Cuprins:Introducere..3 Capitolul I. Caracteristica generala a structurii si organizarii intreprinderii...41.1 Forma organizatorico-juridica....4 1.2 Istoria fondarii intreprinderii..4 1.3 Structura organizatorica a intreprinderii.....7 1.4 Sfera de producere a inrtreprinderii....8

Capitolul II. Documentarea operatiilor economice10 2. 1 Clasificarea documentelor10 2. 2 Circulatia documentelor la intreprindere..18 Capitolul III. Inventarierea si rolul acesteia in contabilitate..22 3. 1 Modul de efectuare a inventarierii22 3. 2 Determinarea rezultatelor inventarierii si contabilitatea acestora32 Concluzie39

Bbliografie..............................................................................................................41

Anexe..42

2

IntroducereContabilitatea este tiina i arta stpnirii afacerilor, care are drept scop "msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum i a rezultatelor obinute din activitatea persoanelor fizice i juridice".Deci, ea trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru cerinele interne ale acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali, creditorii financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali utilizatori. Contabilitatea financiar presupune urmrirea, controlul i prezentarea fidel a patrimoniului, n ansamblu i pe structur, a situaiei financiare i rezultatului exerciiului, prin intermediul documentelor de sintez, n scopul furnizrii informaiilor necesare, elaborrii deciziilor economice.Astfel,orice operatie economica si financiara desfasurata in unitatea patrimoniala trebuie sa fie consemnata intr-un document care sa ateste infaptuirea ei.Intocmirea documentelor pentru fiecare operatie in parte constituie o cerinta necesara pentru cunoasterea si conducerea reala a activitatii, a modului de gestionare a patrimoniului.Un alt procedeu important al metodei cotabilitatii ce contribuie la reflectarea veridica a informatiei cu privire la patrimoniul entitatii economice este considerat inventarierea. Acesta este folosit n contabilitate pentru constatarea existenei, cantitii, calitii i a valorii elementelor patrimoniale aflate n gestiunea unitii, att cele proprii ct i cele aparinnd terilor persoane, deinute cu orice titlu la un moment dat. Prin inventariere, contabilitatea i pune mereu n acord datele din conturi cu realitatea din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situaiei reale a patrimoniului unitii, care se refer i la evaluarea lor, la nivelul valorii curente.Asadar, ca argument a importantei ambelor procedee in reflectarea fidel a realitiei economicofinanciare i a consecinelor sale sociale, umane, instituionale ce sunt considerate atribute definitorii ale contabilitii, este efectuarea lucrarii in cauza!

3

1. Caracterizarea generala a structurii si organizarii activitatii intreprinderii 1. 1Forma organizatorico-juridica Societate comerciala I. M. ,, MODAGRUPS. R. L. este societate cu raspundere limitata cu sediul:MD-2012, str. Puskin Alexandr, 32, mun. Chisinau, Republica Moldova, cu numarul de indentificare de stat si codul fiscal 1004600034484, ce isi incepe activitatea in conformitate cu art. 37, art. 50 al Legii nr. 1453- XV din 08. 11. 2002 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice la data de 04. 05. 2004 (anexa 1si 2). Societatea s-a creat pentru desfasurarea activitatii de antreprenoriat ce prevede prestarea serviciilor ce tin de alimentatia publica. Pentru a-si realiza sarcinile asumate Societatea desfasoara urmatoarele genuri de activitati (anexa 3): -1. Comercializarea cu amanuntul a bauturilor alcoolice; -2. Comercializarea cu amanuntul a produselor din tutun; -3. Baruri; -4. Restaurante. Astfel, printre activitatile desfasurate privind prestarea serviciilor alimentatiei publice se enumera deservirea clientilor in Restaurantul Japonez ,,Nori cu adresa: str. Puskin, 32, tel:(+373 22) 211 080. Sediul acestui restaurant este un punct forte de atractie a trecatorilor, deoarece este situat in centrul capitalei, de la citiva metri de bd. Stefan cel Mare. Restaurantul este amplasat in apropierea centrului comercial si agrement , , SUN CITY, in vecinatate cu piata centrala a orasului. 1. 2 Istoria fondarii intreprinderii In primvara anului 2003, in perioada nfloririi SACUREI, in capitala Republicii Moldova oraul Chiinu - si-a deschis uile sale restaurantul japonez ,,Nori. Intreprinzatorul acestui local este Kilovatii Alexandr nascut la 19. 05. 1979 in Chisinau, domiciliat :MD-2001, bd. Negruzii C, 6/2, ap. 5, Republica Moldova, mun. Chisinau, cu bulletin de identitate seria A Nr. 88043828.

4

In istoria sa, restaurantul Nori n-a cunoscut momente de reorganizare si de creare a filialelor, ci momente de modernizare pe plan organizatoric! Asadar, istoria evolutiei calitatii serviciilor restaurantului se prezinta astfel: Imediat dupa deschidere, restaurantul dat avea aspectul unei mici cafeneli, cu putine decoruri si ornamente in stil japonez. Designul incaperii era sumbru, lipsit de orice vitalitate. Avind o suprafata de 175 m. p, cu sala comerciala de 76 m. p si capacitatea de 48 locuri(certificat de clasificare nr. 7855-anexa 4), la momentul deschiderii dispunea de doar 35 mese pentru patru persone. Personalul era redus, fiind constituit din: 1 bucatar-sef, 3 bucatari de categoria 4, 1 cofetar, 4 chelneri, 1 deridicatoare si 2 spalatoare de vesele. In primii doi ani clientii erau deserviti doar in incinta localului. Din care cauza vinzarile erau destul de mici. Pe 1 martie 2004 s-a deschis un club de elit cazinou Napoleon, care la momentul de fa este unul din cele mai cunoscute din ora i primul restaurant de buctrie japonez Nori. In 2007 restaurantul a fost modernizat fiind dotat cu mobilier, vesela si vestimentatie specifica civilizatiei japoneze. Numarul de mese a atins valoarea maxima de 50, iar personalul de 26 persoane incluzind bucatari de categoria 2 de origine japoneza. Meniul a fost diversificat, ceea ce a favorizat cresterea comenzilor. Pe linga deservirea clientilor in restaurant este utilizata livrarea la domiciliu, sau online. Un moment destul de important din istoria restaurantului se considera autorizatia sanitara de import a produselor din Olanda, conditionind astfel sporirea calitatii serviciilor prestate. Dupa multe modernizari, astazi, restaurantul intruchipeaza in sine intelepciunea vesnica a Orientului si stilul secolului XXI Hight-tech. Astfel, orice amator al exoticii i doritor s petreac o seara miraculoas doar n cercul prietenilor si, poate cu siguranta sa calce pragul acestui local.

5

Doar n restaurantul ,,Nori se poate gusta bucatele preparate de buctarul ef din Japonia Shigeki Iimura. Pn la Nori el a lucrat n cele mai prestigioase restaurante din Tokio i Paris. Se poate de comandat un show culinar, n care bucatele se prepar pe o special ,,mas tempan chiar n faa oricarui client.

Atmosfera restaurantului este umpluta de tradiiile culturii japoneze. Unul din simbolurile culturii antice a Japoniei este gradina pietrelor, care ntruchipeaz cultura strveche i rafinat a Orientului.

Pe data de 10. 03. 2008 a avut loc primul jubileu rotund Napoleon i Nori au srbtorit n modul care i corespunde lor: original, stilat, expresiv, cu surprize i cadouri. n restaurantul Nori toi invitaii care au venit s felicite jubiliarul i s-i exprime ncntarea, au primit cte un cadou special un disc cu muzic etnic n stil japonez. Toi invitaii au primit cocori japonezi duioi, obiecte mici oregami i cri de felicitare originale fcute de minile copiilor din centrul de art aplicat japonez Maneki neko. n vestibul pe tobele de aman i violoncelul japonez cntau muzicanii din ansamblul Satori, intensificnd senzaiile expresive i dispoziia de srbtoare.

6

In ultimii doi ani meniul a fost imbogatit cu fructe de mare i pete pregtit pe teppan separat sau n complex; somon, crevete, creste i calmari, cozi de homari, clete de crab pregtite pe teppan. 1. 3 Structura organizatorica a intreprinderii In present, organizarea activitatii restaurantului corespunde cerintelor proceselor decizionale si ofera un cadru propice pentru adoptarea att a deciziilor strategice, ct i a celor operaionale. Principalii factori care-i pun amprenta asupra organizarii activitii restaurantului sunt: principiile de baz ale organizrii(a) obiectivele ce sunt bine definite i formulate, b) activiti i grupuri ce sunt repartizate conform unor criterii n vederea raionalizrii activitii. c) autoritatea - orientat de sus n jos, exercia control conform unor linii clare i bine determinate. Autoritatea de a ntreprinde sau de a iniia este delegat ct mai aproape de arena de actiune, iar numrul nivelurilor de autoritate este minim. d) relaiile umane respecta cteva principii: o persoan supervizeaza un numr limitat de posturi (ponderea ierarhic este optim), iar fiecare membru al restaurantului are un singur ef (supervizor) de la care primete sarcini i cruia i raporteaz modul de ndeplinire. ), trasaturile specifice ale acesteia, mediul intern i extern(pozitia favorabila a restaurantului, stilul implicit de conducere) n care acesta activeaz. Activitatea administrativa se desfasoara conform organigramei in urmatoarele compartimente: -compartiment de Marketing; -compartiment Fianciar; -compartiment de Salarizare; -depozit pentru bucate; -depozit pentru cantina; -depozit pentru bar.

