25 de ani de la revolu}ie · metrou, de la televiziune, trei fete, sigur medici-niste, st`teau...

GAURA GAURA DIN STEAGDIN STEAG

La aniversarea a dou` decenii [i jum`tate de la schimbarearevolu]ionar` a ordinii de „partid [i de stat” \n România (ca s`-linvoc [i pe generalul Militaru, \n leg`tur` cu evenimentele sân-geroase din Decembrie ’89) nu se vor acorda medalii.

Pur [i simplu, pentru c` n-are cine s` le dea, n-are cui, iar po-liticienii aburca]i \n spinarea societ`]ii nu consider` c` exist` nicimotive pentru astfel de ceremonii [i tr`iesc clipe de jen` atuncicând trebuie s` dea ochii cu mul]imea.

Dup` 25 de ani, gaura din drapelul Revolu]iei, descrie cel maibine ce a mai r`mas din entuziasmul popular al acelor zile deDecembrie [i din speran]ele pl`tite, chiar cu sânge.

România, o republic` feudal`, condus` de partide fanariote,ti x ite cu baroni pu[c`riabili [i cu sateli]ii lor penali, superorga-niza]i ca mafio]i, st` precum ruda s`rac` [i proast` la col]ulmesei puse de Europa „unit`”, dar [i la coad` pentru viza dec`l`torie \n ]ara Unchiului Sam.

Chiar dac` avem „olimpici” medalia]i \n toate [tiin]ele, medici,arhitec]i [i ingineri excep]ionali, confra]ii occidentali ne consi-der` ]igani, numai buni de amprentat dac` vrem s` c`l`torim laei, iar intrarea \n Schengen se dovede[te a fi o poart` care setot dep`rteaz`, ca privit` printr-un binoclu pus pe dos.

Nici la Cotroceni, nici la Victoria nu se afl` vreun staroste cares` se simt` vinovat de locul coda[ \n lume, \n care [i-au adus]ara pe care o jupoaie sistematic, nu doar \n interesul propriu,al complicilor dar [i \n cel „de partid [i de stat”…

Nu mai avem industrie deoarece fabricile [i uzinele patriei auplecat, dup` flota na]ional`, \n China, la fier vechi.

Nu ne mai mândrim cu agricultura [i zootehnia pentru c`, \nsupermarketuri, nu este loc decât pentru pentru alimente „str` -ineze”, \mp`nate cu E-uri.

Am „retrocedat” unor bandi]i p`duri, acareturi [i mo[ii mai\ntinse decât harta ]`rii. Unde n-a ajuns ]arina, s-a dat banul mult- luat cu o cam`t` uria[` de aiurea. Asta e!

Dup` 25 de ani, nimeni nu-[i mai asum` mor]ii din acel De-cembrie [i pu]ini, tot mai pu]ini, sunt cei care-i plâng.

Dup` 25 de ani, nu exist` medalii pentru eroi, pentru c` numai exist` eroi...

La Bucure[ti, dinaintea r`posatului „C.C.”, \ntre statuia regeluiCarol I [i a lui Maniu, o oroare de „monument” explic` exactstarea pe care o resimt azi românii: marea ]eap` pe care au luat-o de la via]`.

Chifteaua aia \n frigare, umbre[te pl`cile pe care sunt \nscrisenumele mor]ilor dintr-un Decembrie tulbure. Spectrul ei domin`pia]a ca un duh malefic, ca un blestem ce ne-a fost trimis diniad de c`tre Ceau[escu.

Prin gaura din steag, obeliscul sinistru se i]e[te ca o medaliebinemeritat` de cei ce-[i jelesc speran]ele ucise [i care nu maig`sesc drumul bun.

Ca \n Caragiale – care pomenea de „Rivolu]ie” -, medalierease amân` pentru alt` dat`, când vremurile vor fi mai cumsecade.

F l o r i n ZF l o r i n Z A G O N E A N UA G O N E A N U

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XVDECEMBRIE 2014

O t e m ` d e z b ` t u t ` \ n p a g i n i l e 2 , 3 [ . a . m . d .

A r t i c o l d i n 2 0 0 8 , e x t r e m d e a c t u a l , \ n p a g . 5 [ i 6

P a g . 8

2 5 D E A N I2 5 D E A N IDE LA REVOLU}IE

PU{C~RIILE ROASE PU{C~RIILE ROASE DE TBC {I DE SIDADE TBC {I DE SIDA

TRANSPAREN}A LA PROPRIU, NU LA FIGURAT!TRANSPAREN}A LA PROPRIU, NU LA FIGURAT!Cum 16 noiembrie 2014, ziua din turul II al alegerilor Preziden]iale din România a luat sfâr[it,

nelipsindu-i aproape nimic, din tot ce poate constitui o abatere flagrant` de la dreptul la vot,pe care le pute]i g`si relatate pe larg \n sait-urile presei, ale BEC [i MAI, nu ne r`mâne decâts` constat`m c` toate institu]iile implicate \n actul electoral, ca \n to]i cei 25 de ani, de cândavem alegeri locale, generale, parlamentare, preziden]iale, ba chiar [i nenum`rate referendu-muri, c` niciun Guvern al României, nu a reu[it s` dea transparen]` urnelor de vot, prin \nlo-cuirea cutiilor de carton, uzate [i u[or de penetrat, la nevoie, sau la gândul meschin al fraud`rii,cu unele din plestiglass, a[a cum le-am \ntâlnit \n toate ]`rile democratice ale lumii, ba chiar [i\n cele \n care regulile democra]iei a r`mas doar la stadiul de deziderat.

Este momentul schimb`rii, atât \n regulile electorale, pe plan intern [i extern, cât [i \n schim-barea, o dat` pentru totdeauna, a urnelor - dând sensul real al transparen]ei votului.

Oare de ce actuala clas` politic` nu \[i dore[te acest lucru ?CONSILIUL DIRECTOR OADO

DETECTIV IT

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

DIRECTOR GENER AL : Pro f .un iv.dr. D IRECTOR GENER AL : Pro f .un iv.dr. FLORENTIN SCALE}CHIFLORENTIN SCALE}CHI

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific,

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN,

Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCU.

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: [email protected] sau [email protected]: [email protected] sau [email protected]

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2

Puncte de vedere

DAR, DE-O FI {I O FI, S~ MOR...

Trec, \n curând, 25 de ani de la o tragedie care,printre atâtea altele nici nu s-a b`gat de seam`,Balada na]ional` Miori]a a fost terfelit`, golit` decon]inut, pierzându-[i \n]elesul ce a stat la bazacree`rii sale când, ni[te ne[tiu]i au preluat, auadùgat, au mai cizelat pe ici pe colo, acest crezal Aceluia care a trìt, de mii de ani, pe acestp`mânt.

Balada are un preambul \n care, o oi]` n`z -dr`van` \[i avertizeaz` st`pânul de un pericol imi -nent dar acesta, spre nemul]umirea fanilor luiBruce Lee, nu \mpuie capul oii cu planurile desale de rupere a picioare, a frângerii spin`rii saude zdrobire a capului, din motive fire[ti, via]a e olupt`, te lupt` deci, c`ci de n-o faci e un bun pier-dut, când n-o trìe[ti cum ai fi vrut !

Alecsandri a cules balada pentru mesajul sù,acum ignorat, reg`sit \n func]ie de variant` printr-un op]ional, consacrat fiind dar, acest dar fiind defapt \n]elesul baladei, motivând o concep]ie des-pre moarte, veche de când lumea, acea moarteprivit` ca, o continuitate a vie]ii.

Scene de strad` \mi revin \n memorie, acump`rându-mi-se ireale, de[i sunt sigur c` le-amv`zut cu ochii mei, \nl`n]uiri de eroism [i imaginide co[mar, ce pentru mine \ncep cu acea coloan`care, pe 21 decembrie 1989, se retr`gea spre Pia -]a Roman`, atacat` de vehiculele militare care\ncercau s` penetreze \n for]` mul]imea, ce nu sedispersa ci, strângând rândurile, se preg`tea s`primeasc` izbitura, precum un zid de piatr` f`cutdin muritoarele corpuri ale acelora care decise-ser`, precum ciobanul Mioritic, s` accepte luptacu ambele sale variante, [i nu conta c` una era,dar de-o fi s` mor !

Pe 23 decembrie 1989, \n pasajul sta]iei deMetrou, de la Televiziune, trei fete, sigur medici-niste, st`teau aplecate asupra t`rgii unui r`nit; unstrig`t de primejdie [i toat` lumea s-a trântit lap`mânt, zgomot de explozie, cioburi care s`reaupeste tot [i ..., trei tinere care erau, \n continuare,la c`p`tâiul r`nitlui, având deja r`spunsul la \ntre-barea, „dar de-o fi s` mor”...

Cineva a rezumat Istoria acestui popor ca fiinda celor care, stau cu o mân` pe plug [i cu alta pesabie ! - dar cert este c`, trecerea mâinii pe sabienu dura mai mult de-o clip`, fiind o necesitatedar, p`r`sirea locului natal s-a f`cut sigur cu acestgând, dar de-o fi s` mor, f`r` importan]` de altfel,pentru c` r`spunsul se afla la cap`tul de drumcare era Lupta.

Poate c`, ar fi bine s` \n]elegem balada, s`-ired`m \n]elesul mai bine-zis, mai ales s`-l ex-plic`m celor care fac politic`, dar de \nnavu]ire, [inu ar fi rù ca, [i ei, s`-[i pun` mioriotica \ntre-bare, dar de-o fi s` mor...

Av. Ioan COSTEI Av. Ioan COSTEI

10 decembrie este Ziua drepturilor omului, s`rb` -torit` pe tot globul, dar în România pu]ini [tiu asta, de-oarece de[i este una dintre principalele datecalen daristice ale ONU, ziua când a fost adoptat` deAdunarea General` Declara]ia Universal` a DrepturilorOmului, statul român o ignor` cu senin`tate, mai binespus cu dispre] [i arogan]`.

Probabil, fiindc`, de la bun în-ceput autorit`]ile - pe atunci co-muniste - au citit în felul lorRe zolu]ia 423, care invit` toatestatele [i orga niza ]iile civice s`s`rb`toreasc` aceast` zi „a[acum cred c` este potrivit”.

Adic`, au în]eles unii, s-o igno -re, s` nu o bage în seam`. Sigur,liderii comuni[ti aveau motivelelor, dar chiar a[a fiind, tot au res-pectat aceast` declara]ie [i au in-trodus, fie [i formal, prevederilesale în Constitu]ia din 1965.

Dup` 1989, ne-am a[teptat cuto]ii ca drepturile [i liber t`]ilefundamentale, a[a cum sunt consacrate în Constitu]iadin 1991, cu modific`rile din 2003, s` fie liter` de evan-ghelie, dar în bun` m`sur` putem spune c` este vorbade una apocrif`.

