--~

<\'~,

"\

-\.

'_ J

~

... .

. .~.~.,/..

,..,

~

~ . . .'

1D

' "'

'&' .,

, ' 'I . . '. . . ."

.":,. . :'aofa ~. ... '~()\?effj'"

r-

1~"

NGCl

ERI'

I"

, . ,-: ..- .' .'. ~

" ('-' ' ,

, '; ,'" , " ,

,',

.~' fiinte de luminiL +, .., -, . ..

+rnesageri, ~ele~ti. + ,"', ;', , '

+ protecto~ ai 'oIl!uluJ' +

..

. ~

'",,..: 8 ",

...\"...'.~. 1 ,~, ~

jI "Ij'

( h

j. -r 'y

" "

.J'J. ',' f

~Edifura RAM'~. . l~. ':I

1997' .t~

.0

"

.~:

~.r . ,~1,

L

~, :-~.

, ., ,~ . .'

~,i'lII11"

,,0

i1

".'/

'J

""

..

,

I,.

, ~

-(.i

.'

,./

:.-

~. ..IT::--'

", "

.'

. 't".;i ,

;,..

-

<~

),

-

!'~

-II

"

Traducere:

Adaptare:.Tehnoredactare:

'1t~~-~J:7~;'< .... ~ ;..ii'~ "":...a..i.:.,101

. .'

cp, Ih/JJ/n A

(:DV,UVVIV., .Angela MayerSvetlana SauciucRoxana CUC01?Gabriel Gheorghiu

. .Cuvant inainte. ; , ) 5 .

Prefata hi a doua editie. revazuta !?iimbunatatita 7.' ---

I. ingerii in diferite traditii religioase , 9

II. DionisieAreopagitul~i ierarhiilecere~ti ; 34

III. Lucifer,ingerulcazut , ~ 41

IV~ Papa ~ifngerii : ..51V. ingeriimisticilor~iai sfintilor.MU,nteleSan

Angelo~iLoreto.ingerul Fatimei~iingerul ,

lui Gatabandal : .56

VI. ingeriiin viziunea IuiEmanuel Swedenborg .: : 81VII. Fiintede lumina ..93VIII. ingerul din noi A 11IX. ingerii~ispiritelenaturii.RudolfSteiner ~I

aventura de la Findhorn."Nolveghem. pe Pamant" 118

X. Interventiiangelice 134XI. O.ancheta asupra ingerilor 145 .

XII. . Sfant~1Toma D'Aquino~ijngerul pazitor. ..G

.. ' ,4Un mger pentru lorgla : 15

XIII. Motivulingerului in acta : 159

XIV. Doua interviuridespre ingeri. 177

XV. Dialoguricuingerul : 190XVI. in contact cu ingerul I 203

XVII. "Minfea bicameral''' ~i capacitate a de a-i

. auzi pe zei 209

XVIII.in loc de concluzie,0 poveste despre ingeri : 216

)

@ Copyright 1989 Editura Mediterranee -Via Flaminia; 158 j 00196 Roma. Italia

Toate drepturile asupra acestei editii revinEditurii RAM.

,jj'. ,.-,._"'.~.~. ~.'~.ot. =;:.=.~,.

......

r§WOOInI, ~'

Un cunoscut teolog a afirmat de curand ea dinnefericire ingerii sunt 0 "categorie uitatii". in wtimul timpse vorbeste tot mai mult si cu tot mai mare interes deexistenta'diavolilor, demon1lor, de ritualuri de magie neagrci,.

. vrajitorie,start de posesiune; se scriu cfu1:i,se ~ comerintepe aceste teme. .

Oar foarte putine persoane se ocupa de entita:tileceleste, mesagerii divini, fIintele de lumina care ne gbideaza.

. entitati subtile cunoscute sub numele genericde ingeri.Nucu mult timp in urma, ingerii reprezentau 0 parte compo-nenta, necontroversata a credintei noastre. Astiizi, dID'nefericire, chiar multi teologi nu mal ofera multa a~eacestui subiect. 5i aceasta nu trebuie sa ne mire. Intr-ohime cvasi-necredinciosa si orientata'strict materialist adevenit dificil de a vorbi despre OUmllezeu sau nemurireaspiritului. Este ~imal dificil de a aduce in discutie existentaunor fiinte subtile cum sunt ingerii, despre-care majoritateaoamen1lor sunt convin~i ca nu exista.

Oar aceasta atitudine nu poate infirma ,realitateaexistentei acestor f1inte,de lumina; faptul ca nu se vorbe~teaproape deloc despre ele, sau ca noi credem'sau nu inexistenta lor, nu va conduce la-disparitia ingerilor.

Oespre existenta lor vorbesc majoritatea traditiilorreligioase ale lumii, sublinind rolul de intermediari,pe care-lau aceste flinte, intre lumea oamenilor 1?ilumea divina.

.

"-..

AceasHi experienta a cxistentei fiintelor dc.lumina. care aughidat intotdeuna oamenii esteconsemnata inca din VechiulTestament. .

. in 1781, cand a fost fondata in California 0 misiunespaniola. i s-a dat numele de Los Angeles. AsUizi cand sevorbe~te despre aceasta metropola. a treia ca millime din

. Statele Unite. aproape ntmeni nu reaIizeaza ca acest ora~se nume~te "ora~ul ingerilor", AClim ar parea aproape deneconceput sa Ii se dedice ~i o'singura strada. Dar cu mulllimp inainte lucr.urile stateau aItfel. Portah.J.rileerau deco-rate cu ingeri, oamenii construiau biserici ~i.capelein cinstealor, urmarind sa exprime in imagini frumusetea. gloria ~iputerile lor supranaturale. /'

. Dincolo de indiferenta generala. chiar ~i in zilelenoastre din timp in limp se ridica voci care dore~c sa nereaminteasca de existenta ingerilor; voci sporadice, darpentru aceasta nu mai putin importante. Aceste voci apartinunor oameni care s-au convins de ghidarea ~i protectiaaces tor fiinte, de ajutorul pe care ni-I ofera ca sa nedesavar~im. oameni care au trait inefabile "experienteangeIice".

De ce sa nu adunam toate aceste marturii alet~aditiilor.sau ale diferitelor persoane care prin puritalea ~iaspiratia lor au trait aceste inefabile ":experiente angeIice"?De ce sa hu Ie .oferim atentiei cititorilor'rio~tri, care incanutresc nostalgia comunicarii cu' ingerii ~i nu au nici 0curiozitate legata deJumea demonilor? .

$i cat de mult mi-am dorit sa reu~esc sa ,scriuaceasta carte. Bineinteles, rara a avea pretentia de a faceafirmari definitive; doar Cl~imensa dorinta de a prezentacat mai obiectiv iI~fomlatiilegate de acest subiett. informatiipe marginea carora merita cu prisosinta sa meditam cu totii.

.Mie personal. in aceasta epoca in care foarte multi oamenise ocupa de existenta demonilor. experienta acestor "intalniriangelice" mi-a oferit pace.. multumire ~i imens de multabucurie.

'-6

,..~ .-

ingerii, I7inte de lumina

r!AR{ntaIa a doaa .

edi!i~ ilYI9ll5o£ai)t ~a

~"of"(li}iowttj

De la ap~ritia primei editii (octombrie 1989).,lucrareamea intitulata "Ingerii" a calatorit mult. Ea a fost tradusa ~ipubIicata in mai m4lte tari. cum ar fi Gemania. Olanda,Statele Unite ~i de curand in Franta. . .

COIIiparativ cu acum cativa ani, astazi se vorbe~temult ma,i Iiber despre acest subiect, astfel ca simt ca potpovesti 0 exp_erienta,pe care pana acum nu am avut curajulsa 0 scriu. In unpa muncii pe care am depus-o pentruaceasta carte ~i a.tuturor iriformatiilor pe care Ie-am cules,.am descoperit ca nu eram nici prima, nici singura persoanacare a avut asemenea experiente. De~i au trecut catevadecenii. aceste am.intiriinca imi sunt foarte vii~icu sigurantasunt responsapile pentn.1 interesul pe care I-am manifestatrata de tot ceea ce este. misterios si insolit si bineinteles. .. ' .pentru lumea ingerilor ~i tot ceea ce 0 priv~te.

Aveam trei sau patru ani ~i era in timp de razboi.Eram un copil destul de fricos, obi~nuita sa fiu sculata bruscdin somn in miezul noptii. atunci cand erau alarme. pentrua fi dusa in refugiu. Din acest motiv adormeam destul degreu. intr-o noapte. m-am trezit brusc ~i prin intunericuldin casa am zarit spr~ capatul patu~ui ca un (el de claritat~luminoasa. M-am sculat in ~ezut. ca sa vad mai bine ~i amobservat in acea lumina difu.za 0 figura: un tanar imbracatintr-o tunica. alba. cu panlllung. castaniu, cu ochi mari ~ipatrunzatori ca(e ma privea cu multa dragoste. Nu mi-a

-- -

8 ingerii, fiintede lumina

fost nici 0 c1ipa frica ~i pentru un limp, pe care nu pot sa-lestimez, posibil cateva minute,- am, ramas privind plina deincantare fiinta din fata mea, care Imi transmitea 0 stare deprofunda pace ~i siguranta. " ,

Dupa aceea, aparitia a inceput parca sa se evapore~i candcasa a fost cuprinsa dmnou de intuneric m-amlungit in pat ~i dupa 0 scurta perioada de timp am adomiit,senina ~i lini~tita. "

Nu am avut, repet, nici cea _mai mica senzatie deteama, dorinta de a ma refugia repede in patul bunicii, cumadeseori faceam ori de cate oIj simteam nevoie de protectie.Bunica a continuat sa doarma lini~tita fua sa ~tie ceea cese petrecuse. ' ,

Nu am povestit nimanui ceea ce am vazut, dar m-amintrebat de nenumarate ori ce a fost. Un inger, posibil, d~rnuavea aripi. Mes~ul pe care I-am primit era de protectie,de sigur~ta stare care m-a insotit pretutindeni de atunciinainte. Intreaga mea familie a fost protejata pe toata durata

_ razboiului. ,',

' N;;a cum, am maiafirmat deja,aparitia acelei fiinteluminoase din copilane m-a determinat sa scriu aceastacarte ~i sa culeg tara oboseala cat mai multeinformatii despre

- acest domeniu., ' .Aceasta carte se dore~te i fi un pmagiu adus acelui

tanar imbracat in alb ~i inconjurat de lumina, care mi-aap¥ut cand eram un copil ~i care mi":a transformat intreagaviata, neincetclnd nici 0 c1ipa sa-mi fie alaturi.

-lOaofa cgiovetti '

iulie 1993

---

-----

.

I

- .1~.in d;{eAiLetUuti(u u:'Wioitde

I] n prologul dramei ingerul lui Cain, d~ Luigi c. Santucci, un ing

,

er imbracat in alb '~i invaIuit inlumina se adreseaza spectatorilor cu aceste

cuvinte pline de ihsp,iratie:"Oameni botezaji, , plecati-vaurechea.Eu sunt un inger. Ce sunt ingerii? l~i aminte~te

_ vreunuI' q.intre voi? Eu inteleg gandurile voasye. Nu" nutoat.e lucrurile acestea, nu doar aceste lucruri... Tu te-aigandit la mama tat $i tu la copilul tau mort. Voi la' 0 piesamuzicala, tu la 0 fotografie pe care oai la capul patului.Dar majoritatea nu syportamcsa ~tim ca altcineva ar,puteasa ne cu~oasca gandurile '~i ca exista cineva, care este ,

aptoape de noi in permanenta, oriunde ne-am afla. ...Dartrebuie sa iIitelegeti ca noi suntem alaturi de voi,botezatilor, de cand a'fost creata lumea de catreDumnezeu, in permanenta. Fara sa ne permitem 0 pauzapentru distractie sau 0 vacanta."

. In realit.3.te, ingerii sunt permanent alaturi de noiintotdeauna 1?iin orice situatie 1?inu doar alatuI1 de f1intelebotezate, ci de tot! oamenii, indiferent carei religii ii aPartm.Rolullor de intermediari intre cer ~i pamant; de mesageriai lul Dumnezeu ~i de protectori ai oamenilor estementionat in nenutnarate traditii. ' '

De~i mai a1esin cazul traditiiIor monoteiste regasim~xistenta ingerilor a~a cumii cunoa~tem noi astazi prinintermediul descrierilor care au ajuns pana la noi ~l alte ,

."-' .---

10 ingerii, fijnte de lumina

religii ~j milologii vorbesedespre existen~a unor fiin~esupranaturale a diror rol este asemanator eu cel alingerilor; de a ghida. proteja ~i incuraja fiintele umane.ingerii sunt 1lin~ede lumina care intermediaza contactuldintre sacru ~i profan. dintre cer 1?ipamant, dintreOumnezeu 1?iom - ingerii protectori, ingeri ai. vieti1 $i aimortii. .

Studiind inceputurile religioase ale. popoarelorPamantului gasim vorbinqu-se 1?idespre spiritele naturii,a pamantului,. apei, focului, aerului, despre stapaniifenomenelor nat4rale 1?idespre demonii, care incarneazaprincipiul raului. .

in cazul religiilor politeiste, linia de demarcatiedintre creaturile supranaturale ~i divinitate este. neclara,in limp ce in cazul religiilor monoteiste este foarte neta 1?ievidenta. .

Numeroasele marturii literaie'1?i religioase legatede lumea angelica nu conduc, pe cel care studiaza acest _

domeniu, la informatii care sa ateste influenta reciprocape care au avut-o una asupra celeilalte diferitele religii 1?itraditii ale popoarelor iJ?legatura cu aparitia ideei'de inger;clara apare doar experienta comuna care sta la bazat!-lturor traditiilor chiar pana in zilele noastre. .

. Primele dovezi ale credintei .in existenta ingerilor Ieavem chiar din timpurile aSiro-babilonienildr, unde fiecarezeitate avea 1?iemisarul ei; aceste~ erau fiinte inaripatecare strabateau cerul pentru a ajunge pe Pamant, avanddeci rolul de mesageri ai zeitatilor. Exista 1?icredinta cafiecare fiinta are d divinitate protectoare: fiinte subtile c.uputeri paranormale care .sunt un fel de ambasadori aioamenilor pe langa zeitati, dar care il abandonau.daca se

. comporta urat, iertandu-l daca se indrepta.in Persia, gasim 0 lume spirituala divizata in doua

mari sectoare (opuse unaceleilalte): prineipiul binelui 1?ial raului. Principiul binelui este slujit de 0 clasa de fiintedivine. numite "Fravashl', care din multe puncte de vederene reamintesc de ingeri. Fiecare om are 0 astfel de fiintadivina, care i1protejeaza 1?icare il ajuta sa lupte impotrivainfluentelor demoniace.

Paola Oiovelti II

$i in traclitia Extremului Orient regc1sim atestaUiexistenta fiintelor an,gelice 1?idemoniaee, care formeaza 0vasta 1?icomplexa cosmogonie. Cat prive~te India, deexeinplu, inca 1?iin ziua de astazi dupa 30 de secole detraditie Vedantica, Universul este conceput ca olerarhiede 'forte de toate tipurile, permanent in actiune, care ~casunt venerate de multi oameni credincio1?i. Ca marturiesta !?ibogata iconografie care acopera templele indiene.Alaturi de numero!?i zei 1?izeite, regasim 0 multitudineindescriptibila de zeitati secundare, ingeri 1?idemoni,spirite ale n.aturii, divinitap ale aerului, mot11?tripamantului. In literatura hindusa gasim nenumaratepovestiri despre continua lupta dintre ingeri 1?idemoni.

Atat budismul cat ~i brahmanismul, Care au ajunspana in Tibet, Java 1?iCambogia, consemneaza existentaa numeroase creaturi subtile care sunt prieteni ai omului

. ~icare se opun raului'1?i tuturor fiintelor orientate negativ.In Birmania 1?iPakistan se vorbe1?tedespre existenta unorentitati numite "nats', care traiesc in interiorul fiinteiumane; eiconsidera ca exista un numar infinit de astlelde fiinte. avand diferite misiuni. Prezenta lor, care uneoripoate fi observata.' este in general benefica, dar pentru amentine protectia lor se cOllsidera ca este necesaraexecutarea cu consecventa a anumitor ritualuri specialc.onsacrate acestor fiinte. Exista 1?i"nats' malefici.

Tuturor a.cestor entitati li se atribuie anumiteatribute umane, care pot fi pozitive sau negative. Putemspune ca mai ales in traditia Extremului Orient dar 1?iintraditia occidentala, .regasimprezenta ingerului protector.. Cuvantul inger (angel) deriva din termenul grecaggelos, care inseamna "mesaget" 1?icare s-a transmis ul-terior limbilor de provenienta latina sub forma de angelos.Oar in Grecia antica termenul" avea 0 conotatie mailimitata, indicand zeitatile protectoare ale defu;1ctilor: .Ermete, care era ghidul 1?iArtemide. zeitatea infernului,!?iZeus (numit agazos aggelos, adica Olinger bun"), zeulsupremo .

in mitologia greadi !?iin special in celebrele poemehomerice, gasim zeitati care au functii foarte asemanatoa.re '

~~~);<.,t'l~i1~"f~t~il~

'.

>

,,;.'.,\

1-:1

-- ----

1

~II

12 ingerii; {j;nle.de lumina

ingerilor din traditia noastra. De exemplu. Atena. in primulCantec din Iliada. actioneaza ~i-l protejeaza pe Ahile intr-omaniera care se aseamana foarte mult cu modul de aactiona al ingerului din traditia cre~tina. Ea este Vizibilanumai pentru Ahile ~i il sfatuie~te in timpulluptei sale cuAgamemnon. Dar ~iAgamemnon p~me~te ajutor divin: invis ii apare Nestor. care_ se autodefine~te ca fiind"mesagerullui Z~us" ~i ii spune ca are sarcina sa-i deaanumte sfaturi. In cantecul numaruI 24 ~i Iride. zeitacurcubeului. care il consola pe batranul rege Priam intimp ce acesta dep1cihgea moartea fiului sau EUore. eramesagera lui Zeus.

In Odiseea. Ulise este de mai multe ori salvat de Zeus.parintele tuturor zeitatilor. prin intermediul Atenei sau ainaripatului Ermete. Ermete este cel care il'ajuta sa scapede fascinatia cantecului nimfei Calipso ~i tot el este acelacare 0 anunta pe ni.mfa decizia zeilor tie a-i reda libertatealui Ulise.' '

Paola Qio vetti 13

$i in momentul trecerii lui prin Feaci ~i apoi printara cic1opilor. Ulis<reste permanent con~tient de ajutor'ulpe care-l prim~te din partea unei zeitati protectoare., $icand in final ajunge sa pa~easca pe taramul Itacai $i se~me ca nu va reu~i sa-i infranga. pe numero~i sa-iadversari. inca 0 data Atena- il incurajeaza ~i-l conduce

. cafre victoria finala.:$i daca vOlnlua in discupe ~ifiiozofiiGreciei Antice.

in scrierile lui Platon gasim foarte rn.ulte referiri legate deexistenta unor fiinte care intermediaza ,dialogul dintre cer,~i pamant. Printre ace~tia P'!tem aminti ~i de Eros. acel,semizeu al miturilor antice. In Symposion gasim referirila diferitele aventuriale lui Eros:"Misiunea sa consta In atraduce ~iprezenta zeilor doleantele oamenilor.~i oamenilormesajele. care vin de la zei: p"ede 0 parte rugamintile ~iofertele unora ~i pe de alta part~ ordinele ~i acceptarile .

celorlalti. " . .

.,

-- -~

-~ ~- ------

......

14 ingerii, fiinte de lumina

Prin intermedin1 eIementului "demoniac",, considerat drept supranatural ~i imortal, se manifesta-spune Platon-arta sacerdotilor, Cll referiri la ,sacrificii,rituahlri, profe~ii, magie. "De fapt zeii", continua textul,"nu trateaza direct cu oamenii, ci acest dialog'intre zei ~ioameni se realizeaza prin intermediari, care vegheazafiintele umane. $i ace~ti demoni ~i spirite ale naturii suntnumerosi si de multe feluri, iar unul dintre acestia este siEros." . . , . '.

De~i termenul inger nu apare inca, rolul deintermediari ihtre zei ~i oameni al acestor creaturi estefoarte bine definit.

La fel ~i Socrate, dialogheaza adeseori C1,.1voceainterioara pe care 0 nume~te daimonion ~i care-lacompaniaza neincetat intreaga viata. Aceasta voce seafla la mijlocul drumului intre ingerul pazitor ~icQn~tiinta."Aceasta voce interioara m-a urmat permanent din fragedapruneie ~is-a facut auzita de fieearedata cand trebuia sa iau 0decizie importanta, iar mesajul ei este atat de clar ~i puter-nie ineal este sufieient ea sa ma convinga." (Apologia 31 d.)

Multe din elementele despre care am discutat ~i inspecial cele care au derivat din traditia asiro-babilonienilor~i a per~ilor, se regasesc ~i in religi<;lebraica, care concepeexistenta unui unic Dumnezeu 'care. exista in ceruriinconjurat de catre un cortegiu de ingeri, care reprezintamini~tri ~i mesagerii saL ' .

Atat iudaismul cat ~i cre~tinismul prezinta 0 bazacomuna, Vechiul Testament ~i la acesta YOmface refeririin continuare.. Oar inainte de a ne dedica atentia textelor sacre

ale traditiei noa~tre, ne yom referi la pre~enta ingerilor inreligia islamica, asupra caruia Vechiul Testament a avuttotu~i 0 influenta destul de mare. Considerandu.:sesuccesorii lui Ismael, ismaelitii, 0 secta islamica ce,.lrecunoa~te ea profet salvator pe Aga Khan, face referiri laun eveniment despre care se vorbe~te ~iin Geneza, ihcapitolur 21. '

Lui Abraham i-a daruit batrana sa sotie, in modmiraculos un fiu, pe care I-a numit Isaac. Oar dupa

Pavia Oiovetti 15

na~terea lui Isaac, Sara ii cere lui Abraham sa 0 izgoneascape roaba e,gipteanca A,gar,care ii nascuse lui Abraham unfiu, pe nume Ismael. Abraham nu dore~te sa 0 izgoneasca,dar Dumnezeu il sfatuie~te sa 0 asculte pe Sar~, pentru~a numai eei din Isaac vor fi unna~ii luL

Atunci s~a sculat Abraham dis-de-dimineata,:a luato paine ~i un burduf cu apa 1?iIe-a dat Agarei, dupa carei-a spus ca trebuie sa pIece. Agara s-a indreptat sprede~ertul Beer-$eba. Cand s-a terminat apa pentru copit,Dumnezeu a intervenit prin intermediul unui inger:"$i aauzit Dumnezeu glasul copilului din Iocul unde era ~i

. .ingerul lui Dumnezeu a strigat din cer catre Agar ~i azis:«Ceeste Agar? Nu te teme, ca a auzit Dumnezeu glasulcopilului din'locul unde este! Scoala, ridica copilul ~i-ltine de mana, caci am sa fac din el un popor mare h)Atunci'i-a deschis Dumnezeu ochii ~i a vazut 0 fantana .cuapa..."(Geneza cap.21, 17) .~ Astfel ca, ismaelitii se considera urmasii lui Ismael.celui caruia Dumnezeu' insu~i i-a prezis ca Ii va face unmare popor. ,

in Coran, adeseori este citata prezenta ingerilor ~ia arhanghelilor, in mod special a ar~anghelilor Mihael ~iGabriel. De exemplu, in prima viziune a profetuluiMohamed (610 d.C.) ii apare in vis ingerul Gabriel. $i'moartea profetuluieste-dupa traditie-insotita deprezenta ingerilor. Cand Mohamed era pe moarte, a avuto viziune: un cor de Ingeri au umplut casa, iluminand-ocu 0 lumiha divina. Atunc~ ingerul mortii s-a apropiat deMohamed, cerandu-i permisiunea sa ii cond\,1ca sufletul

l in taramul de di!lcolo. Traditia sIJUne eel Mohamed aconsimtit, rugandu-l insa pe inger sa~~i indeplineascacat mai rapid opera.. Nu ~tim prin intermediul caror izvoare Mohamed aavut acces la traditia ebraicel ~i cre~tina; sigur este ca afost influentat de ambele tiaditii. Chiar ~i rolul pe care-lau ingerii in Islam este asemanator eu cel al ingerilor dinSfanta Scriptura; 'ingerii se afla in jurul tronului lui Allah,Jiind creati de respiratia acestuia, preamarindu-f ~icerandu-i iertare pentru pacatele oamenilor avand astfel

"

'- 16 ingeriL fiinte de lumina

rolul de intermediari. similar eu eel din traditia 'cre~timl.. Apoi. descoperim 0 vasta $i fascinanta doctrina

legata de lmp.ea ingerilor inoperele ilustrului filozof.,..poet~i teolog A0cenna. care a trait in Persia intre anii 980-1037. El vorbe~te despre 0 dubla cosmogonie: ceruriinvizibile (subtile) care inconjoadi cerurile vizibile. aleastronomiei ~i ale fizicii celeste; despre inteIigenta ihgerilorcare dau na~tere.la Universul cunoscut. Avicenna citeazadeseori prezenta arhanghelului Gab~el. ca fiind ipgerulumanitatii ~i a arha~ghelului' Mihael. ca fiin~ ingerulprofetilor. -

Fiinte inaripate. intermediari intre 'cer !?ipamant.acompaniaza !?i scrierilemisticilor Sufiti. viziunile!?amanilor. legendele indienilor americani!?i cum amvazutdeja. hinduismul !?i budismul.' ,

Astfel ca. in conduzie. putem spune fara sa netemem ca gre~im ca nu exista religie a Terrei care sa nu fivorbit despre prezenta ~i rolul ingerilor.

~

//71flCtii in rfdli,cl :];"j{fbllwnt

IIn Vechiul Testament'nu efG

,

'sta 0 angeOlogie.

bine "

. conturata. care sa ne ofere un sistem dogmaticlegat de lume~ ingerilor. informatli asupra naturii

lor ~i'a raportului -lor cu Dumnezeu. Dar transpare ferm, convingerea ea Dumnezeu stabi1e!?telegaturi ell oamenii

prin intermediul mesagerilor sai., Evreii din vechime erauferm convin!?i ca Dumnezeu se serve!?te de ingeri pentru'ca sa ghideze'!?i coordoneze intreaga lume.

Deci ingerii ocupa gradinile intermediare care seafla pe scala dintre om ~i Dumnezeu. Pentru a folosifrumoasele cuvinte ale lui Giuseppe Del Ton:

- «Natura nu face sarituri. rntre protozoare 1?ifiinteleumane exista 0 intreaga ierarhie de, fiinte. crescand inarmonie !?icomplexitate. avand un numar infinit de forme1?i functii. astfel noi putand admira extraordinara

1.,.

Paola Qiovetti 17

intelepciune !?i fantastica putere creatoare a luiDumnezeu. Leifel. cu si~uranta ca exista 0 ierarhie divinacare se afla intre noi !?iTronul Creatorului Divin, acestefiinte intermediare. fiind ingerii: spirite pure, inteligentecreatoare. vointe integrate in Vointa DiV'in~L))

~ in Gen~za regasim adeseori preze~ta ingerilor.Prima lor. aparitieeste in c~pit6IuI3.23,,24:"De aceea, I-a.scos Domnul Dumnezeu din gradina din. Eden, ca salucreze pamantul. din care fusese luat. ~iizgonind' peAdam. .l-a a1?ezat in preajma gradinii celei din Eden 1?iapus heruvimi 1?isabie de flacara valvaitoare, sa pazeascadrumul catre pomt.il vietti." .

In capitolul16. regasimpovestea lui Ismael, pe caredeja am 'expus-o in legatura cu traditia islamica !?ieuoriginea ismaelitilor. Sara. care nu 'avusese copiii, iisugereaza sotului ei. Abraham,. sa se unease a cu roaba'lor egiptea:flca. pe nume Agar. pentru a avea copii. Agar

" '

......

ingerii,. fiinte de lumina18

Iii

ramane insarcinata 1?idin acest moment incepe sa 0dispretuiasca pe Sara,ca urmare aceasta 0 va trata rau peAgar,~carein final se hotare1?tesa fuga. . "

In continuare citim in Genezii (cap. 16,7):"~i a gasit-oingeru! Domnului la un izvor de apa ~ pustiu 1?ii-aspus:" Intoarce-te la stapana ta 1?isupune-te! ...Voi inmultipe unna~ii tai foarte tare, mcat nu se vor mooputea numaradin pricina multimii". ~i in continuare i-a spus:"lata, tu 00ramas grea ~ivei na1?teun fiu ~i-ivei pune numele Ismael.pentru ca a auzit DQmnul suferinta ta."

in capitolulI8, Abraham este vizitat de trei ingeri,care printre altele 11antmta-ca sotia sa, Sara, care erasterila 1?ifoarte batrana (peste 90 de ani) va avea 1,lncopilpe care trebuie sa-l numeasca Isaac. $i cand Dumnezeu 11testeaza pe Abraham, cerandu-i sa-i jertfeasca pe Wliculsau fiu, din nou un Inger apare ~i-i spune:"Sa nu-ti ridicimana asupracopilului, nici sa-i faci vreun rau, ca acumcunosc ca crezi in Dutnnezeu ~i ca pentru EI n-OOcrutanici pe singurul fiu al tau."(Geneza cap.22,II)

in continuare,' regasim tot in Vechiul Testamentvisullui lacob, lega,t de scara cereasca:"$i a visat ca era 0scara, sprijinita pe pamant, iar cu varful atingea cerul;iar ingerii lui Dumnezeu se suiau '1?ise pogorau peea."(Gen~za 28, 12)Un a1tmo.ment in care regasim prezentaingerilor este lupta dintre lacob ~i Inger (Genezacap.32,25); ~ub fonna un~i "pare c\e foc" i se arata ingerullui Moise:"1 s-a aratat ingerul Domnului intr-o para defoc, care ie~adintr-un rug; ~i a v~ut ca rugul ardea, darnu se mistuia." (Exod cap.3,4) , .

in Cartea Judeciitorilor un Inger anunta 0 nouana~tere miraculoasa: cea a eroului Samson. lata aceastapoveste biblica pe scurt: datorita faptului ca fiii lui Israelau avut in ochiii lui Dumnezeu un comportament unit,Acesta i-a dat pentru patruzeci de ani pe mana Filistenilor.Samson era destinat de Dumnezeu ca dupa ac~astaperioada de timp sa-1?ielibereze poporul. .

«Era insain vremea aceea un om...cu numele Manoe~i femeia h.1iera stearpa 1?inu na1?tea. Odata insa s-a aratatingerul Domnului femeji 1?ii-a zis:"Iata tt! e1?ti stearpa 1?i

Paola Qiovetti 19

nu na1?ti, dar vei. zamisli ~i vei na1?te un fiu...pentru capruncul acesta va incepe sa izbaveasca pe Israel din manaFilistenilor.")) .

Femeia merge la barbatul ei 1?iIi poveste~te ca aintalnit un om care semana cu un Inger a Iui Dumnezeu~icare a anuntat-o faptul ca va fi gravida. Atunci Mano~ 11roaga pe Dumnezeu sa-l trimita din nou pe omul Lui casa-1 invete ce sa faca cu noul nascut. ingerul se intoarce~i Ii da numeroase indicatii legate de copil1?i-i sfatuie~te.

: sa sacrifice un ied pentru a sarbatori eyenimentul. lar infmal:"Cand a inceput sa se inalte flacara de la jertfelnicspre cer, ingerul Domnului s-a ridicat C).lflacara de pejertfelnic..." . .

. Ulterior, ingerul nu Ie moo apare lui Manoe ~i sopeisale, dar ceea ce le-a spus se impline1?te.A~a cum c1ar seobserva diI1cele spuse mai sus, ingerul avea 0 infati~areurbana,. dar avea a~a 0 maretie 1?iera transfigurat de 0lumina supranaturala atcit de puternic, incat sotia IuiManoe a intuit imediat adevarata sa natura. De naturaangelica a interlocutorului sau, Manoe se convinge numOOcand 11vede ascensionand spre cer, odata eu flacara carese inalta de pe jertfelnic. .

Tot un inger il ajuta pe profetul Ilie in fuga sa prinde~ert: «Jarel s-a d.us moo departe in ptistiu, cale de 0 Z}~is-a a~ezat sub un ienupar ~ii~iruga moartea, zjdicand:"Imiajunge acum, Doamne! la-mi sufletul ~a nu sunt eu moobun decat panntii mei)' ~i s-a cu1cat ~i a adonnit acolosub ienupar. $i iata un inger I-a atins ~i i-a zis:"Scoala demananca ~i bea!" $i a cautat Ilie ~i iata, Ia capatciiuIIui, 0turta coapta in vatra ~i un urcior cu apa. $i a mancat ~ia baut si a adonnit din nou. Dar ingerul Domnului s-aintors.a doua oarci, I-a atins ~i i-a spus:"Scoala de'mananca .~ibea, ca Iunga-tf este calea!" $i s-a sculat Hie~i-a'niancatsi a bciut si. intarindu-se cu acea mancare. a merspatruz~ci de zile 1?ipatruzeci de noptf...»(IIIRegi,cap.19,4-8)

In Ccp-tea Jui [saia (cap. 6. 1-7). este descrisamisiunea profetica a Iui IsOOa:«in anul mortii regelui Ozia,am vazut pe Domnul stand pe un scaun inalt ~i rbaret ~ipoalele hainelor Lui umpleau templul. Serafimi stateau

....... 20 i(1gerii, fiinte de lumina~i

inaintea Lui, fieacare avand cate 1?ase t;Uipi: eu doua i1?iacopereau fetele, cudoua picioarele, cu'dOtHi zburau. '$istrigau unul ditre altul, zicand:"Sfant, sfant, sfant esteDomnul, plin este tot pamantul de slava Lui!." Din pricinaacestor strigate, portile se zguduiau din tatanele lor, iartemplul s-a umplut de fum. $i am zis: 'Vai mie, suntpierdut! SUJ;ltom cu buzele spurcate 1?ilocuiesc in.mijloculunui popor cu buze necurate. $i pe Domnul L-am vazutcu ochii mei!" Atunci unul dintre serafimi a zburat spremine, avand in mana sa un carbune, pe eare-l luase Cllc1e1?teIede pe jertfelhic. '$i I-a apropiat de gura mea 1?iazis: "lata, s-a atins de buzele tale '1?1faradelegile s-aucuratat. "» (Isaia, cap.6, 1-7)

Un aU episod legat de existenta ingeril~r il regasim. ill cartea lui Daniel. Trei tineri, care refuza sa slujeasca

zeilor regelui Nabucodonosor, sunt atunc~ti intr-uncuptor, dar suntprotejati de Dumnezeu: «Regele...grfue1?tesfetnicilor sfu:"Oare, nu am aruncat noi trei barbati legatiin mijlocul cuptorului cu foc arzator?..Iata, eu vappatru.barbati dezlegati, umbland prin mijlocul. cuptorului,nevatamati, iar celui de-al patrulea, cti fata unuia dintre

',' fill zeilor." Regele da ordin sa se deschida cuptorul, de. unde tinerii ies vii 1?inevatamati, fapt care-l determina pe

rege!sa spuna:"Binecuvantat sa fi~ Dumnezeullor, care atrimis pe mgerul sau 1?ia'izbavit pe servii Sfu, care i1?ipusesera'nadejdea in EI1?icare au calcat porunca regelui1?i1?i-audat trupurile lor ca sa nu slujeasca 1?isa nu se

, inchine altor dumnezei decat Dumnezeului lor.."))(Danielcap.3, 24-29) .

Regele Darius, cel care I-a urmat la tron pe regeleNabucodonosor, n arunca pe Daniella groapa cu lei, underamane toata noaptea; dis-de-dimineata se duce sa vadadaca Dumnezeullui I-a ajutat sa scape; dupa ce-l striga,Daniel ii raspunde: "Dumnezeu' q trimis pe ingerul Sau 1?ia astupat gura leilor, 1?iei nu mi-au facut nici' un rau,pentru ca am fost gas it nevinovat inaintea L¥i..." (Daniel6,22)

In Cartea lui Daniel gasim pentru prima datavorbindu-se de un inger care are un nume: Gabriel. El

I

/

1'11

Paola Qiovetti 21

este cel care-i e:xplica lui Daniel viziunea sa:«$i cand eu,Daniel, .am vazut vedenia 1?im-am straduit sa 0 inteleg,iata ea atunci a stat cineva inaintea mea cu' chip de om.

. .Am auzit un gIas de omcare :gtriga 1?ispunea:"G,avrile talcuie1?tecelui de acolo vedenial"$i el a venit unde erameu 1?icand se apropiam"am irispfumantat 1?i

am cazut 'cu fata lapamant.» (Daniel cap.8, 1~1~ .

in continuare. gasim 1?inumele arhan-

ghelului Mihail:"$i mi-am ridicat ochii 1?iia~un om imbracat inye1?minte de in, iarcoapsele incinse cuaur. '

cutat 1?ide pret. ~pullui ca si crisolitul si fatalui ca.fuIgerul, jar oc11nlui ca fladirQe d~. foc,bratele 1?ipicioarele lui

'. ' straluceau ca aramalustrui1A ~i'sunetul c\,lvintelor lui ca vuietul unei multimi."(Daniel cap. 10,5) «$i el a spus:"irigerul pcIzitor al Persieimi-a stat impotriv.a douazeci 1?iuna de zil~, dar iam di'Mihail, cel dintai dinire ingerii pazitori, a venit 1?im-aajutat... $i am venit ca s~-ti fac cunoscut ce se va intampla

\poporului tau la sfar1?itulzilelor."))(Daniel cap. 10, 12-14)Tanayul Tobia este acompaniat '1?iprotejat de;-a

lungul periculoasei sale calatorii de arhanghelul Rafael:'~$i, s-a dus Tobia sa caute omul si s-a intaInit cu Rafael. Acestaera inger, dar Tobia. nu 1?tia."(Tobia cap. 5, 4) ingerul iispune ca 1?tiedrumurile 1?ipoate sa-l ~soteasca 1?1sa-lghideze de-a lungul intregului sau drum.. InaiIite de a pami,la drum el 0 consoleaza pe mama lui Tobia, care plangea,

'.

~_...

, ingerii, fiinte de lumina22

spunandu-i sa fie lini1?titaca fiul ei se.va intoarce sanatos~i intreg pentru ca un Inger al lui Dumnezeu il va insotitot druinul. '.' /

. in acest feI, in Vechiul Testament sunt prezenti 1?inumiti toti cei trei arhangheli: Mihail, Gabriel1?i Rafael..

ingerii din Vechiul Testament au aspect uman,mananca 1?ibeau la fel ca oamenii 1?inu au intotdeaunaaripi.

. in lucrarea "Dicponarul fllozoflc', Voltaire declara legatde aspectul corpor:a1 al ingerilor din Vechiul Testament:"Ac,e1?tiingeri prezinta un corp material format dintr-omaterie eterata, avand aripi pe spate, la fel cum Mercuravea aripi ,Ie picioare; uneori i1?iascundeau aripile subimbracaminte. " . . ,

$i tot el adauga ca:"Nu se 1?tiecu precizie unde st£.u,ingerH, daca in aer, in gol (vid) sau pe elite planete.Dumnezeu nu dore1?teca noi sa 1?timaceasta."

~

,CD . <;(:'7j(ulea Ifli ti'/LOCh

I artea lui Enoch :face parte din Evanghelile consi"~ derate «apocrife)),nurne dat inca din vechime de

_ catre biserica scrierilor care provin din ambiantaiudaica, fiind legate de istoria originii c;re1?tinismului, dar~are nu sunt ipcluse in canon. In vechime, cu trecerea'timpului aceste scrieri au fost uitate sau-chiar pierdute 1?inu au fost redescoperite dedit recent. 0 astfel de lucrareeste Cartea lui Enoch care a fost regasita de abia la finalulsecolului 18 in ni1?temanus crise etiopiene. '

Aceasta carte este de 6 foarte mare importanta )

pentru biserica cre1?tina din timpul primelor secole, cartein care NOlll Testament este numit "scriptura sfanta". Defapt citim in Epistola lui Iuda (14-15): «Dar 1?iEnoch, al~aptelea de la Adam" a proprocit despre ace1?tia,zidind:"Iata, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti aiLui, ca sa faca judecata impotriva tuturor 1?isa mustre pe

-,

Paola Qiovetti 23

t,'

toti nelegiuitii de toate faptele nelegiuirii lor, in care autacut faradelege, ~i de' toate cuvintele de ocara pe care ei,pacato1?i, netematori de Dumnezeu, Ie-au rostit impotriva Lui."»

Este evidenta stransa legatura literara 1?iideologicadintre Noul Testament 1?i Cartea lui Enoch, de1?i imediatdupa descopetirea ei 0 parte a preotimij au considerat caeste 0 lucrare' a fariseilor, un' numar mare depreoticontinua sa 0 citeze. . .

Aceasta lucrare se ocupa de ingeri 1?ieste 0 autenticamina de informatH;, se ,poate spune ca aceasta carteprezinta 0 angeologie clar dezvoltata, 0 adevarata doctrinaa ingerilor. ~

Chiar de la inceputul cfu-tii.autorul vorbe1?tedesprefapturi inaripate, , mesageri divini, afirmand ca 1?tie deexistenta lor atunci cand serie:"Acesta este cel pe care miI-au aratat ingerii; am ascultat tot ce mi s-a spus 1?iamnotat totuI, nu pentru aceasta generatie, ci pentru. ceacare va sa vina, generatia viitoare."

Dar capitolul cel mai important este capitolul1?ase,denumit 1?i Cartea celor vigilen ti: aceasta trebuieconsi~erata una dintre cele mai vechi informat,ii legate deexistenta ingerilor 'cazuti. Va voi oferi cateva citate din

, acest tex:t:<;$is-a intamplat ca numaruI oamenilora crescut1?ioamenii au avut fete foaite frumoase 1?iingerii, fii ai .

ceruh.li, Ie-au vazut, S-;lUindtagostit de ele 1?i1?i-auspusunH altora:"venitr. hai sa ne luam de sotH pe feteleoamenilor si sa avem copii eu ele." . .

! AE?a'a spus Semeyaza, conducatorullor:«"Ma ternca voi nu sunteti de acord cu aceasta 1?ica eu sunt eelcare, prin atitudinea mea, va trag spre pacat~" oar totiintr-un glas i-au raspuns:" Juram, noi toti cei de aici, ca-ne angajam sa nu ne abatem de la aceasta p:ropunere !?isa 0 punem in fapte". ~a ca, au jurat cu totH, cazand

- astfel in pacat toti doua sute.» .

Din lunga lista cu ingeri cazutj putem enumera pej\saeI, BatraaI,Anani, RamueI, Ezeqeel ~i multi altii.

- $i apoi textul Ccirtii lui F;noch continua: '

'~i 1?i-au luat de sotH pe fiicele oamenilor 1?ie1c i-auinvatat incantatii ~i magie, Ie-au vorbit depre puterea

'- ~ 24 il1gerii,fiinte de lumina

II

plantelor ~i a nld.kinilor lor. Ele au ramas insarcinate ~i' ,

au nascut ni~te copii giganti. Ace~tia\mancau toate fructelepe care Ie cultivau oamenii. pana cand oamenii ~i-au datseama ca nu mai potsa-i hraneasca. Atunci. gigahtii auinceput sa pacatuiasca impotriva pasanlor. animalelor.reptilelor. pe~tilor. mancandu-Ie carnea ~i bandu-Iesangele. Pamantul acuza de tocite aceste atrocitati penedoritV' , '

Un alt pasaj dip Cartea ltfi Enoch spune:" ,Odata cuingeI11.cazuti a venit pe Parnant raul. ace~tia invatandu-ipe oameni-citim in continuare in cartea hii Enoch-sa, .fabrice' arme ~i palo~e. sa cunoasca valoarea aurului ~i apletrelor pretioase. sa practice magia ~i astrologia. sa selupte. Pe femei. ingerii cazuti Ie-au invatat ~a se machieze.,sa poarte, bijuterii sa se impopotoneze', In consecinta.prezenta lor,nu a condus la 0 dezvoltare a cunoa~terii. cila aparitia pacatului. impurificarii ~i a razboaielor.

Cu multe referiri la prezenta ingerilor este un alt- text apocrif intitulat Cartea Giubileelor,numita ~i "MicaGeneza" peritru ca in-ea sunt povestite evenimentele de lacreatia luinii pana in momentul in care ]\Joise a primit. pemuntele Sinai. de la Dumnezeu legile.

De~i Vechiul Testament nu spune nimic despremomentul in care Dumn~zeu a creat ingerii. CarteaGiubileelor spune cIeri"ca inca -ain prima zi a Genezei;Dumnezeu a creat ingerii '~i spiiitele naturii. In 'aceastacarte estescris ca de fapt angelus mciei. ingerul care seafla intotdeauna alaturi de Dumnezeu este ,cel care i-aexplicat lui Moise procesul Genezei:"Aici sunt scrise toatelucrurile creatiei. modul in care Dumnezeu a creat lumeain ~ase zile ~i s-a odihnit in cea de a ~aptea. cum creatiaeste sfanta pentru ca este a lui Dump.ezeu ~i pentru ca El~i-a lasat semnatura asupra ei. Este scris cum in prima zia creat atat cerul din inalturi cat ~ipamantul ~i apele ~i .toate corurile ingere~ti care trebuie sa-l ajute ladesavar~irea creatieL Corurile ingere~ti sunt formate din

, Ingeri' cu diferite functii; unii ramanintotdeauna alaturide Dumnezeu. altii sunt ingerii care sunt alaturi de sfinti.ajutandu-i in misiunea lor sau ingerif protectoI."'i ai

II

',I.

I'

"

,I '

l

-~ . .,.

paola Qiovetti 25

oamenilor. sau ingerii care protejeaza natura ~i spirite1e~naturii..ale focului. vantului. furtunii. a zapezii ~i grindinei.ai tunetelor ~i traznetelor. ai friguhii sau ai caldurii. aiperioadelor p1oioase sau ai priInaverii. ai toamnei. ingeriprotectori ai tuturor spiritelor careexist:a in cer. pe parnant.pe culmi ~i in abisur,i. ai lumiJ;ili ~i ai intunericului. alzoril'Or'~i al setii. toti fIind ghidati de~inte1epciunea inimii

r. divine.", r. in ~apte zile succesive Dumnezeu a creat intreaga

lume cu ajutorul ingerilor. a separat parnantul'de ape. acreat ~oaiele ~i 1uria. plantele. anim~((le ~i oameni. cum,se spune de. fapt ~i in Geneza. Astfel ca. it;l -CarteaGiubileelor crearea ingerilor inca din prima zi a Genezeieste un element nou. despre care textele canonice nuVorbesc. dar informatiile sunt foarte importante ~i meritasa Ie oferim toata atentia.

~

I.!kWQtii in '-,JOftt 2JeiJlii11le1d

j,

;..-"

I]n Noul Testament. interventi.a angelica este multi. mai nuineroasa decat in Vechiul Testament ~i a

, ~spirat 0 infJJlitate de'opere artistice.Prima experienta angelica pe care ointalnim in Now

Testament este cea relatata de Luca (cap. 1. 11-1-2);.inteleptul Zaharia. care deja era inaintat in varsro. nu aveacopiii de la sotia sa Elisabeta sterila ~i ,ea fIind deja in,varsta. ~i iaro c;l intr-o zit cand slujea in templu, «i s-a. aratat ingerul Domnului, stand de-a dreapta ;lltaruluitamc1ierii.~i vazelndu-l, Zaharia s-a tulburat ~Hrica a cazutpeste el.» ~i cum este scris, ingerull-a anuntat pe Zahariaca s'Qtiasa Ii va na~te un fiu, ~i ca pc acesta sa-l numeascaloan. ~ipentru.ca Zaharia s-a aratat neincrezator, ingeruli-a, Iuat glasu1, rarnanand '~ut pana in momentul in ~arece1e pe care el Ie-a spuss-au indeplinit. Acest anunt nereaminte~te foarte mult de vestea buna pe care a adus-oingerul intr-o situatie similara lui Abraham si Sara si lui

/. .,, -

. / ' --......

26 ingerii, fiinte de lumina- .

Manoe ~i sotiei sale in Vechiul Testament: un motiv pecare in Sfanta Scriptura il regasim in mai multe ocazii.

Dar cel mai ctinoscut moment este acela in careathanghelul Gabriel iiapare Fecioarei Maria 1?i0 anunta

. ca va avea un fiu. Legat de .aceasta, Luca ne relateaza(Cap. 1, 26):«in a 1?asealuna (de graviditate a lui Elisabeta)a fost trimis ingerul Gabriel de la Dumnezeu, intr-o cetate

.din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre 0 fecioaralogodita cu tin. barbat numit losif, din cas a lui'David; iarnumele fecioarei era Maria. ~i intrand ingerul la ea, azis:"Bucura-te, ceea care' e1?tiplina de har, Domnul estecu tine. Binecuvantata esti tu intre femei."" Si aceasta afost tulburata d~ un astfel de salut ~i se intreba ce fel deinchinaeiune este aceasta. ~i ingerul i-a spus:"Nute teme,Maria caci ai aflat har de la Dumnezeu. Si iata, vei lua inpantece 1?ivei na~te flu ~i vei chema numele lui Usus..."

\

Paola Qiovetti 27

.

Matei (cap. 1, 19) poveste~te cum Maria duga ce aramas insarcinata cu. Duhul Sfant. cand I-a anuntat pelogodnlcul ei, acesta prima data s-a hotarat sa 0paraseasca: «Josti, logodniclil yi, dreptJiind 1?inevnlnd sao vadeasca, a voit sa 0 lase in ascuns. ~i cugetanq elaceste!a, iata ingerul Domnului i s-a ariHat' ~n vis,graind:"losife, fiul lui Dayid, nu te teme a lua, pe Maria,logodnica ta, ca ceea ce a zamislit intr-insa este de la DuhU1Sfant. "" ~i ingerul i-a spus di astfel se vor implil!i cele.spuse de prorocul Isaia:"lata, Fecioara va avea in pantece~i.va na1?te un fiu~.." ~i continua apostolul 'Matei:"~ide1?teptandu-se din somn, losif a facut a1?a cum i-aporuncit ingerul Domnului 1?ia luat la el pe logodnica sa..."

Chiar ~ina1?terea lui lisus a fost anuntata pastorilordecatre ingeri:«~i in tinutul acela erau pas tori; stahd pe

.ca.mp ~i fficand de straja noaptea imprejurul turmei lor.~i iata ingerul Domnului a statut langa ei 1?islavaDomnului a striilucit imprejurullor, ~i ei s-au infrico~atcu frica'mare. Dar ingerul le-a zis:"Nu va temeti. Caei,iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentrutot poporul. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor..."(Luca cap.2,8) ~i cand Usus a fost circumcis, Luca vorb~1?tedin nou

. deaparitia unui inger:"~i cahd s-au implinit opt zile, casa-L taie imprejur, i-au pus numele Usus, cum a fost nurnit

. de Inger mai inainte de a fi zamislit..."(Luca cap.2, 21)Apostolul Matei poveste1?te cum imediat ce regele

Irod a dat ordin sa fie uci1?i toti pruncii, un Inger ii aparein vis lui losif ca sa-l previna sa fuga in Egipt:«lata ingerulDomnului se arata in vis lui losif, zicand:" Scoala-te, ia

. Pruncul1?i pe mama Lui 1?ifugi in Egipt'1?istai acolo panace-'ti voi spune, flindca Irod are sa caute Pruncul ca sa-Lueida..."» (Matei cap. 2, 12) Dupa moartea lui Irod, candpericolul a disparut, ingerul revine. a~a 'cum a promis. 1?i-ispune lui Irod:"Scoala-te, ia Pruncul ~i pe mama Lui ~imergi pe pamantullui Israel, caci au murit cei ce cautausa ia sufletul Pruncului."» (Matei cap. 2, 20)

Cand Usus, inainte'de a-~i incepe misi.unea spiri-tuala, a postit in de~ert 40 de ztle, dupa ce a rezistatispitelor d~avQlului. este rasplatit de ingeri:"Atunei I-a lasat"

'.

-\---

2X - -ingerii, fiihte de Illmina

diavolul1?i iaUlingerii.venind la ~lil sll~eau,"(Mateicap.2, 12)Viata lui Usus este tot timpul acmnpaniata de

prezen~a ingerilor. lisus facand adesea referiri la ajutondpe care i-I ofera In permanenta ingerii. Citim. de exemph.1.In parabola gnluntelui de mU1?tar:"Trimite-vaFiul Omuluipe ingerii Sai, vor culege din impara~ia Luitoate sminteWe1?ipe cei <;arefac faradelegea, 1?i-iva arunca pe ei in cuptonIlcu foc. (Matei cap. 13, 41) $i In continuare, tot apostol:ulMa~ei spune:"Caci Fiul OIilului va ~a vina intru slava s,

-Tatalui Sau, 'cu ingerii Sai; 1?iatunci va raspla.ti fiecarttia,dupa faptele sale." (Matei cap. 16, 2n .

_ 0 alta referire legata de prezenta ingerilor regc1simin parabolde-cu oaia ratacita 1?ieu drahma pierduta:"Zicvoua, a1?ase face bucurie ingerilor lui Dumnezeu pentruun pacatos care se'poca.ie1?te."(Luca cap.15, 10) .

In Luca (cap.-16, 22) se vorbe1?tedespre ingerii careconduc suiletul dupa moarte:"$i a murit saracul1?i a fostdus de catre ingeri in sanul.lui Avraam..." $i in cap. 18,10, Luca vorbe1?te despre ingerii din cer:"... Va spun caingerii din cer vad lot timpul fata TataIui meu, care sta in. "cerun. '. '.

Reinvierea lui Usus este <>adevarata apologie aingerilor:~$i iata, s-a facutcutremur -mare, ca ingerulDomnului, coborand din cer 1?ivenihd, a,pravalit piatra 1?i.

1?edea deasupra d. $i infati1?area -lui era ca fulgerul 1?iimbracamintea lui alba ca zapada. $i de mca lui s-aucutremurat cei care pazeau 1?is-au mcut ca mortH. laringerul, raspunzand a zi~ femeilor:"Nu. v!l temeti, ca 1?tiuca pe Iisus eel rastignit 11cautap. Nu este. aici; caci s-asculat precurll a zis..." (Matei cap.28, 2)

Tot legat de momentul reinvierii, apostolul Marcupoveste1?te despre aceia1?i aparitie ingereasca:"$,i intrandin monnant, au vazut un tanar1?ezand ih partea dreapta,imbracat In ve1?mant alb, 1?is-au inspaimantat..."(MarcuCap. 16. 15) Legat tot de acela1?ievenimentapostolul L~carelateaza:"$i au gasit piatra rasturnata de pe mormant. $iintrand'. nu au gasit t~upul Domnului Iisus. $i fiind eleinca nedumerite de aceasta, iata doi barbati au statinaintea lor, in ve~mintes!ra~ucitoare. "(Luca cap. 24,' 2-4)

- PaolaOiovetti .

29

~

Acest episod.este povestit 1?ide apostolul 10an:"$i avazut doi ingeri in ve~minte albe 1?ezand, unul catre'cap 1?ialtul catre picioare, unde zacuse trupullui Iisus." -

. In Faptele Apostolilor (cap 1, 9-11 ) este relatataridicarea la cer a lui Iisus:«$i acestea zicand, pe cand ~

priveau, S-a inaItat~i un nor L-a luat de la ochii lor. $iprivind ei, pe cand EI mergea la cer, iata doi barbati austat langa ei, imbracap in haine albe, care au 1?izis:'~Barbati

, galileieni, de ce stati privind la cer? Acest Iisus care S-ainaltat de la voi la cer, astfel va 1?iveni. precum L-ati vazutmergand la cer."

. Faptele' Apostolilor contin ~i alte referiri legate deprezenta ingerilor: de exemplu, apostolul Petru, care eraintepnitat, este eliberat de catre un inger:«Dar cand Irodera sa-l scoata afara, in noaptea aceea, Petru dormea intredoi osta~i, legat cu doua lanturi, iat- inaintea u1?iipazniciipazeau temnita. $i iata un Inger al Domnului a venit

'i.~,

.........

-,

30ingerii fiinte de lumina

deodaUi. iar in camera a stralucit lumina. $i lovind pe'petru in coasta. ingerul I-a de~teptat, zicand:"Scoala-tedegraba! A$ilanturileJ.aucazut de la mmni. $i a zis ingerulcatre el:"lncinge-te ~i incalta-te cu sandalele." $i el a facuta~a. $i i-a ,zis lui:"Pune haina pe tine '~i~ino dupa mine."$i. ie~ind. mergea dupa Inger. dar nu ~tia ca ceea ce s-afacut prin Inger este adevarat. ci i se parea ca vedevedenie.))(cap.12. 7-12)

Cand apost0lul Filip pome~te sa-i converteasca peetiopieni, un Inger este cel care-l ghideaza: «$i un Inger alDomI;1ului a grait catre Filip., zicand:"Ridica-te ~i mergispre miazazi, pe calea care coboara de la lerusalem spreGaza..."»)(Fapte cap. 8. 26) ,

in episodul care descrie momentul mortii regeluiIroct, regasim un Inger care are ca functie ghidareasufletelor care parasesc aceasta lume:"$i indata ingerulDomnului I-a lovit, pentru ca nu a dat slava lui Dumnezeu.$i mancandu-l viermii, a murit."(Fapte cap. 12, 23)

Cand apostolul Petru se indrepta spre !talia, poves- ,te~te celor car~-l insotesc viziuneape care a avut-o:(Mi-aaparut.in noaptea aceasta: un'inger allui Dumnezeu, alCaruia eu sunt ~i Caruia ma inchin, zicand:"Nu te teme,Petrule. Tu trebuie sa stai inafntea Cezarului; si iataDumnezeu ti-a darnit pe toti c~i care sunt in corahie cutine." De aceea, barbatilor, aveti curaj. caei am increderein Dumnezeu, ca a~a va fi dupa cum mi s-a spuS:)) (Faptecap. 27. 23)

$i apostolul Pavel, in EpistoJa intai catre corinteni,intr-tma dintre cele mai minunate pasaje care au fost scrisevreodata despre iubire, pomene~te despre ingeri astfel:"De'a~ grai in limbile oamenilor ~i ale ingerilor, iar dragostenu am. facutu-m-am arama sunatoare ~i chimvalrasunator."

lar in final. in ApocaIipsa citim:"$i eu, loan, suntcel care a vazut ~i auzit aceste lucruri. $i cand Ie-am vazut~i Ie-am auzit, m-am a~ezat plin de verieratie la picioareleingerului care mi-a dezvaluit toate aceste lucrUJ;i."De fapt,in Apocalipsa ingerul este cel care ii reveleaza lui loanimagi-nile,pe care ni Ie descrie; ~i pentru ca sa-l convinga

...,

\ Paoli! Qiovetti31

sa scrie viziunile care is-au oferit a fost trimis din' nou unInger. '

Sfanta Scriptura nu prezinta 0 doctrina clara despreingeri. Ci ne pune direct in fata constatarii existentei lor.Oar cand au fost creati ingerii? A~a:cum an;t mai spus inCartea GiubiJeeJor(cap. 38, 7) gasim declaratii care sustinca aceste fiinte au aparnt vesele ~i pline de viata din primazi in care Dumnezeu a'.inceput sa realizeze creatia

.intreguh.ii Univers: "B'ucurandu-se in cor toate stelelezorilor ~i aplaudand totii fiii lui Dumnezeu." Lucrareaapocrifa Cartea GiubileeJoraflrma, a1?acum deja am viizut,ca'ingerii au fost creati de Dumnezeu inca din prima zi aManifestarii. ,

in Sfanta Scriptura nu se spune nimic clar legat denatura ingerilor ~i de raportul lor cu Dumnezeu ~i cuoamenii. Din numeroasele exemple pe care vi Ie-am datreiese ca Du~ezeu stabile~te legaturi cu oamenii , prinintermediul mesagerilor sai, ingerii. '

ingeIii pe care ii intalnim in Biblie au in primulrand caracteristici spirituale, dar ei pot sa-~i asume ~icaracteristici flZice,astfel incat sa devina vizibili ~iaudibili,putand sa apara sau sa dispara. Din cate reiese din Biblie '

ei nu au varsta,. sex:"Caci la inviere. nici nu se-1nsoara,Dicinu se manta, ci sunt ca ingerii lui Dumpezeu in cer",citim in apost~lul Matei. Dar mai exista persoane careconsidera ca se poate vorbi despre diferente de sex. ~i laingeri; vom vedea 0 asUel de parere in capitolul dedicat'mistict!lui ~i clarvazatorului suedez Emanuel Swedenborg.

In Vechiul, ~i i1;1Noul Testament ingerii suntpomeniti de circa trei sute de ori. Dupa cum este scris inBiblie, ei sunt in numar foarte mare, miriade si miriade.David spune ca ei sunt douazeci de mii (in Psalmi cap.68-17); in Deuteronomul (cap. 33, 2) este descrisa prezentaa zece mii de ingeri care coboara pe muntele Sinai pentrua confirma prezenta lui Dumnezeu care i-a darnit lui MoiseLegile. ,

ingerii, a~a cum reiese din 1ecturarea B!bIiei,' aufost creati de Dumnezeu asemanatori oamenilor. Ingerilor,pe lfmga alte functii, Ii se atribuise ~i cea de pazitori ai

32ingerii, flinte de lumina

iJ!

!If

t

I'

Pl?rtii Edenului. (Geneza 3, 24) Ei .erau deci santineleleceleste care trebuiau sa-i interzica omului sa se intoarcain gradina paradisului, de unde Dumnezeu ,i-a alungat.

Alte atributiuni ale ingerilor, in afara de cea de aintermedia intre Dumnezeu 1?i9ameni 1?icea de gardieniai gradinei Edenului, este cea de protectori ai omului,atributiune care transpate inca din'Vechiul Testament.Citim de fapt in Psalmul91, 11-12: IIPentiu ca Dumnezeua comandat ingerilor sM sa te pazeasca in fiecare momental vietii, sa te conduca astfel incat piciorul tau sa nurastoarne nici 0 piatra.1I ,

Biserica 1?iin ziua de azi le'spune credincio1?ilor cafiecare om are un inger pazitor-1?i acestor ingeri Ie este .

dedicata in traditia catollca1?i 0 sarbatoare anuala pe datade 2 octombrie.

IIFragilitatea naturii umane, pierdtlta in hati1?ultentatiilor 1?icare este .dezorientata in acest pelerinajterestru", spune Iosll del Ton, unul dintre cei mai redutabiliangeologimoderni,"este sustinuta de sublima sa'existentaspirituala,. care-l ajuta sa depa1?easca limitele 1?i

Paola' Qiovetti 33

. ~J:'obstacolele, prin intermediul unui spirit care are ca $copsa-i ghideze .1?i.protejeze sufletul.lI , .

, 'in EpistoJa c;itre evreJ.a Sfantului Apostol Pavel(cap. I, 14), acesta ~e exprima, Jegat de rolul ingerilor~

. fIinte care protejeaza 1?ighideaza oaII1enii-astfel: lIingeriioare nu sunt toti duhmi slujitoare, ~mis~ ca sa slujeasca~pentru _cel care vor fi m01?tenitorii mantuirii?1I

. . \ Ingerii, dupa cum.. reiese din SfantaScriptura, auq.lno1?tinte superioare fjjntelor umane;> dar nu suntomniscienti. pe fapt, Iisus vorbind dea doua sa venire .

sp~ne:IIIar despre ziua aceea 1?idespre ceasul acela nimeninu 1?tie,riici ingerii din cer, nici FiuI, ci numai Tatal.lI(Matei13, 32). . . _ .'

4 fel, putem spune 1?idespre put~rile ingerilor: eiau puteri superioare. puterilor oamenilor, dar nu sunt,omnipotenti. Un singuringer a fost suficient pent~ a opri

,omonirea noilor nascuti in Egipt 1?ipentru a-i opri pe lei.,sa-l sfa1?ie pe Daniel,. toti ingerii fund total supu1?i VointeiDivine:IIBinecuvantatsa fie Cel Etern 1?ivoi ingerii sm

.puternici, care indepliniti Vointa Sa, supuhandu-va.'cuvantului Sau.II(Psalmi 103, 20) .

. " Biblia face cateva referiri 1?ila existenta y.nei ierarhiiJ, angelice, vorbind despre ingeri, arh;mgheli,' heruvimi 1?i

serafimi. fara sa ofere insa 0 i~rarhie clara din care sa!,eiasa atributille 1?imeritele fiecarui grup de fiinte angelice.In primul secol al cre1?tinitatii, Dionisie Areopagitul areal-izat 0 descriere detaliata a ierarhiilor angelice,codificand trq.ditiile C'are ne-au fos.t trimise de la sfintiipclrinti, de aceasta ocupandu-ne in capitoiul urmator.

,

'r

I

I'

II

I~

.1

I.

w_

II P'~

gj)im11AW~.~ .~.

/

I ionisie Areopagitul. denumit 1?iPseudo- Dionisie(termen care va fi explicat .in nindurile careurmeaza), estecea moomare autoritate in materie

de angeologie cre1?tina. Opera sa include moo multe cfu1.ilegate de lumea ingerilo~ dintr'e care enumenimurmatoarele lucrari:" !erarhia celestii', "!erarhiaec1eziastic§', "Numele divine' 1?i"Epistola". Aceste lucraris-au bucurat de stima 1?iadmiratia majoritatii figurilorilustre ale bisericii dintre care lieyom numi pe SfantulToma, pe papa Gregorio cel Mare iar din partea scolasticiipe Dante, Meister Eckhart 1?iSfantul loan al Crucii.

Dionisie insu1?i se. prezinta ca fUnd discipolul luiSffultul Paul, martor la Eliopoli a1 eclipsei solare care ainsotit moartea lui Iisus, fUnd prezent impreuna cuapostolii Petru 1?ilacob la moartea Fecioarei Maria.

Totu1?i,prezenta la aceste evenimente, la care Dionisiesustine ca a asistat a fost pusa de-a"lungul timpului subsemnul intrebarti, iar analiza precisa a limbajului 1?iacontinutului operei sale realizata la Jnceputul secoluluinostru a exclus faptul ca operele atribuite lui Dionisie arfi putut fi redactate inainte de sf8.r1?itulsecblului al V-lea.Datorita imposibilitatii de a identifica cusigurantaadevaratul autor, cerceta~orii s-au pus de acord asupranumelui de Pseudo-Dionisie, astfel fiind numit astaziautorul ~ui "Corpus Dionisiacum" (opera integral a la carei

PaoJa Qiovetti 35

autor este considerat Dionisie), din 'c~re amintim in modspecial "lerarhia celesta"', pretioasa marturie a

., misticismului occidental 1?ia cre1?tinlsmului timpuriu,celebru text al angeologiei cre1?tine: acesta reunt?1?te 1?icodifica intelepciunea milenara transmisa de-a lungul

, secolelor de oamenii care au atins cele mai inalte startspirituaJ,e. in aceasta lucrare gasim multe informatiiinlegatura cu "beatificele ierarhii an~elice prin care TatroCeresc a manifestat pUn de generozitate lumina Sa !?icuajutorul carora noi putem sa ne elevain .fiinta pana lasplendoarea sa absoluta." .

. . Aici trebuie spus, de exemplu, ca membrii ierarhiilorcere!?ti sunt precum ni!?te oglinzi transparente "apte saprimeasca r~a Luminii Principiului Divin, umplfuldu-sede splendoarea ei !?i raspandindu-!?i .la.. randul lorstralucirea catre cei care-j urmeaza din punct de vedereierarhic." $i in'contip.uare:'Vorbind despre ierarhia celesta,intelegem prin aceasta 0 ordonare sacra, imagine afrumusetii !?iperfectiunii Principiului Divin, care are casuprema functie. desav8.r!?irea propriei sale iluminart !?icare tinde sa asimileze, atat cat ii este permis la nivelulevolutiv la care se afla, propriul sau Principiu", devenind

.astfel, "colaboratori 00lui Dumnezeu" 1?i dovedind "modulin care cu ajutorul lor, pe cat este cu putinta, sedesavar!?e!?teactivitatea divina."

lerarhiile cere!?ti, moo spune Areopagitul, participala guvernarea intregii creatii !?isunt mult mai apropiatede Principiul Divin, reflectfuld intr-o proportie mt,dt moomare vointa divina decat se produce aceasta in caz~loamenilor: intr-adevar "iluminanl~ Principiului Divin seimplinesc mai intai in ei $i apoi prin ei ni se transmitpoua, oamenilor. revelatiile superioare."

Devenind mai specific, Dionisie Areopagitulcontinua:"Eu vad I ca ingerii au fost prim it initiati inmisterul dMn al iubirii lui Iisus fata de oameni !?ica apoi,prin opera lor vine catre noi gratia cunoa!?terii. Aceasta

I Dtonisie a avui. evideJ;}t, anumlte revela, tii care i-au conftrmatpovestlrile bibillce

:-..... 36 infjerii, fiinte de lumina

convingere este comflI"rmata~i de episodul biblic in carearhanghelul Gabriel a revelat in secret intimpul somnuluisacerdQt1l1lui Zaharia ca pruncul a cartH tata va fit

. Imp(i)trivatuturor a~teptarilor. datorita gratiei divine. va fiun J!urefetat operei ome!1e~ti ~i al celei divine, pe care 0 vainIaipU Usus.. cel care va fi pentru.lume divihul salvator.~,tCIJt.la fel s-a petrecut ~i candGabriel a revelat in secretMariei ca in ea s-a desavar~it misterul Principiului SupremoFeferindu-se la inefabila incarnare divina. Unalt inger i-acomumcat lui losif cum;intr-adevar au tost implinitep~si1mile divine facute stramo~ului sau David. Tot unInger a adus vestea cea buna a na~terii MantuitoruluipastC:>I:ilor.a.carorviata de solitudine ~i tacere i-a purificat. .

tacandu-i sa merite sa participe la acest eveniment divinalaturide "marea armata celesta", care a trimis imn delauda tuturor locuitornor pamantului.

" "Dar,ma voi inailitachiar ~i pana la cel~ mciiinalteiluminari ale Loghia;,.ei1:eu vad intr-adevar ca InSu~i Usus,cel care este dir'-ect,raspunzator de existenta entitatilorceTe~ti. a venit. pana la noi ram an and imuabil;neprecupevm.d nici un sacrlficiu pentru a-~i duce la bunsfar~itmishwnea, supunandu-se pliri de umilinta Vointei1m Dumnezem Tatal. vointa care t-a fost transmisa prinintermedi1J1lingemar. De exemplu. ingerii sunt cei care-lanunta pe IQsifca trebuiesa fuga cu Usus in Egipt ~i tot eisunt ceicamre.dupa ani de zile, exprimand din nou VointaDtvina iLaaunta sa se intoarca inapqi in Israel. Ast,fel,de-alungul imtIFegiiSale vieti il vedem pe Usus supunandu-selegilor 1?iymintei Ta:t~i>1:mSau. vointa pe care 6 afla prinintermediltill ingerilor. Am omis sa-ti spun. tie care suntsig1Jl!I'"ca ~tii2. informatlile c¥e au fost revelate de catre~e sacerd()ta1e despre Ingerul care I-a incurajat pe .Eisms, sat!l faptul ca jnsu~i Usus. intrat in ordinul revela- ~

tcmrwemtruoenefica sa opera salvatoare. a fost proc1amatcInger al marelui consiliu». jnsu~i UsuS spune. in modu)

I PDDn.,acest termem se intelege ceea ce a fost transmis de Dumnezeuae-a lmmguliliimpultili"pllinintennediullextelor sacre.2 DitmiSie i~i aIilreseaza Cari:ea .fratelui Timoteb

,.."

Paola Qiovetti 37

specific a) ingerilor, ca va vest~ toate lucrurile pe care le-aauzit de la Tatal."

Cat despre ierarhiile cere~ti pro.pIi1a-lise. Dionisiesubliniaza ~a:"se cunoa~te cu exactitate doa1' PIincipiullor divin initiator." Noua oamenilor ne este '00 nepm.1Ii.m~sa cunoa~tem; ltainele cere~ti. ~adCJ!. aclanga DioniSie "noinu spunem nimic ~ care vine Dumai de la noi. dar yomexpune. dupa" capacitatne noastre. acele vizi\J;nicere~ti"care au fost contemplate' de sfintii cunoscalto11i ai luiDumnezeu, si de catre care nOOmsine am fost jmjj,1iiaitii."

lerarhiile ceresti sunt iNnutmm-de nOlla, la'ranmw. . . .lor subimpMtit~ in trei ordine majaFe (triade): prima :8eafla cel mai aproape de Dmmnezeu~i cuprmcle Serafimm,

. Heruvimii ~i Tronurile. cei "cu multiodlli ~i TI1ulte aJIii.pJi".AI doilea ordin este format din Domnii. Vrtu.ti(sallil~)~i Stapaniri; "tar cel de-:?l treilea ordineste ifmmalf: ,1itimIntaietori.. Arhangheli ~i Ingeri.

Numele fiecarei inteligente ceTe~ti, :indica" caracteristica divin.a proprie ei. illmtr-adew.ir. ne(ex.pxliica

Dionisie Areopagitul: "Sfantul num,ea:l Set:alliilJil!lJiil!OO""

"semnifica «aceia care ard» sau mai c1ar Sp1!lS 'caccia (cmrepurifica». Cel al Heruvimilor semnifica "cunoa1?1!eFeaplenar~i" sau "efuziW1ea in~elelDci1mmii".i'fumele TrCiJil!ltllri1mrindica vecinatatea tronului clWtm. fiind vorbadleci 'rile"I . .

entitati foarte inalte care se afla inimediata aprn;pieItea"' lui Dumnezeu ~i primescin manieradiJrecta ~i immediata

perfectiuhea ~i cun~terea divilna." "

Despre semnificatia numelor. date Serafnml(!Jf ~" Hemvimilor. Dionisie a:firmaca.:"Neobosita ~i continua lCiJI'mi~are in cadrul Realitatii Divine. caldura. fierbinteala,

'.c1ocotul acestei eterne mi~cii1ricontinue. stabila1?i ferma,care urmare~te sa-i aduca pesubordona1ifi lor1erarhici laacela~i Divelcu ei. elevandu-Ie energia. rncandu-i sa ard:1

,~i sa se "inflacareze" pana ating 0 vibratie egala cu a lor.putere purificatoare de 0 intensitate asemanatoare cu ceaa fulgerului. natura luminoasa ~i stralucitoare care nu seoculteaza ~t care nu poate fi stinsa niciodata. luminandorice obscuritate ~i sublimand tot ceea ce este negativ.

" Jaceasta este semnificatia numelui de Serafim.

'-

1

I

I

1I

--~._-

38 ingerii, .fiinte de lumina .

Cat despre numele Heruvimilor. aeesta reveleaza

puterea lor de a cunoa1;)te 1;)icontempla D~vinitatea.

capacitatea de a primi darul de lumina c~l mai inalt ~i de

a contempla demnitatea PrincipfuluiDivin in afotputerea sa

originara, capacitatea lor de a se umple de intel~pciune 1?ide

a 0 comunica, tara invidie, celor din ordinul urmator propria lor

cunoa~tere... . '

Cat desprenumele TronurUor,

spirite foarte inalte _ '

si sublime, acestane 'arata ca ei tran-

scend datorita

pur~tatii lor orice

inc1inatii negative,

ca ei aspira catre

varful desavar1?irii

intr-un mpd supra- ,

omenesc, ca se dezic ferm de once atitudine josnica, ca

stau intr-un mod ferm 1?inec1intit in jurul Celui Preainalt.

ca poarta ceea ce pogoara din Principiul Divin cu un calm

de necrezut ~i in sfar~it ca s\:lnt-purtatoriilui Dtimnezeu.

deschi1?isa pi-imeasca darurile sale." ,

Sa vedem acum, ordinul intermediar al fiintelor

ingere~ti, numite Domnil, Virtuti sau Puteri ~i Stapaniri,nume care ne reveleaza caracteristicile lor. "Eu cred" ,

spune Dionisie. "ca numele revelatbr al sfintelor Domnii

ne arata capacitatea lor de elevare, care niciodata nu este

diminuata, fiind libera de orice compromis; ele nu coboara,

nu raspund ni,ciodata u,nei realitati dizarmoniose 1?i

tiranice, sunt deasupra oricarei aserviri degradante... intra

cat mai mult posibil in comuniune cu Principiul Divin.

Numele sfintelorVirtuti semnifica curaj in toate activitatile.

un curaj care nu obose1?te niciodata sa cumuleze lumina

Principiului Divin 1?icare este intens 1?iferm orientat spre

a-I refelecta pe Dumnezeu in fiintalor...Cat despre numele

sfintelor Stapaniri aceasta arata egaIitatea in grad cu

, Domniile 1?icu Virtutile,abilitateade a acumula daruri

divine, puteri supraomene1?ti. Ele nu abuzeaza tiranic de

Paola Qiovetti

-...

39,

foqele lor. utilizandu-Ie in mod egoist, ci urmaresc per-manent sa se eleveze pe sine 1;)isa-1;)ieleveze 1;)isubordonatiicatre rea,1itapl.edivine, care tind sa asimileze Principiulpu terii , izvorul oricarei puteri ~i pe care 0 reflecta; pe cat.posibil, ingerilor...'" , . , ' "

Si iata in sfarsit a tteia ierarhie cereasca, care, _.' "- .cuprinde Intaie.tori, Arhangheli. ~i 'Ingeri. Dionisiespune:"Numele Intaietorilor indica un caracter divinsuver~ 1?i0 putere de, comanda, care este in perfecta .

consonantclcu puterilesuverane; ei se. modeleaza dupaacela~i Principiu Unic, izvor al tuturor principiilor; ei, euajutorul bunei coordonclri a ierarhiilor suverane, exprimaacest principiu ca Principiu ordonator suveran... Sfantulordin al Arhanghelilor, prin pozitia sa centrala in ierarhieeste legata'in mod egal atat de sfintii Intciietori cat~i deIngeri... ei primesc pe seara ierarhica lumina PrincipiuluiDivin pr.in interm~diul ordinelor prim are 1?iIe transmitplini de bunatate Ingerilor,. care la randullor ni Ie mani-festa noua, caraspuns la sfintele atitudini ale celor caredevin iluminati de Divin." '

, "Cu Ingerii", continua Dionisie Areopagitul, "cum amspus, se incheie ~ise completeaza ordineleFiintelorcere~ti,

pentru ca ingerii, ultimele dintre entitatile cere1?ti,poseda .caracterul de mesageri 1?isunt ceimai apropiati de noi; deaceea, mai mult lor decat celorlalti Ii se potrive~tenumelede ingeri deoareee sarcina loreste aceea de a se ocupa detotceeace estemanifestat 1?imai mult, de lucrurile dinlumea acea.sta... ,. Din acest motiv, Intelepciunea Divina a incredintat '

Ingerilor ierarhia noastra, desemnandu-l pe Mihail principeal poporului evreu, 1?ichemand 1?ialti ingeri sa prezideze

peste diferite popoare. De aceea, in antichitate se spuneaca se stabilesc hotarele unui popor dupa numarul ingerilorlui Dumnezeu care.::.loctotesc."1

Rezumand in final indatoririle si rolul ierarhiilorcere1?ti,Dionisie Areopagitul afmna ca:"Ihteligentele cere$tisunt toate -revelatoare 1?imesagere a ceea ce Ie precede.

I Deut. 32, 8

'"j

'--

11

II

IiI

I,

I'

40 ingerii, fiinte de lumina

Cele mai elevate sunt animate dired de pumnezeu, intimp ce celelalte, fiecare dupa fortele lorsunt sub tutelaentitatilor animate de Dumnezeu. Armonia suveran'a atuturor lucrurilor a prevazut. in dorinta sa de a ajutafiintele sa se eleveze, ~a se desavar~easca, dispunereafi,edirei flinte ration¥e ~i iriteligente in cadrul unei ierarhiia ordinii sacre, de aceea exista aceastaimpaqire a ierarhieiingere~ti in trei ordine: primare, intermediare ~i ultime. ,Dar pentru a fi ~i mai exa_ctitrebuie sa 'sRunem ca ea asubdivizat ~i fiecare ordin dupa acelea~i raporturi divine.De ac~ea cei care au atins cunoa~terea ultima deelara di'inallli Serafimi «striga unul la altuh, eu considerand Celaceasta se prod\,1ce,pentru ca ei doresc sa demonstreze casunt primii care transmit celorIalti cuno~tintele ce Ie au '

despre Dumnezeu." , ~

in sfarsif, Dionisie acorda atentie numaruluiiilteligentelor cere~ti ~i legat de aceasta scrie:IIDupa parereamea, mal este un lucru caremerita 0 reflexie profunda:traditia Loghia-ei spune despre ingeri ca sunt «mii demilioane» ~i «zecemil de miriade»-repetand ~imultiplicandpentru aceasta numerele cele mai mari pe care noi Iefolosim, cu intentia de a'reveia elar, ca ordinele entitatilorcere~tl sunt pentru i1oiincalculabile. Multe sunt, intr-adevar, fericirile' manifestate de Inteligentelesupraomene~ti, mult supei-ioare capacit~tii noastrelimitate de a numara, definite desavar~it numai de gandullor ~ide cuno~terea lor cereasca,supraomen~asca, daruita ,

lor dePrincipiul divin omniscient. Izvor al Intelepciunii,Principiu Suveran,/ Cauza Creatoare, Putere care cupriiide.~i imbra.ti~eaza toate flintele." "

-.

III"""'1

~, i/J~ ~d

I-

. Cum ai eazut din eer,0, lueeafar al diminetii; fiu al aurorei,Cum ai fost doborat la pamant,Tu, biruitor de neamuri!Tv eare-tispuneaiin inima ta:''Ma voi sui pana la eeruri,imi voi ridLeaseaunul domniei

Mai presus de stelele lui Dumnezeu,Celui Puternie

Voi a$eZ8 jiltul meu!in muntele eel.sfant voi pune sala$ul meu,in adaneimile miaza-noptii.Ma vo; ridiea deasupra norilor'$i asemenea eu Cel Preainalt voi fi.I/'$i aeum tu fe pogori in iad,

ill eele mafde jos adaneuri.

I "n aceste verSete ale lui Isaia (4, 12-15) este. cuprinsa povestea revoltei lui'Lucifer, "fiul

diminetil" ~i 'a caderii sale. origine a eonflictuluidintre ingerii fideli lui Dumnezeu ~i eei eare s-au alaturatingerului rebd: un mit eare de-a.1ungul timpului a faseinat '

\.

"

'- 42 inu.erii, tiinte de lumina

j

. .fiintele umane 1?ia inspirat poetii de la Da,nte pana laByron.

Origene considera ca ar mai fi existat 1?iingeri"indeci1?i",cei care nu se puteau hotan sa treaca nici departea lui Dumnezeu. nici de partea lui Lucifer. EI con-sidera ca din aceste creaturi indecise s-ar trage omul, carependuleaza tot timpul intre bine ~i fau 1?inu reu1?e1?tesa-1?iasume pozitii precise.

Cand a intervenit scindarea? Evident. inainte caD4mnezeu sa-'i alunge pe Adam 1?iEva din gradinaEdenului. intr-apevar. cand au intrat ei in grad in a"Ispititorul'" era deja acolo. atent1?i gata de actiune. Pe dealta parte. chiar la fiintele creatiei. inainte de oqihna dincea de a 1?apteazit Dumnezeu a vazut ca tot ceea ce facuse"era bun". deci revolta nu avusese inca loco

Sfanta Scriptura nu intra in detalii in ce prive1?tedesfa1?urarea revoltei; ea este-mentionata in anumite Pclrti

I'

I

"\

. Paola Oiovetti 43

/

ale Vechiului 1?iNQplui Testament, dupa cum am vazut in.lsaia. Din Apocalipsa lui loan aflam ca Lucifer a luat cu elo par:te d~ stelele de pe cer:"~i iata apare un alt semn pe

. cer: un mare dragon r01?u.care avea 1?aptecapete. zececoarne 1?i1?apte diademe pe capete: Coada lui tara 0 treimedin stelele de pe cer 1?iIe arunca pe pfunant.." (Apocalipsa 12. 3-4)

Un alt verset biblic SputJ.~:'~~Cand oamenii auinceput sa se inmulteasca pe fata Pamantului 1?iei aunascut fete. fiii lui Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilorerau frumoase 1?iIe-au luat de sotii pe celepe care Ie-au ales."(Geneza6. 1-2) .

Acesta poate fi considerat un alt posibil motiv alcaderii ingerilor 1?!al ratacirii lor: ingerii care s-au unit pepamant cu fiicele oamenilor 1?i-aupierdut starea lor depuritate. Dumnzeu s-a maniat si a hotarat sa-i exterminepe .toti. cu exceptia lui Noe. Este povestea potopului. inaceasUi a doua traditie. pe care 0 gasim. cum amvazut 1?iin lucrarea apocrifa intitulata "Cartea lui Enoch". nu seface aluzie la Lucifer. ramanand misterios raportul saucu cel pe care Sfantul Pavel in scrisoarea catre Efeseni (2.2) il defme1?teca "principiu al puterii". Despre el se vorbe1?te1?iin Ezechiel:"Tu aveai pecetea perefectiunii. erai plin deIntelepciune 1?ide 0 frumusete perfecta. stateai in ,Eden.gradina lui Dumnezeu; hainele tale erau impodobite cutot felul de pietre scumpe: cu rubin. cu topaz. diamante.cu crisolit. onix 1?iiapis. cu safir. smarald 1?iaur;tamburinele 1?iflautele erau in slujba ta; pregatite pentruziua cand te-ai nascut. Tu erai heruvimul -pus ca saocrote1?ti...Fost-ai fara prihana in caile tale din ziua faceriitale 1?ipana s-a incuibat in tine nelegiuirea... Din pricinafrumusetii tale ti s-a ingamfat inima 1?ipentru trufia ~ati-aipierdut intelepciunea. (Ezechiel 28. 12-17) .

Lucifer."cel care poarta lumina" era cel maidesavar1?it. cel mai straluCitor dintre ingerii pe careDumnezeu i-a creat pentru a-L glorifica. Nu a 1?tiut sa-1?ipastreze acest rol 1?ia ravnit sa guverneze cerul in locullui Dumnezeu. a dorit sa fie autoritatea suprema. A comispacatul orgoliului 1?ia vrut sa-1?i insu1?easca ceea ce nu-iapaqinea.

..Jo-...

,,

iif'

I

44 ingeriL fiffnte de lumina

Daca ne gandim bine, esteacela.!?i rmtiv pentru CaIieoamenii se lupta intre ei. Contlictul initiatin Ger confu:naa,pe Pamant 1?iIi impIidi pe toti. zi de zi;lfortele _bilIe~1t1iimpotriva celor ale raului, inca de la inc~putul ttmpuriIor,azi ca 1?iieri~hiar daca avem certitudinea ca forteIe-raulminu vor invinge. \ .

Existenta EHavolului este parte integl\anta adoctrinei Bisericii; subiect adeseori dezbatut chiar ~i 'de,catre Papi-1?i pu arareori pu~ in discutie de catmecredincio1?i... " " ' I

Sintetlzand aceasta doctrinaCotrado Balducci, cwea dedicat diavolului lungi 1?iaprofundate studii, se expEirria '

astfelin cartea sa. «Posesiunea diabolica»:"Satana este inainte de toate 0 creatura a.1m'

Dumnezeu, la fel ca 1?iomul,de1?i de 0 natura 1?icu putem,mult superioare. Mill exact, eI este un Inger decazut., ,

Chiar 1?i ingerii, pentni a se putea bucura aefericirea eterna, au fost supu1?i un~i incercari: 0 parte dinei s-au intors impotriva lui Dumnezeu 1?i.nu Ii s-a millacordat, precum omului, i posibilitatea mantuirii. ei fUndin momeritul Fespectlv perfect con1?tlentige statutullor 1?ide Dumnezeu. Din acel moment se vor~te de dembni 1?ide infern..., in timp ce ingerii i1?i,folosescputereain scopuri~bene-,fice, demonii se"servesc de 'ea pentru arrealiza diferiteactiuni malefice 1?iperverse, fUnd plinLde ura 'pentruDumilezeu 1?ipentru creaturile lJmane. Ii)(J)IDllularfi~pututsa-i alunge pe toti in infern, luandu-leqJ6sibilitatea de amill vatama. Dar cu 0 intentie pUna de-inte1epciune 1?iplina de buna-vointa, a permis ca multi dintre ei sa.r.amanape acest Pamant pentru a indeplini, intn-adevar, actiunimalefice~ dar care reprezinta, e!e llsele un stimul 1?iuJ;1mijloc de perfectionare morala. In acest sens, demonulsepoate spune ca este un instrument eficient, subordonatvointei divine, al dirui scop este de a determina fiinta sadepuna eforturi constante pentru a evolua. Deci acest as-pect este convenabil economiei divine, care1?tie sa utilizezetotul in 'guvernarea lumii, chiar 1?ilucrurile cele Iilill rele,pentrua 1e orienta in final spre bine:.."

"

Iii,

Ii!i~

JIjIi

j!

~

Paola Oiovetti 45

Prin unnare, un proiect extrem de vast1?i de com-plex, carea rasturnat intr-un binepotential un gest derevolta care parea sa sem'nifice 0 scindare definitiva:

,ingerul rebel este impIicat, fara sa 1?tie,in proiectul de ?mantuire ca instrument de perfectionare al omului. careexpus tentatHlor sale, iese mai devreme 'Sau mill tarziu '

victorios. Aceasta este invataturq. Bfsericii.

~.J

!,'!Ali~d Ciiglll Wl ojll1lirt llll/Jai-ii: Polel'

I]asimo ampla,poetica 1?ipasionanta-chiar daca

. prea puti.

n ortodoxa-descriere a,.

revoltei lui Lu-

cifer 1?ia caderii sale, intr-un text singular scrisacum circa 0 suta~ patruzeci de ani'de catre un modest

, muzicianaustriac, care se nume1?te Jakob Lober. Istoria.acestui personaj meiita sa fie povestita, la fel cum meritade altfel sa fie amintite cuvintele sale.'. .

,Jakob Lober(l800-1864) s-a nascut si a trait toataviata la Graz. in dimineata de 15 martie 1840, aces1:' omsimplu a trait 0 expertenta care I-a tulburat profund: aperceput 0 voce care vene'a din apropierea inimii 1?icare i-adat un ordin precis:"Ia stiloul1?i scrie!" , '

Aceste cuvinte cu siguranta au dat 0 directie totaldiferiUi vietH sale. Chiar in acea zi. Lober ar.fi trebuit sacomunice Teatrului din Trieste, care dorea sa-l angajeze

, drept capel maestru, acceptarea sa pentru acest post foarteavantajos pentru el. Scriind insa ceea ce Vocea i-a dictatde-a lungul intregii zile, a realizat ca din lumea superioarai se transmitea 0 lucrarea extraordinara, cu siguranta cuIPult mai valoroasa decat arJi putut fi"munca sa la Teatnildin Trieste. A renuntat la acea oferta 1?ia renuntat chiar 1?ila casatoria care era programata in viitorul apropiat. Deatuncia trait aproape retras, ca1?tigandu-1?i modest exis-tenta c~ lectiile de pian ~i locuind intr-Qsingura camera.

In fiecare zi. ore intregi scria ceeace Vocea ii dicta.Manuscrisele nuau fosfdeloc corectate. Cand au fost-tipa-

.'

*"

~

