizeze unanim si hotaritor in acest scop.

    Telegrama care desparte Biserica Ortodoxa de Teoctist Arapasu

    A colaborat Biserica Ortodoxa cu regimul comunist? Daca ne referim la BOR ca la o comunitate a credinciosilor ortodocsi, e cazul sa vorbim despre reprimarea ei. Ortodocsii erau discriminati, ori chiar pedepsiti cand isi manifestau deschis credinta. Multi preoti au sfarsit in inchisoare, manifestarile religioase erau strict limitate. Biserica, ca organizatie, isi pierduse autonomia. E adevarat ca BOR nu a fost interzisa, cum s-a intamplat cu alte culte, ortodocsii nu au fost reprimati cu vigoarea cu care s-a lovit in miscarile neo-protestante. Acest fapt nu dezminte realitatea persecutarii credinciosilor ortodocsi.

    Altul este raspunsul la intrebarea: au colaborat cu regimul ierarhii BOR si unii preoti? Nu numai ca reprimarea BOR nu a exclus colaborarea ierarhiei acesteia, ci chiar a implicat-o. Pentru controlul vietii religioase, care-i obseda de comunisti, un rol principal l-a jucat asezarea in fruntea bisericilor a unor oameni ai regimului. Era un

  • sistem general de stapanire a societatii: punerea unor fideli in varful fiecarui organism. Metoda se aplica, cu exceptii minime, in Romania ca si in celelalte tari ale sistemului comunist. In special in Europa de Est si URSS, ierarhii bisericilor aveau rolul de santinele aflate sub comanda Partidului. Doar un cinism inspaimantator sau totala neintelegere a perioadei ii poate face pe unii sa-i declare astazi pe Teoctist Arapasu si pe alti ierarhi martiri ai credintei, aparatori ai BOR, rezistenti ai politicii lui Ceausescu. Desigur, Patriarhul, mitropolitii si episcopii nu au fost doar roboti. Au avut si propriile lor tendinte, propriile lor cautari. Dar simpli roboti nu au fost nici Gheorghe Maurer, nici Ion Iliescu, nici Gheorghe Stoica, fara ca prin aceasta sa apartina mai putin armaturii regimului represiv.

    Sofismele folosite de catre avocatii din oficiu ai ierarhilor BOR ating uneori culmi nebanuite. Este cazul incercarii recente de a reinterpreta sensul telegramei adresate de Patriarhul Teoctist lui Ceausescu la 17 decembrie 1989. Care, se explica cititorului astazi, ar fi fost o telegrama fara importanta, una "de rutina", expediata dupa tinerea Adunarii Nationale Bisericesti. Fara referire la evenimentele de la Timisoara. Oare sa fie atat de greu sa intelegi ca trimiterea de felicitari lui Ceausescu, in acele zile, semnala sustinerea dictatorului care daduse ordinul sa se traga in multime? Ce era mai jalnic, atunci, cand revoltatii Timisoarei infruntau moartea - despre asta aflase toata Romania prin Europa Libera -, decat sa-ti exprimi fidelitatea fata de niste conducatori patati de sange?

    Cum se comportau altii? Comisia Helsinki a Congresului american condamna "atacul sangeros impotriva unor demonstranti neinarmati". Luis Schwitzer, secretarul general al Federatiei protestante din Franta, trimitea presedintelui roman o scrisoare ce exprima "via emotie privind represiunea impotriva populatiei Timisoarei". Amnesty International lua act "cu neliniste" de evenimentele care s-au produs pe 17 decembrie. Comitetul francez, membru al Federatiei Internationale Helsinki, se adresa presedintelui Frantei pentru a mobiliza comunitatea internationala in fata "turnurii dramatice si terifiante a represiunii din Romania". Iata un mic inventar care arata cat de respingator era sa feliciti dictatorul in timpul acelor evenimente care indignasera lumea. Aceasta a facut Patriarhul Teoctist in numele Adunarii Nationale Bisericesti.

    Cumpana Patriarhului

    Cel mai secret si mai intunecat episod din viata Intai Statatorului Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Teoctist perioada cat a parasit Scaunul Patriarhal in decembrie 1989, in plina revolutie este scos la lumina de marturisirea zguduitoare a unui monah de la Manastirea Regala "Sfanta Treime" din Sinaia. Acesta dezvaluie ca Patriarhul Teoctist a batut la usa chiliei sale aproape de miezul noptii de 22 spre 23 decembrie 1989, la 12 ore de la fuga sotilor Ceausescu. Vreme de doua saptamani, nici staretia manastirii nu a stiut de prezenta inaltului ierarh ortodox. Doar patru persoane din Romania erau informate despre ascunzisul de la Sinaia, recomandat Patriarhului de catre Gelu Voican Voiculescu. De altfel, acesta a fost singurul oficial al statului care l-a si vizitat de cateva ori. Nici o fata bisericeasca nu a trecut pragul chiliei din Sinaia, ceea ce l-a facut pe ierarh sa creada ca a fost parasit de Dumnezeu.

    La 18 decembrie 1989, Sfantul Sinod s-a reunit in sedinta, o sesiune extrem de tensionata din cauza evenimentelor de la Timisoara. Patriarhul Teoctist a anuntat atunci ca este de acord cu decizia politica de reprimare a miscarii din orasul de pe Bega, pe care o percepea ca "provocata de agenturi straine" si in care vedea pericolul destramarii statului, cu reflexie imediata in destramarea Bisericii. Nici unul dintre membrii Sinodului nu l-a contrazis. Nici pe fata, nici pe la colturi. Nimeni nu va

  • sti vreodata ce a fost in sufletul Intai Statatorului Bisericii Ortodoxe Romane cinci zile mai tarziu, cand fuga Ceausestilor a scos in strada sute de mii de romani.

    Potrivit monahului care avea sa-l gazduiasca pe Teoctist in urmatoarele 112 zile, intr-o umila chilie, decizia de a parasi in cel mai mare secret Palatul Patriarhal si de a se ascunde la Manastirea Regala "Sfanta Treime" din Sinaia (considerata si astazi vila patriarhala) i-a fost sugerata de Gelu Voican Voiculescu, ale carui rang si rol in Revolutie nu au fost niciodata complet elucidate. Cert este ca Voiculescu, cel care avea sa devina dupa executia Ceausestilor prim-viceprim-ministru al Romaniei, i-a indicat locatia. Probabil si numele monahului cu care urma sa imparta chilia.

    "Oare ma vei vinde pentru un blid de linte, precum Esav pe Iacov?"Teoctist a plecat spre Sinaia pe seara, cu masina Patriarhiei, condusa de soferul sau personal. Monahul care l-a gazduit sustine ca doar Gelu Voican Voiculescu, scriitorul Artur Silvestri, poate cel mai bun prieten al PreaFericitului, si soferul au stiut de acest ascunzis.Cu o ora inainte de miezul noptii de 22 spre 23 decembrie, Patriarhul a batut umil la usa unei chilii a manastirii mici, vechi, construita de Spatarul Mihail Cantacuzino. L-a primit acelasi monah care a consimtit astazi sa se destainuie "Romaniei libere". "A aparut seara, nu a mancat nimic, nu a participat la liturghie, a stat inchis in chilie, ca un prizonier. I-am adus a doua zi mancare de la trapeza ("cantina" calugarilor n.r.). Abia dupa cateva zile am inceput sa fiu banuit de obste ca ceva se intampla, ca duc cuiva mancare pe ascuns", isi aminteste monahul. Cam in a treia zi, i-a dus un blid cu linte si atunci Patriarhul s-a deschis spre confesiune si i-a spus: "Oare ma vei vinde, preacuvioase, pentru un blid de linte, cum l-a vandut Esav pe fratele sau, Iacov? Sigur, nu". Dupa care a povestit monahului cum tot un blid de linte mancase la 14 ani, acasa, in comuna natala, cand a plecat cu oile la pascut si nu s-a mai intors, luand drumul manastirii. Tatal sau ii strigase cu cateva zile inainte: "Doar nu te-oi face popa, sa te dau la scoala!".

