27.+tumorile+de+ovar+benigne+si+maligne

7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne

1/16

Tumorile de ovar benigne si maligne

Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant;

anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea demalignizare indiferent de varietate.

In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de

ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting

3 clase de formatiuni tumorale ovariene%

& tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale

ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice

& tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro '

intestinal, limfoame$

& chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul

ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o

perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni(atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica

saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce.

)r. l tumori epiteliale comune *+&70

)r. ll tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1

)r. lll tumori cu celule lipidice rare

)r. l/ tumori cu celule germinale 1+&0

)r. / gonadoblastoame rare

)r. /l tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului rare

)r. /ll tumori neclasificate rare

)r. /lll tumori secundare #metastatice$

)r. l leziuni distrofice

Tabel nr. 1 lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene

1. 2iagnosticul tumorilor ovariene

2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor

sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile

imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi

sugerat de elemente clinice particulare, de mareri tumorali, de valoarea serica a anumitor

hormoni si de e-amenele imagistice.

1.1. linica tumorilor ovariene

1


2/16

Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice, ele devin clinic manifeste atunci cand

ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna, ruptura, hemoragia, infectia sau

malignizarea cu diseminare.

"emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea,

tulburarile de ciclu menstrual, tulburarile digestive, cresterea de volum a abdomenului situlburarile urinare.

2urerea poate fi de intensitate mica, descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena, de

greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior, sau intensa, violenta, cu debut

brusc, fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora

ovariana cu pedicul lung si ingust, situatie in care durerea este de cauza ischemica si este

urmata de stare de soc. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate

blocarii intoarcerii venoase, durerea este de intensitate moderata, in sacade, colicativa. In

cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. In

mod particular, in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica.

Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt

metroragia, care apare in 30 din cazuri, si amenoreea secundara. !etroragia se datoreaza,fie unei hiperestrogenemii relative, fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de

stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. In caz de tumori

ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta, feminizare precoce si

metroragii prepubertar, refeminizare si metroragii in menopauza. 5menoreea poate fi mai

frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara

unei tumori secretante de androgeni, situatie in care se insoteste si de defeminizare si

virilizare progresiva.

Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si

sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine, flatulenta,

tulburari dispeptice, inapetenta si constipatie. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie

rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv, iar in caz de invazie tumorala si

metastazare un sindrom ocluziv.

resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari;

chistadenomul mucinos si seros. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine

sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. 2e asemenea, apare si in caz de ascita

carcinomatoasa.

Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale

sau invaziei tumorale% polaiurie, retentie de urina, tenesme vezicale, hematurie.

6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele

virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala, dar orice ovar palpabil

prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. 6-amenul ginecologic va aprecia%sediul, dimensiunea, conturul, consistenta, mobilitatea, sensibilitatea si bilateralitatea tumorii

ovariene. Tumora poate fi localizata in pelvis, laterouterin in fundul de sac 2ouglas

anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si

tumora$, sau poate evolua intraabdominal. onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat,

policiclic sau neregulat, iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori, solida, ferma

sau inegala. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica, necroza,

compresie torsiune de ane-a sau invazie. 6lementele clinice care sugereaza malignitatea

tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a, aderenta, suprafata neregulata,

consistenta inegala, metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas.

8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice

doar in anumite forme particulare de tumori ovariene. (ubertatea precoce sau refeminizareaapar in tumorile ovariene estrogenosecretante, iar hirsutismul in tumorile


3/16

androgenosecretante. evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora

ovariana solida benigna : ascita : hidrotora- drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene

maligne. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit

micul bazin; tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este

mare sau giganta, in general nedureroasa, cu matitatea cu conve-itatea in sus. In cancerul

ovarian, e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala, metastaze hepaticesi sau ascita. 5scita se prezinta ca distensie abdominala, cu matitatea cu concavitatea in sus,

deplasabila pe flancuri, cu semnul valului< pozitiv, iar atunci cand este masiva poate masca

chiar o tumora mare de ovar, situatie in care se intalneste semnul bulgarului de gheata( sunt utilizati ca mareri tumorali, iar particular pentru

disgerminom 82? ' ul. !arerii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si

mezenchim sunt inhibina 5, @ si anumiti hormoni steroizi.

Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al

tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru, paracenteza si toracocenteza.