~~~

"."

.......

..

46 ingerii, fijnte de lumina

rite. dupa moartea sa, au rezultat injur de 10000 de pagini.o parte din scrierile lui Lober au caracter ~tiintific

~i con tin descrieri ~i cl;tno~tiinte absolut de neganditpentru acele vremuri: dupa cat se pare, aceste infonnatiiau fost date pentnl a demonstra ca la originea lor nu esteo minte umana ci una divina. Anumite afirmatii ale luiLober in ce prive1?te atomii. particulele elementare.cunostintele astronomice si multe altele, sunt astaziconfn-inarl exacte ~i.perfect'inteligibile ale ~tiintei, de1?ila epoca la care au fost scrise nimeni I)U era inmasunl sa precizeze cat sunt de exacte. Intr-adevar,

, lui 'Lober i s-a zis chiar ca scrierile sale erau pentruomul secolului XX. .

. Cealalta .parte. cea mai importanta. a scrierilor luiLober este de factura religioasa, fiind denumita "Nouarevelatie", 0 editura a tiparit editia germana ~i au fostfacute traduceri in numeroase limbi. Noua revelatie explicaomul ~i Un~versul de la origini pana astazi, ilustreaza.proiectul divin, reveleaza sensul ascuns al Scripturilor.Este 0 opera monumentala, in care gasim chiar 1?idescrierea caderii lui Lucifer ~i alalaiului sau. lat-o:"CandDumnezeu, trecand prin etape care pentru noi vor ramanetotdeauna invaluite in mister. a individualizat $i arecunoscut in el spiritul cr,eator ~i atotcunoscator.. s-aprodus in el 0 transfonnare ~i 0 tensiune putemica care i-avorbit lui insu~i astfel:"Eu vreau sa eman din Mine), pentrua vedea prin aceasta de ce sunt capabile puterile Mele!"Atata vreme cat nu a actionat. Dumnezeu s-a pututcunoa1?te in el pe EI Insu~i intr-o forma limitata. Numaiprin operele sale a putut sa-~i recunoasca adevarata putere~i sa se bucure de ea (a1?acum fiecare artist intelege cuajutorul creatiilor proprii ceea ce esteinlauntrul sau 1?ise-bucura prin aceasta). .

Divimil a vrut deci sa creeze 1?i1?i-aspus astfel: " InMine se afla latenta toata forta eternitatii. sa cream deci 0fiinta care sa poata dispune ca ~i Mine,' de toate energiile.

,

./

I.Vocea ii vorbea lu! Lober la persoar1a intcii. EI era eonv!ns ea.Dumnezeu insu~! .iIdetermincl sa serle aeestea

, /

Paola Qiovetti 47..-,

~

in a1?a fel incat sa poarte acele insu1?iri in care sa marecunosc pe Mineinsumi!1I -

, Afost deci crec~.tun spirit carma is-au daruit toateputerile. pentru ca Divinul sa vada toate fortele care seodihneau in el, in potentialitate. Daca va spun acum eaacest prim spiJ;i.tcreat.se cheama Lu- -cifer (care inseamna «purtatorulluminii»). Yetiintelege de ce se chemaastfel1?i nu in alt mod. E\ purta in sinelumina cuno1?terii ~i, ca prima fiintaspirituala, era in masura sarecunoasca cu c1aritate limitelepolaritatilor. interioare spirituale,

El. investit cu .atotputerniciaMea, va da viata altor foote. in totulasemenea lui..:; acestea sunt fifntelecreate. ,. daruite cu toci.ta fortaspiritului Meu. .

Lucifer, 1?tiind ca trebuie sa reprezinte in sine 1?ipolul opus allui Dumnezeu, a crezut ca este posibil sa.-Lcuprinda in totalitate pe Creator. facand gre1?eala,de a-1?iasuma lui insu1?iputerea, ca 1?icum el ar fi cre4.t in!initul.,'-Finitul nu va putea niciodata sa cuprinda iItfinitul. In ciudaacestor lucruri, Lucifer a crezut in nebunia sa ca il poateface prizonier pe Dumnezeu. Astlel s-a indepartat de la .calea cea buna, s-a instrainat de centrul inimii Mele de.dorinta nestavilita de a reuni in jurul sau fiintele createde Mine pentru opera sa, pentru a domina spatiile popu-late de fiinte de orice tip..

A aparut un conflict. 0 separare a paftilor. care aavut ca efecte retragerea puterilor conferite lui Lucifer. elramanfuid lipsit de forta creatoare. impreuna cu fiin1elecare s-au alaturat lui. Ce rezolvare are aceasta problema,ce se poate face cu aceasta annata de decazuti. care suntasemeni unor fiinte moarte? Aveam doua posiblilitati.Prima era aceasta: sa-l distrug pe Lucifer impreuna cusuita sa pentru a crea apoi J..lI1altw. care ar fi facut probabilaceea1?igre~eala, pentru ca nu poate fi creata 0 fiinta per-fecta in sine daca aceasta este desprinsa de Mine 1?ide

?

... ,I.I

II

,

,

I

48 ingqil fiinte de lumina

Vointa Mea, Nu era 0 dificultate sa creez ma~ini care sa .

indeplineasdr ordinile mele fara a avea vointa prpprie,dar. nu acesta era scolml.

Pentru a obtine lumina. auto-cunoasterii caleaurmata panaacum' era singura'Viabila. in ce mod ar fiputut Lucifer, a dirui cad ere a survenit dintr-o gre~eala(datorita orgoliului exagerat), sa remedieze aceasta eroare?~i unde ar fi fost intelepciunea Mea daca e1,J.nu a~ ficunoscut ~i prevazut posibilitatea unei caderi? ~i inOOntede toate, unde ar.fi fost iubirea Mea, daca nu a~ fi renuntatla distrugere, gasind un mijloc intelept de a reconducefiintele pierdute la lumina cunoa~terii ~i de a Ie face sa-~ipastreze un. perfect echilibru al aspectelor polare? Nuramanea deci decat cea de a doua posibilitate, cea pe careo vedeti aplicata in Creatie..." .

Pentru a face .sa se inteleaga moo bine complexadinamica a universului material dorita de Dumnezeu,consecinta a revoltei lui Lucifer, Vocea recurge la un' .'exemplu foarte frumos ~i sugestiv:«Un cristal, odata ,. ",.cristalizat nu moo poate fi modificat i~ esenta sa. EI se .

poate cristaliza sub forma unui romboedru, cub saudbdecaed~, dupa vibratia cbrespunzatoare naturii sale.Daca totu~i, cristalele nu au ie~it perfect pure, este nevoiesa Ie tope~ti cu ajutorul ca~durii (iubirii) pentru a puteasa se cristalizeze din nou, cand'(mrentul cald al iubirii s-a racit, ceea ce corespunde cu eliberarea vointei voastre.Acum este posibila formarea unor cristale nbi ~i oricechimist ptudent ~i meticulos va putea sa obtina cele moopure, clare ~i mart cristale.

Vedeti, Eu sunt acest chimist! Eu topesc cristaleledevenite impure (Lucifer ~i adeptii sill) in caIdura iubirii ~iIe fac sa cristalizeze din nou, pana vor deveni extrem depure. ~titi cum reu~esc: pentru aceasta este necesar caspiritul sa treaca,prin lumea minerala, apoi prin cea veg-

-~tala, animala pentru a ajunge in fmal om. Dupa ce sufletullui Lucifer va ajunge sa inteleaga legile creatiei. va trebui .sa se exprime ~i in forma umana... .

Pentru aceasta a fost creata lumea materiala,universul in'treg, omul. in el, dupa gradullor de impuritate

I

"

[i

I

Pao/a Qiovetti 49

.spiritele au fost imbracatein materie, puse fata in fata cutentatii, dureri ~i lupte, in primul rand pentru a Ie face sainteleaga gradat, ill aceste conditii, gre~elile pe care Ie-aufatut, iar in al doilea rand pentru a Ie da posibilitatea de ase putea reintoarce la puritatea esentiala din propria lorvointa. Deci, primul este principiullibertatJ-i, iar principiulevolutiei decurge din primul... Toata creatia vizibila constanumOOdin particule ale marelui spirit initial allui Lucifer~i al suitei sale decazute. $i exilate in materie... .

Vedeti, cate am facut Eu din pricina unui singuringer trufa~? Eu va spun ca n-~ moofi fost creat parnantul.soarele ~i nici altceva din lumea materiala, daca el ar firamas supus... Evolutia nenumaratilor mei fii care inprezent sunt imperfecti. dar care potential sunt ni~te fIinteperfecte, cre~terea capacitatii lo'r de intelegere, activitatile10)"din ce in ce moo elevate imi genereaza cea moo marebucurie. Bucuria voastra care apare in momentul in car~ati reu~it dupa 0 perioada de truda sa va treziti 0 nouacalitate, este ~i bucuria Mea.,f '.

Nu se poate sa nu recunoa~tem grandoarea ~ifrumusetea acestor cuvinte, care ne ofera-dupa parereamea-o interpretare inedita a revoltei lui Lucifer impotrivaCelui care I-a creat ~i a cilli alese de Dumnezeu in iubireasa infinita, pentni a-i readuce respectaridu-le in totalitateliberta!ea la calea divina pe ingerul reb~l ~i pe aliatii sill.

. In continuare in text, legat de parabola "ingeruluiratacitor", Vocea ii_da lui Lober alte explicatii despre Luci-fer,.ingerul cazut:"In Sfanta Scriptura nu exista verset saucapitol care sa cuprinda !llOOmulta intelepciune decat p~rabola fiului ratacitor... In numele Lucifer este continutaesenta parabolel fiului ratacitor. Ganditi-va numOOca toataumanitatea nu este altcatuitcl decat din astfel de "fiiratacitori", de fiinte ~~ane descinzand dill Adam. Fiecareom recunoa~te in 'sine "fiul ratacit9r"... in fiecare om, caretrille~te in lumina invataturii Mele ~i rena~te priri cuvant~imantuire, Eu regasesc fiul pierdut atM de drag Mie (aceaesenta divina din mnta sa), care se intoarce la casa Tatalui.in reclutate, toata materia din care este constituit Universuleste opera lui Dumnezeu ~i in ea este ascuns Divinul. Aici

,/

r'

.;

50 ingerH, fiinte de lumina

descoperim minciuna. nltacirea. amagirea din care derivainvidia. orgoliul ~i trufia. persecutia ~i apoi toate yiciile.fara numar ~ifara masura. $i aceasta falsitate. minciuna. .

amagire sunt considerate. din punct de vedere spiritual..ca fiind "Satana" si diferitele vicii care deriva in modnecesar sunt ceea ce se chealna "diavol". .'

. 'Lui Lober i s-a mai dictat ~i ca proiectul divin de areaduce toate fiintele dedizute inapoi in cas a Tatalui prinintermediul diii materiei se va realiza cu siguranta. chiar"daca intr-un timp indelungat. Vor veni timpurile in carenicLSoarele fizic si nici Pamantul fizic (material) nu se vorroti in spatiul inflnit. .ci 0 magnifica noua creatie spiri-tuala cu fiinte beatifice ~i perfect con~tiente va umple dinnou spatiul infiriit ~t Eu voi fi din-eternitate in eternitateEternul Dumnezeu. Tata al tuturor creaturilor. $i aceastastare beatifica nu s~ va sfar~i niciodata. Va fi 0 singuraturma. 0 singura stana. un singur pastor. Cand se vapetrece aceasta nu poate fi spu~ cu ajutorul anilor tere~-tri.$i chiar daca eu a~ face cunoscut numarul. tu nu vei reu~i .

niciod~ta sa-l intelegL..!" .J~. In baza a ceea ce i-a fost dictat lui Lober, creatia

materiala va n rnijlocul prin care iubirea Divina varascumpara ~i salya spiritele cazute impreuna cu Lucifer.Calea mantliirii care trece prin planul material e§te lunga

. ~i maiales dureroasa. dar va ~far~i prin a-I aduce pe totiifiii ratacitori inapoi la Dumnezeu. . . .

. "Acum",it mai spuse Vocea lui ,Jakob Lober.referindu-se la toti oamenii. "voi sunteti Gani~te embrioniinpantecul matern. Odata., de mult, ati fost con$tienp ca

. suntep spirit $i vep redevem din nou con$tienp de aceasta!"...J

'i. ,

IV..

{)i~

I eologia cre~tiria a fost interesata intotdeauna de~nger1 ~i a incercat chiar sa puna. bazele uneipropriu-zise angeologii. Parintii bisericii~i mai

apoi teologii au di,scutat ~i analizat din toate.punctele devedere natura ingerilor.misiunea lor. daca au ~i corp sausunt numai spirit pur ~i multe altele.

Nu a lipsit 0 anumita ambiguitate. banumitacontrov~rs<\: Sfantul Pavel nu era de acord cu cultulingerilgr. in tinip ce Conciliul de la Nicea din anul' 325

.~." dupa Christos dec1ara despre credinta in ingeri cal faceparte din dogma. Putin dupa aceasta. in 343. sinodul dinLaodicea a acuzat cultul de idolatrie al ingerilor. Sfantul,Augustin (354,..430) a afirmat legat de aceasta ca esse

. 'angelos novimus ex fide. ~i anume "ca ingerliexista ~i car, c;ceast~ 0 ~tim prin intermediul credintei."

In fine in 787. cel de-al ~aptelea sinod ecumenic arestabilit un cult c1ar definit. cu anumite limitiiri. in ce~ace prive~te ingerii ~i arhanghelll. ,

Dupa cum vedem. inzilele noastrenu se mai ocupa. multa lume de -studiul ingerilor. majoritatea oamenilor--necrezand in existenta lor. Chiar ~i printre teologi . seconstata 0 anumita indepartare de aceasta tematica. decare nu au fost ferit! nici suveranii pontifi.' Cand mai erainca patriarh la Venetia. IIapa loan Paul I afirma dfingerii

;. . sunt "marii necunoscut! ai timpurilor noastre" ~i adauga:

'.

F''~

~\

:-......

I'

I' ,I

I'I

t

~-

52 ingeriL fiinte de lumina

"Ar fi momentul sa ni-i aminti,m mai des, ca mini1?tri aiProvideIitei in guvernarea oamenilor."

Mai recent, in vara anului 19861?i papa loan Paulal II-lea a vorbit in mai multe ocazii despre ingeri 1?iadefinit anumite concepte "pentru a nu se discuta despreaceasta in n~cuno1?tinta de cal.{Za."Aceste precizari aufost facute in timpul auditilor generale de miercuri 1?iau .

fost comentate in ziare; de altfel tema a fost tratata deloan Paul al II lea 1?iintr-o publicatie foartecunoscuta in Italia.

Suver:anul pontifa spus chiar ca sa teindoie1?ti de existentaingerilor inseamna sa"revizuie1?ti radical.Sfanta Scriptura 1?icuea toata istoria man-tuirii". Tot el a definitingerii ca fiind "fiintepur spirituale, libere ,rationale" 1?ia precizatca "adevarul despreingeri este inseparbil derevelatia ese_ntiala acre1?tinismului, care.este existenta, maiestuozitatea 1?igloria lui -Dumnezeu carestraIucesc in toata creatia vizibila 1?iinvizibWir"

Papa a amintit ca "existenta 1?imanifestareaingerilor nu reprezinta continutul central al cuvfu1tuluidivin" si ca "in revelatii, Dumneze'u vorbeste inainte de'toate frintelo~ umane'< Totu1?i,daca ingerii' "nu sur~t peprimul plan in cadrul revelatiilor, aceasta nu inseamna.ca nu va apartin din plin, cu ahit mai mult cu cat inanumite momente ii vedem indep!inind act.iunifundamentale, in numele lui Dumnezeu lnsusi." (

Inteligenti ~i nemuritori, voce, urecht! 1?1brat alluiDumnezeu, prezenti in toate .religiile, ingerii-spunePapa-"prin natura 1?iprin gradullor de spiritualitate, sunt

./ ./.--

Paola Qiovetti 53 '

'c

mai apropiati lui Dumnezeu decat lumii materiale.constituind din acest motiv ambjanta cea mai apropiata

_de Creator, care este Spirit Absolut, 1?ide aceea divinul sereflecta mai intfu de toate in ei. Sfant.a Scriptura ofera 0marturie suficient de explicita a acestei maxime apropieri .

de Dumnezeu a ingerilor, despre cate vorbe1?te-folosindsensul figurat-ca despre tronul sau, alaiul sau cerul sau."

"Tema ingerilor", a mai adaugat pontiful, "poateparea indepfutata sau mafputin vitala pentru mentalitateaomului modern. Totu1?i,Biserica propunand cu franchetetotalitatea adevarurilor despre Dumnezeu, Creatorulintregii manifestari-inclusiv al ingerilor-considera ca.aduce un mare serv1ciu omului.. In aceast mod, Biserica aminte1?teomului revelatiacre1?tina, dupa care el nu este numai corp, ci 1?ispirit.Biserica catolica i1?imarturise1?te credinta in existentaingerilor pazitori preaslavindu-i in cadrulliturghiei cu 0sarbatoare anume (pe 2 octombrie) 1?irecom~ndand

. raportarea la ingerul pazitor prin intermediul rugaciunii"Definltia data. de. suveranul pontif este urma-

toarea:"creaturi de natura spirituala, d6tate cu intelect 1?iliber arbitru, sup,erioare omului." . .

Papa aminte1?te: "Iisus insu1?i spune: Ihgerii din cervad pm'urea fata TataIui Meu, care este in ceruri." (Matei18, 10)

Aceasta viziune "de-a pururi a fetei Ta~aIui" estemanifestarea cea mai inalta a aspiratiei catre Dumnezeu.Se poate spune ca ea constituie acea "liturghie cereasca"desavar~ita in numele intregului Univers, la care se .asociaza necontenit pamanteasca liturghie a Bisericii, maiales in momentele sale cele mill inspirate. $i sa nu mai.amintim actul prin care Biserica, in fiecare zi 1?iin fiecareminut, in intreaga lume, inainte de a incepe rugaciunea

. euharistica din Sfanta Mesa face apel la "ingeri 1?iarhangheli" pentru a cantagloria lui Dumnezeu, numindu-seastfel adoratorii de frunte ai lui Dumnezeu.)'"

"Ingerii", mai spune _Papa, "sunt chemati sa ia partela mi'mtuirea oamenilor. lntr-adevar, iata ce ne spuneEpistola catre evrei (1, 14):«Nu sunt ei oare duhuri .

,'"

~

154 ingedi- fiinte de lumina

slujitoare -trimise sa slujeasca pentru cei care vor fim01;>tenitorii mantuirii?»" ( .

)n legatura cu a,ceasta, Papa citeaza~i Psatmuf 90/91 care spune:«CaCi EI va porunci ingerilor Sai pentrutine, ca sa te pazeazca in to ate caile tale. Pe .mmni te vorinalta ca nu cumva sa impiedici de piatra piciorul tau.»'

$i apoi:«lisus atril?uie ingerHor ihtre altelefunctiunea de martori la supremajude~ata divina asuprasortii celor care cfti rectlnoscut sau I-au negat- peChr;istos:"Pe oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor,il va marturisi ~i Fiul Omului inaintea ingerilor luiDumnezeu; dar cine- se va lepad~ de Mine inainteaoamenilor, van lepad'at ~i el inaintea ingerjlor luiDumnezeu," (Luca 12, 8-9) ,

Aceste cuvinte sunt semnificative pentnl ca, daca ihgeriiiau parte la Judecata Divina, aceasta demonstreaza incao data ca ei se intereseaza in mod direct de viata omului."

Sa consemnam ~i ceea ce Papa spune in legaturacu arhanghelii Mihail. Rafael ~i Gabriel:"Este importantsa notam ca Biserica onoreaza in liturghii trei figuriangelice, carora in Sfanta- Script:ura Ii se precizeaza ~inumele, Primul este Arhanghelul Mihail. Nufnele sauexprima sintetic atitudinea esentiala C!-spiritelor el~vate."Mica-EI"lnseamna iritr-adevar ':Cine este ca Dumnezeu?"in acest nume este exprimata aiegerea salvato are gratiecareia ingerii "vad fata Tatalui" care este .jn ceruri. AI doileaeste Gabriel. Arhanghellegat mai cu seama de misterulincarnarii Fiului lui Dumnezeu. Numele sau semnifica"puterea mea este Dumnezeu" sau "puterea lui Dumnezeu"ceea ce vrea sa spuna ca incarnarea cu care cr-eatia~ulmineaza este dovada suprema a omnipotenteiTatalui.In sfar~it, al treilea arhanghel se nume~te Rafael. "Rafa-El" inseamna"Dumnezeu vindeca", EI s-a facpt cunosctit-prin intermediul povestirillui Tobia din Vechiul Testa-

(ment, atat de semnific'ativa in ce prive~te increderea iningeri a fiilor lui Dumnezeu, care au totdeauna neyoie deprotectie, ingrijire 9i ghidare. .

Retlectand mai adanc, vedem ea fiecare din acestitrei arhangheli: Mica-EI, GabrFEI 9i Rafa-EI, retlecta in

'l;)

. paola Qio'vetti 55

''-j

mod particular adevi3.ru1 continut in intrebarea pusa deSf. Pavel in EpistoJa catre evrei:"Nu suntei oare toti duhurislujitoare trimise Sa slujeasca pentru cei care vor mo~tenimantuirea?" (Evrei 1, 14}

Papa cu aceea~i ocazie, a vorbit ~i de "ingerii .

decazuti" ~i' a explicat ca impartirea in ingeri- buni, ~i'decazuti "nu a fost dorita de vointa, diVina" ci in b_~alibertatii creaturilor eare "au fost'supuse une! probe Cll ".

caracter moral. Cand Dumnezeu i-a creat ca ftinte libere.nu a putut sa nu ia in consfderare posibilitatea -de a.pacatui, de a cadea la aceasta probe,"

"ingerii decazuti sunt spirite create de Dumnezeu,dar care au ales sa-Lnege," Decizie "radicala ~i ireversibila,la fel ca ~i'cea a ingerilor buni, dar diametral opusa: In loc'sa-l accepte pe Dumnezeu eel pUn de iubire, I-au reftizatdatorita sentim~ntului lor de auto-suficienta, de aversiunechiar ~iura care in final s-a transformat in revolta."

"Caderea", mai .afirma pontiful,"cohsta in liberaalegere a acelor spirite ct:€ate, care I-au renegat peDumnezeu ~i domnia sa, urmannd sa-i uzurpe drepturil~suverarie sf sa elimine sansa mantuirii si sa rastoarneinsu~i ordIllea intregii cr~atii, Retlectarea a:cestei atitudiriio regasim in cuvintele pe care ispititorulle spune lui Adamsi Evei: Neti fica Dumnezew SaU«caniste zeh).(Geneza 3,5),. Astfel spiritul rau urmare~te s'a patrunda in. fiintaumana prin intermediul atitudiriilor de rivalitate, denesubbrdonare~i opozitie fata de Dumnezeu, care I-auindepartat de. adevaratul sens al existentei sale,"

Am putea sa credem 'ca Dumnezeu nu va iertanicioda.ta pacatul ingerilor dec,azuti. Raspunsul pontifuluila aceasta problema a fost:"Aceasta se va intampla numai

, atat timp cat ei vor ramane in" pacat, cat il VOIi'nega peDumnez~u, dupa care vor beneficia de gratia'de 'care au'beneficiat ~i la inceput."

"Diavolul", a cohc1uzionat Papa, "este tot un inger cazut. "

~

rf

~

J'

~),-~, J~"'It;

~.

"

v.- ~.....

'!hF 1~' ~ ai ~vtil{)li.A ' ~ude fJJ([;nJ!h~ ~ !£;wlo.

!htpUd :¥([;tWlla~ iIlwntWt Iui ~({/tajPll/Jlclai'

n viata misticilor ~ia sfintnor "intalnirile angelice"nu au fost rare. Sa' vedem cateva exemple dinsecolek trecute ~i apoi sa ne oprim mai mult

asupra unor cazuri recente, contemporane.Ioanei D :Arci-a,aparut la 30 de ani arhanghelul

Mihail, pentru a-ianunta misiunea sa de a salva patria-arhanghelul s-a manifestat sub forma unui tanar, frumos~i stralucitor, 0 figura ge luptator, inconjurat de ingeri.Arharighelul Mihail ~i-a asumatrolul de indfumator (ghidspiritual) al loanei ~i a fost alaturi de ea tot timpul-aajutat-o sa gaseasca spada pierduta, a sfatuit-o indiscutiile cu soldatii, a impulsionat-o constant pentru areu~i sa-~i indeplineasca misiunea. in timpul procesulu~,Joana a fost interogata indelung ~iin mod detaliat de catrejudecatori, iar ea a dec1arat de muUe ori ca a vazut ingeri~i ca ace~tia au inspirat-o in tot ceea ce a facut. A maispus ca de mai muUe ori arhanghelul Mihail s-a plimbatatingand pamantul cu pidoarele, ill jurul campului delupta. Acest lucru le-a parut ireal ~imincinos judecatorilor.Cu toate ca a fost condamnata la ardere pe rug, Joana nua retras nimic din ceea ce dec1arase.

Angela din Foligno (1248-1309) a aIirmat ca a fostinundata de 0 bucurie imensa la vedereaingerilor-" Dadinu a~ fi simtit-o, nu a~ fi crezut ca vederea ingerilor arputea sa-mi daruiasca 0 asemenea bucurie". Angela, sotie

I]

~i mama, se covertise in 1285 dupa 0 viata care a fostdefinita de biografi ca "decazuta". A primit confesiunea1;>ia mceput un drum mistic care a jacut-o sa devina sotiaperfecta a lui Iisus, care-i apanise de mai muUe ori inviziunile sale, impreuna cu ingerii. ' . .

Agnesa din Montepulciano, 0 alta q1istica din EvulMediu, aprimit-spun cronicile-in;ai bine de 10 ori'comuniuhea din mclinile uIiui inger, care a ajutat-o sanu~~i intrerupa legatura C,ilDumnezeu, iar de mai multeori a fost "consolata de viziunea ingerilor". De la un ingera primit chiar indemnul de a ridica 0 manastire.

Sfanta Rosa din Viterbo (1235-1252), care chiar dela varsta de 7 ani ~i-a manifestat dorinta de a intra lamanastire ~i a carei scurta viata a fost plina de vindecart~i de evenimente miraculoase, a povestit despre aparitnle'

frecvente ale unui Ingerj care 0 anunta despre

evenimentele viitoare.printre care 1?imoartealui Frederic al II-lea.

D~dicam unspatiu mai mare pentrusian ta Clara dinMontefaJco (1268,-l308), numita ~i SoraClara a Crucii datorita.marii sale devotiuni'fata de crucifix. Clara

'er'a 0 fetita foarte'. frumoasa, de 0 familie

aleasa, ~i inca de lavarsta de 6 ani a cerut~i a obpnut dreptul dea intra in cClsa derugaciuni creata demaica superioaraloana. Toata viataClarei este marcata defenomene extraor-

"Paola aiovetti

~':1

57

1J1'14r

"-...

Ii1'

Iii

II 'I1 A. .&;;.Ii

f!

'-

1,1

Ii

!!. 58 ingerii, fiinte de lumina

dinare. maJ ales viziuni 1?iapari~ divine. ingerii i-au aparutClarei de multe ori. tnai ales in timpul viziunilor despreviata. crucificarea 1?iinvierea lui Usus. impiedicata de aprimi comuniunea alaturi de alte maiei. ea a primit-o-citim in croniei-in 'eelula'sa. de la insu1?i Usus. "insotitde multi ingeri". -

Chiar 1?iloana. sora Clarei, s-a bucurat de vedereaingerilor. ea "a fost raspUitita pentru inoeenta 1?ipentruviata sa foarte pura 'prin faptul ca un Inger al LuiDumnezeu aproape in fiecare noapte. in ultihlii SIDani deviata. cobora la ea 1?i0 facea sa auda-stmeteIe paradisului..De aceasta gratie. s-a bucutat1?i Clara". De multe ori. cele.doua surori au auzit impreuna muzica celesta 1?iau v<lzutcumcamera lor devine luminoasa 1?i stralucitoare datoritaprezentei unui Inger. .

Clara a dus mereu 0 viata umila, hranindu-se doarcu ierburi 1?ieu paine neagra. donnind pe pietre 1?imergclnddesculta chiar 1?iiarna. Ea era in mod continuu absorbitain contemplarea IUI Usus. eu care dore.a ardent sa seidentifiee. lubirea sa pentru Usus. pentru crucifIX estelegata de faptul cel mai extraordinar al vietii sale: odata.i-a aparut Usus "sub forma unui tclnar foarte frumos.imbracat in pelerina. avclnd 0 cruce'grea la gat. din cauzacareia arata foarte obosit. Din acel moment sfclnta fecioaranu s-a mai putut indoi ca avea in ea h1sa1?iefigia adevarata1?ireala a Lui Dumnezeu crueifieat astfel povestea'Parintele Luca de la Sf. losif. in cartea sa dedicata vietHSfintei Clara. . ~'.