7

Restaurantul in cauza nu dispune de sectii auxiliare si de deservire. Utilitatile in cele mai multe cazuri sunt asigurate din surse straine:transportarea atit a administratiei, cit si a produselor se face cu mijloace de transport de la persoane fizice, fiind achitata benzina;energia electrica, termica pentru incalzire si ventilatie este asigurata de la furnizori. Structura organizatorica a intreprinderii este de tip functional(anexa 5):

1. 4 Sfera de producere a intreprinderii Restaurantul ,,Norieste specializat in prepararea bucatelor japoneze. Anume aici are loc o armonioasa combinare a condimentelor si a celor cinci calitati principale de gust: acid, amaraciune, dulceata, iutie si sare. Bucatarii prepara la cel mai inalt nivel SUSHI si SOSIMI, considerate drept izvoare a sanatatii si vitalitatii. Meniul restaurantului NORI contine asa feluri de mincare cunoscute precum: PURA --- carne de peste si legume in clar, preparate in fritur. IACHITORI --- frigarui glazurate din carne de gaina, pete i legume. NABA --- - preparata de clientii singuri in foc deschis.

8

INGHETATA DIN CEAI VERDE Un sortiment larg de salate preparate din alge si produse de mare, si desertui japoneze traditionale. Doar aici se poate savura aroma KISU UMESU (vin din prune), SAKE (rachiu din orez) fierbinte sau rece, si bere japoneza. Si asta nu e tot, bucate din carne: fois-gras, carne de viel n sos teriaki, jambon de gin, fileu de ra. i chiar bucate de desert, de exemplu cltite cu fructe flambate cu coniac.

Asadar, , , Nori ofera practic, toate felurile de bucate traditionale japoneze. Orice client poate beneficia de prinzuri complexe in oficii in baza principiului balansarii, livrari operative la domiciliu, plasarea bucatelor intr-un ambalaj comod si compact. Datorita serviciilor de inalta calitate, a livrarilor gratuite si a meniului bogat, volumul productiei si vinzarilor s-a majorat in ultimii trei ani. Volumul minim de vinzari s-a realizat in 2005, iar maxim in 2007-2008. Cea mai favorabila perioada a anului in care productia atinge cote maxime este ianuarie-aprilie. Trebuie de mentionat ca la cresterea productiei si vinzarilor contribuie sarbatorile de iarna si primavara. Un alt factor ce a provocat majorarea productiei in ultimii ani este amiliorarea organizarii managementului de calitate a productiei. Astfel, conform autorizatiei sanitare de functionare nr. 036158 (anexa 7) si de import nr. 06144 (anexa 6) atit bunurilea alimentare preparate in incinta restaurantului, cit si produsele importate din Olanda corespund regulilor sanitaro-igienice, si deci standartelor nationale si internationale. Dar, cu toate ca restaurantului ii este fidela o larga clientela, acesta este specializat in cheltuieli de intretinere si preparare a bucatelor. Aceasta este cauzata de supraindeplinirea capacitatii de productie ce genereaza alterarea bunurilor, provocind pierderi mari de produse.9

2. Documentarea operatiunilor contabile 2. 1Clasificarea documentelor Contabilitatea are sarcina de a urmari, controla si nregistra situatia economica financiara si activitatea entitatii. Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzator care sa permita cunoasterea fenomenelor si proceselor economice n dimensiunile n care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta si implicatiile pe care le produc. Procesul cunoasterii contabile ncepe n mod obligatoriu cu actiunea de conservare si de culegere a informatiilor, a datelor despre patrimoniul unei institutii. Nici o operatie economica nu se poate nregistra n contabilitate fara un act scris n care sa fie consemnata operatia respectiva respectiva. Documentul serveste la formularea n scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modificari ale patrimoniului. Documentatia, ca procedeu al metodei contabile este actiunea de culegere si consemnare n documente a datelor privitoare la operatiile ecnomice dintr-o intreprindere. Documentele sunt acte scrise n care se consemneaza cifric si letric, n etalon natural, banesc sau de munca, de regula n momentul si la locul nfaptuirii lor, operatiile economice-financiare precum si evenimentele determinate de necesitati organizatorice si administrative, cu scopul de a servi ca dovada a nfaptuirii acestor operatii si ca baza a nregistrarii lor n contabilitate. Caracterul lor de acte justificative confera documentelor o functie juridica, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile si obligatiile banesti ale ntreprinderilor n cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Ca o consecinta a varietatii documentelor si diversitatii operatiilor economice, consemnate n ele, apare necesitatea clasificarii lor. Clasificarea documentelor este un fapt de care trebuie sa se tina reama n mod obiectiv. Cunoasterea acestei clasificari ne permite sa folosim documentul adecvat fiecarei operatiuni patrimoniale. Clasificarea documentelor se face dupa mai multe criterii: 1. Dupa natura operatiilor la care se refera, documentele se mpart n:a) Documente privind activitatea financiar-contabila. n aceasta grupa se cuprind documentele asimilate operatiilor evidentei patrimoniale, salariile(lista de plata a salariilor10

anexa 10), consumuri materiale(bon de consum-anexa 11) etc. b)Documente privind alte activitati, care nu constitueie acte justificative pentru inregistrarile contabile: documente de personal(anexa 5) , medicale etc. 2. Dupa caracterul si functie pe care o ndeplinesc documentele se mpart n:a)Documente de dispozitie sunt acele prin care se transmite ordinul de a executa o operatie , precum si indicatiile necesare pentru efectuarea ei, spre exemplu: dispozitia de plata(anexa 13)(Document de decontare bancara emis de creditor in baza confirmarii scrise de catre debitor a obligatiei sale de plata prin care emitentul imputerniceste banca lui sa recupereze creanta certa astfel confirmata. Dispozitie de plata se clasifica in:a)Dispozitie cu factura este utilizata pentru decontarea marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate, ce se intocmeste o data cu factura de catre furnizorul de marfuri sau de catre executantul lucrarii. b) Dispozitie de plata catre casa serveste ca dispozitie in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit. Ambele se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa. ), dispozitie de incasare(anexa 14)(Aceasta dispozitie se utilizeaza in cazul in care incasarea se efectueaza pe baza documentului chitanta reglementat ca formular cu regim special. Pentru incasarile efectuate in numerar nu este obligatorie sau necesara intocmirea formularului , , dispozitie de incasare. Incasarea pe baza de chitanta are ca document justificativ factura fiscala emisa, formular cu regim special care, la randul sau reprezinta documentul justificativ de inregistrare a veniturilor din exploatare. Dispozitia de incasare se intocmeste obligatoriu doar in situatiile in care operatiunea de incasari nu este rezultatul unei activitati de exploatare si nu exista alt document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in evidenta contabila a operatiunilor efectuate de o firma. Formularul se poate achizitiona sub forma de carnete sau poate fi emis electronic prin programul de contabilitate. La intocmirea documentului, trebuie de avut in vedere faptul ca prin lege se impune urmatorul continut minimal obligatoriu de informatii al acestui formular, si11

anume:- denumirea firmei;- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;- numele si prenumele, precum si functia (calitatea) persoanei care incaseaza sau restituie suma;- suma incasata sau restituita (in cifre si in litere);scopul incasarii sau platii;-semnaturi: conducatorul firmei, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil;-date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura;-casier; suma platita/incasata; data si semnatura. ), dispozitie de livrare, ordinul de plata (anexa 15)(Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte persoane, denumita beneficiar. Ordinul de plata este revocabil, plata putind fi sistata de catre ordinator, in orice moment. Ordinul de plata poate fi letric, cand plata se efectueaza pe baza unei scrisori adresate bancii, si telegrafic, cand banca realizeaza ordinul de plata pe baza unui telefon sau telex. De asemenea, ordinul de plata poate fi electronic, realizat pe internet, online, prin intermediul siteurilor bancilor. In functie de documentele date de beneficiar, ordinul de plata poate fi simplu, cand suma este incasata de la banca pe baza unei chitante eliberate de beneficiar, si documentar, cand beneficiarul trebuie sa prezinte bancii si documentele care atesta livrarea marfurilor sau prestarea de servicii. ), comanda. Aceste documente nu fac dovada executarii efective a operatiei respective, si de aceea, nu pot servi ca baza pentru nregistrarea lor n contabilitate. b)Documente justificative cuprind date cu privire la executarea operatiilor economice. De aceea pot fi denumite si documente de executie. Ele servesc ca baza pentru nregistrarea operatiilor economico-financiare respective n contabilitate, spre exemplu: factura fiscala(anexa 16)(Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Deci, facturile fiscale sunt eliberate de catre agentii economici inregistrati conform cerintelor Codului Fiscal(titlul III) in calitate de subiecti impozabili pentru livrarile impozabile. Facturile nu se elibereaza in cazurile in care se efectueaza livrari de marfuri si servicii scutite de TVA;livrari de12

