16 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul V Nr. 225 miercuri 27.01.2010

AAsshhlleeyy

JJuudddd

vrea s[salveze lumea

Loga Dance te invit[ la Salsa!Ce po\i s[ faci ca s[ te

men\ii `n form[ `n plin[iarn[? Dac[ `\i place muzica;i ritmul, atunci cu siguran\[recomandarea noastr[ va fipe m[sura a;tept[rilor tale.Un curs de Salsa la LogaDance School din Satu Mare.

Cursurile de dans constituie,pe l]ng[ o bun[ modalitate derelaxare, ;i o ocazie de a ne tonifiacorpul, de a socializa ;i de a reg[sitonusul necesar pentru o nou[ zide munc[. Astfel un curs de Salsase prezint[ cu multiple avantajepentru dumneavoastr[, fiind oreal[ alternativ[ la sedin\ele defitness, aerobic, psihoterapie etc.De aceea `n ultimii ani cursurilede Salsa au cunoscut o puternic[reprezentare `n preferin\elerom]nilor, ele fiind `ntr-ocontinu[ dezvoltare.

Salsa reprezint[ un stil demuzic[ ;i dans ce `;i are originile`n America de Sud ;i InsuleleCaraibe (ex. Bermuda, Bahamas,

Cuba, Haiti, RepublicaDominican[, Jamaica, PuertoRico, etc.), dar care s-a dezvoltat`n toat[ lumea ̀ n diferite variantece au dus la crearea unor stiluri desalsa.

Este cea mai popular[ varia\iea unui dans latino ;i dezvoltareasa `ntr-un fenomen interna\ionala luat prin surprindere lumea`ntreag[! La ora actual[ at]t peplan na\ional, cât ;i interna\ionalse organizeaz[ campionate deSalsa cu o participare numeroas[.

Dac[ sunte\i din Satu Mare,v[ a;tept[m s[ descoperi\isavoarea acestui dans ̀ n companiacelor mai buni instructori de gendin Rom]nia, `ntr-un cadruprofesionist 100%, distrac\ia ;ivoia bun[ fiind omniprezente.

Primul modul de Salsa pentru`ncep[tori este programat s[`nceap[ cu data de 29 ianuarie2010. C];tig[ 10% reducere lacursurile de Salsa cu talonul dinsuplimentul nostru “S[n[tate ;iFrumuse\e”.

~nscrierile se fac zilnic deluni p]n[ vineri, `ntre orele

17.00 - 21.00 la sala de dans,situat[ pe strada MartirilorDeporta\i nr. 30 (`n incintafostei Tipografii “Some;ul”)

Talon reducere 10% la cursul de Salsa

din 29 ianuarie 2010

Nume<

...............................

Prenume<

...............................

Ocupa\ie<

...............................

~nscrierilese fac zilnic deluni p]n[ vi-neri, `ntre orele17.00 - 21.00 lasala de dans,situat[ pe stradaMartirilor Deporta\inr.30 (`n incinta fosteiTipografii “Some-;ul”).

Coafuri simple ;i rapide indiferent de tipul de p[rCele mai multe femei

viseaz[ la un p[r perfect,drept, bine `ntins. Dificil leeste acelora care au de lamama natur[ p[rul cre\, iar a-l `ntinde zi de zi cu placa nueste ceva foarte pl[cut.

Dac[ ai norocul la un p[rs[n[tos ;i drept, ai toate ;ansele cala un moment dat s[ te plictise;tide el. Nu uita `ns[ c[ p[rul dreptimplic[ mult[ `ngrijire ;i multefort. Po\i s[ alegi ;i numeroasecoafuri cu p[rul lins care nu facaltceva dec]t s[ ̀ \i pun[ ̀ n valoarepodoaba capilar[.

Juc[u;[ cu fire rebele

Foarte romantic este p[rullung ;i ondulat, mai ales dac[

define;ti c]t mai bine buclele.Dac[ alegi bucle rebele, p[r pealocuri lins, iar printre firele`ntinse bucle u;or r[v[;ite, vei dasenza\ie c[ e;ti pu\in juc[u;[.Dac[ ai un p[r ondulat `n modnatural, pune `n valoare buclelecu ajutorul produselorprofesionale de coafat. ~ns[, dac[p[rul t[u este drept, ondulareafrecvent[ `l poate distruge.Femeilor cu fa\a rotund[ sautriunghiular[ li se potrive;te celmai bine s[ aib[ p[rul cuonduleuri voluminoase, de lajum[tatea p[rului `n jos.

~n cazul p[rului `n cre;tere,care a dep[;it lungimea medie,speciali;tii recomand[ v]rfurile`ntoarse. Acestea ofer[ o senza\iede volum, iar coafura este unasimpl[, u;or de pus `n practic[ `ndoar c]teva minute.

Dac[ ai p[r tuns `n trepte,pune ̀ n valoare ;uvi\ele mai scurteondul]ndu-le spre exterior. ~ncazul `n care ai p[r cre\, teconfrun\i cu o situa\ie delocu;oar[. Este greu ;i s[ `l cre;ti, ;is[ `l coafezi. Onduleurile `i reducenorm de mult lungimea. ~n plus,p[rul cre\ reflect[ mai pu\inlumina dec]t cel drept. Av]ndgrij[ de el, oferindu-i toat[ aten\ia,acesta cre;te ;i atrage priviriletuturor, mai ales c[ pu\ine suntfemeile care se pot m]ndri cu unasemenea p[r.

Din c]nd `n c]nd,reprezentantele sexului frumoscare au p[rul cre\ `l pot `ndrepta,dar nu foarte des pentru a nu-ldeteriora. Cel mai u;or de`ntre\inut r[m]ne p[rul perfectdrept.

Ioana Pop Vladimirescu

2 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Persoanele stresatesunt predispuse lamaladii cardiace

Un studiu medical coordonatde medicii de la UniversityCollege din Londra a reu;it `npremier[ s[ dovedeasc[ faptul c[persoanele care sunt stresate suntmai predispuse s[ sufere maladiicardiace. Studiul a fost efectuat peun e;antion de 514 voluntari -femei ;i b[rba\i - cu o medie dev]rst[ de 62 de ani. La `nceputulstudiului, niciunul dintrevoluntari nu prezenta semnelevreunei afec\iuni cardiace. Fiecareparticipant a fost supus unor testede inducere a stresului, iar mediciiau m[surat apoi nivelul de cortisoldin s]nge - o substan\[ produs[ deorganism `n condi\ii de stres ;icare determin[ o `ngustare aarterelor. Arterele voluntarilor aufost scanate pentru a vedea dac[prezint[ semne de `ngustare ;iobturare.

~n urma acestui studiu,medicii britanici au declarat c[persoanele care au fost stresate ̀ ntimpul acestor teste sunt de dou[ori mai predispunse s[ sufere depe urma unor blocaje arteriale,comparativ cu persoanele care ;i-au p[strat calmul `n timpulexperimentelor desf[;urate.

I.M

Agaricus Brasiliensis este ociupercă albă, termofilă, aresuprafaţa netedă, pălăriaprezentând unele neregularităţişi o mică concavitate în centru,aspect ce o deosebeşte la primavedere de alte varietăţi ale acesteispecii. Este cunoscută subdenumirea de “God’sMushroom”, ciuperca luiDumnezeu, datorităproprietăţilor medicinale vestitece i se atribuie, din vechi timpuri,în Brazilia şi Japonia.

Prin anii 1970, doi cercetătoriamericani de la Universitatea deStat din Pensylvania, vizitândBrazilia, au descoperit că, într-oanumită zonă, populaţia nativă eranu numai extrem de sănătoasă,dar ;i longevivă, depăşind 100 deani. Secretul lor? Foarte simplu!Consumau o ciupercă, ;i anumeAgaricus Blazei Murill (AgaricusBrasiliensis). De atunci a începutintroducerea acestei ciuperci încircuitul terapiilor naturiste.

A fost demonstratăproprietatea anti-cancer prindiferite cercetări şi experimenteefectuate pe purceluşii de Guineaîn Departamentul Medical dinTokio, în Laboratorul CentralNaţional de Cancer şi la Facultateade Farmacie din Tokio, iarrezultatele au fost vindecarecompletă în 90% din cazuri.

Efectul anti-tumoral la aceastăciupercă se datorează cantităţiimari de elemente eficiente ca<polizaharide de tipul Beta (1,3)D-

Glucan şi Beta(1,6)D-Glucan,compuşi proteici de acidribonucleic, hereroglucan acid,xiloglucan etc. Când acesteelemente sunt introduse înglobulele albe ale sângeluiuşurează activitatea celulelor demacrofagie (anticorpi care distrug,întârzie sau împiedică răspândireacelulelor de cancer).

Conţine de asemenea steroizinaturali, cunoscuţi pentru efectulanti-cancer, în special în prevenţiacancerului de uter. Efectul deprevenţie se datorează şiconţinutului de mari cantităţi defibre nedigerabile care absorbsubstanţele toxice din organismul

nostru şi le elimină.

Beneficiile consumului deAgaricus

- Are efecte în controlul direct alsistemului imunologic, deprevenire, și au fost chiar cazuri dedispariţie totală a tumorilor(experimentat pe animale a avut

90% reuşită).

- Probleme ale aparatuluirespirator< bronşită cronică, astm,gripe, răceli, pneumonie.

- Afecţiuni ale aparatuluicirculator< hipertensiune şihipotensiune, arterioscleroză,angină, infarct, tromboză,angiosternoză, septicemie,leucemie.

- Afectiuni ale aparatului urinar<cistită, nefrită, insuficienţă renală,probleme de prostată.

Pentru mai multe detalii saucomenzi v[ invit[m s[ consulta\idatele de mai jos<

Propriet[\ile medicinale ale ciuperciiAgaricus

Care sunt motivele durerilor de cap?Durerile de cap sunt cele

mai greu de suportat ;i uneoriapar din senin. Fiecare dintrenoi sufer[ din c]nd ̀ n c]nd deo durere de cap pe care opunem pe seama oboselii,extenu[rii, stresului saufebrei, dar ea poate fi cauzat[;i de varia\ii de temperatur[sau alimenta\ie.

Pozi\ia incorect[ pe scauncreaz[ presiune la nivelul umerilor;i al g]tului, produc]nd o stare detensiune. Alimentele, `n specialcele conservate, pot da astfel dereac\ii, de aceea ar trebui s[ fim

mai aten\i la hrana pe care oconsum[m. Cafeaua poate da ;i eadureri de cap dac[ este consumat[`n exces, dar ;i fumatul, at]t celactiv c]t ;i cel pasiv, poate declan;adureri de cap, `ntruc]t celulelenervoase primesc mai pu\inoxigen.

Ce este de f[cut?