    "Se dadea in vant dupa Busuioaca""Ii placea foarte mult crapul cu mamaliga si mujdei, asa ca am rugat un prieten al obstii noastre sa aduca tot a doua, a treia zi cate un crap de la pescaria Pestera Ialomicioarei, de peste munte", isi aminteste gazda. Painea era din cea cu cartofi si era adusa special de la Brasov, de la un brutar ce deservea manastirea. Dimineata, Teoctist manca paine cu cartofi, insotita totdeauna de ceaiul de rododendron. Planta era culeasa de gazda in aceeasi luna a fiecarui an de la Cota 1400.Tot monahul ii prepara siropul de con de brad cu care indulcea cate un pahar de "Busuioaca de Bohotin". Patriarhului ii placeau doar vinurile dulci si foarte dulci. "Prea Fericirea Sa imi spunea dupa cateva pahare de vin: Bohotina, Bohotina, cu aroma ta divina!. Se dadea in vant dupa afinata amestecata cu tuica ardeleana, careia ii spunea puterea ursului, se imbujora si ii placea sa asculte romanta Asa bea mitropolitul, fredonata de mine", rememoreaza monahul.

    "Parca avea o lesa foarte lunga, al carei capat nu il vedeam"Vreme de doua saptamani, restul obstii monahale n-a stiut ce oaspete important adaposteste. Cand au aflat calugarii, si-au vazut de ale lor, fara sa incerce sa inteleaga un posibil substrat.In tot acest rastimp, a venit de cateva ori in vizita Gelu Voican Voiculescu. "Vreau sa vad ce face ilustrul dumneavoastra oaspete, Intai Statatorul", spunea Voican, ceea ce l-a facut pe monah sa intrevada unele comenzi politice de care era dependent Prea Fericirea Sa: "Parca avea o lesa foarte lunga, al carei capat nu il vedeam".Seara, stateau mai mult timp "la povesti", intre 9 si 12 noaptea, pana la slujba miazanoptica: "Ce sa fac, preacuvioase? Asa merg lucrurile. Sigur, preacuvioase, a trebuit sa fac influenta, ce mai, frate cu dracul pana treceam puntea. Inca nu stiu

  • daca am trecut-o". Teoctist a pomenit cum, pe cand a fost episcop la Oradea, "a fost contactat de mai multi ofiteri de Securitate", isi aminteste calugarul. Astfel se explica, poate, de ce dupa 1990 rectorul Universitatii Oradea, controversatul Teodor Maghiar, i-a acordat Patriarhului titlul de Doctor Honoris Causa al universitatii bihorene.

    "Sunt parasit de Dumnezeu"La 18 ianuarie 1990, Patriarhia Romana anunta printr-un comunicat de presa faptul ca Patriarhul Teoctist s-a retras din Scaunul Patriarhal, fara a spune si din ce cauze.Ulterior, intr-un alt comunicat se invocau "motive de sanatate". Pe Patriarh nu l-a intrebat nimeni, nu l-au anuntat, si asta l-a marcat foarte mult. Pana atunci se linistise cat de cat, iar anuntul Patriarhiei l-a luat prin surprindere. "Vezi ca, la un moment dat, ramai fara prieteni", i-a spus atunci, trist, PreaFericitul gazdei sale. Doua-trei zile a umblat ca nauc, spunand ca e "parasit de Dumnezeu". "Incet, l-am ajutat cu totii sa uite. Ii placea sa primeasca daruri si se bucura de ele. Staretul nostru, Clement, si cel ce avea sa-i urmeze, Macarie, ii faceau cadouri", mai spune monahul.Ii placea sa se plimbe descult, dimineata, prin iarba cu roua, obicei deprins in tinerete, la Cernica. Privea ades la picturile lui Parvu Mutu Zugravu, cele cinci de la Manastirea Sinaia. Sau la desenele facute in carbune de Regina Elisabeta pe peretii interiori ai muzeului manastirii. Dar n-a intrat niciodata in cavoul lui Take Ionescu, liderul taranist inmormantat in paraclisul manastirii.

    Lovirea cu urzici, un tratament-penitentaGazda a avut privilegiul sa-i vada trupul lui Teoctist cand, in primavara extrem de timpurie a lui 90, "prizonierul" i-a cerut un tratament cu urzici. Monahul a cules primele urzici verzi aparute pe coastele Pelesului si, in chilie, i le punea pe corp de la brau in sus si cu cele mai lungi il batea usor. "Patriarhul zicea: Ma simt mai ager, ma simt mai ager!. Procedeul parea a aduce si a penitenta, si dura pana la o jumatate de ora. Avea mare grija de corpul sau. Se dadea dimineata de dupa tratamentul cu urzici cu esenta de nard, un cumul de parfumuri orientale pe care il folosea din abundenta", spune monahul. "Putini muritori au avut sansa sa vada trupul Patriarhului, dar eu ma simteam cu totul natural in preajma lui. In fond, ingrijeam un om. Procedura devenise obicei", adauga el.

    "Biserica noastra a avut si o istorie paralela, care se impletea cu crima"Intr-o seara, prin martie, gazda si-a iscodit inaltul oaspete. L-a intrebat, timid, cum vede lucrurile, "cum de comunistii s-au pus pe daramat biserici?". "Mai bine sa cada cladiri decat sa piara vieti", a spus Teoctist, dupa care a povestit despre vietile distruse de care avea cunostinta. "Biserica noastra a avut si o istorie paralela, care se impletea cu crima", a spus Teoctist, dupa care a dat cateva exemple pe care monahul nu le-a uitat.

    A povestit de mitropolitul Bucovinei, Tit Simedrea, care a compus rugaciuni contra comunistilor. L-a pomenit pe episcopul Visarion Puiu, condamnat ca si criminal de comunisti, dar care a reusit sa fuga in Apus. A mai povestit de episcopul Emilian Antal, nepotul Patriarhului Miron Cristea, care s-a opus vehement impuscarii sefului PNT din Bucovina. A relatat cum comunistii l-au pus pe calugarul care-l servea pe episcop la masa sa-l otraveasca, iar acesta a baut singur otrava, zicand "mai bine mor eu decat sa ucid un episcop!".N-a uitat nici de staretul manastirii "Sfantul Ioan" (din zona Campulung, Moldova), aruncat de securisti sub rotile trenului. Tot de crima era vorba si in cazul mitropolitului Sebastian Rusan, "sinucis" prin otravire dupa ce fusese declarat de autoritati "debil mintal"."Cum sa nu te marcheze toate astea, si cate trebuie sa mai fi stiut Prea Fericirea

  • Sa?", se intreaba astazi monahul.

    Elena Ceausescu ii pusese gand rau"A recunoscut in fata umilei mele persoane, in nopti de discutii cutremuratoare, fragmente ascunse dintr-o istorie de care eu atunci nu stiam", spune monahul. "Mi-a mai spus cum, intr-o zi, Postelnicu l-a instiintat ca la o sedinta Elena Ceausescu ar fi zis: "Dar mai terminati-l odata si pe asta!". Patriarhul s-ar fi aratat mirat fiindca, in aparenta, "se intelegea bine cu sotia lui Ceausescu".Obiceiul monahului de la Sinaia de a trimite rododendron Patriarhului a continuat ani de zile dupa 1990. Din pachetul lunar nu lipsea sticla de sirop de con de brad, cu care se indulcea Busuioaca de Bohotin. Patriarhul il chema, uneori, la Patriarhie, sa repete tratamentul de primavara cu urzicute. Dupa 94, gazda de la Sinaia ii trimitea "urzicutele timpurii pentru tratamentul aducerii aminte". Dupa 1996, intre cei doi a intervenit o schisma si nu s-au mai vazut.Monahul are si azi iconita de aur in filigran daruita de Patriarh in zilele de restriste din 1990. Cand o priveste, are o anumita stralucire in ochi, precum oamenii care inteleg cum merg lucrurile.

    Penitenta si cainta In ortodoxie

    Penitenta poenitentia, in latina; metanoia, in greaca inseamna "venire in sine si cunostinta despre cele savarsite, o suferinta de bunavoie pentru pacatele savarsite si o hotarare de a nu mai pacatui in viitor si a se corecta in fapte bune. Penitenta e un fel de pedeapsa, fiindca se pedepseste pe sine omul, intristandu-se si suferind ca a facut rau pacatuind" (Pr. Constantin Erbiceanu, "Penitenta", 1923).Pietatea si cainta nu sunt sinonime, cainta fiind "un regret profund al sufletului si o renuntare la pacatul prin care am dispretuit poruncile lui Dumnezeu".Exemplu relevant: "Atunci vazand Iuda, cel ce l-a vandut pe El, ca s-a osandit la moarte, caindu-se, a intors cei 30 de arginti arhiereilor si batranilor zicand: Gresit-am ca am vandut sange nevinovat" (Matei, 27.3.5).