De fapt. inainte de amuri Clara a povestit catorvamaici viziunile pe care le-a amt,iar legenda spune ea dupa'moartea sa s-au facut cercetari.corpul sau a fost deschis iar peinima sa, care era mai maredecat capul unui nou.-nascut.au descoperit 0 forma de cruci-fIX.Miracolul a fost confirmat de un mare numar de martoridemni de incredere. religio1?i1?ilaici.

11

--

".

...

1

'r

~

Paola Oiovetti 59

Cu 70 de ani inainte. Sfantul Francisc din Assisiprimise stigmate vizibile pe maini. pe picioare 1?ipe corp-legend a spune ea Clara Ie avea imprimate in mod vizibilehiar in inima sa. .

Moartea Clarei. survenita candaceasta avea 40 deani, a.fost insotita de J.1nmiracol--':"Totieei prezenti. maieile1?ipreotii", eitam tot din carte a partntelui Luea, "au vazuteoborclnd din inalt 0 c1aritate si d stra1\.leire minunata.care s-a oprit mai inta1 dea'supra fruntii Clarei, a.inconjurat-o 1?iapof i-a acoperif toata fata" 1?iin timp ce

. toti observau plini de uimire acest miraeol, sufletul Clareia zburat la eer~u siguranta insotit de acel ingericare i-auaparut sub fonna de "copila1?icare aveau aripi".

Un .loc aparte merita 1?icazul Sffinlei FrancescaRomana (1384-1440). sfanta cea mai cunoscuta'1?i maiiubita de catre romani. Frumoasa 1?iinteligenta. na.scutaintr-o famille bogata. Francesea a dorU sa fie mireasa luiUsus, dar pentru a-1?iaseulta tatal a aeeeptat 0 casatorieeu un patrician roman-1?i a fost 0 mama 1?i0 sotie exem:plara. Toata viata sa a reu1?itsa impace sarcinile-iamiliare .cu tensiunea mistica 1?ispirit~ala. Ramasa vaduva. s-adedieat eomplet vocatiei sale'religioase. Sf;1nta FrancescaRomana este fondatoarea Donatiilor pentru FecioaraMaIja1 prezente 1?iacum in manastirea Tor dei Specchi. lacativa pa1?i de Teatrul Marcello din Roma. .

Toata viata acestei sfinte este insotita de figuriangeliee, mai ales de un Inger pe care Francesca Usimtea

. 1?iil vedea aproape permanent alaturi de ea. Primainterventie a ingerului a avut loc in 1399 1?ia constat insalvarea Francesca-ei si a cumnatei sale Vannuza. careeazusera in Tibru. in~e~ul a luat fonna unui copila1?de 10ani. eu parullung. ochi stralucitori, imbracat intr-o tu-nica alba (ca 1?iacelea folosite de catre diaconi la liturghie) .1?iavea dupa cum. i:-aspus atat rol de Inger pazitor. cat !?ide ghid spiritual~ Ingerul a fost aproape de Francesca mai '

ales in numeroasele 1?iviolentele lupte pe care ea a trebuitsa Ie sustina impotriva Necuratului.

Acest Inger copil a nlm,as alaturi de sffulta .timp de24 de ani. apoi a fast inlocuit de catre un altul. "mai

f

'-

It

':1I"i,/IiI,I

I

60 ingeriL ffjnte de lumina

d'j

stralucitar decat prfmui", de ierarhie' superiaara, care aramas cu ea pana la maarte. In apropierea martH,Francesca a vazut ingerul ca tesea cu a viteza din ce in cemai mare firele panzei, care reprezentau viata sa 1?icareacum se aprapia de sfar1?it. Frescele din see al XV-lea,.apera lui Antaniazza Ramana, care arneaza capelamanastirii 1?icare a prezinta pe ,sfanta in campaniaingerului, stau ca marturie a faptului ca ingerul :iI.fostpermanent alaturi de Franc~sca, care a fastfaarte iubitade catr,e papulatia Ramei din cauza ,generazitatii saleextraardinare 1?ia vindecarilar mira~ulaase pe care le-arealizat.' , '

Sfantul italian, Francisc din Assisi, a primit'stigmatele in 1224 pe muntele Vema" unde se retragea deabicei pentru meditatie 1?irugaciune; in acea pe~iaadaadeseari el,se gandea 13 arhanghelul Mihail. Intr-adimineata, in timp ce era absarbit in caritemplatiasacrificiului lui Iisus, fUnd lntr-a tatala salitudine, vedevenind catre el un serafim ~u 1?ase aripi inflacarate, cuaspectul unui am crucuicat. In timp ce cantempla aceastaviziune spirituala a simtit ca ceva maret 1?imisterios' sepraducea in fiint~ sa-1?i imediat a realizat ca pe mfunile1?ipiciaarele sale aparusera rani care pareau praduse decuie graase, ip. timp ce 1?ipieptMI incepuse sa-i sangereze.

lata acest fapt in descrierea clasica a SfantuluiBanaventura din Bagnaregia (1217-1257), c~re traind,aproape in aceia1?i periQada cu Sfantul Ftancisc a yututsa se dacumente4e asupra fiecarui detaliu: "Intr-adimineata, in timp ce se pregatea intr-un lac izalat' dinmunte pentru mamentul sfant al Pa1?telui, a vazutcabarand din cer un Serafim cu 1?ase aripi de facstralucitaare. Cand acesta, intr-un zbar rapid, a ajuns inzana in care era Francisc, intre aripi a aparut imagineaunui am crucificat, cu mclinile 1?ipiciaarele rastignite. Dauadintre aripi s-au ridicat deasupra capului, daua s-audeschi~ pentru zbar 1?idaua i-au acaperit carpul.

In fata acestei viziuni, Sfantul ramase uimit, in timpce inima sa a fast cuprinsa de un sentiment camplex detristete, dar simultan ~i de a bucurie faarte mare. Se

i

\.

"

,":1

.J.,~

Paala ajavet~ 61.

~ I

bucpra, de fapt, de dragastea cu care se vedea privit de'Usus care ii aparuse sub farma imaginii Serafill1ului, darvazandu-l crucificat, sufletul sau se simtea ranit de faculunei dureri nesfar1?ite. '

, Era incantat de aceasta viziune', care Ii parea irisa.de neinteles, 1?tiindbine ca durerea nu se potrive1?tedelaccu beatitudinea unui Serafim. In final. insa, Dumnezeu I-afacut sa iriteleaga ca aceasta viziune i-a fast aferita decatre Pravidenta Divina. ACestfervent adaratar allui Iisusa fast prevenit 'ca va fi trahsfarmat in tatalitate, ajungandsa fie asemeni lui Usus. . ,

Cand vtziunea a disparut, aceasta a lasat in inimahii Francisc a minunata fervaare. Dar 1?i~n carnea luiramasesera urmele semnelar nu mai putin minunate aleiubirii sale nesfar1?ite pentru Usus. Imediat, au inceputsa-i apara pe mfuni 1?ipe piciaare semnele cUlelor, a1?acum Ie viizuse putin mai devreme in acea imagine a omuluicrucificat. ~i umarul drept arata ca 1?icum ar fi faststrabatut de a IC!llce, fiind acaperit de a rana ra1?ie, dincare curgea sange. .

Daar dupa'multe ezitari Sfantul a povestitcanfratilar smceea ce i se petrecuse, relatandu-Ie taatedetaliile viziunii. ?fantul Bonaventura adauga: "Cel careii aparuse i-a spus 1?ianumite lucruri pe care el nu le-arevelat nimanuL Trebuie sa credem, deci, ca acele cuvinteale Serafimului au fast atat de misteriaase jncat acel barbat,nu a cansiderat ca trebuie sa Ie dezvaluie". Canfratilor salFrancisc le-a spus: "Secretul meu este pentru mine".'

.~' In viata Sfantului Francisc ingerii au avut un ra1impartant. De exemplu, vechea biserica dedicata FeciaareiMaria, aflata in 'aprapierea lacalitatii Assisi, numit"Parziuncala", era numita chiar din antichitate SfantaMaria a Ingerilar. "Acbla", paveste1?te Sfantul Banaventura,"erau frec:vente vizitele spiritelar celeste". ~i SfantulFrancisc, datarita devatiunii sale fata de ingeri 1?idataritaiubirii sale faarte mari pentru Mama lui Usus, a restauratbiserica si s-a stabilit acal6 alaturi de canfratii sm.

I .' .Adeseari muzica angelica I-a alinat pe Sfant. "Odata,

cand'era faarte balnav1?i nu se putea mi1?ca,fUnd atat de

J,~,'

'II

"'

.,

62 ingerii,' fiinfe"deluminasHibit din cauza infirmitatilor sale" ,spune SfantulBonaVentm;a, "a .dorit sa asculte sunetele anumitorinstrumente care sa-i ma."1gilie~ufletuL $i iata ca dintr-odata, pentru a satisface dorinta Sfantului a venit un corde ingeri..." . . .

Muzica i-a produs Sfantului "0 asemenea bucurie, indit a crezut ca se gasea, deja intr-o alta lume". Muzica afost auzita 1?ide confratii sm cei mai apropiati.

. Devotiunea lut $fantul Francisc pentru ingeri e1:1tedescrisa de Sfantul Bonaventura in urmatorii termeni: "Cuo inseparqbila legatura de iubire era unit cu ingerii, acestespirite ce ard de "focul" iubirii divine, cu acesta inflacarandsufletele ale1?ilor. Datorita devotiunii fata de ei, ince'pand 'de la sarbat6area Sfintei Marii, a postit 40 de zile. rugandu-sein continuu. Marea sa dorintade a salva toate sufletele, nfacea sa fie devotat in mod special Arhanghelului Mihail,acesta avand sarcina, 'de a "infati1?clsufletele"lui Dumriezeu".

Sfantul Fran-cisc a fost primulstigmatizat al catoli-cismului, ranile luiIisus, aparute in modmiraculos in fiinta saau fost autentificate demartori ce se aflaudeasupra oricareisuspiciuni, martoricare au sugerat voca-tia sa de a continuaopera de salvare a luiIisus.

. Multe secoledupa aceea, mult maiapropiat de noi in timpPadre Pia de la'Pietralcina primeastigmatele intr-un

IiiI'

r'

:Jl~

/;,

!H'iI11

II'

i!

1;1',

1'"

,).

~~,

~

!II.

,~

1t.~,

Faola Qiovetti, 6~

".1.'

,mod asemanator. Francisc Forgione, ace~ta fHndadevaratul nume allui Padre Pio. a simtit de mic vocatia

. sa de. preot1?i chiar d~ la varsta de cinc{ ani, in 1892, a .

avut primele fenomene paranotmale, extaze 1?iaparitii. 0vedea pe Fecioara Maria, avea viziunea inimii sacre a lui ,

.Iisus. La aceea1?i varsta au inceput ins.a 1?i"aparitiilediabolice", care"precum a scris Padre P~oirisu1?iinjumalulsau, "au fost sub forme obscene $i chiar bestiale". Erauprimele atacuri ale nlului,.care I-au tulburat pe Padre Piotoataviata. 0 viziune insa i-a dat forta1?i I-a sustillutmereu: s-a vazut alaturi de ~'un barbat maiestuos, de 0rara frumusete stralucitor ca un soare '" care hiandu""l demana I-a incurajat cu ,0 invitatie precisa: «Vino cu minepentru ca astfel vei putea' sa lupti ca un luptator

-' adevatat». In bataliilenume'roase 1?idure, pe carePadre Pio a trebuit sa Ie sustina impotriva raului.personaju~ luminos (up Inger) i-a fost mereu _alaturi, I-aajutat 1?ii-a dat forta. In prima viziune, I-a asigurat 1?idevictoria finala: '

Francisc Forgione a imbra~at haina de calugarin 1903.s,i a fost numit preot 1?apteani dupa aceasta. Panain 1916 p ramas in cas a parintHor, din cauza sanatatiisale precare, apoi a fost invitat la Sfantul GiovanniRotondo. pentru a respira un pic de ae( curat de munte- ,

aceasta, ar fi trebuit sa fie 0 1?edere p,rovizorie, care insa a,durat mai bine'de 52 de ani, de fapt pana la moartea sa.

, Tanarul frate s-a'facut cunoscut curand-chiar'inainte de a primi stigmatele. Oamenii au descoperit in elun trimis allui Dumnezeu 1?iau inceput sa vina la el innumar foarte mare. Padre Pio ramanea si 19 ore inconfesional. fiind in mod constant asaltat'de "0 multimede suflete insetate de Dumnezeu". '

In searade 5 spre 6 august 1918 Padre Pio aprimitmisterioasa recompensa. divina-in timp ce Ii confesa pecredincio1?ii sm. dupa-amiaza p..e la ora 5 i-a aparut un"personaj eelest" care avea in mana "un fel de uhealta ,

.care semana cu 0 teava lunga de fier cu varful bine ascutit1?icare parea ca .abia ie1?ise din foc". Cu' aceasta, linealta"personajul celest" n lovi pe. Padre Pio "in suflet"-urma~

jj

';0.,:'.f

..

64 ingerH, fjin~e de lumina

un geamat,' un spasm fara sfan;;it: Era primul stigmat,acela de pe torace. . _ '

in 20 septembrie at aceluia~i an, dupa slujba,opera a fost desavar~ita inca 0 data cu ajutorul unei figuriangelice. lata descrierea faptelor, chiar cu ajutorulcuvintelor lui Padre Pio: M-am vazut in fata unuipersonaj misterios, asemanator cu eel pe care I-am vazutin seara de 5 august, fIind diferit de acesta ctoar pentru caavea milinile, picioarele ~i coastele sangerande. Vedereasa m-a uimit, iar .ceea ce am simtit in acel moment inmine nu a~ putea sa va spun. Simteam ca mor ~i a~ fimurit daca Dumnezeu nu ar fi intervenit pentru ca sa 1;11asustina. Viziunea personajului se estompa ~i eu vedeamca milinile, picioarele ~fcoastele meIesangerau. Imaginati-vastarea pe care am experimentat -0 atl,mci ~i pe care deatunci 0 experimentez continuu aproape in fiecare zi".

in cazul unei alte mari mistice contemporane,Teresa Neumann, contemporana eu Padre Pio, yomdescoperi 0 legatura permanenta cu ingerii. inainte de avorbi despre aceasta este necesar sa mentionam' unele .lucruri .despre Teresa, care s-a. nascJt intr-un sat <;tinKonnersreuth, in Bavaria, in 1898 si a murit in 1962.

. Teresa apartinea unei famiiii sarace, dar foartereligioasa, lipsita .de orice f0l1I1a de bigotism. Dorihta saera de a deveni 0 maica ,misionara, dar a fost impiedicata ~sa ~i-o implineasca datorita unei boligiave, consecintaunui accident, care a facut-o sa orbeasca ~i sa paralizeze.TImp de ani de zile a dimas in pat, suportand cu seninatatepropria sa infirmitate. Dupa ani de zile, dintr-o" data inmod miraculos s-a Vindecat, prima data .de orbire ~i apoide paralizi~, datoritaajutorului Sfintei Tereza din Lisieux,careia Neumann ii era adepta ~i care i-a aparut de maimulte ori ~i care i-a an un tat insanato~irea ~i destinulextraordinar care 0 a~tepta. De Japt, curand au inceput'viziunile despre suferintele lui Iisus care au insotit-o peTereza toata viata, viziuni care s-auxepetat in fiecare vineri,in plus s-au mapifestat grad at ~i stigmatele. inurma lor,

. Tereza avea din ce in ce mai -putina J;1evoiede a se qrani ~iin scurt timp a incetat definitiv sa mai manance ~i sa bea.

.Paola Giovetti\

1"'-. I":,

I

I'!

j

!\,

"II.

IfI'

rI

r\-I.I'

"

I

lI;"

I -

l

'I

,

iJ

,

!'{,11

I.

'

,.,

!;/ 66 ingerii, fiinte de lumina

Postul"sau.tdtal, care a durat 36 de ani; a fost controlat de.diferite comisii, care au fost stabilite la Ratisbona, regiuneade care depinde Konnersreuth ~i a fost declarat autentic,

, in mod oficial. '

Stigmatele, postul ~i viziunile au fost. 0caracteristica constanta in viata Terezei. Stigmatele 0dqreau in mod continuu ~i sangerau in timp\11 viziunilorde vineri. Postul era in mod clar un simbol al valoriieuharistiei-Terez'a spunea, de fapt, ca traia"ca.Salvatorul", adica anafura consacrata pe care 0 primeainfiecare zi, a fo$t cea care a sustinut-o de-a lungul celor 36de ani. I .

Vizi.unile erau pentru Tereza 0 componenta practiccotidiana a vietii sale. Ele erau caracterizate de 0 pierdereo con~tiintei fizice, care 0 face au sa pfarda instantaneulegatura cu timpul ~i cu'10cul iricare se afla, facand-oinsensibila la orice lucru terestru. Aceste viziuni priveauatat chinurile cat ~i moartea lui Iisus, dar ~i episoade din

iviata Lui, sau din aceea.a Fecioarei Maria, a Sfintilor ~i a '

apostolilor. In timpul viziunilorTeresa vorbea in aramaica '~i in alte,limbi'pe care in mod normal nu Ie cuno~tea (ca 0taranca siq1pla, ea vorbea ,claar dialectul dinsatul sau):fapt autentif)cat de catre experti ~i de catre profesoriuniversitari. Intre 0 viziune $i altC[lTereza trecea prin eeep'ce a fost numita " stare de repaos", ill care descria eclorprezenti eeea ce vazuse ~i raspundea intrebarilor lor. Demai multe ori Teresa Neumann a avut ca obiect a1viziunilorei lumea angelidi-cu ingeriidespre care vorbe~te Biblia~i ingerul sau pazitor. Ea pereepea prezenta propriuluiInger pazitor :n vedea In dieaptasa,'ca un ,"barbatluminos" ~i vedea ~i ingerii vizitatorilor sai: Teresamehtiona ea ingerul sau este cel care 0 prot~jeaza dedemoni,~i 0 inlocuie~te in caz de bilocatie (ea a fost vazutadeseori in doua locuri simultan). 0 ajuta in situatiidificile. ' ,

Teresa avea~f darul de a asista la treeereamuribunzilor pe lUII1eaceala11;ii~i lajudecata care urmeazaimediat dupa moarte. A ~tiut cand a murit sora sa Otilia,o femeie care a avut 0 viata sfanta ~i preotul Ferdinand,

~

'~

":;"~'

"Paola Oiovetti 67

iar in legatura cuaceste fapte avem marturia. directa aprietenei sale Arini Spiegl, care era prezenta in acele clipe alaturideea: "

"... In momentul in careDtilia respira pentrl.\ ultimaoara, Teresa a avut 0 viziune-fata sa era senina sitransfigurata incat am inteles caasi'sta la:ceva maret. Infinal a privit eatre,inalt ~i a spus " Cu vbi, cu voi!" $i pareaea vrea sa se ridiee. Dupa aceasta, Teresa mi-a povestit cadefuncta sa mama, fratele'sau Engelbert caremurise cu

. 45 de ani in urma, fratiorulsau care munse la varsta dedoi ani ~i ingerul pazitor al Otiliei venisera sa 0 ia peaceasta. Apoi Teresa I-a vazut pe Salvator (Iisus) privind-oeu blandete pe Otilia. Toti au disparut illtr-o luminastra!ucitoare, iar ea ar fi dorit sa-i urmeze". .

Cand,fn acela~i an 1958 a murit tata! ei, Teresade asemenea ~i-a V;azut rudele decedate anterior ~i Otilia' ~'

care veniseta sa-l insoteasca pe batranul parinte inipreuna,'',eu ingerul sau pazitor. De, aceasta data, insa Salvatorul'nu I-a luatcu el pe parintele Ferdinand, acesta a ramasin urma eu ingerul sau pazitor privil1d cu tristete la grupulcare se indeparta. Dupa cateva luni Teresa a fost capabilasa afirme ca tata! ei era in Paradis. Perioada pe care apetrecut-o in purgatoriu a fost destul de scurta. .

In multe ocazii Teresa Neumann a avut viziuni cu "ingeri ~i arhanghelicare fUseseJ;"atrimi~i sa indeplineascadiferite misiuni, care au fost mentionate in Evanghelie. -lata de exemplu viziunea Bunei-Vestiri, a~a cum a fost eadescrisade catre doctorul Johannes Steiner care era "

prezent ~i a auzit direct descrierea de la Teresa-" Teresaa vazut 0 femeie tanara, aproape inca fetita, intr-Q micuta,casa, rugandu-se. Dintr-o data in fata ei a apa.rnt un barbatlumirios (~xpresie pe care Neufnann 0 folosea pentru a-iindica pe ingeri)--' el nu a intrat, c(doar era acolo. Eu amintrebat in acelmoment" Teresa, avea a.ripi?"..lar ea mi-araspun~" Ce spui tu, oamenii lUmino~i nu aunevoie de

. '!" , 'arlpl. . . .' '

. Barbatul lUinino~ s-a iIic1inat in fata copileiinspaiinantate 1?ia spus-Schelam lich, Miriam, gaseta...Maria, mereu ului~, dar Cll 0 expresie increzatoare, ~ privit

-', '

"

rI!I

Ii.:1~

f!!

(

I ~

IIu

!~,ii

1.,

I

I,;,,I

68 ingerii, fiinte de lumina

figura lutninoasa. Inger-ul i-a inOO spus ~i alte lucruriimportante. De fiecare data cand ea .I-a intrebat 'ceva peinger, ingerul a raspuns. Cand ingerul a tenninat devorbit,copila.a inclinat capul~i i-a spus cateve cuvinte. In acelmoment Teresa a vazut 0 lumiIia puternica venind dinmalt ~i coborandu-se asypra copilei,in timp ,ce ingerul s-a.inclinat ~i'a dispamt". .,:;,, lVIomentul.in care pastorii au fost anuntati de na~~

terea Mantuitorului, a fost vazut de Teresa in urmatorul mod:. ~

, "Jumatate de ora dupa miezul noptH, dupa ceTeresa.a asistat la na~terea Mantuitorului, s-a vazuttransportata in fata unei colibe care era la 20 de minutede staul ~i se gasea pe 0 colina. Pastorii dormeau. Dintr-o

, data a aparutolunilila foarte putemica ~i toti ceidin colibas-au'inspaimantat, cu circumspectie au ie~it afara ~i la 0illaltime de aproximativ trei metri, pe un nor stralucitor,au vazut un arhanghel, 0 figura de tanar facuta din lumina,cu 0 haina alba straIucitoare cu maneci lungi ~i centura.Era -acela~i arhanghel care~i aparuse ~i Mariei (adica. 'arhanghelul Gabriel),. Avea mana stanga pusape piept,iar mana dreapta ridicata. Nu avea aripl. Tot peisajul dinjur era scaldat de lumina emanata de catre Inger. Apoi

.. ingerul a vorbit cu pastorii pentru a-I lini~ti;cu 0 voceclara, prietenoasa ~i solemna, .C!.vorbit inlimba lor. Dedoua ~ a'indicat cu mana dreap'ta catre stanga. -Cand aterminat de vorbit, in jurullui au aparut ~i alti ingeri ~i eide aSemenealumino~i, stand deasupra norllor stralucitori.Apoi impreuna au inaltat un cantec minunat pe care '

pastorii l-auascultat cumare atentie, dupa care audisparut. Pastorii audiscutat intre ei, ap'oi s-a'U . /indreptat in .directia,Betleenuilui n.

'. 0 yom parasi pe.Teresa NeumaI!Ill 'pentru aiIItahJi 0 alta mare mistica

, italiana, Teresa' PaJminofa,...

.69,

moarta la Roma in 1934la vcirsta de doar 38 de anL.TeresaPalminota a fost pe. intreaga durata a vietii saleprotagonist~ un or fapte exceptionale-perceptiiextrasenzoriale, stigmate, post tinut limp de trei aI)i,fenomene termice incredibile, adica un focmisterios care .emana din pieptul sau ~i care ardealiter~entetot ceca " .

ce atingea. .' . ".

Teresa Pahninota a avut 0 viat.a izolata !$irezer.vata,pastrand mereu secretul stigmatelor ~i a faptelor sale~xtra~rdinare. Doar Parlntele Luigi Fizzotti., confesoruI ~ighidul sau spiritual, cuno~tea ceea' c~ se petrecea ill;sufletul sau, lasand marturie. despre aceste lucruriin "

"Secretul Teresef'-carte care a fost publicata posturn.~i Teresa Palminota i~i cuno~tea ingeruI p~tor,

pe care-l numea "ingera~ul meu" ~i cclruia n atribuia multe .far:te spiiituale ~i chiar interventli concrete. De,exemplu.ca urmare a unei otite purulente Teresa devenise complet

.' surda, fapt consemnat de catre medici ~i de catre tot! ceicare aucunoscut-o. Cand I-a intalnit pementbrul sanspiritual, auzea foarte bine ceeace el Ii spun~a cbiar ~

..8 tara a-I priviinfat;l, 'acest lucru facand imposibila biinmaJa~ ca i-ar fi-citit cuvintelede pe buze. ~i cand partntcle FIZZOttl

.a intrebat-o cum reu~e~te aceasta" ea i-a raspunscaDumnezeu 0 facea sa inteleaga totul,sau "inger~u1sau". ' .

. . Acest "ingera~" a ajutat.,o p~ Teresa in multeocazii- cand pclrintele Fizzotti mergeala ea, poarta ii eramereu des chis a de Teresa imediat cepunea mana pesonerie, Teresa atribuia acest lucru inger~ului sau, ~,o informa din timp de sosirea lul. ~i cand ea trebuia samearga la pclrintele Fizzotti~pentru ca nu avea obiceiul dea-I anunta dinainte, nii sepetrecea niciodata sa nu-lgaseasca.acasa. bespre acest lucru, ea spunea ca inaintede a ie~i pe u~a il intreba pe Usus sau pe ingera~ul saudaca p6ate sa mearga sau nu-~i era informata cu .exactitate. 0 c;latachiar parintele Fizzotti a 3nuntat-o pe .Teresa sa n,u vina la el. pentru ca va lipsi 'din localitate,msa Teresa a mers ca. de obicei ~i I-a gasit pe confesorulei, care dintr-:.o cauzaheprevazuta a trebuit sa ramana

\~r.

Paola Qiovettl

.~

(

,,.

l.

./

'-..

rJIiI;'

~,

"1

II,1:fI

70 ingerii, fjinte de lumina

acasa. $i de aceasta'data Informatia ajunseseila ea prinintermediul ingera!?ului.

Ajutorul angelic ii era acordat chiar !?i pentrulucruri .concrete, cum s-a petrecut 0 data cand Teresa,care traia cu fainilia sa, a dorit sa scrie la masina de scrisun text care Ii era necesar ,s'urorii sale, chiar daca nu maipusese niciodata mana pe tastatura ~i chiar daca degetelesale 0 dtireau din cauza stigmatelor. La incepu.t toatetentativele au fost~nutile. Atunci, ,Teresa s-:a adresatmger~~ului sau ~i la putin timp dupa aceasta sora ei aavut in maini textul scris perfect.

Viata Teresei' Palminota este plina de episoadefrumoase-de exemplu atunci cand Teresa ie~ea din casa,era ins'otita pas cu pas de catre 0 porumbita alba. Ea era.convinsa, ~i i-a spus acest h,!cru ~i ghidului sau spiri~ual,ca acea porumbita alba era de fapt ingera~ul sau, de catevaori observand elar cum porumbita s-a transformat de-adreptul in inger. '. .

~

o1+llg~i.AfrMf5§a-ei ~o

I atuzza Evolo din Paravati, Calabria, este un~-personaj extraordinar al zilelor noastre. Casatorita, .

':" avand multi copii, are astazi mai mult de 60 de.ani ~i in' aparenta este 0 femeie meridionala Joarte nor-

o mala. Dintotdeauna ea a fost protagonista unor fenomeneexceptionale, flind capabila sa vindece cazuri disperate,avand capacitati ~elepatice ~i elarviziune. Pe corpul ei apar,in fiecare an. de Pa~ti, rani sangerande asemeni celor pe .

care le-a ayut Iisus, iar'pe maini ~i pe picioareIi aparstigmate. . '.

Natuzza printre altele vorbe~te cu mortii ~i-l vedepe ingerul ei pazitor. Spune chiaro ca vede-ingerul pazitor .al diferitelor persoane. Natuzza Evolo este 0 femeie foartebuna ~i capabila de a ajuta pe oricine are nevoie, darextre~ de rezervata in ceea ce 0 priv~l?te,. pe ea insa~i.

"

Paola Qiovetti 71

~

Profesorul Luigi Lombardi Santi, antropolog ~i doctorit!l.Mariela Boggio au reu!?it acum cativa ani sa face. undocumentar despre ea. Acest documentar a ~ost transmis .in 1985pe programul "Delta" de la RAI 3. In acest filmNatuzza marturise~te despre ingeri ~i despre alte fenomeneparanonriale care i se petrec, raspunzand la intrebarilecelor care au intervievat-o: : .

"Natuzza-, de multi ani vin la tirie mil de persoane~i toate vor ceva. De,ce vin? Ce nevoi au?" ,

, "Cererile lor-sunt de a Ie vindeca an~mite boli, pecare medicii nu Ie-au putut vindeca, chiar daca au pusdiagnosticul corect. Apoi intreaba de morti, daca sunt inParadis, daca'suntin Purgatoriu, daca au nevoie de ceva..."

';$i cum procedati pentru a Ie raspunde ? Pentrumorti de exemplu, cand va intreaba des pre morti, cumprocedati?"

':Pentru morti, Ii recunosc daca i-am vazut cu douasau trei lm;i inainte, sau Ii recunosc din fotografii ." ,

, "Cand va arata fotografia, puteti ~ti ~i unde segasesc?"

"Da, ~tiu daca sunt in Paradis, daca sunt inPurgatoriu, daca au hevoie de ceva, daca vor sa trimitamesaje la rude." _

."$i puteti transmite ~i celor morti mesaje de laceivii, de la familie?" ,

"Da, dar si invers.""Spuneti cavedeti ~i ingerul fiecarei persoane ""Da, da, ingerul de langa 0 persoana. Nu la toate

persoanele, dar aproape la toate.""Doar persoanele vii au inger?""Doar persoanele vii~nu ~i ceIe moarte"."$i ingerul unde este a~ezat fata de 0 persoana?""Fate. de 0 persoana, acesta este a~ezat in partea

dreapta. La preoti este a~ezat in partea stanga. De multeori vin la mine preoti imeracati civil. dar eu inteleg imediatca este preot pentru <':a-ivad ingerul in parta stanga. Candii sarut mana, el ma intreaba "Cum de ai ghicit?" Jar eu Iispun: "Vad ca ingerul dumneavoastra este in Jarteastanga... ..

'.'

'-..

1,

I

-,

I"

I...

Ijf

72 ingerij, fiinte de lumina

. {{}

.A~(//Ude .f(l//£ dhlj,e{o

I]an Michele din Gargano este un loc de 0 mare,0 . frumusete. foarte cunosGut i.n Italia !?i peste

hotarele ac~steia-un ora!? antic. a!?ezat peinaltix:nile promontoriului pugliez. cu vedere spre mare.Faima sa este datorata Arhanghe)ului Mihail !?ieste legatade apaiitiile sale. Primele suqt la limitele legendei !?iurcain limp la inceputul secolului al V~Iea e.n. Se poveste!?teca in anul490,cand pe muntele Gargano era-inca valabilcultuI pagan, un taur a fost gasit in genunchi in fata uneipe!?tete inaccesibile. Episcopul de Siponto, ~.Lorenzo.Maiorano, a ordonat 3 zile de rugaciune ~i de post. Dupaaceste.zile a parut Arhanghelul Mih3.il,care'le-a spus: "Eusunt Arhanghelul Mihail !?i sunt mereu in preajma Iui

. 'Dumnezeu. Aceasta pe!?tera este sacra !?ieste una din cdealese de mine, eu insumi sunt ingerul pazitor al !lcesteia...Acolo unde se deschide roca pot fi iertate pacateleoamenilor..: Cel care se va ruga aici va.fi iertat. lata de cepe!?tera de pe acest munte e$te dedicata cultului cre!?tin".

Episcopul insa, din cauza'dificultatli punerii salem pra<;tica, a amanat acest ordin angelic. Doi ani dupaaceea localitatea cre!?tina din Sitaponto'a fost asediata decatre paganii din Odoacru. Cand' totul parea de acumpierdut. episcopul a obtinut 0 amnistie de trei zile. pe carele-a dedicat rugaciunii. $i iata ca i-a aparut din nouArhanghelul Mihail, care i-a promis ajutorul sau in bataliaurmatoare. De fapt, 0 nea!?teptata furtuna de nisip insoptade grindina a pus pe fuga hoar<;1elestraine. EpiscopulLorenzo a organizat 0 procesiune de multumire la munteleArhanghelului. dar nu a indraznit sa intre in pe!?tera.

In anu1493. la a treia 'aniversare a primei aparitii,Arhanghelul Ii apare din nou episcopuhli !?iIi ordona saintre in pe!?terfl. sp~mandu-i ca eI insu!?i a consacrat aceIloc D!vinului, In sfar!?it, episcopuI a asc,uItat !?iintrand in

Paola Qiovetti 73,.pe!?tera'a gasit un altar pregatit de Arhanghe1, acoperit deo panza ro~ie cu 0 cruce de cristal deasupra. Pe~tera. careeste singurulloc de cult ne<;:orisacratde om, purta d~ secolenumele de Biserica Celesta. .

Se poveste!?te ca imparatul g~rmanEric al II-leanumit !?iSfantul (973 - 1024) s-a retras ca pelerin laMuntele Gargano cu doi ani inainte de :moartea sa, iarin4-0 seara s-a inchis singur. in pe!?tera. Aici a avu tviziunea unei procesiuni de ingeri stralucitori. condusade Arhanghelul Mihail !?la asistat la 0 liturghie celesta.Extraordinara experienta a avut pentru suveran ovaloaremistica!?i initiatica. Ultima aparitie a Arhanghelului a avutloc in 1656 in timpul, ciumei care bantuia in Garganofacand mii de victime. Arhiepiscopul Alfonso Picinelli I-ainvocat pe Sfantul Mihail, care i-a aparut la 25 'septembrie!?i i-a spus: "Sunt' Arhanghelul Mihail. Oricine va folosi .

pietre dip pe-!?tera aceasta va fi vindecat de c,iuma.Binecuvantati pietrele. sculptand deasupra lor semnulcrucii !?inumele meu"-!?i a!?as-a petrecut; poporula luatcu incredere pietre de la pe!?tera !?iciuma s-a sfar!?it.

~. Pe!?tera sfanta. la care au loc pelegrinaje de secole, '

este 0 grandioasa pe!?tera unde a~a a lasat qiarturiisplendide. in centru, pastrata intr-o urnade argint ~icristal de Boemia, extraordihara statuie din marmunlsculptata de ,catre SansoVino, il.reprezinta pe ArhanghelulMihail intr-o atitudine de luptator viGtorios. in timp cecalca in picioare un monstru respingator. Episoadelorangelice din Vechiul!?i Noul Testament ii sunt dedicate ~i24 de panouri de pe marile poTti din bronz ale Bisericii.facute la Constantinopol in 107.6, care sunt 0 opera dearta de 0 valoare inestimabila.

11,ii\

'~Ia'~

"

A'll

~

'-...

-,

i _I,

jr 74 ingerii, fiinte de lumina

, PlYtdo

,1' I anctuarul este 0 telicva a Pamanti1lui SIant? '

o Credinciosii afmna cu tarie aceasta si nu admit '

indoieli. $i' acesta convingere este sprijinita derelicvele gasite pe aceasta coasta a Adriaticii de catrepe1erinii din PaJestina1 lpoteza merita repect1?i 0 discutiedeta1?ata. Eu imi permit sa va oprescatentia asupra laguneiVenetiei, asupra nenumaratelor comoJ;"ide re1igie 1?ide arta -

care au ajuns din Orient in acest ora1? Daca unora aceste'ipoteze Ie vor par~a incredibile,. ace1?tia vor trebui sa ~tieca nu sunt impuse, iar daca altora Ie vor parea nefondate,ace1?tiapot sa 0 spuna." ~ceste cuvinte frumoase cUe.Monseniorului Loris Capo\1lla, delegat al pontificului dinSanctuarul din Loret6:cintroduc cum nu se putea mai bineantic a 1?isugestiva .enigmaa translatiei Sfintei Case, careconform traditiei ar fi fost purtata in zbor de catre ingeridin Palestina la Loreto.

~'il'

Jj"

...~

"

Paola Qiovetti 75

.,

"Problema loretana" este complexa 1?ipentru a 0intelege intr-un mod adecvat este necesaia 0 ~abQrudIeadecvata 1?Jde aceea ne yom limita sa ne referim doar.lalucrurile cele mai importante, facandu-Ie trimitere celorintetesati la literatura specializata. Casa Sfanta veneratala Loreto care este Vizibila in interiorul biseri~ii este cea incare s-a nas,cut Fecioara 1?iunde a. avut loc Btinavestire;Numeroase documente antice atesta faptul ca acea casa afost obiect de veheratie'in Palestina. .

in 1291, Cruciatit' care pe Pamantul Sfant aveauin grijalocurile sacre, au suferit atacuri violente din parteamusulmanilor 1?iau trebuit sa ,abandoneze teritoiiul.lstoricii au pus in legatura translatia Casei Sfinte de laNazareth in Occident cu fuga fortatc1 1?idefini~iva aCruciatilor din.Palestina.pe baza aceleia1?itraditii loretane.sustinuta de documente revelatoare, Casa Mariei-Iuatadin Na.zar~thin 1291~a fost prima da~ a1?ezatape coasteleIliriei, intr-o localitatenurnita Fiun1e."Ingeriilui Dumnezeu",ciUmdinq--una din surse, cea descoperita la Teraman, "auluat respectiva biserica 1?iau depus-o intr-un loc numitFiume". ..' .

Dupa ,aceea, in 1294, din Illiria Casa a fosttransportata in ltalia, in teritoriul despre care am discuta,unde dupa diferite a~ez8.ri a fost fIXata defmitiv la Loreto... . ,Farintele Giuseppe Santarelli, ,care acestei"probleme" loretane a dedicat studii lungi ~i documentateia remarcat 'ca translatia Casei Sfinte se incadreaza per-fect in c1imatul istohc al epocH cruciate-"Estebineculloscuta"-citam din cartea sa foarte binedocumehtata «Casa Sfanta din Loreto»-"foamea de relicvea cruciatilor, care au transPQrtat in Occident resturidinlocuri de cult 1?i,opere de arta". Un exemplu elocvent ilconstituie Giulgiul (panza cu .care a fost acoperit Ususdupa ce a murit). Aceasta "foame".s-a eXtins, insa, 13.totceea ce era ~n legatura cu viata ~ui Iisus: a Fecioarei 1?iaApostolilor-imbracaminte, obiecte sacre, pamant, chiar1?ipietre .

~elebrul Camposapto (Camp Sfant) din Pisa trebuiesa-1?i aiba originile chiar in aceasta traditie. Arhiepiscopul

'-.

r

~

,.

1

:....\,

76 ingerii, lIi_ delumina

Ubaldo de Lanfranchi, pelerin la SfantW Mormant, aincc'ircat pe nave pamant din acelloc sacru ~l-a depus in12.03 alaturi de Biserica principala, in punetu.l in care afost delimitat, apoi Camposanto (Campul S&t).

Din Olient, cruciatii au adus in Occident opere dearta, statui, coloane, resturi de monumente antice. JDinpunet de vedere istoric, translap.a Casei Sfmte apare ~fiind posibila 1?ireala.

Casa Sfclnta venerata'la Loreto este facuta dincararnizi stravechi ~i din 'pietre inegrite in fum, pa!3treaza

. resturi de picturi 1?ide desene dar nti are fundap.e. Se .pare ca, nU mult timp dupatranslatie, pelerinii care auajuns pe Pamclntul Sfant au constat 0 totala asemanareintre perimetnil Casei din Loreto 1?ifundatiile existentela Nazareth. -De aItfel, cercetarile arheologice facute-.asupra Casei. au pus in eVidenta originea o~entala avestigiilor. . '

in ceea ce prive1?tevechea traaitie, conform careiatranslarea Casei ar fi fost facuta de catre ingeri, se pot luain considerare anumite ipoteze alternative'j Referitor la"ingerii-monahi", autorii antici., mai ales cei orientali, aucompara~ deseori viata acelor monahi cu cea a, ingemor 1?i .

au mentionat ca ~onahii d~ceau 0 vta~a angelica, .semanclnd ei insu1?i cu iI].gerii. ~n Palestma, in perioadacruciadelor erau prezente ordihe religiQase militare, jprintrecare Templierii, care il apareau pe pelerini 1?ilocurile sacre1?iprotejaurelicvele .Este posibil ca in Templieri sa fi fostv:lzuti "ingerii-monahi", autorii "translatici-pe mare~aCasei Sfmte in Occident.

Se poate considera 0 alt:l ipoteza, conf,DrIDdireiatransportarea Casei a fost rncuta de catre.membril familieibizantine Angeli (ingerii), care odata cu trecerea timpului,in fant~zia populara; au devenit ingeri cele~ti.

Intr-adevar, Santarelli afirma ca: "din legenda CaseiSfinte este important !l1esajuI pe care ni-l transmite.Sugestiva credinta a translatiei pe aripi angelice a caseiin care s-a petrecut cel mai mare eveniment al lumiicre1?tine, Bunavestire, strabate secolele, fiind profundinradacinata in traditia populara 1?inepierzandu-1?i

~.

fl1\

Faola OiovdJli 77

farmecul nici chiar in aceste timpuri ale materialismului~i rationalismuluL

Mi s-a pamt oportun ca aceste lucruri sa apara in. aceasta carte dedicata ingerilor.

~

f'

.!k1fla.fd din .¥rdWUt :)i w1fIa.aj djq~ Cj{U{,J;((//l{!aj

I . pa.

ritiile Fecioa.

rei Maria la Fatima sunt dejabinecunoscute in intreaga lume. Acestea au avutlocoprima data in 1917 ~i.au avut ca martori trei

pastori, trei capii care se numeau Lucia, 10 ani, Francisc,vaml sau, 9 ani ~i .Giacinta, sora lui Francisc, 7 anLTotitrei erau copii de oameni simpli, sanato1?i ~i voinici. maicunipd .timizi, niciunul dintre ei nu 1?tiasa scrie sau sa .

citeasca. Cei trei copii merge au cuoile la pascut 1?ii1?ipetreceau intreaga zi printre copaci 1?iflori. Erau credincio1?i1?ireligio1?i. 'precum era traditia in familie; seara, subindrumarea materna,invatau catehismul, iar ziua recitauimpreuna rozariul.' ,

. Aparitiile Fecioarei Maria in fata celor trei copii aufost precedate de cele ale unui inger, care se pare ca aavut drept sarcina de a-i pregclti pe copii pentru ceea ceourma sa se petreaca. Prima data a fost in 1915 1?idintrecei trei pastorei, doar Lucia a fost martora. Ea avea atuIlci .8 ani 1?ise gasea cu alte fetite pe 0 colina in apropiere deAljustrel, 'cand toate au v:lzut deodata 0 figura alba,stralucitoare, care parea de zap ada, plutind deasupraarborilor--era amiaza, iar razele soarelui faceau aceastafigura aproape transparenta. Fetitele au rarnas uimite 1?ichiar !:!~au insp:limclntat putin 1?iau inceput sa reciteimpreuna instinctiv 0 rugaciune; fixclnd mereu figurastralucitoare, dar cclnd au terminat figura disparuse., A trecutun an 1?ia venit primavara anului 1916-Lucia era cu doua veri1?oare 1?itoate p:lzeau oile. Picura 1?icele trei fetite se refugiasera intr-o pe1?tera ffiicuta, unde .

a~ mclncat s.-.aurugat 1?iapoi au in~eput sa se joace. in

,

.~

IIi

III

,'I1

<i'1"IIIf'tj-:'I'1

1

1

iI'

II

:/il

i il,-- . ~~.

7$ ingerii, fjinte de lumina

timp ce se jucau, 0 foarte putemidi rafahl de vant le-'afacut sa ridice capul ~i iata ca au vazut deasupra arborilor,care se gaseau in fata pe1?terii, 0 figura alba care se pu..s.ein mi1?care, aV3nsa catre ele, purtata. dl1vant, iar pe masurace se apropia se distingeau mai bine trasaturile 1?ifigurasa, care erau cele ale unui tinerel de 15 an~, de 0 frumusetesupraumana. . .

Lucia a descris apoi intaInirea cu figura de lumin~ .

in ace1?ti termeni: "Veni aproape de noi 1?ispuse: «Nu va fieteama ! ,Eu sunt inger~l pacii.Rugati-va cu mine))-~i

'ingenunchind pepamant, i~i 'apleca .

.fruntea pana l-asol. _Cuprinse de unsentiment debucurie, I-am imi-tat repetand cuvin-telepe care Ie

, auzeam .de'la el:(Dumnezeul meu!Eu cred in Tine, tead or , sper ~i teiubesc. Te rog sa-i

ierti pe cei care nu cred, nu te, adora, nu spera ~i nu teiubesc.)) Dupa ce a repeta,t de trei ori aceste cuvinte s-a

. ridicat ~i a spus; (Rugati-va astfel. Inimile lui Iisus ~i a. Mariei sunt atente la vocile rugaciunilor 'voastre)). ~i adisparut. Atmosfera supranaturala care ne invaIuia eraatat de intensa incat 'aproape ca nu mai eram con1?tienteca existam, pentru un timp indelungat amramas in pozitiain care ne lasase ingerul. repetand'mereu cUviJ:?telesale.Se simtea atat de intensa ~i de intima prezenta luiDumnezeu, ca nu aveam nici macar curajul sa vorbimintre noi. In ziua urmatoare ne., simteam inca' sufletulpatruns de acea atmosfera, care a ctisparutdupa 0 perioadafoarte lunga de timp". '

Cateva luni mai tarziu, in iulie sau in august, intimp ce copiii se jucau in curtea casei Luciei, iata ca aparedin nou acela1?ipersonaj c'are Ie spune sase roage '~i sa

II':1

Ii

Paola Qiovetti 79

ofere in mod constant Lui Dumnezeu rugaciuni ~rofrande.Ihgerul era ingerulpazitor al Portugaliei, ingerul pacii:"Acceptati pHni de dragoste ceea ce va va trimiteDumnezeu". ,,'

Cateva luni mai tarziu, in timp ce copiii se gaseauin pe~tera in care aparuse ingerul ~i rec~tau impreunarugaciunea care-i invatase; ingerul aparu din nou. Eramai straIucitor ca niciodata. parea de zapada ~i tinea inmana 0 cllpa,deasupra direia era 0 foita subtire dil'! carecurgeau in cupa picaturi de s~ge., I\;'

Apoi ingerul a ingenunchiat alaturi de copii, in timp ,

.ce cupa ~i foita rarnasera miraculos suspendate in aer,straIucind de lumina ~i i-a' invitat sa repete de trei oIiurmatoarea rugaciune; "Prea Sfanta Trinitate~ Tata, Fiu~i Spirit Sfant, va ad or profund ~i vac ofer mult preapretiosul corp, sange, suflet ~idivinitate a lui Usus Christosprezente in toate mormintele de pe Terra, in schimbul'ultragiilor, sacrilegiilor ~i a'indiferentei cu care EI insu~ia fost tratat. ~i pentru meritele infinite ale lnimii Sale Sfinte~i a InimilImaculate a Mariei, va cer iertarea bietilotpacato~i" . _'

Apoi ingerul se ridica, lua in mana cupa ~iif daduanafura Luciei, celor doi veri Ie dadu sa bea ceea ce era in ,

cupa. spunandu-Ie: "Luati. mancati ~i beti corP'-:11~isangele lui Usus Christos care a fost rastignit de catreoamenii ingrati. Reparati-Ie crimele ~i bucurati-l pe

,Dumnezeul vostru". Apoi s-a inchinat din nou pana laPamant, a repetat de trei ori aceea~i rugacitme ~i adisparu!.. .'

Inger~l nu s-a mai intors,datoria sa fuseseincheiata. ,Ii pregatise pe copii, if facuse capabili sa sedeschida catre cer, care se deschisese 'pentru ei. Inprimavara anului urrnator, in 1917, la Cova da Iria, carese afla la aproximativ trei kilometri de Fatima, unde pclrintilLuciei posedau tin teren cu maslini, chiar sub unul dintreace1?ti maslini, la13 mai le-a aparut Cea pe care Lucia adescris-o astfel: "0 doamna, imbracata in alb, maistralucitoare decat soarele. ce raspandea 0 luniina maiclara 1?imai intensa decat un pahar de cristal plin cu apa,

t......

""-..

,\I

,- It4

I]

J}

I,i

80 ' ingeri;/ fiintede lumina

strabatut de' cele mai arzatoare raze ale soarelui".Cei treimicuti au putut sa priveasca tara probleme

acea divina aparitie, pentru ca ingerul Ii pregatise-erauobi~nuiti cu miracolele, gata pentiu a fi martorii unoram~ mari.

$i satul Garabandal, din aPt:0piere de Satander,Spapia, a .fost 'teatrul aparitii!or Fecioarei-intre 1961~i1965 Ea a apiirut de mai multe ,ori in fata a patru copila~i,facand multe minuniqsupra carora Biserica nu s-a' 1'"pr6nuntat. Madona a transmis mesaje, cu avertismente:;;irugamintl. Primul,dateazii din octombrie 1961 :;;ia {o'st,primit de nlicuta Conchita, una dintre clarviizatoare, in:acesti termeni: "Este necesar' sa faceti muIte sacrificii desine, 'muIte penitente. Trebuie sa partlcipati cu asiduitatela Sfantlil Sacrament {Sfanta Taina). Oar mai muIt decatorice trebuie sa fiti bunl. Daca. nu yeti proceda astfel,pedeapsa va va lovi. Cupa deja se umple. Daca nuneyom transforma, pedeapsa va fi mare".

AI doilea mesaj dateaza patru ani mai tarziu :;;iafost dat copiilor prin intermediul Arhanghelului Mihail,acest mesC1-jiritare:;;te spusele primului :;;i adauga: "Eu,Mama voastra, prin intermediul Arhanghelului Mihail, va

. spun sa va corectatl...Rugati-va sincer :;;fva yom da ceeace voi cereti...". , .

inc~ 0 data, ingerul este'mediatorul dintre., OIl! :;;iDivin, dintre copii ~i Mama Celesta.

It

)1

i~i

'jr"

_J'. :.

H

/

u~

"

1 m tratat pana, acum prezenta ingerilor diil punct\.~tde vedere alliteraturii ortodoxe, al Sfmtei Scripturisi aJ.tr.aditiei ere stine acreditate dar si al scrierilor

apocrife: urmarind sa vedem ponderea pe care 0 areprezenta protectorilor cele:::;tiin aceaste scrierl.

Epuizand deja aceste surse, yom urmari, sa. neorientam atentia catre alte izvoare informationale, maiputin luate' in seama :;;iacceptate oficial, dar destul desugestive :;;iinteresante, regasind in ele numeroase altereferiri la motivul ingerului: refetiri ~i note de lectura carevor face subie~tu1 capitolelor urmatoare :;;icare merita toata

,J-atentia noastra. ' , "

Vom -incepe cu 0 personalitate singulara, foartecunoscuta, asupra existentei careia in mediile ocultiste s-au 'facut multe referiri de trei secole incoace: EmanuelSwedenborg. "

Probabil in nici 0 opera literara nu regasim descrieriatat de numeroase, detaliate:;;i precise ale ingerilor (dar:;;iale fiintelor d~moniace...) ca in opera misticului :;;iclarvazatorului suedez Emanuel Swedenborg. inainte dea analiza aceasta, este necesar sa spunem cateva cuvintedespre viata 11J.i S;wedenborg. ' ,

S-a nascut ~nStockholm in anul 1688 :;;ipoate ficonsiderat uhul dint(e ganditorii cei mai originali din tar~sa :;;ichiar ~in intregul secol ~aptesprezece european.

_'"'If .VI-

!f~ iJt". . Iui

~.~

'..,

I!-..'j

"

'-

II

t1I:

~-

82 ingerii, fjinte de lumina, ,

Emanuel Swedenborg er~ fiul unui episcop protestant 1?i'intreaga copilarie este influentata de atmosfera religioasadin familie. Studiaza la Uppsala poezia, limba 1?iliteraturasuedeza 1?i'mu?!ica, dupa care pleaca in Anglia pentru astudia 1?tiinta. In,Anglia acelor vremuri, 1?tiinta moderriaJuase un m;;u-e avant, dezvoltandu'-se mult mai repededec~U in Suedia. A fost eleVullui Newton, Halley 1?ia altormari oameni de 1?tiinta ai acelei 6poci, completandu-1?istudiile la Leida, Amsterdam 1?iParis. Cand s-a reiIitors inpatrie,.la v3rsta.de 26 de ani, avea 0 cultura enciclopedica1?iaduc~a cu el planuri 1?iproiecte pentru inventii dindomeniul tehnicti 1?imecanicii cu ajutorul carora dorec;tsa-1?i inceapa a.ctivitatea in patri~: pompe, furnale,.un felde elevator, instrumente pentru minerit, planuri pentruslsteme de navigatie, aparatura de'aparare pentru coasta,un submarin de tip militar, schite pentru un aeroplan,care s-a inventat de abia cu multi ani dupa aceea, pentruprima data in arml 1897 reu1?ind sa-1?i ia zborul, sa seinalte cativa metri de la sol. Modelul aeroplanului luiSwedenborg este conservat 1?i expus la muzeulSmithsonian Air Science din Washington.

ih Suedia, Swedenborg a trezit irriediat interesultanarului 1?igenialului rege Carol al III~lea, care l-anumitin functia de coordonator al activitatii minelor, oferindu-iastfel1?ansa de a-1?ipune in aplica:re'muIte din proiectelesale. Timp de tr'eizeci de ani Swedenborg a avuto viatafoarte activa, cu totul dedicata 1?tiintei: cercetand 1?iexperimentand neobosit, caIatorind in intreaga Europa,publicand nenumarate' carti, cunoscand pe cei mai deseama ganditori 1?ioameni de 1?tiinta din Europa acelorvremuri. Operele sale 1?tiintifice (mai muIte de 150) seplaseaza in toate domeniile 1?tiintei, de la matematica lamineralogie, de la chimie la astronomie, de la anatomie lapsihologie. in studiile sale exista 0 clara progresie de lamineralla plante, de la animalla om; iar in cazul fiinteiumane de la corpul fizic Ja cel psihic 1?irp.ental.

Pen1:l11 aproape patruzeci de ani, Swedenborg alasat ca interesele sale 1?tiintifice sa prevaleze in fataihtereselor sale religioase; say mai bine zis,practic nu a

~

..----

~Paola Qiovetti 83

'#

dedicat aproape nici un fel de atentie domeniului religios.Continua sa creada in existenta unui Dumnezeu creator,-dar ardoarea mistica a copilariei 1?ia adolescenteis-adiminuat: tot ceea ce nu avea legatura qirecta cu 1?tiinta, .a fost dat de 0 parte. ,

Dar din acest punet incepe sa se manifeste 0 criza .existentiala. Swedenborg avea 56 de ani, era un om faimos,

. cu muIte realizari, darinca cu 0 mare dorinta decunoa1?tere.. Pentru astudia psihicul umanincepe cu un autenticinteres sa cercetezedomeniul viselor-1?i celeproprii-1?i cum domeniul.

.se arata din ce in ce maiinteresant 1?imai insolit,

. aceste.cei"cetari'il conduccatre alte noi directii deinteres. Prin intermediulviselot are anumiteviziuni ce-i vor aduce lacuno1?tinta noua samisiune: de a revelaoamenilorsensulascunsal Sfintei Scripturi 1?ide

a descrie oamenilor lumea spirituala, cerui, infernul 1?ilocuito.rii lor. Din acel moment, ingerii 1?ispiritele vor Qevenimae1?tri sm. Swedenborg devine capabil sa comunice cunoti sm prieteni, fiind astfel simuItan cetatean al cerulU!cat 1?ial pamantului. Realiza caIatorti spirituale in lumi .paralele 1?i imediat dupa aceea, cu un fel de scriereautomata, nota ceea ce a V8.zut 1?iceea ce a perceput; astf~ls-au hascltt opere originale, care au realizat 0 influentaremarcabila asupra personalitati ca Goethe, Kant, Jung,1?icare au determinat-o pe poeta Elisabeth Barret Brown-ing sa afirme: "Dupa parerea mea, singura lumina pe careo posed am legat de domeniul atat de disputat al vietH dedincolo se regase1?te in opera filozofica a lui Swedenborg."

II-I';

,',

...

,

~

,I

j,

1-iJ

!I'j

84 ingerii; fjinte de lumina, "

Descrieri foarte deta..liate a lumilor celel?ti I?i alocuitorilor ei yom p';asiin opera c,ea mai de seama a luiSwedenborg, "Cer I?i Infern". care ~ste un adevaratvademecum a1 tara~ului de dincolo. Inaceasta lu,craresunt scrise multe lucruri despre ingeri-I?i una dintre

,primele.informatti pe care-Ie primim'este ca aceste fllnteau "0 perfecta forma umana". De fapt, Swedenborgspune:"Aceste fIinte de lumina au fata, o'chi, urechi, piept.brate, maint.l?i picioare. Se vad unele pe altele. se inteleg,converseaza; deci intr-un cuvant nu Ie lipsel?te nimic dinceea ce au oamenii. doar ca nu prezinta un corp mate-rial." Clarvazatorul suedez ajunge sa comunice' cu ace~tefllnte I?isa Ie vada:"sunt inconjurate de 0 lumina atat deputernica. mai pu~ernica de zeci de ori decat lumina pecare 0 emana soarele cand stralucel?te cel mai intens." ~iin continuare precizeaza: "Omul nu poate sa vada ingerlicu ochii corpului sau fizic, dar poate sa-i vada cu ochii sillspiritmili. bineinteles in mas~ra in care spiritul' sau estetrezit I?iparticipa la viata spirituala."

Pentru a intelege in totalitate ingerii descril?i de '

Swedenborg trebuie mai intai sa vorbim despre conceptialui asupra lumii I?ia vietti de dincolq de moarte.