Pentru a sc[pa de durerile decap, po\i lua unele m[suri practicechiar la tine acas[. M[n]ncă 2 c[\eide usturoi sau aplic[ pe frunte ofrunz[ de varz[.

Dac[ durerea persist[ un timp

mai ̀ ndelungat, bea suc de cartofiproasp[t f[cut cu o jum[tate deor[ ̀ nainte de mas[, c]te 2 linguritimp de 3-4 s[pt[m]ni, sauop[re;te 1 lingur[ de p[tl[gin[(frunze uscate, f[r]mi\ate) cu ap[fiart[ timp de 10-15 minute.Ceaiul astfel ob\inut se bea c]te ½pahar de 2 ori pe zi.

O alt[ metod[ ar fi coajaproasp[t[ de la o l[m]ie cu un stratsub\ire de miez> se aplic[ cu parteainterioar[ pe t]mple timp de o or[.

Dac[ durerile de cap sunt ̀ ns[tot mai dese ;i mai greu desuportat, ar fi indicat s[ cere\isfatul medicului.

D. T.

MEDICA GROUP – PRONATURA medica@sonet.ro,

www.medicagroup.ro,www.pronaturashop.ro

Otopeni – Ilfov , Str.Frasinului nr. 11, tel< 021-

351.47.77 , fax< 021-351.47.78

Informa\ia zilei 3Miercuri 27 ianuarie 2010 Carier[

Se poate ̀ nt]mpla ̀ n via\aoricui s[ se iveasc[ situa\ii `ncare s[ primeasc[ oferte demunc[ din partea unorpersoane sau a unor firme,care s[ nu-i prea sur]d[. Ce ede f[cut `n astfel demomente? Cum po\i evitasitua\iile nepl[cute de a jignipe cineva, mai ales dac[vorbim de o persoaneinfluent[ `n societate?

Exist[ c]teva tehnici de a spuneNU f[r[ s[-i dai de `n\elesindividului c[ job-ul pe care \i-lofer[ e “prea pu\in” pentru tinesau c[ firma pe care o conduce e“prea mic[ ;i ne`nsemnat[“ pentrutine.

Una din metodele moderne dea refuza un job este s[ `i daipersoanei de `n\eles c[ jobul t[uactual te preocup[ ;i c[ `nc[ sim\ic[ nu ai reu;it s[ sco\i totul din el,c[ mai ai de explorat multe `ndomeniu. ~n orice caz s[ `\i ar[\iinteresul ;i nu fi indiferent[,deoarece niciodat[ nu se ;tie c]nd

vei fi for\at[ de `mprejurări s[apelezi la el.

Fii diplomat[ ;i p[streaz[mereu rela\ii bune

Fii diplomat[ ;i explic[ de cenu dore;ti s[ schimbi locul demunc[. Adu argumente pentruserviciul t[u actual, nu contra-argumente pentru ceea ce el `\iofer[. Nu-l blama `n fa\[ ;i nuc[uta lipsurile din oferta lui, ci maidegrab[ accentueaz[ plusurile dince beneficiezi acum. Va sim\i el celipse;te de fapt din oferta lui.

C]nd dai explica\iile de rigoarede ce `l refuzi, nu intra `n preamulte detalii. Nu uita, un simplu“mul\umesc pentru ofert[, suntrecunosc[toare sau sunt fericit[ c[v-a\i g]ndit la mine” face minunide multe ori. ~n schimb, niciodat[nu `\i t[ia toate r[d[cinile, adic[sub nicio form[ s[ nu spui “nu amde g]nd s[ vin aici” sau “niciodat[nu a; lucra pt. dvs.”. Cel mai binee s[ p[strezi cu toat[ lumea rela\iibune, chair dac[ nu de prietenie.

Gabriela P.

Cum refuzi un job f[r[ a sup[ra

pe cinevaDac[ ai ajuns s[ lucrezi `ntr-

un colectiv ̀ n care accentul este pemunca ̀ n echip[, proiecte ;i cazuricomune, e bine s[ fii capabil[ s[ \iipasul cu echipa `n care ai picat ;is[ `ncerci s[-\i faci treaba c]t maibine pentru a fi un bun juc[tor.

Ce presupune construirea uneiechipe eficiente, care suntmetodele prin care po\i supravie\uiunui “tsunami” `ntre colegi ;i maiales care sunt abilit[\ile de care oechip[ mereu va avea nevoiepentru a fi una de succes?

E nevoie de oameni cu experien\[

Primul aspect, ;i cel maiimportant, e ca oamenii carealc[tuiesc echipa s[ fie buni pe planprofesional, respectiv capabili s[ia decizii ;i s[ rezolve problemeleap[rute pe parcurs.

De asmenea s[ fie bunicomunicatori ;i să generezealternative indiferent de situa\ia ̀ ncare se afl[. Nu `n ultimul r]nd,membrii echipei trebuie s[ fiedeschi;i pentru orice situa\ie ;iproblem[ pentru a putea rezolva

totul sau chiar a amelioraproblemele ̀ nainte ca ele s[ apar[.

Echipele eficiente au sub 10 membri

Speciali;tii spun că pentrubuna func\ionare a unei echipeeste nevoie `n primul r]nd de unnum[r redus de membri, ceea ce`nseamn[ maxim 10persoane/echip[. De ce? E simplu<o echip[ mai restr]ns[ colaboreaz[mai u;or ;i exist[ spirit de echip[.Cu c]t sunt mai pu\ini oameni `nechipa respectiv[, cu at]t serealzieaz[ mai u;or controlulasupra activit[\ilor ;i cu at]t maibine se pot ameliora eventualelegre;eli, iar rezultatele vor fi maibune.

Ca ̀ n orice grup, ;i ̀ n echipa dela birou trebuie s[ existe un leadersau coordonator care s[ \in[ totulsub control ;i s[ conduc[ planurilespre bun sf]r;it. Dac[ acestalipse;te, este mai u;or s[ se paird[controlul asupra tuturoractivit[\ilor, ;ansele la destr[mareaechipei fiind mai mari.

G. Pu;ca;iu

Munca `n echip[ necesit[d[ruire ;i r[bdare

4 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010Stil

O zi ploioas[ `n LosAngeles a transformat primuleveniment major al anului,Globurile de Aur, `ntr-oceremonie unic[, cu unaccesoriu obligatoriu -umbrele, unele chiar asortate\inutelor.

Au dominat negrul, culorileneon, dar ;i nuan\ele nude,naturale, p[rul fiind coafat destulde lejer, uneori poate prea simplupentru o ceremonie at]t deimportant[. Prezen\e interesanteau fost Jennifer Aniston `ntr-orochie de sear[ neagr[ asimetric[cu o t[ietur[ ad]nc[ pe picior, KateWinslet `ntr-o crea\ie impecabil[YSl, Chloë Sevigny ̀ ntr-o rochie cuvolane Valentino, Drew Barrymorea purtat o \inut[ nude AtelierVersace, diamante LorraineSchwartz ;i sandale Jimmy Choo.Versace a fost ;i favoritul actri\eiJennifer Garner, care a purtat orochie lila semnată de aceea;i cas[.La fel, Christina Aguilera a purtato \inut[ nude cu corset AtelierVersace.

Sandra Bullock a ales o rochiemov electric semnat[ BottegaVeneta. Tot o culoare puternică apurtat ;i Diane Kruger, o \inut[fuchsia Couture Christian Lacroix.

Nominalizat[ pentru rolul din“Nine”, Penelope Cruz a etalat orochie neagr[ cu dantelă ArmaniPrivé ;i diamante Chopard, iarKate Hudson o rochie alb[Marchesa, deloc inspirat[.

Halle Berry a fost o apari\ierevigorant[ ;i sexy, vedetadovedind c[ este mai senzual[ caniciodat[ la 40 de ani, ̀ ntr-o rochiemulat[ cu inser\ii de dantel[semnat[ Kaufman Franco.Cameron Diaz ;i-a asortat umbrelarochiei din satin ro;u AlexanderMcQueen.

Foarte comentate au fost ;iapari\iile Juliei Roberts, care apurtat o rochie neagr[ destul debanal[ YSL vintage, ce nu se pretala un eveniment at]t de elegant.

Mariah Carey a purtat o rochieneagr[ mulat[ Hervé Léger, l[s]ndla vedere un decolteu ce a devenitdeja prea obositor. Tot decolteul ast]rnit reac\ii ;i `n cazul lui HeidiKlum. Rochia Roberto Cavalli lilanu a reu;it s[ `i sus\in[ prea binedecolteul, rezultatul fiinddezastruos pentru un manechinVictoria’s Secret.

Covorul ro;u la Globurile de Aur 2010

Informa\ia zilei 5Miercuri 27 ianuarie 2010 Mod[

Stilul vedetelor pe p]rtie

Te-ai g]ndit s[ apari pe p]rtie`ntr-o \inut[ neadecvat[? ~nva\[de la vedete ce `nseamn[ s[ ai stilchiar ;i pe p]rtia de schi. Nucompar[m Predealul cu Aspenulsau alte sta\iuni de lux pentrusporturile de iarn[, dar chic po\i

s[ fii oriunde.Gwen Stefani

C]nt[rea\a devenit[ creatoarede mod[ nu se dezminte decalitatea de “victim[” a modei nicipe p]rtie. Costum de schi alb,ochelari de soare ;i cizme Dior -doar o m[mic[ atent[ la detaliicare `;i `nva\[ fiul s[ schieze.Victoria Beckham

Doamna Beckham nu puteas[ lipseasc[ din lista noastr[ cu

vedete chic pe p]rtie. De unde s[`ncepem? De la schiurile Chanel,geaca Moncler, ochelarii desoare sau pantalonii de schi cuo curea din piele.Mariah Carey

Mimi umbl[ despletit[ pep]rtiile din Aspen al[turi deso\ul s[u, Nick Cannon. E binec[ cei doi nu s-au g]ndit lacostume de schi asortate, ca anultrecut. Ochelarii de soare sunt`ns[ nelipsi\i ̀ n cazul c]nt[re\ei.Denise Richards

Pe Denise nu ai cum s[ nu oobservi pe p]rtie. ~n primul r]nd

pentru c[ este o femeie frumoas[;i `n al doilea r]nd pentru c[poart[ un costum ro;u pentrusnowboarding.Paris Hilton

Paris ;i iubitul ei, DougReinhardt, s-au g]ndit ca anulacesta s[ dea placa sau schiurilepe... bob! Ce-i drept, pe el se pot`mbr[\i;a `n voie. Fata de banigata cu fundi\[ (vezi c[ciuli\a)trebuie s[-;i arate bun[stareachiar ;i pe p]rtie, purt]nd ogeac[ Moncler.Kate Hudson

Actri\a adopt[ un stil care nuiese din tipare chiar ;i pe p]rtiilede schi din Aspen. De remarcat

ochelarii ei extra-large.Pamela Anderson

Starul din “Baywatch” nu semai satur[ de apari\iile ;ocante. ~nimagine o putem admira `n toat[splendoarea la evenimentul “USOlympic Ski and Snowboard

Teams” din Malibu.Lily Allen

S[ te dai cu sania purt]nd fust[;i hain[ de blan[ este cu adev[ratun lucru nebunesc, dar nu nefacem griji, mai ales c[ discut[maici despre Lily Allen. Bine m[carc[ cizmuli\ele Ugg o ajut[ s[fr]neze a;a cum trebuie, iarc[ciula de blan[ o protejeaz[ dev]nt.