    Serviciile secrete l-au ascuns, mitropolitul Daniel l-a rechematPuterea suprema din BOR a fost, oficial, in mainile unei locotenente in perioada 18 ianuarie - 4 aprilie 1990. Interimatul a fost asigurat de cinci episcopi.Doua evenimente se desfasurau in paralel. Primul privea plecarea Patriarhului din Patriarhie in mod secret, in zilele revolutiei, plecare de care stiau foarte putini oameni. In volumul "Vremea Seniorilor" (Carpathia Press, 2005), Artur Silvestri nota in capitolul "O pagina inlacrimata de iarna": "Numai Prea Fericirea Sa Teoctist, straniul ezoterist Gelu Voican Voiculescu si eu insumi cred ca stim pe acest pamant ce s-a petrecut cu adevarat in acele zile in Biserica Ortodoxa Romana". Pe de alta parte, parca sub aceeasi bagheta magica, tot la 18 ianuarie 1990 lua fiinta "Grupul de reflectie si de innoire in Biserica Ortodoxa Romana", grupand personalitati precum Bartolomeu Anania, parintele Galeriu, arhimandritul Ilie Cleopa, parintele Staniloaie etc. In prima instanta, Grupul l-a dorit pe arhimandritul Ilie Cleopa drept Patriarh, iar statutul de organizare al BOR permitea aceasta optiune: "Clerul superior se alege dintre licentiati sau doctori in teologie, mitropoliti, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria a I-a vaduvi prin deces" (Art. 129). Un precedent exista: Patriarhul Iustin a fost propulsat de la catedra de profesor de teologie direct in Scaunul mitropolitan, pe acelasi temei. Grupul a inceput o procedura de rupere de comunism in emulatia imediat post-revolutionara, iar Bartolomeu Anania scria in 4 februarie 1990 in ziarul "Romania libera" despre "pacatele comise si omisive de BOR in timpul comunismului". Eforturile grupului au fost modificate insa, iar sub presiunea externa episcopul vicar de Timisoara, Daniel Lugojanul Mitropolitul de azi al Moldovei i-a facut rechemarea in

  • functia de Patriarh.

    Teoctist in 1990: "Nicidecum nu a fost vorba de o demisie"

    Evenimentul a fost relatat, sumar, de insusi Patriarhul Teoctist in interviul acordat in aprilie 1990 ziaristului britanic Alec Russell de la The Daily Telegraph: In traditia regulamentului ortodox este posibil ca un Patriarh sa-si dea demisia? Conform canoanelor si legiuirilor noastre bisericesti ortodoxe, un Patriarh se poate retrage temporar numai din motive de sanatate. Acest lucru s-a intamplat si in cazul meu. Nicidecum nu a fost vorba de o demisie, care ar fi fost anticanonica. De aceea, la chemarea Sfantului Sinod, dupa insanatosire, am revenit la slujirea de Intai Statator al BOR... Daca nu este posibil, cum va explicati retragerea din 18 ianuarie? Aveti raspunsul in cel pentru prima intrebare...

    Secretul PatriarhuluiPF Teoctist dorea sa confere Mitropolia Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan, pozitie care l-ar fi transformat pe actualul Mitropolit al Olteniei in favorit in fata lui IPS Daniel

    Dintr-o noua precizare facuta de Costel Calapod, soferul si apropiatul Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, aflam despre Testamentul Patriarhului si despre favoritul sau pentru preluarea fraielor Bisericii Ortodoxe Romane. Un amanunt tulburator ne provine si de la alte surse, bisericesti, care afirma ca Patriarhul pregatea o schimbare spectaculoasa in organizarea Bisericii: impartirea atributiilor sale. Prea Fericitul dorea sa pastreze din toate prerogativele sale pe cele de Patriarh si Arhiepiscop al Bucurestilor si sa confere pozitia de Mitropolit al Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan, in prezent Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei. Alegerea urma sa se faca in Sfantul Sinod, ca si numirea Vicarilor Patriarhali, evitandu-se astfel ingerinta Adunarii Nationale Bisericesti, plina de mireni apropiati unor structuri oculte, cum ar fi Masoneria. Numirea lui Teofan la Bucuresti drept Mitropolit al Munteniei si Dobrogei l-ar fi transformat pe acesta in prim favorit pentru preluarea pozitiei de Patriarh al Romaniei si l-ar fi dat la o parte pe Daniel, Mitropolit al Moldovei. Ulterior, dupa cum ne confirma mai multe surse, inclusiv Costel Calapod, Patriarhul era pregatit si de o eventuala retragere la Manastirea Cernica, nu inainte de a-l vedea Patriarh pe Teofan. N-a fost sa fie asa. Alegerile de peste 40 de zile ne vor arata daca vointa Patriarhului va invinge peste timp.

    -Va rog sa ne spuneti ce stiti despre Testamentul Patriarhului?-Stiu ca si raposatul Patriarh Iustin, cand a raposat, s-a gasit testamentul sau, pe care Prea Fericitul Parinte Teoctist l-a respectat intocmai. Eu cred ca si Prea Fericitul Parinte Patriarh a lasat un Testament, intrucat la Revolutie, in 1989-1990 se stia ca are Testament.

    -Deci dansul a lasat inca de la Revolutie, din 1989, un Testament?-Da. Si de multe ori spunea ca va lasa, ca toti Patriarhii care au fost au lasat Testament.

    -Dar v-a spus vreodata explicit ca lucreaza la un Testament sau ca doreste sa se retraga si ar putea sa lase un Testament?-Imi spunea ca daca cumva batranetea isi va spune cuvantul asupra sa, sa fie bolnav sau, eu stiu, sa nu mai aiba capacitatea sa-si faca datoria, preconiza sa se retraga in viitorii ani la Manastirea Cernica, unde isi pregatea o casa langa Sfantul Calinic,

  • acolo. Pentru a se retrage, dar nu acum.

    -Si pe cine si-ar fi dorit sa lase in locul dansului?Asta nu pot sa stiu. Insa de multe ori in discutii batea apropouri ca Mitropolitul Olteniei semana foarte mult la chip cu raposatul Iustinian Marina.

    -Da?-Da, da.

    -Aha, deci i-ar fi placut oarecum sa-i succeada?-Da, da. Mai ales ca el l-a format ca secretar, episcop, mitropolit.

    -Da, si mai este o asemanare: amandoi - si Teoctist si Teofan - provin dintr-o familie cu 11 copii.

    -Da, dintr-o familie necajita.-Dar credeti ca acest Testament - al Patriarhului - ar putea sa fie in seiful dansului?

    In momentul cand se vor desigila camerele, cand va intra Comisia, e imposibil sa nu gaseasca, sa nu fi lasat un Testament.

    Moartea sub anchetaDupa dezvaluirile profesorului Ursea din ZIUA, Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii au inceput investigatiile la Spitalul Fundeni * Procurorii asteapta verdictul doctorilor pentru a se apuca de treaba

    Dupa interviul pe care profesorul Nicolae Ursea, medicul personal al Patriarhului, l-a acordat Ziarului ZIUA in legatura cu moartea acestuia, autoritatile statului au decis sa declanseze mai multe anchete. Ieri, agentiile de presa, posturile de radio si de televiziune au preluat dezvaluirile facute de medicul Ursea in ziarul nostru. Parchetul inca nu s-a autosesizat, dar ar putea primi o solicitare de ancheta penala din partea Colegiului Medicilor

    Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti (CMMB) s-a autosesizat in legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului preoperator in cazul interventiei chirurgicale efectuate Patriarhului Teoctist, de catre doctorul Ioan Sinescu. La randul sau, Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii, a dispus o ancheta administrativa la Clinica de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Patriarhul Teoctist a murit cu zile, sustine medicul personal al acestuia, cel care l-a ingrijit 21 de ani. Profesorul Nicolae Ursea, medic primar medicina interna si medic primar nefrologie, a afirmat intr-un interviu acordat in exclusivitate Ziarului ZIUA ca a fost mintit de dr. Ionel Sinescu cu privire la starea de sanatate a Patriarhului, intr-un moment in care aceasta depasise stadiul de critica. Ursea afirma ca, personal, nu ar fi recomandat interventia chirurgicala, in conditiile in care Patriarhul suferea de o infectie urinara, tratabila mai degraba cu antibiotice decat cu bisturiul. Medicul personal al Patriarhului a mai spus ca a vorbit la telefon cu doctorul Sinescu care l-a asigurat ca Patriarhul se simte bine si nu a fost operat chiar in momentul in care acesta era resuscitat dupa interventia chirurgicala. Ieri, medicul Ionel Sinescu a spus, intr-un interviu acordat BBC, ca nu a stiut ca doctorul Ursea era medicul personal al