In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta

fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru.5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic, histeroscopia sub flu-

lichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita

riscului de diseminare.

(aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic

sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. Insa in situatia in care tumora

ovariana este evidenta si asociaza ascita, se evita paracenteza, deoarece diagnosticul citologic

este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul

de punctie.

In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei

in vederea diagnosticului diferential citologic, cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate

insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar.

3


4/16

1.3. 2iagnosticul diferential

2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina

sau abdominala, cu tumora genitala e-traovariana, cu alta formatiune ane-iala neovariana, cu

o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. $.

Tumora e-tragenitala pelvinaabdominala

& glob vezical, cancer vezical, diverticul vezical,chist de uraca, abces perivezical, rinichi ectopic

pelvin

& cancer rectosigmoidian, cancer de cec,

diverticulita sigmoidiana, abces

periapendicular, chist epiploic, tbc

& tumori abdominale% digestive, hepatice,

pancreatice, renale, retroperitoneale, limfoame

Tumora genitala e-traovariana & uter gravid, uter malformat, fibrom uterin

subseros

>ormatiune ane-iala neovariana & chist paratubar, hidrosalpin-, ane-ita tumorala

cronica, abces tuboovarian, ane-ita tbc, sarcina

ectopica tubara

>ormatiune ovariana netumorala & chist functional #chist folicular, corp galben

chistizat, chisturi multiple luteinice$

& endometriom ovarian

& ovare micropolichistice

Tabel nr. 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene

2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil

clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. 5u fost propuse si sunt

utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana.

"corul !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de

cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza

unui test cantitativ seric ce combina doi mareri tumorali, 5 1B si ?6B, cu statusul

menopauzal. "pecificitatea acestui test este de 7+. Cn alt test pentru estimarea acestui risc

este /51. 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mareri serici #5 1+,

transtiretina, apolipoproteina 51, D ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal.

Totusi, datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa aacestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice.

. Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$

Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului, astfel

transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar,

endometrial, endocervical. 5cestea reprezinta aproape 70 din totalitatea tumorilor ovariene

si 90 din cancerele de ovar. aracteristic apar la femeia intre 0 si *0 de ani, iar cele mai

frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase. lasificarea histologicautilizata este cea propusa de !" #tabel nr. $.

B


5/16

Tumora seroasa

Tumora mucinoasa

Tumora endometrioida

Tumora mezonefroida #cu celule clare$

Tumora @rennerancer epitelial nediferentiat

arcinosarcomul, tumori mezodermale mi-te

Tabel nr. lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune

a o particularitate, tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica

intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline, descrisa la toate

subtipurile de tumori epiteliale, si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre

tumora benigna si cea maligna. "e considera ca 10 ' 1+ dintre tumorile epiteliale sunt

tumori borderline. 5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate

' stratificarea celulelor epiteliale, mitoze frecvente, atipii celulare si nucleare & dar fara

invazie in stroma. u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica. 5stfel,

stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar, desi evolutia lor naturala este

diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta.

"pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian, pentru cancerul

epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr. 3$. 5pro-imativ 10 dintre femeile

cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica, in antecedentele heredocolaterale ale

acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. estul de 90 au factori de risc relationati

de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi, care se e-plica prin traumatizarea epiteliului

de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de

estrogeni. 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea,

alaptarea, utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate.

Fuliparitatea

!enarha timpurie

!enopauza tardiva

asa alba

resterea duratei de viata

ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei

5ntecedente heredocolaterale

Tabel nr. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial

In urma cercetarilor genetice, s&a constatat ca mai mult de 90 dintre cancereleovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @51 si @5. 5stfel,

femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse

unui screening genetic.

!utatiile genei @51 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de

san #B+&G+$ cat si al cancerului ovarian epitelial #0&B+$, cele ale genei @5 au un risc

mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0$ si cea ovariana #10&0$. 5ceste gene se

transmit autosomal dominant, dar au penetrare variabila, parind astfel sa sara peste generatii.

Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor

cu mutatii ale genelor @51 si @5, permitind astfel efectuarea de interventii

chirurgicale profilactice.