Dac` este s` socotim numai dup` puzderia procese-lor de la Curtea European` pentru Drepturile Omului(CEDO) de la Strasbourg privind înc`lc`rile drep turiloromului [i cet`]eanului consacrate de Conven]ia Euro-pean` pentru Drepturile Omului, în bun` m`sur` rei-ter`ri ale Declara]iei ONU, [i reg`site apoi [i în CartaDrepturilor Fundamentale ale UE, vom ajunge la conclu-zia c` România este ]ara în care aceste drepturi aur`mas o simpl` vorb` goal` [i acum în plin secol XXI.

Ca jurnalist [i om de drept, profesor universitar cepred` studen]ilor sì drept constitu]ional român [i eu-ropean, cu accent special pe drepturile fundamentale,sunt extrem de îngrijorat de înc`lcarea sistematic` a li-bert`]ii de opinie, a libert`]ii cuvântului, prin m`suri abu-zive, de ordin administrativ [i judec`toresc, dar [ilegislativ, prin care se urm`re[te [i se ob]ine într-o su-medenie de cazuri reducerea la t`cere a celor ce nutrescalte convingeri, a celor ce critic` puterea [i aduc argu-mente privind abuzurile [i ilegalit`]ile s`vâr[ite de ceicare de]in principalele pârghii decizionale [i de camarilalor.

Nu a venit probabil timpul spre a se analiza cauzelepentru care, ani la rând, to]i mogulii condamna]i cu multtam-tam au fost recruta]i exclusiv dintre cei care au f`cutparte dintru început din tab`ra celor ce l-au criticat pepre[edintele în func]ie, ori dintre cei care au plecat ulte-rior din tab`ra sa.

În prezent, toate ziarele na]ionale importante, cuexcep]ia unuia singur, aflat îns` în dificultate financiar`major`, fac parte din aceast` tab`r` portat` în cea anoului pre[edinte, acela[i procent fiind [i în cazul tele-viziunilor, cu singura deosebire c` de opo zi]ie, recte gu-vernamentale, sau de stânga, la nivel na]ional sunt dou`,mari [i late, în vreme ce nu mai pu]in de cinci, inclusivcea na]ional`, care ar trebui s` fie echidistant`, sunt vi-rulent de dreapta.

Ceea ce sare în ochi acum este campania furibundà câ[tig`torilor de a extermina ultimele r`m` [i]e alecelor ce nu iau parte la procesul de constituire rapid` aunui nou cult al personalit`]ii, de a le demoniza pentrusimplul motiv c` au fost de cealalt` parte a e[ichieruluipolitic [i electoral, al c`rui program a fost totu[i înp`r -t`[it de peste 45 la sut` din popula]ia ie[it` la vot.

Intoleran]a a fost dintotdeauna expresia regimurilortotalitare, puterea absolut` [i ignorarea minorit`]ii aucaracterizat cele mai represive [i inumane regimuri, darîn pia]a public` sunt [i idei sus]inute de indivizi lipsi]i decultura general` [i civic` elementar`, de in[i care nu [tiuc` imediat dup` al doilea r`zboi au fost închise ziareprecum „Universul” [i „Curentul”, mai târziu [i „Ade -v`rul” [i au fost aresta]i [i condamna]i, unii la moarte,ziari[ti celebri precum Pamfil {eicaru, Stelian Popescusau Nichifor Crainic. Te întrebi, ce vor ]u]`rii [i semianal-fabe]ii politic care zbiar` c` trebuie interzise anumite

posturi de televiziune sau aresta]i anumi]i colegi dinpres`?

De unde atâta ur`, dar mai ales atâta ignoran]` în pri-vin]a libert`]ii de exprimare [i de con[tiin]` pe care toateconstitu]iile lumii, inclusiv a noastr`, le garanteaz`?

Nu cred, sunt obligat s` nu cred, c` noua putere de-ocamdat` preziden]ial`, dar posi-bil [i guvernamental`, dup` ce vafi preluat` prin ve[nicele tr`d`ri [iracol`ri sub cuvânt c` „to]i vor s`fie de partea câ[tig`torilor”, dup`cum declar` noul pre[edintele înmod imprudent, dar [i necon-stitu]ional, va duce mai departelupta distrug`toare împotrivaopo zan]ilor în privin]a convinge-rilor, nu cred c` se va ajunge dinnou la monstruozitatea vân`riiadversarilor de opinie sub tot fe -lul de pretexte sau de motive maimult sau mai pu]in str`vezii.

Eu unul îns` [i publica]ia mea,a[ijderea, vom r`mâne de partea

drept`]ii, omeniei [i valorilor na]ionale [i, mai presus detoate, a promov`rii drepturilor [i libert`]ilor fundamen-tale, ceea ce înseamn` acceptarea opiniei celuilalt, nuîntâmpl`tor, „Ultima or`” fiind una dintre ultimele re-dute ale p`str`rii unor asemenea principii gazet`re[ti,etice, în care sunt g`zduite cele mai diverse opinii, con-trare, adversative, deseori, respectând libertatea de ex-presie a semnatarului, desigur [i cu respectareade on tologiei ce implic` inclusiv civilitatea limbajului, res-pectul interlocutorului [i, cu atât mai mult, a coleguluide rubric`. Altmineri nu mai vorbim de ni[` publicistic`,fiindc` o ni[` este o publica]ie în care po]i reg`si peaceea[i pagin` puncte de vedere total opuse, a[a cumîn istoria recent` a presei nu a mai promovat, pentru oscurt` perioad` îns`, decât fanionul presei postdecem-briste, „Adev`rul”, ci de o grot` unde ocupan]ii vremel-nici î[i dau reciproc cu bâtele în cap.

Ca director fondator al acestei publica]ii, ca autor almii de articole ce respect` regulile de aur ale jurnalisticiide calitate, ce includ atât expresia, dar [i expresivitatea,cât [i con]inutul, publicate în presa de prim` linie [i deprim` m`rime, ar însemna s`-mi contrazic înteaga ca-rier` [i s-o pun pe acela[i plan cu cea a veleitarilor ceau crezut c` sunt gazetari atunci când, f`r` s` li se cear`,au ajuns s` tânjeasc` dup` postura de ciom`gari.

Presa nu poate ignora nu numai drepturile [i liber -t`]ile fundamentale, despre care vorbim ast`zi cândmarc`m ziua declara]iei universale, dar nici preceptelebiblice pentru cei ce-[i revendic` respectarea lor, [i maiales înv`]`turile simple, dar eterne ale omeniei [i bunu-lui sim]. Altfel am fi o ru[ine pentru p`rin]ii no[tri, inde-zirabili pentru contemporani, o amintire urât` pentrucopiii [i urma[ii no[tri n`scu]i sau nen`scu]i. Avem[ansa de a refuza o asemenea postur` sinonim` cu ra-tarea [i mizeria moral`. Ziua de 10 Decembrie ne ofer`prilejul de a ne reaminti asemenea adev`ruri ca [igaran]ia c` putem izbândi pe calea cea dreapt`, indife-rent de c`r`rile pe care via]a politic` [i via]a în genereni le ofer` în cale, ca op]iuni, fiindc` aceast` nobil` pro-fesie, gazet`ria, este una dintre pu]inele care-]i creaz`[ansa [i obliga]ia de a face ca drepturile omului s` secelebreze, s` existe în fiecare zi. Altfel, ea r`mâne [iatunci când este marcat` cu mai mult sau mai pu]in fasto form` f`r` fond, o zi a celor f`r` drepturi în toate ce-lelalte.

Ion MARINIon MARIN

P.S. Am reîntâlnit dup` ceva timp un vechi prieten,medic [i profesor reputat,care mi-a spus la desp`r]ire,mai trece]i s` mai vorbim, c` am ajuns din nou ca pevremuri s`-mi fie fric` s` spun ce gândesc! Oare de ce?[i înc` ceva: înseamn` o asemenea atmosfer` ap` s` -toare, reinstaurat` pe zi ce trece respectarea libert`]iifundamentale de con[tiin]` [i de expresie? Trebuieneap`rat s`-]i asumi un act de eroism spre a-]i afirmaconvingerile într-o ]ar` liber`?

http://www.ult ima-ora.ro

ZIUA CELOR F~R~ DREPTURI

CEREMONIELa monumentul Drepturilor omului din Bu-

cure[ti, \n str. Maior B`cil`, se celebreaz`, la10 de-cembrie 2014, Ziua Interna]ional` a DrepturilorOmului, \n prezen]a activi[tilor OADO a numero[idem nitari de stat, parlamentari, [e fi de insti tu]ii,agen]ii [i a presei.

Dup` un scurt serviciu religios dedicat tuturorcelor care [i-au dat via]a pentru ap`rarea valorillorsupreme ale fiin]ei umane: drepturile primordiale,se ]in alocu]iuni, se depun coroane de flori, iar undeta[ament din Regimentul de gard` 30 MihaiViteazul, acompaniat de fanfar`, va prezentaonorul mi litar.

Cei 25 de ani trecu]i de la Re -volu]ia din România, consemneaz`[i 25 de ani de existen]` [i activi-tate a Organiza]iei pentru Ap`rareaDrepturilor Omului (OADO).

Motiv de bilan] [i privire retro-spectiv` a tot ce ne-am propus [iam \nf`ptuit \n nobila activitate depromovare, respectare [i ap`rare adrepturilor fundamentale ale tu-turor oamenilor, indiferent de ras`,sex, vârst` [i apartenen]` politic`,cultural`, social`, economic`, reli-gioas` [i na]ional`, \n tot acestsfert de secol, dar [i dorin]a de acontinua [i perfec]iona aceastèxcep]ional` preocupare civic`.

Ap`rut` imediat dup` Revolu]iasângeroas` din decembrie 89, caprima reprezentat` a societ`]iicivile din România, OADO a militatcontinuu pentru o implicare per-manent` \n via]a de zi cu zi aromânilor, a politicienilor [i a tu-turor celor care vor binele acesteilumi [i \n special al societ`]ii noas-tre, \nc` imperfecte [i plin` de tareale trecutului.

