29182594-drept-comercial

8/8/2019 29182594-drept-comercial

1/22


2/22

2

comertului international si dreptul international privat, dreptul administrativ, dreptului financiar,drept penal.

3. Istoricul si izvoarele dreptului comercial3.1 Evolutia dreptului comercial in Romania

In 1887 a fost adoptat Codul comercial roman, avand la baza Codul comercial iatalian(1882) si unele aspecte din legislatia germana, Cod in vigoare si astazi. A fost elaborat in 1938,dupa cautari si dezbateri indelungate si chiar adoptat in Parlamentul tarii un nou cod comercial,

care trebuia sa intre in vigoare la 1 mai 1939. Din pacate, datorita unor probleme politice, acestcod denumit Codul comercial Carol al II-lea nu a mai intrat in vigoare, astfel ca a ramas invigoare vechiul Cod din 1887.

Codul comercial ramane, cel putin prin dispozitiile sale generale privind comertul,principalul izvor de drept in aceasta materie si sediul celor mai importante institutii juridice alemateriei dreptului comercial.3.2 Izvoarele dreptului comercial

Izvoarele dreptului comercial pot fi mprite n doua mari categorii, n funcie de naturai specificul lor i anume: izvoare normative i izvoare interpretative.

Izvoare interpretative:a) Constituia. Legea fundamentala a rii reglementeaz principiile de baz de

desfurare i organizare a activitii economice.

b) Codul comercial este principalul izvor de drept comercial. Art.1 din Codul ComercialRomn prevede: n comer se aplic legea de fa. Unde ea nu dispune se aplic Codul civil.Prin urmare, n materie comercial izvorul principal de drept l constituie Codul ComercialRomn mpreun cu legile comerciale, iar un izvor subsidiar de drept este Codul civil, atuncicnd izvorul principal nu conine nici o reglementare.

c) Codul comercial cuprinde numai normele juridice principale, anumite norme juridice privind activitatea comerciala gasindu-se in legile comerciale speciale si in acest sensmentionam Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, cu ultimele modificri prin Legeanr. 441/2006 si OUG nr. 82/2007, Legea nr. 85/2006 privind insolvena, Legea nr.26/1990

privind registrul comertului (cu ultime modificari prin aceleasi legi ca si societile comerciale),Legea nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, OUG nr. 99/2006

privind instituiile de credit, Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice destat ca regii autonome si societati comerciale, Legea nr. 11/1991 privin combaterea concurenteineloiale, Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin, Legea cec-ului nr. 59/1934 etc.Pentru a se determina caracterul comercial al unei legi speciale trebuie raportata aceasta lege laCodul comercial, deoarece acesta constituie reglementarea de baza care delimiteaza sferaactivitatii comerciale aflata sub incidenta legilor comerciale.

d) Principiile generale ale dreptului comercial sunt considerate de asemenea izvor dedrept comercial, principalele principii recunoscute de doctrina si practica fiind urmatoarele:1.Nici o prestatie nu se presupune gratuita in dreptul comercial;2.Banii trebuie sa produca dobanda;3.Oricine poate contracta in beneficiul unor terti;4.In caz de indoiala, trebuie preferata solutia ce faciliteaza creditul si circulatia;

5.Autonomia de vointa este mult mai larga in dreptul comercial;6.Aparenta are o aplicabilitate mult mai larga in dreptul comercial.e) Codul civil este principalul izvor de drept subsidiar. De asemenea unele legi speciale

constituie izvor subsidiar pentru dreptul comercial, cum ar fi de exemplu Decretul nr. 31/1954,privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, care contine dispozitii aplicabile si statutuluijuridic al comerciantilor.

Ca izvoare interpretative enumerm:d) Uzantele sau uzurile comerciale sunt reguli de conduita nascute din practica sociala,

folosite vreme indelungata si respectate ca norme juridice obligatorii. Acestea isi trag existentadin vointa prezumata a partilor si sunt menite sa lamureasca sensul si limitele acestei vointe.


3/22

3

Existenta acestor uzuri este dedusa din anumite dispozitii ale Codului civil, care in temeiul art.1C. Com, sunt aplicabile si in dreptul comercial.

e) Doctrina si practica judiciara reprezinta un instrument important de interpretare alegilor comerciale, solutiile acesteia fiind deseori preluate ulterior de catre legiuitor si transpusein acte normative. Nici hotararile judecatoresti nu constituie izvor al dreptului comercial insa siacestea, ca si doctrina constituie un mijloc important de interpretare si de verificare a eficienteilegii.

4. Faptele si actele de comert4.1 Fapte de comert definite de Codul Comercial; conceptia legiuitorului roman

Conform sistemului obiectiv toti cei care savarsesc operatiuni considerate ca fiindcomerciale (art. 3 C.com.) sunt supusi Codului comercial si deci legislatiei comerciale. Sistemulnostru comercial este completat printr-un criteriu subiectiv (art. 4 C.com.), prin aceea ca sunt deasemenea supuse dreptului comercial, in afara de faptele de comert obiective, si acele operatiuni

pe care comerciantul le savarseste in exercitiul desfasurarii activitatii sale. Raporturile juridicece izvorasc din savarsirea acestor activitati sunt guvernate de legea comerciala, indicand ooperatiune comerciala prevazuta de lege, savarsita de un comerciant in exercitiul constant al

profesiunii sale si care obiectiveaza, in sine, aceasta activitate(art. 7 C.com.).Faptele de comert reprezinta acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice prin

care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii sau o

interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit.4.2. Categoriile de fapte de comert

In literatura noastra juridica s-a propus o clasificare a faptelor de comert in trei maricategorii: obiective, subiective si unilaterale sau mixte.

Art. 3 din Codul comercial enumera astfel 20 de fapte de comert considerate ca obiectivede legiuitor: obiective, subiective si unilaterale (mixte).4.3. Faptele de comert obiective si clasificarea acestora

Sunt fapte obiective de comert numai operatiile pe care legiuitorul le defineste in modexpres in cuprinsul art. 3 si 6 C. com. Comercialitatea acestor fapte de comert prevazute expresde legiuitor deriva din natura lor si pentru motive de ordine publica.

Intrucat in majoritatea lor faptele de comert obiective sunt astfel prevazute datoritacriteriului economic si a functiei economice a operatiunilor respective, reamintim in continuaresi clasificarea in trei grupe principale acceptata de majoritatea autorilor in materie comerciala:

operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie;operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie (i.e. activitatea

intreprinderilor);operatiunile conexe sau accesorii.

4.4. Faptele de comert subiective si prezumtia de comercialitateIn continuare prin art. 4 C. Com se precizeaza ca se socotesc afara de acestea (afara de

cele prevazute in art. 3 C. com. n.n.) ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni aleunui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. Pelanga faptele considerate obiective, legiuitorul a conferit comercialitate si acelor acte care suntsavarsite de comerciant, acestea numindu-se fapte de comert subiective.

Din coroborarea art. 7 C. com. cu art. 4 C. com. reiese ca faptele de comert subiectivereprezinta toate actele savarsite de comerciant, cu conditia ca acestea sa fie savarsite in numepropriu si cu titlu profesional, obisnuit.

Se instituie astfel prin art. 4 C. com. o anumita prezumtie relativa, denumita prezumtiade comercialitate, care considera ca fapte de comert toate actele si obligatiile comerciantului,indiferent de izvorul lor, cu exceptiile mentionate expres in art. 4 C. com: a). daca obligatia areun caracter civil sau b). necomercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant.4.5. Faptele de comert unilaterale sau mixte si exceptiile de la aplicarea legii comerciale

Prin art. 56 C. com. legiuitorul stabileste ca regula generala regimul juridic comercial alfaptelor de comert unilaterale sau mixte, supunand legii comerciale raportul juridic generat deambele parti, chair daca pentru una dintre ele actul respectiv are caracter necomercial. Solutia


4/22

4

adoptata este justificata de unitatea si unicitatea actului juridic incheiat de cele doua parti,indiferent de natura comerciala sau nu pentru fiecare in parte, deoarece acelasi act juridicevident nu poate fi supus unor reglementari diferite.

Art. 56 C. com., in care se afla sediul materiei faptelor de comert unilaterale sau mixte,mai prevede in acelasi timp cu aplicarea legii comerciale ca exista doua limitari in favoarea legiicivile: a). se inlatura aplicarea legii comerciale in cazul dispozitiilor referitoare chiar la persoanacomerciantului si b). in cazul in care legea ar dispune altfel.