marfuri si servicii ale unui agent economic neinregistrat ca platitor de TVA;in cazul transmiterii marfii la pastrare;cind transportarea se efectueaza in cadrul unei entitati economice; la importul de servicii;primirea avansului pentru livrari de marfuri si servicii ce urmeaza a fi efectuate, cu exceptia vinzarilor editiilor periodice impozabile cu TVA prin abonarea la acestea si prestarii serviciilor de publicitate;livrarii marfurilor, serviciilor populatiei cu plata-n numerar, inclusive si la decontarile cu populatia prin intermediul serviciilor institutiilor financiare I. S. , , Posta Moldovei si alte personae autorizate. Pentru livrarile de marfuri factura fiscala este completata in 3 sau 5 exemplare(dupa caz), iar pentru livrari de servicii in 2 exemplare), factura de expeditie(anexa 17)( Aceasta factura este un formular cu regim special necesara pentru transportarea de marfuri cu mijloace auto. Prezenta instruciune este elaborat in conformitate cu Hotrirea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 d i n 17 martie 1998 Cu privire la executarea Decretului, Preedintelui Republicii Moldova nr. 406-11 din 23 decembrie 1997 ce vizeaz modul de completare a facturii de expediie. Formularul pe care este perfectata factura de expeditie este aprobat de Departamentul Statisticii al RM i Ministerul finanelor al RM. Factura de expeditie se elibereaza in urmatoarele cazuri: Cind agenii economici efectueaz transportri de mrfuri auto pentru necesitile proprii de producie; in cazul efecturii transportarii activelor in interiorul intreprinderii se intocmete nr. M-11 Dispoziie de livrare a materialelor, iar in cazul efecturii transportrii activelor in cadrul unei uniti economice dezintegrate din punct de vedere teritorial se intocmete factura de expediie, care trebuie s poarte obligatoriu la loc vizibil meniunea Destinaia intern;in cazul traficului internaional cind sint utilizate documente de transport reglementate prin acordurile interguvernamentale;la transportarea lucrurilor personale i mrfurilor cetenilor cu mijloacele auto inchiriate ; la transportarea marfurilor cu mijloace auto in trafic urban, suburban i interurban e. t. c. ), chitanta, bonul de consum(anexa 11)(Acest act serveste ca: - document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai multor materiale, dup caz; - document justificativ de scdere din gestiune; - document13

justificativ de nregistrare n evidena magaziei i n evidena contabil n partid simpl. Se ntocmete n dou exemplare, pe msura lansrii, respectiv eliberrii materialelor din magazie pentru consum. Bonul de consum se poate ntocmi ntr-un exemplar n condiiile utilizrii tehnicii de calcul. Bonul de consum (colectiv), n principiu, se ntocmete pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceleiai grupe de materiale, loc de depozitare i loc de consum. n situaia cnd materialul solicitat lipsete din depozit, se procedeaz n felul urmtor: - n cazul bonului de consum se completeaz spaiul urmtor cu denumirea materialului nlocuitor, dup ce, n prealabil, pe versoul formularului se obin semnturile persoanelor autorizate s aprobe folosirea altor materiale dect cele prevzute n consumurile normate; - n cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului nlocuit i se semneaz de aprobare a nlocuirii, n dreptul rndului respectiv. Dup nscrierea denumirii materialului nlocuitor se ntocmete un bon de consum separat. n bonul de consum coloanele "Unitatea de msur" i "Cantitatea necesar" de pe rndul 2 se completeaz n cazul n care se solicit i se elibereaz, etc. ), bon de predare(Acesta se utilizeaza: la predarea produselor finite la depozit; pentru inarcare in gestiune; la inregistrarea in evidenta magaziei si in contabilitate; ca sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;ca sursa de date pentru calculul si plata salariilor. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie a produselor, de catre sectie, atelier etc. Se arhiveaza: - la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta (exemplarul 1); - la compartimentul care urmareste realizarea productiei (exemplarul 2)), bon de primire(anexa 12)(Formular tipizat fara regime special ce serveste ca:- dovada de primire/predare a obiectului spre vanzare;- act de plata catre deponent; - document de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare. Ambele exemplare sunt semnate de deponent si pretuitor, din care primul exemplar este predat deponentului drept dovada ca a predat obiectul pentru vanzare. Reducerile de pret se calculeaza pe baza unei declaratii semnate de deponent, in care se specifica noul pret de evaluare sau de achizitie si se completeaza rubricile destinate14

acestei operatii. Restituirile se fac la cererea deponentului, semnandu-se pentru primirea obiectelor restituite. Incasarea valorii obiectelor vandute se face pe baza bonului de primire prezentat de titular, semnand pentru primirea sumei in rubrica destinata acestei operatii. Exemplarul al doilea constituie fisa de evidenta pentru inregistrarea in contabilitatea unitatii. ), fisa zilnica de ridicare(anexa 19)e. t. c. c) Documente mixte sau combinate reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si celor justificative. Ele cuprind date privind dispozitia de executare a operatiei; dar si dovada infaptuirii ei. Aceste documente sunt initial documente de dispozitie, iar prin completarea lor cu date referitoare la executarea operatiilor respective, ele devin documente justificative, spre exemplu: cererea dispozitie de plata, statul de plata al salariatilor. 3.Dupa locul ntocmirii si circulatiei, documentele pot fi: a) Documente interne, se ntocmesc n cadrul ntreprinderii si consemneaza operatii economice cu privire la activitatea acesteia. Unele din aceste documente circula, fie numai n interiorul acesteia( bonul de consum(anexa 11 si 12), statele de salarii, bon de predare,fisa zilnica de ridicare(anexa 19)),fie catre exterior (facturile(anexa 16 si 17), dispozitiile de plata(anexa 13), dispozitiile de incasare(anexa 14) ). b) Documente externe, se ntocmesc de alte persoane fizice si juridice cu care se afla n raporturi contractuale,dar circula n cadrul ntreprinderii primitoare,spre exemplu: factura furnizorului(anexa 18),extrasul de cont(anexa 20)(document bancar eliberat clientilor, in care sunt evidentiate toate operatiunile de incasari si plati efectuate intr-o anumita perioada, prin conturile deschise de clienti la banca. Extrasul de cont se poate elibera la cerere dar si la intervale stabilite de comun acord cu titularii de cont). 4.n raport de modul de ntocmire, continut si rolul lor n cadrul procesului informational economic, distingem: a) Documente primare(anexele 11,14,16, 17,), ce consemneaza operatiile economico financiare n momentul si la locul producerii lor. Ele fac dovada executarii acestor operatii, ndeplinind rolul de documente justificative, spre exemplu: factura, chitanta, bonul de consum,dispozitie de incasare. Conform Legii Nr. 113 din 27. 04. 2007, Documentele primare se15

ntocmesc n timpul efecturii operaiunii, iar dac aceasta este imposibil nemijlocit dup efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului. Entitatea utilizeaz formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul Finanelor. n lipsa formularelor tipizate sau dac acestea nu satisfac necesitile entitii, entitatea elaboreaz i utilizeaz formulare de documente, aprobate de conducerea ei. Documentele primare ntocmite vor conine urmtoarele elemente obligatorii: 1) denumirea i numrul documentului;2) data ntocmirii documentului;3) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entitii n numele creia este ntocmit documentul;4) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul personal;5) continutul faptelor economice;6) etaloanele cantitative i valorice n care snt exprimate faptele economice; 7) funcia, numele, prenumele i semntura, inclusiv digital, a persoanelor responsabile de efectuarea i nregistrarea faptelor economice. Conform alin. 12 al Legii 113, documentele de cas, bancare i de decontare, datoriile financiare, comerciale i calculate pot fi semnate unipersonal de conductorul entitii ori de dou persoane cu drept de semntur: prima semntur aparine conductorului sau altei persoane mputernicite, a doua contabilului-ef sau altei persoane mputernicite. Semnturile pe documentele menionate, dup caz, se confirm prin aplicarea tampilei entitii respective. n lipsa funciei de contabil-ef, ambele semnturi pe documentele menionate se aplic de conductorul entitii respective sau de alte persoane mputernicite;b) Documente centralizatoare, se intocmesc pe baza documentelor primare sau concomitent cu acestea in scopul gruparii si acumularii operatiilor de acelasi fel, dintr-o anumita perioada(dispozitia de plata (anexa 13), registrul livrarilor(anexa 21)si procurarilor). 5. Dupa forma de prezentare, se deosebesc: a) Documente tipizate, se intocmesc pe formulare tip, strict determinate. Ele au un text si o forma prestabilita, fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia nationala:cartea mare, borderou de iesire a obiectelor din consignatie, registrul livrarilor(anexa 21) si procurarilor, bon de consum(anexele 11), act de primire/predare a marfii din16