Swedenborg afirma ca dupa moarte nu tr'ecemimediat Jntr-o alta viata. d tre~,em mai inainte printr-operioada de tranzitie. Imediat dupa trecere fiinta ajungeintr-un loc pe care misticul il numel?te "imparatiaspiritelor", care nu se afla nid in ceruri. nici in infem;del?i Swedenborg vorbel?te deseori des pre ideea detimp, ne avertizeaza ea des pre cer I?i infern, incomparatie eu ti!I1pul terestru, putem sa spun emca sunt "statici". In lumea spiritelor unele dintre eleil?i focalizeaza atentia I?i se' ingrijesc de ceea ce ~eproduce in lumea terestra, altele au ca sarcina' saprimeasca sufletele care aju:ng in Iumea de dincoloI?i sa Ie ajute sa se acomodeze in lumea de dincolo.Ele indeplinesc aceasta sarcina cu mare delicatete,lasandu-i totul?i 0 deplina libertate noului venit. inprimul rand. pe to ate nintele care parasesc planulfjzic (mor) Ie invaluie intr-un sentiment puternic de

Paola Oiovetti 85'

dragoste, facandu-Ie sa simta prezenta clara a unuiprieten, a unei fiinte care poate sa Ie explice tot ceea cedoresc. '

in cealalta dimensiune.' dupa pare rea luiSwedenborg, fiinta trece prin trei stadll: prirIml stadiu estecel descris putih mai inainte. cel in- care f4nta ajunge inacea lume intermediara numita lumea spiritelor. lume incare este ghidat I?isustiflut de aceste flirite. in aceastalume fiinta nu ramane 0 perioada foarte lunga; dupa care,fiinta revine la ceea ce a fost. manifestandu-I?i adevaratasa natura ~i toate dorintele sale I?iincepe sa actioneze lafel cum a actionat I?iin timpul existentei sale terestre.' Inimparatia spiritelor, al?a cum am mai spus. fiinta are o'foarte mare libertate,manifestandu-se dupa propriile saleinclinatti, actionand in mod benefic sau malefic, dupa cumconsidera. ~i acestaeste de fapt "tribunalul" care-Ijudecape noul venit. aceasta reprezentand de fapt al doilea stadiu:Dumnezeu este pura iubire beatifica. nu condamna penimeni. dar fiecare fiinta se conduce dupa propria savointa, de fapt. dupa propriul sau nivel spiritual. in unadintre lumile celeste sau infemale. ~i pentru celDumnezeuiu1;>el?teomul necon-ditionat ii ofera libertatea I?ide,a facerau. daca al?a dorel?te. Altfel. omul ar fi un fel de robotprogramat de Dumnezeu sa actioneze numai dupa anumiteprograme. neexistand astfel 0 relatie bazata pe 0 liberareciprocitate. '

,Fiinta umana poate evolua numai intr-o stare detotala autonomie-I?i aceSta este cel de-al treilea stadiu.eel in care fllnta este capabila sa se buctire de deplina salibertate. Cel care a atins acest stadiu poate sa setransforme daca dorel?te in inger. ca 0 crisalida, careal?teapta sa-i creasca aripi. Cel care dupa toate acesteexpertente alege raul se poate, transforma. dupa parerealui Swedenborg, intr-un demon.

ingerii in cer se gasesc la diferite nivele deperfectiune, de intelepciune. functie de intens}tateadragostei pe care 0 manifesta fata de Dumnezeu. Ingeriidin ceruri,dupa parerea lui Swedenborg, au hainestralucioare, locuinte magnifice, diferite ocupatii I?itrcliesc

:r ~,j!!""i!!'~

Jl'f~,,,~'rg

~!

I

!

Ii

l\

"

t

86 ingerii; tijnte de lumina

In so~ietatea angelica. de fapt toti cei care se aseamana seatrag ata-t in. ceea ce prive~te binele cat ~i raui.

. Sa vedem acum ce spune Swedenbprg desprelocuintele ingerilor: modul in care se. imbraca l?idespre

activitatea lor; ma voi limita la notitelemisticului din 1lucrarea "Cersi Infem': . .

"Datorita faptullii .~a_l?i ingerii sunt oameni (aceioameni deveniti ingeri n.a;) l?i relatiile dintre, ei putemspune ca 'sunt asemanatoare relatiilor dintre oameni.bineinteles Cll diferenta ca relatiile lor sunt cu mult maifrumoase l?i totce este legat de eieste mult superiormodului nostru obil?nuit de a gandi. datorita faptului casunt fiinte superioarefiintelor umane. De fapt. la fel cum ..

intelepciunea ingerilor este superioara intelepciunii umane "

l?iputem sa spunem ca are un nivel fqarte elevat. la fel seintampla Cll tot ce e legat de lumea.lor. .pentru ea toatesunt corelate cu intelepciunea lor. '.

SVmodul in 'care se hnbraca este strict corelat cu "

inteligenta l<ir; in lumea ingeiilor nu putem spline. de~iimbracamintea este diferita. ca unul .are haine mai

. frumoase decM celaIalt. ingeril cei mai evoluati au hainede culoarea focului. altii Ieau straIucitoare ca lumina.Cei mai-putin evoluati au haine albe. fara straIucire. iarcei l?im~ putin evoluatiau haine de diferite culori. Ceidin ierarhiile. cele mai evbluat~ sunt goi; l?ilucrurile sUntal?a pentru ca 'aceste fiinte personifica inocenta---":l?icando fiinta este total inocenta l?ipura nu mai are ,importantaimbrac:lmintea.;' .' .

Swedenborg. care -era in acelal?i timp ~etatean alPamantullii l?iq.lCerului..a vizitat in timpul viziunilor saleregiunile celeste. iar ulterior a descris ceea. ce a vazut.

. "Am vazut in ceruri palate atat de magnifice incat'nu pot fi descrise in cuvinte; la varf straIuceau ca l?i cumar fi fost din aur pur. iar la baza pareau din pietre pretioq.se.Aceste palate era~ unulmai f~mos decat altul. in;luntruca ~i in afara. AiJartamentele erau decorate intr-o manierade 0 frumusete greu de imaginat; ~i aveau gradini de 0frumusete paradisiac~ undetotul era splendid. unii copacii.aveau frunzele de argint ~i unele fructe pareaudin aur....

PaoJa Oiovettl

\"

87 . '.

ingerii spun ca aceste frumuseti l?ialtele in numar inf~t .

c¥e sunt l?imai extraordinare.. sunt puse de Dumnezeuin fata ochiilor lor. dar ca acestea Ie bucura mai mtIlt'sufletul dec~itochii.pentrti ca in fieGare din aceste lucrurifrumo~se ei vad perfectiunea creatiei divine...

.' Ingerii m!-au spus ca nu nuniai:palatele l?icasele.dar ca' ill general toate lucrurile. cate se gasesc inauntrul?i in' afaracorespund cu starea interioara a celui care10c1,liel?teacelloc. fund daruite direct de catre Dumnezeu. .

Casa este strans corelata cu gradul de bunatate pe care-lare acel Inger. Lucrurile care sunt in casa corespund l?iele starude bunatate. dar l?iperceptiilor l?igradului l()r deintelegere.. .Casele in care locuiesc ingerii nu suntconstruite ca cele de pe P:lmant; acestea sunt daruite

ciiecaruia de catre Dumnezeu. functie de stare a luilauntrica. de receptivitate fata de bine l?iadevar. Aceste

. case se.inodifica functie de starea interioara a ingerilor...".Referindu-se la nenmparatele activitati ale ingerilot

in 'ceruri. Swedenborg spune: "Urmannd sa indeplineascacu foarte InuIta dragoste toate sarcinile. fiecare Inger semanifesta cu multa empatie l?iintelegere fata ~e apro~pelelui l?iCll mult respect l?idaruire fata de Dumnezeu. careeste cel de la care totul pome~te. Lumea ingerilor din Cereste formata- din fiinte divine cu riumeroase functii siin~arcinan. Sunt ingeri care au grija 'de copiii mici;' alt1icare il instruiesc in perioada de crel?tere; altii se ocupa de .

~dultii care pomesc p~ calea spiri!uala. conducandu-i spre ,

Imparatia Ce1l1rilor; altii protejeaza oamenii de influentaspiritelor orientate negativ. spirite novice care adesea deabia au venit depe P:lmant; alti ingeri li ajuta pe cei careau ajuns- in, lumi infemale. urmarind sa-i convinga sapomeasca pe calea cea dreapta..." . , '

Foarte interesant este atunci catld Swedenborg Iidescrie pe ingerii care se afla cel mai aproape. de oameni.ingerii pazitori: "Acel?tt-ingerisunt ehemati de eatr~ oamenipentru a-i ajuta sa elimine gandurile ~i dorinteIe grel?ite.Acest ajutor il primim intr-un mod liber.chemand spre

. noi sentimentele lor burie. pentru a ne ajuta sa elimimlmtoate intentiile noastre orientate negativ. Toate aceste

"

,

-'..

if

i~~(

jII'Ii!

,I;II

iiliI;

88.ingerii, fjjnte de lumina

'-

comuniuni sunt de faptcomuniuni cu Dumnezeuprin int~rniediul inge-rilor, pentru ca tot ceea.ce r,ealizeaza ingerii estedip ordin divin.,.."

Un ~spect reiesefoarte c1ar dupa celecturam cartile 'luiSwedenborg; c1arva-

, zatorul ,~tie ca .nu esteposibil sa descrii euadevarat lumea spiritualacum este ea, ca poti faceaceasta doar i:n,tr~oanumita masura euajutorul imagtnilor ~iconceptelor umane. Ceeace spune legat de "pacea .

Cerurilor" este valabil sipentru to ate celelalt'edes~rieri ale lumii dedincolo ~i, in particular,legat de descriereafiintelor angelice, caroramisticul Ie. daruie$te 0parte atcU de mare din .

lucranle sale: "Cel care nu a perceput pacea Cerurilor, nupoate intelege stare a de pace in care se afla ingerii. AbUtimp cat omul traie~te Hind con~tient numOOde corp, nupoate intelege aceasta stare de pace, pentru ca in rp.odcurent cuno~terea umana obi~nuita este legata numai deanumite fenomene ale naturii. Cel care dore~te sa inteleagaaceasta, trebuie sa-~i eleveze gandirea ~i s-o conducaqincolo de lumea fizica, pentrll ca rlUmOOastfel poate saajunga sa curioasca ingerii. ~i numOO;dacava proceda astfelva ajunge sa experlmenteze pacea Cerurtlor ~i sa poata sao descrie-:-~i nu cum este ea de fapt, deoarece cuvinteleumane J).Usunt suficiente .pentru a 0 descrie."

Paola Qiovetti 89

I'

Ingerii nu au notiunea timpului terestru, pentruca lumea' de. dincolo se gase~te intr-o alta stare tempo-rala. Totul pentru ei se masoara functie de bogatiauniversului lor interior: caIdura de care dispun este strict-corelata Cll gradul de iubire pe care-l pofemana; luminafunctie (Ie intelepciunea pe care 0 au. Astfe~, ii influenteazape oaineni ~i Ie daruiesc idei spirituale, care in cazuloamenilor cel moo adesea se transforma ir1 idei legate delumea fizica concreta, bin~inteles in functie ~i de nivelulpersoanei care receptioneaza mesajuI. .'

Toata puterea ingerilor provine direct de laDumnezeu ~i ingerii nu-~i ati-ibuie nid Uft merit pentruceea ce fac; ei sunt ni~te fiinte libere, iar de gradullibertatiilor depinde 'calitatea ~i intensitatea- iubirii lor, de aidderivand incontiunare totuI.

Ingerii din ceruri au un 'limbaj an~me, identicpentru int];eaga lume a ingerilor. Acestlimbaj nu trebuiesa-I. invete, ci este innascut in to ate fiinteleangelic~,"derivand direct din dragostea ~i din modui lorde a gandi." Sunetu~ acestui limbaj corespunde. starii lorde iubire; iar articulareasunetului (deci cuvintel~)corespunde exprimaru gandirii lor. "Ingerii", moo spune

>Swedenborg,"poti sa-i recuno~ti intre ei cu ajutorullimbajului .pe care-l folosesc. Calitatea sunetuluicorespunde iubirii, ar,ticularea sunetului corespundeideilor. Ingerii care sunt foarte intelepti ~tiu dupa ce audo singura fraz:l care este starea fIintei respective; bucuriesau tristete, iertare sau suparare, sinceritate ~i adevar,

. fal.sitate ~i furie, orgoliu ~i dorin~_ de onoruri ~i af?a ~nOO9-eparte. Prin intermediullimbaJului putem descoperiintreaga personalitate a celui care vorbe~te. Am ajuns sainteleg aceasta in urma a numeroase experiente: am asistat

. la momente in care ingerii au salvat viata unei fIinte numOOdupa ce au auz,it-o vorbfud..." .J . .

. Legat de limbaj ~i informatii, ingerii au 0 scripturacare corespunde 'cunoa~terii ~i intelepciunii lor" dar nueste inteligibila pentru oameni. Aceasta scriptura are atatun sensliterar; dar ~i un sens spiritual, sau subtil carederiva direct din gandurile ingeruor."Cei care nu au pici 0

.

,-

-t"

'..

; t"

,

..

,

.j

It

II

i'

ji

I~~

f

'l

11II

90 ingenl fiinte de lumina">

perceptie a lumii cere~ti !?iconsidera:di aceasta este for-mata dintr-o atmosfera foarte pura in care zboara. ingerii'ca un felde fiinte eterice, neputfuid sa vada sau sa auda,aceste persoane nu porsa conceapa di ingerii au un limbajpropriu !?i.chiar 0 scriptura." I~geri,i pun in ordine toatel~crurile in cadrul existentei terestre !?ila fel procedeaza!?icu ceea ce se afla in ceruri, care sunt la fel.de reale caceea ce se afla pe Pamant; in Ceruri, ingerii au tot ceea ce Ieeste necesar,pentru a-!?iduce intr-un mod intelept existenta."

Cat despre intelepciuneaingerilor, care deriva dinfaptul ca ei traiesc invaluiti direct ~e'Lurnina Divina, iatace ne spune c1arvazcltorul,suedez: "Int~lep'ciunea ingerilor. 'S'nu poate fi descrisa cu ajutorullimbajului uinan, nu poatefi ilustrata dedit cu ajutorul unor exemple. ingerii pot saexprime cu un singur cuvant ceea ce oamenii' nu .pot 'I

exprima in fraze intregi; altfel spus, ingerii ,pot exprimaintr-tm singur cuvant un numar foarte mare de stari, ccu:-enu pot fi exprimate de nici un cuvant al Iiiciunei limbi depe Pamant... Ingerii pot exprinia in cateva cuVinte ceea ce

;oameI).iiscriu in volume intregi !?i pot intelege doardin'cateva cuVinte universul interior al,celui care vorbeste...

~i ingerii i!?iperfectioneaza in permanenta iIJ.telepciu'nea,dar pot sa realizeze aceasta int~u eternitate;datorita'faptului ca intelepciunea d,iVina este infinita, in timp cecea a ingerilor este finita. ~i intre infinit !?ifinit riu existanici ~f.1raport." .

In lucrarea sa "Cer!?i infern '; Swedenborg descriefoarte multe aspecte legate d~ Viata!?i activitatile ingerilor,de implinirile lor, de dorintele!?i sperantele lor. Swedenborgspune ca }ngerii au !?isex, ca !?iei s~mt de sexmasculln !?ifeminin. In consecinta, putem spuneca in Cer exista !?icasatorii, care constau din uriirea 'adoua suflete intr-unulsingur; ele sunt dorite de Dumnezeu !?i corespund uniriiintelectului si a vointei, a binelui Cll adevarul. Aceste1cascitorii se produc intre ingeri care sunt asemanatori !?isunt.celebratein Cer dupa anumitetractitii speciale. Acestecas~torii, spune Swedenborg, nu trebuie sa Ie intelegem"in rpodul obi!?nuit;. ci sunt 0 fuziune dintre doua suflete,o uniune a binelui !?ia adevarului.

jit:

~

Paola Qiovetti, 91

Din scrierile lui Swedenborg reiese 0 viziune,dinamica a lumii de dinc010, in. care esteposibil"'7""'"dupacum am,vazut-sa evoluezi, sa faci anumite alegeri liber,dupa propria ta dorinta, sa. cre!?ti in iubire !?i ininteIepciune. Clarvazatorul suedez ne ofera 0 noua viziunedespre Iumea dedincolo;nu 0 lume imqbila!?i statlca, ei 0lu~e activa !?i dinamica care corespuride mult mai multintelegerii omului modern. '

Printre numeroa~ele sarcini ale ingerilor este-a!?iilcum am vazut-'-!?i cea <;Ie.a proteja !?lghid~ oamenii de-a.lungul Vietii lor, urmarind sa aibe 0 influenta benefieaasupra lor, dar respect~nd in permanenta libertatea.indi-Viduala a fi~caruia. Putem spune ca!?i fiintele demoniaceurmaresc intreaga Viata'a indiVidului, incercarid de fiecaredatacand i se ofera ocazia sa-l influenteze negativ,_ saaduca raul in- viata oamenilor si urmaresc sa continue;3.ceasta.influenta '!?idupa moarte. Pe care dintre acestedoua influente contrare Ie va.alege, tine numai de fiecareindivid in parte, avand totala libertate de a opta pentru

. una sau cealalta, atat in timpul vieW cat !?idupa moarte."Omul"; scrie misttcul suedez, "poate fi in legatura cu'ihfemul prin intermediul spiritelor malefice care se a,flain lumea spiritelor, sau cu Cernl prin intermediul spiritelorbenefice ale aceleia!?i lumi. De aici provine, de fapt,libertatea omului." .

, Putem spune, sustine Swedenborg, ca exista 0continua unitate intre lumea noastra. si lumile subtile,uniune care este posibila in masura in care omul este inaceia!?i masura cetatean al Pamantului cat !?iun potential'cetatean al Cerurilor. .

"Fiecare fiinta trebuie sa !?tie",spun,e in continuarernisticul suedez," ca se na!?tepentru a descoperi ImparatiaCernrilor, fiind oricand bjnevenita. Iar cine nu este primitmomentan (datorita gre!?elilor sale n.n.) nu inseamna eaeste exc1us."

ingerii Jui Emanuel Swedenborg nu sunt, a!?acumreiese din cele spuse pana acum, cr,eati la in~eputulManifestarn, ci au aparut pemasura ce}iintele umane auevoluat, reintorcandu-se la Tatiil. "In Ceruri", scrie

.......

'L

It

:!

"

I,

"

IJ

,j,

92 ingerii, fiinte de lumina

cIarvazatorul, ."traiesc cei care au privit lumea ca 'pe olumea iubirii, a credintei 1;>ia preamfui.ri~ lui Dumnezeu. in'infern traiesc cei care privesc lumea ca pe 0 lume infer-nala si care nu au nici un fel de credinta in Dumn,ezeu."Toti, atat ingerii cat ~i demonii ~i-au inceput eXistenta pePamant, sau pe una dintre planetele Universului. 9i apoi "

au continuat sa evoluezesau sa involueze, ajungand oriin Imparatia Cerurilor, ori in l:umife infemale, aceasta Hind'de fapt matetializar€a optiunilor lor.

, Evident ca in cateva cuvinte este Gificil<:Ieexprimatceea ceoSwedenborg a spus in, sute de pagini intr-un modfoarte sugestiv. Este insa important de subliniat ~agandirea misticului suedez a exercitat 0 mare influenta,pe care continua sa 0 realizeze ~i in prezent ~i reprezintafara indoiala un stimurin a determina omul sa-~i asume,responsabilitatea propriului comportarrient, pentru ca doarnoi suntem aceia care ne determ.inam destinul. In functiede gandurile sau actiunile noastre putem sa devenim ingeride lumina sau demoni.

;.

k

VII.....

!!F~ rk Iwmima

I] nvat~tura Bisericii spune ca fiecare fIinta l:lmana. are un inger care 0 protejeaza ~i 0 ghideaza., La.aceasta sta marturie rugaciuriea pe care toti am

invatat-o cand eram mici:"

. inger, fngera$ul meu,'Ce mi te-a dat Dumnezeu,Eu sunt mic, tu fa-ma mare.Eu sunt slab, tu fii-:.matare,$i-n tot locul ma-nsote$te$i de rele ma paze$te.

. Sfaritul Toma d'Aquind, in lucrarea ,sa "SummaTheoJogica",reia acesta idee ~i confirma ca ingerul pazitoreste alaturi de om de-a lungul intregii sale vieti; n asistasi in momentul trecerii (n.n. mortii) , indicandu-i locul care-ieste destinat. Despre aceasta: ultima afirmatie ~iTertulliano, Parinte al Bisericii, spune in termeni cIari,afmnand ca in momentul in care sufletul se treze~te dupamomentul trecerii (mortii) "tresare de fericire leivedereapropriului sau inger pazitor, care se pregate~te sa-lconduca spre 0 anumita lume cereasca."

Si 'alte marturii confirm a aceasta antica credinta:ma refer la viziunile pe care Ie au muribunzii, sau 'la/experientele celor care au fost in coma, sau a altor fiinte

:11~.:i

'j!i.'~

, ~~~__ ,_f"

1i

f~"

~i,(i

-94 ingerii fiinte de lumina. .

cares~au gasit pentru cateva momente foarteaproape demoarte ~icare in acest tar am aparent al nimanui au vazutsau au perceput lucruri care Ie-au lasat impres!i foarte

'profunde. Interesant este ca majoritatea experientelordes crise de aceste persoane sunt foarte as em an atbare.indiferent de marile diferente socio-culturale sau religioasecare existau intre acestepersoane. fapt care ne face

.sa ne gandim ca este vorba

. de mai mult decat' de ni~tesimpl~ vise sau vizi1J.ni.

Caractedsticileexperientelor la hotarulmortii sunt. urmatoarele:cand stare a de con~tiintaobi~nuita a omului sediminueaza. fHnta' seregase~te in afara cOfpufui. '

privata de posibilitatea de, a mai actiona in hlmea ma-teriala. dar fiind perfect ca-pabila sa gande,asca, s~:'~ireaminteasca. sa vada, sasimta. Percepe de fapt' tot: "ceea ce percepea ~i inperioada in ,care trupul eiera animat. dar nu-~i poateface prezenta cunoscuta decatre fiinteh~ care sunt incain viata. Imediat ia legiituraCll 0 dimensiune mult maibogata' ~i net superioara.~care este descrisa de toate aceste fiinte, ca're auexperimentat viata de dincolo, astfel: "am vazut peisajesuperbe. inundate de 0 lumina extraordinara. asupracarora se revarsa 0 muzica divina, frumusetea perceputaneputand fi descri::;a ,de cuvinte. 'Cuvantul care poate ficel mai bine asociat cu noua dimensiune ~i cu acea luminaextraordinara este «iubire~).

ii'I:jiW'~I

r

t.J,

tII

Paola Qiovetti 95

Foarte multe din fiintele care au avut astfel deexperiente. au relatat ca au asistat la ",filmulvietii" lor. incare iritr~aga lor existenta Ie trecea prin' fata oehilor eu 0viteza extraordiIiara. oferindu-Ie 0, intelegere morala cu.totul speciala. Pentru altii. 0 impresie extraordinara a Ulsatmomentul intaInirii cu fiinte dragi, dat care murisera demult, iar pentru 0 alta parte dintre aceste persoaneintaInirea. cu 0 fiinta de lumina. a carei rol este foarteasemanator 'cu cel al ingerului pazifor, le-a impresionatfoarte I}1ult.schimbandu-Ie total viziunea asupra vietii.

. In una dintre..operele sale dedicate experientelordin preajma mortii (Uber den Tod und das Lebel) danach.in traducere Moartea $1 viata dupa .moarte),doctorita .Elisabeth Kubler-Ross, considerata fondatoare studiului .

asupra acestui domeniu. scrie:"Biserica Ie spune copiilormici ca ideea de Inger pazitor provine din faptul ca fiecarefiinta este acompaniata pe tot parcursul vi(::tiisale de 0fiinta spirituala. Fiecare persoana .are un a~tfd de ghidchiar daca crede' sau nu, sau chiar daca este cre~tina.musulIhiilla sau are 0 alta religie. credinta personala nuinflueI).teaza in nici un fel acest lucru. ~i datorita faptuluica lubirea Divina se manifesta neconditionat sl taragranite, fiecare fiinta prime~te aGest' cado'u chiM. de lana~tere. Copiii obi~nuiesc sa nUII).easca aceste fiinte"prieteni de joaca" ~i sunt perfect con~tienti de prezentalorl. Cand copiii ajung sa meaiga' la ~coala, adultii Iidetermina sa-i uite pe "prietenii lor de joaca". prieteni decare i~i mai aduc aminte doar pe patul de moarte. 0batrana bolnava care nu mai vorbise de mult timp. dintr-o

f data a spus:"Iata-te din nou". Eu am rugat-o sa-mivorbeasc,a despre' ceea ce vede ~i in continuare aspus:"Cand eram copi!. el statea tot timpul alaturi de mine.Cand am mai crescut. am uitat complet de existenta sa.. Adoua zi, batrana a murit fericita pentru ca 0 fiinta~pe care 0cuno~t~a, a iubjj:-o neincetat ~i a a~teptat-o neintrerupt..."

In faimoasa salucrare Viata de dupa viata, mediculamerican Raymond A. Moody scrie: "Elemehtul cel mai

I A se ved~a cazul micutei Giorgia din capitoIuI XII

'-..

, ..

,

,"i'~' __ ,__!, ~

II

'i; 96 '.. ingeriL fjjnte de lumina

incredibil din toate cazurile pe care Ie-am studiat. cel,c;lleproduce fara, inctoiala cel mai profund ~fect asupraciamenilor. este intalnirea cu 0 lumina .fas~inanta. Lainceput, aceasta lumina pare incerta, dar devine din ce ince mai vie, pana cand fliBta realizeaze'i ca are in fata 0lumina supraumana. Pe!?iaceasta lumina are 0luminozitate indescriptibila, multi subliniazaca riuderanjeaza in nict un fel vederea, nici nu orbe!?te, nici nuimpied!ca fiinta de a.vedea alte lucruri.

, In ciuda manifestarii insolite a acestei lumini,nimeni nu s-a indoit ca este vorba de 0 fJinta divina, de 0fiinta de lumina. ~i nu doar 0 simpla fiinta, ai 0 fiinta cu;'opersonalitate foarte bine definita. Dragostea !?i caldufasufleteasca care se simte ca 0 emana 0 astfel de (iinta delumina sunt absolut divine !?i:inefabile, iar muribundulnu se mai simte singur, ci se simte lini!?tit !?iprotejat deacea fiinta de lumina" fata .de care simte 0 atractie mag-netica.

Est~ interesant de su@iniat ca in timp ce descrierileaces tor fiinte de lumina variaza foarte putin de la .0persoana la alta, identificarea acestei fiintedifera de la ;;1,

individ la individ fiind legata in mod special de ambiantain care a trait persoana, de educatia pe care a primit-o !?ide credinta religioasa pe care: 0 are, Majoritatea cre!?tinilor

, identifica lumina cu Iisus Christos... Un bclrbat !?io femeiecare sunt evrei au identificat aceasta lumina ca fiind uninger..., vazand in aceasta fiinta un emisat. un ghid. Laputin timp dupa aparitia sa, aceasta fiinta de luminaincepe sa comunice cu.muribundul. Toti afirma ~a nu-!?iamintesc ca aceasta fiinta luminoasa sa fi pronuntatcuvinte sau sa fi scos anumite sunete !?inici caei i-auraspunscu ajutorul cuviritelor sau sunetelor audibile. Se '

vorbe1?te mai degraba de 0 comunicare directa prinintermediul gandurilor. care nu are nici, un fel de limitesau de obstacole, cuo claritate care exclude in totalitateorice neintelegere sau orice posibi,iitate &~ a 0 miriti.,,"

Din lucrarea lui Moody reiese foarte clar faptul difiintele de lumina comunica telepatic cu muribunduI,transmitandu-i dac~ este cazul sa se reintoarca in corpul

If"

itil

!~-~;

I~f

','

Paola aiovetti 97

'j fizic, sau intrebandu-l care a fclcut de-a lungul vietti sale.Toti afirma ca intrebclrile fiintelor de lumina nu au nimicacuzator, muribundul permanent si!TItind din partea lor ,

. 0 imensa iubire !?ioacceptar~ totala. Intrebclrile sunt pasedoar cu scopul de a-I determina pe muribund sa reflectezeasupra vietti sale. -

Din multitudinea de experiente'descrise de Moodyin lucrarea sa, ne vom opri asupra uneia care intr-unfelIe rezuma pe toate:"~tiam"ca sunt pe moarte!?i ca nu potface. nimic 1?ica nimeni nu putea sa ma ajute...Eram inafara corpului, iar acest lucru era foarte clar pentru caimi puteam vedea corpul pe rriasa de operatie, Oar sufletulmeu era viu !?iera in afara corpului perfect con!?tient.Cateva momente mi-a fost frica, dar imediat a aparut 0lumina incantato~e: la inceput pclrea mai palida, dar incateva secunde a devenit foarte putemica. 0 lumina gi- '

gantica,dar care nu era asemanatoare unei puternicelumini electrice, pentru ca nu era deloc deranjanta. ~iaceasta lumina emana iubire!

Lumina pclrea ca invadeaza totul 1?itotu1?i nu maimpiedica sa vad lucrurile care se aflau sub mine: sala deoperatie, doctorii 1?iinfmnierele, totul. Puteam sa vad foarteclaro lumina nederanjandu-ma deloc... Apoi lumina m-aintrebat daca eram pregatita sa mor. Era ca !?icum a!?fivorbit cu 0 persoana, dar in acea lumina nu era nici 0persoana. Era lumina care imi vorbea. Cred ea vocea eare-mivorbea !?tia foarte bine eanu sunt pregatita sa mor. Eradoar ca 1?icum ar fi ,dorit sa ma puna la incercare. Cutoate acestea; in momentul in care lumina mi-a vorbit,m-amsimtit foarte bine, in siguranta !?iinconjuratii de iubire.Iubirea pe care 0 emana aceasta lumina este inimaginabila!?iindescriptibila. Era 0 fiirita alaturi de care era 0 fericiresa exi!?ti!~ avea!?i simtul umorului-da, nu va mirati, ilavea!" ,

in eartea sa cea mai recenta legata de acesteexperiente de la granita vietii cu moartea, "Lumina dedincolo de nata', Moody l1?idedica atentia unlii caz par-ticular: eel al copiilor. in cazul copiilor care au avut astfelde -experiente, informatiile primite de la ei sunt foarte

-;,:

l'

,

1I;I

.

.,

11;a

.......

-.

I'

II

i~il

I~

"

i~

~

/.

('I

. 98 ingerii, flinte de lumina

pretio.ase, pentru ca ei inca nu au fast influentati deco.nditille s.o.cio.-culturale ale adultUo.r ~i din acest mo.tivau un grad mai mare de liqertate. Studiind cazurile maimulto.r co.pii, Mo.o.dya ajuDs la co.nc1uzia ca experientelelor sunt similarece~o.r ale adultilo.r: aceial?i senzatie de a fiin afara corpului, viziunea pano.ramica a vietti, senzatiade tunel, intalnirea cu fIinte drag! care au murit inainte 1?i,

cu fIinte de lumina~ reinto.arcerea. in carp. 'Primul caz 'Cu care Mo.o.dya venit in co.ntact a fast,

cel'al unui co.pil de'9 ani, care era cat pe ce sa mo.ara debo.ala. Sam i-a po.vestit lui IYIo.o.dycum s-a trezit dintr-o.',data in afara co.rpului l?icum n vedea de sus pe mediculcare incerca sa-lreanimeze, cum s-a ridicat catre inalturil?ia travers at un tunel inttineco.s, dupa ,care s-a intalnitcu un grup, de ingeri fara aripi, fo.arte lumino.1?i,care ninvaluiau in drago.stea lo.r.Locul in care se afla era imbaiatde a lumina fascinanata l?iextrao.rdinara. unde co.pllul ado.rit sa ramana. dar a fiinta de lumina i-a spus sa seinto.arca inapo.i l?isa revina in carp. Dupa Sam aceea flintaera chiar Dumnezeu. . ,

intalnirea cu fIintele lumino.ase pe care atat de, frecvent a descriu l?iperso.anele care au fast reanimate.are a semnificatie eu to.tul speciala: co.nfera calm l?isiguranta l?i ramane' vie, in. mintea perso.anei pentruintreaga viata. ,Mo.o.dymai po.vestel?te l?icazul unui adultcare a avut inca din co.pilane a experienta la granita dintreviata l?imo.arte care i-a eIiminat co.mplet frica de mo.arte.El a mai fast de do.ua o.rifo.arte apro.ape de mo.arte: primadata in timpul primului razbo.i mo.ndi'a1l?ia do.ua cara er~cat pe ce sa fie o.mo.ratde a perso.ana care I-a atacat ca 5a-ljefuiasca. in amando.ua situatiile nu.a fo.st'speriat. pentruca l?i-areamintit de experienta din co.pilane. de fiintele delumina care I-au intampinat l?i.de.sentimentul de pace l?i'

, de siguranta pe care-l avuse. -Un alt co.pil.Jaso.n. cflTea suferit un accident gray

de mal?ina. aintrat in mo.arte clinica.Cu marl efo.rturimedicii au reusit sa-l reanimeze. El a fast co.nstient deto.ate tentativele'de reanimare ale medicilo.r. in aceial?itimp.el calato.rea printr-un tunel intunecat care..avea la capat a'

I

I,

Faola Qiovetti . 99

I,

lumina fo.arte intensa l?imare. in to.ata aceasta calatoriecatre inalturi, a fast tat timpul co.n~tient ca este inso.tit de '

,(ldoua perso.ane».'. In timpul a~estei calato.rii ace~te do.ua persoane i-au

transmis permanent drago.ste l?i i-au spus ca' ele n vorco.nduce catre himina. Erau imbracate in alb l?ierau fo.artelumino.ase. Aceste do.ua fiinte au' fast cele care i-autransmis lui Jaso.n ca trebuie sa se into.arca pe Pamant.alaturi de parmti 1?ide sora sa, pentru ca timpullui ineanu a venit. L-au aco.mpaniat pe Jaso.n din no.u poo tJ,lnel,pana ,in mo.mentul in care co.pilul s-a trezit -din no.ll incarp: atunci 1?tia c1ar ca se va face bine. a~a cum ii

'spusesera cele do.ua perso.ane. Din acel mo.ment i-a,disparut co.mplet frica de mo.arte. Spune ca a inteles ea"cel mai impo.rtant lucrU din intreaga viata este drago.stea...

~i in alte cazuri descrise de do.cto.rul Mo.o.dy,co.piiiau intalr'lit fiinte de lumina, despre care ei cred ca suntcele care decid daca po.ti sa ramai acplo. sau trebuie sa teinto.rci pe Pamant: 1?ica lo.rIi s-a.spus sa se into.m-cainapoica sa-1?i revada mama. Majo.ritatea co.piilo.rerau,fo.arteincantati de no.ullo.c iIi care se afl~lU1?inu ar fi do.rit sa-lparaseasca 1?iei cred ca fIintele de lumina au fast aceleacare Ie-au determinat sa-1?ido.reasca sa revina pe Pamant,langa familie. , .

~i alti cercetato.ri care s-au o.cupat de studiulexp~rientelo.r de,la granita Vietticu'mo.artea au inregistratmarturii asemanato.are ale.intalnirii cu fiinte de lumina,al caro.r ro.l ne reaminteste fo.arte mult de existenta

, , .ingerilo.r. ' '

Kenneth Ring, do.cent la facultatea de psiho.lo.giedin Sto.rrs, Co.nnecticut, 'este auto.rul uno.r impo.p:ante-studii despre ,experientele la granita dintre viata l?imo.arte.~i el. dupa ce a vo.rb~tcu cateva sute de o.arneni care auavutastfel de experiente', a relatat ca un punet co.mun altuturo.r acesto.r marturii este intalnirea eu ateste fIinteangelice. El relateaza. deexemplu, un _caz fo.artesemnificativ: s-a petrecut in anul 1954 1?ipro.tago.nistaacestui eveniment a fast a t8.nara femeie de 22 de ani,care dup~ na1?tere (a adus la viata un co.pil sanato.s)a

~I.'rl..~'

IIJ~;::,I";

.~

H ,j~.

il

l ' ,

'a 'II:, 'I

I ,I

,~I;,~ftit

it:

,I:.......I

!, f.~~U~;

...

'--

r

"Li'III'"

I~I'

It

;t'iIi,

~-

;(

HI.1

100 ingerii, fjinte de lumina

~vut viata in pericol din cau?:a unei hemoragii foarteputernice ~i a unei dificultati respiratorii.' _

In acest timp, Ana (acesta este numele tinerei femei)s-a simtit "atrasa ca de 0 forta foarte puternidi catreinalttlri: in primul rand am iel?it din corp, parasind I?ica-mera in care ma aflam, indreptandu-ma cu 0 viteza foarte~are ditre 0 lumina de 0 mare splendoare. Nu mai simteamnici un fel de durere... Aveam un sentiment indescriptibilde pace, nostalgie,. de dragostel?i de bunatate! totul eraabsolut sublim. Nu I?tiam unde maaflu, dar aceasta nuavea nici 0 irnportanta, I?tiam doar ca vreau sa raman acolopentrU totdeauna. Eramsingura, dar nu ma simte,am. .

singura... ~tiam elar ca trebuie sa mai al?tept un pic I?ica,..eu siguranta, cat de curand va veni c~neva sa-mivorbeasca. "Stiam" ca deja 0 distanta extraordinar de mare

cineva se apropia d~ mine cu 0 viteza inlmaginabila. Ma

~.

,to Paola Qiovetti 101

,I aflam intr-o lume in care nu exista nirnic, unde existamnumai eu. Lumina spre care inaindreptasem lainceputse c:rllaacum pretutindeni in jurul meu:1stralucirea ei numai era la fel de intensa, dar era moodulce, mai calda. Masimteam incredibil de bine. "

'. Am simtit ca cineva se apropia d,e mine, venindparca fIe la capatul lumij. ~tiaIIl ca vine special pentrvmine. In cateva secunde el a intral in lurilea mea,. de la 0distanta de sute sau mil de ani lumina: a venit spre minesi mi-a atins mana dreapta., in momentul in care mi-a atins mana, aveamsentimentul ca aceasta flinta este eel mai bun prieten pecare I-am avut eu vreodata. Pare a ca I?ieu sunt 0 persoanaspeciala pentru el. Fiorul pe care I-am sirntit atunci cfu1dmainile noastre s-au atins uu este comparabil GUnimicdin .ceea ce am trait pe Pamant, din viata pe care amcunoscut-'o. Ne intelegecqn, ne percepeam elar, tara ca eusa-l vad. Nu I?tiam decat ca sigur se afla in fata mea. Far<isa foloseasca cuvintele mi-a "spus" ca a venit pentru copilulmeu. "Pentrucopilul meu", ani intrebat eu plina dee{ltuziasm I?ide bucurie, datoritii faptului ca I?tiam ca un

'. copil al nieu se afla alaturi de el: era un motiv ce-mi ge- .nera 0 imensa bucurie. Stiam ca este 0 onoare sa fi mamaunui copil care se afla acum alaturi de el (vorbeam despreviata copilului meu, nu despre moartea sa!). ~tiam' capentru copilul meu era 0 ocazie uhica, fapt pentru carenu mi-a ti-ecut nici 0 clipa prin minte sa fac vreun reprol?,

, Dupa aceea, mi-am amintit de copilul care tocmaise nascuse, nel?'tiind ce s-a intfunplat cu el, am devenitdintr-o data trista, deoarece copilul nu era cu mine I?icapierduse 0 ocazie atat de minunata... El mi-a atins manacu dragoste I?icompasiune I?im-a asigurat ca eram mamaI?ica era bine copilul meu. Ca sa ma linil?teasca a facut ungest cu mana I?idintr-o data am putut sa-i vad pe~ediciI?ipe infirmiere cu copilul meu. Doctorul a luat copilull?iI-a pus pe tin fel de balanta care trebuia sa indice lungimeaVietti copilului ~eu (nu greutatea!). Am fost foarte linil?titacand am observat ca acest instrument nu funcp.oneaza.Dar dupa ce doctorul a privit atent balanta a ridicat copilul

~

~1i

,..'

,,~j

.~

'-

, (.

11

III:

II

II

f'

~~.

It

1

:~

102 ingerii, fiipte de lumina

~i a spus di va trai optzeci de ant dar el care se afla langamine a dat din cap ~i a spus: "Oamenii sunt atat de ata~atide ma~inarta aceea, incat nu vad, adevclrul. Balanta nufunctioneaza bine; copilul nu va trai decat patru zile..."

"Levoi spune ca balanta functioneaza prost..."i-amspus eu. , ,

"Nti 0 vei face, pentru ca atunci cand te vei intoarcenu-ti vei reaminti aproape nimic."

, IIDareu riu dQresc sa. ma intorc, doresc sa ramancu tine!"

"Nu se pqate, eu nu am venit pentr4- tine ci pentrucopil. Pentru tine nu este inca timpul sa vii cu mine.Trebuie sa te intorci inapoi." .

"Ce se vaintampla cu copilul meu?"liMavoi intoarce sa-l iau dupa patru zile."Aceste cuvinte in loc sarna sperie, m-au umplut de

o noua bucurie. Dupa aceasta proinisiurie eram gata sama intorc inapoL. ~tiam ca veriise timpul: eram cu totulde acord ca copilt11meu sa se intoarca la .el. ,

"Le voi spune ca balanta: nufuncijoneaza.""Nu-ti vei aduce arpinte. Majoritatea oamenilor nU~1?i

aduc aminte de aceste expectente atunci cand revin: ~ichiar daca jij vei aminti, nimeni nu te. va crede. A~a c;)este mai bine sa nu-ti aduci ,aminte de nimic."

"imi voi amintl...trebuie sa..mi amintesc..."EI mi-a lasat mana ~i am simijtca i~l ia ramas bun

qe la mine ~i ca ma voi intoarce repede; in tot acest timp,am continuat sarepet ca imi voi'aduce aminte...»

Cand s-a intors ~i-a reamintit di infirmiera 0 strigape nume ~i ca-i masa obrajii. Cand a deschis ochiiinfirmiera i-a aratat copilul ~i in momentul in care Ana I-aV8.zuta uitat tot ce petrecuse mai devreme. ~tia ea al,l fostmomente critice pentru ea'~i pentru copil dar ca acumtotul era in ordine. Ana ~tia ca trebuie sa-i spuna cevadoctorului in legatura cU,copilut dar nu i~i mai aduceaaminte ceo . ,

.A doua zi medicul i-a splis ca a desoperit la copil 0hemoragie cerebrala foarte difuza ~i ca partea dreapta acorpului este paralizata. Dupa patru zile a murit. Doar

]

Paola Qiovetti , 103v

~

dupa,ce a aflat vestea moriji copilului ei, Ana~i-a reamfutit,de experienta celesta ce-i adusese atata bucurie. Imediata in1parta~it-o tuturor, dar doar ~otul ei care era medic ~icare mai auzise astfel de relatari de la padeniji sai (nuuitaij ca acestea se petreceau in 1954, perioada in care sediscuta foarte putin despre astfel de exp~r~ente), a crezut

. ca povestea Anei este reala ~i nu itt;lagfnata, aceastaconsolandu-l putin in durerea pe care 0 simtea pentru ca~i-a pie!"dut copilul. ,".. .

"In momen:tul in care acel om mi-a strans mana ~i "mi-a spus ca a venit sa-mi ia copilul, am simijt ca aceastajntalnire este cel mai important. moment din viata ITI;ea",scrie in continuare Ana doctorului Ring. "Nu ~ti.u cine era,dar aceasta Jiu are importanta. ~tiu doar ca"exista...11 . .

Dupa Tari (fetita care a murit la patru zile) Ana amai avut alij trei copii. Sotul ei a murit dupa ~ase ani de'la aceasta efCPerienta ~i baiatul cel mai mare a muiit la 25

"de ani, intr-un accident. .'"Durerea mea", comenta Ana intr-o scrisoare .

adresata doct.orului Ring. "era mult mai bland a ~i de 0durata scurta. Cei din jurul meu credeau ca fie sunt intr-ostare de ~oc, fie ca. sunt 0 fiinta foarte, puternica incatsunt capabila sa suport cu seninatate toate aceste".evenimente dureroase. Nici una dintre aceste douapresupuneri nu sunt adevarate ~i sunt fericita ca in fmal

. pot sa spun cuiva adevarul: dragii mei nu sunt morij, cisunt vii ~i.ma a~teapta. Desparijrea no astra nu este dec'attemporara ~i de scurta durata-:-in co.mparatie cueternitat~a! II .

~i In cadrul sondajelor p~ care Ie-am facut eu per-sonal in ltalia mi s-au povestit multe experiente legate deintaInm cu fIinte angelice. dintre care va voi relata pe celemai importante. Pri~a experienta este relatata de. 0englezo~ca, Maria T. care a trait multi ani in Napoli:

"In 1949. a trebuit sa mi se faca 0 operatie [oartecomplicata. Legata fiind de masa de operatie, ap1 V8.zutc~m mi se aplica masca pentru anestezie. In clipaurmatoare infirmiera mi-a introdus acul pentru .perfuziein, antebratul stang. }n aceia~i c1ipa. inca intr-o stare de

:-

~

'j:','~1rr.:..-' . t:

;,'i~,

'~

; 11

,I)/iIh,,.

fI'

Ii"

~!t"

?..jl"

I1m

[11

ili~;

'hi

104 ingerij, fjinte de lumina

perfecta con~tienta, m-am gandit: "'Ceteribil!" Ma gandeamca este teribil sa te abandonezi mortii cand inca e~ti d~plin,con~tient ~i plin de vitalitate... . -

Imediat, la un interval doar de cateva secunde amsimtit 0 mana mare, puterI].ica, dar totu~i tandra ce-milua mana dreapta in aei. In clipa urmatoare 0 voce debaibat. puternica~i grava, imperativa ~i in acela~i timppr-otectoare, mi-a raspuns:" Nu, nu este teribil, vino, vino,vino..." "

,0 voce putin ragu~ita ~i grava de. om matur, dar 'atat de 'incurajatoare ~i amicala, 'incat m-am supus cu 0 'totala obedienta. ~i acea mana m-a condus spre inalturi,.lib era de oriceobstacol ~i legcltura terestra. Am simtit 0inaltare incantatqare inspre 0 .zona intunecoasa, iarintunericul respectiv imi daruia 0 stare de calm ~i ,

beatitudine, in acea zona timpul parand ca sta in loc. Inacello.c atat de primitor, dintr-o alta dimensiune, m-am.regasit plina de bucurie. intr-o ,stare de perfectacon~tienta... ' '

~i m-am inaltat ~i mai mult, condusade ghidulmeu. ~tiam unde mer-gem, ~tiam ca trebuie sa ajungem '

intr-un loc, la 0 foarte mare lumina... la ceva, la cinevaimens care ma a~tepta ~i care ma cuno~tea foarte bine.

Fara a -auzi n~ci un ~unet, ghidul meu mi-acomunicat (~ieu intelegeamtotul):''Vezi cat este de simplu?Nu te teme, ti-e permis savezi 'acestea, dar sa nu poveste~ti, '

pentru ca nimeni nu te va crede. II

In continuare, cu 0 puternica ~i blfu;1da autoritate,mi-a SpUS:" Sa iti aduci aminte de acest cuvant: ordine,o.rdine, ordine... "-si eu am tradus acest cuvant in sensul '

, de rigoare morala, stH de Viata. ' ,~

M~am trezit. inapoi in corp; fiind convinsa ca aceamana m-a lasat sa ma intorc sau eel putin.a~a consideram.M-am regasit inapoi in patul clinicii ~i aveam senzatia ca .--/

bataile puterhice ~i ritmice ale inimii, pe care Ie simteam.foarte clar, repeta ecoul lini~titor ~i dulce al ultimuluicuvant al ghidului meu:"Ordine, ordine..." .

Imediat dupa ce ill-am trezit cu adevarat eram intr-ostare plina de fericire ~i de gratitudine, dar ~i de infinita

'.

1"

Jjol:.

iI'

~!.ll.

j'

fi!

FaQla Qlovel:tl 105

"~

nostalgie. pentrU cine? PentrU ce? Eram inca confuza, de~ieram treaza ~i mult timp am ramas cu totul fasCinata c;lebogatia trfurii avute, care-mi invadase sufletul ~i gandulca ceva adevarat, total, ceva diutat ~i regasit, ceva nou

.intrevazut ~i chiar vazut.. .~i a~um din nou pierdut.Aceasta experienta, chiar !?id4pa qtatia ani care

au trecut, a rmpas in memoria mea ca.ceva exceptional.Nu ered ca amfost capabila sa 0 descriu chiar a!?acum afost... Dar ea m-a fficut sa,'inteleg ca dincolo de aceastaviata maieste ceva. II , , '

In cursul sondajului pe care I-am facut in Italia,am avut ocazia sa descopar', 0 experienta cu totul spe-ciala: cea a unei doamne care a ramas mult timp, in urma'unei tentat~ve de sinucidere, la granita dintre viata !?imoarte. hi aceasta situatie, foarte dramatica !?i putindiferita de alte experiente similare generate de moarte '

buna, a.ceasta persbana poveste!?te despre aparitia unei.«prezente» care avea 0 functie prote.ctoare, de consolaie !?iincurajare 1?ifita de care ea a manifestat de la bun inceputo totala stare de acceptare; Oare era un inger protectolJPutem fi tentati sa ne gandim la aceasta. lata poves.Ureaexperientei:"Dupa ani de suferinta, dupa nenum.arate.neplaceri, boli !?icerturi cu familia, ill-am hotarat sa~mitau viata. Nu condamnati fIinta care ajunge,sa ia aceastaoribil~ hotarare: cine nu a trait suferinta acdor momente!?ia motivelor.care au condus-o spre aceasta,nu poate' .intelege.. .

Astle! ca, am incercat sa ma omor, dar 'am fostsalvata la timp: pare atat de absurd atunci sa vorbe!?tidespre limp. Cand mi-am revenit !?efulsectiei, car~ a avutgrija de mine .d~ la inceput, mi-a spus: liDomni!?oara , euam facut !?i imposibilul sa te salvez, dar nu am fficutmiracole.,Erai intr-o stare disperata, in care omene$te.nuse mai putea face nimic. N?aca nu te-am salvat eu. Sigur nute-aln salvat eu. II ,

Am aflat dupa aceea ca am fost in coma profundatimp de cinci zile. Am atins oare pragul? Cred ca da: Potspune cu siguranta insa un luc~: in timpul corneL fiintaWnana trece prin un Ilumar foarte mare de experierite

~,

~','

...

,

'1

111

I.,~1

~.~!

j'

Jjl

lift

106 ingerii; fiinte de lumina,

.ii

Ht'

care nu sunt vise ,~i~ici halucinatii; este cu adevarat 0alta viata, intr~o anumita masura similara cu a :noastra,cu experiente aparent fantastice, dar de fapt reale. Visuleste de cel mai multe ori nebulos ~i nec1ar in timp ce euam V8.zut~i am simtitcu 0 c1aritate incredibila ~i chiarladistante de ani imi aduc am~nte, cu 0 maxima claritate,ceea ce am trait. .

, ' Nu ~tiu cat timp trecllse de fertragicul eveniment,dar la un moment dat am fost capabila sa gandese ~i sainteleg. M-am trezit ~tiind ca ceva se petrecuse, dar n.umai ~tiam nici de ce ~i nici cand ~i nu ~tiam dadi sunt vie \sau moar{a. ,

. Existam intr-o lume a tacerii. Ma simteam din I10~un corp ~i 0 minte. NU,~tiu exact cum, d~ aveam un sen-timent clar ca nu visez, ca ma aflu intr-o stare de deplinaconstierita, cu sentimentele mele, cu .senzatiile mele, cuganduriie mele; din care erau exc1use cele iegate depreocuparile de zi eu zi.

Am sptis corp, dar nu era chiar'a~a: corpul doar ilintuiam. Daca inainte avusesem durerf fizice putemice,acest corp era acum foarte u~ort sanatos, eu ne maisimtind nici un fel de dureri. Dar cand dupa cateva zilemi-am revenit din stare a de coma, am descoperit ca d~rapt pierdusem foarte mult s~nge ~i'ca aveam corpul plin .

.de vanatai, ca aveam multe peIiuzii, catetere, etc, ~i cadin aceasta cauza era foarte dureros.

Gradat mi-am dat seama ca sunt intr':un fel deincapere obscura... Aveam senzatia di stau pe un fel demarmura ro~ia4ca, rece ca gheata ~i ca sunt acoperita cuun val foarte fin. Ma vedeam, dar nu de deasupra, ci chiardin punctul in care Iila aflam puteam sa ma vad, ca ~i

, cum simultan puteam fi in interior cat ~i' inafara mea.$tiam ca am un corp, pe care-l simtearn ca exista sub acelval, dar ma simteam atM de bine ca nu aveam vreo senzatieclara legata de acest corp. Singura.care suferea era mintea,datorita nenumaratelor ganduri care 0 agitau. Am urmantsa descopar in jurul meu sunete, sau prezenta vreuneipersoane, dar eram singura, dezolant de singura: ~teptamsa se intample ceva~sa vina cineva, pentrU a nu mai fi in

..

" '

Paola Qiovetti 107-

acea stare de qepresie, de angoasa mentala care pe masuraee trecea timpul s'e accentua.-.$tiam ca ma aflu intr-oambianta ospitaliera, de~i incaperea in care ma aflam; unfel de capela mare ~i severa,eu inrati~are somptoasa, nuse asemana deloc eu un spital.' , '

La un moment dat, am obseryat aparitia unei luministralucitoare care se afla in fata me~, t1~orspre dreapta,la nivelul picioarelor, a~ezata p~ca pe marmura. Semanacu un fel de lampadar ~urit care parea foarte vechi, lu-mina sa alb stralucitoare fiind proiectata asupra mea, euparand ca absorb aceasta lumina... Am ramas inc<mtinuare a~teptand in aceasta alta' dirhensiune ~i doarlumina acestui lampadar imi ofera' un pic de confort.

. La un moment dat, am avut senzatia clara ca dinspatele luminii se ive~te 0 silueta masctilina,-tanara,cu 0figura palidcl dar extrem de luminoasa, cu ochi negri, severidar tot Qdata priete~o~i ~i pIini de compasiune. $i ace~tiochi,m-au fixat o'lunga per~oada de timp. Eu comunicaI'r!mental cu aceasta mnta ~i ~a tot mental imi raspundea. A

'"

'.

,;;k,

' ,

I

II.I

II

"

"

~,~

Ii

I~

Ii

II

II

III

iI'''

108 ' ingerii, liinte de lumina

fost 0 conversatie lunga, fani cuvinte; "Aj1iIta-ma;trebuiesa ma ajuti indiferent cine,e1?ti.""Fii calma ~ ai incredere",mi-a raspuns lumina. "Dar mi-e frica? Unde ma aflu? Suntmoarta sau sunt vie?" "Lini1?te1?te-te,li~te1?te-te 1?if1icalma..." .

~Dintr-opartea ajuns la mine 0 rumbare crescendade voci, qlUlte voci care pareau ca discilta. "$tiam" ca inplanul de deasu'pra noastra era 0 incapere ca un reI de

. mansarda alba: unde mai multe fiinte erau intr-o discutieaprinsa. $tiam elar ca aceste fiinte discutau despre mine.Erau ni$te fiinte fara chip (sau nu Ie vedeam eu chipul),cu 0 gluga care Ie acoperea capuI, toti anltand identic 1?i.parand frati. Eu nu puteam distinge cuvintele pe care Iespuneau, ci doar auzeam un fel de mUnnur, dar inintea .intelegea in mare. ceea ce se discuta. $tiam ca'suntjudecata datorita faptului ca am vrut sa-mi cunn viata 1?ica pentru ace~sta trebuie sa platesc. Mie inca .flu-mi eraelar daca sunt vie sau moarta, dar 1?tiamca "tribunalul"trebuie sa decida daca sa ma trimita inapoi pe. Pamantsau sa ma due in inferno Cateva voci ma aparau, urmarindsa-i convinga pe ceilalti sa mi se mai ofere 0 1?ansa sa maintorc pe Pamant, dar majoritatea ma acuzau. Exista 1?i0voce care se diferentia net prin forta 1?iprofunzimea ei decelaIalte care cerea, pentru iqIensa gre1?eala pe care 0facusem, condamnarea mea. . .' ,

Imediat dupa aceea s-a auzit UD.zgomot, ca 0zbatere de porti, 1?iun tar1?clitca de pa1?icare se~apropie:vocile 1?i-auindu1cit tonul, in special acea voce puternica1?iprofunda. Scara care ducea la~Planul de deasupra amceput sa scclrtclie 1?ia coborat 0 fiinta. cu un chip totalrespingator, care se apropia de mine. Am mai avut timpsa arunc 0 pnvire asupra luminii, care in toata aceastaperioada a ramas langa mine 1?iinca 0 data am 1?tiutcapot sa mai spero De fapt, cand acea fiinta 1?i-aintins mana

-ca sa ma prinda 1?isa ma ia cu ea, lu~na a devenit foarteintensa, ceea ce a determinat-o sa se opreasca, astfel amreu1?itsa scap. Acea fiinta Iuminoasa, de care v-am spus,a fost cea care a intervenit incat sa fiu absolvita de vina,unnarind sa-i convinga ca fac o.gre1?ealain cazul meu. in .

,_.~

iI

"

. ...~

,- ~

Faola Qiovetti 109

realitate, lumina a fost alaturi de mine tot timpul, 1?tiindchiar de la inceput cum se vor termina lucruriIe, dar dorindsa ma faca.sa inteleg cat de gray am gre!?it, m-a lasat satrec prin toate aceste- experiente de1?iin permanenta m-aajutat sa sper... .

Fiinta aceea respingatoare care. a veo.it sa ma ia cuea s-a retras !?idupa C!.ceeaa dispamt, ~q .fiirid.acum siguraca am fost absolvita. $tiam cu siguranta ca ma vor trimiteinapoi intre cei vii. A fost ..aceasta judecata de care matemeam? Nu au vrut sa ma ierte pentru ca a-ti Iua viata .

este cel mai mare pacat? $i. totu1?i cum de mai sunt inviata? Mai sunt 1?imulte alte intrebari pe care mi Ie-ampus !?ila care nu am gasit mca un raspuns.» .

Am relatat lunga poveste a acestei doamne pentruca mi s-a pamt direrita !?ifoart~ interesanta. Cu siguranta,(icesta este unul dintre cazurile in care rolul ingeruluiprotector se observa cu mare elaritate. Este evident caaceasta experienta !?iinformatiile care au rezultat din eanu au fost in nici un fel a!?teptate sau intuite, fapt pentrucare protagonista acestor experiente mi-a spus:"Ceea ceam vazut !?iam trait a fost cu totul nea!?teptat. 'Deziluziape care 0 aveam fata de viata era totala !?iacum considerca Dumnezeu a fost foarte generos pentru ca m-a iertat.Eram convinsa di ceea ce voi gjsi va fi cu mult mai binedecat ceea ce lasasem :-mai ales ca pentru mine, in clipaaceea,viata nu reprezenta nimic-dar lucrurile nu erau a!?a,pen-tru' ca gre1?ealape care 0 tacusem era faarte grava..."

Doamna care a avut aceasta experienta nu s-agandit la acea prezenta ca la ingerului ei protector; ea seabandonase cu totul compasiunii lui Dumnezeu. Aceastaexperienta i-a transformat viata, milostenia pe care amanifestat-o Dumnezeu asupra ei a transformat-o !?iaajutat-o sa inteleaga gre!?eala pe care ar fi facut-o, darimportant este sa nu uitam ca aceasta s-a realizat prinintermediul acelei funte, un mediator mtre ea !?iDumnezeu.Acest aspect este, la finalul analizei noastre, foarte im-portant de retinut. .

Voi incheia acest capitol cu 0 experienta pUna deserIinatate, chiar daca circumstanta in care s-a produs

'"

-'p,"

, .,:<

i,II!

110' ingerii, fiinte delumina

este dureroas:l:' este legata .de moartea unui copil nou-naseut. Povestea este rdatatade Aniela Jaffe': multi anieolaboratoare' a, lui C.G.Jung. eolaborare care s-amaterializat in eartea 1~V1se,profe~i $1 aparipi'. luerarecare este rezultatul unei vaste analize asupra unorfenomene paranormale s'pontane. stupiate de Jung ~ianalizate ~i fimilizate de doamna Jaffe. Experienta este

. relatata d~ 0 elvetianea ~i 0 voi reda integral: .- "intr-o minui)ata noapte instelata. priveam

faseinata eerul de la fereastra. Totul era atat de elar ineat .

aveam 'sentimentul ea pot vedea pana la eapatul lumii.Dintr=-odata. alaturi de easa veeinilor;spre deal am vazut.un inger foarte mare ~i foarte luminos. Era atat de inaltineat ajungea pana la acoperi~. A doua' zi de dimineata.am aflatea in aeea easa se nase.use in timpul nbptii uneopil. dar a murit spre dimineata. Mama eopilului era foarterava~ita de experienta tragic a prin care treeuse, astfel incatcand i-am povestit de prezenta acelui inger gigant. am

, vazut cum apare 0 unda de lumina pe fata ei.Drept comentariu la aeeasta relatare. Aniela Jaffe

a adaugat:"ingerui reprezinta (aggelos - mesager, in gre'aca)poarta dintre timp ~i eternitate ~i aceasta viziune ne oferao stare de impaeare ~i da 0 semnifieatie speciala mottii."