  • Patriarhului si ca nu mai stie exact ce a vorbit cu el la telefon. El recunoste ca nu a discutat nici cu reprezentantii Patriarhiei despre faptul ca Prea Fericitul Teoctist va fi supus unei operatii. In aceste conditii Patriarhia Romana a salutat, ieri, decizia CMMB de a se autosesiza in cazul interventiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa va fi stabilit adevarul legat de operatia acestuia. Chiar daca pana la aceasta ora procurorii nu s-au autosesizat in cazul decesului Patriarhului, Ziarul Ziua solicita Parchetului General sa demareze ancheta in acest caz.Acuzatiile profesorului Ursea

    "Din punct de vedere medical, erau doua lucruri: unu, sa nu se atinga de el fara medicul personal. Deci trebuiau sa ma cheme, sa ma aduca din groapa, sa ma aduca langa dumnealui... Era prima chestiune... A doua chestiune: nu era oricine, trebuia organizat un consult medical de specialisti. Eu eram impotriva". "Culmea este urmatoarea: i-am dat telefon lui Sinescu si l-am intrebat, luni: Mi-a raspuns, la telefon: Si el era operat si era si mort", a mai precizat medicul personal al Patriarhului.

    "Avea toate investigatiile facute in urma cu trei saptamani inainte, la mine, la spital, la Carol Davila. I le facusem pe toate. Acum trei saptamani avea un puseu infectios. L-am tratat, s-a rezolvat treaba asta si era totul bine. A reaparut infectia. Reaparand infectia, trebuia un tratament antiinfectios si dupa aceea discutata problema interventiei chirurgicale", a declarat profesorul Nicolae Ursea.

    Familia cere ancheta penala

    Imediat dupa inmormantarea de ieri, un reprezentant al familiei Patriarhului, Gheorghe Arapasu, fiul fratelui Prea Fericitului Parinte, a incredintat un avocat sa obtina Foaia de Observatie a internarii de la Fundeni. Avocatul s-a deplasat la Fundeni unde a solicitat documentul directorului spitalului, dr Constantin Popa. Directorul a refuzat sa ofere actul familiei, motivand ca este obligat sa pastreze confidentialitate pacientului. Pacientului mort. Avocatul a declarat ca exista numeroase precedente, inclusiv in cazul Tanacu, unde familia a primit imediat Foaia de Observatie. Singurul act care ar fi putut fi oferit familiei, a afirmat dr Popa, este Biletul de iesire din spital, care contine un rezumat al Foii de Observatie. Dar acesta nu poate fi dat decat de catre medicul care l-a intocmit, in acest caz, dr Ionel Sinescu, executorul operatiei. Acesta insa nu era ieri de gasit in spital. Familia, revoltata, a anuntat ca va obtine Foaia de Observatie prin Justitie si oricum va inainta o plangere penala pentru a se declansa o ancheta oficiala in cazul mortii Patriarhului. (V.R.)

    Masonii din Adunarea Nationala Bisericeasca

    Liderul PIN Cozmin Gusa a dezvaluit, ieri, pentru ZIUA, lista masonilor din Adunarea Nationala Bisericeasca (ANB), sustinand ca unii dintre acestia, sub coordonarea democratului Sorin Frunzaverde, incearca influentarea votului pentru alegerea noului Patriarh. Gusa l-a acuzat pe Frunzaverde ca face lobby pentru selectarea unui candidat la scaunul patriarhal "mai apropiat de valorile masonice". Potrivit presedintelui PIN, fostul sef al SIE, Ioan Talpes, ar avea si el o influenta considerabila asupra unora dintre membrii ANB. PIN i-a cerut sefului Masoneriei Romane, Eugen Ovidiu Chirovici, sa se delimiteze de aceste actiuni de influentare a votului pentru alegerea noului Patriarh.

    Uneltirile lui Frunzaverde si Talpes

    PIN a precizat, ieri, ca unii masoni - membri ai comisiilor din ANB, precum si din Adunarea Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului - au desfasurat in ultimele

  • zile un lobby printre persoanele care au drept de vot pentru alegerea noului Patriarh pentru a incuraja alegerea unui candidat care "ar fi mai apropiat de valorile masonice decat alti candidati". "Cea mai flagranta apare atitudinea domnului Sorin Frunzaverde care in numele organizatiei masonice din care face parte si beneficiind de influenta conferita si de pozitiile politice sau administrative pe care le-a detinut, coordoneaza in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai sus", se arata intr-un comunicat de presa. Partidul lui Cozmin Gusa considera ca situatia este cu atat mai grava cu cat, in cazul lui Frunzaverde, este vorba de o recidiva, fiind de notorietate faptul ca acesta si-a folosit influenta masonica, politica si administrativa si la momentul alegerii Mitropolitului Ardealului, I.P.S. Laurentiu Streza.

    Chirovici, somat sa intervina

    Gusa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati sub coordonarea lui Frunzaverde, "mai sunt cativa, influentati de o persoana oculta care nu este membru in ANB, dar care face in aceasta perioada jocuri de influenta la nivelul masoneriei si al SIE in favoarea lui Traian Basescu: Ioan Talpes". De aceea, PIN ii solicita Marelui Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, Eugen Chirovici, o delimitare de aceste actiuni, considerand ca in nici un caz votul in favoarea noului Patriarh nu trebuie tarat in alta parte decat in interiorul Colegiului Electoral Bisericesc si pe baza valorilor cutumelor si regulamentelor care guverneaza activitatea Bisericii Ortodoxe Romane. Potrivit informatiilor ZIUA, actiunile de lobby au fost in favoarea Mitropolitului Moldovei, IPS Daniel. Va prezentam in continuare lista membrilor ANB care, potrivit lui Gusa, au legaturi cu masoneria:

    Comisia organizatoare

    Viorel Roman - Arhiepiscopia Iasilor- membru

    Av. Ioan Rus - Arhiepiscopia Alba Iulia- membru

    Prof. Ing. Dr. Constantin Nicolescu - Episcopia Argesului si Muscelului- membru

    Ing. Dr. Sorin Frunzaverde - Episcopia Caransebesului- membru

    Lucian Iliescu - Episcopia Giurgiului - membru

    Comisia Bisericeasca

    Acad Constantin Balaceanu Stolnici - Arhiepiscopia Bucurestilor- membru

    Ing. Ioan Mocioalca - Episcopia Caransebesului- membru

    Prof. univ. Dr. Aurel Ciumberica - Episcopia Giurgiului- membru

    Comisia Culturala

    Constantin Asavoaie - Arhiepiscopia Clujului- membru

    Comisia Economico- Financiara

    Ing. Trifon Belacurencu - Episcopia Tulcea- membru

    Gheorghe Martin - Arhiepiscopia Tomisului- membru

  • Comisia Bugetara

    Dorel Onaca- Arhiepiscopia Tomisului- membru

    Prof. Cornel Popa- Episcopia Oradei, Bihorului si Salajului- membru

    (Raluca PAPADOPOL )

    Ministerul Sanatatii a descins la Fundeni

    Ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu a dispus ieri o ancheta administrativa la Clinica de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. "Am stabilit ca din echipa de control sa faca parte sase persoane, cate doua de la directia de audit a Ministerului Sanatatii Publice, a corpului de control a MSP si a Inspectiei Sanitare de Stat. Este vorba despre modul in care au fost respectate anumite reglementari ale Contractului cadru privind acordarea asistentei medicale. Controlul a inceput chiar in aceasta zi (n.r.-ieri). Institutul Clinic Fundeni este unitate medicala de elita subordonata direct Ministrului Sanatatii", a spus Nicolaescu, citat de Mediafax. In plus, dupa semnalele aparute in presa, ministrul Sanatatii a cerut lui Ervin Szekely, secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul sa sesizeze in scris Colegiul Medicilor din Romania despre acest caz. Potrivit unor surse oficiale din Ministerul Public, procurorii nu s-au autosesizat in cazul decesului Teoctistului, doar Colegiul Medicilor putand remite o sesizare in legatura cu acest fapt. (D.E.I.)