+


6/16

.1. Tumori seroase

.1.1. histadenomul seros

histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar

constituind + din tumorile ovariene benigne. !a4oritatea apar intre 0 si +0 de ani cu o

varsta medie de B0 ani.histadenomul seros este o tumora chistica, in 1+ din cazuri bilaterala, de

dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$, uniloculara de regula, cu suprafata neteda sau in cazul formelor

rare multiloculare policiclica, de culoare alb ' cenusie, cu suprafata interna neteda sau in 0

cu prelungiri papilare fibroase, continutul este un lichid serocitrin. 8a microscopie epiteliul ce

delimiteaza cavitatea chistului este cubic, similar epiteliului ovarian de suprafata sau

columnar ca al trompei uterine, dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii; proiectiile

papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular, iar in stroma epiteliala se pot intalni

micocalcificari denumite psamoame.

.1.. histadenofibromul

histadenofibromul, tumora benigna mai rara, este o varietate de chistadenom seros incare e-ista o proliferare con4unctiva importanta. 5re aceeasi distributie de varsta. 6ste o

tumora unilaterala, partial chistica si partial solida, pe sectiune aparind multiloculara cu zone

solide determinate de prelungiri papilare ferme.

.1.3. Tumora seroasa bordeline

Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10 dintre cancerele epiteliale de

ovar, este bilaterala in 3+ din cazuri, metastazarea se intalneste la + ' B+ dintre paciente

la nivelul peritoneului, epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale.

2iseminarea hematogena este neobisnuita, la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii

peritoneale, cea ganglionara este rara. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna

cat si cu forma maligna. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru

toate stadiile de 90 &100.

.1.B. arcinomul seros

arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar, reprezentind +0

dintre acestea, cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer. In momentul

diagnosticului este bilaterala si diseminata.

Tumora are dimensiuni medii, este chistica & boselata, friabila, cu consistenta moale,

cu perete cu grosimea inegala, cu continut lichidian tulbure sau hemoragic, cu multiple

proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele

vecine. (roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiileavansate. 8a microscopie, la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in

spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame, iar la tumorile slab diferentiate,

epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare.

.. Tumori mucinoase

..1. histadenomul mucinos

histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie 0

dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$. 5re aceeasi

distributie de varsta ca si chistadenomul seros, dar este doar in 3 din cazuri bilaterala.

*


7/16

!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa, iar probabilitatea aparitiei unei tumori

similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa.

histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H 0 cm$ si chiar gigantice

uneori, cu suprafata e-terna neteda, de culoare alb ' cenusie, rar cu contur policiclic, cu

consistenta chistica, pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos, mucoid

translucid galbui sau brun. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnarsecretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal.

... Tumora mucinoasa borderline

Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. 1+

prezinta e-tensie e-traovariana. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora

mucinoasa benigna sau maligna. 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari, multiloculara,

unilaterala. >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$

care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala. 5cesta apare

secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri

sau rupturi ale capsulei tumorale. 2ar, pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca

metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu oleziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari, in acesta

situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. (rognosticul este foarte

bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G, e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt

letale in G0 din cazuri

..3. arcinomul mucinos

arcinomul mucinos reprezinta 10 dintre tumorile maligne de ovar. >ata de

carcinomul sseros este mai rar bilateral, doar in 1+ din cazuri si este o tumora de

dimensiumi mari, 1+ ' 30 cm. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul

seros cel de metasazare.

arcinomul mucinos este o tumora multiloculara,cu contur policiclic, cu consistenta

mi-ta, solida si chistica, ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. >orma bine

diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de

mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor, fara alte semne de

invazie stromala. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta, glande

aglomerate si atipii nucleare, iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule

dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa.

.3. Tumora endometrioida

Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia

epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial. eprezinta

+ din totalul tumorilor ovariene si 1+ din cancerele ovariene.

Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici, in medie +

cm, bilaterala in 30 din cazuri, uniloculara in general, cu continut vascos ciocolatiu. 8a

microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial, dar care

spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale.

5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza.

Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30 din cazuri

este bilaterala. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi

ovar sau oriunde in pelvis, iar la 0 dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de

7


8/16

endometru. u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta

stuctura glandulara cu consistenta solida. >orma borderline este foarte rar intalnita.

.B. Tumora mezonefroida #cu celule clare$

Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna, un

carcinom cu agresivitate mare, reprezentind + din cancerele ovariene. >orma benigna, foarte

rara este chistadenofirbomul cu celule clare.

arcinomul mezonefroid este in 1+ din cazuri bilateral si in + asociaza

endometrioza. !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri

con4unctive fine, cu o citoplasma clara, bogata in glicogen.