6 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010Terapia plantelor

Echinaceea ajut[ lacre;terea imunit[\ii

Cimbrul, remediu eficient`mpotriva infec\iilor

Rezisten\a organismuluinostru este mai sc[zut[ petimpul iernii, iar sistemulrespirator ;i circulator poatefi afectat datorit[ frigului. Deaceea plantele medicinalesunt recomandate `n aceast[perioad[ `n care suntem maipredispu;i ca oric]nd bolilor.

Cea mai indicat[ plant[medicinal[ pentru combaterear[celii ;i ap[rarea sistemuluiimunitar este echinaceea. Esteutilizat[ sub form[ de unguent,tinctur[, ceai sau medicament,fiind extrem de folositoares[n[t[\ii noastre.

La ce ne folose;te?

Echinaceea ac\ioneaz[ ca unstimulent pentru sistemulimunitar prin cre;terea produceriianumitor celule albe din s]nge ;i`nt[rirea pere\ilor celulari, astfel`nc]t viru;ii ;i bacteriile s[ nuintre at]t de u;or `n celule.

Are urm[toarele propriet[\i<imunomodulatoare, antiseptic[,depurativ[, antifebril[, antiviral[;i antibacterian[. Este folosit[ `ncazul oboselii cronice, dar ;i `ncazul problemelor de piele (acnee,ulcera\ii, r[ni) și al diferitelorinfec\ii.

Planta este folositoare ;ipentru afec\iuni ale ficatului ;istomacului, la indica\iamedicului. ~n schimb, echinaceeanu este recomandat[ `n timpulsarcinii, al[pt[rii sau ̀ n copil[rie,

fiind contraindicat[ ̀ n cazde scleroz[ multipl[,artrit[ reumatic[, diabet.

Indica\ii terapeutice

Cel mai bine este cu-noscut[ pentru pre-venirea ;i tratareainfec\iilor respiratorii,cum este r[ceala ;i gripa.C]teva pilule de echi-naceea luate la `nceputulsimptomelor de r[ceal[ ;igrip[ vor cre;te rezisten\aorganismului ;i vor lupta`mpotriva infec\iei.Tratamentul poate fiutilizat ;i dup[ ce s-ainstalat r[ceala, av]ndrolul de a gr[bi vin-decarea. Durerile ̀ n g]t sevor domoli prin gargaracu ceai de echinaceea,b[ut zilnic pe perioada

tratamentului, sau prin c]tevapic[turi de tinctur[.

Infec\iile tractului urinar vorfi ̀ ndep[rtate prin consumul uneic[ni cu ceai de echinaceea pe toat[durata tratamentului. Fiind`mbog[\it[ cu propriet[\iantibacteriene, planta cre;terezisten\a la infec\ii> `nc[ de laprima aplicare ac\ioneaz[ ca unscut de protec\ie `mpotrivabacteriilor.

Alte beneficii pe care aceast[plant[ miraculoas[ ni le ofer[<stimuleaz[ activitatea limfocitelor,impulsioneaz[ \esuturile pielii s[se regenereze mai repede,ac\ioneaz[ ca un antibiotic u;or,ajut[ `n tratarea infec\iilorsinusului ;i accelereaz[vindecarea.

Doza zilnic[ recomandat[

Speciali;tii ne atrag aten\ia c[tinctura de echinaceea nu esterecomandat[ pentru persoanelecu probleme hepatice, ulcer saugastrit[ acid[.

Doza zilnic[ recomandat[pentru adul\i ;i persoane v]rstniceeste de 300 mg/zi. Copiii cu v]rstecuprinse ̀ ntre 6-13 ani pot lua 400mg/zi, iar `n cazul celor cu v]rstemai mici trebuie urmat sfatulmedicului. Se recomand[ cure de2-3 s[pt[m]ni, urmate de 1-2s[pt[m]ni pauz[, fiind indicatecurele lungi cu echinaceea pentrua ne `nt[ri imunitatea, dar ;ipentru prevenirea ;i `nl[turarear[celii.

D.T

Cunoscut ;i subdenumirea de thymusvulgaris, cimbrul este oplant[ ap[rut[ `n sudulEuropei> la `nceput a fostfolosit ca plant[ medicinal[;i apoi r[sp]ndit ca plant[aromat[.

Cea mai popular[ plant[folosit[ la g[tit, cimbrul sefolose;te `n alimenta\ie `n stareproasp[t[ sau uscat, at]t laaromatizarea m]nc[rurilor, cât ;ia mur[turilor. Pu\ini dintre noi;tiu `ns[ c[ iarna cimbrul estealiatul unui organism ̀ nt[rit, plinde energie ;i ferit de r[ceal[.Con\ine uleiuri volatile, taninuri,vitaminele B1, C, celuloz[. Sefolose;te sub form[ de ceaiuri,infuzii, extract, tinctur[ sau ca ;icondiment pentru diferite re\eteculinare.

Utiliz[ri medicinale

Uscat, m[cinat sau verde,cimbrul este folosit ca remediunatural pentru bron;it[, astm,infec\ii respiratorii, infec\ii renale;i urinare, parazi\i intestinali ;icircula\ie periferic[ deficitar[.

Este antiseptic pulmonar,stomahic ;i expectorant, cimbruleste bun ;i pentru tratareaenterocolitelor ;i stimulareafunc\iei hepatice. ~n tratamentulacestor boli se administreaz[ subform[ de infuzie o can[ pezi cu `nghi\ituri rare.

Planta con\inefenoli cu propriet[\idezinfectante, poatetrata eficient infec\iilestomacului, pl[m]nilor;i g]tului.

Datorit[ con\inutuluide ulei volatil, cimbrulac\ioneaz[ ca un pansamental rinichilor, fiindfolosit pentru dez-infectarea apa-ratului urinar.Acela;i ulei esen\ialcon\inut de cimbrueste ̀ ntrebuin\at ̀ nbolile cardio-vasculare, deoareceinfluen\eaz[ directtensiunea arterial[ ;iac\ioneaz[ ca un tonic almusculaturii inimii. Pentruigienizarea pl[m]nilor, se facezilnic infuzie cu cimbru, timp de20 de zile.

Lipsa poei de m]ncare,

insomnia, apatia, dificult[\ile deconcentrare ;i de memorie pot firemediate cu ajutorul infuziei ;isiropului de cimbru. Cura cu ceaide cimbru reduce simptomeleoboselii cronice. Este nevoie `ns[de o cur[ de minim 7 zile pentrurezultate vizibile.

Ceaiul de cimbru ne`ndulcitb[ut diminea\a ;i seara are rolulde a normaliza secre\iile nazale.Compresele c[ldu\e utilizate searasunt benefice ochilor obosi\i. Iar`n caz de r[ceal[ patru c[ni de ceaide cimbru pe zi sunt necesarepentru `nl[turarea simptomelor.Pentru eliberarea c[ilorrespiratorii po\i opta ;i pentruinfuzia cu ceai de cimbru> r[m]ideasupra vasului cu ceai fierbintetimp de 15 minute.

Dac[ nu vrei s[ apelezi lasiropuri din farmacii pentru asc[pa de tuse, pune trei linguri\ede cimbru uscat `ntr-o jum[tatede litru de ap[ care fierbe. Las[apoi s[ se r[ceasc[, adaug[ o can[de miere. Din amestecul astfelob\inut, ia o linguri\[ `n fiecareor[. Amestecul se poate p[stra lafrigider p]n[ la trei luni. Cimbruleste util ;i `n cazul balon[rilor, `naceste cazuri poate fi folosit subform[ de infuzie sau condiment ̀ nm]nc[ruri.

Pentru uz extern este folositor`n tratarea r[nilor ;i a ulcera\iilor,sub form[ de infuzie sau decoctdin 2 linguri de pulbere de plant[

la o can[.Pentru stimu-larea circu-la\iei peri-ferice se fac

b[i cuinfuzie de

plant[ din100 g deplant[ la 2

litri de ap[clocotit[, vasul se

las[ acoperit 30 deminute. Se strecoar[ ;i se

toarn[ `n apa din cad[. ~ncazul durerilor reumatice sunt

recomandate b[ile cu infuziede cimbru, de asemenea se potad[uga `n apa de baie ;i trei-

patru pic[turi de ulei volatile decimbru.

Contraindica\iile acesteiplante privesc supradozarea careprovoac[ tulbur[ri gastroin-testinale, hipotensiune, ̀ ncordaremotorie, depresie psihic[, poateprovoca gre\uri, inflama\iiintestinale.

Dana T.

Informa\ia zilei 7Miercuri 27 ianuarie 2010 Diet[

Sf]r;itul de s[pt[m]n[ d[peste cap cura de sl[bire

Cura de sl[bire este foartegreu de \inut. Cel pu\inaceasta este p[rereamajorit[\ii persoanelor care,cel pu\in o dat[ `n via\[, auurmat una. Studiile `ndomeniu sus\in c[ `ntr-unregim alimentar este cel maidificil s[ dep[;e;ti cu briosf]r;itul de s[pt[m]n[, adic[dup[ ce te-ai luptat cu dietatoat[ s[pt[m]na s[ nu ̀ \i deafel ;i fel de alimente toateplanurile peste cap.

Speciali;tii sus\in c[ exist[c]teva reguli simple `n curele desl[bire astfel `nc]t la final des[pt[m]n[ s[ nu pui înapoi tot ceai dat jos `n timpul s[pt[m]nii. Sespune c[ unul dintre principalelemotive care duc la e;ec esteimpactul psihologic al restric\ieipermanente. ~n cele dou[ zile de lafinal de s[pt[m]n[ `ncearc[ s[ facio pauz[ mic[ la dieta strict[. Asta nu`nseamn[ c[ vei abuza de tot ceea ce`nseamn[ m]ncare, deoarece astfelkilogramele nu vor ̀ nt]rzia s[ apar[.

Indicat este s[ m[n]nci doar c]t s[`\i potole;ti foamnea. Pericolul de am]nca peste m[sur[ e mare la final

de s[pt[m]n[, astadatorit[ timpuluiliber pe care `l ai.