depozit,bon de primire, balanta de verificare, dispozitie de livrare, fisa limita de consum, dispozitia de plata(anexa 13), dispozitia de incasare(anexa 14), ordin de plata (anexa 15), lista de plata a salariilor(anexa 10),balanta de verificare a rezultatelor inventarierii(anexele 25,26,27,28)) e. t. c. b)Documente netipizate, (anexa 5) sunt reprezentate de documentele specifice unor ramuri de activitate sau unor institutii. Ele se intocmesc fie pe formulare specifice fiecarei ramuri economice, fie pe hirtie simpla, fara a avea un formar stabilit. 6. Dupa regimul de tiparire si utilizarea fomularelor folosite la intocmirea documentelor, se disting: a) Documente intocmite pe formulare cu regim special au un regim deosebit de tiparire, numerotare, gestionare, evidenta, folosire si pastrare, de exemplu: bonul de plata(anexa 23), delegatia, factura de expeditie(anexa 17). Conform art. 20 al Legii113, aceste documente se utilizeaza in cazurile:1)nstrinrii activelor cu transmiterea dreptului de proprietate; 2) prestrii serviciilor;3)transportrii activelor n cadrul entitii dezintegrate din punct de vedere teritorial;4)achiziionrii activelor de la furnizori - ceteni;5) transmiterii activelor n leasing, arend, locaiune. Modul de editare, eliberare, procurare, pstrare, eviden i utilizare a formularelor tipizate cu regim special se stabilete de Guvern. Entitatea care desfoar activitate de ntreprinztor i dispune de un sistem de imprimare automatizat imprim formulare tipizate cu regim special de sine stttor, cu acordul Ministerului Finantelor, conform cerinelor prevzute de Guvern. b) Documente fara regim special sau numite si obisnuite sunt acele care au regim de circulatie si inregistrare specifice fiecarei intreprinderi, le putem numi ca avand un regim intern de circulatie si utilizare. 7. Dupa suportul care depoziteaza informatia, se disting: a) documente pe suport de hartie. b) Pe suporturi magnetice ( benzi, dischete ). 8. Dupa numarul operatiilor economice pe care le cuprind, documentele se impart: a)Documente singulare contin date privitoare la o singura operatie economica(ordin de plata(anexa 15), dispozitie de plata(anexa 13), dispozitia de incasare(anexa 14)).b) Documente cu multiple operatii, contin date privind mai multe operatii economice de acelasi fel. De aceea, pe langa datele obligatorii17

comune tuturor categoriilor de documente, acestea contin in plus, ca date specifice: diferite totaluri cantitative si valorice, num. de ordine(factura fiscala(anexa 16), bon de consum(anexa 11), fisa zilnica de ridicare(anexa 19), balanta de verificare a rezultatelor inventarierii(anexele 25,26,27,28)). 9. Dupa tehnica intocmirii se deosebesc: a) Documente care se intocmesc manual (anexa 22,23)b) Documente care se intocmesc cu mijloace tehnice, computere (anexele 10, 11,13, 14, 15, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 28). Schema,,Clasificarea documentelor contabile:

2. 2 Circulatia documentelor Cu notiunea de document este strins legata notiunea de circulatia circulatia documentelor. Documentele se afla permanent in miscare. Itinerarul parcurs de documente, incepind cu momentul intocmirii acestora si pina la predarea lor la arhiva dupa prelucrare si reflectare in contabilitate se numeste ,,circulatia documentelor. Evaluarea, masurarea, inregistrarea, analiza si controlul permanent si completat al modificarilor presupune un sistem unitar si coerent de circulatie a documentelor care trebuie sa asigure:continuitate, operativitate, realitate si exactitate. Circulatia eficienta presupune reguli, proceduri, competente, termene si responsabilitati foarte precise. Circulatia depinde de numarul de verigi, fazele si etapele necesare prelucrarii, termenele de executie, proceduri de atestare, verificare, certificare si control. Miscarea documentelor si circulatia acestora18

reprezinta un obiect important de organizare a contabilitatii la intreprindere si prevede parcurgerea citorva etape: -intocmirea documentelor; -primirea documentelor de contabilitate; -prelucrarea si inregistrarea documentelor in sistemul inregistrarilor contabile; -predarea documentelor in arhiva; De faptul cit de rational acestea vor fi intocmite, transmise si prelucrate in contabilitate depinde perioada obtinerii informatiei contabile utilizate pentru gestionare si control. Circulatia documentelor se organizeaza de aparatul contabil si prevede reguli si modalitati de intocmire si utilizare in activitatea contabila a documentelor contabile. La fiece intreprindere aceasta presupune un termen scurt intre efectuarea operatiunilor economice si obtinerea datelor generalizate necesare organelor de conducere a intreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode si mijloace de culegere si avansare a informatiei la locul de prelucrare a acesteia, sporirea productivitatii muncii salariatilor din contabilitate. Orarul termenilor de completare, verificare si prelucrare a documentelor, inregistrarea si gruparea datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numeste , , graficul circulatiei documentelor. El se intocmeste de contabilui-sef, tinind cont de particularitatile intreprinderii in baza studierii proceselor de gestiune si de productie si se aproba prin ordinul conducatorului intreprinderii. In el se indica denumirea si numarul fiecarui document , destinatia, modul de intocmire a sa, cine semneaza, cind, serviciul(sectia), unde documentul se transmite, cine il primeste, il verifica si-l prelucreaza. Circulatia documentelor cuprinde urmatoarele etape: -lucrarile executate asupra documentelor primare in procesul intocmirii sau primirii acestora din exterior; -circulatia documentelor de la locul intocmirii sau primirii la locul de prelucrare; -circulatia documentelor dupa prelucrare la locul pastrarii permanente a acestora arhiva.19

Primirea documentelor primare in contabilitate de la gestionar este confirmata de persoana ce a primit documentele cu o mentiune in raportul propriuzis. Termenul necesar pentru prelucrare se determina in functie de volumul ultimei care se stabileste de contabilui-sef. Termenele de prelucrare a documentelor trebuie sa asigure oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economicooperativ, contabilitatea sintetica si analitica si prezentarea rapoartelor in termen. Informatia primara in procesul primirii si prelucrarii acesteia, precum si dupa prelucrarea si generalizarea in registrele contabile trebuie sa se pastreze riguros. Petru aceasta se analizeaza si inregistreaza in mod cronologic toate documentele in registrul jurnal si apoi in evidenta sistematica din cartea mare. Pentru fiece document primar trebuie sa se determine modul de evidenta a primirii-predarii si a pastrarii acesteia. Dupa ce au fost contabilizate, documentele se pun in dosare (mape)sau se snuruiesc. Totodata ele sunt supuse procesuli de ,,clasare. Aceasta presupune reguli si instructiuni unitare pentru proceduri si competente de predare, primire, intrare, iesire, stocare. Astfel, la prima etapa toate documentele contabilizate sunt ordonate in functie de anumite criterii: pe obiecte, categorii de probleme, origine/destinatie e. t. c. In cursul anului documentele justificative se pastreaza la compartimentul financiar-contabil. La sfarsitul anului se predau la arhiva curenta a contabilitatii. Arhivarea se face pe baza legii contabilitatii. Dupa expirarea anului toate documentele primare precum si registrele contabile se predau in arhiva generala a intreprinderii. In conformitate cu regulile stabilite (legislatia) intreprinderea trebuie sa asigure pastrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile si rapoartelor financiare conform termenilor stabilite, insa nu mai putin de cinci ani. Intreprinderile folosesc diverse forme de contabilitate(jurnal-oreder, memorialorder, automatizate). Odata cu aparitia calculatorului, stocarea/pastrarea informatiei a devenit facila. Din care considerente, astazi, majoritatea intreprinderilor inclusiv si restaurantul ,,Nori utilizeaza in practica forma automatizata de contabilitate.20