Toate ace~te expe~nte, atat de diferite intre ele,au un element comun: iniportanta intalnirii cu fiinteleangelice. intaInire care ofera omului speranta. !increderein iubir,ea divina ~i 0 stare de incurajare. Aeeste experientesunt confirmate ~i de doetrina eeleziastica conform careiaingerul este tot timpul alaturi tIe noi atat'in timpul vietii

, cat ~i in momentul mortii.

--

I ste posibil sa vorbim despre ingeri din punet devedere psihologie? Putem sa vorbim despre 0

. <dntaInire»la nivel 'psihie eu fiinta angelica careia,dupa cum spun aproape toate religiile. i~suntem dati ingrija? Este posibil sa caIatorim atat de mult in profunzimeafiilltei rioastre, iric:1t sa descoperim aceasta prezenta demaestru ~i sfatuitor, care urmare~te sa conduca spr.e lu-mina Cori~tiintei pe eei care-i sunt dati in grija? La Rrimavedere putem sa spunem ea da. Dar uneorl '

, Marele intelept ~i iluminat care a fost Carl GustavJung a seris-}n opera sa "Consjderatii psihoJogice".um'1atoarele:" In fiecare dintre noi exista 0 alta fiinta. pecare. nu 0 cunoa~tem ~i,nici nu 0 con~tientiZam. Ea nevorbe~te- adesea in timpul somnului ~i urmare~te sacomunice cu noi intr-un mod care sa permita cainformatille sa ajunga la npl. Cand, de exemplu. ne aflamintr-o situatie aparent de nerezolvat. acest necuIJoscutpoate sa ne ajute sa faeem un pic de lumina,determinandu-ne sa ne modifieam atitudinea-fapt carene ajuta eel mai ~desea sa putem ie~i din acea situatiedifieila." , '

~i tot Jung spune, legat de aeeea~i idee c~:"Atat eucat ~i pacientul meu ne-am amintit de eele doua milioanede ani care saIasluiesc in fieeare dintre nol. La 0 ultima'analiza, eel mai difieillucru eonsta in faptul ea omul mo-

:i

VIII.. .

j~din 7Wi

'.

-,

........

'j

Iii,

I,

t

I

ii'".-

"

II'I'I~

I~!

I,III''IIiIii'u{

112 ingerit fjinte de lum!mi

dern a pierdut contactul cu inspnctele sale, cu stravechea1?ide mult uitata intelepciune ancestrala care esteinmagazinata in fiecare fiinta umana." , .

Jung vorbel?te at.it in baza experientei sale depsihoterapeut, cat I?iin baza experientei sale personale.In capitolul "Confruntandu-ne cu inconl?tieI?-tul",a cartiisale autobiografice intitulate Amintiri, vise, reDecpi elrelateaza despre cufundarea in propriul sau inconl?tientI?i cum acolo descopera 0 figura fantastica, pe care 0numel?te Filimon, ce-i apare prima data ca un batran cuaripi. '

"Filimon era pagan, dar era infa~uraCintr-patmosf~ra egipteano-elenistica, avand ~i 0 coloraturagnostica. Imaginea sa mi-a aparut pentru prima data invisul urmator: era un cer albastru, dar de fapt nu era cer,parea sa fie 0 mare, pentru ca nu era acoperit de nori ci defa~ii brune de pamant. Parea ca fa~iile se indepartaserauna de alta I?ica, astfel, permisesera apei sa Ie scaldemalurile. Aceasta apa' reprezenta de fapt cerul albastru.Pe nea~teptate din dreapta, strabatand cerul, s-a ivit 0fiint~ inaripata, un batran. f\vea la cingatoare un lant cupatru chei, ca ~i cum ar fi fost pe punctul dea deschide 0incuietoare. Era inaripat, iar aripile sale erau ca cele aleunui pescaru~, cu acele culor,i caracteiistice..."

Imaginea onirica a Iui JUng este legata ~i deconsemnarea unui eveniment sincron, care Ii maresn~semnificatia simbolica:"Nu reu~eam sa'inteleg aceastaimagine onirica" scrie Jung," al?a c~ m-am hotarat sa 0pictez, ca sa 0 pot vedea mal clar. Intr-una din zilele pecare mi Ie petreceam pictand, intr-o pauza 'am gasit ingradina mea pe malul lacului un pescaru~ mort. Eramuimit pentru ca, datorita faptului ca deja era lama, numal vazusem nici 0 pasare de Ia intoar~erea mea de laZurich. Era moarta recent, de eel mult doua trei zile,neavand inca semne de putrefactie..." '

Filimon a dobandit in timp din ce in ce mal m'ultaconsistenta ~i realitate, as~felincat a devenit pentru Jungun adevarat interlocutor. In lu~rarea :sa "Amintiri" citimtot leg at de aceasta urmatoarele:" -Filimon ~i celala:lte

!

,J Paola Qiovetti113

,imagini ale fantezieime Ie mi-au daruitferma convingere caexista anumite aspecteale p,sihicului 'meucare tlu sunt generate.de mine, <::i suntprod use de la sine I?iau 0 viata proprie.Filimon reprezenta 0forta care nu eram eu.in 'fante~ia mea, euconversam cu el ~i imispunea Iucruri la careeu, conl?tient fIind, numa gandisem niciodata; observam ca' el era eel care vorbea,

A ,nu eu. Imi spunea, de exemplu, ca eu obil?nuiam sa maport cu gandurile ca ~i cum eu le-a,1?produce, pe cand el

q.- ,considera ca gandurile SUJ;.1tdotate cu viata proprie, la felca animaIeledin padure, ca pasarue din cer sau ca oamen~,tI-aind independent de tine. «Daca vezi ni~te oameni intr:o casa, nu spui ca tu i-al creat sau ca tu el?tiresponsabilde viata lor.»Astfel, incetul cu incetul, a reusit sa ma invetece este aceea obiectivitatea psihica ~i"realitatea sufletulul,j.Gratiecolocviilor cu Fillmon mi s-a clariflcat diferenta careexista intre mine, gandire ~i obiectul gandiril. Astlel, amajuns sa inteleg ca, cu adevarat, este posibil sa fac aflI1Ilatiidespre lucruri care imi erau inainte necunoscute I?ideneinteles I?i ca adeseori ceva din fiinta mea se revoltaimpotriva mea."

Confruntarea cu Filimon i-a dat lui Jung, convingerea ca avea de a face cu cineva care posed a 0

anumita independenta ~i care aveaintelepciunea saautonoma: cu altecuvinte, cu un adevarat maestru. "Dinpunct de vedere psihologic", serle Jung, "Filimonreprezentao inteligenta superioara. Pentru mine era 0 figuramisterioasa,. Adeseori mi se parea la fel de real ea 0persoana in viata. Ma plimbam eu el prin -gradina ~. erapentru mine eeea ee indienii ar numi guru."

"::.,;~

,.

iii,'\1",':~I'!!~r{1

I. ,I

i.lt

'-

,

!~

'I!

,II11

j

'"1'''

II

\

~.

\I

.'

114ingerii; fiinte .de lumina

Raportandu-ne la aceasta experienta a lui Jung,nu putem afmna cu certitudine ca psihologul elvetian aavut 0 intalnire:cu 0 fiinta angellca; dar nu se poatenicinega ca Fillmon poate reprezenta un model. care din punctde vedere psiliOlogic ne poate foarte bine aminti de rolulingerulul. "

, ' 0 relatare similara cu cea pe care a facut-o Jungeste cea p~)Vesfita de medicul psihiatru american din LosAngeles Eugene G. Jussek, in Iucrarea sa intitulata,"Conversatii cu,j?an Su Lu II, un om de stiinta de seama si~ . ",' ',',",... . ,,' .

foarte stima(\care. practica cu pacientii sai regresiahipnotica, in scopul de a el!mina traume a caror cauze s- 'jau manifestat in copilane. In yerioada in care, a lucrat cu .un tanar pepume Charles Roberts, care prezenta probleme ,

psihice ~i avea probleme in a se exprima, medicul Jusseka descoperit suq, hipnoza aminirile acestui tanar din doua "1

existente anterioare, pe care le-a avut in Anglia ~i Irlanda.Aceste amintiri erau insotfte de un numar foarte mare de,amanunte, pe care Jussek a avut cum sa Ie verifice, i.I

desGoperind cu stupoare ca toate sunt exacte.. Dar in perioada terapiei realizate eu acest tanar,

un alt fapt' a suscitat un illteres ~i mai mare psihiatrului:pacientul i~i amintea de 0 Jiinta, de 0 «persoana» care seafla intotdeauna aUituri de el ih momentul mortii ~i careparea sa aiba ca sarcina sa vegheze asupra evolutieisufletului sau. Pacientul sub hipnoza numea aceasta fiinta«priebm ~i maestrw. Vavoi reda acum 0 scurta relatare a

_acestui_tanar preluata din lucrarea Iui Jussek:" ,

Intrebare: Ce se intampla cu sufletul dupa moarte?1Aceasta intrebare a fost pusa ill timpul unei regresii incare Charles isi aminteade 0,existenta anterioara).. .

Rcispuns:" M-am intalnit cu minunatul meu prieten.'Numele sau nu-l cunosc. ~i este fara varsta. Imediat dupamoarte vorbim despre experientele pe care Ie-am avut inultima viata ~i despre:invataturile'pe care Ie pot extragede aicl. " /:: I; ,; , '

intrebare: 'Geier-ezi despre Dumnezeu?Riispuns:': Rastnlflsul este intotdeauna aceIa~i:

Dumnezeu este'ihfiriit!.'

"Ii

',~...

Paola Qiovetti 115, "

_ Jussek a observat ca aeeasta fiintaaparea, in viselepacientului. sau, doar atunci cand acesta reevoca ~iutmarea sa traga conc1uziile legate de- ultima sa viata.Bineinteles ca acest fapt a suscitat un viu interes din paiteapsihiatrului ~i cu timpul a reu~it sa ia 'contact direct cu

. aceasta «persoanal), care afirma ca se nume~te Yail Su Lu~i ca a ales pentru a se manifesta persoFlalitatea pe care a

..avut-o in' ultima sa incarnare de pe pamant (cea a unui, ~telept chinez care a trait,.cu cateva mii de ani ihainte).Yan -Su Lu a acceptat sa discute cu Jussek despre temefundamentale cum ar fi cele despre na~tere ~i moarte,reincarnare, .sinuc.idere, sensul vietii, dragoste ~i succes~i'multe altele; i-a spus ca el este ghidullui Charles ~i cafiecare dintre noi avem 0 fIinta care ne protejeaza ~i carene ghideaza. Cu ajutorul dialogurilor care urmeaza, careau avut IQCla fmalulanilor '70, putem observq legatura

. care exista Intreacest maestru ~iconsilier ~iun inger pro-tector. '

intrebare: Ce este un inger pazitor? Exista cuadevarat astfel de fiinte? ,""

, Riispuns: Termenul "inger pazitor" este un concept '

vag, dar pozitiv. Da, ingerii pazitori exista. Am putea maidegraba sa-i numim mae~tri ~i protectori~forme de energiecon~tienta careinvaluie fiecare fIinta ~i care uneori se. r~-volta p~ ele din diferite motive. Unele dintre aceste fIintespirituale vegheaza la cre~terea capacitatii de intelegere aomului, urmarind sa-l ajute sa evolueze, iar altele n ajutain momentele de criza interioara sau in tinipul unor .

pericole., Ele salveq.za omul din pericole doar daca trebuie,~i daca aceasta este in perfect acord cu Vointa Divina.Ii' Altii se ocupa de posibilitatfle concrete care Ii sunt oferite

oIhului de-a lungul existentel. Nu trebuie sa uitam cafiecare dintre aceste fiinte au un inalt nivel spiritual ~i ca

, au experimentat de-a lungul a multe existente numeroasemetode educative asupra persoanei pe care 0 ghideaza.Bineinteles ca ace~ti mae~trii sunt ~i protectori ai fiinteipe care 0 au in grija, de~i nu intervin direct asupraevenimentelor, a~a cum tI-aditfa crede ca procedeaza ingeriiprotectori. 0 interventie directa ar semnifica de fapt 0

~,

~

.""-...

~!I'

fll!r!VI,i':L

.--

116ingt}rii fjin!e de lumina

violentare a liberului arbitru al fiintei. Aceste fiinte suntin permanenta la dispozitia noastra ca mae~trU, consilieri1?ighizi, bineinteles daca sunt invocati prin intermedhilmeditatiei sau prin intermediul rugaciunii, dar nu intervin:niciodata peste vointa flintei. Acesta este modul in care ,.actioneaza~ .

. Temienul de «ingerneste de fapt 0 defmitie a acestor ~

mae1?trii. A fo!:;tintrodus cu seco1e in urma de cre1?tini,tocmai pentru a sublinia c1ar spiritualitatea acestor fiinte.Dar, acest termen nu corespunde in totalitate cu faptele".pen~ ca ace1?timae1?triispirituali ai oamenilor nu preiint;ade fapt aripi. Sunt spirite individuale care oPereaza'in planastral si uneori eteric." -

Intrebare:"Fiecare fiinta are unmaestru. asa cumesti tu maestru lui Charles?"~ . . . '

. Raspuns:"in intreg universul, toate fiintele vii suntacompahiate 1?fghidate de mae1?trii,pentru ca Dumnezeuin gratia sa infinita a daruit fiecaruia 0 fiinta care sa-lghideze 1?icare sa-l ir'1curajeze. Ace1?tiasuntmae1?trii, doarca in religia cre1?tina sunt numiti «ingerin. Noi suntemlprezenti 1?idispdnibili pentru toata lumea, p~ntru a-i ghida-:'in momentul in care sunt in dificultate, pentru a-i ajutasa invete sa mediteze 1?isa se roage. Bineinteles, in limita ,in cate ne permite omul, tara sa interferam cu liberul sal,lC '

arbitru 1?icu Kanna sa... II . . ". " .~Doctorita Elizabeth Kubler-Ross, cu care am facut.;

, cuno1?tinta d'eja 'din capitolul trecut. catepoate fi ;'considerata fondatoarea, cercetarii moderne asuprafenomenelor legate de momentul martH, scrie in j.introducerea sa la cartea lui Jussek:!'Pot-'saaflIlIl ca toate /,informatiile din carte sunt confirmate 1?ide studiile melelegate de viata de dupa moarte. Fenomeqele despre care,vorbe1?tedoctorul Jussek sunt identice cucele constatatede mine in douc1zeci de arii demunca intensa legata dedezlegarea acestor,enigme.Mae1?trii n01?trispirituali sunt':permanent alaturi de noi1?i 'ne ghideaza din.momentulna1?terii de-:a lungulihtregii eXistentepana in momentultrecerii pe carenoi 0 numim moarte. Dar etnupotin.terfera,~culiberul nostru~arbitru~un dar nepret~itp .e,<::ar~*. -. .

. , '~.;;;>;1fE:";"i :~':':;.';~,:'}-"::., :;;;""':'.;rr._'~;~t::

.,

,.'

Paola Qiovetti 117

Creatorull.,a facutomului. Acesta este 1?imotivul pentrucare suntem totali responsabili dedeciziile pe care Ie lufun.de acti!:lnile noastre, de cuvintele 1?igandurile noastre.. /' .

, In prologul cfu1:ii lui Jussek, reverendul E. SantonMaxey accepta cu entuziasm posibilita.tea ca in fiecaredintre noi exista figura maestrului si. considerca cel maibun mod de a incheia acest capitol este dea cita invitatiape care el 0 face cititorilor:

. "Descoperirea facuta.de doctorul; Jassek ar trebuisa ne determine pe toti sa-l cautam pe Yan Su Lu-ul dinnoL Aceasta cautare nel va conduce l,a descoperireaelementelor spirituale din fUnta noastrcl, de care nu aveamcuno1?tinta-:-1?i cu sigl1rarita ace,asta cautare va fiincununata de succes.Analiza atenta a vise lor 1?ia altor,evenimente din viata noastra n~-ar putea conduce laconc1uzia ca suntem acompaniati de fiinte spirituale. careau ca sarcina sa ne ghideze' pa1?iipe cararea vietii. II

· , Vom descoperi in llrmatoarele capitole eaexperientele recente, ale unor persoane atente 1?isensibile,vor confirma spusele reverendului MCU,l::ey. '

rl"1''!

I;;~

--,.

/

;.. f" ,;>'1'

i!'o!H,

m'JJ

[11,;1II."

li:1I!I!

)H

'"

IH'

II

It:

------ ,RuII

"Ii

Jt

!)

I~

if

II~,;,

IX11'"' ,~ '1

~~ ~ ¥,iUIde natwdi. .

~ fJJteMta,~ ~ £k fa !!IiJullwvn. ,·''Jroi~n IU3fJJ~nfl;JlL/I

I] n ~ntreg Universul fiin,

tele vii sunt acompaniate 1?i. ghidate de mae1?trii, deoarece Dumnezeu in infinita

sa gratie a pus la disppzitia fiecaruia 0 fiinta caresa-l ajute 1?isa-l rncurajeze de-a lungul existentei..." a1?a's-aexprimat inteleptul chinez Yan Su Lu, p~ care I-amcunoscut lncapitolul precedent. Orice manifestare a lumiivii este'su~tinuta 1?iprotejata de fiinte spirituale inv~i?ile,dar reale. In antichitate! stnllllo1?ii n01?tri etau ferm convin~i .&c.

ca exista gnomi, iele, ondine, spirite ale naturii, deva. .In timpuri destUl d,e recente, aceste teme au fost

comentate 1?iamplu tratate de un personaj singular 1?ifoarte ihteresant: omul de litere 1?imozoful german RudolfSteiner (1861-1925), fondator al aritropozofiei, 0 doctrina.care are la baza teozofia, care considera universul ca 0expresie divina care se afla.intr-o continua evolutie. GandfIinta ajunge sa tramiceanda Universul 1?ito ate celaIalteobstacole materiale, va reveni deplin con1?tienta la'sursasa divina.Antropozofia are la baza 0 doctrina oculta deinspiratie orientaIa, dar include 1?ianumite' idei cre1?tihe!urmarind chiar sa realizeze 0 fuziune intre' aceste douacurente filozofice, cea orientala 1?iceaoccidentala.' .,', , _Rudolf Steiner, in afara de preocuparea sa legata'de ~vol~tia universului,a dedic~'t un spati.1i ~xtins teinei .il~, ingerllor ,1?i.aspiritelor naturii~ aceasta tema reprezentarid';,!,~ubiectlll ,adQua dintre operele ~ale: '1erarhii spiritUaJf{ ~_.

,',

PaoJa Qiovetti 119

1?i"FiinteJe spiritziaJe care protejeaza corpurile cere$ti $/regnurile natlirii." ,

In prima dintre aceste carti, el afmna di pentru a:', vorbi despre ierarhii spirituale trebuie «sa rie elevam niveliIlde COIl1?tiinta deasupra celui al omului Qbi1?nuit caretraie1?te acum pe Pamant.' Doar atunci qchii VOl'puteacontempla 0 comunitate de fiinte ~are.rep'rezinta a patratreapta a unei ierarhii: lumea mil1erala, animala 1?iceaumana. Dincolo de lumea oamenilor exista 0 lume de fiintecare sunt invizibile simturl10r noastre in' mod obi1?nu£t,dar omul p<;>ate-pe masura ce evolueaza 1?i-1?ftreze1?te.con1?tiinta-sa dobandeasca capacitatea de a comunicacu aceste fiinte, de a patrunde in aceasta lume invizibila,supr~senzoriala, pentru a descoperi astfel toate cele patru I

trepte ale oreatiei." I'Steiner vorbe1?te despre spiritele celor patru

elemente, pamant. apa. foc, aer: nuinite spirite elerhentale,care traiesc in elementullichid, in aer, in materia solid a,fiinte "ce controleaza magic tot ceea ce vedem in jurulnostru." ' .

, Aceste spirite, spune Steiner, "constituie «regnulinferion al ierarhiei spirituale. Dupa acestea, urmeazafiintele angelice: primii dintre toti sunt ingerii care se afla'in imediata aptopiere a oamenilor, fiind mesageri ai lumiidivine. Dupa aceea, urmeaza arhanghelii, care se afla la>doua trepte deasupra oamenilor, iar deasupra lor se afla«spiritele personalitatii», numiti 1?i intaietori, forteprimordiale, arhati. Aceste trei ierarhii ingere1?ti," spunein continuqre Steiner,"au trecut 1?iele prin,stadiul de om,au fost 1?iei.odata oameni." Nu putem ca in acest momentsa nu ne amintim de Emanuel Swedenborg, caruia i-amdedicat al1?aselea capitol ~i care considera ca atclta "regnul"ingeresc cat 1?icel 'demoniac deriva din cel al oamenilor.

Dupa arhati mai exista 1?ialte ierarhii angelice: cileStapanirilor, Virtutilor 1?iDomniilor care .sunt numiti 1?iexusiai sau "spiritele formei". :De~supra1or mai exista incao triada, 'formata din Tronuri, HeruV,imi si Serafimi - acestenivele fiind in imediata apropiere.c;L luU),umnezeu. Lumealor'este atM de sublim-a incat cuvip.te~e om~i1e1?tinlei nu 0

"

I.....

I~'

r~\I'

Ii,

Ir

~II

it

t'u

'p,. .JII,.

.,1 ~ f'.<'.., '

120 ingerii fiinte de-Jumina

pot qescrie; acestea sunt spitite de 0 suprema intelepch.me1;)ide 0 infinita splendoare. . . .

Toate aceste ierarhii angelice impreuna constituieo structura compl~ta 1;)iperfecta, care ofera stabilitateuniversului. i~ mentin 1;)i-lg~vemeaza.

Conceptiile luiRudolfSt~iner, pe carele-am reprodus in

'rezumat. sunt inspi~rate m mare masura de .scrierile lui Dionisius .'1""..

. Areopagitul, incluzand'1;)ifoarte multe elemen-'te din traditia orientala(numeroase referiri laBhagavad-Gita. celmai de seama poem al'Indiei) cat 1;)iintuitii

personale ale autorului. Astfel rezulta 0 viziune extrem dedinamica, care ne face sa intrevedem armonia cosmica,grandioasa ~i.nesfar~ita.. .

Ne yom reintoarce,' atunci cand vom vorbi de SaulBellow in capitolul Motivul ingerului in ana, la ierarhiilespirituale ale luiRudolfSteiner. in continuare nevom opri'in mod special asupra spiritelor n~turii. care sunt aceleforte-sau entitati-care prezideazatoate fenomenelenaturale, se ocupa de cre~terea plahtelor, regleaza cursulapelor I?i intensitatea vanturilor, intretin focul, sunt inrelatie cu tot.ceea ce ajuta natura sa-I?i continue evolutia.Aceste creaturi sunt in numar foarte mare si fiecare

I dintre ele actioneaza pe un anumit "teritori'u", legatde unul dintre cele patru elemente ~i sunt in raportdirect cu "corpuf' eteric" al Terrei 1;)i chiar cu"structura" energetica subtila care este la bazaoricarei manifestati materiale. Acestor fiinte Rudolf "!,,"

Steiner le-a dedicat. un faimos ciclu. de conferintetinute in 1912 la' Hel~inki, ,publicate apoi impreunain lucrarea cutithil: ''Entitafilespirituale coordoneaza ,I,

corpurile celeste $i 'Speciile na turil' .

H ~.

, Paola Qiovetti 121

- La exact 50 de ani dupa acest Ciclu de conferinte,adica in 1962, s-a petrecut in Scotia ceva extraordinarcare parea sa-i dea dreptate lui Rudolf Steiner 1;)idoctririelorsale asupra spiriteler naturii. Astclzi cei mai multi suradcand aud vorbindu-se de asfel de lucruri. De altfel,cine aauzit despre comunitatea Findhom din Scotia ~tie ca ea afost creata chiar cu ajutorul fiintelor spirituale carecoordoneaza cre~terea ,~ievolutia m~regii lumi naturale-fondatori~ comunitatil Ii n~mesc ingeri, sau chiar deva,care este termenul ~indian care indica ingerii. Sa vedemdeci mai de aproape povestea lui Findhom.

~~Findhorn este un sat de pescari din nordul Scotiei

1;)ide1;)iacesta este un loc friguros ~i batut de vant, chiar, aici exista l!na dintre gradinile cele mai frumoase ~i mailuxuriante care pot fi imaginate. Meritul acestui faptextraordinar poate fi atribuit, dupa cate se pare. dOMingerilor.' ' . '

"ingerii", poveste~te' Dorothy Maclean, 0 doamnadin Canada care impreuna cu prietenU sai Eileen ~i PeterCaddy acontribuit, cll'totul involuntar, la fondareacomunitatii, "sunt fiinte care dau viata paturii ~i creeazatot ceea ce ~xista mea. Eu nu mi-am imaginat ca ar fi fostposibil sa vorbesc cu ingerit', dar acest lucru s-a petrecut1;)ia luat 0 asemenea amploare mcat mi-a elimiriat oricedubiu". .

Amploarea acestui fenomen despre care vorbe~teDorothy am putu!-o constata chiar eu, pe parc~ursul uneivizite pe care am facut-ola Findhom in 1987, In mijloculnisipului rece 1;)ipietros al coastei scotiene se gase~te defapt 0 gradina in care cresc plante absolut neobi~niutepentru acele latitudini, atat ca diversitate cat ~i car,ezlstenta, 0 gramna care i-a lasat perplec1;)ipe agricultorli~i pe agronomii din toata lumea, multi dintre ei, fiind inimposibilitatea de a gasi 0' explica{.iein termenii normaliai agriculturii, s-au resemn~t 1;)iau acceptat interpretarea ~'.

putin ortodoxa a ajutondui ingerilor.

~.

"

I",,;i,

Irr"'1\

lilt~;:'

\.~1

-,

I~'I

i~"

,"

II

Iiit1.1

~

,",\

'I!I'ili]I

'iU[F

122 ingeril, fiinte de lumina

f11:

j',

Jg'Ii

!

Dorothy Maclean s-a transferat in Scotia dupae!?uarea casatoriei sale, iar aici a fost initia,ta in meditatiede cake 0 prietena pe nume Sheena. Cll ajutorul ei i-acunoscut apoi pe Peter l?ipe Eileen Caddy l?ipe copiii lor.Cu timpul, poate ca un efec(al practicii meditativ~, Dor-othy a inceput sa traiasca un fen omen straniu, cand erasingura, auzea 0 Voce care ii spunea-"Oprel?te-te, ascultal?i scrie"., Ea a ignorat -aceasta Voce cat de mult a fostposibil, dar la un moment dat ea ~ devenit puternica l?iinsistenta incat a treb"uit sa 0 asculte: Astfel a inceput sascrie mesaje foarte frumoase, care ii dezvaIuiau invataturi '

pline de mtelepciune l?idin ce iI) ce mai profunde l?imai ' _Ailuminatoare.

- Dupa multe ihdoieli l?i incertitudini, Dorothy aacceptat realitatea l?iveridicitatea acestei Voci, care spunealucruri despre care de cele mai multe ori nici nu auzisevorbindu-se l?i care apoi se dovedeau exacte. in acelal?itimp Dorothy prime a sugestii l?i indicatii de la Voce,

, _ "Nu I?tiu cine imi dicteaza mesajele", a marturisitea: "Jnsa I?tiu ca nu este ceva separCit de mine, este 0 vocepe care 0 simt in interior l?ipe care cu siguranta nu b potidentifica cu 0 persoana l?i nici nu 0 pot chema pe hume.Ea sImne lucruri pe care nu al? I?ti sa'le spun l?ima ajutasa gasesc raspunsuri satismcato'are la mai multe probleme.Astazi sunt convinsa ca toti pute~ simti acest ghid inte-rior; ajunge doar sa invatam sa ascultam in pace, linil?tel?i incredere",

Curand l?i Eileen a inceput sa aiba astfel deexperiente l?i sa scrie mesaje care '0 ajutau in viata defamilie l?i in viata de fiecare zi. Prietenia dintre Caddy l?iDorothy era foarte stransa~ da~orita acfivitatii lor comune.Peter conducea un hotel in care Dprothy era' secretara.Eileen insa se ocupa de casa l?i de topii, 0 viata modestadar senina. ,',

La un anumit punct insa au ineeput problemele-hotelul a fost inchis l?itoti s-au trezit fara seJ;Yiciu l?ifaracasa, deoarece pana atunci locuisera in locuinte' puse ladispozitie de hotel. Avand putihi bahi, s-au stabilit inunicul loc pe tare~l aveau la dispozitie~nilota familiei

I/~

123

N

Paola Qiotietti, '

Caddy, care era parcata langasatul Findhorn. Parcarea nuavea nici 0 atractie turistica, erapur l?isimplu multifunctionala,pentru cafolosea vechile pistede avion din timpul razboiului.Locul era fiiguros l?idezolant, iaranotimpul in care s-au stabilitera cel mai aspru, er~ dejasfarl?itul toamfiei.

Peter l?i Dorothy auinceput repede sa-l?i cauteserviciu, dar ir1 mod strarii'u nu ...au reul?i( sa gaseasca'nimic-unlucru insolit pentro ca ambii aveau 0 calificare profesionalacare pana in acel mOIl:}ent le-a permis sa-l?i gaseascaserviciu fa,ra probleme. Jnsa ghizii interiori ai Eileen-ei 1?iai Dorothy-ei-le-au asigurat ca totul era in regula l?ica nutrebuiau sa-1?i faca pr:obleme, Caddy l?i Dorothy s-auresemnat ~i astfel au petrecut iarna la Findhorn, insperanta ca la primavara hotelul se va redeschide,permitandu-Ie sa-l?i reia activitat~a. Dar primavara a venit,insa nid vorba de serviciu.

"Aveam nevoie de hrana", povestel?te Dorothy, -"i~ghidul meu l?i cel alEileen-ei au inceput sa ne spuna cava trebui sa cultivam noi in~ine pamantu1. Acest lucrune-a uimit pe toti pe moment\ pentru ca lotul era intr-adevar foarte dificil, dar zece ani de conversati cu ghiziino~tri spirituali, car~ au avut mereu dreptate, nu trecuserain zadar, astfel ne-am decis sa plantam 9parcela alatuiide rulota. Peter, care nu mai vazuse 0 samanta in viatasa, (l incepu sa sty.dieze cclrti despre gradinfu-it, dar inniciuna nu a -gasit indicatii despre cultivarea nisipului.Atunci a Jost moffientul in care eu am avut marea meaexperienta-= intcllnirea Cll ingerii". ,

Lucrurile au decurs astfel-intr-o zi Dorothy amceput saprimeasca mesaje diferite de cele obil?nuite,Ghidul sau spiritual ii comunica, de fapt, noi adrese 9inOidirectii:"UnaJiin misiunile tale", ii spuse, "este dea

,j"

,,'h11',

,

II1/g ~i

II :r,

1!1

;llj,

rill

I

'1I!

124 ingerii,. fiinte de lumina. .

auzi in interionil tau nat~ra~i fOIiele sale. sa percepfesenta1?i scopul sau. sa te annonizezi cu ea. Nu va fi dificPpentru c~ Fiintele' care reprezinta aceste forte VOl'nmultumite sa simta 0 prezenta prietenoasa: Tu vei simtiesenta tuturor fortelor haturii-a soarelui, a lunii, a marti,a vc1ntului',a arborilor, chiar ~i a ierbii. Toate fac parte dinviata ta: :roate sunt o.singura viata." ~

Alta data, textul dictat a fost acesta: "Incepe sa tegc1nde~tila spiritele naturii ~i sa te 'armonizezi cu acestea.Ele vor fi fericite sa descopere ca membrii rasei umanesunt domici de a fi ajutaJi. in noua lume care va veniaceste dOII\eniivor fi deschise oamenilor sau, pentru aneexprima mal corect, oameni! se vor deschide fata de ele.Deschide-te ~i cauta aceste semne glorioase ale naturiicu simpatie ~i intelegere. ~tiind ca vei intalni Fiinte deLumina gata sa te ajute~ dar paze~te-te de oamenii, careutilizeaza gre~it natura. In tine avem incredere. iar cu totiiimpreuna vom construi 0 noua lume".

Dorothy a fost foarte tulburata de aceste mesajenoi, dar prietenii sai 0 incurajara ~iea reu~i putin cateputin sa se concentreze asupra Fiintelor despre care vorbeaghidul sau. Astfel, prin intermediul scrisului au inceput.sa-i parvina sfaturi ~i mesaje de Ia "ingeri", adica de lafiintele spirituale care conduc toate manifestarile naturii.Unul dintre primele mesaje a fost aces,ta: "Datorla noastraeste de a conduce la manifestarea unor campuri de fortacare ne-au fost incredintate, in pofida obstacolelor, iarinaceasta lume infestata de catre oameni obstacolele suntmulte! Omul ia din natura ceea ce-i serveste, ca 51cum arfi fost un Iucru pentru care niei nu este nevoie sa spuimultumesc. $i acest lucru ne face sa Ie fim'ostili. Oameniiin general par sa nu ~tie incotro se indreapta ~i nici de ceoDaca ar ~ti, ce mari producatori de energie arfi! Dadi ar fifast pe directfajusta, cat de bine am fi p'Utut coopera eu ei!".

Dorothy nu vedea ingerii, doar Ie simtea prezenta~i scria cand ace~tia transmiteau. Pe baza spuselor lor, ei I

sunt campuri de energie, inteligentacare se ga.se~te labaza oricarei specii, forta ~1energia care 0 fac sa creasca.Sunt incarnari ~e inteligentei creatoare, vehicolul de

IF';

t~!'

,(

~

I~

.'.

~

,,ji,t

125

.'

~

Paola Qiovetti

expresie al vietii la toate nivelele. Au sarciI).a de a promovaevolutia. Dorothy a aflat ca orice specie a naturii are ingeriisai, iar ea Intrasein contact cu cei al plantelor, convin-gc1ndu-se in fiecare zi de posibilitatea comunicarii eu ei.

Colaborarea avea loc mal ales prin intermediulluiPeter, care urmarea sa cultlve ~cea,. par<?ela, dar aveaevidente dificultati cu terenul. Peter pregatea liste lungicu intrebfui, Dorothy Ie punea spiritelor naturii ~1de laele primea raspunsuri ~i instructiuni. "in scurt timp amobservat ca adevaratul obstacQI era doar lipsa noastra deincredere care ne face sa consideram imposibile anumite

_ Iucruri", povestea Dorothy. "Putin cate putin spiritelenaturii ne-au invatat cum sa aram terenul, cum sa-lsemanam, cum sa tratam orice tip de cereaie, de legume,cum sa Ie hranim, cand sa Ie culegem ~i cum~ Terehul ainceput sa prospere ~i sa dea 'roade. ingerii ne"'au explicatca radiatiile emanate de gradinar contribuie la cre~tereaplantelor, ca forte1e emotionale care vindedi terenw pot fio adevarata hrana pentru rasaduri. Anumite persoanestimuleaza aceasta crestere, altele 0 frc1neaza, altele 0blocheaza de-fi dreptul. Gradinile, n~-au repetat, au nevoiede iubiFe ~i de tlnerete ca ~i copiii". ." Intre atatea mesaje primite de po~othy de la spiritelenaturii, va vom prezenta unele pentru a va face 0 ideedespre calitatea lor. Primul este chiar de la inceputul'acestor comunicari ~i provine de la un inger-"Zboara ininaltimi cu noi ~i pel'cepe forta incantatoare a radiatiei.vitale a~a cum 0 cunoa~tem noL_Sunt radiatii pe care noiIe trimitem prin intermediul plantelor. Plantele suntpurtatoarele lor. Daca tu te concentrezi in lini~te ~i-tiidentifici fiinta Cll aceste radiatii, vei deveni receptiva lade ~i'inacela~i tlmp vei deveni mal receptiva la radiat1ile'plantelor. Contactul cu esenta lor este mal u~or pentrutine pe plcm interior, insa noi dorim sa te ajutam sa Iepercepi chiar ~i in lumea exterioara, aceasta te va invatasa te interiorizezi, pentru ca totul va fi daar un singurlucru" . ' .

Un alt mesaj foarteconcret ~i in acela~i timp [oartepoetic a ajuns la Dorothy de la "ingerul peisajului".

'I

"

"

'~I:'I,

~I'iiI",I'i.'I,;.,

.,,"

',

',

'.11

I;:~

.~~.,

~;~i..':

"II.";

i: f." ~;:~

,JI ;',iil'-:.tII,:,

'J

~- '7

,

, :'~1,,-r'"~: .\

.......

Iii

'litl

L~- I

II

!il!

till~I:

~I~

'\\11:"It,'

:!111i

II,i

126 ingerii, fiinte de lumina

"Pentru plante ploaia este mai buna decat apa pecare le-o poate da omul, pentru ea procesele naturale oferaplantelor 0 energie mult mai mare. insa cand omul gase1?teca este necesar sa ude plantele, poate transmite energiacare ajuta plantele la fel ca'1?i cea care insote1?te ploaia.Daca omul gande1?te ca este 0 parte a unei vieti unice,atunci poate transmite multe vibratii, multa energie.Plantele sunt recunoscat9are pentru apa, dar mai alespentru_ dragostea care. poate insoti apa".

I,nca un mesaj al i~gerului peisajului: "Noi putem '

sa lueram eu voi in multe moduri. De exemplu, putemcontrola [orta vitala a fiecarei plC\lI1te,sa 0 facem sa creasca.sau sa scada. Noi nu ne limitam sa punem in mi1?eareenergia vietii, la fel preeum se incarca un ceas 1?isa 0Iasam sa faca ceea ce este mai bine. Noi 0 controlafu cu,grija pas cu pas. Noi am primit anumite forte 1?iIe folosimin masura in care ni se permite. Uisati-va ajutati de noi inexperimentul vostru, pentru a-Iimbunatati cat de mult putem".

~i iata un, exemplu de mesaj dat de un_ ing~r alunui singur tip de planta, un inger al marului: "Inflorirea1?i.a1?teptarea fruetelor viitoare va conduce la noi. Faptulca dintr-o floare delieata, palida, cu q viata scum, se na1?teun mar r01?u, solid, este doar unul din miracolele luiDumnezeu, unul dintre aeele miracole care se petree demulte pri pentru cei care 1?t!usa pii-trea,sca.Daca voi ati fifost capabili sa vedeti mai mult (jeeat ceea ce se petrecede-a lungul unei vieti,' ati fi fost plini de uimire. Copaculcare se dezvolta din samanta prezinta intregul proiect -inseris chiar in samanta. Aeest proieet este sub protectiaingerilor 1?ise manifesta in frumusetea florilor 1?iinsoliditatea fruetelor.Acesta este euvantul devenit materie, '

aceasta este toata creatia, tinuta in echilibru de nivele deviata pe care voi nu sunteti capabili sa Ie percepeti cunivelul de con1?tiinta limitat la care va m6l1tineti dinignoranta. Fructele Pamantului rasar cu ajutorul tuturoracestor forme de viata. Voi oamenii va bucurati de fnicte'-dar faceti doar 0 mica parte din munca', Astfel in catcantecul vostru de lauda ar trebui sa fie mai mar~ decatal nostru."

I:;'

Paola Qiovetti127

~i iata mesajul entitatii care stapane1?te ploaia,((ingerul'Ploii»: "Eu sunt 0 parte integranta a acestei planete-pe de 0 parte iubita, pe de alta parte urata, violenta 1?idulce, cea care impra1?tie viata, transformatoarea, unitain mod indisolubil cu norii, cu marea, cu vantul-euhranese planeta 1?iformez roua proaspata a diminetii. Toateacestea sunt eu. Sunt 0 parte din ceea ee.trfue1?te, ehiar1?i0 parte a eorpului tau flzie. Sunt evoeata eu rugaeiuni,ritualuri 1?imijloaee modeme.., Daea voi oamenii doriti sane dominati pe noi elementele, invatat~ mai intai sa vadominati pe voi in1?iva,natura voastra navalniea 1?iviziuneavoastra limitata. Apoi, flti uniti, flti plini de iubire in numeleDomnului, fiti flexipili la fel cum suntem 1?inoi 1?imiraeolelese vor realiza". '

. ~i iata un frumos mesaj de la "domnul elementelor",ingerul ear~ stapane1?te manifestarea vantului, a SoareIui,a Pamantului, a apei-o invitatie meuta omului pentru ase integra din nou armonios in natura, intelegand ea esteparte din aeeasta 1?itinand eont ea separarea de ea nu areniei un sens pentru ea totul face parte din Dumnezeu.Iata-"Voi sunteti. fill elementelor, sunteti eonstiuiti dinelementele din care faeeti parte. 'Lumea 1?icorpurile voastreau fost create pentru ea sa puteti experimenta 1?iexprimaferieirea (bueuria) Creatorului in infinitele sale manifestari.Omul se distruge pe sine insu1?ipentru ea se simte separat.Dar cum este posibil sa va simtati izolati? Nu 1?titiea vantulface parte din voi, ea soarele se daruie, voua eu fieeare'raza a sa 1?ieste 0 parte din flinta voastra? Nu 1?titiea voiveniti din apa, ea apa va une1?te pe toti 1?iea voi nu putetitrfu fara a respira aer:ul? Cum puteti fl atat de obtuzi 1?isanu 1?titi ea toata eon1?tiinta Pamantului partieipa lasuferintele fieearui individ in parte? Ca aeeasta con1?tiintaexalta Ia bueuria fieearei fiinte 1?ipartieipa la ea? Aeestprineipiu al unitatii e'ste exprimat 1?i reprezentatpretutindeni. Noi doiim sa subliniem elar acest aspect,faptulea fiinta voastra este legata'inexorabil de intreagalume 1?iea voi nu puteti sa maltratati Pamantul ffira a vaface rau voua in1?iva.Unitatea nu exista doar pe plan su-perior, sau interior. Unitatea este globala pentru ca totul

,-.it',

'-

,ill;,i'

~

,

~

iI, 11

i: il

;1111

fll';/1iIiijiJ

11,

n

IIr

'1!

II

128 .ingeriL fjinte de lumina

,!'

este Creatia lui Dumnezeu. Este aici ~i acum. Cine per-turba proiectul global al Pamantului. echilibrulanotimpurilor ~i armonia t1.lturor manifestarilor materiale,perturb a opera s~c(a ~i distruge sperantele legate. deviitorul omului. Noi trebuie sa continuam sa repetam 'J.

aceste lucruri, nu yom obosi niciodata Sa Ie facemremarcate. Uneori va surprinde .violenta elerrientelor? Ele "vor deveni ~i mai violente daca omul nu-~i va transformaatitudinea fata de aceste adevaruri! Iubiti viata, daruiti-va ei.Nu uitati ca [iecare luc~ este 0 parte integranta din Cre-ator ~i in consecinta ~i 0 parte din voi...". .

Dorothy Maclean ~i prietenii sai Eileen ~i Peter, ~

Caddy au acceptat realitatea contactului cu ingerii~ispiritele naturii ~i au pus in practica invataturile pe careIe-au primit, atat la nivel personal, interior cat ~i concret,legat de munca in camp, in contact direct cu natura. "Putincate putingradina plantata de Peter pe hisip a devenit ,

splendida ~i luxurianta-verdeata ~i legume de. toa!e ~

tipurile, ierburi aromatice, flori, mure, zmeura, fragi. Incontinuare au fost plantati pomi fructiferi pe care nimeni .

nu i-a mai putut cultiva in acea zona-pruni, cire!?i, cai~i.Ca ~i cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, produseleerau gigantice-verze de 20 kg, laptuci ,mart cat verzele,ridiChi inalte cat arbu~tii. Findhqrn s-a transfonnat dintr-unpamant de~erf intr-o gradina exttaordinara, intr-unautentic Eden. Vestea s-a raspandit repede in toate paqileAngliei ~i au sosit agronomii, care ins a nu au reu~it sagaseasca 0 explicatie naturala la acea productie incredibilaobtinuta de pe un teren arid ~i nisipos fara ajutorulfertilizatorilor chimici ~i a viermicidelor, a caror utilizarea fost interzisa de catre ingeri. Ziarele !?iradioul au inceputsa vorbeasca despre '''fenomenul Findhorn", astfel incatpe langa agronomi au sosit atra~i de senzational oamenidin intreaga lume. Unii s-au oprit pentru a: lucra cu Dor-othy !?i familia Caddy, astfel s-a creat 0 mica comunitatecare a crescut de-a lungul anilor ~i a .devenit 0 ~coala avietii, in care se invata ~i s~ demonstreaza prin exemple ,

vii care ar trebui sa fie raportul nostru ideal cu natura, cu,'aproapele, cu Transcend.entul. .

Pabla Qiovetti 129

Totu!, la Findhorri, a inceput de -la grad~na ~i.de lacontactul. cu ingerii care supravegheaza dezvoltareaoricarei forme de viata. Fondatorii comunitatii nu aveaula inceput.un alt"SCOP decat acela de a-~i procura hraria.Cu timpul au inceput sa inteleaga ca tot ce~ace.sepetreceain gradina lor avea ca scop sa demonstreze,luinii ca, fii?dintr-o permanenta colaborare cu natura ~i cu forteleexistente in Univers, este pos.ibil sa se obtina rezultateincredib~e chiar unde ar fi parut imposibil.

. Findhom are drept scop de a ne .invata ce se poa,tepetrece c;ltunci cand ne apropiem intr-un mod armoniosde planeta. Noi ne gandim, in general, doar sa 0 dominam~i sa 0 distrugem, in loc sa 0 consideram ca pe 0 creatutavie ~i plina de viata, cu care este posibil sa intretinem 0uimitoare aijanta. Fondatorii comunitatii din FiI)dhom (~ialte multe mii de persoanecare au vizitat in acesti anicomunitatea) sunt convin~i ca toti, ,cu dragoste' ~i ,Cllbunavointa, pot face ceea ce au tacut ei cu conditia de a fiin contact cu ingerii care stau la baza, evolutiei naturii. '

Precum spuneam mai sus, astiizi'Fii1dhom nu mai .

este doar 0 gradina, este 0 ~coala a vietii. Gradina, careiavea ca scop saatraga atentia lumii, are un randament"normal", dupa cum au "SPUSinitiatorii sai,' fiirid mereuluxurianta, dar astazi verdeturile au din nou dimensiuniobi~nuite. Acum Findhom: nu se mai ocupa doar. deagricultura, ci de rezolvarea unor probleme concrete' cucare se confrunta planeta,' cat !?i a unor probleme'spirituale, ,se tin conferiIJ.te, cursuri ~i seminarii; se pub-lica 'cart! ~i materiale informative. G:radina este tratata pebaza principiilor dictate'de ingeri Dorothy-ei Maclean. Nitsunt putine persoanele care ajungand -la Findhom au 'afirmat ca "au simtit" prezenta ~piritelor natuiii, sau chiarIe-au ~i viizilt. .. ' '

Findhom nu urmare~te doar sa atraga oamenii, cisa-I formeze, sa-I ajute sa evolueze. Acum la Findhom vindin toata lumea persoane binevoitoare ~i sunt invatate.cumeste posibil sa traie~ti intr-un mod sanatos, inarmonie cu natura si cu oamenii si in sintonie 'cudimensiunea spiritualii, iar apoi ii trimite la casele lor,

Jl.'\11il i!

tll':'.. ~li.I'

"In'

II

~I

f.'~

_

,

_

IiWlill!'

f

I''_

.

.:11

I '

i

:u iifl:

till

~I

iJUlit'.~II.

.'it'

~,:

~I!

~

I.....

~.

II

II~~

Ii.u,.-"

t .

II

I

,. .t

"

130 ingerij, lJinte'de lumina

pentru a d~monstra cu cuvantul ~i cu fapta ceea ce auinvatat ~i au inteles. ..,

"Daca nOi, care eram doar trei adulti cu trei copiimici, am putut crea aceasta gradina impresionanta, altioameni, unindu-se cu buna1?tiinta, ar putea sa transformeintr-un Eden chiar 1?iSahara", aflrmaDorothy-iar cine ~vizitat Findhom nil ezita sa-i dea dreptate.. AI cui este meritul aces tor lucruri? AI spiritelornaturii, al ingerilor, care la Findho1i1 au transmis inca 0data un mesaj oamenilor-un mesaj de cooperare, de pace,de bunav.ointa.

~

'~;fiOi 'lkglte/ln fM(.rf'lta .C!AV/ll("l/Iludui:;

I] a vedem~ acum un aU exemplu de contact cuprotectorii cele1?ti.

Elisa din Roma este 0 tanara ddamna de 35 ani. Practicayoga 1?imeditatia 1?ide1?ieste de credinta cre1?tina"credein unitatea tuturor religiilor, in existentaunui singurDumnezeu. Cea rilai mare credinta. 0 are in Dumnezetilinterior: Dintotdeauna 'a crezut ui ingeri, deoarece chiardin copilarte s-a bucurat de 1?ansaunorintalniri 'angelice.

Elisa nu dore1?teniniic pentru ea; dore1?tedoar camesajul pe <:.areiI-au' incredintat ingerii' sa fie cunoscut1?i.ascultat. "Ingerii", ~pune ea, "doresc sa se 1?tieca exista1?ivor sa ajute planeta sa-1?irecupereze acel echilibru carea fost pierdut. Lansand aceste semnale de alarma pentrua ne face sa intelegem ca ~untem cu totii responsabili dePamantul pe care traim, au mai spus ca in aceastaperioada multi vor avea viziuni. Ei.de fapt incredinteazamesajele lor persoanelor sensibile 1?iincrezatoare, capabilede a se deschide ip.fata dimensiunilor superioare",

Povestea Elisei 1?icea a contactului sau cu ingerii,'nu difera cu mult de acea povestire de la Findhorn, atatpe plan ideatic cat 1?i in planul continutului 1?i a

"'':I

Paola Qiovettl 131

semnif1catiilor. Diferenta dintre ea 1?iprotagonif?tli'eXperientei dill Findhom,' care s-au confruntat -imediat

~. cu entitatile ,angelice 1?ispiritele naturii, este ca Elisa i-asimtit mereu pe ingeri aproape de ea 1?ichiar i-a vaz~t:

, "Sunt inalti. lumino1?.i, facuti din lumina p\lra,asexuati", poveste1?te."Ei in1?i1?ise defmes,c ca fiinte delumina care vibreaza de Energie ,Divina pura 1?~necontaminata de gandllri". De .cand imi amiptesc, mainte,d~ a adormi ma vedeam alaturi de forme tuminoase carecare imi~vorbeau dulce-1?tiam ca erau ingeri 1?inu~mi erateama. In acea perioada credeam ca a vedea ingeri esteun lucru obi1?nuit un fapt care se petrecea .oricui. Prinurmare, cand am inceput sa merg la 1?coala,ingerii m-auajutat sa-mi fac' temele, ma consolau cand avea:mprobleme, imi erau aproape in orice ocazie. Ca adoles-centa, cand erapllini1?tita 1?irelaxata, ~ inceptit sa audo voce~foarte naturala 1?iam inceput ~a scriu ceea ce lini .

dicta. .Imi vorbea despre cer, despre suflet, despre moarlecare este doar 0 trecerein alta viata. Erau lucruri maipresus de capacitatea mea de intelegere 1?ipentru cultura.mea din acea perioada, iar eu nu vorbeam cu nimeni dinteama de a nu fi considerata 0 mistificatoare".

Ca 1?iin alte cazuri de ac~st tip '1?ipentI1l Elisaexperienta interioara nu a fost 0 cucerire u1?oara, ci un\"mceput al drumului. Prin practica yoga 1?iprin meqitatiea reu1?itsa traiasca () adevarata viata spirituala1?i sa .

experimenteze viziuni mistice de iubire 1?ide uniune 'cuTotu!. Nucleul constarit al acestor experiente a fost mereu,intalriirea cu Fiintele de lumin~, p~ care Elisa le-a simtitin mod constant alaturi de ea, fIinte care incepand cui9.78 i-au dictat mesaje referitoare la viitorulomeniritDespre ele insele, Fiintele de lumina'i-au spus Elisei: '

"Noi nu ne privim pe noi in1?inea1?acum se privescfiintele umane pe eIe insele, c,a fIind 'slabe, .fragile, nepu-tincioase, ci straIucind de aurul Divin care este in noL '

Suntem fiidemni ai TataIui. EI ne-face sa fim alaturide' EI, ca Fii predilecti ai Tronului celest. lubim ceea ceDumn~zeu iube1?te, il hibim pe Dumnezeu a1?a cumDumnezeu ne iube1?tepe noL EI ne-a damit Universul ca

.'

If'Ll,~.

i.~.~

~

.-,J~

~:1

-'.

I

I.

~

~i"

132 . 'lhgerii fiinte de .lumina

s3:-1iubim, fratii ca sa-i iubim. 'Pamantul ca sa-l iubim si. . ",

sa-l protc:;jarn.~i ne-a dat 0 inima mare care este centIul .Iubirii cosrnice... Sa unim rnintea ~i inima noastra pentrua-icere.lui Durnnezeu TaW pace in cosmos. pentru a~ombate ~i a spaIaca un fluviu impetuos cu iubireanoastra, 'c~ rugaciunile noastre ~i cu meditatia noastra

. rautatea~i ura oarnenilor. pentrua cere luI?ina in loc deignoranta. iubire in loc ura. altruism in loc de egoism...".. Elisei. ingerii. ii vorbesc despre lumea lor care este

alcatuita din nivele de vibratii cu care noi putem _intra illcontac~ pe baza aspiratiei noastre spirituale. "Ingerii",spune Elisa," ma impulsioneaza sa trezes.c con~tiintele'!?isa dezvaIui .rnesajele lor. Ei ma invita la iubiI;e. larugaciune, la gandire' pozitiva care 0 poate combate 'pecea negativa: Ingerii au nevoie de colaborarea noastra, .~

.daca noi'le oferim ajutorul, ei pot actiona inspre binele '

nostru. Unicullor scop este de a realizaproiectul divin peParnant ~i fu Univers. ,de a crea arrnonie !?iechilibru peplaneta noastra lucru de care este mare nevoie". .

. Printre nenumaratele mesaje pe care le-a primit del~ ingeri, Elisa:':ei ii place sa citeze unul din 1985: foarte,cIeri".in scopuri ~i in intentii: "Ne manifestarn pentrU vo~, '

irati de.pe planeta Pamant. pentru ca m6mentul este destulde critic. Nu mai este tirnp de pierd~t. Suntem veniti pentru '

a salva planeta voastra !?iavem rievoie de toti ce~care vaoferiti voluntari ~ nu putem proceda altfel. Peste 7 luni .planeta va trece printr.:.un eveniment care ar putea avea ~

urman. foarte grave. .urmariti sa convertiti cati mai multi-oarnem posiDili. vorbiti.-1ede Usus!?i de Dumnezeu; va vorcrede. Noi veghem asupra Parnantului... Suntem ingeriisalvatori, iar fiecare dintre noi are 0 datorie..~ Purificati-varnintea ~i ~a din ce in ce mai mult, postiti. rugati-va.convertiti-va". .

, Cataclismul despre care au vorbitingerii afost celde la Cernobal. care de fapt s-a petrecut cu fix 7 luni maitarziu de la data Ieicare Elisa a prirnit mesajul acesta.. . Eliseiing~tii i-au mai spus: "Ai fost programatapentru 0 rnIsiune importanta... "-care consta din a scriemesajel~ lor, a caror scop are 0 na.tura dubla~e a ne

: ,'.

I,'"

. .

'. Faa/£! Qiovetti 133 r:

face pe noi oamenii sa intelegem ca suntem cu totii'responsabili de plane~a Pamant asupra careia iIig~riivegheaza !?isa ne faca sa av~sarn in plan spiritual p.rin'invataturile lor !?i a cuno!?tintelor lor.. care au Jost.incredintate persoanelor sensibile ~i de incredere. Elisa.urmare!?te ca in contlnuare sa faca cunoscute mesajeleingerilor intr-un mod mai arnplu. iar aceasffi carte dedicqtamesagerilor cel~ti i-a parut C?caziace8;moo bima pentrua ne oferi cu anticipatie Catevclsfaturi. invatarninte pIirnitede la ingeri. . .

./'

"'.

/-

I

!'I.". I~I!

il:I'

"~r ~

JI'h II

II!rl>~

"III

.

,lii,'1j

~ ,Ii:,"

"J,I}!.1~

La'

I{~II

.it,

~jt~.~

,:!I..0'

f 11.,

~

11'1'

'~I· ill1

mll:1,;111.

. 'j'

jt~~'I "i'

'~'p.:1,';;;I

n~~i!1'!iI,d:iU''I

'

; 'U1i\.

'II' .."'I~:

"-

I)

nil

III"

If

I'

.-"-

ft

~-

r

II

'I'I

,:II

I

~;

,I,-: X

.1~~

I " hiar daca oamenii. precum a declarat un teolog,par sa fi uitat de ingeri; ingerii-dupa cum~demonstreaza anumite marturii insolite.:..-nu au

uitat de oameni. De JClpt, se Ctlnosc povestiri despre,salvarea unor barbati 1?ia unor femei, infaptuite de catrepersonaje care au fost des crise in general ca fUnd tineri,inalti, lumino1?i, cu 0 expresie calda 1?i amabila.Caracteristica comuna a acestor personaje eaceea cadispar imediat dupa ce.au infaptuit salvarea.

-' Recunosc ca acest capitol despre ingeri esteintradevar mai putin ortodox, insa nu mi se pare just satrec cu vederea ~tatea povestiri atat de frumoase. Cele lacare ne yom referi au ca protagoni1?ti persoane laice (inafara de cateva in care gasim persoane religioase), insa ebinecunoscut faptul ca in viata niisticilor 1?ia sfintili>rsalvatorii angelici nu sunt rari -in aceasta carte se vorbe1?tedespre Sfc1nta Francesca. care a fost salvata de catreingerul sau pazitor din apele Tibrului 1?ide Sfc1ntul FilipoNero care a fost ridicat de catre ingerul sa~, evitc1ndastfelsa fie accidentat de'catre 0 trasura tractata de patrucainarava1?i. ,

De.ce sa nu spunem ca'$i in viata flintelor obi1?nuitepot aparea din cc1ndin cand fenomene supranaturale?

De ce sa nu credem in posibilitatea miracolului?

Fara a face,c'omentarii 1?ifara ajudeca, iata' cateva "'i

y

"~1,iI.'

" 135 'Paola Qiovetti

. exemple de fapt~ deacest gen. Primul areca protagonist unteolog catolic german,'Bernhard, Ovenberg,care a trait ip secolula1XVII-lea,un pedagog ,

foarte cunoscu t 1?i .. apreciat in patria sa

pentru pretioasa saactivitate de reformatora sistemului scolastic,o persoana care a fostdescrisa in unani-mitate ca fiind corecta1?i echilibrata. lataexperienta sa, poves-tita chiar de'reverendulOverberg:, "Intr-o zi, Insoteam acasa doua maici carevenisera sa ma caute pentru anumite probleme importante1?icare locuiau la cateva zil~ distanta'de mine. In timpulcaIatoriei am ajuns la caderea serii pe 0 campie care seintindea pc1na in ora1?:u1N., ora1?in care locuiau maicil~e,iar traversarea campiei necesita trei ore de caIatorie. Inpofida atentiei vizitiului nostru, ne-am pierqut 1?idupa 0ora de diutari inutile a drumului bun, fiind noapte deja,am hotarat sa cerem adapost la 0 casa de tara pe care amintaInit-o in drumul nostru. Prop.rietarii, sot 1?i.sotie, ne-au primit cu multa caIdura 1?is-au aratat a fi fericiti sa negazduiasca pe toti patru. Au pregatit cina, au mancat 1?ieicu noi 1?idoar dupa zeceseara fiecare s-a retras in camera'sa.