OADO a urm`rit, timp de 25 deani, ca institu]iile statului - \n rela]iacu cet`]eanul, s` respecte preved-erile constitu]ionale [i cele pre -v`zute \n Declara]ia Universal` aDrepturilor Omului cum sunt:n Respectarea demnit`]ii indi-

vidului,n Nicio persoan` s` nu fie

supus` unor tratamente degra-dante,n Recunoa[terea personalit`]ii

juridice,n To]i oamenii sunt egali \n fa]a

legii,n Nicio persoan` s` nu fie

re]inut` arbitrar, respectarea pre -zum]iei de nevinov`]ie,n Orice persoan` are dreptul la

protec]ia legii,n Respectarea dreptului la pro-

prietate,n Dreptul la libertatea gândirii,

con[tiin]ei, religiei,n Libertatea opiniilor [i ex-

prim`rii.|n principal activitatea OADO

const` \n :n Zilnic am primit [i primim \nc`

zeci de peti]ii,n De 25 de ani \ncoace aproape

zilnic, OADO se adreseaz` struc-

turilor statului privind diversecazuri de \nc`lcare a drepturiloromului, aceste interven]ii fiind \nmedie 11-20/s`pt`mân`,n S`pt`mânal, timp de o or`,

desf`[ur`m o emisiune tele-vizat` la TVR 1, intitulat`„Drepturile omului”, lacare particip` dem -nitari, de la secretaride stat, mi ni[trii, par-lamentari, [e fi deinsti tu]ii [i agen]ii,f`când de fiecare dat`[i o anchet` social`,unde drepturile funda-mentale ale omului aufost flagrant \nc`l cate,n Din decembrie 1999,

tip`rim lunar „Monitorul Drep-turilor Omului” – publica]ia OADO,n Particip`m \n instan]e, \n con-

formitate cu prevederile Ordo-nan]ei de Urgen]` nr. 137, cap.III,al.2, adoptat` de ParlamentulRomâniei ca Lege, sub nr. 48 din16.01.2002, care confer` organi -za]iilor neguvernamentale calitateprocesual` activ` \n toate proce-sele penale, civile [i comerciale dinRomânia,n Particip`m la emisiuni radio

pe linia drepturilor omului,n Particip`m la simpozioane,

mese rotunde,n Desf`[ur`m ac]iuni umanitare

\n spitale, azile de b`trâni [i casede copiii institu]ionaliza]i,n Colabor`m cu celelalte orga-

niza]ii neguvernamentale pe liniarespect`rii drepturilor omului,n Am monitorizat prin observa-

torii no[tri, acredita]i legal, toaterândurile de alegeri, locale, parla-mentare [i preziden]iale, precum [itoate referendumurile ini]iate [inotate \n România, \n ultimii 25 deani,n Am avut acredita]i observatori

interna]ionali OSCE, [i am partici-pat la nenum`rate alegeri, locale,parlamentare sau preziden]iale \ndiverse ]`ri tinere ale lumii, cudemocra]ii \n curs de consolidare,n Am efectuat nenum`rate ex-

pertize interna]ionale,n Dup` 10 ani de munc` asi -

du`, prin Hot`rârea de guvern nr.1183/28 noiembrie 2000, OADO,persoan` juridic` român` de drept

privat f`r` scop patrimonial, a fostrecunoscut`, cu statut de utilitatepublic`,n Dup` al]i cinci ani, \n iulie

2005, Consiliul economic [i socialal Na]iunilor Unite (ECOSOC), \nsesiune ordinar`, a decis s` acordeStatut Consultativ special orga-niza]iei, cu reprezentant perma-

nent la New York, Geneva [iViena,

n Tot \n 2005, pe15 septembrie, cu votsecret, Consiliul Na -]ional [tiin]ific, \n -trunit cu ocaziase siunii [tiin ]ifice detoamn` a Aca demieiOamenilor de [tiin]`

din România, a admisc` OADO, va fi membru

colectiv al Aca demiei,n Tot \n 2005, OADO a

fost admis` ca membru participatival Consi liului Europei, cu re -prezentan]i permanen]i la Brux-elles [i Strasbourg, cu mult \nainteca România s` devin` mem bru cudrepturi depline al UE, la 1 ianuarie2007,n |n 2002, OADO, prin impli-

carea direct` a Pre[edintelui sùfondator, prof. Fl. Scale]chi, a con-struit unicul monument al Drep-turilor omului \n Bucure[ti, undean de an se celebreaz` ziua de 10decembrie – Ziua Interna]ional` aDrepturilor Omului,n OADO a ini]iat [i definitivat \n

parteneriat cu Universitatea Bio-terra – Facultatea de Drept, Co-legiul Na]ional al Drepturilor Fun-damentale ale Omului,n |n 25 de ani, am elaborat zeci

de c`r]i [i lucr`ri legate de le -gisla]ia [i practica \n domeniul pro-tec]iei drepturilor omului,n OADO a ap`rat atât \n in-

stan]ele cât [i la forurile interna -]ionale mii de oameni care ne-aucerut sprijinul.

Permanent OADO se men]ineechidistant` fa]` de orice influen]epolitice sau de alt` natur`.

De asemenea, \n toate ac]iunilenoastre, obiectivismul a fost [i esteo tr`s`tur` definitorie.

De 25 de ani, OADO , chiar dac`niciun Guvern nu a fost sus]inut`financiar, chiar dac` prin lege esteobligat, [i ne-a supus la tot felul depresiuni politice, niciodat` nu am\ncetat s` activ`m.

CONSILIUL OADO

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3

Puncte de vedere

AST~ZIDup` ce am fost prigonit de puterea comunist`, [i

aruncat în închisorile dictatorului Ceau[escu, pentrufape inventate de odioasa Securitate, ca mul]i dintreromâni, aflat în Bucure[ti în perioada fierbinte a ulti-melor zile ale lui Decembrie1989, am sim]it c` a venitmomentul [i mi-am dorit s` m` al`tur celorlal]icona]ionali, care voiau s` scape de comunism, de dic-tator [i de Securitate.

În felul `sta am ajuns s` fac parte dintre revolu]io-narii de la baricad`, de la sala Dalles, [i apoi dinmi[carea ampl` a reformelor din România.

Puteam s` mor [i s` r`mân istorie doar pentru fa-milie [i prietenii mei, Dumnezeu îns` mi-a dat zile, s`scap [i s` trìesc cei 25 de ani de la revolu]ie pânàst`zi, perioad` de mare travaliu [i multiple încerc`ride reîntoarcere la perioada de trist` amintire a totali-tarismului.

Am parcurs 25 de ani de a[a-zis` democra]ie, delocu[ori, chiar dac`, dup` 22 decembrie 89, am f`cutparte din prima conducere a acestei ]`ri, in func]ia deViceprim-ministru al primului Guvern român de dup`Revolu]ia român`.

Am încercat, [i atât cât mi-a [i fost permis, am servitaceast` ]ar`, in diversele demnit`]i, care mi-au fost în-credin]ate, chiar dac` de multe ori mi s-au opturatdrumurile, s-au închis u[ile de c`tre cei pentru careîns`[i fiin]a mea probabil c` deranja.

Oricum, nimic nu a putut fi mai groaznic pentruaceast` biat` ]ar`, decât perioada ultimilor zece ani,patrona]i de omul providen]ial, Traian B`sescu.

Au fost zece ani care ne-au dus înapoi în anii di-nainte de revolu]ie, perioad` în care eram cu to]ii te-roriza]i de metodele fostei securit`]i, reinventate înforme mult mai perverse de acest individ care a mai[i beneficiat de tehnici moderne de ascultare, filmare[i înregistrare.

Nu o dat` am sim]it sentimentul de frustrare, c` defapt nu sunt liber, nu sunt liber s` spun ce vreau, s`m` întâlnesc cu cine vreau, s` vorbesc la telefon ceîmi trece prin minte, f`r` ca s` nu existe consecin]e,f`r` s`-mi cenzurez propria fiin]`, propria existen]`,care paradoxal nu este una dintre cele mai fericite.

Climatul de nesiguran]`, de r`smeri]` permanent`,de dihonie [i dezbinare, de ur` [i du[m`nie, este totce ne-a oferit din plin acest personaj nonconformist[i ira]ional, plin de frustr`ri [i rùt`]i viscerale.

Pentru noi to]i a fost ca un vis urât, care se pare c`s-a dus, nu îns` f`r` s` lase [i multe r`ni, care nu sevor cicatriza decât dup` mult timp pentru unii [i pro-babil niciodat` pentru al]ii, a[a cum este cazul prof.Scale]chi, cel care este cunoscut ca fiind unul dintrecei mai implica]i ap`r`tori ai drepturilor omului în Ro-mânia, din ace[ti ultimi 25 de ani, prietenul [i colegulmeu de suferin]`, care a pl`tit pentru curajul lui de a-l critica public [i a dezavua toat` mizeria din preajmaPre[edintelui ]`rii, [i a ridicat masca de pe fa]a lui,spunându-i în public, de fapt cine este [i ce vrea.

Gelu Voican VOICULESCU Gelu Voican VOICULESCU

MONITORUL E CU VOI!Din decembrie 1999, „MONITORUL DREPTURI-

LOR OMULUI”, publica]ia OADO,exist` [i, maiales, rezist` \n presa româneasc`, oglindind -num`r de num`r - situa]ia ap`r`rii drepturiloromului \n România [i oriunde in lume.

Al`turi de edi]ia tip`rit` lunar, „Monitorul”apare [i on-line, pe site-ul www.oado.ro.

Mul]umim partenerilor [i colaboratorilor no[tri,pentru c` ne sprijin`, mul]umim tuturor cititorilorcare ne urm`resc de 15 ani. Mul]umim tuturor pu-blica]iilor [i agen]iilor de [tiri care ne inspir` [icare ne furnizeaz` material de lucru.

|n preajma S`rb`torilor de iarn` [i a AnuluiNou 2015, le adres`m un c`lduros „LA MUL}IANI” [i le dorim al`turi de noi [i \n continuare!

Lansare de carte [i prezentarea unei expozi]iide grafic` militant`

|n Cernù]i, capitala Regiunii Bucovina, undeexist` o mare comunitate de români, delega]iaOADO a fost întâmpinat` înc` din grani]`, cu mult`c`ldur`, de fostul coleg de breasl` a Pre[edinteluifondator OADO, Pre[edintele Uniunii Democrate aMinorit`]ilor Ucrainiene din România, dl DumitruMorhan, care ne-a înso]it [i ajutat permanent în du-cerea la bun sfâr[it a ac]iunilor noastre.

Domnia sa se afl` la Cernù]i, tocmai pentru adeschide noi fronturi de leg`turi cu noua conduceredemocratic` de la Kiev, în urma ultimelor alegeri li-bere, [i a noului pre[edinte prooccidental PetroPoro[enko, care face echip` împreun` cu Prim-mi-nistrul Arseniy Yatsenyuk. Cu noi partide de sorgintedemocratic`, care au schimbat configura]ia Parla-mentului, în scopul sus]inerii [i implic`rii active anoii genera]ii de politicieni pentru diaspora ucrai-nian` din România, concomitent cu respectarea tu-turor drepturilor comunit`]ii minorit`]ilor române[ti,din Bucovina ucrainean` [i în special din ora[ulre[edin]` de regiune.