5. Comerciantii5.1. DefinitieAvand la baza sistemul obiectiv, asa cum am mai mentionat in capitolele precedente,

Codul comercial stabileste prin art. 7 cine sunt comerciantii, mai precis cine are aceasta calitate,fara a da o definitie a comerciantului. Se face deosebire intre persoanele fizice si societatilecomerciale, persoanelor fizice fiindu-le necesare indeplinirea anumitor conditii pentru a dobandicalitatea de comerciant, pe cand societatilor comerciale, li se atribuie din start calitatea decomerciant, numai prin simpla lor existenta legala. Se spune astfel ca persoanele fizice devincomercianti sisocietatile comerciale se nasc comercianti.5.2. Principalele consecinte ale dobandirii calitatii de comerciant

Se aplica institutiile comerciale.Comerciantii sunt supusi unor obligatii profesionale:

- inmatricularea in registrul comertului;- in decursul realizarii comertului, sa-si inscrie in acest registru toate actele si faptele care

modifica inregistrarea initiala;- inregistrarea elementelor de identificare (nume, firma, emblema), diverse mentiuni cu

privire la fondul de comert;- tinerea registrelor proprii;exercitarea unui comert legal (Legea nr. 11/1991 art. 4 9- defineste actele neloiale);

sanctiunile pentru astfel de fapte nelegale sunt diverse: contraventionale, penale, daunemorale;

pentru actele comerciantului, se aplica prezumtia de comercialitate din art. 4 C. com.;comerciantii sunt supusi procedurii insolvenei, adic reorganizarii si falimentului;calitatea de comerciant are consecinte chiar si dupa incetarea ei;Calitatea de comerciant trebuie delimitata de alte profesiuni indeplinite de persoanele fizice.

Astfel, conform doctrinei si practicii judiciare, nu sunt considerati comercianti;- meseriasii, daca se limiteaza strict la exercitiul meseriei lor si nu savarsesc fapte de comert;- asociatii societatilor comerciale;- cei care semneaza cambii, bilete la ordin, cec-uri;- statul nu este comerciant, dar va fi supus legii comerciale atunci cand se vor incheia acte

comerciale;- cei care practica profesiuni liberale nu sunt comercianti;- auxiliarii comertului fac acte de comert pentru altii si nu sunt comercianti;- agricultorii, asociatiile si fundatiile nu sunt comercianti.

Dovada calitatii de comerciant, fiind o chestiune de fapt, poate fi facuta cu orice mijloace de

proba.Incompatibilitati. Calitatea de comerciant este incompatibila cu exercitarea altor profesii,cum ar fi: functia de judecator, functionarii publici, profesiile liberale (avocatii, notarii publici,medicii, arhitectii etc.), ofiterii, diplomatii.

Interdictii. Anumite activitati nu se pot exercita pe baza liberei initiative: prospectarea siextractia carbunelui, a minereurilor feroase, nemetalifere, a sarii, a minereurilor de metale rare, atiteiului si gazelor naturale, prelucrarea tutunului, fabricarea si comercializarea de echipamentmilitar, munitii si armament, droguri si narcotice, precum si activitatile care constituie monopolde stat.

Obligatiile profesionale ale comerciantilor. Comerciantii au obligatia sa indeplineascaanumite formalitati de publicitate, care se realizeaza, in principal, prin publicitatea in registrul


5/22

5

comertului. Astfel, comerciantii au oligatia sa se inmatriculeze in registrul comertului si sainregistreze in acest registru mentiunile privind actele si faptele intervenite in cursul exercitariisi la incetarea comertului (Legea nr. 26/1990).

Alte obligatii ale comerciatilor sunt organizarea si tinerea contabilitatii activitatii comercialesi exercitarea comertului in limitele concurentei licite.

Identificarea comerciantilor se realizeaza prin firma si sediu, asa cum persoanele fizice seidentifica prin nume si domiciliu. Un alt element de identificare, facultativ insa, este emblema.

6. Fondul de comertEste un ansamblu de elemente din care unele incorporale, altele corporale, apartinandunui comerciant, pe care acesta le reuneste in vederea exercitarii comertului.

Elementele incorporale sunt:- Clientela si vadul- Dreptul asupra contractului de locatie (sediul)- Numele si firma- Emblema- Marcile de fabrica, comert si servicii- Brevetele de inventii- Desenele si modelele industriale- Alte semne distinctive ale marfurilor (apelatii de origine etc.).

Cu privire la natura juridica a fondului de comert, fondul de comert este considerat dedoctrina ca un bun mobil, incorporal, de natura comerciala.

Fondul de comert poate face obiectul unui aport intr-o societate comerciala. Deasemenea, poate fi vandut, inchiriat, gajat etc.

Mijloacele de aparare a fondului de comert sunt:- pe cale legislativa, prin reglementarile privind concurenta neloiala;- pe cale conventionala, conform contractelor dintre parti;- pe cale jurisdictionala, prin actiuni in justitie pentru concurenta neloiala.

Teste grila pentru verificarea cunostintelor capitolului I

1. Conform art. 7 C.com. sunt comerciani :A. cei care fac fapte de comer , avnd comerul ca profesiune obinuit ;B. cei care au svrit fapte de comer unilaterale;C. cei care desfoar activiti comerciale intamplator

2. Dintre izvoarele de drept normative ale dreptului comercial fac parte:a. Codul comercial;

b. Doctrina;c. Principiul general de drept conform cruia autonomia de voin este mult mai

restrns n dreptul comecial;d. Legile civile speciale.

A. a+cB. a+dC. c+dD. b+d

3. Codul comercial cuprinde prevederi referitoare la:A. definirea actelor i faptelor de comerB. cambie i bilet la ordinC. procedura insolvenei

4. Obiceiul se confund cu :


6/22

6

A. dosctrinaB. jurisdrudenaC. legeaD. cutuma

5. Nu sunt izvoare normative ale dreptului comercial:A. Codul civilB. Codul comercial

C. Jurisprudena

6. Poate deveni comerciant:A. persoana fizic n vrst de 20 ani pus sub interdicie;B. minorul n vrst de 16 ani care a ncheiat un contract de munc;C. persoana fizic n vrst de 18 ani;D. minorul cu capacitate restrns de exerciiu, cu vrsta cuprins ntre 14-18 ani.

7. Care dintre urmtoarele acte i operaiuni sunt comerciale, adic fapte de comer?A. activitatea de educaie i nvmnt;B. activitile liberale (independente);C. adopia;

D. cumprarea de producte sau mrfuri ce se fac pentru consumul personal alcumprtorului;

E. ntreprinderile de construcii.

8. Care dintre urmtoarele acte juridice privind fondul de comer sunt valabile?a. vnzarea-cumprarea fondului de comer;

b. actele referitoare la bunurile exceptate la transfer;c. gajul asupra bunurilor imobile;d. transmiterea fondului de comer ca aport la capitalul social.

A. b+cB. b+dC. a+dD. a+b

9. Relaia dintre patrimoniul societii i capitalul social este:A. patrimoniul societii este ntotdeauna egal cu capitalul social;B. capitalul social este egal cu patrimoniul societii numai n momentul constituirii

acestuia;C. capitalul social trebuie s fie ntotdeauna mai mare dect patrimoniul societii.

10. Sunt considerate fapte de comer subiective:A. toate contractele unui comerciant, dac nu sunt de natur civil sau nu rezult

contrariul din nsui actul respectiv;

B. toate actele savrite de comerciant, indiferent dac sunt n nume propriu sau nu;C. i obligaiile derivnd din fapte licite sau din svrirea unor fapte ilicite nlegtur cu activitatea comercial a comerciantului.


7/22

7

CAPITOLUL II - SOCIETATILE COMERCIALE

Subcapitolul I Notiunea de societate comerciala si cadrul legal

Conceptia contractuala e conceptia clasica, traditionala si isi are izvorul in Codul civil, carereglementeaza contractul de societate. Art. 1491 C. civ. prevede ca societatea este un contract

prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scopul de a imparti

foloasele obtinute.In conceptia mai moderna "institutionalista", societatea este o institutie, deoarece se creaza onoua persoana juridica de drept privat, cu viata si structura independenta. Asociatii si actionariinu pot interveni in viata societatii decat in cadrul formelor statutare.

In dreptul nostru actual prevaleaza cea de a doua conceptie "institutionalista", autonomia devointa aartilor fiind limitata printr-o suma de clauze imperative ce se gasesc in Legea 31/1990,care au ca scop ocroatirea tertilor si a ordinii publice.

Definitia societatii comercialeSocietatea comercial poate fi definit ca fiind o form a ntreprinderii, cu personalitate

juridic, pe care una sau mai multe persoane o organizeaz prin actul constitutiv, prin afectareade bunuri n vederea ndeplinirii actelor i faptelor de comer cuprinse n obiectul de activitate

prevzut n actul constitutiv, n vederea realizrii de profit.