Eu, inainte de a ma culca, am vrut sa citesc unbreviar (cOInpenc;liu).Am deschis cartea chiar la imagineaunui inger. iar timp de cateva minute~ meditat asupra.activitatii benefice a ingerilor. In acest timp am 3:uzit unciocanit us or in usa. m-am dus sa deschid si am vazut untc1narfoarte frumos care se inchina in fata mea 1?i-mi.spuse:'''Domnule. plecati din aceasta cas a inainte de ora ununoaptea, in lini1?te1?itara sa faceti zgomot. Motivul II yeti

j~ ."

~I ""

"

:!Ij~

~111

'

)

":

,JilIII

~{~ili~I"~~;~!I:

~iIII

.,jll

~,

iOOi

-'.

-'.

~~

;

I,~

. I

r:[~it

~~III

1.dIi~~'

~136' ingerii, fiinte.deltlmina

afla dimineata". Spunand aceste cuvinte, ie1?idin cameraIasandu-mafoarte ~urprins. . . .

Era ora 23.30. Am privit din nou imagine a ingeruluisi am realizat ca era identica cu cea a tanarului care imi\r1zitase camera. Atunci nu am mai ezitat, am mers sa-ltrezeSc pe \1zitiu 1?ii-am spus sa pregateascain graba caii;apoi Ie-am trezit pe maici 1?iincateva minut~ am ie1?itdinacea casa tara ca nimenisa-;1?i fi dat seama. In trei ore amajuns in N.,.Hun.trezit pe cei careraspundeau de p01?ta10cala1?ii-am rugat sa ne pregateasca 0 cafea. . .

De abia ne asezasem cand a s6sit un tanarco~erciant,foarte agi1:at.A coborat in graba de pe cal1?i avenit catre noL S-a a1?ezatalaturi de mine, ~poi ~-a dus Ia

<fereastra.! dupa care s-a a1?ezat din nou; dand semne deagitatie. In fine, I-am rugat sa-mi spuna motivul agitatieisale, iar el m-a fa<;:utsa inteleg ca dorea sa-mi vorbeascadoar mie. Eu Ie-am facut semn maicilor sa iasa 1?i,rama1?isinguri,IIli-a spus urmatoareIe: ({DomnuIe,motivul agitatieimele este un fapt incredibil care mi s-a petrecutin'acestanoapte. Cu siguranta a fost un delict! Din motiye desemciu, am dorit sa ajung in N. intimpul serii, dar m-ampierdut pe campie I?idup!iore inutile de ratacire amajuns

'la 0 casa de tara. Pentru ca aveam ~u mine multi bani, am. .ezitat sa cer ospitalitate din cauza fricHde a nu fi jefuit. .

Mergand injujul casei, mi-am dat-seamaca la 0 fereastra .

era lumina. Am privit inauntru 1?iam. vazut 1?aptebarb~ti .cu un aer inspmmantator, a1?ezati in jurul unei ~mese. Inacel moment unul dintreei privi ceasul1?i spus~ celorlalti:Este ora unu. Cu siguranta maicile 1?ibarbatul ~are'leinsoteadorm profund. Estemomentul nostru!S-au ridicatcu un aer amenintator, iar eu nu am II;1aia1?teptat ca ei saiasa; am pus calulla galop 1?ii~ta-ma aici! Sunt sigur caacei oameni au cori1.is 0 crima...!» . . .

Eu, care in descrierea casei am recunoscut acea ....

casa in care am fost primiti cu ospitaIitate, am fost fericits~-i spun ca nu s-a comis nici 0 crima pentni ca noi,'avertizati de inger, am fugit .' .

~~. -

Paola Oiovetti

.J

137

intorcandu~ne in timp, vom gasi u.n ~a1t cazextraordinar de salvare prin intetmediul unui inger, a1

.carui protagonist a f6st reverenduLJohn G.Patton,misionar in insulele Hebride. . . ,~ .

"intr-o noapte," poveste1?te chiar p~storul, "misiunea .

a f6st inconjurata de indigeni ostili, care aveau iritentiaeviden~a de a arde cladirile <iirimisiune 1?ide a-I ucidepere-verend 1?ipe sotia sa. Aflati in imposibilitatea de a se.apara,cei doi soti se rugau la Dumnezeu sa-i ajute 1?icu 0mare surprindere au.reaIizat ca la prim'ele semne alediminetii atacantii plecasera fara a face nimic din ceea ce-1?ipropusesera sa faca. ' .

. La un an dupa acest eveniment, 1?efulac~lui tribs-a convertit -la cre1?tinism 1?ireverendul Patton, amintin-dU-:?ide evenimentele din acea noapte, I-a ihtrebat ce I-aimpiedicat sa-l ucida 1?isa distruga misiunea. Cu 0 enormasurprindere, ~eful a povestit ca in limp ceel1?i oamenii luise pregateau sa atace, au vazutnumero1?i oameni vanjo1?icare faceau de garda in jurul misiunii. Oameni inalti 1?iputemici, imbracati in ve1?minrte straIucitoare, C:uspadein maini. Atunci Ii s-a facut frica, plecand 1?ineintorcandu-sepentru ca se temeau .de acei luptatori care aparaumisiunea. Reverendul Patton a fost convins (1?tnu a ezitatsa 0 scrie) ca ingerii au fost cei care I-au protejat pc el, pe.sotia Iui 1?iopera misionara inceputa in acea tara-indepartata.. .

Povestirea care urmeaza s-a petrecut in anul 1942in China, dupa ce japonezii .au invins in. n"lzboiul contrachinezilor. Datoram aceasta povestire doctorului NelsonBell, care i1?i desfa1?ura activitatea in apropiere de

Tsingkianpu, in provinciaKiangsu. EI era de obiceiaprovizionat de 0 Iibrariecre1?tina din Shangai cuEvanghelii, . pe care Iedistribuia pacientilor 1?itocmai aceasta Iibrarie va.constitui subiectul poves-tirii noastre.

..

I!m

"

,Iii!'I1'1

"'iij

Ii

~,

'111

!1~iI

-.

1<

., .'

II.

138 ingerii, fiinte de lumina

m

intr-o diinineata. in jurul orei noua 0 .ma~inajaponeza s-a oprit-.in fata librariei. Avea la bord cincimarinart ~i era ineareata pejumatate eu earti.Vanzatoru'chihez. care era cre~tin. in acel moment era singur ~i arealizat cu stupoare ca japonezii au venit pentru a-igolimagazinul. Timid din fire,'a inteles .canu ar fiputut opune ~;rezistenta. . .

Marinarii au sarit din ma~ina ~i se deplasau catreu~a magazinului, dar inainte ea aee~tia sa fi intrat. un.domn chinez. imhracat elegant intra in magazin,Vanzatorul nu-l cuno~tea~i era sigur ca nu-l mai vazuse.Din motive necunoscute soldatiijaponezi pareau incapabilisa-l urmeze. ramanand afara ~iprivind cele.patru vitririe "

mart. fara a intra. Necunoscutul ii ceru'vanzatorului sa-ispuna ce doreau acei oameni, iar vanzatorul i-a explicatca japonezii golisera multe librclrii din ora~. iar acum inmod evident era ~i randul magazinului sau. Cei doi s-aurugat impreuria, necunoscutul incurajandu:'l pe vanzator~i astfel treeura doua ore. Soldatii, in mod uimitor. s-auurcat in ma~ina ~i au plecat, , A plecat ~i necunoscutul

--chinez, fara sa fi cumparat nimic ~i fuel. sa fi pus vreo. intrebare despre cartile aflate in librclrie..

Mai tarziu. a sosit proprietarul magazinului,ia,rvanzatorul it intreaba: "Oom!1Ule.credeti iri ingeri?"

"Bineinteles". raspunse Lee.'''Si eu cred". eonchise vanzatorul. .

Doctorul Bell, care a auzit povestirea de la'vanzator.~i care gande~te in aeela~i fel, ne-a imparta~it aeeastaintamplare.

~~Oar sa vedem acum despre mai multe cazuri .,

contemporane de intaIniri cu fiinte angelice.Chiar dad~ ar _putea parea putin straniu. in Statele Unite'apare 0 revista."Guidepost'. in ca,re deseori apar marturii referitoare laexperientele angelice. lata doua povestiri care provin dina~easta revista: prima este din an'ul 1982, iar a doua estedin .anuI1983.

..

Faola Qiovetti 139

o tanara femeie americana povestea asUelexperienta sa insolita : .

«Recunosc ca a fost foarte imprudent din parteamea sa merg la plimbare la apusul soarelui in meandrelemahalalelor de la capatulliniei de autobuz din Los Ange-les. Eram tanara ~i pentru prima datama gaseam intr-unora~ mare.Trebuia sa a!j)tept seara pentru a ma prezentala un interviu pentru 0 slujba ~im-am gandit sa-mi petreecateva ore pentru a Vizita anumite cartiere pe care nu Iecuno~team. Am sfar~it prill a ma pierde pe aeele strazi

. putin frecventate ~i in timp ce cautam sa ma orientez mi-amdat seama ea in intuneric ma urmareau trei barbati,incercand sa nu .se . faea observati. Tremurand de frie~.

. am facut ceea ce fac atunci cand am nevoie de ajutor: aminceput sa ~a rog la Oumnezeu sa ma ajute.

Cand am ridieat. capul, am v~ut un a1 patruleabarbat car€ aIerga catre mine in ~ntuneric.O Ooamne.aeurri eFam cu adevarat pierduta! Eram atat deJerorizataincat mi-au fost necesare qlteva minute pentr'u a-I putead~stinge pe acel barbat in intuneric. Era imbracat cu 0geaca alba straIucitoare ~i eu blugi. iar in mana :avea 0gamela. Trebuie. sa fi avut aproximativ 30 de ani ~i era.inalt de cel putin un metru optzeci. Fata sa era severa,dar frumoasa. Am ~ergat catre el ~i i-am spus: "M-amratacit ~i sunt urmclrita de ni~te barbati. Mi-e friea..."

"Vino" spuse el '~tevoi duce intr-im loc sigur".Era puternic ~i imi dadea un sentiment de

siguranta. . .

. "Nu ~tiu ce s-ar fi petrecut dadi nu ati fi trecut peacolo...L-am rugat atat de mult pe Oumnezeu sa maajute...". .

, Un suras.imperceptibili-a aparut pe buze: "Atume~ti in siguranta". Ne apropiam de statia de autobuz. .'

.' "Multumesc. multumesc frumos!" am exc1amat 'cucaIdura ~i recuno~tinta.

"La revedere. Euphie!" Am -fost surprinsa. Mastrigase pe nume! M-am intors caire el, dar disparuse!

Tot din "Guidepost:' va prezentam 0 a douapovestire:

./:

'~.

~.

' ,

I.

1

il1

,J

nilI

!III

.~

')'"i'~:~~I

.,~~>'.j

:.~~.

iil

l

''I;:J

I

'illi

.

'

1,

I

.

'

.

;

,

'

.I :I~\jj I.~,~

I". :!.j., 'I\,iWI

I '~

\

,I,

....

..

.... . . : .-~.../' .. . . . .. ".. r". ...

. .., .I

'.

~

140. in~eri(ninte de lumin~ .

. «~ram in gnldina din fat~ casei parlntilor mei cand'am auzit pe nea~teptateun strigat.Era fetita no~stra de ..doi ani ~ijumatate. Am alergat in partea din-sp~te a .gradinii,~i am gasi~-6 pe Helen pe.~arare. plangand ~i flihd uda dincap pana'inpicioare.~x:a evld~nt ca a1uneca!>~'7ip;-piscina.Gratie lui Dumnezeu era salvatal Eu insa:amratna~.uimit .

de faptul ca in jurul piscinei nu erau urme de.~pa: d~altfel, fetit~rse gasea la 0 distanta de eel putin1j1ase memde apa. Era imposibil ca ea sa fi ie~U singura. din' pjscina, ~care avea un diametrU de doi mem si 6 adancime de un .'. "metru 1?idouazeci. Timp de ani de zilemi~ain.batut c~pu1cu acest fapt, despre care Helen nu pastnrnici 0 am intire.A continuat insa sa aiba 0 mare teama de apa: 0 teama pecare atunci cand adevenit matura a urmarit sa 0depal?easca cu ajutorul unui psiholbg, care a reul?it sa 0faca sa-~i aminteasca despre acea situatie indepartata I?isa evoce toate particularitatile acesteia. Cand a ajuns lamomentul in care fa cazut in apa, a strigat: .

"Acum imi amintesel M-a luat de umeri ~i IIi-a tras ._t: - I'" '..cuara .. ,

"Cine facea acest lucru?" a intrebat psihiatrul."Cineva imbracat in alb", a raspuns Helen. "m-a

tras afara din apa.'" . .. Parintii Helenei nu au reusit sa afle alte lucruri9 . . .

despre acel petsonaj misterios 'imbracat in alb, darcaracteristicile acestei salvart ne fae sa presupunem ca I?iin acest caz a fost vorba despre uninger.~'.~'.» .

Tot din "Guidepost', care este 0 adevaratamina deinformatii in aceasta privinta, am mai ales inca .douaexperiente. Un om de afacerYamerican, pe llume Bob, a ,

scris personalla ziar povestind aceasta aventura a sa:"Aveam cinci ani ~i ma juca.m cu mingea. .Din

gradina mingea a sarit in strada I?ide acolo intr-un.canal.Nedorind sa pierd acea minge, care-mi placea atat demult, am ie~it in fuga I?im-arn indreptat catre canal. Darchiar in momentul in care ma intindeam dupamingea mea frumoasa, mi-a aparut un inger inalt, .

imbn'icat in alb, luminos, care. m-a apucat de manaI?i mi-a spus : "Nul". ,L-am ascultat. Daca nu al? fi

I:

.'

. .

.j

:' Paola Qiovetti . '. .141. ". . : .. .

facut-o, probabil ca al? fi sfclrl?itinecat ir1 canal."o alta povestire apartine unei feUte suedeze, Karin

Schubbriggs, in vclrsta de zece ani. intr-o zi, .Ka.riI1a fatutcu parinti! sai 0 excursie cu bicicleta. ii depal?ise peamandoi cu mult ~i la un moment dat s'-a oprit pe malul.unui rau, pentru a-I al?tepta. Pe margipea Jiaului a vazutancorata 0 barca mare si a vrut sa se urce in ea, dar a, -alunecat I?ia cazut in apa. In acelloc, curentul era putemicI?JKprin, cCl!'e'nu ~tia sa inoate, a inceput sa se zbatadisperata. In acel moment au sosit parintii sai; inmomentul in care I?i-a dat seama de situatie, tcrtal s-aaruncat in apa incercand prill toate modalitatil sa ajungala fiica sa, dar nu a reul?it. Atunci n ruga pe D1,lmnezeu sao ajute pe fetita sa, sa nu 0 lase sa moara. .'

~i iata ca s-a petrecut cevaincredibil, I?iminunat.Karin incepu sa inoate intr-un mod abil ~i sigur,.sosind lamal in cateva ~ecunde.. Dupa ce I?i-a' revenit, a, povestit: "A fost tbtul amtde stranlu! Dintr:.o data am simtit ca cineva mvizibil era

, alaturi de mine. Maini putemice rmi mil?cau mililile ~ibratele facandu-Ie sa execute miscart de inot. Aveamsen- .

zatia ca hu inotam eu, ca 0 facea cl1tcineva pentru mine..;!"Un caz similar este experienta domnului Mario.

Arist~co, din' Roma. Faptul s-a petrecut in 1954, cand .

protagonis~ul nostru avea cinci ani ~i traia cu familia sain .Napoli. In fiecare' zi Mario merge a sa se joace la unprieten de:al sau, care locuia in acela~i bloc cu el, la.etajul,'superior. Intre apartamenul sau I?icel al prietenului sau .erau doua. etaje. . .

intr-o seara Mario, in timp ce se juca cu prietenul .sau, a auzit-o pe mama sa chemamdu~lla cina I?!pentrlJca era tcirziUa vrut sa coboare scarile in vite~."Insa dingraba", poveste~te el "m-am in1piedicat chiar de prima'treapta !?iam cazut cu fata inainte. Dar chiar cand eramin' pozitie'aproape orizontala ~i urma sa ma lovesc cu fatade trepte, am simtit ca 0 forta misterioasa dar irezistibilam~ tinea in aer, facandu-ma sa planez u~or. Neincrezatordar extaziat, am trait acea experienta minunata cu'senzatiaca visam: zhuram! Am coborat in acest mod primul rand

AI,It i~

II

,~,

. ~

~

,"~

I~

"'I

'."

:11IIi,.

Ii.

i),.

"- III"'1!1

IIIi

ill.

IJ\Ii

'''!

I q!t'II

'1

I

9(1:,

tJ:I'

II

II,

-.

I.afj,

I

.....

"

~

--.

,;~

tI~.u

I !!

. f, II

~b Ii

, tui i'~:~L~

,}

,r..1t'

142 ingerii, fijnte de lumina

de' trepte, apoi' cand am ajuns la unr:ultorul etaj corpulmeu-mereu .ridicat. in aer-s-a intors 1?ia strabiUut in:zbor ~ial doilea rand de trepte. In fmal m-am regasit infata u~ii casei mele.Totul a durat cincisprezece secqnde: '

Rava~it ~i emotionat am'sunat la sonerie, iar candmama a venit sa-mi des-chida am strigat: "Mama, amzburat!". Dar ea nu a dat nici 0 atentie cuvintelor mele ~imi-a spus sa mergla masa.

~tiu perfect ca T.lUam fost in stare sa descriu intr-o maniera exacta sehzatiile multiple pe care Ie-am trait inacele momente. De at:unci acel ev~niment minunat ~i reala ram as fmpregnat profund in inima ~i in mintea mea ~i.de fiecare data cand il evoc mi se pare ca-l retraiesc."

Ca drept concluzie, yom folosi 0 povestire deosebitaspusa de reverendul Billy Graham, autorul unei cartide~pre ingeri:. . ,

"DoctorUl S.W.Mitchell, un Cunoscut neurolog dinPhiladelphia; s-a dus la cu1care dupa 0 zi extrem deobositoare. Dintr-o data, a fost trezit de cineva care bateala poarta. A mers sa deschida ~i s-a trezit iri fata uneifetite imbracata saracacibs ~i tulburata profund. Fetita i-a spus ca mama sa era foartebolnava ~iI-a rugat sa meargacu ea saD viziteze, Era 0 noapte friguroasa, cu multazapada, dar cu toate ca doctorul era foarte obosit s-aimbracat ~i a urmat-o pe fetita. . ,

Ajuns la destinatie, a gasit.,.ope-mam~ fytitei in casa,singura, suferind de 0 pneumonie grava. I-a acordat primulajutor, apoi a telefonat laspital pentrtl a-i pregatiinternarea in ziua urmatoare. Inainte de pIecare i-a facutcomplimente pentru inteligenta ~i curajul fetitei sale.Femeia I-a privit intr-un mod straniu ~i i-a 1?puscu tristete:"Fata mea este moarta de acum 0 luna... ". Ii spuse apoi capaltonul ~i cizmulitele sale erau alaturi, in ~ifonierul cuhaine.

Stupefiat, doctorul Mitchell a deschis ti~a dulapului~ia gasit paltonul cu care era imbracata fetita care-l trezisepentru.a-l conduce la capataiul mamei sale bolnave.

P.;litonul era cald ~i uscat ~i era de neconceput cafusese imbracat in acea noapte reCe ~i umeda."

~

Faola Qiovetti . .143,

incheiem aici povestirea lui Billy Graham; care dupa .

acea I)oapte a fost convins ca in acel moment de disperare,un inger s-a prezentat la el, sub hainele fetiteLUn inger,sau insa~i fetita; de fapt nu era 0 mare diferenta. .

~

OZincO§' ;,paid de UnlfYt/lJeIlltie (I/IW.eiiCii, .

l .ceasta-,experienta'Cl.l totul speCiaHi! mi-a fostpovestita de Q prietena draga, doctorita Oede Rivadin Milano, care se ocupa de psihodinamica ~i

are un centru adecvat unde tine cursuri ~i semi:parii. latadespre ce este vorba: '

"Cu' cativa ani ih urma am aflat ca 0 prietena dragaavea 0 tumoare la fica~, diagnosticata de catre un specia-list faimos din Milano. Eu mi-am spus ca trebuia sa facceva pentru ea ~i am dus-o la Varese, la oalta prietenacare este. pranoterapetita ~i pictorita. Ea tr~e~te intr-oc1opotnita unde picteaza ~i i~i trateaza bolnavii. Am descinsintr-o atmosfera foarte lini~tita ~i vesela, ca,re contrastain mod straniu cu situatia reala, pentru ca bolnavei i-aumai fost date doar dolia.luni de viatardar in pofida acestuifapt ne simteam mexplicabil de fericite, ."

Dupace s-a terminat tratamentul, am ie~it dinclopotnita ~i am intaInit iJpediat doi barbati. unul de1.70m, iar celaIalt mai inalt. Unul avea 0 infati~are putinslava, iar celaIalat. avea trasaturi longiline. Amandoi erauimbracati in mod obi~nuit ~i vorbeau 0 italiana perfecta,insa eu 0 cadenta stranie, care te facea sa bam,1ie~ti canuerau italieni. Ne-au oprit ~ine-au intrebat despreo stradaanumita, pe care 'noi nu am ~tiut sa.le-o aratam, pentruca nu eram din ora:~. Ne':'am continuat drumul. dar doardupa cativa pa~i prietena mea ~i eu ne-am uitat in urmaspunand simultan: "Dar cei doi erau ingeri... P' Cei doi dejadisparusera!

Nu ~tiu ce ne-a dat certitudinea, mie '~i p.rieteneimele, ca fusesera ingen.$tiu ca am intuit acest lucru, iar

1oj(

.;:,;

iii~II

,.

'!I'I

I~i~

"

,i~~1lilt

ill.'11!i~

I'

i

~ ij !

"

,~I

~

144 ingeril fiinte de lumina

prietena mea trale~te inca ~i acum, ,este bine, cat despretumoare. nu s-a mai gasit nici 0 unna. Nu pot oferi probe,dar senzatia noastra ca, am intalnit doua persoanedeosebite a' fost precisa ~i foarte vie. Probabil a fost legatade acel mod straniu de a vorbi, acea bucurie inexplicabilainainte de intalnir~, radiatia pe care acei oarneni 0 emanau,toate acestea impreuna; alaturi de vindecarea prieteneimele, ne-au convins ca am inta1nit cu adevc1rat doi ingeripazitori. '" . . ,

Dede Riva a acceptat faI-a probleme ipoteza unei, interventii .angelice, pentru ca nu era 0 novice in ceea ceprive~te acest tip de experiente . "

"Am avut deseori senzatia ca stint ajutata.",poveste~te ea," Prin natura mea .sunt 0 persoana d~st1:l1de fricoasa ~i ma chinui sa depa~esc anumite s~tuatii. Inca.de mica am simtit prezenta ingerului .pazitor: In acea pe- .rtoqa chiar doream sa las, un lac liber alaturi de minepentru ell Aceasta senzatie de prezenta continua inca, iarcand arn nevoie de ceva, ma gandesc laingerul meu pazitor.Apoi, la un moment dat ceva se schimba,. starea meainterioara se transfonna intr-un mod inexplicabil, iar eusunt diferita-~tiu, s~nt sigura ca ma ajuta cineva!"

Ce comentarii se mai pot ~acela experiente de acestgen? Nici ulml, dupa parerea mea: Atitudinea cea maipotrivita este de a lasa faptele sa vorbeasca singure, iaraceste povestiri i~ivor face efectul asupra noastra. Precu~yom vedea in capitolul unnator, experientele angelice parsa fie mai numeroase decat gandeam; poa~e apar doarcand c;:erem, cand vorbim despre ele~ sau <;and avemincredere in ele...

'~~w

, -kli .

=-=;;j- ~_..._---_..-

J!

XI, "

() amdteta OMtfua i/Jlj~

I e s-a petre cut cu mine in 1982 de am inceput safac 0 an~heta asupra experientelor angelice? Cu

, 'siguranta aceste initiative nu pot fi explicate logic. .

Pana intr-o ~umita zi am fost cunfundat cu totul in viatamea normala (adtnitind ca viata obi~nuita poate fi nor-mala), iar in ziua unnatoare arn inceput sa fac ancheta..."Astfel a inceput.sa povesteasca doctorul H.C.Moolenburgh,un medic olandez, insolita ancheta care I-a mcut sa punala 400 dintre pacientii sal neobi~nuita intrebare: "Ativazutvreodata in viata dumneavoastra un inger?" '

, "Cititdrul 'nu trebuie sa se gandeasca ca mi-a fostu~or sa pun' 0 intrebare de acest fel" a precizat imediatintreprinzatorul doctor. :'De fiecare data cand puneamintrebarea eram foarte stingher ~i alteori aveam chiarpalpitatii. Mi-a fost mai u~or cu femeile, nu ~tiu dt ce-poate pentru ea in epoca noastra femeile sunt cele careau cultivat simtul frumosului..."

, 'Depa~ind stinghereala provocata de intrebare,Moolenburgh a observat in primul rand reactiileinterlocutorilor sal, pe care le-a descris dupa cum unneaza:-65 de perseane, adica '16% dintre cei interpelati, au '

reflectat'in mod serios asupra intrebc1rii-45 de persoane(II %) au avut 0 reactie cu totul diferita, adica au izbucnitinras. nu un raB sarcastic sau batjocoritor. ci un ras spoh-tan~i veselc¥e afinna ca aseinenea lucruri nu exista;-

II

.I~

~I

! ~,,~[I'

~f :,I~

I

:~"

I~I~

.ml..

I

IE

~:II'

!I~~\l

r~

!I~~r

!',I~~

,Ii

r~: "

~IJ~.:. I'I

!:~II~.q

,,~~ 1I~~~II\

!!hl

I,,'ill~ram

tiw"

f~U;

I

Ii

" il'

.

!1

! IIII

,ili1iU~1"Ii':R!~u:

-'j

.~...

!"

I"

-

't .~,!

~,

~.;

I"i.~r~;L."_'i

I

i'; .

.

.

.

,i., I'

\6:',11

~

146 ingeiii, fiinte de lumina

37 de persoane (9%) au ramas perplexe;-Alte 37. aureacponat cu 0 satisfactie enorma: satisfacpa celui caregase~te 0 confmnare nea~teptafii la ceea ce gandeadeja;-19 persoane au reactionat negativ. cu suparare ~i farasimtu1 umorului;-9 au afmnat di deja trcliau cu un Inger:sotia sau sotul;-Alte 20 au reactionat in manieraconstructiv~: '''Nu. nu mai vazusera im inger, dar..." ~isImneau 0 poveste care avea legatura cu acea lumemisterioasa. .

Evaluand in mod global reactille celor pe care i-aintervievat. doctorul MQolenburgh a observat ca pentrumarea majorhate (89%)-chiar daca au fost [Hnte .;credincioase sau nu-intrebarea despre ingeri nu a fostdoar 0 intrebare banala. ea provocand reactii emotionale .putemice. EI a conc1uzionat: ."Omul occidental nu esteamt de materialist cum pare de cele mai multe ori. Treb\liesa trcliasca intr-o lume in care totu1 este gandit ~i organizatin mod logic ~i rational. Dar daca se indepiirteaza putinaceast filtru rationalist, omul secolului nostru este inc~profund legat de lumea misterelor."

Inainte de a ne- referi la rezultatele concrete aleanchetei, voi povesti experienta angelica pe care a trait-ochiar doctorul Moolenburgh. EI.poveste~te, in cartea sadespre ingeri, ca unu1 dintre lucrurile c~.lemai frumoasede pe Pamant este cerul mereu shimoator, strabatutcontinuu de nori multicolori ~i deseori 'brazdat decurcubee. .

"Copil fiind, ma gaseam intr-o zi in fata casei ~ipriveam cenU. Toamna era aproape, se simtea mirosul defan strans, de ciuperci, de dalii inflorite. Ceru1 era albastru,dar acolo sus trecea un nor alb. In limp ce eu obs'ervamacest nor, am V3.zutun inger gigaritic care cobora pe dtineleplajei. Capul sau era acoperit cu 0 panza subtire, a~a cumpoarta arabii, aripile sale erau de abia intinse ~i u~oare:Ingerul era imbraccrt cu ,0 mantie lunga care ii ajungea'pana la pamant. Picioarele nu se vedeau. Ingenil stateaacolo foarte tacut ~i observa lini~tit panorama. Cerul dinjurul sau parea mai vast ~i mai profund ca de obicei. Apoiimaginea a disparut treptat.f?ieu m-am regiisit uitandu-ina

~~ .=.,~~.~ .._~~---..........

Paola aJQvelti 147 .

la nori. Lini~tea acelei dimineti de toamna patrundea oricelucru. ..

Ce am V3.zutcu adevarat in ace! moment? A fost .

imaginatia mea care a p'roiectat un Inger pe cer? Sau a ,

fost vantul eel care a.modelat ocazional un nor, astfel incatsa s.emene cu un Inger? Sau esie vorba de altceva? .

Nu 1?tiucu siguranta daca am vazut un inger? Darchiar 1?iastaii, cand ma gandesc la. ayea zi de toamna,simt in jurul meu 0 mare pace 1?i0 mare linif?te..."

Sa ne reintoarcem la ancheta facuta de doctorul .

Mqolenburgh, care a fost probabil inspirata de acea viziunea unui inger. Din 400 de persoan-e interogate, un procentajfoarte mare, adica 31 de persoane au povestit ca au avutintaIniri personale cu fiinte angelice, au mai fost inca 61de persoane care' au povestit despre experienteparanormale f?i.7 care s-au referit la experiente de fron-tiera (au fost pe punct sa moara 1?iin acele'momente auV3.zut1?iausimtit1.ucruri care Ie-au impresionat in mod,part~cular). Sa vedem cateva exemple:

o tanara doamna a fost in pericol cand a adus pe .

lumepe copilul sau. Noaptea a vazut 0 scara ,de argintcare conducea catre cer. Acolo sus.in<varful scarii'a vazutun inger, care parea ~a 0 af?tepte f?ipentru un moment aavlit posibilitatea sa aleaga daca va ajunge la el sau se vaintoarce la sotul f?ilcdiul sau: A ales sase intoarca f?idin

t,!~

".1:~j,!9il"11~

q!

~~

nM

nIl"""

''''Ii-"1:.Ii."

1~

n{

,,:111I

I~:;

I~!I~tl'.

t il1:;:[11I'v,

1',11~f,iI\~.I.,!!.,";Rtf

t~;art.,

,1,

,J~ I

~i1\

~L

". ,J ~

148 '

ingerii, filnte de lumina

acel moment a inceput sa se simta mult'mai bine.De§tul de asemanatoare este experienta unui barbat

care in unna unui accident automobilistic'era internat inspital cu rani la cap~i la picioare. ~i iata di vede 0 u~aplina de lumina ~i 0 figura angelica care i-a facut semn.EI a fost cuprins de 0 dorinta imperioasa de a 'unna aceafiinta, dar imediat dupa aceea a refIeetat ~i s-a decis sa seintoarca pe Pamant. '

"Scara cel~sta, poarta cerulut exista inca, precumexista ~i in tiI:npul Iui Iacob", comenteaza Moolenburgh."~i este adevarat ceea ce zicea Goethe: .lumea spiritualanu a Qiparut, inima noastra este cea care .este inchisa ~imoarta." -

Precum demon~tieaza ancheta despre care vorbim,exista insa exceptii: persoane care vad ingeri a,tat in starideosebite de con~tiinta, ca in cazurile prezentate ante-rior, cat ~i in stari obi~nuite de con~tiinta. De exemplu;un barbat povestea ca a f9St intr-o zi in. biserica culogodnica sa. Deodata, aIpbii vad in .apropierea altaruluio lumina ~llba, care nu-i orbea ~i care era de 0 frumusetesupranaturala. Lumina era atat de puternica incat aumbrit complet figura preotului care tinea ace a slujba.

Povestind acest episod doctoru)ui Moolenburgh,barbatul eta pe punctul de a incepe' sa planga. EI a

. subliniat de mai multe ori -ca~i Logodnic-alui a v~ut acelp.~ilucru ~i ambii considerau acea experienta drept cea' maipretioasa experienta din viata lor: lumina Ie-a, transmis 0stare beatifica de pace ~i de binecuvantare. Mai tarziu, 1-au rugat pe preot sa Ie explice fenomenul, insa el nu vazusenimic. '

. Unul dintre cei mai quni prieteni ai doctoruluiMoolenburgh a pavestit aceasta experienta: se gase~ intr-Q perioada dificila in care se temea pentru viata sa. Intr-ozi era la telefon ~i vede !ntrand pe nea'~teptate pe fereastrainchisa un inger: 0 figura extraordinar de luminoasa. Acestinger i-a spus catevacuvinte de consolare, care au fost euadevarat providentiale,apoi diSparu. "Acum inteleg de ceingerii sunt reprezentati cu a,ripi: este lumina pe care ei.oemana care da aceasta impresie!". comenta aceasta' persoana.

- -

,.J Paola aiovetti 149

o pacienta a doctorului Moolenburgh poveste~te unalt fapt deosebit. De, mica traia la tara ~i in apropie'reacasei sale locuiau 0 familie de tarani. .intr-o zi, mama sa aaflat de la doctor ca fiica t;'iranilor era pe moart~. A me!,s.imediat la familia acelor tarani pentru a se ruga cu ei. Inlimp ce se rug~u, au auzit pe c~eva batand cu putere lau~a. Mama bolnavei a mers sa deschida ~i s-a 'gasit in fata '

unui tanar care a intrebat-o: "Doamna ce se p~trece aici?"Aceasta i-a raspuns: "Fetita iDea e~te pe moarte".Atunci tanarul s-a indreptat tara ezitare catie. ca-

mera fetitei, ii puse 0 mana .pe frunte ~i in numele' lul.Usus Hristos a alungat boala. Apoi a parasit casa prin u~.a.din spate ~i nimeni nu I-a mai vazut. La tara, unde secunoa~te toata lumea, nimeni nu i11?tiape acel barbat ~i

'uici nu putea da nici 0 relatie despre d.. .Imediat ce barbatul a ie~it, fetita ~i-a revenit din

coma ~i dimineata a: dorit neaparat sa mearga la ~coala.Acest fapt. s-a petrecut cu 30' de ani inaintea anchetei.Fetita crescuse, devenise femeie si se simtea foarte bille.

. Un alt caz tipic: 0 fetita' de 12 ani traia intr-osoci~tate de persoane care practicau mult spiritismul. Eiii era deseori teama de ceea ce se petrece in casa ~i d~seori

_ se ruga sa fie ajutata. intr-o zi, se plimba singura intr-opadure cand dintr-o data s-a -gasit in fata unui barbat:acesta nu veriise de I1;icaieri,pur ~i simplu aparuse. f,..veaun aspect cu totul nonnal. Barbatul s-a apropiat ~i-i spuse ·

ca nu trebule sa-i mai fie teama - ~i din acel moment nu i-a mai fost. De asemenea, i-a mai spus ca drumul sau nuar fi fost u~or, dar Domnul a fost mereu cu ea. Apoibarbatul a disparut pre cum aparuse.

. Aceasta experienta i-a lasat'in intetiorul sau o'senzatie de fericire care a durat 0 saptamana intreaga..Din acel moment fetita a fost capabila sa distfuga dacafenomenele la care asista erau de spiritism autt~ntic sau nu.

. 0 alta pacienta a povestit doctorului Moolenburghca bunicul sau fusese,misionar in Africa. intr-o zi, acest'pastor a facut 0 caIatorie intr-o zona solitara pentru a..-merge in cautarea unui membru al comunitatH,sale ~fnu~tia ca doi hott erau pregatiti sa-l jefuiasca. Atacul nu a

~

~

~II ,

II

,n ~I

r~No

~~II

i"~lj

'I~!

ili1!!"i.!"

~!W

'

1ti!.1,"

'ill~;1, I~

..1,II!II;

111I11'

m\1II

~II

I

'

'\'

1II '!J I

Ii It,

. I

,

'.............

m 1M,tr I';IraH,

t~j

. 150. ingerii fJinte de lumin<4

mai avut loc pentru ca doi barbati imbracati in alb I.-auinsotit pe pasl9r. Cei doi hoti au povestit acest fapt lacarciuma, iar carciumarul povesti acesta intamplare .pastorelui, pentru a-I avertiza ~i pentru a-I face sa fie PIl:1- .dent. Pastorele insa nu v8.zuse cele doua personajeimbracate in alb care-i salvasera viata. .

inca' 0 povestire provenita de la 0 tararlca olandezacare locuia intr-un sat din apropierea ora~ului Amsterdam,pe 'nume pen Helder. Ac~st ora~ avea un cartier in care sepractica pros}itutia organizata. unde trfua un' proxenettemut de toti. In acest cartier trfua un barbat numit "sfantulBreet", care reu~ise sa aduca anumite prostituate la viatanormala-ceea ce il deranja pe proxenet, deoarece avazutca astfel ii scad ca~tigurile. intr-o seara, ciIieva'a sunatlapoarta sfantului, care s,.a trezit. s-a im.bracat ~i a vazut 0persoana care-i spuse: "D9mnule Breet. la ntimarul 24din strada Jansen este un bolnav gray care ar avea nevoie

, de vizita dunmeavoastra."Breet s-a imbracat repede, ajunse la adresa indicata

~i suna. Mai intai nu raspunse nimeni, iar apoi 0 vocesuparata intrebacine este. Breet ii explica pentnl ce venise,iar celalalt tot mai suparat ii spuse ca nu era nimeni bolnav~i dorea sa fie lasat in pace. Breet s-a intors acasa perplex. .

Douazeci de ani mill tarzi.u un barbat a mers sa-Igaseasca pe Breet ~i ii ceru 0 intrevedere, in cursu I careiaii spuse ca el era barbatul care fusese in acea rioapte la el:"Va uram atat de mult". li spuse. "incat doream sa va ucid.Am gandit modul in care sa va fac sa ie~iti noaptea singur~i sa va arunc in canalul care trece prin fata adresei pecare-v-o dadusem. Dar dumneavoastra ati venit insotit dedoua persoane, una'la dreapta ~i alta la stanga. inc:U nuam avut curajul sa fac nimic." " .

Breet ii spuse ca ie1?isesingur. dar celalalt a insistatspunand ca atM el cat :1?icomplicel~ lui au vazut bine caera insotit de doi oameni. Barbatul. carefusese savorbeasca cu Breet era proxenetul, care intre timp i1?ischimbase viata- $i dorea sa elimine gre1?elile trecutului.

'0 alta ipoveste. provenita tot din Olanda. din,apropierea Amsterdamului. A fost povestita doctorului

'.%;

..

Paola Qiovetti 151

Moolenburgh de catre 0 pacienta. 0 doamna batrana. intimpul celu!, de-al doilea. razboi mondial ea trfua intr-unora~el din apropierea capitalei, iar fiul sau studia la .

Amsterdam ~i se intorcea mereu acasa lasfar~itulsaptamanii. in fiecare duminica ea era cea care-l insotea

, la tramvaiul care-I ducea direct la AmsterdClfIl. inti--odumipica i~i saluta fiul, privind tramvaiul care se indepartaapoi se intoarse pentru a merge spre casa, cuprinsa degandul cabfuatul sau va mai fi "0 saptamana departe deea. in acel'moment doua maini puternice 1?isigure 0apucara de sub .brate 1?i0 trasera de sub rotil~ unuitramvai,care chiar in momentul acela venea din directieopusa. Salvatorul 0 lasa sa mearga 1?icand ea dod .s:i-imultur:neasea, nu mai zm pe nimeni. Strada era eompletgoala ~i ea era singura... Cui sa-i atribuie aceasta salvarein extremis? Protagonista nu avea dubii1?i se gandea la 0interventie supranaturala.. .

lata in fine 0 povestire care prive1?te0 salvare lascara mare, aceea a unui corp d.earmata finlandez. Nu amtrat in ancheta doctorului Moolenburg, insa tot el a fostcel care a seris-o. in 1939, puternica annata rusa a cotropitFinlanda, nimeni nu seindoia ca marea armata rO$ievainvip.ge mica armata finlandeza. Dar lucrurile nu s-aupetre cut a~a, mica armata finlandeza reu~ind sa scape.Asa cum a scris Winston Churchill in Memorjilesale, acestfapt a suscitat surprindere 1?iemotie in toata lumea. RU1?iiau facut 0 manevra cle1?te,dar finlandezii au fugit dincursa. Cum? Nimeni nu a inteles acest fapt. Armatafinlandeza parea sa n.devenit invizibila. Ani mai tarziu unmeinbru al acestei armate a povestit ca in acele momentedramatice a vazut "ceva"-~i acest ceva era un Inger carea facut, in mod evident. un miracol... #

~~Doctorul Moolenburgh a conCluzionat asupra

, ,anchetei sale. observand ca daca 31 de persoane din 400intervievate de el au -afirmat ca au vazut un inger,transpunand aceasta cifra la populatia tclrii sale a obtitmt

'J

" .

~

'

.

'

.

,01';L

. ;"": .'1~I9

, i~

~

11

'I,I

'I: I'

.~~

'

~'. ,

,if)r!

.....

n'.'~

II', I...

( iII.!

';I..~',

~I~:II'

."11

!.II

'\

152 ingeril flinte de lumimi

IIiH

date, remarcabile: "Admitcind cu prudenta ca doar unolandez/din 0 sutii aT fi vazut. ~n inger (dar procentajulobtinut pe el?antionul meu este cu mult mai mare!), acestlucru inseamna ca la 0 populatie de 15 milioane de locuitori .150000 au intalnit cel putin unul! Este vorba deci desecretul cel mai bine pazit al secolului nostru. Este nevoiesa luam in considerare faptul ca populatia noastr~ estefoarte disponibila pentru a vorbi, pana in punctul in carein. timpul razb.oiului ~ra destul de dificil de a tine secreteanumite operatii I?iatunci era problema de viata sau de'moarte'" .

Moolenburgh considera acest calcul ca fiind foadeprobabil I?iarata procentajul mare de intalniri angeliceinregistrate de el'este intant de faptul ca I?iel a avut una: '

, "Probabil",spuse, "eu am atrp,s mai multe persoane careau avut experiente angelice decat un alt anchetator carenu ar fi.avut aceeal?i motivatie: De obicei in viata, pe caimisterioase ajung saq;e inta}neasca persoane care seaseamana'"

, In orice caz, dac~ inaintea anchetd Moolenhurgh'gcindea ca intr-o perioada oamenii vedeau ingerii' in timpce astazi nu"i mai vad deloc, dupa ancheta conciuzia lui afost urmatoarea: "Yngeriisunt vazuti la -reIde mult c~ 1?iin,trecut, dar nu se mai vorbe1?te,deloc despre aceasta." .

Sa recunoal?tem ~a dupa ce;~ citit experienteleangelice prezentate in acea~ta carte, simtim impulsulirezistibil sa povestim 1?ialtora toate aceste minunateexperiente, aceasta fiind cea mai buna modalitate de a.convinge oamenii ca ingerii exista.

Personal imi amintesc ca acum 12 ani, ccind aminceput sa culeg pe:qtru 0 ancheta al?a-numitele"experienfe din pragul mortii~"(hear death experience), amintampinat initial cateva diftcultiiti: oameniIor Ie era teamasa vorbeasca de acele trairi speciale.Se temeau ca nu vorfi crezuti, ca vor fihlati drept nebuni 1?iaceasta pentru ca

, in mo~entul in care au vorbit pentru prima oara despreacest lucru au citit nein'Crederea din och1i ascuItatoriIor.Mai mult decat abU, un, barbat mi-a spus: "Eu 1?tiucadumneavoastra ma credeti. deci va voi povesti cD.placere' .

N.

.'

Paola Qiovetti 153

ceea ce am vazut intre viata 1?imoarte. Pana acum nimenim-a crezut. a1?aca la un moment dat nu am mai vorbit

,despre acest subiect~" ,

, -in ultiinii ani atmosfera s-a transformat mull. Aufost publicate multe povestiri despre exPerierrt,eledinaintede moarte I?Is-au ocupat de aceasta persoI)aje respectabiIeI?Ifoarte credlbile: medici, psihplogi, profesori unlversitarLAstazi, cin~ovesteste ca a fost in coma sl ca a trait lucruriextraordinare, nu se mai loveste de neincrederea celorlalti,cide interes 1?ide curiozitate'. .

L~crurile ar putea, cu timpul, sa ia acee,al?idirectie '1?iin ceea ce prive1?teconceptia, oamenilor despre ingeri.De fapt, este bine sa realizam ca suntem dispu1?isa credemin diavoli, chiar organizam congrese pentru a disc utadespre ace1?tia,dar de ce nu facem acela1?Lefortpentru acon1?tientiza ~acar prezenta ingerului protector? Aceasta

'credinta nu poate decat sa ne aduca lucruri buIie pentru11.0i:a crede in el semnifica, intr-o, ultima analiza, a faceapella cea mai buna parte din noi in1?ine; ascultcindaceavoce intertoara con~tanta 1?imereu prezenta, care' ne

, , impinge mereu catre biI1.e.care ne solicita sa mergem sane intaInim cu viata I?icu apToapele cu incredere 1?icudragbste, care ne invitii sa ne ridicam privirea catre inalt.ajungem de fapt sa descoperim tot ce este mai frumos innoi 1?iin ceilalti.

Daca am sti sa ne abandonam sunetului interioraI acestei voci, lucrurile ar merge infmit mai bine pentrunoi, pentru cine traiel?te alaturi de noi. pentru lumea carene incOJiljoara.De ce sa nu 0 facem?

I:'.' ...i"

i

c--,-~~~=_,,~

m

j~1

, . "IJj.II

1';. fl.

[~.

I~~

!if!"~~~I'IPlit!

~QI~

"

~

~!:',1~<j

.,

,,~ij

~~"

l"iIlj

Ji1~LI

~I

J~

.

!

~.

~

~

I

II,

1!1 !rirB~

dUI

It 'I

~'m

" dmj! I

.. i,I"

,

..!

r' \1

ii' I

Wjil. ,.:1

lII

I

I

-' F.Oli

'(Iii

!Wf\,

........

.~Ir1~~

r~JII'

!II

'ill..

, '~

'I~u~

-~.

Jj)1,.

~

,I

';I~j;

.

.

"f": n,.

I.

t

~,n~~

!~i "

~34~,,:

'J

Q~

XII....

!J7fiMvtaj fYotJJla9lJ:~w

Qt M'!JRMd/If'§.itot, <Un' i/JlfJ~fienlittl ~01gin::

11n capitolul dedicat Fiintei de l~miI1Eiamprezentat

o cateva cuvinte ale doctoritei Elisabeth Kubler-'. Ross: ",;.Fiecare persoana este insotita de la

na1?tere pana la moarte de fiinte spirituale. Toatel lwneaare acesti insotitori, fie ca credeIIl-c-Saunu... Pentru caiubirea divina este neconditionata si nelimitata, fiecare .

prime1?te acest dar chiar de la'na1?tere.' COPiiinumesc ace1?tiinsotitori "tovara1?i de joaca" 1?isunt perfect con1?tienti deprezenta lor. Cand incep sa mearga la 1?coala, adultH ii-facsa uite de acesti Prietem,.." ,

Elisabetb Kubler.-Ross i1?istIstine aflrmatiile dupaani 1?iani de observatil asupra persoanelor in pragul mortii,dintre .care multe, primind ,"solia"; au regasit 1?iaurecunoscut acel Prieten 1?iis-au abandonat cu incredere:Deci, 0_experienta directel.

.Increderea in ingerul pazitor face parte din traditie1?idin invataturile religioase. Prima referire la infati1?areaingerului pazitor 0 gasim in Psalmul 91: "Pentru ea refugiultau este Domnul 1?ii-ai adresat rugamintea Celui Preainalt,nu ti se va petrece nimic rali, niei 0 lovitura nu va ajungesub acoperi1?ul tau. El va da ordin~. ingerilor sai sa-tiindrume pa~ii'. Te vor purta pe mainile lor pen tru ca

.picioarele tale sa nu se impiedice de niei 0 piatnl." (9-13)~..~..~~.

~i

~,

il:

J~

_.,", ~'.' ~:

Faola Qiovetli

'Doctrina inge-rului pazitor a fostconfirmata sf decodi-ficata de cati-e SfcintuJToma D:Aquino (1226-1274). Acest maremaestru spiritual al

. cre1?tinatatii 1?i indis-cutabil un maestru inteologie, autorul m~-tor scrieri filozofice 1?iteologice, in opera safundamentalel SummaTheologlca a):lcordat 0mar~ atentie ingerilor .1?ituturor p~oblemel()r .teologice conexe cu ace1?tia. A vorbi cu atata. acuratete 1?iprofunzime, 1?tiindsa se exprime intr-un mod atat de

. convingeltor 1?isugestiv incat contemporanii scli I-au numitDoctor Angelicus (doctor in angelologie), '

Sfantul Toma afinna ca ingerii sunt de nat~rel purimateriala 1?ispiritualel, cel numarullor este inca1culabil,ca sunt, diferiti prill intelepciune 1?iperfectiune 1?icel ex-ista chiar 0 ierarhie angelica formata din trei triadeexistand mai multe ierarhii: Heruvimi, Serafiini si Tronuri{prima triadel), Domnii. V!rtuti 1?iStapanii (a dotia triadel),Intaiet<1rij,Arhangheli 1?iIngeri (a treia triadel). .

Ingerii ~u existat intotdeauna 1?iau fost creati deDumnezeu inaintea lumii materiale si a omului. Ei sunt .dotati cu liber arbitru-1?i in virtutea' acestui fapt 0 partedintre ei au cazut in pelcatul mandriei, brgoliului 1?ialir1vidiei, devenind ingeri decazuti, demoni incapabili ~sa-liubeasca pe Dumnezeu 1?ipe om.

Fiecare om, fie ca este cre~tin sau nu, spune SfantuIToma, are un Inger care nu-l abandone~a mciodata, mcichiar daca este cel mai mare pacatos. Ingerul pazitor nuimpiedica omul sel-1?i foloseasca libertatea, chiar daciiacestainfaptl1ie~te lucruri rele; cu toate acestea este inpermanenta alaturi de el iluminandu-l 1?iinspirandu-i