Sosirea delega]iei OADO, a coincis cu s`rb`torireazileleor Cernù]iului, motiv de bucurie pentru în-treaga comunitate româneasc`, prezent` de altfel laspectacolul omagial „Dimitrie Cantemir”, prezentatîn Sala Teatrului Na]ional, de rapsozii populari veni]i

[i din Republica Moldova, condu[i de redutabilulTudor Ungureanu [i cei din România, reprezentan]ide inegalabilul nostru interpret Nicolai Furdui Iancu,cu to]ii am împ`rt`[it bucuria reîntâlnirii cu româniide peste hotare, într-o atmosfer` incendiar` [i dereal interes.

Atmosfera cald` din ora[ul Cernù]i, [i a locuito-rilor ei, am întâlnit-o [i la vernisajul expozi]iei de gra-fic` militant` pentru drepturile fundamentale aleomului, prezentat` în Galeria de art` a ora[ului, cuun public numeros [i foarte interesat în tema pecare am prezentat-o [i televiziunilor interesate.

Tot la fel de cordiale au fost întâlnirile delega]ieiOADO cu diverse personalit`]i locale, regionale [i re-prezentan]i ai comunit`]ii române[ti din zon` pre-cum: viceguvernatorul regiunii Bucovina, dl MihaiG`lniceru, [eful Camerei de comer], dl Alcip Roshka,fostul [ef al poli]iei Cernù]i, dl Sergii Iulyk, Pre -[edintele executiv al Comunit`]ii Române[ti dinUcraina dna deputatei Aurica Bojescu [i chiar cu pri-mul ministru al României, Victor Ponta, aflat în vizit`la Consulatul din Cernù]i, condus de doamna Con-sul general Eleonora Moldovan.

OADO a f`cut o dona]ie de carte în zon`, atât încomuna româneasc` Voloca cât [i la comunitatearomâneasc` din Cernù]i.

Deplasarea delega]iei OADO în zon` s-a bucuratde un real interes [i succes, [i se va finaliza cu sem-narea unui parteneriat între OADO [i reprezentan]iiComunit`]ii române[ti din Ucraina.

C r o n i c a rC r o n i c a r

25 DE ANI DE LA REVOLU}IE|N SERVICIUL CET~}II|N SERVICIUL CET~}II


Magazin

Bucure[ti - „Hotel Carpa]i „Bra[ov -”Hotel Aurelius „Arad -”Hotel Parc „Alba Iulia -”Hotel Cetate”Sibiu -”Hotel |mp`ratul Romanilor „

Re]eaua „ |mp`ratul Romani lor”

www.imparatulromanilor.rowww.imparatulromanilor.ro

l Ministrul Justi]iei: „Sper c` [i pentrupenitenciare s` putem accesa fonduri eu-ropene... Am f`cut un apel la omologulmeu italian [i am convenit s` facem undemers comun la Comisia European`,pentru a atrage aten]ia c` dac` vrem s`discut`m serios de drepturile omului, dac`vrem s` respect`m cu adev`rat ni[te stan-darde, e nevoie de investi]ii masive”. l Sorin Ovidiu Vîntu, c`tre politicieni:

„Domnilor, investi]i în pu[c`rii, investi]i înviitorul vostru!”

România pierde din ce în ce mai multeprocese la CEDO din cauza condi]iilor pre-care din penitenciare.

În 2014, Curtea de la Strasbourg a g`sitstatul român vinovat de înc`lcarea Art. 3din Conven]ie, privind interzicerea pedep-selor [i a tratamentelor inumane ori de-gradante, în nu mai pu]in de 32 de cauze(dintr-un total de 84 de hot`râri pro nun -]ate, de la 1 ianuarie 2014, pân` ast`zi).

Este un record negativ, care, cel maipro babil, va fi „îmbun`t`]it” pân` la sfâr -[itul lunii decembrie. Nu mai pu]in alar-mant` este statistica anilor preceden]i:]ara noastr` a fost condamnat` de 29 deori în 2013, pentru înc`lcarea aceluia[i Art.3 din Conven]ie, mai mult decât în 2012(25) [i 2011 (20). Tendin]a fiind una decre[tere constant`, CEDO poate pronun]aoricând o hot`râre-pilot pentru a con-strânge România s` remedieze aceast`problema cronic`.

Îngrijorate de situa]ie, autorit`]ile res-ponsabile anun]` îns` o solu]ie.

Ministrul Justi]iei, Robert Cazanciuc, adeclarat recent c` a f`cut un apel la omo-logul sau italian, Andrea Orlando, pentruca România [i Italia s` acceseze bani eu-ropeni pe care s` îi investeasc` masiv înînchisori: „Sper ca [i pentru penitenciares` putem accesa fonduri europene [i amf`cut un apel la omologul meu italian - Ita-lia se afl` pe locul al doilea alcondamn`rilor CEDO (n.r. - dup` Turcia) -[i am convenit s` facem un demerscomun la Comisia European` pentru aatrage aten]ia c` dac` vrem s` discut`mserios de drepturile omului, dac` vrem s`respect`m cu adev`rat ni[te standarde, enevoie de investi]ii masive... Încerc`m s`ne unim nevoile [i s` cre`m, cum s` spu-nem, sensibilitate la nivelul Comisiei. Chiar

dac` la prima vedere aceast` investi]ie nuaduce plusvaloare, ea aduce siguran]`cet`]eanului [i aduce respectarea unor va-lori în jurul c`rora s-a construit, pân` laurm`, UE”.

Ministrul Robert Cazanciuc a f`cutaceast` afirma]ie, miercuri 12 noiembrie2014, la inaugurarea sediului Judec`torieiSighi[oara, dup` finalizarea unor lucr`ri derepara]ii [i de modernizare.

În acela[i context, ministrul Justi]iei adeclarat c` 27 de instan]e aflate în ora[ere[edin]` de jude] au nevoie de investi]ii[i c` acestea vor fi asigurate printr-un par-teneriat cu Ministerul Dezvolt`rii, dar [i cusprijin extern: „Cele 27 de sedii le vomface împreun` cu Ministerul Dezvolt`rii,care are o companie care face doar acestlucru. Peste dou` s`pt`mâni vor veni înRomânia exper]i de la Ministerul Justi]ieifrancez, care are o întreprindere care astaface: construie[te penitenciare [i sedii deinstan]e... Noi nu suntem atât de ambi]io[is` ne gândim c` putem construi un peni-tenciar în România, de[i suntem la un de-ficit de cel pu]in 10.000 de locuri, suntemîn continuare pe locul întâi la condamn`riCEDO pentru lipsa condi]iilor de deten]ie(n.r. - locul al III-lea, dup` Rusia [i Turcia).Suma se ridic`, de penitenciar, la 80-100de milioane de euro, cu ace[ti bani facemcel pu]in cinci-[ase sedii de instan]`”.

Sorin Ovidiu Vîntu: „Domnilor, investi]iîn pu[c`rii, investi]i în viitorul vostru!”

Interesant este c`, cu câteva zile înainteca ministrul Robert Cazanciuc s` vor-beasc` despre nevoia de îmbun`t`]ire asis temului penitenciar românesc prinacce sarea de fonduri europene, un alt per-sonaj public a abordat, din spatele gratii-lor, acest subiect.

Este vorba despre Sorin Ovidiu Vîntu,care, printr-o postare pe blogul personal*,i-a îndemnat pe politicieni s` investeasc`în închisori ca [i cum ar investi în viitorullor.

A l e x P U I UA l e x P U I U

luju.ro 17 Nov.

(*NR: Postarea lui Sorin Ovidiu Vîntu eprezentat` \n pag. 7 a „Monitorului”)

Mihai C`ld`raru (27 ani) adeschis \n 2011 un ziar devenitrenumit prin anchetele socialedure.

El [i-a petrecut copil`ria \ntrei centre de plasament dinBucure[ti, dar a avut o voin]`de fier. {i o pasiune pentruadev`r ie[it` din comun...

Doar cu ajutorul prietenilor[i a colegilor de orfelinat a datlo vitura pe pia]a mass-media,o pia]` ce p`rea s` se pr`bu -[easc` când el tocmai deschi-dea afacerea.

Ziarul lunar de anchete [i in-

vestiga]ii are acum un tiraj de10.000 de exemplare [i estedistribuit gratuit \n RepublicaMoldova, Italia, Olanda, Ger-mania [i România.

Echipa re dac]ional` este for-mat` din nu mai pu]in de 100de voluntari.

„Proiectul meu a \nceputdu p` ce am v`zut c` suntmulte nereguli \n aceast` ]ar`[i sunt mul]i oameni care facrù. Exist` multe ho]ii \n Ro-mânia, care sunt prezentate \nexclusivitatate \n anchetele [iinvestiga]iile reporterilor no[tri.

Am \nceput acest ziar cu prie-teni [i fo[ti colegi de la orfeli-nat, cu to]ii sunt voluntari.Avem [i o educatoare de laCasa de Copii, Maria Voicueste acum redactorul-[ef al zia -ru lui Mic News”, ne-a povestit

Mihai C`ld`raru, tân`rul ce aavut curajul s` deschid` o afa-cere \ntr-un domeniu \n carenimic nu mai mergea.

Prima anchet` scris` de el afost tocmai despre lumea orfe-linatelor, o lume \n care trìsemul]i ani.

O poveste dur` [i emo]io-nant`, \n acela[i timp, despresupraveghetoarele de la un or-felinat din Bucure[ti care furauefectiv mâncarea de la guracelor mai am`râ]i dintre copii.

„Sunt mul]i oameni nedrep -t`]i]i, oameni care nu primescajutoare sociale. Primul meuarticol a fost despre cum sefura mâncarea de la gura copii-lor dintr-un orfelinat. Este oinvesti ga]ie f`cut` \n ex clusi - vitate, care a fost preluat` [i dealte trusturi de pres`. Nu vreaus` fiu vedet`. Muncesc doar ca

voluntar pentru a aduce \n fa]aopiniei publice adev`rul . Exactcum spune [i sloganul nostru– «Adev`rul care-i ustur`!»”,ne-a mai spus pre[edinteleAso cia]iei „Mic News”, MihaiC`ld`raru.

Tân`rul care conduce de treiani ziarul „MicNews” [i site-ulmicnews.ro este student la Jur-nalism la Universitatea Hype-rion. Anchetele sale auschimbat viziuni [i au \ndreptatlucruri. |ncearc` s` le insufleacum aceast` pasiune [i cole-gilor de facultate. „Ne ajut`m\ntre noi cum fac to]i colegii.Despre ace[ti oameni estevorba, oameni pu[i \n pericolcând merg s` fac` o investi -ga]ie”, mai spus Mihai C`ld` -raru.