.+. Tumora @renner

Tumora @renner reprezinta din tumorile ovariene si este o tumora cu celuletranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o

transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. 5pare intre 30 si 70 de

ani, avind o varsta medie de +0 de ani. 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos.

In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs.

Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari, solida, de regula

unilaterala, de culoare alb 'gri sau galbuie, ce apare pe sectiune usor lobulata. 8a microscopie

se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care

prezinta nuclei in boaba de cafeaorma borderline este rara, la fel si tumora @renner maligna, care apare ca o tumora

unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm.

3. Tumori cu celule germinale

Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' 0 din totalitatea tumorilor ovariene si

+ din tumorile maligne de ovar. 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului.

6le apar caracteristic la adolescente si fetite, fiind raspunzatoare in proportie de 90 de

totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0 dintre tumorile ovariene la femeia 0ani. lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. B$.

Teratom%

& imatur

& matur #chist dermoid$

& teratom monodermic #struma ovarii, carcinoid etc$

2isgerminom

Tumora de sinus endodermal

arcinom embrionar

oriocarcinom

(oliembriomTumori mi-te

G


9/16

)onadoblastom

Tabel nr. B lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale

3.1. Teratomul% chistul dermoid, teratomul monodermic si teratomul imatur

histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90 dintre teratoame si *0

dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm,

mesoderm si endoderm. el mai frecvent apare la 0 ' 30 ani, dar se poate intalni si in

copilarie sau in menopauza. 6ste o tumora ovariana benigna, in 10 din cazuri bilaterala, cu

crestere lenta, dimensiuni medii #+ ' 10 cm$, de forma rotund ' ovalara, cu suprafata neteda

de culoare alb ' gri, de regula uniloculara, ce contine stucturi tisulare adulte% sebum, par,

cartila4, os, dinte. >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent

este un carcinom cu celule scuamoase. 6cografia, principalul element imagistic diagnostic,

prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum, par si alte structuri cu

ecogenitate crescuta. 2e asemenea, ecografia permite si verificarea structurii ovarului

contralateral."truma ovarii si carcinoidul, tumori rare de ovar, sunt o subgrupa de teratoame mature

chistice si reprezinta 3 si respectiv + dintre teratoame, 6le sunt formate e-clusiv sau

predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat, au dimensiuni medii si suprafata

neteda cu contur regulat sau policiclic. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un

procent +.

"truma ovarii contine tesut matur tiroidian, pe sectiune evidentiindu&se coloid

gelatinos rosu ' maroniu. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si

+ dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. 2esi malignizarea este rara,

30 dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului.

arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal

sau bronsic. 2e cele mai multe ori, se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza

serotonina, bradiinina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4

hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial,

diaree, bronhospasm$.

Teratomul imatur reprezinta 0 din tumorile maligne cu celule germinale si este

compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. Tumora este in

general unilaterala, dar 10 dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. 6ste

o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$, rotunda sau lobulata, cu consistenta mi-ta ' solida

si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente, datorita

carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur. (e sectiune este roz

' maronie si are continut solid cu spatii chistice; zonele solide corespund elementelor imaturede cartila4 si sau os iar zonele chistice contin lichid seros mucinos, sebum si par.

2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil, acesta punindu&se pe tesutul fi-at in

parafina. Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature, iar gradingul tumorii se

face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade.

3.. 2isgerminomul

2isgerminomul reprezinta +0 dintre tumorile maligne cu celule germinale; ca o

particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul

sarcinii, dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie

#0 ani$ si nu de starea de gestatie. (oate sa apara si la fetite, manifestindu&se cu pubertate

precoce sau amenoree primara. + din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin sicariotip anormal #sd. Turner, sd. Jlinefelter, sd. "KAer$ prin transformarea maligna a

9


10/16

gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora. 2isgerminomul este frecvent

bilateral #0$, dar numai +0 dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul

contralateral. Tumora are dimensiuni mari, este solida, lobulata, de culoare roz ' maronie si

histologic este identica cu seminomul. Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de

lactat dehidrogenaza #82?$, care reprezinta marerul tumoral utilizat in diagnostic, urmarire

postterapie si pentru depistarea recurentelor. In + ' 10 din cazuri contine sincitiotrofoblast,astfel determinind niveluri serice crescute de h), utilizat si el ca marer tumoral.