Deosebirea societatii comerciale de alte entitatiSocietatile comerciale se deosebesc de alte entitati asemanatoare, cum ar fi:

Societatea civila se constituie pentru a desfasura alte activitati decat cele comerciale; deregula, nu are personalitate juridica.

Asociatia in participatiune art. 251 255 C. com. nu are personalitate juridica, nu are capitalpropriu, nu intra in faliment.

Asociatii fara scop lucrativ si Fundatii art. 1491 C. civ. nu desfasoara activitati comerciale.

Cadrul legal (sediul materiei)Legea nr. 31/1990, cu modificrile ulterioare, reprezint legea-cadru, care cuprinde

reglementrile generale cu privire la nfiinarea, modificarea, funcionarea i ncetareasocietilor comerciale (republicata in 2004) si Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comertului.

Modificarile cele mai recente fac obiectul Legii nr. 441/2006 pentru modificarea icompletarea Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, i a Legii nr. 26/1990

privind registrul comerului, republicat; OUG nr. 82/2007 pentru modificarea si completareaLegii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a altor acte normative incidente; Legea nr.64/95 este abrogata prin Legea nr. 85/2006 privind insolventa, cat si OG nr. 79/1999 esteabrogata prin OUG nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa.

Si Legea nr. 26/1990 a fost supusa la numeroase modificari, republicata in 1998 si cumodificari prin OUG 76/2001 (atentie: abrogata prin Legea 359/2004), Legea 161/2003, Legea1/2005, Legea 441/2006, OUG 119/2006, OUG 82/2007.

Mai avem legea pietei de capital nr. 297/2004 care a suferit adaptari, fiind modificataprin legea 208/2005, OG 41/2005 si legea 97/2006.Legislatia bancaraeste de asemenea subiectul abrogarii Legii nr. 58/1998 si cea in

vigoare este OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si OG 10/2004 aprobata si modificata prin Legea 278/2004 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 10/2004 privind procedurareorganizrii judiciare i a falimentului instituiilor de credit.

In afara acestor acte normative, exist o serie de alte acte normative care cuprind normespeciale referitoare la anumite societi comerciale, cum ar fi: Legea nr. 15/1990 privindreorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale, Ordonanade urgen a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societilor comerciale, aprobat prinLegea nr. 44/1998, cu modificrile ulterioare, i celelalte reglementri n materia privatizrii


8/22

8

societilor comerciale cu capital de integral sau parial de stat, Legea nr. 32/2000 privindsocietile de asigurare i supravegherea asigurrilor, cu modificrile ulterioare, OrdonanaGuvernului nr. 51/1997 privind operaiunile de leasing i societile de leasing, republicat, cumodificrile ulterioare, etc.

In fine, n afara normelor de drept intern mai sus menionate, n materia societilorcomerciale sunt incidente i conveniile internaionale la care Romnia este parte.

Subcapitolul II - Formele societatilor comerciale si clasificari posibile

Societatile comerciale in Romania trebuie in mod imperativ sa fie organizate in una dinurmatoarele 5 forme:- Societate in nume colectiv este societatea traditionala, care presupune raspunderea

nelimitata si solidara a asociatilor care o formeaza - SNC;- Societatea in comandita simpla (capital impartit in parti sociale) - SCS;- Societatea in comandita pe actiuni (capital impartit in actiuni) - SCA;

Societatile in comandita sunt forme de organizare intermediara: asociatii comanditatiraspund nelimitat, iar asociatii comanditari raspund limitat, in limita capitalului social subscris;- Societatea pe actiuni este societatea la care capitalul este impartit in actiuni, care au o

circulatie libera, iar actionarii raspund in limita capitalului subscris - SA;- Societatea cu raspundere limitata este cea mai recenta forma de societate, aparuta la

inceputul sec. XIX, in care raspunderea asociatilor este limitata la capitalul subscris, iarsocietatea raspunde nelimitat si nu este supusa la infiintare unui regim excesiv de publicitate,ca in cazul societatilor pe actiuni constituite prin subscriptie publica - SRL.Dreptul de optiune intre aceste cinci forme este neingradit, cu urmatoarele exceptii:

- Societatea cu asociat unic poate imbraca numai forma SRL;- In anumite domenii unde se doreste o publicitate mai larga sunt impuse SA urile

(societatile bancare sau cele din domeniul asigurarilor).- Societatile cu capital integral de stat, ca urmare a Legii 15/1990 au fost transformate in SA

sau Regii Autonome;- Societatile de valori mobiliare si societatile privind institutiile financiare nebancare au numai

forma SA.Caracterul enumerativ al celor cinci forme de societate este limitativ si nu este admisa

constituirea unor societati hibrid, care sa imbrace elemente diverse de la mai multe forme desocietate.

Clasificari posibile5.1. Dupa numarul asociatilor, societatile comerciale pot fi:

A) pluripersonale - majoritatea societatilor comerciale;B) unipersonale - reprezinta exceptia - SRL cu asociat unic - este reglementata de art.13, 14din Legea nr. 31/1990, care are unele caracteristici proprii, cum ar fi:

-neavand mai multi asociati, nu exista Adunare generala;-asociatul unic are drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru Adunarea generala;-daca asociatul unic este si administrator, acestuia ii revin si obligatiile prvazute de lege

si pentru aceasta calitate;-expertiza de evaluare a aporturilor in natura este obligatorie;-legea impune doua restrictii la SRL-urile cu asociat unic:o persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura

societate cu raspundere limitata;o societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu

raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana.Atentie, calitatea de asociat la o societate comerciala nu implica si calitatea de

comerciant a respectivului asociat, comerciant devenind numai societatea la a carei formareparticipa.5.2. Dupa natura societatii, exista scietati comerciale de persoane si de capital


9/22

9

Caracteristicile societatilor de persoane:-au un numar restrans de asociati, avand un caracter intuitu personae si este mai pronuntatcaracterul contractual al societatii;-cauzele care atrag dizolvarea societatilor de persoane sunt diferite de cele care atrag dizolvareasocietatilor de capital, astfel moartea unuia dintre asociati poate duce la dizolvarea societatii de

persoane;-in categori a societatilor de persoane intra societatile in nume colectiv si societatile incomandita simpla.

In categoria societatilor de capital intra societatile pe actiuni si societatile in comanditape actiuni.Societatea cu raspundere limitata este o forma mixta intre societatile de persoane si cele

de capital.

5.3. In raport de raspunderea asociatilor, societatile comerciale se impart:-societati in care asociatii raspund nelimitat, spre exemplu, societatea in nume colectiv;-societati in care toti asociatii raspund in limita aportului lor la capitalul social: societatile peactiuni, societatile cu raspundere limitata.-societatile in comandita (simpla sau pe actiuni) sunt forme intermediare, in care unii asociatiraspund nelimitat (comanditatii) si altii raspund in limita capitalului subscris (comanditarii).

5.4. Societati comerciale emitente de parti sociale si de actiuni, dupa structura capitalului socialsi modul de impartire al acestuia.Emit actiuni societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, iar celelalte societati emit partisociale. Actiunile pot fi nominative sau la purtator. Actiunile nominative se transmit prindeclaratie facuta in registrul actionarilor societatii care le-a emis, subscrisa atat de cedent cat side cesionar, la care se adauga mentiunea facuta pe actiune.Actiunile la purtator se transmit prin simpla lor predare (traditiune), fara alte proceduri sauacorduri necesare de la societate, asociati sau alte organisme.Regimul transmiterii partilor sociale este supus unor restrictii si formalitati obligatorii de

publicitate: este necesar acordul celorlalti asociati (pentru acte inter vivos nu si mortiscausa- succesiuni) si inregistrarea in Registrul Comertului.

5.5. Societati emitente de titluri comerciale de valoare (de obligatiuni) Numai societatile comerciale pe actiuni pot emite astfel de titluri, in timp ce toate celelaltesocietati nu au dreptul sa emita titluri comerciale de valoare.

Subcapitolul III - Personalitatea juridica a societatii comerciale

Potrivit art.1 alin.2 din Legea nr. 31/1990, societatile comerciale cu sediul in Romaniasunt persoane juridice romane.

Decretul nr. 31/1954 prevede consecintele personalitatii juridice, care sunt valabile si cuprivire la societatile comerciale:

-organizarea de sine-statatoare, ca subiect colectiv de drept;

-un patrimoniu distinct, propriu, autonom;-realizarea unui anume scop.In ceea ce priveste patrimoniul propriu, acesta este format din bunurile aduse ca aport la

capitalul social. Ca regula, aceste bunuri intra in proprietatea societatii comerciale, daca statutulnu prevede altfel.