Violeta NARCISVioleta NARCIS

Poveste fascinant` de via]`Poveste fascinant` de via]`[i voin]` a tân`rului care a[i voin]` a tân`rului care a\nfiin]at ziarul „\nfiin]at ziarul „Mic NewsMic News””

COMUNICATCOMUNICATLegea amnistiei [i gra]ierii, pentru

care OADO a militat atât de mult [ia participat în mod direct la Proiectulde lege, promovat de deputa]ii Nico-lae Pùn [i M`d`lin Voicu, dar mo-dificat` în întregime, în „mar]eaneagr`” din 10 decembrie 2013, afost respins` [i de Camera Depu -ta]ilor, camer` decizional`, la un andu p` ce Camera Superioar` a Parla-mentului, Senatul, a respins în ple-nul ei cu aceea[i majoritateab so lut`, [i doar un vot pentru.

A fost posibil` o asemeneasolu]ie, pentru c` în locul unei dez-bateri na]ionale, cu to]i factoriiir`spunz`tori de starea dezastroas` asistemului penitenciar românesc [i afenomenului supraaglomer`rii, poli-ticienii no[tri au transformat-o într-un mare subiect de campanieelectoral`, exploatat în exces, în pri-mul rând de Pre[edintele TraianB`sescu, implicat nemijlocit în cam-pania electoral` pentru protejata luide 10 ani, Elena Udrea, la alegereaPre[edintelui [i desigur de cealalt`candidat` feminin` la Pre[edin]ie,Monica Macovei.

Asta nu ne opre[te s` sper`m c`în perioada urm`toare s` fie promo-vat` o nou` lege, a amnistiei [i gra -]ierii, care s` intre în dezbaterepublic` [i s` r`spund` cerin]elorreale pe care le reclam` sistemul în

întregul lui [i nu intereselor mes-chine [i de grup ale unor politicieni.Societatea civil` [i în mod specialOADO, nu-[i dore[te o lege care sèxcead` pe a celor din ]`ri ale Uni-unii Europene, utilizate de altfelaproape anual, (vezi Italia, Spania,Bulgaria, Germania, Ungaria, etc.).

Oado î[i men]ine disponibilitateaîn elaborarea unei legi echilibrate [ide bun sim], în acord cu cerin]elereale ale societ`]ii noastre, [i ale co-munit`]ii interna]ionale, a c`rui par-tener cu drepturi depline esteRo mânia.

Credem c` a venit momentul s`renun]`m la propaganda minci-noas`, cum c` aceste legi îi absolv`de pedepse pe cei care comit actede corup]ie, atâta timp cât aceast`categorie este exceptat` de la gra -]iere [i amnistie, de legiuitor.

Unii trebuie s` [tie, c` ne placesau nu ne place, democra]ia în-seamn` [i legea aministiei [i gra -]ierii, dat` de Parlamentul ]`rii, [ipromulgat` de un Pre[edinte res-ponsabil [i condi]ii civilizate de arest[i deten]ie, pentru to]i cei care în-calc` legea, f`r` s` uit`m c` ei vorrevenii în societatea care i-a pedep-sit, dar desigur, niciodat` cu regretulc` trìesc într-o ]ar` care nu respect`drepturile oamenilor.

CONSILIUL DIRECTOR CONSILIUL DIRECTOR OADOOADO

CAZANCIUC IA |N CALCUL PROPUNEREA LUI S.O.V.

„Contribu]ia Parlamentului European „Contribu]ia Parlamentului European la polit ica extern` a UE”la polit ica extern` a UE”

Vineri, 5 Dec. 2014, la sala „Negulescu” din Facultatea de Ştiinţe Politicea Universit`ţii Bucureşti, Biroul de Informare al Parlamentului European înRomânia, în parteneriat cu Facultatea de {tiin]e Politice, a organizat dezba-terea „Contribuţia Parlamentului European la politica extern` a Uniunii Eu-ropene”.

Evenimentul [i-a propus s` asigure cadrul dezbaterii deschise pe temapoliticii externe a Uniunii Europene [i a „Premiului Saharov”, ca modalitateprin care Parlamentul European promoveaz` [i sus]ine drepturile omuluipe plan mondial. Au participat deputa]i în Parlamentul European, jurnali[ti,reprezentan]i ai mediului academic [i ai organiza]iilor non-guvernamentale.

OADO a fost reprezentat` dl Pre[edinte fondator, dl. prof.dr. FlorentinScale]chi.

PUBLICITATE: PUBLICITATE:

[email protected]@gmail.com



REEDUCARE PRIN BOLI GRAVEREEDUCARE PRIN BOLI GRAVE

Mizeria din multe penitenciare face catuberculoza s` \nfloreasc`.

Mai grav este c` nu poate fi ]inut` subcontrol, ea r`spândindu-se nu nu maiprintre de]inu]i, ci [i printre gardieni.

Administra]ia Na]ional` a Penitencia-relor nu are nici o solu]ie, aproape 200de pu[c`ria[i fiind diagnostica]i cu TBC[i cu SIDA.

|n drumul spre instan]e, dar [i la elib-erare, ei devin „bombe biologice”, care,sc`pate de sub control, pot r`spândi pescar` larg` aceste boli. Personalul peni-tenciarelor [i instan]elor este expusacestor boli.

Tuberculoza, boala provocat` debacilul Koch, afecteaz` \n principal pl` -mânii, dar [i ganglionii, oasele, me -ningele ori rinichii.

Bolnavul netratat de vine \ns` rapidsurs` de contagiune. Fie c` tu[e[te saudoar vorbe[te c`tre cei din jur, el \m -pr`[tie un nor de pic`turi mici de saliv`[i sput` infectat`.

Preluat` de persoanele din jurul sùboala poate fi transmis` mai departeunui mare num`r de persoane.

România ocup` primul loc \n Europa,\n ceea ce prive[te num`rul de bolnaviatin[i de TBC, iar num`rul lor spore[tezilnic cu \nc` 70 de noi bolnavi. {aptedintre ace[tia mor, tot zilnic, din cauzabolii, afirm` dr Constantin Marica, coor-donatorul la nivel na]ional al Programu-lui de Control al Tuberculozei.

Unul dintre focarele de infec]ie estepu[c`ria. De]inu]ii bolnavi de TBC intr`\n contact cu gardienii, dar [i cu familia,care vine \n vizit`. Dar cel mai grav estec` ei pot \mpr`[tia boala \ntr-unul dintre

cele mai aglomerate locuri posibile: tri-bunalul.

PU{C~RIAPU{C~RIA\n România exist` [ase spitale-peni-

tenciar, dar numai \n trei dintre acesteaexist` sec]ii \n care pot fi interna]i de]i -nu]ii bolnavi de tuberculoz`.

|n func]ie de penitenciarele din careprovin, de]inu]ii tebeci[ti sunt interna]ipe zone: cei din Moldova la Târgu Ocna,cei din Banat [i Cri[ana la Coliba[i, iarrestul la Jilava. Tot aici ajung [i de]inu]iicu SIDA. Conform judec`torului MariusIosif, directorul general al Administra]ieiNa]ionale a Penitenciarelor, exist` dou`categorii de de]inu]i printre cei 139 debolnavi de TBC: cei suspec]i de a fipurt`tori ai bacilului Koch [i cei care,deja identifica]i [i diagnostica]i, se afl`sub tratament strict.

Pe lâng` ace[tia, mai exist` \ns` [isuspec]ii de TBC care, pân` la definiti-varea analizelor, stau \n celul` cu de -]inu]i s`n`to[i pe care-i pot astfelcon tamina.

Situa]ia se complic` atunci c\nd ace[tibolnavi poten]iali sunt prelua]i de gar-dienii care \i \nso]esc la anchet`, \n biro -urile procurorilor, ori \n s`lile dejudecat` unde ei pot r`sp\ndi boala.Pu[c`ria[ii [i gardienii sunt \n aceea[im`sur` posibili purt`tori ai bolii, tuber-culoza fiind una dintre problemele med-icale cu care se confrunt` sistemulpenitenciar.

La fel se prezint` situa]ia [i \n cazulcelor 37 de bolnavi de SIDA, identifica]i\n penitenciare.

AGEN}II TBCAGEN}II TBCJilava este cunoscut` ca fiind speri-

etoarea tuturor pu[c`riilor. Apa infestat` cu viermi sau cu mor-

moloci care \noat` \n voie prin ea, ume -zeala permanent` [i roz`toarele suntdoar câteva dintre elementele care fa-vorizeaz` declan[area bolii.

Gardianul Marius Stoian s-a angajat laPenitenciarul Jilava \n 2002. Trei ani maitârziu s-a \mboln`vit de TBC...

Din p`cate, nu este singurul, pentruc` anual sunt raportate cazuri \n caregardienii se „procopsesc” cu tubercu-loz`, dar [i cu diverse forme de hepatit`.

„Când am aflat c` am TBC, era preatârziu. \n ziua \n care am scuipat sânge,m-am dus la medic [i acolo mi-au zis càm trei gùri \n pl`mân. Nu pot s` uitaceea zi! Prima dat` m-am gândit lacopil, care avea atunci 13 ani. Dac` era[i el bolnav putea s` duc` boala la[coal`! So]iei nu \i venea s` cread` c`sunt bolnav [i nu \n]elegea cum amputut s` m` \mboln`vesc. Din spuselemedicilor, nu trecuser` mai mult de treiluni de când am contactat boala.Medicul care mi-a citit radiografia a fost[i el bolnav de TBC [i i-a recidivatboala”, a spus gardianul.

Nici colegilor care lucrau [i luau masa

la lucru \mpreun` cu Stoian nu le-a venits` cread` c` unul dintre ei este bolnav.

Pân` s` se \mboln`veasc`, Stoianavea contact direct cu de]inu]ii. A trebuits` fac` tratament câteva luni, apoi s-a\ntors la munc`. Nimic nu s-a schimbat\ns`.

Acum nu mai lucreaz` pe sec]ie, cude]inu]ii, ci doar \i \nso]e[te pe la instan -]ele de judecat`. A[adar, pericolul nu adisp`rut, pentru c` aceia[i agen]i \i\nso]esc la instan]` [i pe pu[c`ria[iitebeci[ti. Riscul \mboln`virii este foartemare. Florin Stoica lucreaz` de aproape20 de ani \n sistem [i este [eful Sindi-catului agen]ilor din Penitenciarul Jilava.

„Ofi]erii sunt expu[i zilnic unui riscdestul de mare. Conducerea Penitencia-rului Jilava [i a Spitalului PenitenciarJilava nu te anun]` dac` de]inutul e bol-nav de tuberculoz`, pentru c` dac` teanun]` trebuie s` prime[ti un spor”, aar`tat Stoica.

PERICOLPERICOLDe]inu]ii infecta]i cu bacilul Koch intr`

aproape zilnic \n contact cu popula]iacivil` sau cu ceilal]i condamna]i, \ndiferite locuri publice. Atunci când selibereaz`, de]inutul care nu [tie c` estebolnav, poate \mpr`[tia microbul \n mi-jloacele de transport pe care le folose[tepentru a ajunge acas`.