    Colegiul Medicilor investigheaza procedura de internare

    Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti s-a autosesizat in legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului preoperator in cazul interventiei chirurgicale efectuate Patriarhului Teoctist de catre doctorul Ioan Sinescu. "In acest sens, in conformitate cu reglementarile legale, Comisia va face demersurile oficiale necesare obtinerii documentelor medicale aflate in evidentele Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Fundeni, care vor fi analizate de catre expertii Comisiei", precizeaza Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti, citata de Mediafax. Se mai arata ca evaluarea documentelor medicale si analiza efectuata de catre experti vor fi incluse in ordinea de zi a primei sedinte de lucru a Comisiei de Disciplina. (D.E.I.)

    Patriarhia saluta sesizarea Colegiului

    Patriarhia Romana saluta decizia CMMB de a se autosesiza in cazul interventiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa va fi stabilit adevarul legat de operatia acestuia, a declarat Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, citat de Mediafax. "Este un act responsabil al Colegiului Medicilor Bucuresti, singurul for abilitat sa stabilesca adevarul in legatura cu operatia Preafericitului Teoctist. Patriarhia saluta decizia CMB, intrucat numai prin actiunea medicilor vom afla adevarul", a mai spus Stoica. (D.E.I.)

    Patriarhul Teoctist, terminat de un mason?

  • Muamalizarea anchetei morii Patriarhului i semnalele aprute n ultima vreme n presa central ridic noi semne de ntrebare asupra lui Sinescu

    Autoritile, la aproape o lun de la sesizarea dubioaselor circumstane ale decesului Patriarhului Teoctist, nu au micat un deget

    "Splarea" sa, organizat de trusturi de pres ce aparin unor oligarhi - Voiculescu, Vantu, Adrian Srbu, Patriciu - puternic legai de serviciile secrete i de Masonerie, adncete misterul din jurul acestui controversat personaj

    Sinescu provine din mediul militar i nainte de 1989 efectua deplasri de serviciu, ca medic civil, n ri occidentale int ale DSS

    Biografia sa oficial, comunicat de Trustul lui Vantu, omite partea militar a trecutului lui Sinescu

    Conexiunile sale cu confreria masoneriei, din care fac parte importante personaje politice precum i cadre militare de vrf, poate fi o explicaie a

    "scutului" din jurul su De abia acum se ridic adevratele ntrebri cu privire la dispariia

    Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romne

    Ziarul "Curentul" a fost prima publicaie care a ridicat semne de ntrebare privind moartea suspect a Patriarhului Romaniei, n urma unei controversate operaii executate de ctre un i mai controversat medic de la Fundeni, dr. Ionel Sinescu.Presa central, cu cateva excepii notabile, a scris pe aceast tem. Ziarele cu departamente puternice de investigaii au dezvluit amnunte ocante despre "operaia" lui Sinescu, despre profilul acestui medic implicat (i) n combinaii dubioase susinut ns cu strnicie de o baterie de publicaii i de televiziuni aparinand unor moguli - Adrian Sarbu, Sorin Ovidiu Vantu, Patriciu i Voiculescu, unii de un "ceva" ce ne-a scpat pan recent. Cand pan i GDS-ul, cu a sa publicaie "22" s-a bgat n hor campania de "albire"a lui Sinescu a devenit i mai interesant.

    Surse avizate, cu nsemnat activitate n interiorul serviciilor de informaii ne-au informat c Sinescu - cadru militar la baz i absolvent al Institutului Medico Militar, aflat n subordinea MapN, "nu avea cum s ajung, nainte de 1989, la specializri n ri occidentale ca SUA i RFG fr a fi fost parte a Sistemului". De origine din Iai, Sinescu i-a nceput studiile la liceul Costache Negruzzi, ns din clasa a 10-a i-a continuat studiile n uniforma militar, la unitatea de nvmant a MApN din Campulung Moldovenesc. n CV-ul su de candidat la "Zece pentru Romania" - apare - la rubrica "Educaie" c acesta este absolvent, n 1977, al Universitii de Medicin i Farmacie, Bucureti, Facultatea de Medicin General. Nu se precizeaz ns c acesta a absolvit iniial Institutul Medico-Militar, n 1975.

    Sinescu - cadru militar, la baz

    Plecat de mic ctre cariera militar Sinescu a afirmat candva c "a renunat la cariera militar pentru c dorea s fac mai mult" - desigur aici urmeaz bla-bla-ul de rigoare despre dedicaia ctre aproapele, dragostea pentru Hipocrate etc.Sinescu a avut cu adevrat o traiectorie ascendent, a muncit mult, s-a evideniat n carier. Stagiile de pregtire n strintate, n ri int pentru serviciile din est, ntre care se aflau i serviciile din Romania sunt alt poveste. CV-ul su este foarte bogat ns desigur nu se menioneaz contribuia la cariera sa a unor ndeletniciri mai puin ortodoxe, nu se menioneaz acuzaiile de plagiat i furt intelectual.

    Convergena susinerii publice a lui Sinescu

  • Cand Sinescu a devenit un nume de notorietate mondial, prin contribuia sa la moartea Patriarhului nc neelucidat de organele de anchet, s-a aplicat cu o for ieit din comun o parghie mediatic de "proptire" a unui doctor, n aparen obinuit. Cand un puternic instrument de influenare a opiniei publice - televiziunea, este folosit pentru a exonera i "spla" un personaj aflat n anchet se ridic imediat ntrebarea cine susine, cine pltete pentru spaiul publicitar? Cui folosete? - este o ntrebare care merit pus n astfel de cazuri de anvergur public, mai ales cand apar i alte semne de ntrebare.n plus publicaiile centrale au atras atenia c autoritile muamalizeaz ancheta morii Patriarhului Teoctist i c ancheta bate pasul pe loc. Agenia regional pentru Drepturile Omului - Human Rights (HRP) a solicitat Parchetului General s furnizeze opiniei publice stadiul dosarului privind anchetarea morii Patriarhului i s explice de ce aceast cauz nu a rmas n atenia forului central, dei n alte cazuri s-a practicat aceasta soluionare.

    Ziarul "Gardianul" scria zilele trecute: "La 22 de zile de la moartea Patriarhului, nici o autoritate nu a demarat cercetrile. Poliia sectorului 2 a trimis doar o cerere Institutului Fundeni, prin care solicit anumite documente, ns conducerea spitalului susine c cererea nu are nici un termen". Nici o autoritate din Romania nu se agit pentru a soluiona misterul cauzei reale a morii Patriarhului Teoctist. Colegiul Medicilor din Bucureti s-a antepronunat, susinand nevinovia lui Sinescu, pentru ca apoi s-i decline competena. Colegiul Medicilor din Romania a susinut c nu are cum s gseasc nereguli n intervenia chirurgical.Ministerul Sntii i-a trimis o echip care s cerceteze, chipurile, cazul decesului lui Teoctist. Dup ce au mimat ancheta, reprezentanii ministerului au lsat-o balt deoarece lipsete de la apel prof. Tulbure, personaj cheie al anchetei, anestezistul lui Sinescu, care a plecat nu se tie unde.Sorin Oprescu, eful Colegiului Medicilor din Bucureti, a inventat o operaie pe care i-ar fi fcut-o Patriarhului n urm cu 32 de ani, pentru a justifica cicatricea descoperit de Ziua pe trupul Patriarhului dup operaia "endoscopic" (adic, cic, fr tietur) fcut de Sinescu.

    Anchetarea lui Sinescu bate pasul pe loc

    Parchetul Tribunalului Municipiului Bucureti a pasat cazul la Parchetul din sectorul 2, care nu ancheteaz mori suspecte. Parchetul la randul su a predat rezolvarea cazului Poliiei sectorului 2, de parc ar fi vorba de o ginarie de duzin, nu de moartea Patriarhului Romaniei, dezvluie Gardianul. Din sursele noastre din Poliie am aflat c "Dosarul" poliitilor de la sectorul 2 nu conine nimic, nici mcar articolele din pres, deoarece "anchetatorii" nu au internet, nu au abonamente la pres, nu au foarfec i nici pelicanol.n ce privete situaia din Spitalul Fundeni, "Ziua" sesiza c Sinescu a ameninat angajaii spitalului, pentru "a-i ine gura", cu relaiile sale cu serviciile secrete i masoneria.