155

~

'" ~~

.f

~~~'I"

.IM

,I'IlK!':I'

,~iflli~

ili

~~I

~I

~

~~

~,:~Dn;1I'

.fif:UI

.'~iI~'".. I

'-

,~

I~~J

.I]~

~i~.q

. .~.

.

I

: ~~

;J

iQI.,' .~

~Jv

~.~

1;,'((1

. ~

, y"~~."

rI B

I'

"I~.

a,

I

c t fl

~"

)I-~:~

156 fngeiii, fiinte de lumina

sentimente bune, Demonii. pe de alta parte. actioneazaasupra omului in maniera opusa. Depa~ind. chiar cuajutorul ingerului pazitor. tentatiile demonului. omuladuna merite si isi 'face bine sie insusi. Demonul.devinein mod indire'ct colaborator al lui Dumnezeu pentrusalvarea omului.

Oamenii pot v'orbi ingerilor. cei cafe cunoscsecretele inimii lor (marturisite doar lui Dumnezeu) ~i careIe vor ilumina ~evoile. aspir~tille ~i dorintele lor. Acesteaspecte. sintetizate ~i 'simplificate la- maXimum. suntdoctrinele asupra ingerilor ale lui Doctor ~geJjcus,

~'.'~ ..~~.

Daca n~ indreptam gandul catre ingerul pazitor.ni-I imaginam in general alaturi de copii. lata 0 marturisirea unei fetlte care a avut' 0 expenenta .deosebita, Fetlta senume~te Giorgia D.. are opt ani ~i traie~te Ia PaVtillo. unora!?eldin Apenini. Are O'sora geamana. Giulia !?iun frateputin mai pIare. . .

. 9iorgia este 0 fata frumoasa. buna !?i inteligenta. .

mereu in mi!?care. foarte: vioaie: unul dintre acei copii pecare daca Ii veii iti vine sa crezi ca trebuie sa aiba un,Inger pazitor foarte atent. De fapt, Giorgia fusese dejasalvata in cateva ocazii intr-un mod straniu si miraculoas.Odata era sa sfcir!?easca sub 0 maf?ina. dar maf?ina s-ablocat la un centlmetru de ea; alta data. la trei ani. acazutpe 0 carare din munti: "A ajuns in picioare dup'a un zborde cativa metri !?inu i s-a petrecut nimic grav"-poveste!?teta,tal sau-':'" "parca ar fi zburat".

La mai putin de trei ani. Giorgia a spus ca are un .

prieten invizibil-'-f?i de atunci acel. prieten a fost mereualaturi de ea.

"Nevorbe~te de el in mod curent". poveste!?temama."nu se contrazice niciodata. De putin limp a facut primasa confesiune !?ii-a spus !?ipreotului. care a putut constataca Giorgia traie!?te aceasta. intalnire intr~un mod foartefericit si senin. Nu se rusineaza. nici macar nu ascunde .

acest fapt, Pentru ea este un lucru natural'"

u

157

..-

Faola Qiovetti

Chiar Giorgia mi-a yorbit despre prietenul sau spe-cial. lata ceea ce mi-a spus: .

"De multe ori am auiit vocea prietenului meu canderam foart~ mica." .

"Cum este aceasta voce?".. ' ""0 voce de om. ca f?iaceea a tatalui met!.""Ce iti spune. de exemplu?" ."0 datama certam cu un coleg de-al meu care imi

era antlpatlc. I-am dat utl !?ut ~i el mi-a dat altul. Atunci. am au zit vocea prietenului meu care imi spunea sa incetez

sa ma port urat.""Auzi aceasta voce doar cand te certi?" '

"Nu. chiar !?icand nti ma cert. 0 aud cand merg laculcare !?ima gandesc la ceea ce am, licut Ia!?coala. lalucrurile care m-au facut sa fiu agitata !?inemultumita. .$iprietenul meu imi spune sa fiu lini!?tlta. sa studiez -spuneca nu trebuie sa-mi fie frica penfru ca toate vor mergebine." '. '

. "Prietenul tau vine din initiativa: sa sau uneori nchemi tu?"

"UneQri n chem-iI:lchid ochii !?iii indrept catre injos !?icu mciinile fac un semri (fetita n,u a !?tiut sa expliceacest gest). Atuhci el Vine imediat"

"Pe prietenul tau doar n simti sau n !?ivezi?""De obicei n simt. insa de cateva ori I-am !?ivazut.'

Prima dat.a cand m-am certat cu Giulia mi-a aparut el!?imi-a spus sa nu ma mai cert. $i eu am intrerupt oricedisputa." .

"$i cum arata prietenul tau?""Are 0 haina albastra lunga pana in pamant. parul

blond. oc}!ii alba!?trLsau verzLAre aripi mari !?i albe.deschise. In jurul capului sau este 0 lumina !?ide asemenea!?iputin in jurul corpului. Este putin mai mare decat mine!?ieste mereu vesel. Sose!?te pe nea!?teptate. apoi pleaca.iar eu continui sa-i aud vocea," .

. "it vezi si-l simti chiar atunci cand esti cu ceilalti?"

. "Chiar ~i candsunt cu ceilalti, in timpul recreatiei.la !?coala.daca nu !?tiuce sa fac il chern !?i.vorbim.discutamproblemele;, ,"

,~

:111

II

IJjI

il~

IiJII

"liP

Iml"H!

HI:

IIDlt~1

'-.

---~

---.

if

,~lr~

I).

,

',

'

,ff, ij

Y'

f"'I!fa,;

_'i'1!!~

158ingerii, fiinte de lumina

"Sora ta il vede?" .

"Nu, nu il vede' ~i nu-l sfmte. Cand Ii -spun caprietenul meu este cu mine, ei Ii este frica!'" .

. . "In ultima perioada a mai venit?'; . "

"Acum cc1teva zile ma certam cu'Giulia :;;iel a venit:;;imi -a spus sa 0 las in pace."

"Cu cine ai vorbit despre acest prieten?""Cu tata :;;imama, cu Giulia, cu preotul :;;iacum cu

tine." .'

"De oate ori l-ai vazut complet?"'''De trei ori. Ultima data a fost in mai, oand am

primit pnma Imparta:;;anie. E;u eram 'a:;;ezata in biserica :;;iel a aparut intre mine :;;ipreot. Era multumit."

'Ti-a explicat de ce?" /

. "Mi-a spus ca era multumit pentru ca faceam a,ceaimparta:;;anie. "

.

,

XIII-- .'

~ &~ti &t wda

~

IIotivul in

.

gerului in arta a dat mereu aripi fanteziei. arti:;;Wor, inspirandu-i mai ales pe pictori :;;ipe

sculptori.Fiintele inaripate :;;imesagerii cele:;;ti se regasesc de

fapt :;;iin arta figurativa a sumerienilor :;;ia babilonienilor,a egiptenilor; a grecilor :;;i a romanuor. Faimoasa Nike(Victoria) din Sainotrace, Gonservata la Muzeul Louvre dinParis a fostsculptata in secolul alll':'lea.i.e.n. :;;ireprezintao extraordinara fiinta inaripata care, din PUllCt de vedereal tras<1turilor feminine, aminte:;;te de ingerii din bisericilecre:;;tine.

Ajungand in epoca noastra, yom gasi nenumaratereprezentan in pictura, in sc1uptura in piatra sau lemn, amotivului angelic. Temele predilecte sunt povestirile dinVechiul Testament :;;imai ales din Noul Testament-bunavestire, anuntul facut pastorilor, visullui losif, ingerul depe Muntele Maslinilor, inaItarea lui Iisus, eliberarea luiSfantulPetre din inchisoare':;;i multe altele. Pentru a numai vorbi de m,ultimea de ingeri' muzicanti, de ingeripazitori, de .corurile angelice, de ingerii care sustincande1abrele sau alte obiecte omamentale pe care Ie gasimin bisericile noastre. .

Daca a:;;dori sa fac referiri la toate aces tea detaliatar trebui sa scriu 0 carte. A9 dart sa comentez doar doua ca-zurt-cel a11ui Hieronymus Bosch :;;iacela allui Marc Chagal1.

~- -=.~}

t:1

U~I

;!im!

/.

~,~

"?~

fin~!lI/!I,M~1i

IIi ~

>'~IJ

11ftM.I

jl

160 ingerii fiinte de lumina

Marele pictor olandez Hieronymus Bosch (1450 '"

1516) !:?i-a,inspirat arta din motive populare, ma~iee, oeulte1?ireligioas.e, din legendele fantastice. Faimosul sau tablou(~Urcarea in rap)care reproduce 1?ireprezinta in modul celmai fidel1?iimpresionant ceea c~ vad muribunzii-am maivorbit despre aceste lueruti in capitolul al Vll-lea dedicat -fiintelor de lumina. Gasim intr-un tunel obseur careconduce catre 0 lumina orbitoare, suflete care traverseazaacest tunel sunt insotite de ingerii pazitori. in timpulluiBosch, de a1?a-zisele"experiente din pragul mortii" nu sevorbea. iar de intaIniri angelice a.inceput sa se vorbeascamai ales in perioada recenta. Ce I-a inspirat pe Bosch?

Cu siguranta 0 experienta personala (despre carenu suntem informatO sau poate povestirile oamenilor dinjurul sau. Cu siguranta ca Bosch 1?tia. $i in lumi:oacuno1?tintelor noastre de astazi. tabloul sau-consideratde-a lungul timpu1ui 0 utopl~, 0 alegorie-apare cu aUitmai veridic si mai real.

AI d~ilea caz asupra caruia doresc sa ma opresceste cel al lui, Marc ChagalJ-extraordinarul'artist rusnascut'in 1887 1?iplecat dintre noi doar de putini ani. EI atrait la Paris 1?ia oferit in tablourile sale un spatiu largelementelor metafizice, supranaturale, onirice. simbolice.ingerii care populeaza atat de des cerurile' sal~ .alaturi decuplurile de indragostiti 1?ide animale fantastice de culoribizare. nu ~unt figuri produse'de fantez~e, ci i1?iau origineaintr-un vis pe care I-a avut Chagall1?i pe care I-a descrisintr-o nota autobiografica. lata-I:-. "...in acele zile: cu muncitori si vanzatori ambulanticare se aflau alaturi de"mine, nu-nli mai ramasese deccltsa'ma intind pe pat 1?isa refleCtez asupra vieti'i mele. Cealtceva a1?fi putut face ~colo sus? Donnind am visat 0camera patrata goala. lntr-un colt, un pat cu minedeasupra. 5-a facut intuneric. - -"

Dintr-o data plafonul camerei se desehide 1?1o'fiintainaripata coboara plina de splendoare 1?iumple camerade parfum. Aripile sale se mi!:?caufo~nind.

"Un inger!» gandesc'eu. Nu pot deschide ochii, eprea IUrhinos, prea orbitor. .

Faola Qiovetti161

. ingerul s-a uitat in toate colturile camerei, apoi urca-din nou!:?i dispam'tot prin tavan luind cu el toata lumina1?ialbastrul cerului. . .

. 5i din nou intunerie. Eu m-am trezit...".Nu 1?timdadi ingerii picta:p sau sc~lptati de catre .

alti arti1?tiau la origine-precum s-apetrecut in cele'doua '.cazuri descrise-eXperiente personale. Poate ca nu, poa,te .sunt fructul unei creatti artistice pe 0 tema draga fantezieituturor persoanelor sensibile. Ajung cele .doua exemplecitate, acelea ale lui Bosch 1?iChagall, Ipentru a cons!deracu ochi diferiti prezenta motivul~i ~gerului in arta.,

~~. I

o abordare.aparte merlta William Blake (1757 -1827), nascut la Londra unde 1?i-apetrecut toata viata,poet, pictor, gravor. Blake i1?-i'ilustrapersonal cartile salede poe?iie, pline de un misticism de inspiratie cre1?tina. -

Inca de mic copil Blake a avut viziuni pop~late despirite 1?ide ingeri-a afmnat caa luat lectti de plctura dela un inger. Aparitiile entitatilor supranaturale au fost apoi0' constanta a vietti 1?ia operei sale, eI"afumade exempluca il vedea aproape in fleca,re zi pe Usus Christos, care itdicta ceea ce el sqia apoi-"Eu nu am fost decat eel care ascris", spune in poemul Ierusalfm. "Autorii stint de dincolo."

Blake afuma ca desenele sale erau' doar copti dupaimaginile care it apareau 1?icare il inspirau. A trait mereu .intre doua lumi, in realitatea ambelor 1?ia reu1?itsa prezinte

. aceste doua realitati in opera sa 1?iprin personalitatea saexceptionala. Cele mai sigure mijloace de cunoa1?tere erau

. pentru el mtuitia 1?iimaginatia. Lumea angelica 1?i.cea/in-femala it apareau ca realitati pe.rfecte, ptitclrid fi descrise1?ireprezentate ca orice alt lucru al acestei lumi. PrintredescrieIj1e sale se afla una deosebita pec~e a .tradus-o

. Giuseppe Ungaretti:.."Antica traditie care spune ca lumea'va ft distrusa

de foc dupa 6000 de ani corespunde realitatll; dup~ ceea'. ce am auzit in inferno Imediat ce heruvimului cu spadaincandescenta it va .ftordonat sa nu mai faca de paza la

('

. .1

'ii~:

l'lii''I

)~:ijJiII

,!Iil

. . . ,..

162 ingerii, filnte de lumina

. arborelevietii, imediat intreaga creatie-va trconsumata ~lva apare infmitul ~i sacml, .in timp ce acum nu apare "decat finit~I ~i coruptul.....

~~Blake .a fost pictor ~i scriitor tot6data. Daca yom

studiamotivul ingerului in literatura, vom descoperi 0muititudine de exemple sugestiye, mai mult sau Ip.ai putinfaimoase. Sa vf'dem acum cateva dintre acestea. .

Vorbind despre ingeri in literatura. nu: se poate sanu incepein cu Dante Alighieri: in cantuI28 al Paradisuluiyom gasi de fapt 0 perfecta traducere poetica a doctrinelorIui IIionisie Areopagitul asupra ierarhiilQr' angelice - GU

siguranta un fmet al culturii din epoca poetului. dar poate~i al viziunilor ~i inspiratiilor personale; lerarhiile angelice <

sunt ilustrate lill Dante de catre Beatrice. care a .fost cea'care I-a ghidat pe poet in Paradis. Versurile sunt cele deIa 94 Ia 139. .

94 $i slava 0 auzeam din cot Tncor .

spre punctul fix ce-i ve$nicullor ubi,Si-n veci le-a fi ca fost din veci allor.. .

. $i Ea. vazandu-mJ gandurile lndoil3lnice-ce Ie aveam, mi..aspus:-"Tnprimele randuritu vezi Serafimii$i Heruvimii, .

Urmeaza centrullor cu-a$a iutime .

spre-a fi, cat pot; la.fel cu punctui clar,$i pot a fi, caci auvederi sublime.Alt cerc de-amoruri ce mai sus aparse cheama Tronuri ale vietii sfinte,caciei treimii prime-i pun hotar.'. .Sa $tif c-a lor placere-o simt fierbintepe-atat pe~cat mai mult ei pot sa vazaIn Gel ce-i punct de-odihna-a orice minte.

97

100

103

106

Paola Oiovetti

"

109 A fi ferice deci se-l:1temeiaza, . . .

cum vezi de-aici, pe actul contemplarii,caci actul de-a iubi de-abia-iurmeaza.

112 'Masuraastuivaz e 'platacarii .

din bune-vreri ~ihar cuprinsu-i cre~te;$i-a~a gradat spore$te-n susul scariL

115. Triad-a doua care-aci-n,col~e~te..$i ea-ntr-o.primavara-nve~njcitacacinoaptea'din Berbec n-o defrunze~te.

118 De-a pururi cant~Osanafericitacu trei psalmodii ce rasu,na-ntreirotiri ferice-n ordine-ntrelt.

121 E tripla ierarhie-aici de zei- ...Domnii mai sus, Virtu~ia doua gloata,_'Stapani se chiam-al treilea rang ar ei..

124 Apoi a ~aptea ~i cu-a optCirO§lta .. .

Tntajeto~ii.ofac'~iArhanghelii,iar In prag~joc de Ingeri cea din urma toata. . . .

127 In sus prive~te-oricare-acest~ira:gci-a~a lucreaza-n jos, ca primul Bin~le-atrage-n sus ~i-n jos ele-I atrag. .

130 lar Dionis,.cu ardoare far de fine

privind aceste ro~i,numirile-a.pus$i-n toate le-a-mpa~it a~a ca mine.

133 Grigorelns-apoi pe-alt drum s-a dus..De-aceea-n cercand och'ii ~i-i deschise 'rasede sineInsu~i,cumle-aspus. "

1-36 Si-asa de-aScuns un adevar de-I scrise.. .

un om mortal, sa nu te miri. Soc01ica, eel ce Ie vazu i Ievestise

139 Ca multe-asemeni taine d-astor ro~i[" -

163 I' ;

'!iI

.

'~

.

;

.,::1

, .~".'~

~;.

'

II! '

iii" 'j

.,. ;it~.

~i~![if~~i;:1:(,

~ :"11j":' t."'.~ I

i

,--

'1

,~1I

'4I

" ,i.

/1

,i.

'"II

164 ingerii, fiinte de lumina.- Un comentariu minim : Dante (94). auzise ingerii

cantcind lui Dumnezeu (ptinctului fix) in jtirul caruia semi~cau neincetat, patrun~i mnd de catre gratia sa. ~iBeatrice (aceea.97) care a intuit.dorinta sa de a cunoa~tealciituirea exacta a ierarhiilor angelice care au .suscitatatate~ dispute .intte teologi ~i intelepti (gandurileindoielnice .din mintea mea, 97) i-a furnizat explicatiilenecesare. I-a vorbit despre Serafimi ~i Heruvimi, care curapiditatea mi~caru secondau legaturile (vimi) de iubirecare'ii legau de Dumnezeu (100), deci i-a ilustrat a treiaierarhie cea a Tronurilor (104). TacHe aceste trei ordine deinteligente se bU.cura de 0 beatitudine care esteproportionala cu - gradul intensitatii ~i a profunzimiCviziunii lor des pre Dumnezeu (106-108). Beatitudineacelesta (110) depinde de modul in care este vaz~tDumnezeu si nu de iubirea in sine.

Beatrice tre~e la de&crierea' triadei urmatoare(cealalta treime, 115)-Domniile, Virtu tile ~i Stapanirile,care incontinuu .canta imnuri lui Dumnezeu. Urmatoarelecercuri de -bucurie (tripudi, 124) sunt constituite dinIntaietori ~i Arhangheli. -iar ultimul e~te cel al ing~rilorveseli (angelici ludi. 126). _ - .

Aceste -ordine celeste (127) sunt stranse la un loc~i in extaz, toate atrase catre punctul divino exercitcindinfluxullor benefic asupra lucrurilor care sunt dedesubtul .lor. Dionisie(l30), sau Dionisie Areopagitul. care acunoscut maiobine decat oricine ierarhiile celeste, _le-adescris in acela~i mod ca ~i Poetul. -

Referirea Ie Papa Gregorio, 'care apoi a fostsanctificat, face trimitere la probleme teologice ce au existatin acea perioada. Legat de aceasta Dante spune capontificul, care in viata sa tlu fusese- de acord cu doctrinelelui Dionisie asupra ierarhiilor celeste. g-a convins deacestea imediat ce a ajuns in Paradis.

~~Un rol important il au ingerii (in acest caz chiar ~i

Arhanghelii) in "Prolog in cer' din Faust de Goethe; despre(

.-

Faola Qiovetti

care' aminteam 'la in<;ep:ut. in acest Prolog adevarat aldramei. Dumnezeu 1?iMefistofel s-au intaInit, audiscutat~i au pariat pe sufletu} lui Faust: Arhanghelii Rafail,Gabriel1?i MU1ailaufost de fata-la dialogullor.

RafailSe-ntrece-n cantec vechiul soare'Cua sferelor acord fratern, a

lar treceri/e-i necesare

Ca bolfi de tunete. se a$tern.Privind sorb Ingerii putere,Oar nu..,ndraznesc a iscodi,inalt-urzitele mistere

Au gloria din prima zi.

Gabriel .

Cu zor $i zel ascuns 1$iplimba""Pamantul mari/e-i splendori,

- Lumini de paradis preschimbaCu nopfi adanci varsand fiori,

_ Cu spuma-n fIuvii larg prelinse .

Izbe$te marea-n prundul gol,$i stanci $i mare-n veci sunt prinse .

De-al sferelor grabit ocol.

Mihai}.Se-ntrec furtunile-n vartejuri

Din larg spre farm, din farm spre larg,

$i-nchipuie-n-tiJrbatevrejuriEfectG ce-n adanc se spargoo .Acum un brusc parjol ram?neCa drum' al trasnetului, $ters,Oar so/ii tai cinstesc, Stapane,AI zi/ei tale dulce mers.

:Iit

165 11!

'~I!n

.!

;I~

'

~

:.-"'I

:.'11:~II

l

.

fl.I~

.

'I

!

I.]

1

4tir.;~"

il

~

!

!~W'

'11~:'.I,

...\'0'"

"

'.'.

166 ingerii, fijnte de lumina

impreuna . .Privind sorb ingerii putere,Oar nu~ndraznesc a iscodi,$i toate-naltele mistere

Au gloria lor din prima zi.

Goethe: cel mat inspi~at .poet german, era uri omde 0 mare sensibilitate, iar viata sa a fosf pUna deevenimente extraordinare legate de lumea mistica liiioculta. ,

Nu este posibil sa exc1udem, meritul ingerilor dinexperientele personale. in acest "Prolog in cer" cei trei _

Arhangheli sunt insa ~at mult personifican poetice, deceitmesagerii Iui Dumnezeu pe care it cunoaliitem din. Biblie.

~~

"

.Un alt..mare poet german, Rainer M;;via Rllke, a

.cantat ingerii in "Elegiile din Duino", mai ales' in prima Iii!in a doua. yom gasi versuri minunate dedicate acestorcreaturi celeste, care pentru poet reprezinta ceea ce pentru '.

Nietzsche este supraomul-capacitatea de a merge dincolQde noi ~liiiliii,c~a .mat sublima expresie, a fIintei care sedovedeliite capabila sa acceada pana la Dumnezeu. Dupaparerea criticilor, concepti a Iui Rilke despre ingeri estecea mat importanta liiimat fatmoasa dintre toate cele elabo- .

rate de catre poeti liiiscriitori - in alara textelor religioase."Cine sunteti?" it intreaba poetul, indreptandu-se

catre ingerii care i-au aparut "enormi". $i.i se raspundeastfel:

. .

IIFericifiai vremii dintai, rasfafa.fi ai Firii,trasaturi din in,alt,creste din zori

ale oricarei creafii, polen al inflor:iteidumnezeiri,articulafii ale juminii, trecatDri, trepte, tronuri,spafii formate din esenfe, scuturide dragoste,

tumulturi

.' Faola Of9vetti 167

,. ale simfirii in extaz. furtunos $i deodata, numai

oglinzi care ra~pa1

desc din bei$ug propria lorfrumusete ., -

ca 5-0 creeze din nou in propriilelor fete..." .

Rilke insuliil, intr:o scrisoare din '1925, ar fi explicatca ihgeril .sm nu aveau "nlmlc in <;onll.:J.ncu ingeril dInceru1.creliitin", cl erau ~propiati mat ales de cei din Islam.,

~4IMotivul ingerului se regase~te in pagina finala a

faimosului roman a lui Thomas Mann "Moarte la Venetia",aparut in 1912.

Evenimentul ester prezentat astfel-Gustav vo'nAschenbach. scriitor liiiom de cultura nordic, urma'sa-liiipetreaca vacanta Ia Ve~etia, dar'in oralii bintuia holera,

. fapt ttnut ascuns de catre autoritati pentru a nu indeparta.turiliitii. Aschenbach ramane in Venetia, precum ramaneIii!familia teinarului Tadzio, adoiesceritul poloriez 'de 0extraordinara frumusete de care scriitorul, tara a tine contde nimic, s-a indragostlt. Romanul este povestea acesteirevelatif. in climatul decadent care a precedat izbucnireaprimului razboi mondial.'

Moartea infrumuseteaza figura Iui Aschenbach-ea il surprinde pe plaja, in timp ce-ca in ~ulte alte dati-il urmarea cu ptivirea pe Tadzio. Bmatul s-a luptat cu untovaralii mat puternic. care il'sufocase aproape, iar cands-a eliberat de acela. s-a indepartat catre mare. lata, cucuvintele inaripate,ale lui Thomas Mann, scena fina.\a, incare baia,tul se transforma, sub.ochii scriitorululmuribund, in ingerul mortti care il conduce in spatiulinfinit. .

. . 'Tadzio se opri pe malul apeL cu capul plecat. Cuvarful pic'iorului a trasat linii pe nisipul umed. apoi avansaintr-un loc mat putiri adinc. il traversa cu pas nesigur I?i,fara sa-liiifi udat genunchii, a ajunsla un banc de nisip.Acolo a ramas un moment, cu fata indreptata catre larg,

~ ~.;;..

~II

J~,~I

Ii !It,I"

'rH

~irl

:1:'dlI~I;,:

" I,

~~i

tllill'f'

" !m~'Q

fii"!i~1ill"I

.' ~I:,I ~lllf'

~I!

,..

168 ingerii fiinte de lumina- - ,

apo.i se into.arse lent c~itre stanga. de-a IUngul fa1?ieisubtirisupraimlltata. Largul brat marin il separa de uscat, ca l?iumo.rul negro de to.vara1?tisai 1?iel inainta cu parol desrncut

.departe, in mare, in vant, la fel cu 0. aparitie nesigura 1?idistanta pe un fo.nd de ceatci tara margini. Din no.u ,amincetat sa privesc. ~i dintr-o. data, ca 0. fractiune dintr,.o.amintire, dintr-un impuls, am o.bservat 0. transformareeleganta a bustului sau, ,punandu-1?i 0. mana pe 1?o.ld1?ideasupra spada a privit catre tarnJ. Cel care-l' co.ntemplaera a1?ezataco.lo.ca alta data, cand, manat de acea so.lie, "-

privirea de culo.aie gri a zo.rilo.r 0. intaInise pentru primadata pe a sa. Cu spatele lipit de fo.to.liu, capul a urmatdeplasarea figurii fugare indep~tate, acum s-a ridicatapro.ape raspunzind invitatiei privirii, in timp ce fat a avea0. expresie destir:Isa. co.relata intim, de so.mn profund.

. Dar l~i i s-a parot ca 'palida 1?iblanda aparitie dinde pari are ii surase,-ii rncuse semn 1?iridicand mana de pe1?o.ldii indica un punct indepartat, il invitase la zbo.r catreimensitatile beatifice. ~i CUl:n 0. rncuse de atatea o.ri. sepregati sa-l urmeze.;."

~~La 0. distanta scurta d~ timp fa,ta de ro.manul

po.menit anterio.r (1914), iI:l Jwna1ul lui Franz Kafka, ladata de 25 iunie, gasim 0.pagina tadio.asa 1?iextrao.rdinaradedicata aparitiei unui inger, ceva nufo.arte diferlt de ceea ce am citat ca aspus Marc Chagall, dar pro.babil ca nun.e-am a1?teptat sa gasi;m a1?aceva chiarla Kafka, un o.m care a trait in ango.asa1?i in singuratate, care s'-a simtitprizo.nierul camerei inchiriate, care riu1?i-apermis sperante aurite.

Chiar el este pro.tago.nistulaceastei experiente extrao.rdinare. Iat-o.:

"De dimineata devreme pana laapus aql stabatut camera de sus injo.s.Fereastra era deschisa, ziua era calda.

..

169paoia Qiovetti

-Dato.rita privirli furio.ase din tiinpul mersului, cuno.1?teamacum o.rice detaliu al camerei. Strabatusem eu privireatOtiperetti, ...masurasem cu palma masa centrala. De maimulte o.ri scra1?nisem din dinti impo.triva po.rtretJ-lluidefunctului so.tal patro.anei casei. Catre seara m-am a$ezatla fereastra; sprijinindu-ma de pervaz. Atunci am. privjtintr-o. do.ara 1?ipeptru prima o.ara din acel lo.c lini1?titplafo.nul camerei. In sfar1?it;.. acea camera incepu sa seIhi1?te. Acest lu'Cru incepu de la marginile' albe ale.plafo.nului, in jurul caroia alerga 0. u1?o.arapo.do.aba dinipso.s. Bucatele de tencuiala se desprindeau 1?icadeau pepamant c;>cazio.nal.ici 1?ico.lo.,cu zgo.mo.teseci Apo.ialbultavanului a inceput sa se amestece cu un vio.let azuriu, ,

incepand de la mijlo.cul tavanului care ramanea alb. Maimult decat amt emana de-a dreptul 0.lumina alba radio.asadeasupra lainpei mizere care era agatata de plafo.n. Valuride culo.are, sau po.ate 0.lumina, se pro.paga co.ntinpu catremarginea care devenea intunecata. Nu mai supravegheamtencuiala care cadea din cauza presiunii ~nui aparatspecializat care era utilizat eu multa precizie. -

Si iata, in acel vio.let se strecurau din lateral nuantegaIbene. galben-aurii. Dar plafo.nul nu se co.lo.rain realitate--c1,l10.rile il rnceau transparen,t 1?ideasupta lui parea cao.biectele se eliberasera 1?ica vo.iau sa-l traverseze 1?idejase vedea un brat care se intindea, a sabie de argintca,-e se .ridica 1?ico.bo.r;;t.Ceea ee np-a fast fo.arte elar a fo.st faptulca se pregatea 0.aparttie care trebuia sa ma elibereze. Amsant iI) picio.are pentru a face toate pregatirile necesare 1?iam impins masa catre perete... De abia terminasem caplafo.nul s'"a deschis Cll adevarat, De la 0.mare inaItime,pe care b apreciasem gre1?it, co.bo.n lent in umbra' un ingerimbracat in haiile de un vio.let azuriu, legat cu co.rdo.anede aur, cu artpi mart albe straIucito.are ca matasea, cu 0.sabie po.zitio.nata o.rizo.ntal in mana, 'ridicata. Un ihger deci,am gandit. To.ata ziua a zburat deqsupra mea, iar eu scepticcum-sunt, nici mi am 1?tiut.Acum imi va vo.rbi. Ari1co.bo.ratprivirea, dar cand 'am ridicat-o. .dill no.1;1ingerul era incaacolo. langa plafo.nul care intre timp se inchisese. dar numai era,un Inger viu, ci do.ar 0.bucata de lemn pictata, a1?a

./

~iiII'4~

~HTiW

~f~)

,'II"

li!!1

,'i~

.II'

~~IIII

i

'"'":,111

."Ift

:!~'I'

:!~!11t

lIilhii',

170 lngeili, fiinte ae lumina

cum se ~ad pe plafoan~lecarciumilor marinare1?tl. Nimicaltceva. Impunsatura spadei servise drept candelebru ~itrebuia sa adune s~ullicheftat. Lan'lpa era rupta (sfa1?iata),pe' de alta parte nici nu doream sa stau in intuneric 1?ipentru ca am gasit 0 candela, am montat-o p~ un scaun,am flXat candela de manerul spadei. am aprtns-o ~i amramas apoi a1?ezat pana tarziU in noapte sub diafanastralucire a ingerului." .

Franz Kafka nu a lasat <;omentarii asupra acestei. viziuni extraordinare a: sa, astfel ca va trebui .sa facem

anumite presupuneri-este vorba oare de o. "intaInire"adevarata? Sau cernl se deschide simbolic.pentruun mo-ment pentru acest barbat CJ.Ilgoasat.pentru a se inchideapoi, lasind insa ceva tangibiladica sculptura colorata,.care nu era ,un inger viu dar n reprezenta? Cu sigurantaKafka a trait un moment de gratie. avand un "semn" caresa-l consoleze 1?isa-l ajute.

Foarte importanta, mi se pare 1?ialuzia la dubladisponibilitate care este necesara pentru ca aceste intaInirisa se petreaca-ingeru~ a calatorit pentru a ajung€ la poet.\iar in limp ce zbura ii trimitea mesaje pe care el nu aputut sa Ie descifreze. Apoi a inteles, a acceptatincredibilul, s-a pregatit, a pregatit totul. pentruevenimentul extraordinar care s-a realizat efectiv.Semnificatia este clara'"-doar daca exista dfSponibilitate1?iacceptare interioara se p~t primi semne celeste, putemprimii vizite supranaturale. IntaInirea cu ingerul de aur 1?i

. de azur. care coboara incamera gri a poetului cuartpile mart 1?imatasoase,este 0 imagine extraor-dinara care patrunde inlumea kafkiana ea uncurcubeu. Pentru poetuldin Praga. care mai binedecat oricare a1tuF-~i cuaeeente cvasiprofetiee-adeseris eriza omului deasUizi, nu a fost .doar 0

~ "':"""""_ ~:,!7'1'.,,_.~"""'.:~ ,..--

-

171Faola Qiovetti

alienare 1?i0 lipsa de comunicabilitate, ci 1?iun semn celest.Singuru1. din. cate 1?tim,dar suficient pentru a iluminaintreaga viata-chiar ceea ce ramane este doar luminapalida 1?iu1?oara a unei ~dele. .

~~Nici Pier Paolo Pasolinl nu s-a s~stras fascinatiei

ingerului. Acesta ridica din c~d in cand capu~orul dintrepaginile ATeoremei (1968), dintre pachetele po~ta~ului,ingerul. Ingerul apare in opera lui Pasolinipentru a iradiaveselia ~i seninatatea eU prezenta sa 1?icu rezonanta sacu lumile indepartate. .

ingera~ul i~i face prima. aparitie in marea gradinaunde Lucia ~i Odette, stapanele casei, se intretineau cuurl oaspete- "Nu vorbim. .sau dacavom mai spune lucruribanale acestea sa exprime alte lucruri, misterioase saupoate inexprimabUe...", astfel comenta Pasolini aceaintaInire.

~i iata ca pe hea~teptate sose~te "po~ta~ul cu bude, "

intre in~cent ~i impertinent, ca ~i cum ar fifost trimis aiciintr-un mod miraculos dintr-un ora~ indepartat...". Furtacu el inutila sa corespondenta "pe care nimeni nu 0a~teapta 1?ipe care nimeni nu .0deschide". in timp ce ochiisai surazatori "comunicau fericirea simpla ~i pura".

Apoi ingera~u1pleaca, cantand.

a a doua in-terventie mai ex-plicita a po~ta1?uluiihgera~. printreprotag0f!i~tii roma-nului: "Inchi~i dinnou in tacerea lorsalbatica si inex-.presiva", 'apiisati deceva. cu mult maimare decat ei", iataca sose!?te el.

ii':11,I;!~I"

illf'

tjl

tlhIn

.1ill

i~

\

'

::~

\lij

l

ij

, iil.

~:!II.:

':,1\1\

:~ '\!llk!~I!'Ii ~

!l: j

I I~!

!!I~a'~'I~I

'II"'~~~

.~(,.1 _~~

"M

!~!

I

'!I!

"I II!

..I~I i

I"I,i!'

llii~;IIdl~HI.!~I~

'iJll!lIiHd~i!'I",IU",

I~,!t.~t!:'1

" "'!~It.~I:1

172, ingerii, tiinte de lumina

"Sose~te ca~i cum nu ar fi fost nimic, cu veselia sa careprovine din alte lumi, de la alte populatii. ", .

_ $i cum ca prin miracol ceilalti incep sa vorbeasdi-"~i po~ta~ul buclat aju,nge sa ~tie astfel ca exista 0 prob-lema la care eldevine parta~". .

Sunt luate anumite intiative ~i "cand lucrnIjle_ parsa -fiepe un faga~ bun 1?iproblema rezolvata intr-un modfericit" ingera~ul pleaca precum a venit, uiHind totu1. eldispare catre alte locuri, catre alte popoare, catre alte lumi

'de care este trimis". , .

Mesager de pace, de bucurie, de senlnatate, cumeste, de fapt, misiunea traditionala a ingerilor.

~4IGasim (dar daca ar fi fost posibil sa fi fost cita1i ~i .

Friedrich Holderin, Anatole France',"Stefan George, PaulValery, Georg Trakl, Alfred Doblin ~i a1tii) ample,surprinzatoare referiri, la ierarhiile angelice ~i in «Darullui Humbokb a lUI Saul Below, scriitorul american deorigine rusa, premiul Nobel 1976 pentru'literatura. «Darullui Humboldll (1975), care obtin,e premiul Pulizer, este 0vasta prezentare a societapi americane modeme, ill caretema ingerilor constituie 0 nota evidenta,de contrast. DarBellow nu are in mod' evident nici retinen, mci tabuuri-el il cunoa~te bine pe Rudolf Steiner, fonctatorulantropozofiei ~i cu sigurant;1 este familiar cu doctrinelesale despre lumile superioare, drept pentru care seaventureaza in dizertatiiprofunde asupra Heruvimilor,Serafimi10r ~i a altor ordine angelice citate de apostolulPavel in scrisorile sale, teme adaptate la 0 conversatienor-,mala,

Cine discuta despre jngeri este doctorul ScheIdt,urma~ allui Steiner ~i intr-u.n anumit sens gurullui Cit-rine, protagonista romanului:

. "Apoi doctorul ScheIdt a inceput sa discute despretextul «Eu sunt lumina lumii'" Aceasta lumina esteinteleasa de -ditre el ca fHnd soarele insu~i. Apoi mi-aexplicat ca ingerul lui Sfclntul loan atinge intelepciunea

Paola Qiovetti 173

Heruvimilor, in limp ce ingerul lui Sfantul' Luca atingelinia Serafimilor.' Heruvimii, Serafimii 1?iTronurile ocupasferele cele mai inalte ale ierarhiei spiritl,lale.

Nu reu~esc sa~l urmaresc. ii spun~~Nu ma orientezpe acest teren, doctore ScheIdt. Sunt lucruri prea avansatepentru mine, aceste teorii. Imi face multa pUicere '1?imarecbnforteaza, sa va ascult vorbind astfe!. Dar nll maorientez. Intr-una din aceste zile, cand viata va fi inailini$lita voi incepe sa studiez cursul de propedeutica, debuna yoie... " ' '

In continuare; in cursul unei alte conversatii,doctorul ScheIdt, aprofundeaza discuti;:l. Citrine este ceacar~ face referiri la aceasta:' .

"L.;am intrebat despre Spiritele Formei, Exousiai-ii,cunoscuti ih antichitatea iudaica sub un alt nume. Acestiplasmuitori aidestinului a:r fi trebuit, cu mult timp inurma, sa cedeze propria putere, propriile functii, Archai-

,lor, Splritele Personalitatii care se gasesc cu 0 trepta maiaproape de om in lerarhia universala. Dar un anumitnumar de Exousiai dizidenti-~i-au asumat 'un rolretrograd in istoria omenirii-au refuiat timp de secole saspuna consemnele Archai-Ior. Au blocat astfel dezvoltareaunei forme modeme de constiinta. De acesti Exousiairefractari progresului, aparpnanct' unei faze 'mai vechi aevolutiei umane, depinde ttibalismul ~i persistentamentalWitii tarane~ti. Ei sunt responsabili de ura contraOccidentului ~i contra noutati1or, ei sunt cei care inspiraatitudini atavice. Eu ma intreb cum se explicaca in 1917in Rusia 1?i-au pus 0 masca revolutionara pentru acamunfla 0 reactie, dadi nu ar fi fost un conflict intreaceste forte chiar 1?iin spatele assensiunii lui Hiltler... "

. $i mai mult "Anumite fiinte spiritualetrebuie saevolueze ajutand oamenii, dar noi, ceilalti Ie abandonam.Datoria noastra este de a colabora cu ingerii. Condu~i despiritele formei, ingerii seamana in noi semintele viitorului.Ei 'TIeirisufla, imagini de care suntem "in mod normal"incon~tienti. Dar daca noi nune trezim, daca Sufletul Spiri-tual nu va fi facut sa participe la opera ingerilor, ne yomineca.. ." ,

~ I

174 Ingerii, fiintede lumina

Doctrinele la care se refera Saul Bellow apartin,dupa cum am subliniat, lui Rudolf SteiI~er, in ,bazaacestora, toata gandirea umana este ghidat~ de ierarhiileangelice, care cu un succes mai mic sau mai mare neinfluenteaza. Fara nici un dubiu ca'intr-un roinan foartemodern care denunta alien area societatii a~ericane, nune-am fi a$teptat sa gasim de mai multe ori citate ierarhiileangelice 1?imenirea lor!

~~.Primul capitol.din "Versetele Satanice', hQul roman,

al scriitoruhii anglo-indian Salman Rushdie,aparut lainceputul anului 1989, ajuns imediat in centrol unui scan-dal international din cauza violentei r~actii a lui Khomeini1?i-in consecinta interzis in toate tarile islamice din cauza '

unui capitol in care se vo~be1?tede "ultima tentatie a luiMahomed" se intituleaza "Ingerul Gibreel" (adica Gabriel).

Romanul incepe intr-un mod spectaculos in zorileunei dimineti geroase de iama, un Jumbo a lut Air Ihdia aexplodat in timp ce zbura la 6000 de metri deasupraCanalului Manecii. Din aceasta explozie care adistrusoarneni si lucruri, au ramas in viata doar doi oameni:faimosul'autor indian Gibreel Farishasi un alt indian,Saladin Chamcha, prezenta1:or radiofoni~ celeotu datoritamiilor de voci pe care Ie puteareproduce. Cei dOlau zburatprin aer, Saladtn fara.a-1?i pierde echilibrul, Gibreel insaagitat 1?itacfu1-d mi1?can necontrolate. Arnbii cantau, urlau, ( .

glumeau 1?itipau sfidator. In final, cand au traversat zonafriguroasay de nori, s-au cautat in zbor 1?iau cazutimbrati1?ati pe pamant, unde in mod miraculos au ajuns,vii, aterizand pe zapada unei plaje engleze. Acest miracol'a produs ins a 0 radicala transformare in cei doi eroi aih01?tri, Gibreel s-a transformat intr~un tip de arhanghelmodern 1?iemana din tot corpul sau 0 u1?oaralumina aurie,in timp ce Saladin-a fost cuprins de angoasa ca ii cre1?teau

" coarnele,iar 1?oldurile sale devenisera paroase 1?iproeminente. In locul picioarelor" avea copite. Devenitiastfel simbolurile Binelui si Raului, Gibreel si Saladin au. . :

'-..j.' 175

FaoJa Qiovetti .

C~\":{~:r" :._,m-<:;>.~~~~;>",='~~L_~:.~~~:~:":}-)

continuat sa b:aiasca in lume, fiind martorii unei seriistralucitoare de povestiri fantastice 1?isimbolice, -in carebinele 1?iraul sunt indisolubillegate intre ele, precum seincruci1?au continuu destineleingerului Gibreel 1?1ademonului Saladin.

~.'.~.~~.

-.Ajungem in fiI)ela cinematografie, a zecea muza, .

care a acordat 1?iea atentie ingerilor. De fapt unul dintrefilmele de mare succes a fost "Cerul de deasupraBerJinuJuJ' a regizorului german Wimwenders care are catema centrala ingerii. Filmul este povestea a doi ingericare vin pe Pamant, au. de-a face cu oamenii, iar unu1dintre ei doi, din dragoste devine ,om 1?ialege sa nu se maiintoarca in cer ci sa trfuasca in continuare conditia umana.

~~Putinele exemple dedicate motivului ingerului in

acta, care au fost prezentate aici, dintre Inulte alte posibile..aratapana in ce punet 1?icu ceintensitate figura

JJ

176 ingerii flinte de rumina

mesagerului celest a fost prezenta in istoria. in.cultura. infantezia tuturor perioaqelor omenirii. Reprezinta un simbolde lini1?te 1?i~e speranta. un arhetip (pentru a folosi .untermen jungian) profund inradacinat'in psihicul uman pecat se pare inca 1?iastazi. dincolo de secularizarea reUgiei1?ide form.a miturilor. .

-'

Y'

/

..

. )

>-

.XIV. ""

f}f)oaa ~ ~/ie ifttgRlti .

I daugam la acest tratat des pre ingeri douainterviuri care, au, ca obiect protectorii n01?tri.cele1?ti. Este vorba despre"experiente angelise"

personale. Sunt foarte recunoscatoare ambilor martoripentn,I disponibilitatea pe care au avut-o pentru a-i face- .1?ipe altii sa participe, .prin intermediul acestei carti laceea ce Ii s-a petrecut. . '.

Primul interviu este cu d-na Giuliana din Roma, 0fiinta charismatica, al doilea eu parintele EugenioFerrarotti, din Genova. . .

~~Se intelege prin .charisma un dar particular primit

din ceruri in scop:ul"de a-i convinge pe cei necredincio1?i.Aceste daruri erau in mod traditional cele ale c1arviziunii,ale cJ.ll1oa1?teriilimbilor'straine, ate aptitudinilor manuale,ale taleritului de a comunica eu spiritele..Gaslm adnotfuidespre acestea in faptele Apostolilor. Astazi fenom,enul paresa se rep~te, poate pentru ca ne apropiem de mileni~l alIIi-lea, care ill-trebui sa fie cel a1 spiritului. .

Doamna Giuliana din Roma are de 20 de ani darul~ . . '. '.

comunicaru cu spiritde celor-defuncti, <::ares,-a manifestatla ea dupa moartea unicului sau fiu Armado, care aveamai putin de 20 de ani.

178 ingerij, fjinte de lumina

"Dupa ce Armad'o a fost dobonH de 0 boafanecrutatoare". poveste1?tedoamna. "eu am inceput sa audvocea lui care imi vorbea. Credeam ca a fost doar durereamea cea care m-a facut sa aud pe cineva care nu mal era.iar Armada pentru a ma convingeimi spus~ ca-mi vatrimite personalitati. pentru ca astfelsa inteleg ca nu era'daar 0 halucinatie a mea., ~i a1?a a fost - au venit maripoeti italieni pentri a-mi dicta poeziile lor. au-yenit preotipentru a~mi inspira scrieri teologice. Doar eu nu eram lainaItime pentn.i a scrie asemenea lucr-urL Nu eram niciprea religioasa. niCinuaprofundasem credinta mea, Acelescneri. mai ales cele teologice,care fusesera examinate depreoti 1?1de experti care Ie-au gasit ca fiind de un inaltnivel1?iin linie cu traditia preotilor. m-au convins ca nu afost vorba'de fabulatie. ci de ceva care venea din "afara".

..., De atunci am seris mereu; pe hmga pO,eti1?ipreoti.vine fiul meu. vin defuncti care. in genere sunt recunoscutide catre altii. vin ingerii pazitori. mai ales cel allui Arniado.care mi-a spus ca-l cheama Astralio 1?ia1 meu. care secheama Clarus. Am primit scrieri care pareau a fi'inspiratede catre Fecioara Maria 1?ide Tisus.,Am (ost mereu insotWide pre9ti dar mai ales de catre Pc1rinteleRoschini care nu

, , a gasit acest fapt contrastarit cu invataturilebisericii. Asfelam mers'inainte senina si cu constiinta linistita.". .'." , .~

. "Observati ca pe ceva particular mesajele ingerilor.va a1?teptati sa aveti un contact cuac~1?tia?"

"Eu nu ma gandeam ca ingerii ar putea vorbi. nueram sigura de existenta lor. Insa prin aceste mesaje pecare Ie-aiD. captat am, inteles ca ingerii exista, pentru ca"lucrurile pe care Ie spuneau Ie puteau spune doar ei!" , ,

'~Cl!-mputeti capta mesajele Jor?""In general aud voci. dar cu ingefii lucrurile decurg

diferit. «Ei»imi inspira anumite~ idei. ca 1?icum ar fi unde.Nu sunt cuvihte. sunt vibratii. .Ingerii sunt spidte pur~ 1?i

, in gyneral nu vorbesc, 0 fac doar in ocazii speciale. De~'..exemplu Arhang~elul Gab,riel, care era ingerul pazitor al';Fe<;ioarei Maria, i~~.aparut ca d persoana 1?ii-a vorbit ihtr-o;~)nai1iera alidibila. In general este insa vorba de un COIl-" tiaCttelepatic." '

;

;.:... ......

,.

FaoJa Oidvetti 179

"Dumneavoastra sunteti cu adevarat convinsa deexistenta lor?" " ,

"A trebuit sa ma conving, am avut atatea dovezi. .am fost atilt de ajutata de eichiar ~i in lucrurfle mid defiecare zi. Ei au nevoie doar de credinta noastra 1?ide,increderea in ei." '

, "Cum se poate comunica cu ingeriiT"Fiecare din noi are up Inger. iar pentru a cOfl1.unica

cu el este necesar doar sa ne gandim la eL,sa-l rugati. sa-i vorbit,i. El este mereu in. contact cu noi !?i cu, gandul,.nostru'care-l cheama. daca il gandim, el vine !?iraspunde.Daca insa nu ne gandim la el !?inu ne pryocupam niciodatade existenta lui, contactul este mai dificil. " ,

Ingerul are nevoie de 0, legatura. care 0 poateconstitui doar,gandul nostru. Odata toti credeauin ingeru~pazitor. astaz) ma tern ca nici chiar persoanele religioasenu mai credo Insa toata Evanghelia este plina de povestiricu ingeri, de la anuntarea na1?terii lui Iisus, pana la moartea 'si invierea Sa." ,

. . '''Ce spun ingerii in mesajeie lor?""Imi v()rbesc de Paradis, pe. care ei il -numesc'

«armonie». imi explica ce se petrece dupa ce parasimPamantul 1?icum if putem intaIni. spun ca acolo tinipulnu exista, canu este nici inainte nici apoi. ci este un etetn.Repeta deseori ca loti au un inger, chiar 1?icei 'care par rai."

"Cumse explica faptul ca unii sunt rc1i,~chiar dacaau alaturi un inger?" ' "

" "Ingerul if da sfa1uri bune, dar noi avem langa noi!?i un demon de. care 'suntem mer-eu tentati.Sunt persoane maisensibile la solicitarileingerului. iar altele mai

. sensibile la solicitariledemonului. Depinde demulte ,lucruri. de tem-perament. de circum- ,stante. de' CUm 'nena!?tem. Insa rlbi nu-i.

,,,

I,:'}

:" '

~

''

1

'

[

"

.. ,il,:'1

, Iii'!,!,; '~'1

1,:u.:I,h,11',,;:!t'

~t:1

1':;!il

i\~ U, 'd,:

J' "'~! ,\1

L~~

j'~~;f~,~~!J\"WII

"

. 180 ingeril fiinte de lumina

putemjudeca.pe cei r~. nici xpacar pe cel mai rau dintrecei mai rill, chiar daca ni se pare di avem acest ~drept.Trebuiesa ne amintim mereu parabola talantilor. Ingeriine respecta mtru totul libertatea. nu _ actioneaza directaS1,lpranoastra. se limiteaza sa n'e inspire. sa ne sugerezeganduri bune. Depinde de noi daca Ie yom urma."

. "Ingerii vorbesc de diavol?" .

"Cateoda~a, dar nu multo prefera sa vorbeasea derealitatea adevarata. de cea pe care 0 denumesc armonia."

"In baza a eeea ce au spusingerii.. ~n lumea de."dinColoomul ramane ca pe Pam ant?"

. "Bineinfeles. i$i conserva propiriile earacteristici.. fundamentale. altfel cum I-am putea recunoa1?te? Trebuiesa-i regasim pe dragii n01?m a1?acum i-am Iasat. ce paradisar fi cel in care nti i-am putea recunoa1?te?"

"Exista ierarhii angelic<;?""Da. a1?acum Ie descrie Scriptura, au fost create de

catre D'!mriezeu atynci cand a creat ingerii, inainteaom.ului.IngeriisUnt mereu mtilfumiti pentruca sunt deja \in Paradis. ei deja au mcut alegerea 1?i~u obtinut ca premiu \permisiunea de a ramane in Paradis. In Paradis. se spune, .

canu se obose1?teniciodata: ca nu exista timp, ca nu ex-ista tristefe. Se spune ca nu exista cuvinte adec~te pentrua descIie maretia 1?isplendoarea Paradisului. Noi aici pe .

Pamant nici .macar nu reu1?im sa irlfelegem ce este.eternitatea.cu siguranfa nu este ceva temporal cum ni s-ar putea parea. este tin mod de a exista permenent. Trebuiesa avem incredere in ceea ce yom gasi cand yom fi inlumeade dincolo."

"Ingerii au explicat de ce omid trebuie sa trillasca 0viata pe Pamant?" . .

"Pentnf ea este 0 proba. Cum am putea apreciafericirea din ceruri daca nu am cunoaste di-f;cultatile .vietH

- terestre? Chiar1?i pacatullui Adam 1?iEve... care a dus iaalungarea omului din Rai, a.fost pana la urma spre binelenostru pentru ca daca am fi ramas mereu in paradisulterestru nu am fi avut posibilitatea de a infelegedimensiunea celesta care ne a1?teapta dupa moarte. ViatapePamant este 0 proba definitiva ~i iteversibila."

Paola Oiovetti 181

"0 proba care insa poate parea foarte nedreapta.ex-rista atatea diferente intre viata unei persoane 1?iaceea aunei alteia!"

"Nu, nu este nedreapta. ingerii mi-au spus ea.inainte de a veni pe lume avem pentru un moment viziurieaa ceea ce va putea fi viata noastra 1?iputem face 0 ciIegere.Suntem noi cei care,--alegem, nu este nedreptatea lui·Dumnezeu de a face sa se nasca un 0!TIbolnav 1?iunulsanatos! Noi suntem ca 1?icehilele. pre-existam in gandu~eterh allui Dumnezeu. Cfuld ne na1?tem,Dumnezeu animaaceasta celula, 0 aprinde. iar in acel moment vedein 1?ialegem cantitatea de' probecu care trebuie sa neconfruntam. Apoi uitam complet 1?ine trrom viata fara a '

pastra nici 0 amintire a acelei alegeri. Celula este opacteintegrala din noi,cea: care nu a suferit pacatul originar I'

pentru ca a fost creata inainte de Adam 1?iEva. Aceasta 'celula va fi apoi cea care va constitui corpul nostru glorios.asemanator . corj:mlui nostru fizic. dar mai bun, tanar 1?isanatos-ca 1?icorpullui Hristos 1?ia1Mariei care nu aveauun pacat origimir. Alegerea ,autonoma a unui anuniit tipde probe depinde de curajul celulei.". "Insa marile spirite, gentile; persoanele exceptionale.par diferite. mai pregatite. se poate spune ca au in spate

.1 experiepteIe Ior'anterioare." '. .

_ "Sunt fiinte ca 1?inoi. doar ca sunt mai !nteligente.IIi Paradis fericirea este aceea1?i pentru toata lumea, esteca1?i cum ar fi fost un numar de pahare'1?i un numar destic1e-fiecare este umplut in functie de propria capaci:' .tate. asta este tot. "0 . .

. "In eealalta dimensiune sunt posibile progresele?" .

"Da, in Purgatonu, unde nu exista pedepse; daracolo se afla la 0 mare distanta de Dumnezeu. Purificandu-ne 1?iev~luand ajungem sa .avem viziunea completa aTataIui. Insa ingerul ramane alaturi de noi in .Purgatoriu.

. Sarcina sa este de a ne ajuta sa atingem Q conditie maiinalta. ,f .

"Figurile de lumina pe care anumite persoane, careau fost pe pragul mortii 1?iapoi s-au reintors la viata, afIrriIaca Ie-au vazut alaturi, sunt intr-c:devar ihgeri?"

..:(

~!ll"J~

d!

il:. ~~~

~11

'f

i. ;

I

". Iii j

:'~

~r; .

i li!!

i

'~'

.1i1ml'

.

'.il

..'I

'

.

"I

.

'

...

.

.'

;' i!"11:11

Ij~~~ l t.jiJ1;;;1tI

182 jngeri!,n.~nte de JuminEl

"Desigur.Sunt ingerii pazi-tori-~i in unele ca-zurieste chiar Iisus." .

"Ce spunetide,a~a-zisele "salvariangelice"? Anumitepersoane ,sunt con-vinse ca au fostsalvate de ingeri?','

"Cunosc chiareu cazuri de acesttip. in. anumite'cazuri saivarea esteinfaptuita deingerul.pazitor, in rote cazurisunt tineri care auparasit de cunlndPamantul. Flul meuArmado, de exem--plu, mi-a e~plicat cael insote~te anumite . _,

-, persoane, ca are anumitemisitmi, de exemplu, , sa'ajutecaanumite actiuni gre~ite, ca sinuciderea, ~a fie evitate. IEste posibil de asemenea ca pentru un moment sa fie,vazuti, iar cine i-a vazut i-a descris intotdeal,lna ca fUndpersoane tinere. Povestirea unui episod care mi-a fostprezentat de catre parintele Roschini, preot pe care il

. cunosc de multi ani. El mi-a povestit cum, cu cativa ani1n ur,:na, un preot care era prieten cu el,misionar inAmazonia, s-a pierdut in padure. In acel moment a inceputsa se roage invocand ajutorul divin, dar dintr-o data aauzit 0 voce. A inaltat capul ~i a vazut un baiat care i-aspus in italiana: "Parinte, dumneavoastra v-ati pierdut.Urmati aceasta directie.,.," si i-a indicat un anumitintinerariu. Preotul a ramas foarte. mirat ea gasise unitalian in padurea amazonica, insa a privitin directiaindicata urmarind sa-si aminteasca bine instructiunile.Cand intoarse d~n nou privirea catre baiat, acesta

PaoJa Qiovetti 183

disparuse. Urma cal~a care, i-a fost indicata.~Cagtfel s-a.salvaL " ,

"Doamna de ce credeti ea ati avut daml acestorcontacteT '. '

"Domnulse serveste.de multe coo,dar doar eI stie ,

,de ceoDupa parerea mea nu sunt. qIerite speciale,noi 'cei : '

care avem aceste contacte suntem ca ~i ceilalti, poate doar"strategIc" suntem mai apti' pentru acest scop. Eu amacceptat aceste fapte dupa multe ezitari ~i sotul meu deasemenea. Astazi suntem fericiti, dar numele nostru nu '

. tr~bui~sa fiementionat, nu este 'necesar, ceea ce conteazaestedoar mesajul."

,'''Cum de exista astazi atatea mesaje, atatea 0

persoane cu capacitati paranormale?""Pentru ca astazi este foarte necesar acest lucru,

biserica ,are carente ~i atunci Dumnezeu se serve~te de .

toti pentru ca sa creasca. increderea. Apoi probabil cactnumite lucruri spuse ~i scrise de catre laici imi faceimpresiaca au un impact mai mare, noi de faptnu avempregatirea de a scrle anumite lucruri in maniera autonoma!Cred ca Dumnezeu alege persoane mai putin credincioase,.care nutraiesc mereu cu rozariul ill mana, persoane de lacare nimeni nu arfia~teptat un lucru de acest fel. pentruca astfel efectul este mai mare, convinge mai mult." ,

"Acest daral scrierii, contactul cu ingerii, vaajutatsa depa~iti durerea produsa de moartea fiuluidumneavoastra?". .

, "Bineinteles, dupa moartea lui Armado ace5t dar ID-a ajutat mult pc mine, dar ~i pe'sotul meu. El insa ne-aexplicat ca datoria sa'era sa ramana pupn timp pe Pamant.Astfel a~teptam eu incredere sa-l regasim in cer!"

~~Panntele Eugenio Ferrarotti este un preot de 0 mare

omenie ~i'de 0 mare experienta. K devenit preot de maibine de 50 de. ani ~i traie$te in Congregatia preotilof dinSan, Filippo Neri. A fost staret la manastirea San Filippodin Genova. De mult timp se intereseaza de fenomene

- -~-----...-

184. ingerii, fiinte de lumina

_paranonnal~ din dragoste pentru aproapele sau, cu scopulde a-I intelege, de a-I consola ~i pe cat posibi}.de a-I ghida~i pe aceste celi, care pot fi Iiscante daca sunt abordatetara prudenta 1?itara echilibru. Panntele Eugenio este demulti ani exorcist autorizat1d~ cardinalul Siri 1?iin prezentde noul arhiepiscop de. Genova monseniorul CanestIi.

"Pannte Ferrarot~, existenta ingerului pazitor esteo invatatura oficiala a BiseIicii?"

'''Desigur, este un element-de incredere. In ScIiptuIisunt'aproximati~ 300 de citate despre ingeri, iar Iisus.insU1?ivorbe~te despre acest lucru. Deci tacerea care s-aa~temut asupra acestei prezente angelice este de fapt 0diminuare a cuvantului Domnului, doIinta de a-I cenzuraI?ia Ie da interpretan nu prea exacte. Devotiunea fata deingerul pazitor trebuie sa unneze dupa adorarea SfinteiTreimi, a lui Iisus 1?ia Fecioarei Maria.. Ingerulpazitoreste un dar minunat allui Dumnezeu. Sufletul nostrueste simultan foarte mare 1?idar foarte fragH pentru a filasat singur in aceasta lume. Traversarea ei este atat dedelicata, iar mijloacele noastre sUnt foarte p~tinsigure,incat bunatatea divina s-a ingIijit ca sa ne conduca, de lana1?tere la moarte; cu un Inger care sa ramana mereualatuIi de noi, din momentul in care sufletul nostru a -ie~it

. din mfunile creato'are ale Tiltalui 'Ceresc .I?ana dupamoartea corp9rala. Liturghia funebra ne-o aminte~te, inbinecuvantarea monnantului se adreseaza rugamintea luiDumnezeu de a incredinta fIinta ingerulul sau pazitorlDa, exista ingeIi in jurul nostru, ei rie ilumiheaza, ne inso-tesc, ne guvenieaza ~i ne apara in caIatoIia noastra de

. intoarcere leiTataI Ceresc." . ,

"Cumse poate stabili un contact cu ingerulpazitor?" ,

"Inainte de toate gandindu-ne la el, daca nu 0 facem,el este aproape cu mfunile legate. Insa ne acorda oricumasistenta ~i protectie ~i cine ~tie de cate ori ne-a salvat dela pericole spirituale '1?i corporale. San Filippo Neri, deexemplu, se gasea intt..o zi la Roma pe 0 straduta foartestramta, alaturi 'era 0 groapa foarte adanca cu apamurdara. La un moment dat a trecut 0 calea~ca cu patru

Paola Qiovetti '

cai na}:ava~i, iar Sfantul ca sa 0 evite ar fi trebuit sa cadain groapa dar a fost Iidicat, in sus de par ~i in acestmod a.fost salvato Este un tablou aici in biseIica care aminteste

, de acest episoQ. Trebuie sa ne gandim la ingerul no~tIu,sa:-l invocam ~i sa.J rugam sa ne ajute in oIice situatie.deo dificultate speciala. Eu.fac acest.Iucru deseori; mai al~scand sunt probleme complexe 1?iincurcate, ma rbg laingerul meu sa mearga la' ingeriiacelor persoane ~i saaranjeze lucrurile! Acest mod de a action a functioneaza!

.Aceasta nu este insa ideea mea, este 0 invatcltura pe caream priIpit-o de la Papa Pius al Xl-lea, care odata i-a spusMonseniorului Roncalli, viitorul Papa loan al XXlll-'lea,caatunci cand trebuia sa intalneasca anumite persoane faceaapella ingerul sau pazitor, iar lucrurile se desfal?urau bine.Eu sfatuiesc pe toata lumea..-sa incerce! Trebuie sa negandim Ja ingerul nQstru pazitor, sa-l invocam, trebuieimplicat in actiuni, tinut ocupat, pentru ca ~l se reveleaz~cui il invoca. Anumiti sfinUil simteau alaturi, sau chiar ilvedeau alatuIi ca wi tanar frumos, chiar ~i tara aIipi,sauIi simte~u prezenta." ,

"Ingerii se manifesta mereu sub forma masculina?""De cele mai multe oIi da, chiar ScIiptura Iiprezinta

a~a. Sunt ~oane, miliarde de ingeri, nu exista doaringerul pclzitor..Exista inge111lzilei, ingerul natiunii, ingerulparohiei, ingerul comurutatii, ingeIi care au insarcinarlspeciale, de exemplu de a-I ajuta pe preot sa avanseze cubine in activitatea sa. Ingerii sunt miIiade 1?imiIiade ~i

, constituie 0 punte intre noi oamenii ~i Dumnezeu. SfantulToma D'Aquino in Summa Theologica spune ca in spatiuldintre oameni 1?iDumnezeu (el vorbe~te de un interspatiu)sunt ingeIii care ghideaza oamenii; 1?iaspeciele corporalesunt guvemate de ei-sa.natatea, 'armonia fizica, putin dintoate. "

"Cu totii trebuie sa ne gandim la ingeIii pazitori,dar le putem da chiar sarcini?"

"Da 1?itrebuie sa manifestam mult respectfata deprezenta lor-acest lucru tr~buie sa-l invatam de mici,fiind 0 pedagogie importanta pentru copilaiie. Daca uncopil este bun, dobinde~te 0 mare delicatete a con1?tiintei

185

'.

l-I

186 ingerii flinte de lumina

care se va transforma intr-adevar in sfantul respect fatade cuvantuILui." ' ,

"Parinte Ferrarotti, 'dumneavoastra avetioexperienta personala cu ingerul'pazitor, donp sa ne vorbipdespre aceasta?" __~ ,

"Este un lucru miminat care a venit, de la sine. Euma ocupam de ani de zile de parapsihologie ~i chiar unmedium veriezuelean,. pe care il intaInisem cu ani in urmaintr.,omanastire aici la Genova, mi-a spus ca in 6luni voipractica scrierea a\ltomata. La oasemenea posibilitate num-am gandit niciodata, insa dupa intaIriirea cu ace,lmediuam incercat dar nu am reu~it. Dupa aproxim:ativ 6 luniam reluat ~i mana a inceput sa mi se mil?te cu 0 mareviteza, scriam cu caligrafia mea, dar putin alterata."