Aceasta forma de contabilitate poseda citeva particularitati. Particularitatile date sunt conditionate de utilizarea programelor informatice, ceea ce asigura introducerea, pastrarea, cautarea si verificarea versiunii electronice. Acesta este un nou nivel de organizare a circulatiei documentelor. Pentru un numr mare de firme, se manifest greutatea gestionrii unei cantiti din ce in ce mai mari de documente primare. Singurul mod de a avea un control asupra acestora o constituie apelarea la gestiunea electronic a documentelor, care permite stocarea, arhivarea unui volum imens de informaii i, in acelai timp, uurin i rapiditate in interogarea, cutarea, extragerea, partajarea de ctre mai muli utilizatori in acelai timp. Prelucrarea automatizata a datelor contabile se reduce considerabil prin comasarea volumului de actiuni desfasurate de catre contabili. Prelucrarea automata a datelor pentru articolele contabile se face direct din documentele electronice. Modalitatea de arhivare se schimba radical. In arhiva electronica documentele primare, in analogie cu cele ordinare, se plaseaza in mape(sectiuni). Deci, nu se mai apeleaza la snuruirea dosarelor cu documente contabile, ci la forme mult mai simple i care s nu presupun un alt volum de munc i un spaiu prea mare de arhivare. In scopul gasirii rapide a documentului necesar exista un sistem special de cautare, punctele de control ale caruia sunt data documentului, denumirea intreprinderii, cuvintele-cheie si alti parametri. Sistemul circulatiei documentelor sub forma electronica permite a reglementa formarea masivului informatiei contabile, a crea baza pentru excluderea pierderilor documentelor, sporeste controlul asupra indeplinirii dispozitiilor privind pregatirea si prelucrarea documentelor, pastrarea acestora. La fiece etapa a circulatiei se asigura un control necesar prealabil, curent si ulterior. Raspunderea pentru asigurarea pastrarii documentelor in arhiva o poarta conducatorul unitatii economice.

21

3. Inventarierea si rolul acesteia in contabilitate 3. 1 Modul de efectuare a inventarierii Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, n vederea adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o conditie fundamentala o reprezinta concordanta deplina care trebuie sa existe ntre datele nregistrate n conturi si realitatea faptica existenta n unitate. Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, l reprezinta inventarierea. Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate n patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Toate aceste operatii se efectueaza cu scopul evaluarii elementelor inventariate si punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata. Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica a acestora. -n primul rnd, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou infiintate. La nceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care constituie aporturile n natura si/sau n bani ale asociatilor/actionarilor sau ntreprinzatorului particular, n functie de forma de organizare a unitatii economice. - n al doilea rnd, n decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca ntre datele contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, n plus sau n minus, chiar si n conditiile unei bune organizari a evidentei operative si contabile, datorita mai multor cauze dintre care se mentioneaza: - modificari intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea n greutate etc. ), fie datorita unor cauze subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de22

mijloaceeconomice); nentocmirea sau ntocmirea defectuoasa a unor documente; nenregistrarea sau nregistrarea gresita n conturi a anumitor operatii; neglijenta si neatentia gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile

economice. Astfel, inventarierea indeplineste functia de control si constituie un supliment necesar la documentatie. Ea permite a lua in considerare acele fenomene care nu se reflecta in documentele primare, intrucit nu se supun contabilizarii cotidiene. Rolul inventarierii se manifesta pe mai multe directii si anume: - inventarierea este un mijloc de realizare a concordantei datelor contabilitatii si a celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea obiectiva pe care o reprezinta; - constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor economice, a bunei gospodariri a patrimoniului pentru ntarirea gestiunii economice. Cu aceasta ocazie se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor produse asupra patrimoniului; - inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea ca permite identificarea valorilor materiale fara miscare, neutilizabile sau degradate, a produselor si marfurilor greu vandabile etc., si valorificarea acestora. - constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor si valorilor economice, cu ocazia inventarierii, sta la baza constituirii si nregistrarii provizioanelor pentru deprecieri; - prin inventariere se determina marimea unor indicatori economici cuprinsi n contabilitate. Pe aceasta baza are loc determinarea productiei neterminate care influenteaza calculul exact al costurilor si rezultatelor finale. - inventarierea este o lucrare premergatoare, obligatorie, ntocmirii bilantului contabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentata prin bilant; - inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea normala a decontarilor, prin descoperirea creantelor nencasate, respectiv, a datoriilor neplatite la timp;23

- pe baza inventarierii se pot obtine o serie de concluzii pentru mbunatatirea organizarii contabilitatii curente, a evidentei operative a stocurilor, a controlului gestionar etc. Scopul inventarierii este asigurarea veridicitatii si plenitudinii datelor contabile. Sarcinile inventarierii: -constatarea existentei efective a activelor nemateriale, bunurilor materiale si mijloacelor banesti; -controlul asupra integritatii bunurilor materiale si mijloacelor banesti prin compararea existentei faptice cu datele scriptice din contabilitate; -stabilirea bunurilor materiale cu termen de pastrare expirat care si-au pierdut partial calitatea initiala; -depistarea bunurilor materiale neutilizate in scopul vinzarii ulterioare a acestora; -verificarea respectarii regulilor si conditiilor de pastrare a bunurilor materiale si mijloacelor banesti, precum si a regulilor de intretinere si exploatare a masinelor, utilajelor si a altor mijloace fixe; -verificarea realitatii evaluarii bunurilor materiale reflectate in bilant, mijloacelor banesti in casierie , conturilor bancare, in expeditie; -constatarea creantelor si datoriiloe efective. Inventarierea se efectueaza in mod obligatoriu in termenele stabilite in urmatoarele cazuri: -schimbarii gestionarilor(in ziua primirii-predarii bunurilor(dosarelor)); -in caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum si in caz de deteriorare a bunurilor (imediat dupa depistarea acestor cazuri); -in urma incendiului sau calamnitatii naturale(imediat dupa stingerea incendiului sau dupa incetarea calamnitatii naturale); -in cazul reevaluarii activelor materiale; - in cazul reorganizarii, divizarii sau lichidarii intreprinderii; -la solicitarea organelor de control.

24

Obiectul inventarierii l constituie ntregul patrimoniu, adica toate elementele de activ si pasiv de care dispune unitatea patrimoniala, n momentul efectuarii inventarierii. Inventarierea cuprinde etapele: 1. Pregatirea 2. Efectuarea propriu-zisa a inventarierii; 3. Constatarea si reflectarea rezultatelor inventarierii . Pregatirea-prevede crearea conditiilor necesare pentru desfasurarea acesteia. Se iau masuri de natura organizatorica si contabila . Masurile organizatorice prevad; 1. Determinare cu precizie a obiectului si sferei de cuprindere a inventarierii, natura bunurilor; 2. Emiterea de catre persoanele responsabile a dispozitiei privind efectuarea inventarierii, prin care se precizeaza componenta comisiei, presedintele comisiei, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si sfirsitul inventarierii. Dispozitia se inregistreaza in registrul de control al executarii dispozitiilor. Dispozitia, concomitent cu clestele de sigilat, se inmineaza comisiei, inainte de inceperea efectuarii inventarierii; 3. Aranjarea bunurilor in incapere. Conform Regulamentului privind inventarierea nr. 30 din 05. 03. 2001, in timpul inventarierii se interzice trecerea haotica de la un bun la altul. 4. Crearea conditiilor de lucru pentru comisia de inventariere 5. Luarea de catre comisie a masurilor organizatorice necesare. In componenta comisiei trebuie incluse personae ce cunosc bunurile supuse inventarierii, metodele de evaluare si contabilitatea acestora. Se interzice de a numi de doua ori la rind in calitate de presedinte al comisiei a uneia si aceleiasi personae la acelasi gestionar. Inainte de a proceda la verificarea existentei efective a valorilor, comisia este obligata: -sa asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturor membrilor comisiei;