    Sinescu - frate mason, sau beneficiar al Omertei securitilor?

    Invocarea prezenei Masoneriei n lumea medical nu este o noutate. Masonii sunt puternic reprezentai i la varful sistemului sanitar, consemna o publicaie central. "Numai n Senatul Universitii de Medicin, ar fi 12 masoni, iar dintre efii de spitale, majoritatea fac parte dintr-o Loj sau alta. n randul medicilor, celebru este cazul doctorului Irinel Popescu (gradul 33)", - senator al partidului Famigliei Voiculescu i totodat mare ef n aceeai clinic Fundeni care l adpostete i pe Sinescu.

  • Considerm relevante informaiile noi care contureaz profilul lui Ionel Sinescu. Dac acesta a fost "un deplin conspirat" i cadru militar "lansat" n civilie i "afar" cu "sarcini" gsim o explicaie consistent a suportului su larg de astzi, din partea unor trusturi i ale unor personaje puternic legate de servicii i instituii secrete. Pe de alt parte nici ipoteza adugrii influenei "frailor" masoni nu este de dat la o parte.Caracterul "secret" al organizaiei, care se intituleaz public drept o asociaie "discret", n zilele noastre, a alimentat i alimenteaza nc tot felul de teorii conspiraioniste.

    Am cutat i am gsit opinii ale unor foti efi de servicii secrete din Romania care ns, interesant, se afl n puternic dezacord cu privire la oculta Francmasoneriei. Astfel Virgil Mgureanu, ntr-un interviu aprut n 2005, a declarat c nu are nevoie s fie mason "ntrucat am propria mea masonerie - n definitiv, conduceam un serviciu secret, ce s mai caut eu n conclavul masonilor?! Pe de alt parte, masoneria a deczut foarte mult n zilele noastre. Ea nu mai este un centru real de putere, odat cu devoalarea public a simbolurilor i ritualurilor masonice o etap de cateva sute de ani, n care au dominat lumea i au influenat ntr-o msur radical deciziile de maxim importan, s-a ncheiat! Astzi, masonii reprezint o istorie i o confrerie uor revolut. "

    n contradicie strident, Radu Timofte, ef al SRI imediat dup Mgureanu afirma c "Masoneria are tendina s ocupe toate funciile importante n Stat din Romania. Mi-e team c vom ajunge ntr-o zi s fim condui numai de ctre cei care fac parte din astfel de organizaii i atunci s-a dus naibii i identitatea noastr naional i tot ce nseamn cultur i tradiie romaneasc. Vicepreedinte al Comisiei de aprare a Senatului, n acea vreme, Radu Timofte, declara c tendina masoneriei - din ce n ce mai vizibil - de a acapara toate funciile importante n stat reprezint un pericol pentru Romania.

    PIN: Frunzaverde vrea sa influenteze alegerile de la BOR, impreuna cu Masoneria

    Partidul Initiativa Nationala il acuza printr-un comunicat de presa pe liderul PD Sorin Frunzaverde ca incearca in numele Masoneriei, din care face parte si el, sa influenteze alegerea noului Patriarh.Formatiunea lui Cozmin Gusa sustine ca in Adunarea Nationala Bisericeasca si in special in Adunarea Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului Masoneria a desfasurat in ultimele zile un lobby printre persoanele care au drept de vot pentru alegerea noului Patriarh pentru a incuraja alegerea unui candidat la scaunul patriarhal care ar fi mai apropiat de valorile masonice decat alti candidati. "In acest context, cea mai flagranta apare atitudinea domnului Sorin Frunzaverde care in numele organizatiei masonice din care face parte, si beneficiind de influenta conferita si de pozitiile politice sau administrative pe care le-a detinut, coordoneaza in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai sus", se arata in comunicatul PIN.Formatiunea sustine ca Frunzaverde a mai influentat tot in favoarea Masoneriei si alegerea Mitropolitului de Ardeal, I.P.S. Laurentiu Streza si solicita organizatiei, sefului sau, Eugen Ovidiu Chirovici, si politicienilor sa nu mai interfereze in activitatea Bisericii Ortodoxe Romane.Patriarhul Bisericii Ortodoxe este ales prin vot secret de Colegiul Electoral Bisericesc, dintre candidatii eligibili propusi de Sfantul Sinod. Colegiul Electoral Bisericesc este alcatuit din circa 180 de membri, dintre care 70 sunt laici. Din colegiu fac parte si

  • oameni politici, printre care: Norica Nicolai, Cornel Popa-PNL, Sorin Frunzaverde, Dorel Onaca-PD, Gheorghe Martin-PC, Marian Petre Milut-PNT-CD si Constantin Nicolescu-PSD. Colegiul Electoral Bisericesc alege prin vot secret dintre doi sau trei candidati desemnati de Sfantul Sinod.

    Dupa aparitia in presa a listei cu politicienii ce-l vor alege pe Patriarh, BOR a refuzat in ultimele zile sa puna la dispozitia publicului lista cu membrii Colegiului Electoral sustinand ca este o impietate orice discutie despre viitorul Patriarh inaintea inmormantarii lui Teoctist.Numele membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, ce vor vota pentru alegerea unui nou patriarh, vor fi comunicate numai cu acordul si dupa ce vor fi consultate respectivele persoane, a anuntat, joi, biroul de presa al Patriarhiei. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe romane a hotarat sa nu publice lista completa a membrilor Colegiului Electoral decat "cu consultarea si acordul" fiecarei persoane in parte"."In baza prevederilor constitutionale privind autonomia cultelor oficial recunoscute, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane solicita reprezentantilor presei sa manifeste intelegere si sa-i respecte autonomia", se arata intr-un comunicat al Patriarhiei.Decizia Sfantului Sinod vine dupa ce, miercuri, Clubul Roman de Presa (CRP) i-a scris locotenentului patriarhal IPS Daniel pentru a-i cere sa inteleaga nevoia publicului de a avea acces la informatii legate de situatia Bisericii Ortodoxe Romane, dupa cum au declarat pentru NewsIn surse din CRP.Clubul Roman de Presa a facut acest demers pe langa IPS Daniel "in urma unei plangeri primite din partea membrilor Clubului" privind "modul in care, in aceste zile, se trateaza accesul la informatii care, in mod evident, sunt de interes public".

    Frunzverde: Mitropolitul Daniel va fi viitorul Patriarh

    Vicepreedintele PD, Sorin Frunzverde (foto), care face parte din Adunarea Naional Bisericeasc, a afirmat, ieri, c, n opinia sa, viitorul Patriarh al Romniei va fi mitropolitul Moldovei, Daniel Ciobotea. "Eu cred, conform cutumei i pregtirii ecleziastice, c mitropolitul Daniel va fi viitorul Patriarh", a declarat Frunzverde, pentru "Adevrul".

    Potrivit unor surse din PD, Frunzverde este ntr-o relaie foarte bun cu mitropolitul Ardealului, Laureniu Streza, relaie stabilit din perioada n care Streza era episcop al Caransebeului, iar liderul democrat conducea Consiliul Judeean Cara. n consecin, Streza l va susine, se pare, pe Daniel Ciobotea, n defavoarea mitropolitului Olteniei, Teofan, iar acest gest ar putea fi decisiv la alegerea Patriarhului. Surse din PD apreciaz c mitropolitul Daniel este i favoritul preedintelui Bsescu.

    Anul trecut, n noiembrie, cu ocazia srbtorii Sfintei Cuvioase Paraschieva, mitropolitul Daniel a spus c Bsescu este "ntiul pelerin al rii". Partidul Iniiativa Naional l-a acuzat pe Sorin Frunzverde c face jocurile Masoneriei n alegerea noului Patriarh. Reprezentanii PIN susin c aciunea de influenare a votului pentru alegerea noului Patriarh ar fi coordonat de vicepreedintele PD Sorin Frunzverde.