Respect[mesele principale

O alt[ regul[important[ este s[continui ;i la final des[pt[m]n[ curespectarea meselorprincipale ale zilei.Nu uita c[ mai ai ladispozi\ie ;i dou[gust[ri, care `nweek-end potconsta ;i `ntr-obuc[\ic[ deciocolat[ sau onapolitan[, dar nupe s[turate.

~n plus, bea celpu\in doi litri delichide pe zi ;i`ncearc[ s[ ie;i dincas[ cel pu\in

treizeci de minute pentru oplimbare `n aer liber.

Ioana V.

Diet[ gustoas[< 2 kilograme `n 5 zileIarna d[ de regul[ peste

cap toate eforturile noastrede a sc[pa de kilogramele `nplus. Asta nu ̀ nseamn[ c[ nuexist[ totu;i diete u;or derespectat ;i care s[ ne ajutes[ d[m jos kilogramele carene sperie.

O astfel de diet[ este dietagustoas[, care te scap[ de dou[kilograme ̀ n cinci zile. Este o diet[c]t se poate de u;oar[ ;i care `\ipermite s[ m[n]nci la micul dejuntot ceea ce `\i dore;ti, cu excep\iadulciurilor. ~n prima zi de cur[,pr]nzul va consta `n 250 de gramede salat[ bulg[reasc[, salat[ cecon\ine un ou fiert, dou[ ro;ii, unardei gras, o felie de br]nz[, 100 degrame de piept de pui, o linguri\[de ulei de m[sline ;i salat[ verde.Gustarea va con\ine dou[ mere, iarcina somon afumat la gr[tar cusalat[ verde cu suc de l[m]ie ;i osalat[ de fructe proaspete. Cea de-a doua zi va avea la pr]nz salat[ de

ro;ii ;i ardei verde, 100 de grame depui la gr[tar, un iaurt natural ;i ofelie de p]ine. La cin[ consuma\ific[\ei fier\i cu salat[ de \elin[ ;i opar[. A treia zi aduce lapr]nz 100 de grame decarne de vit[ `n[bu;it[cu salat[ de castrave\icu ro;ii sau mur[turi,br]nz[ slab[ de vac[ ;io banan[, iar la cin[salat[ de ton cu ro;ii ;iulei de m[sline cu oportocal[. ~n cea de-apatra zi servi\i la pr]nzsalat[ verde cu 150 degrame de pulp[ de puifiart[ cu sare ;i un iaurtcu fructe, iar la cin[ unardei gras umplut cubr]nz[ slab[ de vaci,macrou la cuptor ;idou[ felii de ananasproasp[t. ~n ultima zide diet[ consum[mfasole verde fiart[ cupu\in[ sare ;i dou[aripioare la cuptor, iar

la cin[ salat[ bulg[reasc[ cu unpahar cu suc de ro;ii ;i omandarin[.

Ioana V.

Apa cu l[m]iestimuleaz[

arderea gr[similor

Indiferent de dieta pe care ourmezi, sunt c]\iva alia\i de n[dejdecare nu trebuie s[ `\i lipseasc[ dinmeniul zilnic pentru rezultatelemult a;teptate de la finalul curei.

~n primul r]nd, nu uita s[ beiap[ cu l[m]ie. Un pahar cu ap[ `ncare s-au ad[ugat c]teva pic[turi dezeam[ de l[m]ie ;i pu\in[ coaj[ areproprietatea de a stimula arderilede gr[simi. Un alt aliment minune`n diet[ este supa. Supa de pui saude legume \ine de foame la fel debine ca orice alt fel de m]ncare,creierul percepe supa ca pe unaliment s[\ios, iar stomacul este plin;i nu cere din nou de m]ncare.Studiile arat[ c[ uleiul de m[slinepoate accelera metabolismul ;iarderea gr[similor. De asemenea, eindicat ;i consumul de ceai verde.:i grapefruit-ul este recomandat ̀ ncur[, con\in]nd substan\e care teajut[ s[ sl[be;ti.

Marius Pop

Sarea esteinamicul dietelor

Orice diet[ de sl[bit urma\i,trebuie s[ \ine\i cont de anumitereguli `n ceea ce prive;tecondimentarea m]nc[rurilor.~nainte de toate, speciali;tii atragaten\ia c[ nu doar mesele`mbel;ugate ne fac s[ acumul[mkilograme `n plus, ci ;i m]nc[rurileprea condimentate. Astfel, sarea `nexces trebuie evitat[ `n orice diet[ ;inu numai. ~n condimentaream]nc[rurilor, `n loc de sare pute\ipune busuioc, m[rar, piper sau o\et.~n timpul curei de sl[bire esteobligatoriu s[ evit[m ;i alimentelebogate `n sodiu. Un alt inamic aldietelor este zah[rul. Acesta nunumai c[ determin[ cre;teri `ngreutate, dar ̀ ;i face sim\it[ prezen\a;i asupra unor sisteme din organism.Dietele vin cu o mul\ime de sfaturi.Pe l]ng[ faptul c[ este necesarconsumul a cel pu\in doi litri de ap[pe zi, indicat este s[ facem ;i mi;care,altfel risc]nd s[ r[m]nem `n urmadietei cu pielea l[sat[.

Liviu V.

8 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Ashley Judd vrea s[ salveze lumeaDar a început prin salvarea

propriei persoane. Pentruactri\a `n v]rst[ de 41 de ani,recuperarea dup[ durerileascunse ale trecutului ei apresupus găsirea puterii de a seconfrunta cu suferin\a celorbolnavi ;i nevoia;i, urm]ndu-;iastfel dorin\a de a ajuta. Ea s-ahot[r]t s[ se ̀ ntoarc[ ̀ napoi peb[ncile facult[\ii, ̀ n cadrul unuiprogram de master deAdministra\ie public[ la :coalaKennedy de la Harvard.

Ce a f[cut-o pe Ashley, care apetrecut ultimele două decenii fac]ndfilme, s[ revin[ la ;coală? Decizia afost influen\at[ de munca ei caambasadoare a organiza\ieiYouthAIDS, a tinerilor infecta\i cuHIV. ~ntre cursurile la care trebuie s[participe sunt incluse matematica,economia, precum ;i seminarii despresănătate ;i drepturile omului.“Speran\a mea este de a avea o maibun[ în\elegere a contextului în carelucrez ca actri\ă ;i ca activist[“, spuneea.

Discu\iile intense din timpulcursurilor de la Harvard audeterminat-o s[ recunoasc[ legăturadirectă dintre copilăria ei dificilă ;idorin\a profundă de a-i ajuta pe al\ii.

Povestea de familie a lui Ashleyîncepe cu mai mult de patru decenii`n urm[. Gravid[ la 17 ani, mama eiNaomi Judd se c[s[tore;te cuprietenul din liceu, Michael Ciminella,;i o na;te pe Wynonna, urmat[ patruani mai târziu de Ashley. ~nadolescen\[, Naomi - de data aceastadivor\at[, f[r[ niciun ban ;i cu mult[ambi\ie- face echip[ cu Wynonna, ;icele două dau lovitura `n muzicacountry. Au urmat turnee în \ară `ntimpul c[rora Ashley a fost l[sat[singur[ acas[. ~n num[rul dinfebruarie al publica\iei americane“Redbook”, ea vorbe;te despre modulîn care a găsit drumul spre via\a ei deacum, care o face s[ se simt[ ̀ mplinit[.

Redbook< A trebuit să fii independent[de la o vârstă destul de fraged[. Ai avutcredin\a c[-\i vei g[si drumul cel bun`n via\[? Ashley< Cum am reu;it s[ nu o iau pec[i gre;ite? Prin harul lui Dumnezeu,m-am adaptat la situa\ie, m-am retrasîn imagina\ia mea ;i am `ncercat s[găsesc o f[r]m[ de siguran\ă într-unmediu în mare parte nesigur. Mereuam avut o viziune a modului în careurma s[ fiu.R< Ce te-a făcut să iei hot[r]rea de amerge `napoi la ;coal[?A< Mi-au pl[cut foarte mult anii meide studen\ie. A fost o perioad[ fertil[,

organizat[ ;i vindec[toare pentrumine. :i `ntotdeauna mi-am dorit s[fac studii postuniversitare. Era doar ochestiune de timp când a; putea faceasta. Când am aflat c[ am fost admis[,

a fost un moment de euforie. Câtevasăptămâni mai târziu nu mai eram a;ade sigur[. Chiar vroiam să merg?Vreau să merg acum? Ar trebui s[amân? Apoi mi-am revenit. Bin`n\eles

c[ doream s[ merg!R< Când vei termina masterul, veireveni la actorie? Dore;ti să înfiin\ezio funda\ie?A< Nu cred că administrarea unei

funda\ii este cea mai bună utilizare aabilit[\ilor mele. Cred că darulempatiei pe care-l am, abilitatea de aasculta, angajamentul meu real de aaduce acele pove;ti devastatoare `n

ochii opiniei publice, a;a pot s[ ajutmai bine.R< Colegii t[i de clas[ se simt cumvaintimida\i de cariera ta de actri\[? A< S-au convins că nu sunt timid[. Nu

am nicio problemă cu participarea lacursuri ;i seminarii. ~mi plac foartemult colegii mei. Am un cuplu care vinla mine la sfâr;it de săptămână s[studiem `mpreun[. Google Scholar