2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule

germinale, fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie. 5stfel, supravietuirea la + ani este

de 9+ pentru stadiul I si de G+ ' 90 pentru stadiul II ' I/.

3.3. Tumora de sinus endodermal

Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin, reprezinta 0 dintre tumorile

maligne cu celule germinale, fiind cea mai agresiva dintre acestea, si 1 dintre toate

cancerele ovariene. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea 30 ani, poate fi

decelata si la femeia gravida. 6ste unilaterala, iar atunci cind este intalnita si in ovarul

contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala.Tumora are dimensiuni mari, este solida si friabila, de culoare galbena, cu focare de

hemoragie si necroza pe sectiune, cu capsula rupta. (atognomonic, la e-amenul

histopatologic, apar corpii "chiller ' 2uval. (roduce =>(, marer tumoral util in algoritmul

diagnostic, in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor. (rognosticul este rezervat,

pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la ani de doar 10.

3.B. arcinomul embrionar

arcinomul embrionar este o tumora rara, reprezentind + din tumorile cu celule

germinale, si malignitate mare. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme,

varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. arcinomul embrionar este o tumora

de dimensiuni mari, cu continut mi-t, friabila, de culoare gri cu focare de hemoragie si

necroza pe sectine. aracteristic secreta h) si in 7+ din cazuri =>(. 8a fetite determina

pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii.

3.+. oriocarcinomul

oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara, ce produce niveluri serice

crescute de h), acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau

menometroragii$. In general apare prepubertar, dar si la femeia de varsta fertila, cand

diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini

intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de

celule germinale, aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale estemai prost. oriocarcinomul este o tumora mare, unilaterala, cu consistenta solida, cu zone

necrotico ' hemoragice, care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast.

B. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim

Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de

tumori rare, reprezentind + dintre toate tumorile ovariene, avind potential hormonosecretant.

90 dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori, iar

manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni.

10


11/16

5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele

mezenchimale ale ovarului embrionar; ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr.

+$; 70 dintre ele sunt tumori cu celule granulose. elulele granuloase si "ertoli deriva din

cordoanele se-uale, deci din epiteliul celomic, iar celulele tecale, celulele 8eAdig si

fibroblastii deriva din mezenchim. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala, astfel

tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$, desi e-ista si tumori

mi-te.

Tumora cu celule granuloase #70$ si tecale%

& tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil

& grupa tecom ' fibrom% tecom, fibrom fibrosarcom, tumora stromala sclerozanta

Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine, intermediar si slab diferentiate

)inandroblastom

Tumori neclasificate

Tabel nr. + lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim

5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de

malignizare, dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. 5fecteaza femeile de

toate varstele, de la prepubertate la menopauza. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici

factori ereditari, dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari

ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz '

Meghers #polipoza digestiva$.

B.1. Tumori cu celule granulose si tecale

B.1.1. Tumora cu celule granuloase tip adult

5ceasta tumora reprezinta 9+ dintre tumorile cu celule gramuloase. !a4oritatea sunt

diagnosticate dupa 30 ani, varsta medie de aparitie fiind de + ani. 6ste o tumora maligna cu

grad scazut si crestere lenta.

Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari, cu

contur policiclic, cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice, relativ friabila,

cu suprafata edematiata, aderenta la organele vecine. !icroscopic caracteristici sunt nucleiipalizi in forma de boaba de cafea< si corpii all ' 6-ner.

5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale

sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza. 2e asemenea datorita e-cesului de

estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru. Totusi la unele

paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau

complicatiilor acesteia.

Inhibina 5, @ si estradiolul sunt marerii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip

adult. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe

cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta, dar nu sunt folosite ca mareri

diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi. In ceea ce priveste

estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservatfunctia de reproducere.

11


12/16

(rognosticul acestei tumori este foarte bun. In momentul diagnosticului 9+ dintre

tumori sunt unilaterale si G+ au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri

este de 90, de asemenea timpul mediu de recurenta este lung, * ani.

B.1.. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil5ceasta este o tumora rara, reprezentind + dintre tumorile cu celule granuloase. 6a

apare in special la fetite si adolescente, +0 din cazuri fiind diagnosticate prepubertar, cu o

varsta medie de 1B ani. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut

si la femeia in decada a 7ea.

5pectul macroscopic este similar cu forma adulta, dar microscopic se diferentiaza in

principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici.

Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de

estrogeni, progesteron si testosteron, suprimind astfel secretia de gonadotropine. !anifestarile

clinice variaza de la pubertate precoce, amenoree secundara, virilizare sau doar semne si

simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. !arerii tumorali folositi

in monitorizarea postterapie sunt, la fel ca si la forma adulta, inhibinele.9+ dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate

unilateral in momentul depistarii, iar supravietuirea al + ani este de 9+. 2ar prognosticul

este mai prost decit al formei adulte, fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un

timp mediu de recurenta de numai 3 ani.

B.1.3. Tecomul

Tecomul este o tumora benigna reprezentind dintre tumorile ovariene, care

afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani.

5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii, este cel mai frecvent

unilaterala, are o suprafata neteda, de culoare galbena, cu consistenta solida, pe sectiune este

lobulata si poate contine si arii chistice.

Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei

estrogeni, caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile, aceste paciente

asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. Totusi e-ista si tecom inactiv

hormonal sau androgenosecretant.

(rognosticul este foarte bun, deoarece rezectia chirurgicala este curativa si

malignizarea cu diseminare e e-trem de rara.

B.1.B. >ibromul>ibromul, ca si tecomul, este o tumora benigna de ovar, dar spre deosebire de acesta e

inactiva hormonal. 5fecteaza toate grupele de varsta, preponderent femeile intre B0 si *0 de

ani si doar intr&un procent mai mic de 10 femeile sub 30 de ani.

2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H 0 cm$, are contur policiclic, este de

consistenta solida, foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone

de denerescenta edematoasa si necroza aseptica.

Tabloul clinic este nespecific, dar in mod particular intalnim sindromul 2emon '

!eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept.

1


13/16

B.. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig

Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10 din tumorile derivate din

cordoanele se-uale si mezenchim si 0,+ din totalitatea tumorilor ovariene. /arsta medie

de aparitie este + ani, dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza. In 1+ ' 0

dintre cazuri este maligna.Tumora este de dimensiunii medii, de culoare galben ' bruna, suprafata regulata, cu

consistenta solida, mi-ta sau chistica, pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni

polipoide. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare. 2in punct de

vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere, de acestea depinzind si prognosticul

tumorii.

5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali, de cele mai multe ori androgeni,

totusi virilizarea este intalnita numai in +0 dintre cazuri; dintre care doar 30 vor prezenta

virilizare franca. 5stfel, tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree, hirsutism,

atrofie mamara, ingrasarea vocii, hipertrofie clitoridiana. (ot apare si menoragii sau

menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia

periferica a androgenilor.

+. (rincipii de tratament in tumorile ovariene

+.1. Tratamentul tumorilor ovariene benigne

Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a

acesteia. 8a femeia tanara, in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii, se va

practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala. Interventia chirurgicala se

poate efectua perlaparoscopic, prin minilaparotomie sau prin laparotomie, obligatorie fiind

inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu.

8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie

totala cu ane-ectomie bilaterala.

+.. Tratamentul tumorilor ovariene maligne

"tadializarea cancerului de ovar

"tadializarea #tabel nr. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de

ovar, de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei."tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol%

& recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau, in absenta ascitei, lava4

peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului, in spatiile

parietocolice si infradiafradmatic

& e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala, a intestinelor si a celorlalte

viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale

& biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic

e-temporaneu

& daca tumora este limitata la pelvis%

ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala, sau ane-ectomie unilaterala

daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii omentectomie infracolica

13


14/16

biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor

evaluarea si biosia ganglionilor

biopsierea fundului de sac 2ouglas, a peretior pelvini drept si stang si a

spatiilor parietocolice

peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta

apendicectomie, in special la tumorile mucinoase

& in situatia de tumora e-tinsa, invadanta sisau carcinomatoza peritoneala%

citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm

"tadiul I

Tumora limitata la ovar

"tadiul I5%

& tumora limitata la ovar, fara ascita, cu capsula

intacta, fara tumora pe suprafata e-terna

"tadiul I@%

& tumora limitata la ambele ovare, fara ascita, cu

capsula intacta, fara tumora pe suprafata

e-terna"tadiul I%

& tumora limitata la unul ambele ovare, cu ascita

sau lava4 peritoneal pozitiv si sau caplsula

rupta si sau tumora pe suprafata e-terna

"tadiul II

Tumora uni bilaterala cu

e-tensie pelvina

"tadiul II5%

& e-tensie si sau metastaze la uter si sau trompe

"tadiul II@%

& e-tensie la celelalte tesuturi pevine

"tadiul II%

& stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4peritoneal pozitiv si sau caplsula rupta si sau