Creditorii societatii nu au nici un drept asupra bunurilor care formeaza patrimoniulsocial, dar au anumite drepturi prin care pot sa-si asigure o pozitie privilegiata: toate bunurileaduse ca aport la capitalul social formeaza gajul general al creditorilor chirografari.

Obligatiile juridice ale societatii fata de terti nu se pot compensa cu obligatiile juridiceale tertilor fata de asociati, dar la anumite tipuri de societati (de capital) se pot compensa cuactiuni emise de societate, prin majorarea capitalului social al acesteia.


10/22

10

Procedura falimentului priveste numai patrimoniul social.In aceea ce priveste scopul bine definit al unei societati, mentionam ca in actele

constitutive trebuie prevazut obiectul de activitate. Potrivit art. 34 din Decretul nr. 31/1954,fiecare persoana juridica are dreptul sa desfasoare numai activitatile pentru care a fost constituitaasa cum sunt prevazute de actele constitutive ale societatii (principiul specialitatii capacitatii defolosinta).

Ca urmare a acestor elemente constitutive ale personalitatii juridice, dobandirea acesteiimplica urmatoarele consecinte juridice:

-societatile comerciale, fiind titulare de drepturi si obligatii, participa in nume propriu la toateraporturile juridice cu tertii;-societatile comerciale raspund fata de terti pentru obligatiile asumate, in numele lor, de

persoanele care le reprezinta in mod legal;-societatile comerciale nu au o raspundere penala-societatile comerciale -au dreptul sa stea in justitie,

-sunt citate la sediul lor social,-sunt reprezentate de reprezentantii lor legali;

-societatile comerciale au o vointa proprie, de sine-statatoare, ce se exprima prin organele salestatutare.

Inca din perioada desfasurarii procedurii legale de constituire a societatii comerciale,conform art. 33 din Decretul nr. 31/1954, societatea are o capacitate de folosinta restransa in

sensul ca pot fi incheiate numai acele acte juridice necesare dobandirii capacitatii de exercitiu(acte de constituire, pentru stabilirea sediului, pentru obtinerea unui cont in banca).

Pentru exercitarea capacitatii de folosinta, este necesara dobandirea capacitatii deexercitiu, prin darea de data certa actului constitutiv si numirea unui administrator, care va aveaastfel capacitatea de exercitiu necesara sa reprezinte societatea.

Rspunderea penal a persoanei juridice Noile dispozitii ale Codului penal, recent modificat prin Legea nr. 278/2006, prevd

rspunderea penal a persoanei judidice. Conform legii publicate n Monitorul Oficialpersoanele juridice rspund pentru majoritatea infractiunilor prevzute de Codul penal. Textulde lege prevede c persoanele juridice, cu exceptia statului si autorittilor publice, rspund

penal pentru infractiunile savrsite n realizarea obiectului de activitate sau n interesul ori nnumele persoanei juridice (art. 191 C.pen.). Se prevede pentru fiecare infractiune n parte dacaceasta atrage si rspunderea persoanei juridice. Rspunderea penal a persoanei juridice nuexclude rspunderea penal a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la savrsireaaceleiasi infractiuni. Pentru noua categorie de infractori snt prevzute si pedepsel. Deexemplu, tentativa se pedepseste cu amend cuprins ntre minimul special si maximul amenzii

pentru infractiunea consumat. Pedeapsa principal este amenda de la 25 de milioane de lei lacel mult 20 de miliarde de lei. n functie de gravitatea infractiunii svrsite se pot aduga una saumai multe pedepse complementare. Acestea snt: dizolvarea persoanei juridice, suspendareaactivittii sau a uneia dintre activittile persoanei juridice pe o durata de la unu la trei ani,interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, pe o durata de la unu la trei ani,

precum si interzicerea accesului la anumite resurse financiare, pe o durat de la unu la trei ani,

inchiderea unor puncte de lucru. Tot pedeaps complementar este afisarea hotrrii decondamnare sau difuzarea acesteia, prin publicarea acesteia n Monitorul Oficial sau presa scrisasau audiovizual sau alte mijloace desemnate de instanta (publicitate negativa).

Elementele de identificare a societatilor comercialeDenumirea societatii trebuie sa o identifice de alte societati comerciale. Din denumirea

SRL-ului poate face parte si numele unui asociat si trebuie sa reflecte obiectul sau de activitate.La SA nu exista nici o restrictie, cu exceptia celei general valabile, ca denumirea sa fie, in

primul rand, in limba romana si sa nu creeze confuzii cu alte societati.Emblema este un semn distinctiv care o deosebeste de alte societati. Ca si denumirea, se

inregistreaza la registrul comertului, dar nu este obligatorie.


11/22

11

Sediul este un alt element important de identificare. O societate poate avea si sediisecundare.

Nationalitatea societatii in dreptul roman este stabilita conform teoriei sediului principalal societatii a se vedea si Legea nr. 105/1992 privind raporturile de drept international privat.

Forme de organizare a societatilor comercialeFiliala (art. 42 Legea 31/1990) este tot o persoana juridica-societate comerciala,

constituita de societatea mama, care detine majoritatea capitalului social.

Sucursala nu este o societate independenta, ci un dezmembramant (art. 43 Legea nr.31/1990); se infiinteaza din fondurile societatii mama, care raspunde pentru activitateasucursalei; trebuie inregistrata atat la registrul societatii mame, cat si la cel de la locul unde esteinfiintata.

Sediile secundare, birourile sau punctele de lucru, agentiile etc. se inregistreaza doar inregistrul comertului de la sediul societatii mama si evident nu au personalitate juridica.

Reprezentanta comerciala este reglementata de Decretul nr. 122/1990 si nu arepersonalitate juridica; nu se inregistreaza la registrul comertului, ci la Ministerul Industriei siComertului; nu poate desfasura activitati de comert, ci poate doar reprezenta local societaticomerciale straine.

Grupurile de societati sistemul societar si in alte sisteme de drept - Anglia si SUA -Holding, Grupuri de societati in Franta, Carteluri in Germania, etc. In tara nostra materia

grupurilor de interes economic este reglementata prin legea nr. 161/2003 si OUG 119/2006.Grupurile de interes economic se constituie ca persoan juridic cu caractersui-generis,

chiar dac reprezint o asociere ntre dou persoane fizice sau juridice, constituit pe o perioaddeterminat, n scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum ial mbuntirii rezultatelor activitii respective, asociere ce are scop patrimonial i deci,

personalitate juridic. Aceast enitate a fost conceput ca o structur juridic situat ntresocietatea comercial i asociaie, n care voina membrilor care o constituie este dominant norganizarea i funcionarea ei. Liantul care st la baza constituirii grupului de interes economiceste interesul economic comun al membrilor fondatori. Potrivit legii, grupul de interes economic

poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. Criteriul de distincie l reprezintcaracterul activitii; grupul va avea calitatea de comerciant dac actele i operaiunile pe care lerealizeaz sunt fapte de comer. Actul constitutiv trebuie sa imbrace forma autentica, numrulmembrilor unui grup poate fi intre 2 i 20, grupul se poate constitui chiar fr capital. Grupul deinteres economic se aseamn cu societile n nume colectiv. nmatricularea grupului de intereseconomic nu prezum calitatea de comerciant a acestuia, desi astfel dobdete personalitate

juridic de la data nmatriculrii sale n registrul comerului.Societatile multinationale, transnationale, internationale sunt notiuni economice si nu isi

gasesc de regula reglementari legale in legislatiile nationale si evident nici in legislatiacomerciala din Romania.

Subcapitolul IV - Modul de constituire al societatii comerciale

Societatea comerciala are o dubla natura juridica fiind atat un contract cat si o institutie.

Este cazul a se deosebi intre societatile care se constituie prin subscriptie publica de celecare se constituie prin subscriptie simultana.In cazul societatilor constituite prin subscriptie publica se vor aplica prevederile art. 17-

34 din Legea nr. 31/1990.In cazul societatilor comerciale care se constituie prin subscriptie simultana deosebim

urmatoarele etape principale:Verificarea disponibilitatii denumirii/emblemei societatii comerciale urmata de rezervarea

acesteia/acestora;Elaborarea documentelor constitutive, care trebuie sa cuprinda anumite specificatii (redactare act

constitutiv, incheierea unor contracte de inchiriere, vanzare-cumparare, etc. pentru sediulsocial, deschidere cont bancar - pentru realizarea aporturilor la capitalul social etc.);


12/22

12

Semnarea la notar (in anumite cazuri) sau darea de data certa documentelor constitutive, conditieceruta ad validitatem;

Depunerea capitalului social la o banca din Romania, cel putin in cuantumul minim legal;Obtinerea unor avize prealabile;Depunerea documentelor la registrul comertului pentru inregistrarea societatii;Faza judiciara - autorizarea infiintarii societatii de catre judecatorul delegat;Publicarea extrasului de pe hotararea de infiintare -incheiere- data de judecatorul delegat, in

Monitorul Oficial;

Inregistrarea societatii in registrul comertului si eliberarea certificatului de inmatriculare, carecontine codul unic de inregistrare.