este site-ul meu preferat pe l]ng[pagina echipei de baschet masculindin Kentucky. R< Cum ai ajuns la actorie?A< Eram `n drum spre organiza\iaCorpul P[cii dup[ terminareacolegiului, foarte emo\ionat[. Daraveam un conflict `n interiorul meu,deoarece ;tiam ce urma s[ se ̀ nt]mple<voi merge `n Africa ;i nu m[ voi`ntoarce acasă, renun\]nd la ;ansa dea juca ̀ n filme. Sau voi reveni acasă dinAfrica ;i voi pierde acest moment. A;ac[ am hot[r]t s[ dau o ;ans[ actoriei.Am condus p]n[ `n California, undeam rămas la prietena mea Gabrielle.I-am cerut s[-mi recomande o ;coal[de actorie. Cred c[ acesta a fostnorocul meu - mi-a recomandat ceamai bună ;coală.R< Spune-mi despre aprecieri.A< Ideea este c[ ne gr[bim s[ spunem“Asta m-a durut, m-a jignit”, a;a c[ ce-ar fi s[ spunem la fel de des “Amapreciat foarte mult atunci când ai dattelevizorul mai `ncet ca s[ ne putemauzi unul pe altul.” ~mpreun[ cu so\ulmeu Dario Franchitti ne facem c]te oapreciere în fiecare zi. :i le fac ;i cuprietenii mei.R< Tu ;i Dario v-a\i întâlnit în 1999?A< Suntem împreună de 10 ani ;ijumătate. R< Ce fel de persoan[ este? A< E timid, foarte amuzant ;i cupicioarele pe pământ. Foarte cald. ~iplace mult s[ citeasc[, de fapt cite;techiar mai mult decât mine. E foartestudios c]nd vine vorba de ma;ini.Tatăl său a fost ;i el pilot de ma;ini, iarbunicul lui a fost un mare iubitor dema;ini. A început s[ conduc[ de lav]rsta de 3 ani.R< Cursele de ma;ini sunt foartepericuloase. ~\i faci griji?A< Am luat o decizie de la `nceput sănu mă `ngrijorez, pentru că ar fi unmod groaznic de a trăi. R< Care este cea mai mare provocareîn găsirea unui echilibru între via\aprofesională ;i cea personal[?A< Cu ajutorul lui Dumnezeu, nu maie o provocare pentru mine azi. Eu amdoar nevoie de foarte mult somn. De;iam `ncercat, prin diferite metode, s[dorm mai pu\in, nu am reu;it.R< Ce `nseamn[ pentru tine foartemult somn?A< Minim zece ore ;i jumătate penoapte. Am avut un curs la care-midoream foarte mult s[ particip, dar`ncepea la 8<40 ;i am ;tiut c[ voi fi ̀ ntr-o stare deplorabil[. A;a c[ acum dormdoar 9 ore ;i m[ simt extenuat[.R< Ce ai face dac[ ai avea trei ore înplus pe zi la dispozi\ie?A< A; dormi. Glumesc. Plimbări. Îmiplace să m[ plimb ̀ n pădure. La fermamea din Kentucky, prim[vara, `miplace s[ stau `ntins[ pe iarb[ ;i s[privesc cire;ii `nflori\i.

10 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010Familie

Persoanele depresive `n rela\iacu partenerul de via\[

Depresia a ajuns `n zilelenoastre s[ fie `nt]lnit[ la totmai multe persoane. Careeste modul de func\ionare alpersoanelor depresive `ninterac\iunea cu so\ul, so\ia,am `ncercat s[ afl[m de lapsihologul C[lin Secan dincadrul Asocia\ieiMulticulturale de Psihologie;i Psihoterapie.

“Speciali;tii din domeniul cliniccatalogheaz[ termenul de depresieca fiind o suit[ de manifest[riextrem de eterogene ;i paradoxale.Persoana depresiv[ se simtecople;it[ ;i `nceteaz[ s[ se maiimplice `n rezolvarea problemelorsale, lucreaz[ la jum[tate dincapacitatea sa, `nt]mpin[ greut[\i`n a-;i aminti problemele cotidiene,are dificult[\i de concentrare ;iresimte o oboseal[ ciudat[, `nsensul c[ obose;te f[c]nd lucrurimai pu\in solicitante ca de obicei.Chiar dac[ pare surprinz[tor,odihna o obose;te mai mult ;i, `nciuda epuiz[rii pe care o simte, nupoate s[ doarm[.

Femeile c[s[torite sunt

mai deprimate dec]t celesingure

Statutul marital este una dintrecaracteristicile care se asociaz[ cuprezen\a sau absen\a unor tulbur[ripsihice, printre care ;i depresia.Persoanele singure, fie nec[s[torite,divor\ate, v[duve sau separate,sufer[ de depresie mai frecventcomparativ cu cele c[s[torite. ~n

plus, rolul protectiv al c[sniciei`mpotriva depresiei func\ioneaz[mai mult la b[rba\i dec]t la femei,b[rba\ii c[s[tori\i fiind mai pu\indeprima\i ca ;i cei nec[s[tori\i. Lafemei situa\ia este alta< femeilec[s[torite sunt mai deprimate dec]tcele singure.

La prima vedere apare tendin\ade a crede c[ rolurile tradi\ionaleasumate `n c[s[torie faciliteaz[dependen\a femeilor ;i activarea

credin\elor specifice depresiei. ~ngeneral, `ns[, stilul de interac\iune`n familie ;i conflictele ap[rutedevin factori activatori pentrug]ndirea disfunc\ional[ a unuia saua ambilor parteneri.

Problemele de via\[trebuie tratate

Declan;area tr[irilor depresive;i comportamentele ineficiente carele `nso\esc fac gestionareasitua\iilor problematice dificil[,contribuind la accentuarea unuiclimat stresant, fapt ce `ntre\ineemo\iile nes[n[toase. Prin urmare,rezolvarea problemelor afective aleambilor parteneri este o condi\ieimportant[ `n ini\ierea procesuluide armonizare a comunic[rii, `ndezvoltarea ;i exersarea unormodalit[\i eficiente de abordare ;iremediere a problemelor de via\[“.

~n num[rul viitor alSuplimentului “S[n[tate &Frumuse\e”, psihologul C[linSecan ne va descrie cum secomport[ cu copiii lor persoaneledepresive ;i care sunt rezultateleabilit[\ilor parentale `n acestesitua\ii.

Ioana Pop Vladimirescu

Rolul tat[lui `n educarea copiilor~n orice familie, at]t tata, c]t

;i mama au un rol foarte binestabilit, care difer[ totu;i de lacaz la caz. ~n unele case tata estest]lpul familiei. Care este rolultat[lui ;i c]t de implicat trebuies[ fie acesta ̀ n educarea copiilor;i prin urmare `n sus\inereafamiliei pe care a `ntemeiat-ove\i afla `n cele ce urmeaz[.

T[tic de b[iat sau de fat[Potrivit psihologilor, tata trebuie

s[ fie acela care `l `nva\[ pe fiul s[ucum trebuie s[ se comporte ̀ n calitatede b[rbat ;i ce trebuie s[ fac[ el atuncic]nd va cre;te mare. ~n cazulfamiliilor cu doi copii, feti\[ ;i b[ie\el,niciun p[rinte nu trebuie s[ fac[diferen\a ̀ ntre copii. ~n cazul t[ticuluide feti\[, acesta trebuie s[ `i oferemodelul ̀ n via\[ despre cum trebuies[ se comporte un b[rbat cu o femeie.Copiii sunt diferi\i, dar tata trebuie

s[ se joace cu am]ndoi. Dac[ al[turide b[ie\el intr[ `n scenă fel ;i fel depersonaje, ma;inu\e, trenule\e, jocurienergice, cu feti\a situa\ia st[ altfel.Feti\ele cer ging[;ie ;i tata trebuie s[le arate apreciere pentru calit[\ile ;ipentru feminitatea lor.

Tata trebuie s[ ofere iubire necondi\ionat[

Familia este cea care ofer[ model`n asumarea rolului lor `n societate.Feti\a `;i `nva\[ rolul de femeiev[z]nd cum se comport[ tatăl ei cum[mica, iar b[rbatul ̀ ;i asum[ rolulde b[rbat din cum ac\ioneaz[ tat[llui. Figura patern[ trebuie s[ fiebl]nd[, dar ;i autoritar[. Tata artrebui s[ fie un om hot[r]t, iar copiluls[ simt[ de la el c[ este iubit

necondi\ionat, c[ tata `i ofer[protec\ie ;i `l ap[r[.

P[rin\ii `;i preg[tesc copiii pentru via\[ prin exemplul personal

~nainte ca p[rin\ii s[ abordeze oanumit[ atitudine fa\[ de copiii lor,ar fi normal s[ se g]ndeasc[ la cumar dori s[ rela\ioneze ei `n via\a deadult. Copiii, pe l]ng[ satisfac\iile ;inecazurile pe care le ofer[, ar trebuis[ fie impulsul fiec[rui p[rinte de a fiun om mai bun. P[rin\ii ̀ ;i preg[tesccopiii pentru via\[ prin exemplulpersonal. Prin urmare, psihologii nesf[tuiesc s[ acord[m toat[ aten\ianecesar[ educ[rii copiilor no;tri, s[comunic[m cu ei oridec]teori avemocazia, c]nd sunt mici s[ ne juc[m cuei, s[ `i ajut[m la teme dac[ ne cersprijinul ;i s[ nu ezit[m s[ ler[spundem la `ntreb[ri.

Marius V.

Informa\ia zilei 11Miercuri 27 ianuarie 2010 Re\ete

Minicl[tite cu stafide ;i pruneIngrediente<- 125 gr pruneuscate- 50 gr stafide- zeama de la 1l[m]ie- 6 linguri rom (sausuc de mere)- 4 ou[- 4 linguri zah[r- 250 ml lapte- 25 gr unt topit- 150 gr f[in[- 1 praf de sare- zah[r pudr[Mod depreparare<

~nmuia\i pru-nele ;i stafidele `nzeama de l[m]ieamestecat[ cu rom(ori suc de mere).Bate\i spum[ albu-;urile `mpreun[ cuzah[rul. Amesteca\i laptele, untul;i f[ina cu un praf de sare.Ad[uga\i g[lbenu;urile, apoi`ncorpora\i treptat albu;urileb[tute. Pune\i o tigaie mare pe foc;i, c]nd este fierbinte, turna\ijum[tate din amestecul preparat.C]nd `ncepe s[ se `nchegead[uga\i stafidele ;i prunele ;icontinua\i pr[jirea p]n[ ce cl[tita

se rumene;te, cca. 3 minute.Scoate\i cl[tita din tigaie,

t[ia\i-o ̀ n 16 buc[\i ;i pune\i totuldin nou `n tigaie, pentru a serumeni bine, dup[ care a;eza\ipreparatul pe un platou.

Proceda\i la fel ;i cu restul dealuat. C]nd totul este gata,ad[uga\i zah[rul pudr[ ;i servi\iimediat.

Cl[tite gratinate cu sos de portocaleIngrediente<Aluat<- 60 ml lapte- 100 ml fri;c[ lichid[- 60 gr f[in[- 2 ou[- 1 lingur[ unt- 2 linguri uleiSos de portocale<- 4 portocale- 180 ml suc de portocale- 100 ml fri;c[- 50 gr zah[r- 50 ml lichior de portocale(op\ional)Mod de preparare<

Portocalele se spal[ ;i se ;terg.Se rade coaja de la 1 portocal[. Secur[\[ toate fructele de coji ;i de

pieli\ele albe. Se desfac feliileseparat ;i se p[streaz[ sucul. Secompleteaz[ cu suc de portocalep]n[ la 200 ml. Se adaug[ zah[r ;ise d[ `n fiert. Se adaug[ feliile deportocale ;i lichiorul, dup[ care selas[ sosul la r[cit.