    PIN afirm c unii masoni, membri ai comisiilor din Adunarea Naional Bisericeasc, precum i din Adunarea Eparhial a Sfintei Arhiepiscopii a Bucuretiului au desfurat n ultimele zile un lobby printre persoanele care au drept de vot pentru alegerea noului Patriarh, pentru a ncuraja alegerea unui candidat la scaunul patriarhal care ar fi mai apropiat de valorile masonice dect ali candidai. (Mircea Marian)

  • Sfantul Sinod: Masoneria, dusman al lui DumnezeuDeclaratia lui Sorin Frunzaverde, mason recunoscut si membru al Adunarii Nationale Bisericesti, potrivit careia Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei, va fi viitorul Patriarh al Romaniei, redesteapta vechi rupturi dintre Biserica si Masonerie. Pentru aceasta merita amintit ca Biserica Ortodoxa Romana - ca si alte biserici surori - a condamnat ferm Masoneria, inca din 1937, printr-o Hotarare care este valabila si astazi. Asadar, atat mirenii cat si clericii implicati in alegerea noului Patriarh, in cazul in care sunt masoni ar trebui sa se retraga de urgenta.

    Redam mai jos Hotararea Sfantului Sinod privind Masoneria, considerata un dusman al Bisericii si al crestinilor de pretutindeni.

    CONDAMNAREA FRANCMASONERIEI

    DE CATRE BISERICAHotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane Nr. 785/1937, aflata in vigoare in continuare.

    Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

    1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda.2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu moral "heteronom" si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei.4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor

  • precrestine. Chiar daca unii adepti nu dau nici o insemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz, prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand intreprinde actiunnea sa contra Francmasoneriei.6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunericuImpotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.

    7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.

    II. Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunii, sunt urmatoarele:1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii;2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar, extinsa pe toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji.Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc.De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-i va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca Guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara."

    Adrian Botez: Masonii aleg Patriarh romnilor???!!!

    Iat ce spunea, n 1724, SFNTUL SINOD DE LA CONSTANTINOPOL(Sfnt Sinod din care fceau parte, frete, i reprezentani ai Ortodoxiei Romneti): Cei ce vor dezerta de la Ortodoxie i vor prsi printetile i dreptele dogme ale credinei i Predaniile obteti ale Bisericii i vor decdea i se vor ndeprta cu inovaii i cu credine absurde i cu obiceiuri eterodoxe i vor falsifica i vor mslui adevrul Ortodoxiei, acetia nici nu mai sunt, nici nu se mai numesc cretini cu adevrat, ci se taie i se despart de totalitatea mdularelor Bisericii, i a cretinilor, ca nite eterodoci i inovatori i se izgonesc afar din sfntul staul ca nite oi rioase i mdulare putrede.

  • Termenul de inovator nu se refer la nnoiri din lumea material-fizic, pentru c pe acestea I le-a dat Dumnezeu omului s se joace cu ele, s le descopere - ci se refer strict la falsele nnoiri, cele pretins spirituale : aa-zisa nnoire spiritual este o aberaie ticloas, care ar pretinde s-i nnoieti (adic, mai pe leau: S-L TRDEZI!!! iari i iari, pe urmele vinovatului protoprinte Adam i pe cele ale Iudei Iscarioteanul - s renuni la El!) DumnezeulAdic, s-i atragi i s atragi, din nou, asupra ntregului cosmos, o fr de sfrit amnare a Iertrii/Mntuirii Divine(efectuat, cum spune N. Bediaev, prin teandrie, adic prin sfnt lucrare/efortul spiritual comun: 1-al omului/andros, care-i contientizeaz i regret pcatul, i 2-prin acela de Iertare/tergere a pcatului, din partea lui Dumnezeu/Theos, Cel care vede i preuiete eforturile contientizrii umane de pcat contra Luminii).

    i atunci, cum s accepte Biserica Ortodox nnoirile Franc-Masoneriei, care a propus, nti, un pseudo-cult, pe bazele unei/unui sinergii/sincretism a religiilor pgne(eterodoxia despre care face vorbire Sfntul Sinod de la Constantinopol), numind zeitatea suprem Marele Arhitect (deh, masonii revendicndu-se de la medievalii ziditori/arhiteci de catedrale), pentru ca, n secolul XX, s inventeze New Age-ul, care, de fapt, merge chiar mai departe dect s produc involuia spiritual spre nivelul politeist, al zeitilor pgne: l nlocuiete pe Dumnezeul Cel Viu cu urletele animalice ale muzicii(???) rock, cu sexul, banii, televiziunea, Internetul

    Dup Biserica Ciprului (1815) i aceea a Greciei (1933), Biserica Ortodox Romn va lua i ea poziie, n 1937 aruncnd ANATHEMA asupra Franc-Masoneriei (ANATHEMA despre care noi n-avem la tiin c ar fi fost ridicat/anulat vreodat, oficial sau neoficial, de ctre B.O.R cci nici n-avea de ce: Franc-Masoneria face, i-acum ca i-atunci, aceleai lucrri - i are aceleai scopuri, cu totul potrivnice lui Hristos i Sfintelor Scripturi) :

    Temei Nr. 785, /1937. .P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, d citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod nc din anul 1934.Sf. Sinod nsuindu-i concluziile din referat hotrte:

    I. Biserica osndete Francmasoneria ca doctrin, ca organizaie i ca metod de lucru ocult i n special pentru urmtoarele motive:

    1. Francmasoneria nva pe adepii ei s renune la orice credin i adevr revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai ceea ce descoper cu raiunea lor. Ea propag astfel necredina i lupta mpotriva cretinismului ale crui nvturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai muli intelectuali s i-i fac membri i obinuindu-i pe acetia s renune la credina cretin, Francmasoneria ii rupe de la Biseric, i avnd n vedere influenta nsemnat ce o au intelectualii asupra poporului, e de ateptat ca necredina s se ntind asupra unor cercuri tot mai largi. n faa propagandei anticretine a acestei organizaii, Biserica trebuie s rspund cu o contrapropagand.

    2. Francmasoneria propag o concepie despre lume panteist-naturalist, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume i ideea omului ca persoan, deosebit, destinat nemuririi.

    3. Din raionalismul i naturalismul su, Francmasoneria deduce n mod consecvent o morala pur laic, un nvmnt laic, reprobnd orice

  • principiu moral heteronom i orice educaie ce rezult din credina religioas i din destinaia omului la o viat spiritual etern. Materialismul i oportunismul cel cras n toate aciunile omului, este concluzia necesar din premisele Francmasoneriei.

    4. n lojile francmasone se adun la un loc evreii i cretinii i Francmasoneria susine c numai cei ce se adun n lojile ei cunosc adevrul i se nal deasupra celorlali oameni. Aceasta nsemneaz c cretinismul nu d nici un avantaj n ce privete cunoaterea adevrului i dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dumanii de moarte ai lui Hristos s fie considerai intr-o situaie superioar cretinilor din punct de vedere al cunoaterii adevrurilor celor mai nalte i al mntuirii.

    5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor precretine. Chiar dac unii adepi nu dau nici o nsemntate acestui cult se vor gsi multe spirite mai naive asupra crora acest cult s exercite o oarecare for quasi-religioas. n orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea s se substitue oricrei alte religii, deci i cretinismului.n afar de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are n considerare i motive de ordin social cnd ntreprinde aciunea sa contra Francmasoneriei.

    6. Francmasoneria este un ferment de continu i subversiv subminare a ordinei sociale prin aceea c i face din funcionarii Statului, din ofieri, unelte subordonate altei autoriti pmnteti dect aceleia care reprezint ordinea stabilit vizibil. Ii face unelte n mna unor factori netiui nc nici de ei, avnd s lupte pentru idei i scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupt nesincer, pe la spate; niciodat nu exist siguran n viaa Statului i n ordinea stabilit. E o lupt ce ia n sprijinul ei minciuna i ntunericul. mpotriva jurmntului cretinesc pe care acei funcionari l-au prestat Statului, ei dau un jurmnt pgnesc(s.n.).