Subcapitolul V -Actul constitutiv

Continutul actului constitutiv este stabilit prin art. 7 (pentru societatile de persoane siSRL) si art. 8 (pentru SA) din Legea nr. 31/1990.

Conditiile de fond ale actului constitutivArt. 948 C. civ., aplicabil si actului constitutiv, stabileste conditiile de fond ale actului

juridic:- consimtamantul valabil exprimat;

- capacitatea deplina de exercitiu a partilor contractante;- obiectul licit si moral al actului (obiectul de activitate al societatii);- cauza sau scopul moral a actului;Clauza leonina (prin care o parte primeste tot profitul societatii) este interzisa prin art. 1513

C. civ., fiind considerata imorala.

Conditiile de forma ale actului constitutiv- data certa sau autentificarea actului constituitiv ceruta ad validitatem art. 5 alin. 6 din

Legea nr. 31/1990;- publicitatea ceruta de lege pentru infiintarea societatii (art. 50, 51 si 52 din Legea nr.

31/1990).

Statutul interimar al unei societatiArt. 46, 47 si 48 din L 31/1990 prevad masurile ce trebuie luate de catre asociati si de catre

judecatorul delegat in cazul incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii. Fondatoriisocietatii sau reprezentantii acestora raspund pentru actele incheiate in perioada dintre semnareaactului constitutiv si dobandirea personalitatii juridice de catre societatea nou infiintata. Legeanr. 31/1990 contine un capitol distinct (Cap. IV), urmarindu-se un echilibru intre nevoia de aapara interesele tertilor si societatii si necesitatea de a respecta dispozitiile imperative ale legii.Regula o constituie actiunea in normalizare sau regularizare, prin care se inlatura aspecteleneconforme cu legea constatate anterior constituirii societatii sau chiar ulterior constituirii.Actiunea in nulitate ramane doar o exceptie, care intervine in cazurile expres prevazute de lege.

Nulitatea societatilor comercialePotrivit art. 56 din Legea nr. 31/1990, nulitatea unei societati inmatriculate in registrulcomertului poate fi declarata numai de tribunal si numai in unul din urmatoarele cazuri:

a) lipsete actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n form autentic, n situaiile prevzute laart. 5 alin. (6);

b) toi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societii;c) obiectul de activitate al societii este ilicit sau contrar ordinii publice;d) lipsete ncheierea judectorului delegat de nmatriculare a societii;e) lipsete autorizarea legal administrativ de constituire a societii;f) actul constitutiv nu prevede denumirea societii, obiectul su de activitate, aporturile

asociailor sau capitalul social subscris;


13/22

13

g) s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat;h) nu s-a respectat numrul minim de asociai, prevzut de lege.

Declararea nulitatii nu are efect retroactiv, iar efectul ei este dizolvarea si lichidareasocietatii.

Principalele clauze ale actului constitutivPartile:

Potrivit art.3 din Legea nr.31/1990, persoanele care au consimtit la incheierea actului

constitutiv al unei societati comerciale cu raspundere limitata sau in nume colectiv poartadenumirea de asociati; cele care au incheiat actul constitutiv al unei societati comerciale peactiuni poarta denumirea de actionari, iar in cazul societatilor comerciale in comandita simpla/peactiuni avem doua categorii de asociati: comanditarii si comanditatii.

In principiu, orice persoana fizica sau juridica poate fi parte intr-un contract de societate.Insa, legea prevede si anumite exceptii:

- INCAPACITATI: potrivit art.6 alin.2 din Legea nr.31/1990, Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiunefrauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas,dare sau luare de mit, precum i pentru infraciunile prevzute la art. 143-145 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenei sau pentru cele prevzute de prezenta lege.

- In cazul persoanelor juridice, libertatea acestora de asociere este limitata de principiul

specialitatii capacitatii de folosinta, reglementat de Decretul nr. 31/1954.- O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura

societate cu raspundere limitata (art. 14 alin.1).- Potrivit art. 82 alin.1, asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in

alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate fara consimtamantul celorlaltiasociati.Denumirea societatii; Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isiexercita comertul si sub care semneaza. Firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand inlimba romana. Exista anumite reguli cu privire la denumirea societatii, cuprinse in Legea26/1990. Astfel, firma unei societati in nume colectiv trebuie sa cuprinda numele a cel putinunuia dintre asociati, cu mentiunea "societate in nume colectiv", scrisa in intregime. Firma uneisocietati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatiicomanditati, cu mentiunea "societate in comandita", scrisa in intregime. Firma unei societati peactiuni sau in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebide firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate pe actiuni"sau "S.A." ori, dupa caz, "societate in comandita pe actiuni". Firma unei societati cu raspunderelimitata se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adauga numeie unuia sau al maimultor asociati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate cu raspunderelimitata" sau "S.R.L." Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprindasi mentiunea sediului principal din strainatate. Orice firma noua trebuie sa se deosebeasca decele existente. Cand o firma noua este asemanatoare cu o alta, trebuie sa se adauge o mentiunecare sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin indicareafelului de comert exercitat sau in orice alt mod. Oficiul registrului comertului va refuza

inscrierea unei firme care, fara a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cualte firme inregistrate. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata decomerciantii din sectorul public.Emblema societatii, daca este cazul; Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste uncomerciant de un altul de acelasi gen.Sediul principal si sediile secundare-sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitatifara personalitate juridica-atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentruinfiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;Forma societatii: potrivit art. 2 din Legea nr.31/1990, o societate comerciala se poateconstitui numai in una din formele enumerate limitativ: societate in nume colectiv; societate in


14/22

14

comandita simpla; societate pe actiuni; societate in comandita pe actiuni; societate cu raspunderelimitata;Durata societatii; Nu exista restrictii legale, fiind posibila si durata nelimitata.Obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; obiectulde activitate trebuie sa fie licit si sa nu fie contrar ordinii publice si bunelor moravuri; pentruanumite activitati pot fi necesare autorizatii administrative; obiectul de activitate al societatiiurmeza a fi exprimat folosind Codificarea Activitatilor din Economia Nationala (codul CAEN) Modificat prin Ordinul 337/2007 ale caror prevederi vor intra in vigoare de la 01.01.2008. Exista

anumite activitati care nu pot forma obiectul de activitate al unei societati comerciale (vz. H.G.nr.1323/1990).Capitalul social. Potrivit dispozitiilor art. 56, lit. f din Legea societatilor comerciale, mentionareacapitalului social subscris de catre asociatii/actionarii societatii este o clauza obligatorie in actulconstitutiv al societatii comerciale, absenta acesteia fiind sanctionata cu nulitatea societatii.Capitalul social poate fi definit ca suma totala, exprimata in bani, a valorii contributiilorasociatilor la constituirea patrimoniului social al societatii. Contributiile asociatilor laconstituirea patrimoniului social poarta denumirea de aporturi, care pot fi: in numerar, in natura,in creante si in munca. Potrivit dispozitiilor art. 16 din legea 31/1990, aporturile in numerar suntobligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Aporturile in natura sunt admise la toateformele de societate. Aporturile in creante nu sunt admise la societatile pe actiuni care seconstituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni sau cu raspundere

limitata. Textul legal se refera la creante ale asociatilor impotriva unor terti, si nu la creante alesocietatii asupra asociatilor, caz in care este permisa majorarea capitalului social cu astfel decreante. In ceea ce priveste aporturile in munca, potrivit alin. 5 al aceluiasi articol, asociatii insocietatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu deaport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social.Capitalul social se evidentiaza contabil in pasiv. Este divizat in anumite fractiuni (parti socialesau actiuni, in functie de forma de societate) - vz. art. 10, 11 si 91 si urm. din Legea nr. 31/1990.