tumora pe suprafata e-terna

"tadiul III

Tumora uni bilaterala cu

implante peritoneale in

afara pelvisului sau

adenopatie

retroperitoneala inghinala

sau metastaze hepatice

superficiale

"tadiul III5%

& implante peritoneale dovedite histologic

"tadiul III@%

& implante peritoneale N cm

"tadiul III%

& implante peritoneale H cm sau adenopatie

retroperitoneala inghinala

"tadiul I/

!etastaze la distanta

& include revarsat pleural pozitiv, metastaze

parenchimatoase hepatice

Tabel nr. * "tadializarea >I) a cancerului de ovar

aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea

din aproape in aproape, diseminarea limfatica, diseminarea hematogena.

Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. data ce celulele

tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului, zonele

preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal, si anume%

fundul de sac 2ouglas, firidele parietocolice, hemidiafragmul drept, sacurile herniare si

1B


15/16

epiploonul. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa

penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid.

2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor

infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici. )anglionii retroperitoneali mai pot fi

invadati pe calea limfaticelor peritoneale, iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice.

5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala, prezenta ei favorizind diseminareaperitoneala. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita, cel mai des prin

hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta, si sau datorita pasa4ului

transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei, apare

pleurezia dreapta.

2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul

tipului epitelial. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate, iar sistemul nervos central

si sistemul osos mai rar.

(rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia, chimioterapia si

radioterapia.

Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian, putind fi

singur curativ in stadiile incipiente. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticulstadial si o citoreductie optimala. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa

aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul

histologic al tumorii.

8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica

histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. "tadiile

I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta, in celelalte situatii se practica

postoperator chimio ' si sau radioterapie ad4uvanta.

In cazul femeilor tinere si sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer

de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare, ca unic

tratament, e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu

vor urma chimioterapie. hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala. In

acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei

anomalii macroscopice. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata, atunci chirurgia

conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie. 5ceste paciente vor fi supravegheate

atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor.

In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala,

deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea

consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul

nutritional, avind ca efect o chimiotoleranta superioara. In plus, citoreductia optimala permite

o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor

chimiorezistente. 2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditateconsiderabila #durata medie a interventiei 3,+ ore, pierdere medie de sange 100 ml, rata

complicatiilor ma4ore 0, mortalitate intraoperatorie 1,+$, in cazul pacientelor cu conditie

biologica precara #ascita voluminoasa, malnutritie severa, hipoproteinemie, pierdere

ponderala mare, varsta H 7+ ani, afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa

se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. In cazurile la care nu s&a putut realiza

citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o

citoreductie de interval.

2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic,

atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte.

8aparotomia sau laparoscopia second ' loo se recomanda dupa efecturea

chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica,

1+


16/16

imagistica sau mareri tumorali pozitivi. 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale,

citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat.

himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia

primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III, I/$ si cel in stadii

mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat, stadiul I si II

indiferent de diferentiere$. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval catmai lung fara recidiva. 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de

ovar, iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin, carboplatin$.

egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. aile de administrare

ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala, (entru administrarea sistemica este

preferata polichimioterapia monochimioterapiei. (remizele pentru chimioterapia

intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea

peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. 6ficienta

ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica

sau + mm. In cazul in care chirurgia primara este contraindicata, se va administra

chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin

paracenteza sau toracocenteza.Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala. Insa pe masura

ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. 5stfel

aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului

si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical.

@ibliografie selectiva

1. Oilliams )AnecologA ed. bA Mohn . "chorge ' !c )raK ?ill !edical & 00G

. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' . )ibbs, @. Jarlan, 5.

?aneA, I. FAgaard ' Oolters JluKer8ippincot Oilliams Q Oilins ' 00G

3. @oo des 6! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' avier 2effieu- ' pag. +9G&

*00 & 6ditia in limba omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu, lu4

Fapoca ' 011

B. 5M ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag. B1&B30 ' 010 & I"@F% 97G&0&

3G7&GGBB0&0

1*

27.+tumorile+de+ovar+benigne+si+maligne

Documents