{i gardienii pot \mpr`[tia boala \n fie -care zi când pleac` de la munc`. FlorinStoica a precizat c`: „problema cea maigrav` la ora actual` care exist` \n peni-tenciar, legat tuberculoz`, se datoreaz`faptului c` bolnavii de TBC nu pot fi se -para]i de restul de]inu]ilor sau de per-sonal. Fie c` merg la judecat` sau lavizit`, merg \mpreun` cu ceilal]i de]inu]i.Merg la magazinul de cump` r`turi… totla gr`mad`”.

Se vehiculase de curând ideea c`pu[ c` ria[ii care au boli transmisibile artrebui muta]i \ntr-un singur spital-peni-tenciar.

Agentul Marius Stoian e de p`rere càceast` mi[care nu e o solu]ie, pentruc` de]inutul care trebuie dus la instan]è \nso]it tot de agen]ii penitenciarului:„|mi poate garanta mie cineva c` virusulnu se poate lua de la un metru? Acela[ilucru se \ntâmpl` \n sala de judecat`,unde pe lâng` noi sunt civili, sunt ju -dec`tori… Atunci acea persoan` nu setransform` \n bomb`?”

|n schimb, directorul penitenciarului-spital Jilava, inspectorul-[ef principaldoctor Mihai Ap`v`loaie a sus]inut c` \nprimele trei luni orice bolnav de tuber-culoz` trebuie izolat [i \n cele mai multecazuri de]inu]ii se vindec`.

SCAMATORIISCAMATORIIPân` \n anul 2004, to]i angaja]ii sis-

temului penitenciar pri -meau un spor pentru TBC,spor care nu se maiacord` \n prezent decât


U.E., Secolul 21 PU{C~RIILEROASE DE TBC{I DE SIDA

Qvasiunanim [i cu o grab` demn` de cauze mai bune,Qvasiunanim [i cu o grab` demn` de cauze mai bune,parlamentarii români au indep`rtat, zilele acestea, dinparlamentarii români au indep`rtat, zilele acestea, dinagenda lor de lucru a[anumita „Lege a amnistiei”. agenda lor de lucru a[anumita „Lege a amnistiei”.

Condi]iile execut`rii pedepselor \n penitenciarele patrieiCondi]iile execut`rii pedepselor \n penitenciarele patrieisunt tragice, supraaglomerarea acestora este morbid`, iarsunt tragice, supraaglomerarea acestora este morbid`, iarsitua]ia de fapt nu ofer` nicio perspectiv` amelior`rii con situa]ia de fapt nu ofer` nicio perspectiv` amelior`rii con --di]iilor inumane impuse contemporanilor no[tri, afla]i \ndi]iilor inumane impuse contemporanilor no[tri, afla]i \nacest \nceput de mileniu, \n pu[c`riile unei ]`ri cu preten]iiacest \nceput de mileniu, \n pu[c`riile unei ]`ri cu preten]iieuropene. Articolul, pe care-l prezent`m \n continuare, aeuropene. Articolul, pe care-l prezent`m \n continuare, afost scris \n anul 2008 [i nu exager`m cu nimic spunând c`fost scris \n anul 2008 [i nu exager`m cu nimic spunând c`\n cei [apte ani scur[i de atunci, tragismul situa]iei de fapt\n cei [apte ani scur[i de atunci, tragismul situa]iei de faptar fi fost anihilat cumva.ar fi fost anihilat cumva.



AMNISTIA, CA NECESITATE

SOCIAL~, NU CA JOC POLITIC Societatea Român` pentru Drepturile Omului:

„Aplicarea pedepselor nu mai constituie un mijlocpentru reeducarea infractorilor... Recidiva estemult mai feroce decât fapta ini]ial`... }inerea unoroameni în condi]ii inumane reprezint` o violarenepermis` a dispozi]iilor C.E.D.O. «mitraliaz`» Ro -mânia cu solu]ii de condamnare pentru condi]iiledin penitenciare”

Plenul Camerei Deputa]ilor a respins definitivproiectul Legii amnistiei [i gra]ierii dup` ce a supusla vot mar]i, 18 noiembrie 2014, raportul formulat deComisia juridic` de respingere a acestui proiect.

La votul pentru Legea amnistiei [i gra]ierii, exercitatmar]i 18 noiembrie 2014, au luat parte 297 de par-lamentari, dintre care 293 au votat „pentru” respin-gerea acestui proiect.

Graba cu care a fost pus` în dezbatere [i respins`

pro punerea legislativ` privind gra]ierea are strâns`leg`tur` cu solicitarea pe care a f`cut-o pre[edinteleales, Klaus Werner Iohannis, care l-a somat pe primulministru Victor Ponta s` convoace cât mai rapid Par-lamentul pentru a respinge definitiv proiectul de lege.

}inând cont de aceste evenimente, dar [i deopinii le lansate în spa]iul public pe tema acestei legi,cu prec`dere în perioada campaniei pentru alegerilepreziden]iale, Societatea Român` pentru DrepturileOmului, condus` de avocatul Artin Sarchizian, [i-a ex-primat pozi]ia fa]` de acest subiect, sus]inând c` am-nistia reprezint` actul de clemen]` de care societateaare nevoie, iar ceea trebuie s` primeze într-o de -mocra]ie este interesul majorit`]ii, nu interesele pri-vate.

Societatea Român` pentru Drepturile Omuluiarat` c` situa]ia actual` din România, în ce prive[tecondi]iile din penitenciare, printre care amintimcondi]iile insalubre sau supraaglomerarea, cereadop tarea Legii aministiei [i gra]ierii, întrucât în cazcontrar România va continua s` piard` procese laCurtea European` a Drepturilor Omului.

Spre exemplu, numai în anul 2014, România a fostcondamnat` de CEDO în 32 de cauze în care s-areclamat înc`lcarea art. 3 din Conven]ia European` aDrepturilor Omului, care pre -vede interzicerea pedep selor[i a tratamentelor inumaneori degradante.

În fa]a acestei realit`]ii, SRDO readuce în actuali-tate afirma]ia profesorului doctor în Drept penal, Vin-til` Dongoroz, care sus]inea c` „pu[c`ria, este opepinier` infrac]ional`”, [i ]inând cont de aceastàfirma]ie, Societatea (SRDO n.n.) argumenteaz`necesitatea adop t`rii Legii amnistiei [i gra]ierii.

Un prim argument al SRDO pentru adoptarea Legiiamnistiei [i gra]ierii este acela c` în majoritatea pen-itenciarelor exist` condi]iile inumane de executare apedepsei, iar scopul acesteia este comporomis.

Un alt argument se refer` la umanitate, SRDOf`când trimitere la prevederilor interna]ionale, în carese precizeaz` c` orice pedeaps` trebuie s` fie apli-cat` cu umanitate, cu respect [i grij` pentru drep-turile fundamentale a celor care sunt ]inu]i sèxecute aceste pedepse.

Un argument final este acela c` România va con-tinua s` pl`teasc` desp`gubiri uria[e cet`]enilorromâni care reclam` la CEDO condi]iile inumane dedeten]ie.

E lena DUMITRACHEElena DUMITRACHE

(luju.ro)


w w w . o a d o . r ow w w . o a d o . r o

gardienilor care au un de]inut bolnav pesec]ie sau dac` \l \nso]esc la instan]`.

Sporul este achitat \n func]ie de nu -m`rul de ore petrecut cu de]inutul. Gar-dienii care \nso]esc de]inu]ii la instan]`primesc tabele-tip \n care este specificatlocul unde trebuiesc du[i [i dac` exist`vreun de]inut bolnav.

Nemul]umirile nu au \ntârziat s` apa -r` printre angaja]ii penitenciarului. „Di-rectorul spitalului nu spune dac` estecineva bolnav, pentru c` trebuie s`pl`teasc` ni[te bani. Dac` el \mi trecezilnic \n tabel cine sunt bolnavii cu TBCcare sunt du[i la instan]`, la magazin, lavizit`, vor trebui s` ne pl`teasc` spo -rurile. Dar, dac` o s` \i treac` pe to]i bol-navii pe acele tabele, va fi acuzat demanagement defectuos de c`tre Autori-tatea Na]ional` a Penitenciarelor”, sus -]ine Florin Stoica.

Mihai Ap`v`loaie, directorul Spitalu-lui-Penitenciar Jilava, a declarat c` an-gaja]ii spitalului pe care \l conducepri mesc sporul pentru tuberculoz`, darnu [tie dac` primesc ori ba [i ceilal]i an-gaja]i de la Jilava.

Gardianul Stoica a f`cut urm`toareaprecizare: „conform noilor dispozi]ii,dac` ai un de]inut bolnav de TBC, ]i sepl`tesc orele cât el st` la instan]`. Dar,dac` nu este bifat ca fiind bolnav, larevedere. S-au \ntâmplat cazuri cândde]inutul era bolnav de tuberculoz`, darnu era bifat”.

Pe de alt` parte, pentru a beneficia desporul pentru tuberculoz`, unii gardieniapeleaz` la diverse trucuri. Acolo undede]inu]ii se afl` sub strict tratament, gar-dienii \[i fac de lucru pe acolo. |n rest,pe sec]ii, dac` exist` vreun tebecist, gar-dienii obi[nuiesc s`-l plimbe de pe osec]ie pe alta, pentru a beneficia de spo -rul pentru TBC.

Conducerea Administra]iei Na]ionalea Penitenciarelor cunoa[te ce se \ntâm -pl`, \ns` habar nu are cum s` rezolveproblema. „Astea sunt situa]ii care nupot fi eliminate decât printr-o decizieprivitoare la politica for]ei de munc`.Problema este c`, \n pur stil românesc,facem \n a[a fel \ncât s` primim cu to]iisporuri. \n toate ]`rile europene nu exis -t` sporuri, exist` un salariu”, a declaratjudec`torul Marius Iosif, [eful institu]iei.

BOAL~ LA LIBERO alt` problem` o reprezint` de]inu]ii

bolnavi de tuberculoz` sau de SIDA caresunt pu[i \n libertate. Nu exist` nici o in-stitu]ie care s`-i ia \n eviden]e, totulr`mânând la latitudinea fostului de]inut,care decide dac` se va duce la medicsau nu.

Din momentul \n care sunt pu[i \nliber tate, nimeni nu [tie ce se \ntâmpl`cu ei.

„Noi, ca unitate sanitar` \n[tiin]`mdirec]iile de s`n`tate public` din jude]uldin care este bolnavul «X». Dar nu ur -m`rim niciodat` ce se \ntâmpl` dupàceea. Noi doar anun]`m medicul defamilie [i la direc]ia de s`n`tate publicà jude]ului \n care locuie[te. C` el ajun -ge acolo, cum este el monitorizat dupàceea, nu mai [tim. Cred c` ar trebuilua]i \n eviden]` foarte serios [i ar trebuica societatea s` fac` ceva pentru a\mpiedica o eventual` r`spândire ainfec]iei”, a precizat doctorul Ap`v`loaie.