25

-sa sigileze incaperile accesorii, subsolurile si alte locuri de pastrare a bunurilor care au intrari si iesiri separate; -sa constate valoarea faptica a mijloacelor banesti in casierie si sa solicite intocmirea ultimului raport privind casa; -sa stabileasca incasarile zilei curente conform indicatorilor aparatului de casa, sa predea suma incasata in casieria centrala a intreprinderii de comert; -sa verifice starea de functionare a tuturor aparatelor de masurare a greutatii si respectarea termenelor de marcare stabilite; -sa primeasca de la gestionari declaratia scrisa cu urmatorul continut:pentru care bunuri poarta raspundere si unde sunt plasate, daca are in gestiune bunuri fara documente justificative, daca exista bunuri pentru care s-au emis documentele corespunzatoare. -sa primeasca registrul de evidenta a documentelor de incasare si plata sau rapoartele de gestiune privind marfurile si mijloacele banesti; -sa vizeze toate documentele de incasare si plata anexate la registrele sau rapoartele de gestiune privind miscarea marfurilor si ambalajului, acestea servind apoi drept temei contabil pentru determinarea valorii stocurilor la inceputul inventarierii. Masurile contabile preved: 1. Reflectarea in conturi contabile si in evidenta analitica a tuturor operatiunilor economice efectuate pina la inventariere; 2. Verificarea corectitudinii si exactitatii reflectarii in conturi a operatiunilor economice prin compararea datelor contabile cu datele evidentei operative (registere contabile, fise ale contabilitatii analitice); 3. Intocmirea balantei de verificare pentru marfuri, materiale si alte bunuri in scopul stabilirii cantitatii si valorii ce figureaza conform datelor contabile la data inventrierii. Efectuare propriu-zisa a inventarierii-prevede executarea anumitor lucrari ce includ numararea, recalcularea si inregistrarea in documente speciale. Existenta bunurilor se constata prin cintarire, masurare, calcule tehnice sau numarare. La26

inventarierea unei cantitati mari se intocmesc borderouri de cintarire. La finele zilei de lucru sau dupa recintarire datele efective din borderouri se confrunta si totalurile determinate se introduce in listele de inventar. Ambalajul se inregistreaza separate pe tipuri si destinatie speciala(nou, folosit, e. t. c). Existenta bunurilor aflate in custodie sau arendate nu poate fi stabilta prin recalcularea fizica, de aceea drept temei servesc datele existente in contabilitate. Conform Regulamentului nr. 30, inventarierea efectiv se materializeaz prin nscrierea bunurilor inventariate n formularele-tip INV-2 "Lista de inventariere" i/sau INV-2A "Lista de inventariere" n urma verificrii existenei fizice a fiecrui bun inventariat. Listele de inventariere se ntocmesc n trei exemplare, din care un exemplar - de ctre gestionar, iar dou exemplare - de un membru al comisiei de inventariere, pe gestiuni i bunuri i se semneaz pe fiecare fil de membrii comisiei de inventariere, de gestionar i de contabilul care ine evidena gestiunii. n cazul predrii-primirii gestiunii, listele de inventariere se ntocmesc n cinci exemplare, din care: un exemplar - de gestionarul care pred, un exemplar - de gestionarul care primete gestiunea, iar trei exemplare - de un membru al comisiei de inventariere. La sfritul fiecrei zile se compar datele din lista de inventariere ntocmit de gestionar cu cele nscrise de membrul comisiei de inventariere. Listele de inventariere pot fi completate manual sau cu ajutorul mijloacelor tehnice de calcul. Listele de inventariere ntocmite manual se completeaz cu cerneal sau pix, cite i clar i nu se admit corectri sau tersturi. Corectarea greelilor urmeaz s se efectueze n toate exemplarele listelor de inventariere prin anularea meniunilor incorecte (se bareaz cu o linie) i deasupra nscrierii anulate se scrie cea corect. Corectrile vor fi stipulate i semnate de ctre toi membrii comisiei de inventariere i de gestionari. n listele de inventariere nu se admite a lsa rnduri necompletate. Ultimele rnduri necompletate ale listelor de inventariere se bareaz. Deci, trebuie de mentionat ca orice intreprindere este obligata prin lege sa efectueze periodic inventarierea pe fiece tip de bunuri. Astfel, potrivit Regulamentului nr. 30, exista procedee specifice de inventariere a diverselor categorii de bunuri:27

1. Inventarierea activelor materiale pe termen lung: Pna a ncepe inventarierea este necesar de controlat:- existena i starea paapoartelor tehnice sau a altei documentaii tehnice;- existena documentelor aferente mijloacelor fixe date sau luate n arend de ctre ntreprindere i a celor date sau luate la pstrare i n folosin temporar. La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectueaz n mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor i nscrie n listele de inventariere denumirea complet, destinaia, numrul de inventar (anexa 24), numrul de fabricare (numrul indicat n paaportul tehnic) i unele caracteristici tehnice sau de exploatare. Mainile, utilajele i instalaiile de for se trec n listele de inventariere individual, indicndu-se numrul de inventar, uzina productoare, numrul paaportului tehnic, anul producerii, destinaia, capacitatea etc. Mijloacele fixe neutilizabile pentru exploatare i care nu se supun restabilirii se includ ntr-o list de inventariere separat cu indicarea momentului scoaterii din exploatare i motivelor care au cauzat neutilizabilitatea lor (deteriorarea, uzura complet etc. ). Listele de inventariere cu mijloacele arendate i aflate la pstrare se ntocmesc separat pe fiecare arendator i ntreprindere care le-a transmis la pstrare. n acestea, n afar de datele stabilite, se indic de asemenea denumirea arendatorului sau i termenul arendei sau pstrrii. Un exemplar al listei de inventariere a mijloacelor arendate sau aflate la pstrare se expediaz arendatorului pentru confirmare. 2. Inventarierea activelor nemateriale: Comisia de inventariere va verifica: - existena documentelor care certific dreptul ntreprinderii de a utiliza activele nemateriale;- corectitudinea i reflectarea oportun n bilan a valorii activelor nemateriale care se refer la obiectele proprietii industriale (OPI) i aparin ntreprinderii n baza dreptului de proprietate. Constatarea faptului de utilizare a activului nematerial se efectueaz n temeiul urmtoarei liste de documente care se concretizeaz separat pentru fiecare caz de estimare a valorii activului nematerial:

28

- originalul sau copia autentificat de notar a brevetului, certificatului de nregistrare;- copia descrierii activului nematerial;- actul privind utilizarea activului nematerial;- folosirea mrcii de produse i servicii; utilizarea denumirii de origine a produsului pentru desemnarea produsului; utilizarea soiurilor de plante create ca rezultat al seleciei; utilizarea raselor de animale create ca rezultat al seleciei i sub influena schimbrii condiiilor de hran, ntreinere i exploatare; - documentul care confirm suma mijloacelor bnesti achitate sau valoarea depistat a altei forme de compensare, utilizate la achiziionarea sau crearea activelor nemateriale; - contractul de cesiune (transmitere) ctre ntreprindere a dreptului asupra titlului de protecie nregistrat la Agenia pentru Protecia Proprietii Industriale;contractul de licen pentru dreptul de folosire a obiectelor proprietii industriale nregistrat la Agenia pentru Protecia Proprietii Industriale etc. 3. Inventarierea stocurilor de mrfuri i materiale: La ntreprinderile industriale este necesar de determinat:- existena efectiv a stocurilor de semifabricate (piese, agregate) i a articolelor care se afl n proces de confecionare i asamblare;- rebutul care nu a fost trecut n eviden;- producia n curs de execuie conform comenzilor anulate, precum i a comenzilor, executarea crora este suspendat;- costul efectiv al semifabricatelor (pieselor, agregatelor), care se afl n producie n proces de confecionare sau asamblare. Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. , aflate la locurile de munc, nu se consider producie n curs de execuie. Acestea se inventariaz separat i se trec n conturile de stocuri, diminundu-se cheltuielile respective, iar dup terminarea inventarierii se nregistreaz n conturile iniiale de cheltuieli. nainte de nceperea inventarierii este necesar s se predea la magazii i depozite toate piesele, ansamblurile i agregatele, a cror prelucrare a fost terminat; s se colecteze din secii sau ateliere toate produsele reziduale i deeurile, ntocmindu-se documente de constatare, i s se prezinte la control semifabricatele, utilizarea crora nu corespunde standardelor.