Subcapitolul VI Organele societatii comerciale (functionarea societatii comerciale)

Organele societatii comercialeOrganul suprem de decizie al unei societati comerciale este Adunarea generala a

actionarilor/asociatilor. Potrivit art. 117 din Legea nr.31/1990, Adunarea generala va ficonvocata de administratori (consiliul de administratie) sau directorat de cate ori va fi nevoie, inconformitate cu dispozitiile actului constitutiv, in scris, aratandu-se locul, ora, data, precum siordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbateriloradunarii. Cand in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv,convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. De asemenea, convocarea va fi

publicata in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, si intr-unul dintre ziarele de larga raspandire dinlocalitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.

Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta prin scrisoarerecomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediata cu cel putin 30zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului.

In Adunare, actionarii pot fi prezenti personal sau pot fi reprezentati in baza unei procurispeciale. Sedinta este condusa de Presedintele Consiliului de Administratie, respectiv aldirectoratului si se consemneaza intr-un proces-verbal, intocmit de 1-3 secretari, care redacteazasi lista privind prezenta actionarilor. Secretar al Sedintei poate fi orice persoana participanta lasedinta, dintre actionarii prezenti.

In cadrul sedintei administratorii, care sunt si actionari, nu pot vota cu privire ladescarcarea lor de gestiune (art.126). Nu pot vota si trebuie sa se abtina actionarii care, personalsau ca mandatar, au un interes contrar societatii. Nu pot vota de asemenea actionarii care nu si-au varsat actiunile in termenul prevazut de lege si au fost pusi in intarziere. Nu au drept de votactionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot (art. 95 dinLegea nr. 31/1990).


15/22


16/22

16

k) conversia unei categorii de obligaiuni n alt categorie sau n aciuni;l) emisiunea de obligaiuni;m) oricare alt modificare a actului constitutiv sau oricare alt hotrre pentru care este cerut

aprobarea adunrii generale extraordinare.Pentru validitatea deliberarilor Adunarii generale extraordinare, cand actul constitutiv nu

prevede altfel, la prima convocare, este necesara prezenta actionarilor reprezentand cel putin opatrime din numarul total de drepturi de vot, iar hotararile trebuie luate cu majoritatea voturilordetinute de actionarii prezenti si reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de

activitate al societii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formeijuridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societii se ia cu o majoritate de cel puin doutreimi din drepturile de vot deinute de acionarii prezeni sau reprezentai. La convocarileurmatoare,este necesara prezenta actionarilor cel putin o cincime din numarul total de drepturide vot.Adunarea Generala Extraordinara poate decide oricand asupra unor probleme care intra in sferacompetentei Adunarii Generale Ordinare, dar reciproca nu este valabila.De asemenea, potrivit art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicata, Adunarea GeneralaExtraordinara va putea delega consiliului de administratie, respectiv directoratului, sau, dupacaz, administratorului unic, in conditiile prevazute de actul constitutiv si cu majoritatile stabilitede lege pentru validitatea deliberarilor Adunarii Generale Extraordinare (art.115), exercitiulurmatoarelor atributii:

-mutarea sediului societatii;-schimbarea obiectului de activitate al societatii (dar nu cel principal);-infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare (daca prin actul constitutiv nu se prevedealtfel);-majorarea capitalului social.Efectele hotrrii adunrii generale. Cile de atac -Aciunea n anularea hotrrii adunriigenerale. Hotrrile adunrii generale luate n limitele legii sau actului constitutiv suntobligatorii chiar i pentru asociaii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Pentru ase opune acestor efecte, asociaii pot s solicite instanei anularea hotrrii adunrii generalecare este contrar legii sau actului constitutiv. Fa de dreptul comun, acest tip de aciune estereglementat de o serie de norme de procedur speciale, cuprinse n art. 131 din Legea nr.31/1990, aplicabil nu numai societilor pe aciuni, ci i celorlalte forme de societi comerciale.

Administratorii societatii.Vointa sociala exprimata in cadrul Adunarilor Generale trebuie adusa la indeplinire prin acteconcrete de conducere si executie, ceea ce inseamna practic administrarea sau gestiuneasocietatii. Administratorii sunt, de regula, persoane fizice care au capacitate deplina de exercitiu,fiind permisa si alegerea unei persoane juridice, care va fi reprezentata legal printr-o persoanafizica - reprezentant permanent. Legea societatilor comerciale stabileste anumite interdictii

pentru administratori. Astfel nici o persoana fizica nu poate cumula mai mult de 5 mandate inconsilii de administratie sau consilii de supraveghere (in SA) concomitent (art. 15316), iar lasocietatile in comandita, numai asociatii comanditati pot fi administratori (art. 88).Administratorii sunt desemnati de Adunarea Generala, cu cvorumul specific fiecarei forme de

societate (SNC, SCS - majoritate absoluta de voturi; SA, SCA si SRL - dubla majoritate - devoturi si de asociati). Organul de administrare al societii comerciale sunt administratoriiacesteia, respectiv unul sau mai muli, constituii sau nu n cadrul unui Consiliu deAdministraie. Consiliul de administraie poate delega conducerea societii unuia sau maimultor directori, numind pe unul dintre ei director general, iar directorii pot fi numii dintreadministratori sau din afara consiliului de administraie (art. 143).

In reglementarea actuala legiutorul a introdus doua sisteme de administrare a societatiisi anume sistemul unitar (art. 137 si urm.) in baza caruia administrarea societatii se face decatre consiliul de administratie si sistemul dualist (art. 153 si urm.) in baza caruia administrareasocietatii se face de catre consiliul de supraveghere si de catre directorat. Exista insa si prevedericomune celor doua sisteme de administrare (art. 15312 si urm.). Directorii i membrii consiliului


17/22

17

de administraie, respectiv membrii directoratului i cei ai consiliului de supraveghere, suntobligai s participe la adunrile generale ale acionarilor.Consiliul de supraveghere indeplineste doar functii legate de supravegherea activitatiidirectorilor si de mentinerea legaturii dintre acest organ pur executiv cu adunarea generala, iardirectorii reuniti in directorat indeplinesc doar atributii de executie a deciziilor luate de catreconsiliul de supraveghere si de catre Adunarea generala. n aprecierea independenei unuimembru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel puin criteriile reglementate la art.1382 alin. 2 prevazute pentru aprecierea independentei administratorului.

Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel puin 2membri ai consiliului i nsrcinate cu desfurarea de investigaii i cu elaborarea derecomandri pentru consiliu. Si in cazul sistemului unitar in reglementarea actuala sunt detaliateatributiile si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un director al societatii, ca organexecutiv al societatii.

Societile pe aciuni ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legalede auditare sunt administrate de cel puin 3 administratori. Trebuie retinut ca societile careopteaz pentru sistemul dualist de administrare nu vor aplica dispozitiile legale legate deactivitatea cenzorilor.

Raporturile juridice dintre societate si administratori sunt specifice unui contract demandat, administratorii raspunzand fata de societate pentru modul de indeplinire a obligatiilor cele revin conform legii sau actului constitutiv. Alin. 3 al art. 1371 prevede ca pe durata ndeplinirii

mandatului, administratorii nu pot ncheia cu societatea un contract de munc. n cazul n careadministratorii au fost desemnai dintre salariaii societii, contractul individual de munc estesuspendat pe perioada mandatului.

Cenzorii societatii.Sunt persoane care au atributii de control si supraveghere a administratorilor. Cenzorii pot fiasociai sau neasociai, cu excepia a cel puin unuia dintre ei, care trebuie s fie expert contabilsau contabil autorizat sau ter ce exercit profesia individual ori n forme asociative (art. 161).Cel puin unul dintre cenzori trebuie s fie contabil autorizat n condiiile legii sau expertcontabil, iar numrul cenzorilor trebuie s fie impar. Art. 160 prevede ca situaiile financiare alesocietilor comerciale supuse obligaiei legale de auditare vor fi auditate de ctre auditorifinanciari persoane fizice sau persoane juridice -, n condiiile prevzute de lege. Societile peaciuni care opteaz, n temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuseauditului financiar. Societile comerciale ale cror situaii financiare anuale sunt supuseauditului financiar, potrivit legii sau deciziei acionarilor, vor organiza auditul intern potrivitnormelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia. La societile comerciale alecror situaii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunareageneral ordinar a acionarilor va hotr contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor,dup caz. Conditiile de exercitare ale calitatii de cenzor, atributii, drepturi si obligatii, incetareacalitatii si raspunderea acestora sunt reglementate la art. 159 166.Alte clauze. Actele constitutive ale societatilor pot cuprinde si alte clauze, cum ar fi cele privindobligatiile partilor, cele referitoare la modificarea actului constitutiv, cvorum, distribuireadividendelor, dizolvarea si lichidarea societatii, fuziunea si divizarea, solutionarea litigiilor.