Vlad Iliescu, secretar de stat \n cadrulMinisterului S`n`t`]ii, a ar`tat c` atuncicând de]inutul este pus \n libertatedevine un cet`]ean ca oricare altul, f`r`vreun statut special. „E un om liber cares-a reintegrat \n societate [i nu trebuieprivit altfel”, a spus Iliescu, adùgând c`pot exista probleme \n cazul celor carerefuz` medicamenta]ia. Fondul Globalde Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei[i Malariei a desf` [urat mai multeproiecte \n cadrul penitenciarelorromâne[ti pentru a preveni r`s -pândirea TBC-ului [i virusului HIV.

Printr-un proiect de peste1.000.000 de dolari, au fost re-abilitate 160 de ca mere de re -coltare [i izolare respiratorie,pentru de]inu]ii bolnavi de tuber-culoz`, alte 15 urmând a fi final-izate anul acesta.

|n cadrul acestui proiect, peste500 de angaja]i ai penitenciarelorau participat la instruiri pentruprevenirea [i combaterea TBC-ului.

Tiberiu Nicolescu, coor donatorde proiect \n cadrul Fondului adeclarat c` exist` proiecte care seaxeaz` pe educa]ia angaja]ilor din pen-itenciare, dar [i a de]inu]ilor. Un altproiect vizeaz` testarea HIV [i a bolilortransmisibile sexual \n rândul de]inu]ilor.

TESTUL HIV E FACULTATIVAnul trecut, patru de]inu]i infecta]i cu

HIV/SIDA au murit \n Spitalul-Peniten-ciar Jilava.

Acum, \n documentele oficiale maifigureaz` 37 de bolnavi infecta]i cuHIV/SIDA. Patru dintre ace[tia sunt \n di-verse penitenciare din ]ar`, pentru c` aude rezolvat „afaceri judiciare”.

Directorul penitenciarului-spital Jilava,doctor Mihai Ap`v`loaie a spus c`: „bol-navii infecta]i cu HIV vin strict din po -pula]ia civil`. Din num`rul de decese eclar c` \n popula]ia civil` num`rul cazu -rilor este \n cre[tere, din cauza con-sumatorilor de droguri. Atât c` \nsis temul penitenciar SIDA are tratamentpân` la un punct. Cu tratament i se pre-lunge[te via]a. Virusul HIV sl`be[te sis-temul imunitatar al organismului \ntr-at\t

de mult \nc\t bolnavul poate muri [idintr-o simpl` viroz`”.

Un caz aparte \l reprezint` un fostde]inut care nu [tie când a contactatvirusul HIV. Nu \i vom da numele, ca s`n-aib` probleme. Omul crede c` s-a\mboln`vit \n urma consumului de dro -guri injectabile pe când era de]inut laJilava, dar nu exclude nici varianta unuicontact sexual neprotejat \n pu[c`rie.Dup` ce a fost pus \n libertate [i-a\mboln`vit so]ia \n urma unui contactsexual. „Nu a fost cu bun` [tiin]`. Nu am[tiut”, a spus fostul pu[c`ria[.

Din nefericire, n-a [tiut nici so]ia luicare a mai [i r`mas gravid`. A n`scut uncopil. {i el e bolnav de SIDA.

Florin Stoica, liderul de sindicat de laJilava, cunoa[te personal câteva cazuride \mboln`viri: „Au fost cel pu]in dou`cazuri. Unul, din câte [tiu eu, a luat voit.Ne-a zis c` a luat prin injectare cu sânge.Cel`lalt a fost prin contact sexual”. Mai

mult, de]inu]ii nu pot fi obliga]i s`-[i fac`testul HIV [i de aceea este foarte greude stabilit momentul [i locul a fost infe-stat cineva. |n urm` cu doi ani a \nceputs` se distribuie prezervative de]inu]ilor.Ini]ial, acestea se d`deau numai \ncamerele \n care de]inutul \[i \ntâlneaprietena, iubita sau so]ia, pentru amor.

De anul trecut, autorit`]ile au \nceputs` distribuie prezervative [i \n celule,pentru \ntreaga perioad` a deten]iei. „Sed`deau lame de ras [i lubrifian]i. Lumea[tie c`, vrând nevrând, dup` o absti-nen]` \ndelungat`, \n celule cu mul]ib`rba]i au loc rela]ii de tip homosexual.\n mod normal nu sunt permise. Dac`se \ntâmpl` tacit, bine. Dac` nu se \n -tâmpl` tacit, ce se \ntâmpl`? Când a fostini]iat, acest proiect s-a lovit de dou`probleme: una trebuia s` recunoasc`de ]inu]ii c` \ntre]in rela]ii [i trebuia s`recunoasc` [i Administra]ia Penitencia-relor c` se \ntâmpl`”, a precizat TiberiuNicolescu, coordonator de proiecte \ncadrul Fondului Global. {i directorul

penitenciarelor, Marius Iosif recunoa[tec` s-a pus la dispozi]ia de]inu]ilor prez-ervative. „Nu putem vorbi de homose -xualitate, eu a[ spune c` este mai multla de]inu]ii b`rba]i manifest`ri homosex-uale oarecum for]ate de particularit`]iledeten]iei. Pentru c` ei când ies din pen-itenciar, revin la obiceiurile sexuale nor-male”, ne-a declarat acesta.

Autorit`]ile spun c` acest` m`sur` afost luat` pentru a preveni r`spândireabolilor care se transmit prin contact sex-ual, inclusiv virusul HIV. Practic, se re-cuno[te oficial homosexualitatea \npeni tenciare.

CONSUMUL DE DROGURIUn alt fenomen cu care se confrunt`

sistemul penitenciar \l reprezint` cre[ -terea num`rului de consumatori de dro -guri, \n rândul de]inu]ilor. Folosireaace leia[i seringi de c`tre mai mul]ide]inu]i reprezint` o cale de transmitere

a virusului HIV sau a altor boli,inclusiv hepatita. Tiberiu Nico-lescu, coordonator de proiecte\n cadrul Fondului Global deCombatere a HIV/SIDA, Tuber-culozei [i Malariei este de p` -rere c`: „distribuirea serin gilorsterile pentru a nu se \mboln`viunul de la altul este o m`sur`de s`n`tate public`, de pre-venire a infec]iei. Privit din un -ghiul de vedere al poli]iei [i allegii, faptul c` eu distribui se -ringi pentru ca omul s` sedrogheze cade un pic vina [i peel, [i pe mine. Pentru c` el faceceva ilegal, iar eu c` sprijin cevacare nu este \nc` legal”.

Directorul penitenciarelor,Marius Iosif se declar` neputincios \nstoparea traficului de droguri \n peniten-ciare: „Avem foarte pu]ine posibilit`]i s`le depist`m, pentru c` ele sunt ascunse\n conserve, sticle sigilate de suc sausalam. De obicei, femeile au droguri\ngurgitate [i când se s`rut` \[i provoacò minim` vom`, iar de]inutul \nghite”.

Situa]ia s-a schimbat pu]in de la\nceputul anului, pentru c` a fost emisun nou ordin care reglementeaz` intro-ducerea pachetelor \n penitenciar.

Aceast` reglementare prevede c` \nnici un penitenciar nu vor mai intra niciun fel de pachete. Ceea ce \nseamn` cÀdministra]ia Penitenciarelor va trebuis` \nfiin]eze un fel de mini market \nlocul aliment`rilor de acum, eliminându-se astfel o cale de introducere a dro -gurilor \n pu[c`rie.

Petru Petru ZOLTANZOLTAN«Jurnalul na] ional»

19 Feb. 2008

U.E., Secolul 21


Blog notesUr`ri din piscin`, la final F`cute de B`sescu Traian poporului român la ore de maxim` audien]`, la

televiziuni pentru scandal, ur`, dezbinare [i ca s`-l… înve]e minte pe poporulromân c` nu-l accept` conduc`tor permanent. Cu note explicative culesedin în]elepciunea popular`. În]elepciune înecat` în s`r`cie.l „V-am tìat salariile [i pensiile…” Ca s` pot s`-mi fac piscin`. A murit

cineva din cauza asta? Ghinion! Eu înot în piscina în care am b`gat baniivo[tri. Oricum cei patru milioane de români care au emigrat în strìn`tateau sc`pat…l „DIICOT si DNA sunt prelungiri ale serviciilor secrete”… adic` un pre -

[edinte de stat-fost? – ne spune c` Justi]ia independent` [i arest`rile „co-recte” le fac serviciile secrete… independendente?!? Se-ntreab` vorbitorii lacol] de pu[c`rie: serviciile secrete care aresteaz` sunt conduse de generalulColdea sau de George Maior? Eu gândesc c` sunt conduse de cel indepen-dent.l „|ntre fratele meu [i Justi]ie (care-n 2011 l-a protejat [i acum nu-l mai

protejeaz`), aleg Justi]ia”. Care acum îl aresteaz`. Adic` aleg DNA [i DIICOTzice B`sescu Traian. Adic` aleg serviciile secrete. Adic` a[a cum l-a]i protejatpe fratele meu [i pe mine pân` în 2011, [i pe mine în 2012, proteja]i-m` pemine acum în 2014. Poate mai c`dem la o în]elegere s`-l salv`m [i pe frate-meu. De ce nu mai vre]i?l „Pisicul care este prim-ministru a fost ofi]er acoperit al serviciilor se-

crete [i este [antajat-manipulat de un ofițer de leg`tur`”. Acest` adânc` ju-decat` de valoare a unui pre[edinte de stat-fost? – dac` ar fi fost f`cut` deun pu[c`ria[ în pu[c`rie s-ar califica imediat la asisten]a unui psiholog, in-ternarea la sanatoriu ca s` nu-i molipseasc` pe ceilal]i pu[c`ria[i [i punereade urgen]` sub manipularea unui ofi]er de leg`tur`. Care s`-l observe pepre[edinte-fost? – [i s`-l apere pe doctor când îi administreaz` tratamentulpre[edintelui. Fost.l „Cum de e condamnat poporul `sta s` aleag` un comunist ca mine

(Adriane ce blestem o fi pe poporul `sta de a ajuns pân` la urm` s` aleag`între doi fo[ti comuni[ti?)… am dat inform`ri la Securitatea comunist`… darerau de serviciu…” De ce a condamnat apoi B`sescu Traian comunismul înPar lament?