29

Semifabricatele produciei n curs de execuie i semifabricatele aflate n secii urmeaz s fie aranjate n ordinea pentru asigurarea corectitudinii i uurinei la numrarea cantitii acestora. Verificarea stocurilor de semifabricate ale produciei n curs de execuie (piese, subansambluri, agregate) se efectueaz prin metoda numrrii, cntririi i msurrii efective. Listele de inventariere se ntocmesc separat pentru fiecare secie (sector, gestiune), cu indicarea denumirii semifabricatelor, etapei sau gradului de pregtire, cantitii sau volumului acestora. Pentru producia neterminat, care reprezint o mas neomogen sau un amestec (n ramurile corespunztoare ale economiei), n listele de inventariere, precum i n situaia de comparaie se reflect doi indicatori cantitativi: cantitatea acestei mase sau amestec i cantitatea materiei prime sau a materialelor (pe denumiri distincte) ce intr n componena ei. Cantitatea materiilor prime sau a materialelor se determin conform calculelor tehnice stabilite prin instruciunile de ramur. n listele de inventariere a activelor pe termen lung n curs de execuie se indic pentru fiecare obiect n parte, pe baza constatrii la faa locului, denumirea obiectului, descrierea amnunit a stadiului n care se afl acesta, pe baza valorii din documentaia existent (devize), precum i n funcie de volumul lucrrilor executate la data inventarierii. 4. Inventarierea mijloacelor bneti: La inventarierea mijloacelor bneti se utilizeaz Procesul-verbal de inventariere a numerarului. La inventarierea casieriei se verific numerarul efectiv de mijloace bneti i alte valori existente n casierie. Controlul se efectueaz pe tipuri de documente, indicindu-se n list denumirea, numrul, seria i suma total a acestora. Inventarierea mijloacelor bneti se efectueaz prin metoda verificrii sumelor existente n contul respectiv:a) ncasrile - cu datele din extrasul de cont al instituiei financiare, oficiului potal, copiile documentelor de nsoire a ncasrilor n casierie . a. ;b) sumele transferate de prile legate - cu datele obinute din avizele lor (avizo), indicndu-se data, numrul dispoziiei de plat, suma i denumirea instituiei financiare sau oficiului potal, care a primit transferul. Inventarierea mijloacelor bneti, care se afl n conturile de decontare, valutar i curent, n acreditive30

speciale i alte conturi, se efectueaz prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de instituiile financiare cu cele din contabilitate. 5. Inventarierea creanelor i datoriilor: Inventarierea decontrilor cu fondatorii, instituiile financiare, bugetul, cumprtorii, furnizorii, parile legate, salariaii proprii, deponenii i ali debitori i creditori const n depistarea, conform documentelor respective, a soldurilor i controlului riguros al justificrii sumelor existente n aceste conturi. Comisia stabilete termenul nregistrrii creanelor i datoriilor, realitatea existenei acestora i persoanele vinovate de trecerea termenului de prescripie n cazul existenei ei. Tuturor debitorilor, cu care decontrile nu se efectueaz prin sistemul "incaso", ntreprinderile creditoare le expediaz extrase din conturile analitice privind datoriile acestora. Extrasele de cont confirmate se prezint comisiei de inventariere pentru confirmarea existenei datoriilor. ntreprinderile debitoare snt obligate s confirme n decurs de 5 zile din ziua primirii extraselor soldul creanelor i/sau s comunice obieciile lor. Sumele reflectate n conturile de datorii i creane cu cumpartorii, prile legate i furnizorii, cu ali debitori i creditori trebuie s fie confirmate. n cadrul decontrilor cu salariaii proprii se verific suma salariilor necerute, precum i sumele i motivele apariiei plii n plus efectuat salariailor. La inventarierea avansurilor se verific rapoartele titularilor privind eliberarea avansurilor, innd cont de utilizarea lor cu destinaie special, precum i sumele avansurilor eliberate fiecrui titular, data eliberrii i destinaia utilizrii. Comisia de inventariere stabilete prin metoda verificrii documentare:a) veridicitatea decontrilor cu instituiile financiare, parile legate care ntocmesc de sine stttor bilanul contabil i cu organele ierarhic superioare;b) corectitudinea i justeea sumei datoriilor privind lipsurile i delapidrile existente n bilan, msurile ntreprinse pentru reducerea acestor datorii;c) corectitudinea i justeea sumelor datoriilor i creanelor, precum i msurile luate pentru perceperea forat a creanelor, nencasate prin intermediul instituiei financiare. Pentru creanele la care a expirat termenul de prescripie, se ntocmete o not n care se indic persoanele vinovate de omiterea acestor termene. Pentru31

tipurile indicate de creane i/sau datorii, n Lista de inventariere a creanelor i datoriilor se anexeaz o not informativ, n care se indic denumirea i adresa debitorilor i creditorilor, suma creanelor i/sau datoriilor, motivele, momentul apariiei i n temeiul cror documente au aprut aceste creane i/sau datorii. Rezultatele inventarierii creanelor i datoriilor se nscriu n Lista de inventariere a creanelor i datoriilor n baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori sau creditori, iar n caz de neconfirmare - n baza documentelor justificative. Constatarea si reflectarea rezultatelor inventarierii-prevede documentarea divergentelor aparute in urma compararii datelor inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta analitica. 3. 2 Determinarea rezultatelor inventarierii si contabilitatea acestora Imediat dup inventariere, pna la deschiderea gestiunii (depozitului, magazinului etc. ), se procedeaz la un control de verificare prin sondaj (pentru confirmarea exactitii) a bunurilor de ctre comisia de control de inventariere n prezena comisiei de inventariere i gestionarul gestiunii respective, n locul unde s-a efectuat inventarierea. n primul rnd se verific cele mai valoroase i solicitate bunuri, nscrise n liste. Datele controlului de verificare se nregistreaz n Procesul-verbal de verificare a inventarierii bunurilor. La depistarea discordanelor dintre datele din lista de inventariere i datele controlului de verificare, la hotarrea comisiei centrale sau a conductorului ntreprinderii, inventarierea se repet pentru confirmare sau, dac este cazul, se numete o nou comisie pentru inventarierea repetat a bunurilor. Toate controalele de verificare, inclusiv rezultatele acestora, se nregistreaz n Registrul de eviden a controlului de verificare a inventarierii. Insa, daca nu exista discordante intre datele din listele de inventariere si cele ale controlului de verificare, listele se transmit in modul urmator:primul exemplar cu borderoul de control si alte documente-contabilului-sef, cel de-al doilea exemplar-gestionarului contra recipisa pe primul exemplar. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv i nscrise n listele de inventariere cu cele din evidena analitic (fiele de magazie) i contabilitate. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se procedeaz la:32

confruntarea cantitilor consemnate n listele de inventariere cu evidena analitic pentru fiecare poziie n parte;- preluarea poziiilor cu diferene n Balana de verificare a rezultatelor inventarierii(anexa 25, 26, 27, 28);- obinerea de ctre comisia de inventariere a explicaiilor scrise (nota explicativ) de la persoanele care poart rspundere pentru plusurile, lipsurile i deprecierile constatate, precum i pentru pagubele cauzate de expirarea termenelor de prescripie a creanelor sau din alte cauze;- stabilirea, pe baza explicaiilor primite i documentelor cercetate, a caracterului lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor constatate, precum i a plusurilor;- elaborarea propunerilor privind modul de regularizare a diferenelor dintre datele contabilitii i cele efective constatate n urma efecturii inventarierii;- nregistrarea n contabilitate a plusurilor i lipsurilor n vederea punerii n acord a evidenei contabile cu activele i pasivele inventariate. Conform Regulamentului nr. 30, diferenele depistate la inventariere se reglementeaz n felul urmtor: a) plusurile de bunuri i diferenele valorice n urma compensrii lipsurilor cu plusuri se nregistreaz la majorarea veniturilor; b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei; c) lipsurile de bunuri care depesc normele perisabilitii naturale, precum i prejudiciile legate de deteriorarea lor, se ncaseaz de la persoanele vinovate, n mrimea stabilit de legislaia n vigoare; d) n cazul cnd nu snt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depesc normele perisabilitii naturale se trec la cheltuielile perioadei. n cazurile n care lipsurile din gestiune nu snt recunoscute infraciuni, la stabilirea valorii debitului se ia n consideraie posibilitatea compensrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dac snt ndeplinite urmtoarele condiii:existena riscului de confuzie ntre sorturile aceluiai bun material, din cauza

33

asemnrii n ceea ce privete aspectul exterior; - diferenele constatate n plus sau lips trebuie s se refere la aceeai perioad de gestiune, aceeai gestiune i acelai gestionar; - lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie s provin ca sustragere sau degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea lor. Pentru efectuarea compensrilor persoanele responsabile prezint explicaii detailate. Comisia de inventariere prezint propuneri privind posibilitatea efecturii compensrii. Hotrrea definitiv o decide conductorul ntreprinderii care, dup studierea minuioas a tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectiv. Compensarea resortului se face pentru cantiti egale ntre plusurile i lipsurile constatate la sorturile supuse compensrii. n cazul cnd cantitile sorturilor supuse compensrii, la care s-au constatat plusuri, snt mai mari dect cantitile sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitii cantitative prin excluderea din calcul a diferenei n plus. Aceast excludere se face ncepnd cu sorturile care au cele mai sczute preuri unitare, n ordine crescnd. n cazul cnd cantitile sorturilor supuse compensrii, la care s-au constatat lipsuri, snt mai mari dect cantitile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda la stabilirea egalitii cantitative prin excluderea din calcul a cantitii care depete totalul cantitativ al plusurilor, ncepnd cu sorturile care au cele mai sczute preuri unitare, n ordine crescnd. Diferena-lips stabilit n urma tuturor normelor de perisabilitate natural, care cauzeaz prejudicii ntreprinderii, se recupereaz de la persoanele vinovate n mrimea stabilit de legislaia n vigoare. Dac dup terminarea inventarierii nu snt stabilite persoanele vinovate de bunurile resortate, diferenele de valoare se trec la cheltuielile perioadei peste normele de perisabilitate natural i se caseaz n modul prevzut n articolul 108 al prezentului Regulament. Bunurile lips pot fi recuperate de la persoanele vinovate i sub form de alte bunuri similare (la aceeai34

valoare), cu acordul conductorului ntreprinderii. Rezultatele inventarierii se nscriu de comisia de inventariere ntr-un proces-verbal, dup confirmarea de ctre contabilitate a soldurilor scriptice. Propunerile cuprinse n procesul-verbal (procesele-verbale) al comisiei de inventariere se prezint, n termen de 3 zile de la data ncheierii operaiunilor de inventariere, dup caz, pe gestiuni aparte, conductorului ntreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil i efului serviciului juridic, decide, n termen de cel mult 5 zile, asupra soluionrii propunerilor naintate. Rezultatele inventarierii vor fi nregistrate att n evidena tehnico-operativ, ct i n contabilitate, n termen de cel mult 5 zile de la data lurii deciziei privind rezultatele inventarierii. Reflectarea in conturi a operatiunilor ce contin rezultatele inventarierii diverselor tipuri de bunuri: PLUSURI : Corespondenta conturilor Dt Ct 621

Nr. 1.