"Cum are loc aceasta scriere automata?" '

"Inainte imi fac semnul ctucii, ma rog la Tataf ICeresc I?i-miinduc 0 stare de vid mental. Cand mintea segole~te de ganduri personale exterioare, mana incepe saalerge. Surpriza mea a fost cand in final semnatura eraaceasta- "Sunt ingerul tau pazitor". Eu la inger chiar numa gandisem. De atunci'a fost mereu a~a de'fiecare datacand scriu apare semnatura ingetului."

"SCrieti des?" ,

"Nu, scriu rar,cand simt dorinta de aface aceasta, sau candam nevoie de lamuriri,sau cand doresc sa afludaca m-am comportatbine in' anumitesituapi, sau cum pot saprocedezpentru a ajutape cineva. Mai multdedit orice acest con-tact est~ pentru mine 0mare incvrajare. Caurmare am 0 stare depace interioara, pe care ,

o atribui unei gratil a lui Iisus sau a ingerului..,"

187Paola Qiovetti

, '

"Suntep sigur ca este ingerul dumneavoastra? Nuati avut dubii?" , ' '

. "AID avut multe dubii. Apoi am avut 0 experienta, care mi le-a disipat. Cu ani in urma am avut ocazia de a

p~cipa la 0 ~edinta a mediumului florentin Roberto s.etti~H-cunoscusem aproape intamplator cu catva timp inainte~i ~tiam cain transa produce~ materializclride obieete, ingeneral prepoase, care lineori erau donate celor prezenti.Materializfui1eseproduceau in mc1inile sale; care in acele'momente se luminau de 0 lumina albastrUie care permiteaca intreg prbcesul sa fie urmarit. Plecasem la Florenta cuun prieten ~i ma gandeam ca nu voi putea sa asist la~edirita in mod direct, pentrU ca numaml de part~cipanp ,

la ~e<!inta t?ra de acum complet, ci 0 voi ~rmari din altasala. InsaRoberto cand 1TI-avazut m-a poftit inauntru. Lajumatatea I?edintei cand fenomenul de materializare incepusedeja, m-am auzit chematpe nurne (nimeni din sala nll' ~tia ,ca ma numesc Eugenio), m-am jnqreptat catre medium~i,el a lasat sa-mi cada intre mc1ini0 mica masa cilindrica deo substanta incandescenta ~i luminoasa, sugerandu-mi

" sa inchld mc1inile~isa nu Iemai deschid pana la'sfful?itul~edintei. L-am' ascultat. Din cand in cand trageam cubchiulla ceea ce se petrece in interior'~i vedeam ca aceasta'substanta luminescenta i~i schimba ~u1oarea iar corpul,respesctiv incepea sa prinda forma. Inauntrul meu magandeam ca am fost foarte norocos, credeam ca nu voiparticipa la,~edinta insa Roberto m-a'chemat I?iin plus'mi'-a dat un obiect care se materializa intre mc1i-nilemele!Ma intrebam daca era un crucifix sau chipul FecioareiMaria... 'La sffusitul sedintei am deschis mc1inilesi amvazut un ingera~ de argirit'smaltuit! Eu eraril departe de)aceasta idee, nu ma gandisem la un inger! Aceasta a fostpentru mine 0 coirllrmare a scrierii mele automate, iai

, acest episod- m-a facut sa inteleg aspectul pozitiv alanumitor I?edintespiritiste, in care se prezinta daar entitapde lumina'." , '

"Imi imaginez, ca de atunci devotiuneadumneavoastra fata de ~gerul pazitor a crescut ..."

"Devopunea ~i gandul meu se indreapta constant

188 ingerii, fiinte de lumina

catre ingerul p~itor I?ial? dori ca toti sa creada- in acestpersonaj invizibil dar real. Nu am urmarit sa-i cer sa-l'vad, dar sunt convins ca esteaproape de mine. Ma gandescdeseori la aceste cuvinte. frumoase din Sfanta Scriptura:"lata, ,eu trimit un -Inger in fata ta, pentru a te mdruma peparcursul drumului I?ipentru a te cond~ce la locul pecare ti I-am pregatit. Respecta-i prezenta I?i asculta...ivocea." (Exodul 23,20) ",

"Dumneavoastra cum vi-I i!TIaginati?""Mi-l imaginez incohjurat de lumina, investit cu

frumusete divina.' Da, este lumina care poate oferi 0reprezentare a spiritului angelic. Deseori ingerul meu $e _'semneaza astfel-"Te invalui in lumina mea care este lu-mina divina.'.." irigerii nu au un invelil? corpo~al, dar auochi care vad)_ urechi care aud, mc1iJ1.icare ating, inimicare iubesc. Eu nu-"lvad, dar el ma vede pe mine I?iac~astaimi este de ajuns. Cunoal?terea perfecta a viitorului I?i aintimitatilor inimii umane este doar prerogativa luiDumnezeu insul?L Dar I?iingerul ctinoal?te viitorul pentrucaacesta i-a fost re\l'el~t poo intuitie imediata de catrespiritullui Dumnezeu. In rest, poo pura deductie acutaI?ifoarte fina, el cunoa~te secretele inimilor:' ((Celmai dificilperitru noi este de a cunoal?te intelepciunea; care doar ea '

cunoaste limitele tuturor hicrurilor-Masu.ra!»; astfel mi-a spus. ~i acest sens al masurii ingerii ii poseda I?i neinvata pe noi prip exeniplul unei bunatati plina desolicitudine I?i staruinta." r '_

"Ce lucruri va comunica ingerul pazitorprin-intermediul scrierii?"

"in m9-joritate lucruri personale. Din aceasta cauza,cand am astfel de comunicari scrise prefer, sa fiu singur.Sunt foarte multumit de aceasta posibilitate de contacteu ingerul, dar nu exagerez, profit rar de aeest dar."

"Contactul cuingerul are loc mereu poo inteITIlediulsCrisului?"

"Nu. Cand nu am timp sa scriu, sau nu simt saofac I?itotul?i am nevoie de 'un sfat, ma concentrez I?isimtininteriorul meu un raspuns care ma ghideaza. Atuncima simt mai sigur. Ptobabil, siguranta pe care 0 am in

, I

\189Paola Qiovetti

anumite momente in indrumarea oamenilor care mi seadreseaza provine de la el, de la ingerul meu. Eu, insa, nuvreau ca sa ma substituie, vreau sa-mi. conservpresonalitatea I?iindividualitatea. ingerul nu intervine in_rest in libertatea persoanei, ajllta dar respecta libertatea

, persoanei. Dupa c~!ll spunSfmtii Parinti; ingerul pazitorare 0 misiunede pace" de penjtenta I?ide rugaciune. Depace in sensul ca ,elibereaza I?i impiedica phturbarileextedocire, dar mai ales cele ale sufletul,ui. De penitenta,in sepsul ca ne face sa auzim vocea con~tiintei, dar este I?iun dar care viDede la ingerul pazitor. De rugaciune, pentruca el se roaga pentru noi deoarece dorinta lui este de a nesalva. AI?d~ri sa indic I?i 0 aIta sarcina importanta aingerului pazitor, aceea de a-I indeparta pe diavol. De fapt,ingerul va fi langa noiin momentul mortii, pentru a invingeultimele sale insinuari (ale necuratului}. Si va fi siArhanghelul Mihail, care are ca sarcj.na specifica'de a asi-stamunbunzii. in exorcizart demonul a spus deseori «MiI-aurapit in ultimul moment!». Cine altcineva decat ingeriiputea sa faea acest lucru...?"

'Hi.

,I~:i'i~H

....

xv(],,~.'. '. .~

.

lJ oao , .

I ceasta carte este rezumatul unei serii deevenimente care s-au defa$urat in Ungaria inperioada 1943 1?i 1944. Nu este un jurnal, nici

literaturel, nici fantezie. Cititorul va trebui sa 0 ia ipsofacto. Sau sa nu-i acorde'imporlaI?-ta." . .

Aceste cuvinte elocvente constituie prefata cartii ...."Dialoguri cu ingerul', un text. extraordinar din multepuncte de vedere, scris in original in limba maghiara, dupacare au aparut 1?ieditii in diferite alte limbi.-

Dialogun cu ingerul apartine Gitta-ei Mallasz, 0unguroaica, care afmna despre ea-"Eu nu suht autoareaDialogurilor, eu sunt doar scribul aC<7storDialoguri." .

, Gitta, care a murit in 1992, a reu1?it sa prezinte,dUP!3-decenii, experienta trait a alaturi de altt -irei prieteniin Ungaria in perioada anilor teribUi cand Europa era inplin razboi, iar. antisemitismul provoca milioane de morti.

Gitta era catolica, dar cei trei prieteni care, au traitalaturi de ea experienta extraordina:raa intalnirii Cllingeriierau evrei. Doar Gitta a supravietuit razboiului, dupa cea incercat in mod curajos d.ar inutil sa-:;;i salveze prietenii .

1?idoar ~cea extraordinara noaptea pastrata in suflet anide zile ar putea fi niartora intalnirii ei cu Mae:;;trii interiori.

Pentru a intel~ge evenimentele, .este oportun sapovestim :;;ievenimentele anterioare. Gitta scrie: "A:;;dorisa insist asupra caracterului cu totul normal al vietti celor

191Paola Qiovetti

trei prieteni ai mei,pe care eu i-am urmatpana in ziua incare a inceput aceasta init1ere. ~1 chiar pentru aceasta' ,

am fost ale1?l-pentru a demonstra cum invatatura divinapoate transforma viata unor persoane banale ca 1?1noi.':Un alt element important este aspeetul religios: "Din 'acest.punet al vietti", scrie Gitta, "tot! era1;IlaS~P1eni 'unor pagipinescrise". De fapt nimeni dih cei patru nu era un pradicantal vreunei religti 1?inici nu a devenit dupa intalnirea cu

. ingerii. 0 intalnire de acest gen nu implinea sperantelesau 'in a1?teptarile nimanui. ' , -.

Cei ~ei prieteni ai Gittei sunt Hanna, sotu1 sauJoseph 1?iprietena comuna Lili. Gitta 1?iHanna secunoscuserala 16 ani, in 1923, pe bancile 1?coliide arta ,

'din Budapesta. Gitta, provenind dintr-o .familie rigida demilitari de cariera a fost cucerita de caracterul deschis,expansiv '1?iafectuos al Hannei, astfel cele doua fete audevenit prietene. Trei ani dupa aceea, la sfa.r1?itul 1?colii,'drumurile lor s.:.au despartit-Hanna 1?i-a continuatstudtile in Monaco, Gitta s-a dedicat sportului, devenind

__4 ~. . " . .. '. .." .. ' :

1

- ~.. '...

..~n". ..'

.~..'.

.

\' ~. j\

.

.A&:mA~4'O. .

...

. ."'\ ~

"

\.

~.," "S:<~~ .' ,~ '[ ..

I

r

('

,

IiiIii

ill

."I!i

OW'I

. 1

\\

,1\., ,I.

. '.1it

ili'I

.I

I'.I'

'ii! ,

:!~!;'U'

.j

~'

192 ingerii, fiinte de lurqina

campioana la inot 1?itrclind intr-o atmosfera sportiva. Acoloa cunoscut-o pe Lili, care practica terapiile fizice 1?ierafoarte iubita de catre elevii sai pentrucaldura 1?isentimentele profunde pe care reu1?ea sa le'transmita.Hanna intre timp se casatorise Cll Joseph, un prieten dincopilarie, un barbat cfllm, bland, care desena mobilier,ceea ce astazi numim designer. ,

Obosita de activitatea sportiva, Gitta intr-o zi areluat contactul cu Hanna, cu ~utorul sau a reluatdesenut s-a apropiat din nou de arta 1?i cu t~mpul,imprel..lnacu Han'na 1?icu sbtul acesteia, au 'creat un ate-

lier de grafica 1?idecoratie care avea mult succes. Sufletul,micului grup era in mod evident Hanna. "Avea 0 capaci-tate extraordinara de concentrare, era in stare sa judece'dintr-o privire esentialul unui proiect, atlt pe pIal} ideaticcat 1?ipe cel al realizani. Avea capacitatea de 'a rezplvaproblemele cele mai div;erse gratie unui ameste,cminunatde bun simt, intuitie psihologica 1?imai presus de toatemult umor:" , .

, Se apropiati insa timpuri dificile. in 1934-1935 inUngaria izbucnise deja antisemitismul1?i Gitta, singuracare nu era evreica din grup, binecunoscuta pentrusuccesele sale sportive 1?i.datorita familiei din careprovenea, a reu1?it sa obtina pentru ea 1?i,pentru prieteniisill ordine statale importante pentru publicitclt'e, ,decoratiide centre turistice, etc. Acest succes profesoinal, nu aimpiedicat-o insa sa' fie con1?tienta ca se afla sub'amenintarea unui abis care cre1?tea din zi ill zi., Cu timpul,con1?tiinta ca traiau intr-o societate care se indrepta spred!strugere i-a facutpe Hanna 1?ipe Joseph sa inchirieze 0casuta la BJ-ldalipet, ~n .sat in apropierea Budapestei,pentru a trill 0 viata nOUa, mai putin Vizibila. Gitta a mers'sa locuiasca impreuna cu ei, iar de comun acord munea afost redusa la minimul indispensabil pentn,I a putea trill.Lili Ii vizita in week-end. Citeau impreuna marile'textereligioase ale umanitatii (Biblia, Bhagavad-Gita, Lao-Tse),continu~d sa nu practice nici 0 religie. Se plimbau prinpaduri, evitand 0 lume care era dominata de minciuna,brutalitate 1?iviolenta, cautand sensul existentei 'proprii

..

, Paola Oiovetti 193

1?ipentru a ajunge la acestatS-a decis ca fiecare sa-1?is~riepropriile probleme. personale. "

A fost testul Gittei, judecat de ea insa1?i, ca mndbanal !?i superficial. Hanna a ramas deziluzionata de'lucrurile pe care Ie scrisese prietena ei !?inu i-a ascunsacest lucru, in timp ce discutau se petrecuse ceva Cetreerq cu muIt ~incolo de intelegerea sa. ~-a simtit in¥adatade.o tensiune imensa, de 0 indignare in care nu se putearecunoa!?te. "Apoi, pe deplin con!?tienta'!-, poveste!?te Gitta,"are' 0 viziune-o forta'necunoscuta Ii'smulge foaia.dinmana, 0 face bucati. oarundi pe podea in semn dedezprobare in fata descrierii pe care 0 facusem 1?icare eracu muIt sub capacitatile mele. Hanna voia sa spuna ceva,dar s-a oprit cu senzatia ca nu este ea cea care vorbe!?te.A avut doar timpul sa ma avertizeze-«Atentie, nu sunt eucea care vorbe!?te!» !?i apoi aud acestecuvinte-«Trebuiesa te dezveti, de a mai pune intrebclri inutile! Atentie!Curand se va tine seama de acest lucru!»

Gitta a recunoscut vocea Ha.riI1ei, dar este mai muIt

<!~cat sigura ca nu a fost ea cea cCl!e a vorbit -cel care avorbit s-a servit de vocea ei ca de un instrument constient.Gitta a avut impresia ca-l cunoa!?te pe cel care i-aadresat '

aceste cuvinte sever~, deci netiirid cu totul surprinsa ~avut in special sentimentul..ca ceva natural, care irebuiasa se petreaca ip sfar1?it se realiza. Era invadata de 0 luminaputemica beatifica, chiar daca nu existau motive precisede bucurie. in acela!?i timp a reali1rclt ca scrisese lucruri.nesincere !?i se rU1?ina de acestea, Hanna simteca "acelcare vorbe!?te" prin intermediul ei nu mai este indignat.

EI pedepse!?te !?iin acela!?i timp iarta. .. Apoi-"Trebuie sa te transformi radical."

~i ca.nd Gitta a intrebat ce inseamna acest lucru;raspuns~l a fost-«Putina independenta, prea multamaterie. Intr--un sol I'!epregatit nu se seamana grau.». .

Alte sfaturi, alte avertismente !?i aP9i «cel care avorbit» g-a indepartat. '

, Hanna a spus in contirlUare: ((in ,timpul acesteiintalniri con!?tiinta mea era dilatata. Vedeam camera, te

, vedeam pe tine 1?itot ceeace ie1?eadin mine tu 0 precizie .

......

,~""::------.-

194 irigerij,(iinte de lumina .

surprinzatoare. bar in aC6Ja~i tinip erampe deplin-cdnstienta de vizitatoruJ nostru", ale carui"emotii" eraude 0 natura diferita de ale noastre, chiar daca acum potfolosi termeni aproximativi de indignare, iubire, tinerete.Era dificil sa gasesc cuvintele potrivite pentru a .traduceceea ce mi se spunea, vedeam cuvintele fomandu-se inmine cu surprindere ~i uimire.» " .

Tjmp de 17 luni, pana la deportarea celor treiprieteni evrei, intalnirile au cont.ir\uat in fiecare vineri catrepranz-o lunga initiere care i-a purificat1?i i-a rafinat' pecei patru prieteni, 'i-a facut capabili sa-1?iinfrunte destinulcu a anumita senir1atate 1?icu un mare curaj. "Cel carev6rbea" revelandu-se a fi Maestro, era ingerul pazitor alGittei. In acea perioada starea de spirit .a Gittei era defrica 1?ide depresie-"Tu e1?ticea care ajuta. iar celei careajuta nu poate sa-i fie frica, iti dau a veste bl,.ma-tu e1?ti'

. favorita mea." '

Cu aceste cuvinte ingerul 0 incuraja pe 'Gitta,anuntindu-i misiunea sa. ~i cand ea a intrebat ce trebuiasa faca pentru a deveni a1?acum prevedea el, raspuI)sul a'fast: "Arzil". . '

Energia necesara pentru a pronunta acest cuvanta fost atat de puternic:1incat Hanna era complet sfar1?ita.

Faola Qiovetti 195

ii c1antfu1eau dintii, eta cuprinsa de un frig glacial ~i Gittaa trebuit sa a acopere cu paturi calde. Cand1?i-a revenit, aspus~"A trebuit sa-mi adun toate energiile pentru ca elsa poatasa semene in.tine.un bob de foTta arzatocu:e .

. c. Vinerea urmatoare' Gitta a curatat si a omatcuflori 'camera,de intalnire: era atat de ferlcita'de intalniieacu Maestrul sau incat lacrimi.de fericire ii 1?iroiaupe fata.Maestrul le-a anuntat 0 tema mare 1?iminunata. iarraspunzind unei intrebari a Gittei i-a dezvaIuit faptul ca"Noi suntem nuIIiero1?i"1?ia explic~l.tca aturici cand spunenumero1?i se refera la Corol Angelic. Dincolo de acestecUvil/-teGitta a descoperit 0 bogatie de informatii 'intr-operfecta armonie. "Noi cantam gloria sa." .

"Pentrti prima oara in viata mea am simtit ca aceea. fusese 0 adoratie adevarata", s-a confesat Gitta, care ainceput sa inteleaga adevarata semnificatie a acelui "Arde!".-

Zi dupa zi Maestrul da sfaturi de viata; "Fiiu1?oara!"--""1?ia explicat ca ceea ce .trebuie gasit era a fericirenecunoscuta pana atunci, 0 fericire u1?oara,un suras nou"Daca gre~tatea ti se pare prea mare, nu e1?Hpe' drumultau. Daca dimpotriva ti se pare u1?or,atunci e1?tipe drumultau. Nu depinde decat de tine. Vei putea gasi un nou surasdoar traind-viata cotidiana cu, 0 intensitate. maxima."Ferlcirea va fi ihdicatorul ce trebuie urmat, . acesta va fi

. modul in care vei intelege ca drumul pe care mergi estebun. " .

Apoi ingerul a continuat "Nu 1?ovai!".'Oar prin intermediul Hannei nu s-a manifestat doar

ingerol Gittei, in curand s-au manifestat 1?iingerii Hannei,Lili-ei 1?iallui Joseph, pentru c~ fiecare fiinta umana arejumatatea sa de lumin~, ghidul sau, Maestrul sau.

Contactul cu ingerii nu este mereu u1?or- Hanna asimtit ca pentru ei este ,dificil sa coboare in atmosferanoastra~1?i sa ramana aici. Dar cu cat omul "arde" maimult 1?iiube1?te, cu atM mai u1?orii este ingerolui sa coboarepana la el. _

Lectiile ingerilor s-au succedat. transforinandu-ipe toti cei patru prieteni. "Fiecare dintre pa1?iivo1?tri pestevid devine 0 insula inflorita unde 1?ialtii vor putea pa1?i.

196 ingerii fjinte de Jumimi

'Dar pe drum nupurtati nimie veehieu voil Vidul atragevidul. Voitrebuie saplecati tara ve1?mite,o haina noua, pecare nu ati vclzut-oinainte!. va ~teap-ta... In muncavoastra lasati eeeace' ~ste vechi',cautati ceea ee este '

,. ~~".nou, nu va temeti . ~..... .ea veti ramane tara hain~. Nu puteti imbraea ((haine nob>daca nu va eliberati de ceea.ce este vechi. Este El eel careimbraca crinii campului, daca aveti ineredere va va da 1?ivoua 0 haina nou. Ineepeti mimea voastra. .

Ceea ee ridiei in locul altora, nu te poate ingreuna.Este greu doar eeea ee nu ai reu1?it sa ridici.

,Exista doar un singur paeat: indepartarea de El. Elva trimite paeatul pentru ca ochii v01?tri sa se deschida.

Exista doar un loc in care gase1?ti bucuria - dincolode personalitatc::a noastra limitata. . ., .

Adevarata libertate este a servi. Daea serve1?ti, e1?tila fel ca EI1?iatunei e$ti liber. .'. " .

Soarele nU-1?ipoate vedea propriile raze, dar Luna. Ie reflecta. ~tii ea 1?iSoarek este doar 0 Luna 1?ica ' de fapt

totul refleeta lumina Sa. El se eontempla pe El insu1?i innoL.. . . r -, . .

Moartea n'Q este rea, raul este datoria neimplinita.Va veni 0 viata fata de care viata actuala este ca

moarta. " .. .'Raul este binele in deveriire, binele care nu s-a

manifestat inca.' .

, Nu te lupta impotriva bolii-:-intar~te-ti sanatatea-nu este acelasi Iuoru. ' .

. Nu te lupta cu raul. DezvoIta,binele."'Zi dupa zi, ingerii raspundeau la intrebarile

exprimate 1?ineexprlmate, explicau dincand in cc1nd ceea

197PaoJa Qiovetti

ce nu fusese bine inteles, il invitau sa-1?iin~rep~e gandurilecatre inalt. "Fiecare gand pe care tu il indrepti catre mineeste asemeni uilui fIr foarte subp.re. Subp.re, u~or ca 1?isuflul, dar este 1?ica 0 .contragreutate la miile 1?imille decorzi cu care pamantul te trage in jos." . .

Dialoguri cu ingerul sunt peste 400 de pagini de'insemnclri pline de intelepciune, care ne vorbesc despre:necesitatea de a evolua, de a ne purifica, de a devem

.liberi 1?ireponsabili: de a invata sa-i servim pe .ceilalti.Aceasta implica 0 pregatire graduala;. despre aceasta nevorbesc cei patrU prieteni in paginile lucrarii mai susmentionate. .'

. . Situatia extema s-a precipitat astfel incat in martie1944 trup.ele germane au ocupat Ungaria.. \ .

. . "Voi sunteti descendenti ai lui Usus;" Ie spunea'",ingerul-, "fIti la posturi!" '.

In acea perioada ~ luat amploare persecutia 1?ideportarea evreilor, food mai mare in provincie' decat incapitala~ Hanna 1?iJoseph s-au decis sa/revina in capi-tala, iar Gitta i-a urma!. Parintii Hannei all fost deportatila mijlocullui1ii iunie. In ciuda situatiei draplatice in carese aflau, cei patru prieteni au urmclrit sa continue l?edintelede comuniune cu ingerii.

La Budapesta, evreii erau subiectul unor persecutiidin ce in ce mai mari: casele lor erau sechestrate, iar eierau trimi1?iin lagare de concentrare sau in cel mai buncaz in ghetouri. Hanna 1?iJoseph s-augandit sa fuga dinUngaria, dar ingerii i-al-l sffitUit sa nu 0 faci, sa nu Ie fIemca, Sa continue sa-i iubeasdi 1?isa.,.i'ajute pe'cei din I

jurullor, pentru ca dincolo de moarte este viata etema,este b,,!curia nemarginita 1?iGloria Sa.

In luna iulie, Joseph la fel ca toti barbatii evrei careaveau sub 40 de ani a fost deportat~Joseph 1?i-aacceptatsoarta, dar asta nu l-~ ajutat sa sufere mai' putin. Hannaera atat de distrusa, incat nu a fost capabila sa-l conducapana la gara: Gitta a fost cea care I-a insotit, de1?i1?tia'caaceea va fI ultimullor moment impreuna. Dupa plecarealui Joseph, Hanna, de1?iprofund tulburata de r~centeleevenimente, a gasit totu1?iultime resurse pentru a realiza

!d1i,. ,I

I'.1'IIi

;~

\

/

198 ingerii, fiinte de lumina

o noua comuniune cu ingerii. Mesajul primit esteurmatorul: "Binecuvantare ~ipace. Se 'apropie ultimul test.Viata exterioara se' precipita spre abisul noptii eterne: yetitrai fericiti in Lumina, ~acolo,in imilturi. Promisiunea seva indeplini..."

Gitta era permanent preocupata de a. gasi 0modalitate de a~ salva celedoua prietene, pe Hanna ~i peLilide la deportare sau de la ghetourile in care erau trimisefemeile ~i copUi evrei. Ocazia se ive~te atunci cand estesolicitata sa participe.la un proiect: pentru a salva .qeghetou un numar-de persoane, un preot curajos infIinteazao mica fabrica de croit.orie in care se faceau cama~i ~it:miforme pentru armata. Initiatlva a fost susttnuta ~i deceitevapersoane din ministerul aparclrii. Gitta este invitatasa conduca aceasta mica fabrica, in care lucratoni pIimeso-~iadapost. Neavcind nici un fel de experienta iri croitorie.prima data Gitta vrea sa refuze propuilerea. dar geindindu-se mai bine realizeaza ca aceasta poate fi 0 posibilitate dea~~isalva prietenele. Accepta cu conditia de a putea angaja~i doua- cuno~tinte de ale ei. De~i lista cu lucratoare eradeja completata, Gitta a reu~it in final sa Ie introduca ~ipe Hanna ~ipe Lilipe liste. .

1\.stfel.pot sa continue ~edintele de comunicare cuingerii. In noua situatie, comunfcclrile d,evenind chiar ~imai frecvente. Gitta scria: "Simteam constant prezentasa: ingerul parea ca dore~te sa profite de ultimele momentede lini~te pentru a ne vorbi." . .

Erau invataturi pline de profunzime, primite-telepatic de Hanna ~i "tradus€" sub forma de versuri,versuri care abordau diferite teme spirituale, I1rarundsufletele celor trei pr,ietene: .

La inceput a fost Tacerea,Din sanul Tacerii s-a nascut Sunetul,

Sunetul $i lubirea.Sunetul este Fiul Domnului.'Domnul este Tacerea.

"

:(.1.'J,,' ',;.

. '", . ; ~.

199Paola Qiovetti

. '

La sanl1l T8cerii se odihne$te Sunetul.Ea a devenit corp. Ea s-a nascut.lubirea este prima manifestare. .

Corpul nu este altceva decat lubire devenitamaterie. . .

EL este cel care actioneaza.- Sunetul este impulsul.

Creatia este proiectia Sa, materie facuta dinlubire Divina...

ingerul Ie invita pe cele trei prietene sa aibaincredere in EI, in iubirea Sa irifinita,- sa fie unite, sa fiepregatite~.. ingerulle-a spus ca "EI".u:~buie tradus inaltelimbi prin ceea ce este'in maghiara 0, care nu este 11-icifeminin nici masculin, ci exprima 0 stare 'androginala, pecare am putea-o. traduce prin EI/Ea. 0 reprezintamasculinul si femininul, Tatal si Mama, forta siIntelepciunea: puterea ~i tandretea: Acest lucru a fostsubliniat pentru a ne ajuta sa transcendem ideea majori-

. tatii oamenilor de Dumnezeureprezentatca prezentamasculina.Dup~ 0 perioada de relativa acalmie evenimentele

s-au precipitat: trupele sovietice s-au apropi~t degraniteleUngariei, -iar atacul lor era deja iminent. In decembriefabrica; care e~a inca sub conducerea unor nazi~ti unguri,a ajuns ordinul ca toate lucratoarele sa fie deportate. Gittade~i~tiaca aproape totul este pierdut , a facut tot posibilulca sa salveze ceea ce se mai putea salva. A vorbit cuoficialitatile, dar ne 'primindnici un fel de ajutor, a sfatuit .

Iucratoarele sa fuga noaptea in padurea din spatele fabricii.Cand militarii au ajuns la fabrica au gasit-o aproape goala;nu ramasesera deceit cateva persoane: femei in varsta, celecare nu au avut farta sa fuga sau le-a fost frica. ~i doua.dintre ele care in mod'deliberat au hotarat sa nu 0 faca:Hanna ~i Lili. Au ramas ca sa 0 protejeze pe Gitta,considerand ca daca nu va, mal ramane nici 0 persoana'

IiiII

'I' ;~!\

. ,:1I

rid1

Iii

I!'lA-'I ' {~

I.

"

iI'ltill I

200' inflerii tiinte de lumina'

pentru deportare ar fi fost prea evident di Gitta, dupadiscutiile pe care le-a avut cu Qficialitatile, a fost cea carele-a sfatuit pe femei sa-~i salveze viata !?ica le-a inlesnitaceasta fuga. Gitta ar fi fost impu~cata pe loc de catre SS.

, Exista inca un alt motiv, 'adauga Gitta-Hannaspusese de mai multe ori ca din 'ei patru Gitta era cea caretrebuia sa traiasca pentru a transmite celorlalti mesajulingerilor. . , .

. ~i a!?aa fost. Gitta s-a salvat iar prietenii sai aumurit in lagarele de concelltrare, in circuinstante teribilepe care Gitta le-a aflat ,doar' dupa mult limp, de la 0supravietuitoare. A aflat ca Lili chiar !?i in lagarul deconcentrare iradia 0 asemenea iu1Jire,incat multi deportatiaccceptau CllbUGurie sa lucreze in zonele cele moodificile,unde se gasea ea, 'pentru a-i fi alaturi, atata pace ~isepinatate emana fiinta ei. ,Cat despre Hanna, cand aufost ra~i in cap deportatii" aceasta a fost intrebata de unSS daca era ariana, paml sau blond I?iochii sMalbal?triI-aupus pe ganduri. Ea insa a raspuns ca era evreica.

"Ea, care timp de 17 luni a transmis Adevarul,devenise incapabila de a spune cea moo mica minciuna,nici macar pentru a-I?i salva viata", a comentat GUta.

, Toate femeile !?i copii care fugisera de la fabricagratie curajului Gittei reu!?isera sa'se salveze. .

201Paola Qiovetti

, '

Au unnat pentru Gitta ani foarte dmcili.Tatal, ofiter,s-a trezit fara serviciu !?ifara salariu dupa razboi, aHituride fratele sau, director comercialla radio,' care avea solie!?icopii. Timp de 15 ani Gitta a mtretillut eu munca sa d~graficiana !?i scenografa 7 persoane, De ace!?ti .aniintunecati Gitta nu a vorbit niciodata cu placere, arninteadoar de calatoriile cu trupa nationala de .balet maghi~,pentni care pregatea costumele!?i scena. In fme in 1960,dupa moartea parin~or, Gitta a emigrat in Franta, purtandcu ea pretioasele cOOetepe care notase iritalnirile cu ingerii.

in Franta a locuit prima data la Paris !?iapoi inDordogn~, impreuna cu sotul sau, .un fancez denationalitate mag1¥ar~, cunoscut la Paris. In final, 1ini!?lita,Gitta a putut sa puna fu ordine cOOetele,sa Ie aranjeze, saIe faca note !?icorecturi, sa Ie transfonne intr-o carte carea fost publicata in 1976!?i a avut un mare succes, avandmoomulte editU !?iflinq tradusa ~i publicata in moo multetart.

Gitta, 0 persoana rezervata ~imodesta, a consideratca odata cu publicarea textelor sarcina sa fuseseindeplinita, moliv pentru care ea a ales sa ramana inumbra, convinsa fiind ca p~rsoana ei nu avea importanta.Cititorilor sai le-a spus ca trebuie sa-~i aleaga dac~ i!?i,insu~esc mesajele ingerilor sau nu Ie baga in seama. Insalucrurlle trebuiau sa decurga altfel. in 1983 a prtmit 0invitatie pe care nua putut sa 0 refuze, aceea de laInslitutul C.G.Jung din Zurich, care 0 ruga sa relatezepovestea ei studentilor. Jung era mort de moo bine de 20de ani (1961), dar Gitta avea pentru el 0 veneratieautentica, citise in Ungaria operele sale" ~tia des preintalnirea sa cu Filimon, maestrol interior de care sevorbe~te ~i in aceasta carte in capitolul VIII. intelesese caJung, intre anumite limite, trebuie sa fi trait ceva nu preadiferit de:ceea ce trMse ea alaturi de prietenii sM. Acceptainvitatia ~i reaUza ca persoana ei era importanta pentruca intelesese mesajul. .

Astfel. Gitta a vor'bit aproape 10 ani, a ~ntalnitoameni, a raspuns la nenumarate intrebari. Cine acunoscut-o a spus ca raspunsurile parca veneau singure.

I,i';,!p'

, ,.

.\"

'III,

4II

J

t,

, flifo{'U.

jl H

liB

H ~ L.",

I

202 ingerii, tiinte de lumina

~i ea adeseori fiind surpinsa de ceea ce spunea. Senzatiaunei "prezente" alaturi de ea nu a parasit-o niciodata.

. Gitta Mallsz era o~femeie puternica, curajoasa.deschisa noului. indragostita de viat;l. A ramas singuradupa moartea sotului sau sqrvenita in 1982 ~ia continuat'sa traiasca in Franta. in contact cu unnumar mereu in.cre~tere de persoane interesate de "intalnirile" sale: A

. ~teptat moartea cu seninatate pregatindu-~icu anticipati~scrisorile care anuntau trecerea sa-8unt de cealaltcl parte-un anunt aproape bucuros.

Acum ccind .ea este "de cealalta parte".. Colocviilesale i$i continua drqmul, oferind seninatate, libertate ~icuraj din ce in ce mm multor cititori.

J-

../

...

XVI

in C(}I/vladca iII~

I ste posibilsa intram in contaCt cu propriul inger. pazitor? Cel care este.convins de.aceasta va pleca

.. in cautarea tehnicilor, sau mai .bine, a stariisuflete~ti optime. pentru.a-:~i atinge scopul. .

In lume, mai ales in Statele Unite, in Anglia ~i in

germania exista deja cursuri ~i seminarj,i in acest, scop.In Italia eel mai bun punet de, referint? pe c~e-l pot da,persoanelor interesate eventual, este contactarea doctoriteiDede Riva din' Milano, deja citata in aceasta carte incapitolul "Salvari angelice". Dede Riva este socio19g, are 0pregatire psihologica corespunzatoare, a fondat la MilanoII1stitutul de Psihodinatnica in apropierea caruia sedesfasoara activitatea sa si este 'foarte sensibila la tema '

ingerllor, caIeia.i-a dedicat multa atentie.:,.Ea sublinic;lZa'ca este important ca oamenii sa ur~areasdi sa ihtre

. singuri in contact foartepro fund cu' proprafiint;l, din care poate saizbucneasca' vo~ea"protecton.11ui". c'are-este voc~a noastra ceamai autentica. Astfe!,Dede. care este si- ex-perta in nieditatie. apregatit cateva. reflexii

.,:

I';;111i; !

::,

I!I ,

/

204

ingerii .flinte de lumina .

adaptate acestui scop :;;imi-a pennis sa reproduc catevci.dintre ele. Iata-k: .

!?lJe4clude/teaptlit de w'r?et.-' . - ./

A:;;ezati-va in '''spatiuI vostru sacru" cu picioarelesprijinite bine de podea :;;icu ochii inchi:;;i. .Simtiti prezentaingerului vostru mereu mai apropiat~ de voi. Imaginati-va caaripile sale va ating u:;;or. , ,

Inspirati :;;iexpirati u:;;or:;;isimtiti prezenta ingeruluivostru chiar alaturi de voi. Bucurati-va de aceastaintimitate :;;iIasati 0,intrebare sa irumpa din'voi.

Fiti atenti la inima voastra. Puneti intrebarea lacare doriti s'a afla1i raspunsul chiar in inima voC).stra;Vizualizand cuvintele scrise. ' , '

. Cand simtiti CUVintel~in inima voastra, deschidetiochii :;;iscrieti iriti-ebarea pe un caiet. fnchideti din nouochii.' ,

Avand cuVintele intrebani 'voastre in inima si inmillte, intrati in contact ell dorinta voastra profunda de aauzi vocea ingerului pazitor. Fiti atenti in inima voastra:;;i '

in zona g~ltuIui. Fiti con~tienti de fiecare senzatie care se'produce. Ingerii pot fi chemati doar prin int~nnediul senti-menteIor, aceasta putand fiprima fonna de contact. Uisatisentimentele libere si fiB deschisi Ia cuVintele care va vin.

Scrieti tot ceea' ce primifi, fie ca, sUnt cuvinte,imagini sau senzatii. '

,Nu llitati sa' muItumiti ingeruIui vostru pentnlmesajuI sau. _

Recititi tot ceea ce ati scris.

uI~rl/ti(ia rl/tifdOii.

fnchideti ochii ~i intindeti-va pe podea. 'Simtitiradacinile voastre care se extind ip jos de la baza coloaneivertebrale pana la picioare,"profJ"md il) interiorulPamantului. Simtiti fibreIe zonei superioare a capuluiurcand pana la cer. .

Paola Oiovetti 205ii"

Simtiti-va chakra-ele una cate una, de la cea de labaza coloanei vertebrale pana la ultima.'

Acum focalizati-va atentia asupra coloaneivertebrale si simtiti fiecare vertebra. '

Masati-va'mental spatele pe cele doua Pc'irti alecoloanei, coborandpana la nivelul osului sacru. Simtitispatiile dintre vertebre. ' . :

Acum interorizati-va simturile si vizualizati luminiaurii ea ni:;;teglobule de lumin:l, ca ni:;;teseminte pe celedoti~ laturi ale coloanei voastre vertebrale, care vin dininaltimi pana la baza coloanei voastre, imediat sub piele.

Plecand din vclrful c610anei voastre. imaginati-vaca acele lumini aurii inc~p sa straluceasca :;;isa se aprinda.Simtiti. vedeti un mic germene aurit. sau 0 fibra care iesedin lumina samanta, ca !?)cum ar fi fost 0 planta.

Vertebra dupa ~ertebra, coborati de-a lungul, coloanei voastre. simtind ea fiecare pereche de seminteaurii se deschid !?ifac sa apara un fir subtire auriu.

Continuati sa lucrati asupni coloan~i voastre in sus!?iin jOs, vizualizind acum toate aceste fibre crescand mailungi !?imai puternice', Cresc orizontal. indepcl.rtandu-sede coloana voastra~ devenind din ce in ce mai lungi. Acumacestea sunt la fel de lungi, cat spatele vostru... ~i incamai cresc. .

Imaginati-va ea aceste fibre s1,mtfibre ale aripilorvoastre !?ica acestea cresc pana ating 70 - 80 em in fiecareparte. Mi:;;cati-va aceste' fibre, ridicati-Ie catre tavan :;;i.coborati-Ie catre podea. '

Jucatl-va cu aripilevoastre. Agitati-Ie. inaltati aripastanga ditre plafon !?icoborati aripa dreapta catre podea.

, Apoi faceti invers. Mi:;;cati-Ie in spatele vostru. Acumaduceti-Ie in fata, fficandu-Ie sa se atinga una cu cealalta:;;iindreptandu-Ie in jOs. ' ,

Aceste fibre aurii sunt aripile voastre, antenelevoastre catre imparatia ingerilor. Imaginati-va 0 energieaurie a iubirii din acel regat revarsindu-se,pana in varfulfiecarei fibre: Simtiti aceea!?i energie a iubirii revarsindu-se din v~ul aripilor voastre catre lume.

I

",j

iIIIIi''Ii

'"

I,I,

iil;I.,

ingerii,fiinte de lumina

,Jtfe£llI(//ie in !fi"'ft fuma,;t "ft(,1lr!ecruertf/(//Iwlci '_. - ,

In cerc,prindeti-va de mami cu pcilma mamn stangi,mana care prime~te energia, catrein sus, iar mana dreapta,mana care transmite-energia, cu palma in jos.

Fiti con~tienti deprezenta ingerului in spatelevostru. . :

Folositi inima voastra ca 0 statie de receptie ~i .deemisie a. energiei in cerc. Cand siintiti energia care vineprin mana voastra' stanga, de la persoana. cC!-reeste instanga voastra, ridicati-o de-a lungul bratului ~i de-alungul spatelui ~i faceti-o sa se reverse in inima voastra.Apoi trimiteti energiadin inima voastra in partea dreaptaa spatelui, faceti-o sa ajunga in brat ~i faceti-o'sa tr:eacadin mana voastra dreapta in mfu).astanga a persoanei deala turi. . ,

206

Simtiti energia care sedec1an~eaza: in cerc pe

, durata meditatiei. '

In~pirati profund pe nas~i lasati ca aerul expiratsa iasa gura, astfel incat,sa se ~auda un sunetu~or. Acest stlnet poatefi folosit pentru aarmoniza respiratiaintregului grup. astfelincat fiecare per~oana diJ;1. .' cerc s'a respire in acela~i

ritm. Deveniti con1?tienti de ingerii paz~tori ai persoanelorpe care Ie tineti de mana.

In timp ce energia plute~te in cerc, '?zualizati,ingeriicare stau suspendati deasupra grupului, cu' aripiledeschise, creand 0 cupola deasupra voastra.

L:ontinuat,i sa lasati energia sa curga, vizualizati 0imagine a Pamantului in centrU cercuhii. Vizualizati-lsuspendat in spatiu, perfect armonios, sacru 1?ipHn deviata.

..:.207

Paola Qiovetti '

indreptatiiva atentiacatre intinderile de pamant,. catre arbori, ditre vegetatfe. Creati imagini hlxuriante,paduri veni ~i-plante sanatoase pe toata planeta. VedeHsolul, bogat ~i fertll. Emiteti din cel de-a} treilea ochi a1vostru (l\1naChakra) imaginea unei padurt Vii~isanatoase,a' unui p.amant plin de bucurie, chiar in ceQtru cercului.Din chakra i:qimii (Anahata Chakra) emiteti energia cel~imai profunde iubiri a voastre. Cere~-i ingerului vost,ru saghideze energia voastra in locurile care aucea mal marenevQie de ea.' '

Acum indreptatf-va atentia catre apele planetei:oceane, fluvii. lacuri, izVoare. Imaginati-le curate, Slare,inspumate ~ifara reziduuri. Din cel de-al treilea ochi (AjnaChakra)' emiteti cea mal profunda dorinta a inimii voastreca apele sa fie din nou curate, pure 1?i-pline de energie.

, Trimiteti-le iubirea din inima voastra. Cereti-j

ingerului vostrU sa transmita energia iubirii voastre apeior.. :?iin timp ce trirnitetl aceasta energie curativa apelor

, . planetei, Imaginati-va ba!enele, delfiniit leii de mare, pe~tiidin toate speciile acvatice jnbtand veseli 1?ifericiti in apelepure. Vedeti coralU, algele, vegefatia de plante marine ~i .tot ceea ce traie$te in adincurile apelor traind in armonie~isanatate. Trimiteti aceste imagini celui de-al treilea ochial vostru (Ajna Chakra)" dorinta ce pome1?te din inima"oastra trimitetf-o intregului pamant care mentalizati case gase~te in centrul cercului vostru. Construiti' apoi.imaginea animalelor ~i pasarilor ce se gasesc pe planetanoastra. lmaginati-le sanatoase ~i robuste. Cereti ingerilorsa indrepte energiile voastre tuturor speciilor care aunevoie; in timp ce emiteti aceasta imagine incarcati-o euiubire.

. _ .Acum indreptati-va atentia asupra fiintelor umanecare traiesc pe pamant. Vizualizati-le sanatoase, intelepte'1?ipline de creativitate. ,Construiti' 0 imagine a barbatilor~i femeilor dotati cu dragoste de inte1epciune 1?i,a copiiloriubiti. veseli 1?i'fericiti. lmaginati-va' ca fiinteIe- i1?iasumaintreaga responsabilitate a actiunilor lor! incarca cu iubire1?ifericire munca lor, respectand orice forma de "iata.Mentalizati barbatii 1?ifemeile fiind capabili sa comunice

1

iJI I, IIII

L I

208 ingerii, fiinte de lumina

atectiv. de a intelege. de a se deschide ditre inalt; fiinteumane sensibile la frumos, la sacrU, la etem,. care 1;>tiusadialogheze cu toate Ierarhiile Ange-lice. Trimiteti aceastaimagine prin cel de-al Treilea Ochi (Ajna Chakral1;>i unitt..o cu ~orinta profunda care s.e revarsa din inima voastra 1;>irugati-l pe ingerul vostru sa duca aceste energii in inima. ,

fiecare! fiinte care trfue1;>tepe Pamant. '

. In fine, proiectati 0 raza de lumina, iubire 1?irecuno1;>tinta din chakra iriimii (Anahata Chakra) directpe imaginea voastra cu Pamantul: V.edeti Pamantul ca sebucura de lumina. Vizualizati apele curate 1?iinspumate,soluI fertil. padurile luxuriante. aerul clar 1;>icristalin 1;>itoate speciile dezvoltandu-se prosper. Cereti ingeruluivostru sa va ajute sa transformati aceasta imagine inrealitate. .

in incheiere, desfaceti-va mainile 1;>ipuneti-Ie lanivelul mimii cu palmele indrept~te catre centrul cercului.pentru a simti energia care a fost creatade intentia voas~raiubitoare. Adunati aceasta e.nergie in m:1inile voastre 1;>iduceti-o in inima voastra. cuprinzind-o cu m:1inile voastre. .$i in timp ce faceti acest lucru. simtiti-l pe ingerul vostrucum va inconjoara cu'iubirea sa. Multumiti tuturor celorcare au participat la acest ritual, voua in1;>iva,ingerilor 1;>i.Planetei. .

Evident ca se pot face 1;>isinguri aceste, frumoasemeditatii.

~

-'- -'-

XVII

.IIJI/linLea ~ If

.:,i ~ rk a-i ~ fw ~

IIInainte de a inclie

.

ia aceasta culegere de traditii 1;>i

. marturii referitoare la prezenta ingerului, apare' .

spontan necesitatea unei toncluzii. . .'precurrl se poat~ de.duce din aHitea opere ale

trecutului, ~ai ales din teXtele sacre 1;>idin marile epopei.ale tuturor popoarelor, intr-o. perioada iJ}departata omulaccepta ca pe un lucru normal realitatea fiintelor'supranaturale 1;>i1;>tiasa-1;>iapIece urechea la vocea lor, seputea spune ca exista un canal deschis, un fir direct intrelocuitorii Pamantuluui 1;>ilocuitorii sferelor'superioare.-

Astazi. -in afara de cateva exceptii, canalul pareinchis iar firul direct rupt. Acestea sunt consecinteleprofundei suferinte interioare a omuhii modem, a cautartisale-:-deseori anemica 1;>iplina de erori-de solutil alter-native. .

Cum se explica aceasta intrerupere a acesteicomunicart? Cum de nu mai avem capacitatea de "a-i amipe zei"? Exista,-un motiv pentru care suntem surzi la vocilecare, in mod sigur (faptul este atestat 1;>ide marturiileprezentate in aceasta carte), sunt incagata-sa rasunepentru noi, orbi fata de-prezentele care sunt permanentdisponibile sa fie alaturi ge noi? , . .

. Un -raspuns ar putea veni de la cele mai recentedescoperiP ale psihologiei 1;>ineurologiei. Sa vedemdesprece este vorba.' -

'"

.i!"'.,.1'

.,I

--------

ingerii fiinte de lumina210

. ~ninteresanta ~idocumentata sa cartePnibu$irea mintiibicameraJe $i origineacon$tilntei, care printrealte merite il are ~i peacela, care este mal rar.de a fi de 0 marecomplexi~ate ~i totu~ifoarte clara ~i u~or decitit, Julian Jaynes.psiholog, docent laUniversitatea . dinPrincetown (SUA),

_ flustreaza 0 teorieelaborata de el insusi,din care rezultaclarificari chiar si cu ,"-- ,"vreferire la protedorii cele~ti ~i de~ceea mi sel pare nimeritpentru a fi mehtionata aieL," .

Julian Jaynes surprinde ultirpele informaW ale~ctualei noastre cunoa~teri despre structura creieruluiuman.Este binecunoscut faptul ca cele doua emisferecerebrale ,Jndeplinesc functii diferite. cea stangacontroleaza limbajtil. rationalitatea; log~ca, viatacen~tienta, ~ea dreapta este legata de intuitie, deimaginatie, de creativitate, , de emotie. Noi astazi suntemcondu~i in cea mai mare masUra de jumatatea stanga a___creierului ~i primim putine impulsuri de la jUinatatea_dreapta a creierului, pe care autorul 0 defme~te pur ~isimplu "emisfera muta", aceasta ptitand fi activata doar"ufmomentele creative si In mbmentele rare in care reusirnsa aveni intuitii, flash-uri profetice, sau darviziuni,iluminclrimistice, experiente r:,eligioase. .

. Despre aceasta emisfera dreapta noi cu~oa$tempupn, iar. sugestiva teza a lui Jaynes este eel intr-o zi'aceasta a fost "locuita " de zei, carora Ie puteam ami voce(l."Mintea bicameralel" cu ambele IUriitati active ~i deschise,ar fi 0 forma arhaica-arhaica nu, in sensul de primitiva,

211 ::\\\:[lib!i

! 11~:r

'li\1!

Paola Oiovetti

ci hi sensj.1tde indepfutata intimp, ~4ca; c~~"pu" mai, este de (iCtualitate. '. . '.: r ,'. "

Pierderea capacitatll de a asculta zeii ar fi as~i..compensata d~ ,0 mai mare capacitate de con~tientizare.Toate acestea au dus la ceea ce suntem astclzi, in bine cat~i in rau.

Jaynes, care este un om de 0 vasta cultura ~i carea aprofundat studiul istoriel ~i a literaturii clasice, gasirido lunga serie de marturii literare ~i ,arheologice' caredemonstreaza ca omul din antichitate nll. a fost in realitatecondus de con~tiinta sa la modul in care noi 0 inte-legemastclzi, ci s-a lasat ghidat de "vocilezeilor".

Sa luam ca exemplu "lliada" lui.Homer. Personajeledin Iliada nu au momente in care se opresc sa reflectezeasupra a ceea ce au de facut.,Nu predomina la ele mintealogidi ~i nici nu au darnl in4"ospectieL Pentru noi. mntedotate cu 0 ,putemica subiectivitate, est~ imposibil saexplicam aceasta situatie. Cand Agamemnon. domn alpoporului, i-a furat Iui Ahile iubita, 0 zeita a ir1tervenit ~iI-a oprit pe Ahile tinandu-l de parol sall' blond ~i I-apovatuit sa nu-l opreascape Agamemnon.

il,Ii

'I,

212 ingerii fiinte de lumina

Tot 0 zeita apare apoi din spuma marii ~i-lconsoleaza cand plangea pe plaja aproape de navele negre;Din nou 0 zeita este ceacare i-a ~optitElenei sa-~i sGoatadin inima nostalgia pentru patiia sa indep.artata. iar 0alta il invaluie pe Paris intr-o ceata deasa protejandu-l deMenelaus; un alt zeu il determina pe Glauco sa-~i schimbearmele sale de aur cu arme de bro~. Pretutlndeni zeiisunt cei care ghideaza armata in batalie. care vorbescftecarui razboinic in moIIiente decisive: cc;u-ediscuta ~ispunlui Hector ceea ce trebuie sa faca. care impra~tierazboinicii. Zeii sunt cei care i-au promis luCAhile ca nu.va merge la razboi. 0 alta zeita il srntuiesc sa mearga. iaro alta il invaluie intr:'un foc aurit care urca pana la cer ~istriga cu glasul sau peste camptil acoperit de troiani.

, suscitand in ei 0 panica deneccrezut. De fapt. zeii su~tpe post de ton~tiinta. Actiunile oam~nilor nu-~i gasescinceputul in motivatii clare. con~tiente. ci in actiunile ~iin discursurile zeilor." ,

.

paola Oiovetti .213: ' ,'" "

, 111 Egipt. serie Jaynes. faimosulKa. interpre~t &e"cercetatori ,drept s,pirit.forta vitala. noroe. destin ~isimbolizat in hieroglife ca doua brate ridieate cu palmeledeschise (totul. observa autorul. existand pe obaza folosita .in hieroglife doar pentru a sustiPe simbolurile divinitatii).poate ft :considerat ca un rei de zeu personal. 0 v6ce:'ghidpe care omul 0 simtea interior. Poate vocea tinui me~agerdivinoa unui proteCtor sau gardian. - --

Numeroase. dupa cum observa .Julian. sunte~erhplele similare din traditil1e civilizatiei aIitice. dinMesopotamia pana in Israel. din Peru pana in Mexic.

Cudezvoltareagandirii con~tiente. dezvoltareascrierii. na~terea ftlozoftei.aceasta minte bicamerala. sursaarmoniei i~i pierde identitatea ~i capacitatea'de'a puteaasculta. Dispare lumea arhaica ~i se na~te Jumea, mo-derna. ultima faza a unui,

lung proces de "trecere dela 0 minte auditiva la 0minte Vizuala". Ceea eenoinumim istorie. spuneJaynes. nu este decat "lenta-retragere a mareei de voci ~ide prezente divine". '

" Jaynes interpretaprintre altele pe aceastabaza chiar ~iistoria ,"presu- ,

pusei caderi a omului". De'fapt scrie-"Aceasta' lde,e~tranie ~i dupa parerea meafalsa. 'a unei inocente "~I,

pierdute i~i gase~te ' if

explicatia chiar in prabu- I'li~irea mintii bicamerale. ~i il~iata cantul psalmilor~l\asirieni. lamentarea imnuri.,. ,J

lQ: ebr,aice.mituIEden~Itll,:,'" "it:eaderea fundamentala 51 ,II

'_,' .' ..,f t

pierdereafavoru~or divint:., ' , \.\

care este sursa ~l pre~,~ c,;,'('t, ' ~"':, "ic:/'?';:,}:},;~;.::;:.~,~~I;i, . . ~ ..':~.-, ',.'

-. . ;:.~. .',

~:.\

- ,

214 ingerii fiinte de lumina Paola Qiovetti 215

predominanta emisferei stangi nu ~eu~e~te sa~tearga- cutotul 'cealalta jumatate a creierului. .'

_ . Noi suntem de fapt patrUn$i de nostalgia celuilaltmod de gandire. iar anumite fenomene' care Ie traim nefac con~tienti de aceasta-fenomene telepatiGe~i dedarviziune. profetism. perceptil par'anormale.

Citandu-l pe Shelley. care a scris ca orice cr~atiepoetica esteca ~i "un carbune ~proape stins. pe care 0oarecare influenta invizibila. ca un vant inconstant; npoateaprinde conferindu-i splendoare". Jaynes aflrma ca omulrational de astazi nu este in stare de a profetiza nici macarCll aproximatie viitorul. . .

Cu toate acestea-chiar pe baza tuturorexperientelor care apar in aceasta carte-retin faptul ca.doar cu putin optimism se spune ea dezvoltarea emisfereistangi ar trebui compensata~i echilibrata qe 0 rena~tre acelei drepte. gratie careia:fua a renunta la ratiune ~i fuaa redeveni 'oameni 'arhaici. put.em sa reauzim voceaingerilor ~i a zeilor. . .'

marilor J;eIigii ale lumii. Eu interpretez aceasta. ipoteticaGadere a omului ca pe 0 tentativa a oamenilor putincon~tienti de a povesti ceea ce Ii se petrecuse. pierderea

. vocilor ~i a asigurarilor divine intr-un haas de orientari)lmane ~i deegoisme. individuale. ". . .

.. .,'. Mintea. este ~vident. s-a dezvoltat intr-o manieram6reu unilaterqJ.a -(e~sfera stanga). lnsa "bicameralitatea"nu'a disparut cutotul; precum 0 deinonstreaza intreaganoastraviata psihica~i flash-urile emisferei drepte""::'"

~":".

Ii

r-

XVIII'""" ' ,

!J1t Ioc de~,o~de+w~.

II scrie 0 concluzie la 0 carte care !?i-a propussa, relateze "povestiri" cu Jilgerf, mi-a cre:at cateva

probleme. Pe ici !?i colo, in cursul prezentarti, amfacut-aproape tara sa observ-<;ateva comentarii!?i catevaobservap.i, dat a scrte 0 concluzie clara !?iadevarata este cutqtul altceva.

, Unicullucru pe care il simt cu adevarat sa-l spuneste ca, culegerea acestor ave1,1turiangelice a fost pentrumine uI1 motiv de seninatate,' surpriza !?lbucurie-iIi plus,rn.-am hotarcit dintr-o data', dar'imediat am avut impresiaca in lunile in care construiam cartea, mat~rialul mi-a venitfara ca eu sa-l fi cautat. Nu m-am gand~fnicrodata ca voiaduna _atatde multe informatii despe acest subiect. '

In timpul perioadei in care am scris aceasta carte,orele zilei pe care reu1?eam sa i Ie dedic au fost, pentrumine cele mai bune 1?1mi-a dlsplacut la un anumit mo-ment sa constat ca terminasem. In general, mi s-a p~trecutcontrarlul-cand un text era in sfar1?it gafa pentrU a fidus editorului eram multumita. De aceasta data a fos,t ca1?icum ar fi trebuit sa ma despart fortat de un vechi prieten,pe care-l cunosc 1?i-liubesc 1?icu care in ultimul limp amavut legaturi foarte stranse. 9tiu ca voi putea rechemaacest prieten de fiecare data 'cand voi dQri, insa a intrerupeocupatia mea directa--Jegata de el ini-a, 'prodt1s un pic demelancolie... Cu a1t~,cuVint~" aceasta carte '~I?'dQri sa

'. '. . ..:~.". . .

:;.

. ',' ..'" ~

"

"

:.. \"1/:' .,",.,.,

'II

. "'II

218 ingerii Dinte de lumina" , ' l~

Toate acestea au fost povestitede ciitre un Inger alDomnului in timp ce ducea in cer un copil are tocmaimurise, iar copilul 11simtea ca pe un vis I?izburau catrecasa in Iocurile in care copilul se jucase, apoi in delicioaselegradini pline de flOrifoarte frumoase. I

"Pe care trebuie sa Ie Iuam pentru a Ie planta incer?" I-a intrebat ingerul. "

- In gradina se gasea un trandaflT [nalt. dar un om,' rau Ii tfuase tulpina, astfel ca toate ramurilepline de florideschise pe jumatate, erau plecatel?i se Uscau.

"Siata planta", spuse copilul. "ia-b pe aceea, astfelva putea sa infloreasca aproape de Dumnezeu".

fngeryl culese acea planta I?i-i dadu 0 sarutarecopilului. care deschise putin ochii. Au cules acele flOrimagnifice, dar au luat I?idispretuita himilica I?isaIbaticavioara a gandului.

"Acum aVemflori", spuse copilul. iar ingerul aproba.Inca nu zburau catre Dumnezeu. Era noapte ~[ eraIfn[~te. . ,

au ramas in marel oral? I?iau zburat intr-una din strazilecele mai stramte, unde se gasea un muc de 1umanare,cenu$a I?igUhoi. Cineva se mutase de curand I?ipeste toterau bucati de Jarfurii, bucati de var, carp<: ~i lucruridespachetate. "-

Dar ingerul indica II} toata acea ,dezordine ni~tecioburi ale unui vas cu flOri.In apropierea"lor era 0 bucatade pamant care cazuse din vas, dar care ramasese Com-pacta din cauza radaCinilor unei flori man de camp aproapein totalitate uscata, care nu mai valora Illare lucru ~i deaceea fusese aruncata.

"Sa 0 Iuam cu noil", sjJUse ingerul, "apoi, in timp cezburam iti'voi povesti de ce.....

~i astfel zburara iqr ingerul Ii povesti :

"Acolojos, in acea strada stramta, intr-un demisol,trfua un biet bfuat bOlnav, care de mic a .fost nevoit saramana mereu in pat. AtunCi cand se simtea mai bine seputea plimba prin camera cu cfuje. dar nu putea face maimult. In anumite zile de vara razele soarelui ajungeaupentru 0 jumatate de ora in camaruta lui de la demisol;

Pao/a Qiovetti 219~

atunci baiatul se .a~eza pentru a simti caldura soareluideasupra lui ~i privea sangele ro~u care se scurgea Pr!i1~getele sale subtiri pe care Ie tinea in fata fe!ei sak. Inacele zile se putea spune:"Astazi micutul s-a plimbat!".

SMatul cunol?tea verde1e primavaratec al paduriidoar peI}tru ca.fiul vecinului Ii aducea ppmele raimiri defag cu frunze, iar el1?iIe puhea deasupra patului 1?i;visaca se, gasea sub un copac in padure imbMat de razelesoarelui.. Intr-o zi de primavara fiul vecinului i-a adus 1?iflori de camp, iar printre acestea era ~i una care avea incaradacini. BMatul a plantat floarea intr-un vas ~i vasull-apus pe ferestruica de deasupra patului., Floarea. plantata'de 0 mana iubitoare, a crescut, afacut noi mladite ~(a inflorit in fiecare an.. Ghiveciul cufloarea a devenit paradisul minunat al bMetelului, micasa comoara pe pamant. 0 uda ~i 0 ingrijea. f1ind atent casa primeasca chiar ~i ultima raza de soare care patrundeape ferestruica joasa: Floarea, invaIuita'in atata dragoste,a crescut, bMetelul fiind convins .ca lnflorea penfru el, capentru el emana parfumul sau, facea noi mladite ~i catoate acestea Ie facea ca sa-i inveseleasca viata. Si. cand 'Domnull-a chem.at pe bMetella El, el muri prlvind catreacea floare.

De un an a fost ~uat de Dumnezeu 1?itimp de un anfloarea a ramas aband9Qata pe fereastra ~i s-a ofilit. Dinaceasta cauza a fost aruncata la gunoi in timpul mutarii.~i este chiar acea floare, acea biata floare o,filitape care . _

noi 0 sa 0 ,hiam .cu noi, pentru ca acea floare a adus unuiom'mai multa bucurie decat a adus cea mai frumoasafloare dip. gradina regala". .

"Oar de unde ~tii tu toate aceste lucruri?", aihtrebat ,copilul~, ' ,

"Le/~tiu pentru ca eu insumi eram acel biet bMetel,bolnav care umbla in cfuje'" ,. spuse ingerul, "~i culloscbine floarea mea'''.

, Copilul deschise ochii 1?iprivi cu ~re ~i incantarefata frumoasa ~i fericita a ingerului. In acel momentajunsera in cer. unde era numai frumusete ~i.beatitudine.

220 ingedf, flinte de lumina

.....

Dumnezeu i1stranse la piept pe copilul care tocmai murise1?iimediat acestuia Ii crescura aripi, ca 1?iale celuilalt inger1?iimpreuna au zburat, tinandu-se de mana. .

Apoi Dumnezeu stranse la pieptbuchetul de flori~i.saruta a<;eabiata floated~.q1inp.~f~tl,carejmediat .. . .

.:~.

PaoJa Qiovetti

-....

2,21 .

'''....

pnnse voce .1?idinta inipreuna eu toti ingerii care zburauin jurililui Dumnezeu, unn mai apro'ape, altii in cercurimart in jurullui ~i altii mult mai departe, in infmit, dartoti la feI de feri~iti. $i cu totii cantau, mici ~i mart, chiar~i micul copil binecuvantat ~i acea biata floare de campcare se uscase ~i a fost aruncata pe strada stramta ~iintunecata, illtre rama~ite1e un~i mutan.

fjJ~