Cl[tite< Se amestec[ laptele cufri;c[, f[in[, ou[, coaj[ ras[ deportocal[ ;i1 praf de sare. Se ob\ineun aluat omogen `n care se`nglobeaz[ untul topit. Se coc cl[titedin aluatul ob\inut. Se bate fri;ca ;ise ̀ nglobeaz[ ̀ n sosul de portocale.Se umplu cl[titele cu aceast[compozi\ie ;i se a;az[ pe farfuriitermorezistente. Se pune deasuprarestul de fri;c[ ;i se dau la cuptor.Se servesc calde, pudrate cu zah[r.

Cl[tite duo-ciocolat[Ingrediente<- 100 gr f[in[- 3 linguri cacao- 3 ou[- 300 ml lapte- 4 linguri zah[r- 2 portocale mari- 2 linguri coniac- 125 gr untSosul de ciocolat[<- 150 gr ciocolat[neagr[, buc[\i- 300 ml sm]nt]n[proasp[t[- 100 gr ciocolat[ alb[- 250 gr fructe (pentruornat)Mod depreparare<

Amesteca\i f[ina cupudra de cacao `ntr-uncastron. Face\i o ad]ncitur[ `nmijloc ̀ n care pune\i ou[le, laptele;i zah[rul. Amesteca\i ingre-dientele, apoi acoperi\i-le ;i l[sa\i-le s[ stea la frigider 30 min.

Cur[\a\i portocalele de coaj[ ;it[ia\i-le ̀ n sferturi. Turna\i conia-cul peste ele ;i pune\i-le la macerat`n frigider. Pr[ji\i cl[titele `n unt;i apoi a;eza\i-le pe un platou.

~n lichidul ob\inut dinportocale ;i coniac topi\i ciocolataneagr[ ̀ mpreun[ cu jum[tate dincantitatea de sm]nt]n[, iarciocolata alb[ topi\i-o cu restul desm]nt]n[. Umple\i cl[titele cuciocolata alb[, stropi\i-le cu sosulde ciocolat[ neagr[ ;i decora\i-lecu buc[\ile de portocale ;i fructe.Servi\i-le calde.

Tort de cl[tite cu portocale ;i caramelIngrediente<- 5 foi de cl[tite - 450 ml fri;c[ lichid[- 6 portocale- 175 gr caramele- 50-100 gr de nuc[ sau alunepentru decor- 1 portocal[, cur[\at[ ;i desf[cut[felii, pentru decorMod de preparare<

Pune\i 2 linguri de fri;c[neb[tut[ ;i caramelele `ntr-ocrati\[ cu fundul gros ;i fierbe\i lafoc mic 6-8 minute, p]n[ setopesc. L[sa\i s[ stea 1 minut.

Pune\i restul de fri;c[ ̀ ntr-un vas;i mixa\i p]n[ `ncepe s[ se`nt[reasc[.

Desface\i portocalele felii.Pune\i o foaie de cl[tit[ pe unplatou, acoperi\i-o cu pu\in[ fri;c[;i c]teva felii de portocal[.Repeta\i opera\ia cu urm[toarelestraturi p]n[ consuma\i toateingredientele, termin]nd cu ofoaie de cl[tit[ goal[.

A;eza\i apoi nucile sau alunele;i ultimele felii de portocal[ peultima cl[tit[. Turna\i deasuprasosul de caramele.

12 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010Cosmetic[

Cele mai frumoase machiaje la Globurile de Aur

Nu a lipsit rujul ro;u, clasic ;i deefect, dar nici buzele `n nuan\enaturale ;i ochii sidefa\i.Olivia Wilde - ochi deghei;[

Actri\a din “Dr. House” areochii u;or oblici ;i ;tie cum s[-;ipun[ `n eviden\[ aceast[ tr[s[tur[- fardurile ;i genele sunt maiaccentuate `n col\ul exterior alochiului. Umbra maronie dinaceea;i zon[ are scopul de a“`ndulci” conturul negru al ochilor.Fardul gri, u;or sidefat, de pepleoape scoate `n eviden\[ nuan\afrumoas[ a ochilor.Marion Cotillard - ochifumurii cu sidef

De;i coafura ;i rochia actri\eifranceze nu au impresionat,machiajul ei a fost unul dintre celemai reu;ite ale serii. Combina\ia defarduri albastru-sidef cu ruj rozperlat este neobi;nuit[, dar ̀ n cazullui Marion se potrive;te cu albastrulochilor ;i cu tenul u;or bronzat.Christina Aguilera -machiaj natural

Nu numai c[ a avut o rochie denota 10, dar tunsoarea bob oavantajeaz[ pe c]nt[rea\[ mai multdec]t orice alt[ tunsoare de p]n[acum. C]t despre machiaj... ce

trecere drastic[ de la ceea ce poart[de obicei! Nu tu buze ro;ii supra-conturate, fond de ten `n exces sau

ochi-de-raton. De data astafardurile sunt neutre, genele nu suntfalse, fardul de obraz este abia

perceptibil, conturul ochilor esubtil, iar rujul - pata de culoareperfect[ pentru un machiajsofisticat `n simplitatea lui.Leona Lewis - conturargintiu

Ca ;i Marion Cotillard, LeonaLewis a optat pentru farduristr[lucitoare, un argintiu cremosdublat ̀ n col\ul exterior de o umbr[neagr[. Gloss-ul folosit este `ntr-onuan\[ natural[, pentru a nu`nc[rca machiajul.Zoe Saldana - privire decatifea

Actri\a din “Avatar” ;i-a scos ̀ neviden\[ ochii c[prui folosindfarduri cremoase, de culoareacafelei cu lapte. Conturul negruintensific[ privirea, fardul de obrazde culoarea piersicii este ̀ n armoniecu tenul ar[miu, iar gloss-ul roz d[str[lucire machiajului.Cameron Diaz – ro;u mat

Ea ;i-a asortat rujul la \inut[,dar a ales un ro;u mat, f[r[ sidef,care s[ nu str[luceasc[ mai multdec]t rochia de satin. Fardul gri depe pleoape scoate `n eviden\[albastrul ochilor, care nu au uncontur prea pronun\at ;i nici geneprea lungi, pentru a nu rivaliza cubuzele intens colorate.

Tenul uscat este caracterizat deo tendin\[ mai rapid[ de ridare, ;iasta din cauza unei secre\iiinsuficiente a glandelor sebacee.Datorit[ acestei tendin\e, estenecesar[ o rutin[ de `ngrijire cuproduse de calitate ;i special

formulate pentru `ngrijirea unuiastfel de ten. Folosirea unor produsetotal neadecvate nu va face dec]t s[gr[beasc[ procesul de ridare atenului uscat, accentu]ndu-i graduldeja ridicat de usc[ciune.

O persoan[ care are tenul uscatnu trebuie s[ se spele pe fa\[ cus[pun ;i ap[ cald[, nu trebuie s[foloseasc[ lo\iuni tonice pe baz[ dealcool, nu trebuie s[ fac[ exces deexpunere la razele solare ;i nutrebuie s[ foloseasc[ creme de`ngrijire care con\in substan\eiritante.

Rutina de `ngrijire a tenuluiuscat trebuie s[ `nceap[ cudemachierea corect[, ;i astaindiferent dac[ este folosit machiajsau nu. Apoi se va ;terge fa\a cu olo\iune delicat[, care nu con\inealcool.

P]n[ nu demult, majoritateadermatologilor recomandau

evitarea folosirii unei lo\iuni tonice`n cadrul rutinei de `ngrijire atenului uscat. Dar aceast[recomandare era valabil[ `n cazullo\iunilor tonice din genera\iilevechi, care con\ineau un procentajfoarte ridicat de substan\eastringente ;i chiar alcool. ~ns[odat[ cu evolu\ia tehnologiilorfolosite `n cosmetica modern[ auap[rut ;i lo\iunile tonice specialconcepute pentru ̀ ngrijirea tenuluiuscat.

Formulele acestor tonere suntpe baz[ de ingrediente activenaturale cu rol calmant ;idesensibilizant precum mu;e\elul,apa de trandafiri sau inul arctic.Variantele recente ale lo\iunilortonice pentru ten uscat sunt createpentru a avea o ac\iune bl]nd[asupra tenului, `ndep[rt]nd totu;ieficient urmele l[sate dedemachiant. Aceste tonere sunt

`mbog[\ite cu peptide, antioxidan\i;i cu o gam[ variat[ de agen\iemolien\i ;i anti-inflamatorii.

Lo\iunea tonic[ se folose;tesimplu, prin `mbibarea unui discdemachiant cu aceast[ lo\iune ;itamponarea fe\ei cu acest disc,imediat dup[ demachiere. Esteobligatorie folosirea unei lo\iunitonice dac[ por\i machiaj pe timpulzilei sau nop\ii. Tonerul este cel care`ndep[rteaz[ eficient ultimele urmede machiaj, sc[pate de ac\iuneademachiantului. Po\i alege s[ `\iaplici tonerul ;i prin pulverizare,pentru a evita atingerea tenului cuun disc demachiant.

Po\i folosi lini;tit[ o lo\iunetonic[ pentru a-\i completa rutinade `ngrijire, chiar dac[ ai tenuluscat. Cu o singur[ condi\ie - catonerul pe care `l alegi s[ fie specialconceput pentru tonifierea tenuluiuscat.

Noile lo\iuni tonice pentru tenul uscat

Informa\ia zilei 13Miercuri 27 ianuarie 2010 Frumuse\e

Pe timpul iernii, pielea tase poate usca peste m[sur[.Vinovatul nu este neap[ratfrigul, a;a cum te-ai puteaa;tepta, ci din contră, aerulcald. ~nc[lzirea locuin\elor,dar ;i a spa\iilor restr]nseprecum ma;ina, reducedrastic umezeala din aer.Rezultatul este un aer foarteuscat, care ne usuc[ pielea,dar ;i c[ile respiratorii.Acesta poate fi ;i unul dintremotivele pentru care te po\itrezi uneori diminea\a cug]tul foarte uscat.

Pe o vreme at]t de friguroas[, obaie fierbinte ̀ \i ridic[ moralul ;i teajut[ s[ te `nc[lze;ti. Chiar dac[starea ta de spirit se ̀ mbun[t[\e;te,nu putem spune acela;i lucru ;idespre s[n[tatea pielii tale. Cu c]tapa pe care o folose;ti pentru baiesau pentru du; este mai fierbinte, cuat]t pielea ta va deveni mai uscat[.Apa fierbinte elimin[ uleiurileprotectoare care se g[sesc `n modnormal la suprafa\a pielii ;i care op[streaz[ hidratat[. ~n astfel decondi\ii, nu este de mirare c[ po\ivedea cu ochii t[i cum pielea sedescuameaz[. Pe l]ng[ m]ini, coate,genunchi ;i c[lc]ie, zone careprezint[ `n mod normal piele cevamai uscat[ ;i mai aspr[, pe timpuliernii pielea de pe ̀ ntregul corp esteuscat[ ;i deshidratat[.