Subcapitolul VII - Modificarea societatilor comerciale

Aceasta notiune cuprinde orice schimbare privind elementele prevazute in actulconstitutiv. Astfel, societatea comerciala continua sa existe, subzista ca persoana juridica, chiardaca se modifica unele dintre datele pe care le-a avut la constituire.

Orice modificare a actului constitutiv se va face cu respectarea conditiilor de fond si deforma prevazute de lege pentru incheierea lui, conform art. 204 -206.

Legea impune anumite conditii specifice fiecarei modificari, dupa cum urmeaza:1. Majorarea capitalului social. Se poate realiza prin mai multe modalitati:

noi aporturi in numerar sau natura (art. 210);


18/22

18

incorporarea rezervelor;incorporarea profitului sau a primelor de emisiune;compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

Majorarea prin noi aporturi in numerar sau natura se realizeaza prin emiterea de noiactiuni sau prin majorarea valorii celor existente. In orice caz, nu se pot emite noi actiuni panacand cele existente nu sunt platite integral. Hotararea de majorare de capital trebuie adusa laindeplinire in maxim un an de la luarea ei (art. 219). Noua modificare prin Legea 441/2006reglementeaza si majorarea capitalului in cazul unui capital autorizat (art. 2201). Capitalul

autorizat reprezinta o valoare nominala pana la care poate fi majorat capitalul social prin deciziaCA sau a directoratului.2. Reducerea capitalului social. Se poate realiza prin:

micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;reducerea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale;dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Reducerea de capital poate avea ratiuni diferite, cum ar fi inregistrarea de pierderi,scutirea asociatilor de varsamintele datorate sau restituirea catre actionari a a unei cote-parti dinaporturi, proportionala cu reducerea. Va putea fi realizata numai dupa trecerea a doua luni dinziua publicarii hotararii de reducere in Monitorul Oficial, perioada in care orice creditor alsocietatii poate face opozitie (art. 208).3. Prelungirea duratei societatii. Trebuie realizata inainte de expirare si nu atrage crearea unei

noi persoane juridice. Si la aceasta modificare creditorii se pot opune, in conditiile art. 206 dinLegea 31/1990.4. Schimbarea obiectului de activitate, a sediului social sau a formei societatii nu ridica

probleme deosebite, fiind necesara respectarea conditiilor de fond si de forma cerute la oricemodificare. Cele de fond se refera la conditiile generale pentru validitatea conventiilor(consimtamant, capacitate, obiect, cauza), iar cele de forma la data certa a actului (sau formaautentica, in anumite cazuri conform legii), inregistrarea modificarii la Registrul Comertului si

publicarea in Monitorul Oficial a hotararii Adunarii Generale sau a actului aditional.5. Fuziunea si divizarea societatilor. Sunt procedee de tehnica juridica prin care se restructureazasocietatile comerciale (art. 238 2511 din Legea 31/1990).

Fuziunea este o operatiune de concentrare si se realizeaza prin absorbtie sau contopire i poate mbrca dou forme - absorbia, prin care o societate nglobeaz una sau mai multesocieti, care i nceteaz astfel existena; sau- contopirea, prin care dou sau mai multesocieti se reunesc, ncetndu-i fiecare existena i constituind o persoan juridic nou.

Divizarea este operaiunea prin care patrimoniul unei societi comerciale se mpartentre dou sau mai multe societi. Divizarea poate fi total sau parial (denumit de Legea nr.31/1990 desprindere): divizarea total, prin care societatea i nceteaz existena, patrimoniulsu mprindu-se ntre dou sau mai multe societi nou constituite; desprinderea (divizarea

parial), prin care o parte din patrimoniu societii, care i continu existena, se desprinde i setransmite ctre una sau mai multe societi care iau astfel fiin.

In ambele cazuri este necesara intocmirea de catre administratori a unui proiect defuziune sau divizare, informarea asociatilor despre aceasta masura, intrunirea unei AdunariGenerale a fiecareia dintre societatile implicate, inregistrarea modificarii la Registrul Comertului

si eventual, inregistrarea societatii nou aparute, sau radierea celei vechi, daca este cazul.Efectele fuziunii prin absorbie sunt (art. 250): societatea absorbit i nceteazexistena; societatea nou nfiinat preia drepturile i obligaiile societii care i nceteazexistena, opernd de asemenea o transmisiune universal.

n cazul divizrii (totale), societile care dobndesc bunuri prin efectul divizrii rspundfa de creditori pentru obligaiile societii care i-a ncetat existena prin divizare, proporionalcu valoarea bunurilor dobndite, n afar de cazul n care prin actul de divizare s-au stabilit alte

proporii. Dac nu se poate stabili societatea rspunztoare pentru o obligaie, societile care audobndit bunuri prin divizare rspund solidar. Aceste reguli sunt aplicabile i divizrii pariale(desprinderea), conform art. 2501.


19/22

19

6. Cesiunea unor parti din capitalul social. Este posibila numai daca in actul constitutiv alsocietatii a fost permisa. In principiu este admisa atat intre vii cat si mortis causa. La societatilede persoane cesiunea poate leza caracterul intuitu personae al acestor societati. Cedentulraspunde de varsarea integrala a capitalului social si ramane raspunzator fata de terti pentruoperatiunile anterioare sau in curs. Este necesara intocmirea a trei documente distincte: hotarareaAdunarii generale, contractul de cesiune si actul constitutiv modificat. Cesiunea este opozabilatertilor din momentul inregistrarii la Registrul Comertului.

Transmiterea partilor sociale ctre persoane din afara societii este permis numai dac

a fost aprobat de asociai reprezentnd cel puin trei ptrimi din capitalul social (art. 202). Lasocietatile pe actiuni exista anumite restrictii legale sau conventionale (asa-numitele "clauze deagrement").7. Excluderea asociatilor. Este o necesitate la societatile de persoane (SNC, SCS, SRL) si este

prevazuta de lege pentru a apara societatea, fiind in acelasi timp si o sanctiune si un remediu.Art. 222 prevede limitativ cazurile de excludere. Excluderea se pronunta numai prin hotarare

judecatoreasca, care se inscrie la Registrul Comertului si se publica in Monitorul Oficial.8. Retragerea asociatilor. Asociatii se pot retrage din societate in conditiile prevazute de art. 226din Legea societatilor comerciale. Drepturile cuvenite asociatului retras pentru partile salesociale se stabilesc prin acordul asociatilor, de catre un expert desemnat de acestia sau detribunal.

Subcapitolul VIII - Dizolvarea si lichidarea societatii

Reprezinta procesul de incetare a existentei unei societati comerciale si cuprinde o seriede operatiuni, care se incadreaza in cele 2 faze: dizolvarea si lichidarea.

1. Dizolvarea.Este prima etapa de declansare a acestui proces, fiind generata de cauzele generale sau

speciale anumitor forme de societate prevazute in art 227 - 229 din Legea nr. 31/1990.Cauzele generale de dizolvare din art. 228 sunt:a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;c) declararea nulitatii societatii;d) hotararea adunarii generale;e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum

neintelegerile grave dintre asociatil care impiedica functionarea societatii;f) falimentul societatii;g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.Cauzele speciale de dizolvarea a societatilor pe actiuni (art. 228) sunt:a) activul net s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris,neurmata de reconstituirea acestuia sau limitarea (reducerea) capitalului la suma ramasa (art.15324 din lege);

b) cand capitalul social se reduce sub minimul legal;c) cand numarul actionarilor scade sub minimul legal (art. 10 alin. 3).Societatea in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se dizolva in cazul pierderii

unei jumatati din capitalul sau social sau, dupa caz, al reducerii lui sub minimul legal.Cauzele de dizolvarea a societatilor in nume colectiv sau cu raspundere limitata (art. 229)sunt falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand,datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii saucand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii curaspundere limitata cu asociat unic.

Aceste dispozitii se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni,daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

Din examinarea cauzelor de dizolvare rezulta 3 cai practice de dizolvare:- de drept;


20/22

20

- prin vointa asociatilor;- pe cale judecatoreasca.

Efectele dizolvarii nu afecteaza persoana juridica pentru operatiunile lichidarii pana lateriminarea acesteia si sunt urmatoarele:

A. Deschiderea procedurii de lichidare (art. 233). Nu este necesara lichidarea n cazulfuziunii ori divizrii totale a societii sau n alte cazuri prevzute de lege. Art. 236 a fostabrogat si lichidarea devine necesara astfel si in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociatunic. Art. 237 prevede dizolvarea ca sanctiune, in anunite cazuri expres prevazute de lege.