    7. Francmasoneria lupt mpotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform creia omenirea e compus din naiuni. Biserica Ortodox care a cultivat totdeauna specificul spiritual al naiunilor i le-a ajutat s-i dobndeasc libertatea i s-i menin fiina primejduit de asupritori, nu admite aceast lupt pentru exterminarea varietii spirituale din snul omenirii(s.n.).Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui duman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale i al naiunei, sunt urmtoarele:

    1. O aciune persistenta publicistic i oral de demascare a scopurilor i a activitii nefaste a acestei organizaii;

    2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din loji, s le prseasc. n caz contrar, Fria Ortodox Romn extins pe toat ara va fi ndemnat s izoleze pe cei ce prefer s rmn n loji.Biserica le va refuza la moarte slujba nmormntrii, n caz c pn atunci nu se ciesc (s.n.: practic, aceasta este esena ANATHEMEI!).De asemenea, le va refuza prezenta ca membri n corporaiile bisericeti (s.n.: EXACT CEEA CE NE INTERESEAZ ASTZI, 2007!!!).

    3. Preoimea va nva poporul ce scopuri urmrete acela care e francmason i-1 va sftui s se fereasc i s nu dea votul candidailor ce

  • aparin lojilor.

    4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporaiunile bisericeti i asociaiile religioase se va strdui s conving Guvernul i Corpurile legiuitoare s aduc o lege pentru desfiinarea acestei organizaii oculte. n caz c Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ngriji s fie adusa o astfel de lege din iniiativ parlamentar.

    II. ntreg referatul mpreun cu concluziile se va tipri n brour prin Consiliul Central Bisericesc i se va ntrebuina ca mijloc de propagand mpotriva francmasoneriei.

    .P.S. Patriarh prezint declaraia fcut n fata Sa, a delegailor lojei francmasone naionale n frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunotin c aceste loji se autodizolv, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient i spre a nu se crede c este mpotriva culturii sentimentelor monarhice, naionale i cretine. El d. Pangal n numele delegailor declar c toi membrii lojelor francmasone naionale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe.Sf. Sinod ia act cu satisfacie de declaraia d-lui Ion Pangal i a celorlali conductori ai masoneriei naionale romne, cetit n ziua de 25 Februarie a.c. n faa .P.S. Patriarh Miron, prin care anun c aceasta organizaie se autodizolv. Este prin urmare de sine neles c hotrrea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat i prin urmare nu mai exist (s.n.: DAR NU S-AU INUT DE VORB!!!)).

    La orele 13 .P.S. Patriarh, ridic edina, prorognd Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineaa.

    Ei bine, masonii i-au pus n gnd (mai demult, dar acum, n 2007, sunt condiiile optime - i, fie, zic ei, c au ateptat, nc prea mult, aa pleac - prin plecarea la cele venice a Preafericitului Patriarh Teoctist, un vajnic aprtor al Ortodoxiei i al cauzei romnismului) s ne nnoiasc cu un Patriarh pe gustul lor i rspunznd, ca o ppu/marionet, la comenzile lor (date cu scopuri din cele mai obscure i, se cunoate, din statutul lor rennoit: ANTINAIONALE/GLOBALIZANTE/ETERODOXE- NEW AGE-iste)!!!

    De unde i pn unde, i cu ndreptire de la cine, n Adunarea Electoral Bisericeasc a B.O.R., din 2007 (n urma plecrii la cele venice, a Preafericitului Patriarh Teoctist plecare n mprejurri omeneti cu totul tulburi!), se permite strecurarea masonilor? Nu e clar c, dac ei sunt n Adunare, vor trage sforile, din toate puterile, i sub o comand stranic i neagr, care nicicum nu ine de Hristos-Dumnezeu i de B.O.R. - pentru a se alege un Patriarh nu prin Pogormntul Sfntului Duh, ci prin urcarea, din adncuri, a Fiarei Satanice???!!!Nu e nicio calomnie, n cele afirmate de noi, mai sus. Nu tim i nici nu ne intereseaz lista lui Cozmin Gue (n-avem o stim deosebit pentru preedintele PIN, i nici o ncredere oarb n lista sa, cuprinznd numele a 13 masoni!!!, care fac parte din Adunarea Electoral Bisericeasc) dar i-am auzit mrturisindu-i, cu gura lor, pe posturile TV, CALITATEA DE MASONI (i nu de vreun rang debil, inferior), att pe domnul Sorin Frunzverde, ct i pe domnul Blceanu-StolniciNoi nu suntem dect un simplu mdular al B.O.R. dar, dac sunt i cretini (cel puin aa i-am auzit pretinznd, c sunt), atunci domniile lor, masonii-ceteni (presupunem: de/cu onoare) nu se vor considera mai mult dect ne considerm noi, subsemnatul i, deci, se vor considera supui hotrrii Sfntului Sinod din 1937, care a aruncat anathema, asupra Franc-Masoneriei.

  • Ca urmare, rugm pe toi fraii cretini, din snul B.O.R., s-i vin n fire i s se solidarizeze nu cu noi, subsemnatul (o oarecare voce), ci cu decizia de anathem a Sfntului Sinod al B.O.R.-1937 i, astfel, s se alture1-protestului nostru, n contra intruziunii Franc-Masoneriei n soarta B.O.R. o soart care noi dorim s fie sub Sfnta Mn a lui Hristos-Dumnezeu i prin realul Pogormnt al Sfntului Duh, iar nu urmare a indiferenei suicidare a romnilor, care s-l lase pe Satan s-i fac mendrele, chiar n Adunarea Sinodal2-struinelor noastre, pe lng venerabilul Eugen Ovidiu Chrovici, eful MLNR, de a-i retrage TOI membrii masoni, din Adunarea Electoral Bisericeasc (i pe cei tiui de noi, i pe cei tiui doar de domnia sa).Numai n felul acesta, tragem ndejde c Sfntul Duh va avea ndemn s se pogoare asupra unei adunri, curate de toate vestigiile ntunericuluii c noul Patriarh al Romniei va fi, cu adevrat, alesul lui Dumnezeu, pentru Neamul Romniloriar nu al Dumanuluii, deci, c soarta Romniei va merge pe fga sfnt, iar nu pe fga spurcat i blestemat, cum nc n-a mai mers (cu toat strduina mare a Celui Ru, de a stinge i Neamul, i Biserica Neamului Romnesc). Dar, drept s spunem, nu suntem absolut deloc curioi, nici de-acum ncolo, s experimentm, la infinit, hazardul mersului Neamului i rii, ntru lucrrile ntunericului

    IPS Daniel, chemat s declare dac este masonAgitaia din jurul alegerii noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne continu. Fundaia Cultural Sarmisegetuza, condus de Ionu Tene, aceeai care a cerut anchetarea morii Printelui Patriarh Teoctist, solicit Colegiului Elecoral Bisericesc s nu accepte candidai membri ai Masoneriei.ntr-un comunicat de pres remis AMOS News, Ionu Tene afirm c alegerile din 12 septembrie nu trebuie s se desfoare sub influena politicului, iar nalii Ierarhi, care vor candida la funcia de Patriarh, s nu fie membrii ai Masoneriei, pentru ca "viitorul Patriarh s nu aib alte obligaii, dect cele ale slujirii Bisericii Ortodoxe Romne ntru Adevr".Urmare a speculaiilor aprute n pres, Fundaia cere nalt Prea Sfiniei Sale Daniel, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei s clarifice public, nainte de data alegerii noului Patriarh, suspiciunile care planeaz asupra sa cum c ar fi membru al Masoneriei."Considerm c nalt Prea Sfinia Sa Daniel ar trebuie s clarifice public aceast acuz nainte de alegerile din 12 septembrie a.c., pentru a nu exista nici o ndoial asupra viitorului Patriarh, c ar avea legturi cu o organizaie, care nu face parte din Biserica Ortodox Romn", se mai arat n comunicat.n finalul documentului de poziie, Fundaia apreciaz c "Sfntul Sinod i Colegiul Electoral Bisericesc au ansa istoric de a alege un Patriarh curat sufletete i dedicat Bisericii Ortodoxe Romne, cea mai credibil instituie pentru toi romnii".

    Afise anti IPS Daniel Ciobotea si IPS Nicolae Corneanu pe gardurile Mitropoliei Moldovei i Bucovinei

    Comunitatea Cretinilor Ortodoci Practicani nu vrea Patriarh propus de masoni i cu nclinaii de dictator sau fost angajat al SecuritiiPoliia Comunitar roia - ieri spre prnz - n jurul Catedralei Mitropolitane a Moldovei i Bucovinei din Iai pentru a jumuli gardurile lcaului de afie isclite de Comunitatea Cretinilor Ortodoci Practicani sau pentru a pzi s nu fie lipite altele.