Las[-\i pielea s[ respire!

Ce po\i face pentru pielea ta?Primul pas, ;i cel mai important,este exfolierea. Pentru c[ ritmul dedescuamare este foarte rapid,celulele de piele moart[ r[m]nata;ate de piele form]nd acel stratcare ofer[ senza\ia nepl[cut[ depiele uscat[. Pe l]ng[ asta, celulelemoarte de piele pot bloca porii ;i potabsorbi substan\ele active dinprodusele cosmetice pe care lefolose;ti, diminu]ndu-lesemnificativ rezultatele.

Te po\i bucura de beneficiileexfolierii `n mai multe moduri.Primul dintre ele este exfolierea“uscat[“. Aceasta presupuneperierea corpului uscat, `nainte debaie, cu o perie special[ pentru corpsau cu o m[nu;[ abraziv[. Vei`ndep[rta o parte din pielea uscat[;i, `n acela;i timp, vei stimulacircula\ia sanguin[.

Al doilea tip de exfoliere, care

este adesea ;i cel mai utilizat, esteexfolierea sub du;, cu produsespecial concepute< gel de du; cuparticule exfoliante sau crem[pentru gomaj. Dup[ c]teva minutepetrecute sub du; sau `n cada cuap[, pielea moart[ este suficient demoale, ̀ nc]t poate fi ̀ ndep[rtat[ cuu;urin\[. Fie folose;ti acesteproduse exfoliante, fie folose;tim[nu;ile abrazive sau periile pentrubaie.

Exfoliere cu produsenaturale

Dac[ e;ti interesat[ deexfoliantele naturale, care `\i sunt`ntotdeauna la `ndem]n[ ;i pe carele g[se;ti chiar `n buc[t[ria ta, iat[c]teva re\ete<

* Exfoliant cu miere ;i m[lai– amestec[ o lingur[ de miere cu olingur[ de m[lai ;i foarte pu\in[ ap[,c]t s[ omogenizezi amestecul.Maseaz[-\i corpul cu acest exfoliantc]nd te afli sub du;. Nu masaputernic, pentru c[ m[laiul estefoarte abraziv.

* Exfoliant cu sare de mare -pune sare de mare `ntr-un borcan;i adaug[ peste ea 5 - 10 pic[turi deulei esen\ial de lavand[ sau orice alttip de ulei esen\ial natural. ~nchideborcanul cu un capac ermetic ;iagit[-l p]n[ ce uleiul esen\ial esteabsorbit uniform de sare. La fiecare

baie, maseaz[-\i pielea cu sarea debaie aromat[.

De;i sarea de baie aromat[ seg[se;te foarte u;or ;i ̀ n comer\, estemult mai sigur s[ o prepari singur[acas[, pentru a evita coloran\ii ;iaromele sintetice, care pot p[trunde`n piele `n timpul masajului.

* Exfoliant cu pudr[ demigdale ;i ulei de m[sline – piseaz[m[runt un pumn de migdale ;iamestec[ pudra ob\inut[ cu c]tevapic[turi de ulei de m[sline.Maseaz[-\i `ntreg corpul cu acestexfoliant, apoi cl[te;te-te.

Dup[ exfoliere ;i cl[tire, pentruca pielea s[ primeasc[ c]t mai multevitamine ;i nutrien\i, maseaz[-te cuulei de m[sline, migdale sau susan.Pentru c[ pielea va r[m]ne u;oruleioas[, aplic[ un astfel detratament seara, ̀ nainte de culcare.

Pentru a `mpiedica uscareaexcesiv[ a aerului din locuin\a ta,folose;te un umidificator - aparatcare elibereaz[ treptat vapori deap[, astfel `nc]t umiditatea s[ semen\in[ la cote adecvate.

O alt[ variant[ este s[ a;ezi `napropierea caloriferelor c]te un micvas cu ap[. Apa se va evapora treptat;i va asigura umiditatea necesar[.Nu pune vasele cu ap[ `n preajmaaparatelor de `nc[lzire carefunc\ioneaz[ pe baz[ de energieelectric[ (calorifer electric,aeroterm[ etc.) pentru a evitaaccidentele.

Exfolierea, secretulpielii s[n[toase Despre radicalii liberi se ;tie c[

sunt molecule care intr[ `n celuleles[n[toase ;i le distrug. Se formeaz[prin combinarea oxigenului cu ap[.Pentru a reu;i s[ \ii la distan\[radicalii liberi care te `mb[tr]nesc,ar fi bine s[ folose;ti cosmetice ;i s[consumi alimente ce con\inantioxidan\i. Ace;tia sunt vitalipentru via\a noastr[ ;i combatcancerul de piele sau ̀ mb[tr]nirea.

Radicalii liberi sunt du;maniienzimelor, membranelor celulare,afecteaz[ ADN-ul, deterioreaz[pielea ;i scad elasticitatea ;irezisten\a dermei. Sursele deformare sunt soarele, tutunul,poluarea ;i stresul.

~mpotriva radicalilor liberi aufost create produse cosmetice cufactor mare de protec\ie.Antioxidan\ii care pot fi utiliza\iinclud vitamine, cum ar fi vitaminaC ;i derivate, vitamina E ;i derivate,vitamina A, fosfa\i, glicină, acidmalic> pigmen\i, pulbere cupigment care au efect de perle ;icare cuprind substan\e ca pudra detalc, caolin, compu;i organicinaturali, alge sub form[ de pulbere.Alte substan\e care lupt[ cuoxidarea ar mai fi untul de cacao,uleiul de trandafir, ceaiul verde,uleiul de migdale dulci sau uleiulde m[sline.

Potrivit unor cercet[ri, aplicaredirect[ pe piele a antioxidan\ilorprotejeaz[ tenul ;i `ncetine;te`mb[tr]nirea. Trebuie s[ re\ii c[ridurile apar atunci c]nd factorii demediu nu pot fi `ndep[rta\i de oprotec\ie antioxidant[.

Cremele de zi, de noapte ;i celede protec\ie solar[ sunt mai multdec]t eficiente, deoarece nu dauvoie factorilor externi s[ degradezecelulele ;i s[ le modifice structura,iar cu c]t e;ti mai `n v]rst[, cu at]tnum[rul celulelor degradate va fimai mare. ~n afar[ de cosmetic[ ;ialimentele joac[ un rol important,iar fructele ;i legumele sunt buniantioxidan\i.

Nu l[sa radicaliiliberi s[-\i

distrug[ tenul

14 Informa\ia zilei Miercuri 27 ianuarie 2010Fitness

Nu orice sport este peplacul femeilor. Unora leplace s[ fac[ aerobic, altora leplace s[ joace baschet. Dar cese `nt]mpl[ cu acelea care nus-au putut hot[r` `nc[? Dac[te numeri printre ele, sau dac[crezi c[ sportul pe care `lpractici acum nu temul\ume;te, rezolv[ testul demai jos ;i descoper[ care esteantrenamentul potrivitpentru tine. Spune-mi cume;ti tu ca persoan[, ca s[ `\ispun ce sport \i se potrive;te!

Din punct de vedere al for\ei ;ial puterii de care dai dovad[, aispune c[<a) obose;ti `n general destul derepedeb) e;ti destul de rezistent[ la efortc) e;ti “Super-femeia”, invincibil[

Unde `\i place s[ mergi `nvacan\[?a) ̀ ntr-o zon[ retras[, bucur]ndu-tede lini;te ;i relaxareb) la mare, bucur]ndu-te de `notc) la munte, f[c]nd drume\ii ;ipractic]nd sporturi specifice

S[ spunem c[ te ui\i la televizor;i dai peste programe `n care suntdiverse activit[\i sportive. Caredintre urm[toarele activit[\iprezentate te-ar atrage mai mult?a) un num[r de patinaj artistic sauun concurs de dans sportivb) aerobicul, gimnasticac) ski, alpinism, tenis, handbal, box

~n ce moment al zilei \i-ar fimai u;or sau \i-ar pl[cea s[ facisport?a) c]nd apucb) seara

c) diminea\a

Printre preferin\ele tale `nmaterie de filme se num[ră genul<a) romanticb) dramaticc) thriller/de ac\iune

Te consideri o persoan[<a) destul de solitar[, `\i placesingur[tateab) echilibrat[, ̀ mbin]nd necesitateasingur[t[\ii cu dinamismul grupuluic) sociabil[, apar\in]nd mereu unuigrup ;i fiind pe placul tuturor

Te descrii ca fiind o fire<a) comod[b) moderat activ[c) foarte activ[

~\i place<a) s[ mergi mult cu ma;ina propriesau cu un ;oferb) să mergi c]t po\i de mult pe jos,`ns[ mai apelezi ;i la ma;in[c) s[ mergi numai pe jos, cel mult s[apelezi la c]teva mijloace detransport `n comun

A face sport este pentru tine<a) un obiectivb) o mod de a te men\ine `n form[c) un stil de via\[ s[n[tos ;i onecesitate

C]nd ai un pic de timp liber<a) preferi s[ stai `n cas[ ;i s[ te ui\ila filme b) te plimbi pu\in, apoi te retragirapid fie la prieteni, fie acas[c) `\i place s[ ie;i la aer liber, s[ facimi;care

Atunci c]nd faci sport, preferis[ `l practici<a) acas[b) la sal[c) `n aer liber

Rezolvarea testului<

Majoritatea a)< Comoditatea tecaracterizeaz[, iar sedentarismul tepa;te la orice pas, dac[ nu cumva aic[zut deja `n capcana lui. E;ti opersoan[ romantic[, dar `\i lipse;tepasiunea. Nu `\i place s[ faci preamult[ mi;care, iar pentru tinesportul este o rezolu\ie, care var[m]ne p]n[ la finele anului... orezolu\ie. Poate c[ nu ai g[sit `nc[sportul potrivit ;i te sperii de ideeade arte mar\iale, alpinism, tae-bosau alte sporturi extrem desolicitante. S[ o lu[m `ncet! Nu tearunca la astfel de antrenamente,c[ci vei renun\a dup[ primele;edin\e. Nici nu `\i face abonamentla sal[, pentru c[ vei da baniidegeaba. ~ncepe treptat, cu pu\inexerci\iu acas[, de care vrei tu, ;iapoi orienteaz[-te c[treantrenamente potrivitepersonalit[\ii tale romantice,sensibile. Ce-ar fi s[ descoperitainele pasionale ale unor dansuriorientale, romantismul unui danssportiv sau intimitatea ;i feminitatea`n mi;c[ri fizice de gimnastic[

intim[ Kriston sau de gimnastic[energetic[? Yoga este de asemeneao op\iune de luat `n seam[ `n cazult[u, iar medita\ia s-ar putea s[ tescoat[ din sedentarism.