Continutul operatiunii economice

2.

Reflectarea plusurilor de active pe TL : a) active nemateriale 111 b) mijloace fixe 123 c) terenuri 125 d) titluri de valoare 131,132 Reflectarea plusurilor de active curente: a) materiale 211 b) animale la crestere si 213 ingrasat c) productie neterminata 215 d) produse 216 e) marfuri 217 f) titluri de valoare 231,232 g) mij. banesti in casa 241 h) documente banesti 246

612

35

LIPSURI: Corespondenta conturilor Dt Ct

Nr. 1.

Continutul operatiunii economice Reflectarea lipsurilor i deteriorrilor activelor pe TL in limitele perisabilitii naturale/peste - cind persoana vinovata nu este stabilita: a) Casarea valorii de bilant b) Reflectarea sumei uzurii/amortizarii acumulate: mijlocului fix activului nematerial c) Casarea uzurii/amortizarii acumulate mijlocului fix activului nematerial d) Calcularea TVA de la valoarea de bilan a activelor pe TL constatate lips. Reflectarea lipsurilor i deteriorrilor activelor pe TS in limitele perisabilitii naturale/peste - cind persoana vinovata nu este stabilita: a)Casarea valorii de bilant

721 713

111,123 124 113 123 111 534

124 113 713

2.

714

211,213, 215,216, 217,241, 246 213 534

b)Casarea uzurii acumulate OMVSD c) Calcularea TVA de la valoarea de bilan a activelor pe TS constatate lips. 3. Reflectarea lipsurilor i deteriorrilor activelor pe TL peste normele perisabilitii naturale, imputate persoanei vinovate (recuperarea daunei se efectueaza in perioada curenta): a) Casarea valorii de bilant b) Reflectarea sumei uzurii/amortizarii acumulate: mijlocului fix activului nematerial

214 713

721 713

111,123 124 11336

c) Casarea uzurii/amortizarii acumulate mijlocului fix activului nematerial d) imputarea lipsei activelor pe TL persoanei vinovate la valoarea de piata, fara TVA. e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate. 4. Reflectarea lipsurilor i deteriorrilor activelor pe TS peste normele perisabilitii naturale, imputate persoanei vinovate (recuperarea daunei se efectueaza in perioada curenta): a) Casarea valorii de bilant

124 113 227 227

123 111 621 534

714

211,213, 215,216, 217,241, 246 213 612 534

b) Casarea uzurii acumulate OMVSD d) imputarea lipsei activelor pe TS persoanei vinovate la valoarea de piata, fara TVA. e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate. 5. Reflectarea lipsurilor i deteriorrilor activelor pe TL peste normele perisabilitii naturale, imputate persoanei vinovate achitarea are loc mai tirziu ori se intenteaza prcesul de judecata: a) Casarea valorii de bilant b) Reflectarea sumei uzurii/amortizarii acumulate: mijlocului fix activului nematerial c) Casarea uzurii/amortizarii acumulate mijlocului fix activului nematerial d) imputarea lipsei activelor pe TL persoanei vinovate la valoarea de

214 227 227

721 713

111,123 124 113 123 111 515,422

124 113 227

37

piata, fara TVA. e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate. 6. Reflectarea lipsurilor i deteriorrilor activelor pe TS peste normele perisabilitii naturale, imputate persoanei vinovate achitarea are loc mai tirziu ori se intenteaza prcesul de judecata: a) Casarea valorii de bilant

227

534

714

211,213, 215,216, 217,241, 246 213 515,422 534

b) Casarea uzurii acumulate OMVSD d) imputarea lipsei activelor pe TS persoanei vinovate la valoarea de piata, fara TVA. e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate. 7. Recuperarea daunei: a) suma este retinuta din salariu b) suma este incasata direct de la persoana vinovata.

214 227 227

531 241

227

Concluzie

38

In baza proiectului de specialitate am luat cunostinta cu principalele aspecte ale organizarii activitatii economico-financiara la intreprindere.Asfel, am analizat forma organizatorico-juridica a societatii, evolutia intreprinderii pina-n prezent, structura organizatorica, sfera de producere a sa. Totodata, am studiat cele doua procedee de baza ale contabilitatii,,Inventarierea si Documentatia, am determinat particularitatile formei de tinere a contabilitatii la intreprindere. Asadar, in Capitolul I am dedus care sunt principalele momente in evolutia intreprinderii pe plan organizatoric si productiv.Am constatat ca structura organizatorica este bazata pe principii obiective:autoritatea exercita control conform unor linii clare, relatiile umane sunt ierarhizate-fiece membru al restaurantului primeste sarcini de la un singur sef(supervizor), mediul extern favorabil-pozitia intreprinderii este un punct forte de atractie a trecatorilor, deoarece se afla chiar in centrul capitalei.Am determinat factorii ce contribuie la cresterea vinzarilor, si anume:diversificarea serviciilor(livrari gratuite la domiciliu, prinzuri in oficii, prestari de servicii online, meniu complex), cresterea calitatii serviciilor(livrari punctuale, utilizarea de ambalaje compacte si comode etc.). In Capitolul II am luat cunostinta cum se documenteaza operatiunile economice.Am stabilit ca sunt noua criterii de baza de clasificare a documentelor.Dupa parerea mea, cea mai importanta categorie este cea de documente primare,deoarece conform Legii contabilitatii Nr.113, ele se intocmesc in timpul efectuarii operatiunii, iar daca aceasta este imposibil-nemijlocit dupa producerea evenimentului.Celelalte documente se intocmesc pe baza acestei categorii.Astfel, documentele primare sunt acte justificative cu functie juridica!In capitolul dat am constatat ca cea mai sigura forma de contabilitate ce micsoreaza volumul de lucru al contabilului, ce exclude posibilitatea de pierdere a documentelor, ce sporeste controlul asupra indeplinirii dispozitiilor privind pregatirea si prelucrarea actelor este forma automatizata de contabilitate.In prezent, aceasta este cea mai utilizabila forma de contabilitate in intreprinderile particulare. In Capitolul III am luat cunostinta cu un alt instrument de control al conducerii,si anumeinventarierea. Am determinat rolul acesteia in39

contabilitate,stabilind astfel, ca aceasta este un mijloc de realizare a concordantei datelor contabilitatii si a celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea faptica existenta la entitate, constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor economice la intreprindere.Am luat cunostinta cu procedura de inventariere a diverselor bunuri economice, cu documentele necesre pentru fiece etapa a inventarierii, cu partile ce participa in aceasta procedura- concluzionind ca cel mai de baza rol ii revine Comisiei de inventariere.Conform Regulamentului privind inventarierea Nr.30, am luat cunostinta cu cele patru metode de reglementare a diferentelor depistate si reflectarea acestora in conturi. Deci, pot spune cu fermitate ca aceasta practica a fost o sursa de experienta in contabilitate si o initiere in obtinerea unei specialitati cu perspective pe viitor!!!

Bibliografie40

Acte legislative si normative: 1. Legea contabilitii (nr.113 din 27.04.2007) 2. Regulamentul privind inventarierea (nr.30 din 05.03.2001) 3.Standarte Nationale de Contabilitate/Monitor Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30 decembrie 1997 4.Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare a intreprinderii

Manuale, carti, brosuri: 1. Contabilitatea financiar:Manual/Colectiv de autori: coordonator Alexandru Nederi. Chiinu 1999. 2. Bazele contabilitatii:Manual/Colectiv de autori:Viorel Turcan, Eudochia Bajerean.Chisinau 2004. 5. http://www.contabilul.ro

41

Anexe

42