B. Interdictia unor operatiuni comerciale noi.Notam ca dizolvarea societatii poate sa mai aiba loc si ca sanctiune a raspunderii penalea societatii comerciale (a se vedea rspunderea penal, subcapitolul III).

2. Lichidarea.Este reglementata expres de lege (art. 252-261) si nu trebuie confundata cu lichidarea

judiciara. Legea contine atat norme imperative (art. 252) cat si supletive (art. 246, alin. 4),stabilind care persoane pot fi numite lichidatori, atributiile acestora, cat si fazele lichidarii, carese finalizeaza prin radierea societatii de la Registrul Comertului.

Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.Lichidarea trebuie etrminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii, termen ce poate fi

prelungit cu inca 2 ani de catre tribunal.Exista reglementari specifice lichidarii societatilor in functie de forma de societate:

pentru cele in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 262-263) iarpentru societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni (art. 264-270 din Legea 31/1990). Aufost introduse inca 2 art. (art 2701-2702) care se refera la situatia in care societatea aflata inlichidarea ar fi in stare de insolventa si cand lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea

procedurii insolventei.

Teste grila pentru verificarea cunostintelor capitolului al II-lea

1. Consimmntul asociailor la ncheierea actului constitutiv trebuie s fie exprimat cu inteniade:

a) a organiza activitati de binefacere;b) a sprijini creterea economica a localitii;c) a desfura n comun cu ceilali asociai o activitate comercial n scopul obinerii de

profit.2. Coninutul actului constitutiv este stabilit prin

Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comertului;Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale;Codul Comercial.

3. Capitalul social poate fi folosit:a) pentru garantarea obligaiilor personale a asociailor;

b) pentru obinerea de garanii bancare;c) pentru plata de dividende asociailor.

4. Aportul n numerar este obligatoriu la constituirea societii comerciale:

a) da; b) nu;c) numai in anumite limite minime prevazute de lege.

5. Aportul n creane nu este admis la:a) societatile n nume colectiv;

b) societile n comandita simpl;c) societile rspundere limitat.

6. Organul de conducere al unei societi comerciale este cel organul carea) care are atributiide conducere zilnica a societatii;

b) care are atributii de reprezentare a societatiic) care are atribuiile de decizie depline n ceea ce privete societatea;


21/22

21

7. In societile cu rspundere limitat, adunarea general decide prin:a) votul majoritii absolute a asociailor i a prilor sociale;

b) votul unanim al asociailor;c) votul majoritatii absolute a asociatilor si administratorilor.

8. Pot ataca hotrrile adunrii generale numai :a) asociatii reprezentati in cadrul adunarii generale;

b) asociatii care s-au abtinut de la vot;c) asociaii care au luat parte la adunarea general, au votat mpotriv i au cerut s se

insereze aceast n procesul verbal al adunrii, sau asociaii care nu au fost prezenin adunarea general.9. Numirea administratorilor devine opozabil terilor prin:

a) adoptarea hotrrii de ctre asociai;b) ndeplinirea formalitilor de publicitate cerute de lege;c) publicarea unui anunt n presa de circulaie local.

10. Este caz de incetare a mandatului administratorilor:a) schimbarea starii civile a administratorului

b) revocarea mandatului de ctre adunarea generala;;c) iesirea la pensie a administratorului.

11. Cererile de anulare i suspendare a unei hotrri a adunrii generale a acionarilor formulatede ctre acionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra sunt de competenta:

a) exlcusiva a tribunalullui arbitral; b) la alegerea partilorc) exclusiva a instantei judecatoresti.

12. Efectele hotrrii de declarare a nulitatii societatii comerciale se produc:a) retroactiv

b) numai pentru viitor;c) de la data depunerii cererii de constatare a nulitatii.

13. Forma autentic a actului modificator adoptat de asociai este obligatorie atunci cnd are caobiect:

a) modificarea formei juridice a societii ntr-o societate n nume colectiv sau ncomandit simpl;

b) schimbarea sediului societatii in alt judet;c) schimbarea denumirii societatii.

14. Este modalitate de majorare a capitalului social la societatea pe actiuni:a) Compensarea crentelor societatii inte debitorii si creditorii acesteia;b) Compensarea creanelor dintre societate si actionari;c) Iertarea de datorie.

15. Este modalitate de reducere a capitalului social:a) Reducerea valorii nominale a aciunilor sau prilor sociale

b) Reducerea patrimoniului social prin vanzari de bunuri;.c) Reducerea obligatiilor societatii.

16. Schimbarea formei societii permite modificarea regulilor ce guverneaz funcionareaacesteia dar:

a) duce la dizolvarea de drept a societatii anterioare;b) presupune crearea unei pesoane juridice actualizatec) nu conduce la ncetarea existenei societii ori crearea unei persoane juridice noi.

17. Dividendele care se cuvin dup data transmiterii aciunilor aparin:a) cedentului, n afar de cazul n care prile au convenit altfel

b) cesionarului, n afar de cazul n care prile au convenit altfel;c) societatii, n afar de cazul n care prile au convenit altfel.

In cazul societii cu rspundere limitat transmiterea prilor sociale ctre persoane din afarasocietii este permis numai dac a fost aprobat de:

a) asociai reprezentnd cel puin 90% din capitalul social;b) asociai reprezentnd cel puin trei ptrimi din capitalul social


22/22

22

c) asociai reprezentnd cel puin jumatate plus unul din capitalul social.18. Dreptul de proprietate asupra aciunilor la purttor se transfer

a) hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora;b) prin simpla transmisiune a acestora, fr a mai fi necesar nici o alt formalitate;c) declaraia comun a cedentului i cesionarului fcut n registrul acionarilor;

19. Actionarul retras din societatea pe aciuni sau din societatea n comandit pe aciuni aredreptul de a obine contravaloarea aciunilor pe care le posed:

a) conform unei expertize contabile proprotional cu activitatea sa in cadrul societatii

b) proporional cu activul social net ce ar rezulta dup ultimul bilan contabil aprobat;c) numai conform celor stabilite printr-o hotarare judecatoresca.20. Asociaii care iau parte ca asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sauavnd acelai obiect de activitate, sau fac operaiuni n contul lor sau al altora n acelai fel decomer sau n unul asemntor, fr consimmntul celorlali asociai pot fi:

a) mentionati in registrul comertului ca atare; b) exclusi din societate;c) reclamati la Camera de Comert si declarati incapabili de a detine calitatea de asociat.

21. De regula, in cazul divizrii totale, societile care dobndesc bunuri prin efectul divizriirspund fa de creditori:

a) pentru creditele obtinute de la institutiile de credit in limita a doua treimi dincapitalul social;

b) pentru obligaiile societii care i-a ncetat existena prin divizare, proporional cuvaloarea bunurilor dobndite;

c) pentru creditorii chirografari pana la concurenta capitalul social.22. Sunt efecte ale fuziunii prin absorbie:

a) societatea absorbit i continua existena;b) societatea absobita vinde bunurile din patrimoniul sau ctre alte persoane juridice;c) societatea nou nfiinat preia drepturile i obligaiile societii care i nceteaz

existena, opernd de asemenea o transmisiune universal;23. Fuziunea prin contopire reprezinta situatia in care:

a) trei societati sunt inglobate intr-o singura persoana juridica existenta.b) dou sau mai multe societi se reunesc, ncetndu-i fiecare existena i constituind

o persoan juridic nou;c) o societate din grupul de societati devine actionar majoritar al unie alte societati.

24. Societatea comercial cu rspundere limitat cu unic asociat se dizolv de drept in cazul incare:

a) asociatul unic este si administratorul societatii;b) asociatul unic mai este asociat unic si in alta societate cu raspundere limitata cu

asociat unic;c) asociatul unic este angajat al societatii.

25. Este caz de dizolvare de drept a unei societati comerciale:a) schimabrea formei juridice a societatii;

b) expirarea duratei societii stabilit n actele constitutive;c) schimbarea asociatului majoritar al societatii.

26. Din momentul declararii dizolvrii societatii administratorii au urmatoarele obligatii:a) sa nu mai ntreprinda noi operaiuni, n caz contrar, ei sunt personal i solidarrspunztori pentru operaiunile pe care le-au ntreprins;

b) sa-si depuna demisia la registrul comertului;c) sa solicite publicarea in Monitorul Oficial a situatiilor financiare ale societatii.

27. Lichidarea activului social se realizeaz prin:a) transformarea bunurilor societii n bani i distribuirea sumelor ctre asociai;

b) transformarea bunurilor societii n bani i ncasarea creanelor pe care societatea leare fa de teri;

c) achitarea datoriilor societii.

29182594-drept-comercial

Documents