Majoritatea b)< Sportul face partedin via\a ta numai la nevoie. E;ti opersoan[ echilibrat[, care acord[aten\ie mi;c[rii fizice, `ns[, dinp[cate, nu a devenit un stil de via\[.C]nd vezi c[ ai luat propor\ii, ̀ ncepis[ faci din sport principala taactivitate. Totu;i, mi;carea fizic[ nute las[ rece ;i cuno;ti importan\a ei,a;a c[, de;i nu faci zilnic sport, mergic]t po\i de mult pe jos ;i de vreo 2ori pe an ̀ \i faci ;i abonament la sal[.Pentru tine, cel mai simplu este s[faci sport seara, c]nd te deconectezide toate sarcinile de peste zi. E;tigenul care nu ezit[ `n a face 50 deabdomene de cel pu\in 3 ori pes[pt[m]n[, iar sala nu `\i estestr[in[. Apeleaz[ la antrenamenteprecum aerobic, body pump, pilates,jogging, stretching ;i de ce nu,fitness.

Majoritatea c)< Pentru tine sportuleste un stil de via\[, de fapt nu aiconcepe via\a f[r[ mi;care fizic[.Departe g]ndul de a trece o zi sau unweekend ̀ n care s[ leneve;ti complet`n pat, uit]ndu-te la zeci de filme ;im]nc]nd `ncontinuu. E;ti opersoan[ activ[, care nu are stare s[stea degeaba< plimb[rile `ndelungi,mersul pe jos, sportul acas[ sunt dejade mult timp ̀ n programul t[u, la eleput]ndu-se adauga antrenamenteprecum Tae Bo, `n general artemar\iale, qigong, aerokickboxing ;ialte activit[\i care necesit[ efort,pentru tine nefiind o problem[ acestlucru. E;ti extrem de rezistent[ ;i ̀ \iplace s[ fii mereu ̀ n centrul ac\iunii,a;adar apeleaz[ la antrenamentecare s[ te solicite, le po\i face fa\[ cubrio ;i te vor face s[ te sim\i bine.

TEST - Ce fel de sport \i se potrive;te?

Unul dintre antrenamentelecare te vor ajuta s[ dai jos cu sporkilogramele `n plus este cel custepperul. Se poate efectua oric]nd;i este foarte eficient, at]t pentrutonifierea musculaturii coapselor,c]t ;i pentru arderea surplusului degr[sime ;i `mbun[t[\irea condi\ieifizice generale. Nu ai stepper?Folose;te pragul sau o treapt[.

Iat[ c]teva sugestii de exerci\ii<

1. Urc[ ;i coboar[ de 30 de oripe stepper, folosind doar picioruldrept. M]inile se ridic[ la ceaf[ sause pun pe ;olduri. Repet[ exerci\iultot de 30 de ori, de data aceasta cupiciorul st]ng.

2. Efectueaz[ acelea;i urc[ri cupiciorul drept, `ns[ de data aceastaridic]nd piciorul st]ng la piept. F[o serie de 30 de ridic[ri. Repet[exerci\iul cu piciorul st]ng. Respir[

regulat.3. Urc[ pe stepper cu piciorul

drept, iar pe cel st]ng `l `ntinzi `nlateral ;i ̀ ncerci s[ ̀ l men\ii drept 2-3 secunde. Unghiul de `ntinderetrebuie s[ fie de 45 de grade, a;a c[nu te a;tepta s[ `\i ias[ perfect dinprima. Repet[ de 30 de ori mi;carea,apoi alterneaz[ cu piciorul st]ng.

4. Urc[ pe stepper cu piciorulst]ng ;i efectueaz[ un V cu celălalt

picior. Dep[rteaz[ picioarele p]n[la nivelul umerilor ;i coboar[,apropiindu-le.

5. Antrenamentul trebuie`ncheiat la modul relaxat, a;a c[efectueaz[ o alergare u;oar[, urc]nd;i cobor]nd de pe stepper, nu maimult de 2-3 minute. ~n tot acesttimp lucreaz[-\i ;i m]inile,`ntinz]ndu-le pe l]ng[ umeri.

Laura Micovschi

Stepperul te ajut[ s[ dai jos kilogramele `n plus

Informa\ia zilei 15Miercuri 27 ianuarie 2010 Cuplu

De multe ori, b[rba\ii daudovad[ de egoism ̀ n pat, maiales c]nd este vorba despreb[rba\i atractivi. Suntfrumo;i, deci au impresia c[li se cuvinte totul, c[ trebuies[ primeasc[ totul pe tav[,f[r[ a da ceva `n schimb. Darcum orice na; `;i are na;ul,noi te `nv[\[m cum s[ `l fac[s[ se g]ndeasc[ ;i la pl[cereata.

~nainte de toate `ns[ f[diferen\a dintre un partener egoist;i unul care pur ;i simplu nu tesatisface. S[ nu `\i imaginezi c[ `\ipoate citi g]ndurile. El nu poate ;tice `\i dore;ti tu, dac[ nu `i daic]teva indicii. De aceea, chiar dac[nu \i se potrive;te sau nu e;tiobi;nuit[ s[ te exprimi foarte multverbal ;i vocal `n timp ce face\idragoste, e bine s[ ̀ ncerci s[ o faci.D[-i de `n\eles atunci c]nd teatinge cum `\i dore;ti sau c]nd `\iacord[ aten\ia dup[ care t]nje;ti.

Dar s[ trecem ;i la b[rbatulegoist. Cine e el? Cel care nu estec]tu;i de pu\in preocupat de

partenera sa ;i alege s[ `i ignoreorice posibile dorin\e, \in]nd contnumai de el ;i de ceea ce simte el.Cum s[ procedezi ca s[-l vindecide acest egoism? Pentru `nceput,`ncearc[ cu vorba bun[. Cel maipotrivit este ca tu s[ evi\i s[ te ar[\iostil[, excesiv de critic[ sauironic[. Dac[ te vei comportaastfel, ri;ti ca partenerul t[u s[ `\irăspund[ la fel, din simplul motivc[ se va sim\i atacat ;i va `ncercas[ se apere, acuz]ndu-te, la r]ndullui, de tot ce l-a deranjat vreodat[`n timpul rela\iei.

Dac[ nu g[se;ti o alternativ[pentru a-l convinge, cu duhulbl]nde\ii, procedeaz[ exact ca el.Devino tu cea egoist[, m[carpentru o noapte, ;i f[-l s[ simt[ cesim\i tu c]nd ̀ \i ignor[ pl[cerile ;idorin\ele. Nu `\i imagina c[ unbarbat egoist ̀ n pat este un b[rbatcare nu te iube;te. Nu ̀ ntotdeaunaeste cazul. Ai mare grij[ s[ nu `ir[ne;ti ego-ul masculin. Dac[ `ivei spune c[ nu te-a f[cutniciodat[ s[ te sim\i bine `n pat,exist[ pu\ine ;anse ca rela\iavoastr[ s[ nu sufere `n uma uneiasemenea m[rturisiri.

Laura Micovschi

Ce e de f[cut cu un b[rbategoist `n pat?

V[ `nt]lni\i de ceva vreme ;icrezi c[ ai ajuns s[ ̀ l cuno;ti c]t dec]t. C]nd a sosit `ns[ momentuls[ p[trunzi `n cuibu;orul s[u denebunii, vei mai putea afla o groaz[de detalii despre personalitatea sa.Designul casei, mobila, miciledetalii `\i pot dezv[lui extrem demulte... Dar cel mai multe vei afla`n momentul `n care vei intra `ndormitor ;i `i vei vedeaa;ternuturile...

A;ternuturile ̀ n dungi sunt unfel de costume de gineric[ alelenjeriilor de pat. Tipul [sta vrea s[fie stilat, ̀ i place luxul. Are c[m[;ic[lcate perfect ̀ n ;ifonier, iar c]ndiese `n societate vrea s[ fie mereu`n centrul aten\iei.

Dac[ are a;ternuturi negre, eclar c[ vrea s[ par[ un tipmisterios. Se poate totu;i s[ nu fiedestul de experimentat `ntr-aleiubirii ;i sexului, c[ci un tip

experimentat ar ;ti c[ pe negru sevede orice pat[ ;i c[ aceast[ culoaredezv[luie ;i cele mai ascunsesecrete! Dac[ prefer[ albul e genulclasic, vrea doar lucruri normale,obi;nuite, nu-;i dore;te nebunie`n via\a lui. Cel pu\in nu e vreuntic[los! Acord[-i puncte `n plusdac[ are a;ternuturi albe ;i curateca lacrima! Are o culoare preferat[pe care o alege `ntotdeauna sau`ncearc[ s[ potriveasc[ patul cudecorul camerei? Oricum ar fi,culoarea demonstreaz[ c[ e un tipcu personalitate, sensibil, care aregrij[ de iubita sa.

Cel care are a;ternuturi dinbumbac egiptean recunoa;te unlucru bun atunci c]nd ̀ l atinge, nuse va odihni `n orice condi\ii!|es[tura dens[ este rafinat[ ;iconfortabil[. Nu-l l[sa s[ scape, eiubitul perfect!

Laura M.

A;ternuturile sale spuntotul despre el

Amuzamentul ;i voia bun[ nuar trebui s[ lipseasc[ din niciorela\ie. Se spune c[ rela\iile fericitesunt amuzante pentru ambiiparteneri, a;a c[, din c]nd `n c]nd,aminti\i-v[ s[ nu lua\i mereulucrurile `n serios.

Nu conteaz[ c]t de pu\in timpave\i la dispozi\ie, pute\i folosifiecare minut liber pentru a v[“cre;te” ;i `mbun[t[\i rela\ia decuplu. ~n cel mai r[u caz, ai puteas[ `\i stabile;ti, fie mental, fiescriindu-\i `n agend[, o anumit[ zisau dat[ ̀ n care fiecare dintre voi vaputea petrece o or[ sau o jum[tatede or[ `mpreun[ cu partenerul.

Stabili\i de comun acord felul`n care vre\i s[ v[ petrece\i timpul,astfel `nc]t s[ v[ sim\i\i am]ndoibine ;i s[ v[ distra\i. Nu e nevoie s[face\i activit[\i fizice sau s[ face\iun lucru extraordinar. V[ pute\isim\i bine ;i v[ pute\i amuza orice

face\i, dac[ v[ ve\i aminti c[ nutrebuie s[ v[ lua\i `n serios ;i c[ nutrebuie s[ sim\i\i c[ e o competi\ie`ntre voi doi!

Nicole T.

Nu l[sa distrac\ia s[dispar[ din rela\ia voastr[