Pentru c` a[a i-a cerut ofi]erul lui de leg`tur` zice pu[c`ria. Care-l mane-vra-[antaja-manipula ca s` salveze Securitatea Comunist`. Eventual [i co-munismul. În timp ce v`rsa lacrimi de crocodil de dragul americanilor,B`sescu Traian strângea în pungile de plastic, ca orice securist [i comunistadev`rat, bani de pe urma oric`rei vie]uitoare umbl`toare: români, rromi,câini, unguri, coco[i, munafi, c`[uneni, ungureni, moldoveni ca s`-i îngroapeîntr-un loc doar de el [tiut [i de…, la Nana.l „|n Trofeul Calit`]ii Adrian N`stase a fost condamnat (f`r` probe – scriu

judec`torii), pentru o gìn`rie… [i to]i ceilal]i condamna]i (tot f`r` probe –scriu judec`torii), sunt func]ionari publici care au fost condamna]i de trei orimai mult decât Adrian N`stase.” {i e mai rù, decât o mare gìn`rie, c` aufost condamna]i to]i oamenii din «Trofeul Calit`]ii» f`r` probe [i nefiind, a[acum min]ea B`sescu Traian, „func]ionari publici”. Dar dup` spusele [i logicapre[edintelui-fost? – el [i siamezii lui: Ionu] Matei – Livia Stanciu – MonicaMacovei – Daniel Morar, numi]i [i proteja]i de el, trebuia s`-i elimine adver-sarii politici. Adic` pe Adrian N`stase.

Mult` ferocitate, rùtate [i ipocrizie trebuie s` fie în B`sescu Traian – Mo-nica Macovei – Livia Stanciu – Ionu] Matei – Daniel Morar ca s` execute cusânge rece, ca un pluton de execu]ie, ni[te oameni nevinova]i. Condam-nându-i câte {ASE ANI de închisoare. F`r` probe – scriu judec`torii! Trans-formându-i în victimele unui abuz politic. Marina Popovici, Bogdan Popovici,Irina Jianu, Diana Gasparovici, Mihail Cristian Vasile au c`zut victime în r`zbo-iul dintre B`sescu Traian [i Adrian N`stase. Li s-au distrus vie]ile de c`tre ceicinci siamezi cu sânge rece! Sânge rece dar min]i [i suflete tulburate, detor]ionari ai unui întreg popor.

Incredibil c`-n pu[c`riile supraaglomerate [i mizere comportamentul gar-dienilor [i ofi]erilor, azi este mult mai plin de omenie, sever dar normal, decâtexaltarea, ura, ferocitatea ipocrit` [i maladiv` a celor cinci fra]i siamezi. Careau compromis [i compromit în continuare [i lupta anticorup]ie, [i sentimen-tele pro-Europa [i pro-America ale românilor [i mai ales lini[tea, dezvoltarea[i prosperitatea poporului român.

Comportamentul zilnic al celor cinci siamezi [i exemplul pe care-l daueste impotriva tuturor valorilor fundamentale [i democratice de care Româ-nia are nevoie.

Lista ur`rilor „din piscin`, la final” pe care ne-o face tuturor B`sescu Traiandintre siamezii lui este, din p`cate, uria[` [i plin` de venin!

* * *Sigur c` Livia Stanciu [i Ionu] Matei dau la Înalta Curte [i condamn`ri co-

recte ca s` mascheze abuzurile [i comenzile primite de felul celor de la Tro-feul Calit`]ii.

Sigur c` tema luptei împotriva corup]iei este corect` [i de aceea americanii[i europenii o promoveaz`, iar românii o sus]in, dar la ad`postul ei MonicaMacovei – Daniel Morar [i B`sescu Traian î[i execut` adversarii politici,c`lcând în picioare oameni nevinova]i [i ]ipând în gura mare c` ap`r` statulde drept, se ca]`r` pe statul român otr`vindu-l cu l`comia, ferocitatea [ipref`c`toria lor. În urma lor: ur`, scandal, dezbinare, vie]i distruse.

Dar ne înva]` revolu]iile [i r`zboaiele mondiale c`, repede, criminalii der`zboi sunt prin[i sau trebuie s` dispar`!

B o g d a n P O P O V I C IB o g d a n P O P O V I C I13 Nov.

R`mâi s`n`toas`cucoan`, îmi iau geamantanul [i plec!

Cam acesta este singurul titlu care îmivine în cap pentru un demers editorial ine-dit.

„Cucoana” este penitenciarul Rahova,unde am stat pân` în prezent, mai bine deo lun`.

Acum, îmi fac bagajul [i plec. La Jilava. Într-un alt „local” istoric, care, într-o

bun` zi, m`car o sec]ie a lui se va trans-forma în muzeu. Muzeu deschis publiculuilarg.

Nu [tiu cum este la Jilava. Dar, voi afla. Ceea ce [tiu cu siguran]`, este c` m`

despart de „politicii”din Rahova.

Sunt mul]i [i nudoresc s`-i nomina-lizez aici pentru c`nu le-am cerut per-misiunea.

La Jilava sunt,îns`, cu certitudine,[i mai mul]i.

Îi întâlnesc cupl` cere.

De la fiecare din -tre ei voi avea deaflat lucruri extremde interesante. La fel

cum s-a întâmplat la Rahova. În fiecare zi m-am delectat cu dizer ta -

]iile unui academician, care este [i doc tor„Honoris Cau sa”. Are peste [aizeci de ani[i vreo opt ani de condamnare. Este su t`la sut` „politic”.

Unul dintre cei mai mari nutri]ioni[ti aiRomâniei. Îi ascultau opiniile, cu mult res-pect, fo[ti mini[trii [i chiar un viceprim-mi-nistru. Sportivi faimo[i în întreaga lume,b`ga]i [i ei la „politici”, încearc` s`-[iamelio reze via]a de zi cu zi, urmându-i sfa-turile.

Academicianul se roag`, în fiecare zi, in-clusiv pentru acei procurori [i acei judec` -tori care [i-a b`tut joc de el.

M` a[tept ca la Jilava s` fie la fel de in-teresant. În definitiv, [i acolo se afl` spe-ciali[ti de prima m`rime în domeniile lor.

Dar când cred c` acolo, cu certitudine,vom avea, într-o bun` zi, un muzeu, nu m`gândesc la politicii de azi. Ci la „politicii”de ieri. Cu care unul c` mine nici m`car nupoate îndr`zni s` se compare.

Acolo, s-au stins, ca ni[te lumini drepte,mul]i dintre cei care au fost crema intelec-tualit`]ii acestei ]`ri, lupt`tori de prim rangpentru democra]ie. Zdrobi]i de cizma co-munist`. Îns`, spiritul lor a r`mas viu.

Mult mai viu decât poate fi exprimatprin exponatele viitorului muzeu.

Totu[i, într-un col], sunt sigur c` se vorafl` [i „ciurui]ii” regimului Traian B`sescu.

Nu [tiu în câte zile voi avea, din nou,acces la telefon pentru a continua s` scriu.

S-ar putea s` existe o pauz`.V` asigur c` va fi foarte scurt`. Pe curând!

S o r i n S o r i n R O { C A S T ~ N E S C UR O { C A S T ~ N E S C U

Corectnews.ro -12 Nov.

Voi începe acest subcapitola[ printr-osugestie f`cut` tuturor politicienilor Româ-niei: Domnilor, investi]i în pu[c`rii, in -vesti]i în viitorul vostru!

Dup` cum bine [ti]i, o campanie elec-toral` pentru Parlament v` cost` între 200[i 400 mii de euro. Banii ace[tia îi lua]i dela diver[i oameni de afaceri [i îi restitui]iprin contracte cu statul, contracte la ni[tepre]uri uria[e, pre]uri care cuprind platadatoriei (c` doar nu veni]i cu bani deacas`), profitul afaceristului [i înc` ceva înplus pentru voi. A[a c`, mai devreme saumai târziu, ve]i scrie al`turi de mine la ce-lebra revist` a penitenciarului, „Ml`di]eleJilavei”, sau al`turi de Copos, Voiculescu [ial]ii la nu mai pu]in celebra revista apeniten ciarului Rahova, „Inmugurim prin-tre z`brele”.

Sloganul „Nu v` fie fric`, /C` B`sescupic`” este o am`gire, iar Ponta nu va daniciun decret de gra]iere, nu-i [ade nici încaracter, nici în interes. V` voi explica dupàlegeri de ce spun asta.

Aceste lucruri fiind clarificate, hai s` v`spun ce v` a[teapt` aici [i de ce v-amadresat îndemnul de mai sus.

Din telenovela de mare succes „Cu Gigila Poart` Ab`”, v-a]i familiarizat, cât de cât,cu intrarea în institu]ie, cu dubele de trans-port de]inu]i [i cu „Academia de fotbalHagi”.

Din aceast` lectur` v` ve]i familiariza cupenitenciarul Jilava. Voi încerca s` fiu ghi-dul dvs. printre celule, de]inu]i [i gardieni.V` voi deslu[i practicile de]i nu]ilor [i alegardienilor, tabuu-rile, trucurile [i condi]iilereale de deten]ie.

Sper c`, dup` ce ve]i citi toate aceste lu-cruri, îmi ve]i în]elege demersul [i ve]i faceceea ce trebuie pentru a ne sim]i cu to]iiaici ca o mare [i fericit` familie.

L`sând ironiile pentru când ne vom în -tâl ni, voi face la început o descriere astabi li mentului, apoi procedurile de în car - cerare, apoi repartizarea pe celule.

Voi continua cu un dic]ionar minimal altermenilor folosi]i de c`tre „locatari”, pen-tru o mai bun` orientare în peisaj.

Structura etnic`, înso]it` de mici incur-siuni antropologice, va constitui un punctde real` atrac]ie pentru voi [i va ve]i con-vinge c` am devenit un adev`rat ClaudeLevi Strauss al pu[c`riilor.

Cât despre mâncare, voi încerca s` m`ridic la nivelul unui Bogdan Teodorescu,pen tru a v` convinge c` merit` s` intro-duce]i stabilimentul pe harta turismuluigastronomic, evident, cu ni[te mici in-vesti]ii în produse.

Tot cu ni[te mici investi]ii în tifon, apade la Jilava ar putea fi îmbuteliat` [i vân-dut` chiar [i pe pia]` francez`, f`cândEvian-ul s` î[i cear` singur ie[irea de pepia]`. De tifon este nevoie pentru a separalarvele de libelula care curg la robinetodat` cu apa.

Dar voi detaila despre toate acestea înur m`toarea postare. V` las acum s` vaocu pa]i de candida]ii vo[tri. Nu vreau caper spec tiva pe care v-am deschis-o, s` im -pie teze asupra performan]elor electorale.

Doar trebuie s` face]i rost de bani, nu?Altfel cum s` ajunge]i aici?”

S o r i n O v i d i u - V Â N T US o r i n O v i d i u - V Â N T U

SOV.roSOV.ro 6 Nov. 6 Nov.

I N V E S T I } I Î N P U { C ~ R I I , I N V E S T I } I Î N P U { C ~ R I I , I N V E S T I } I I N V E S T I } I

Î N V I I T O R U L V O S T R U !Î N V I I T O R U L V O S T R U !

O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:

S I N A I AS I N A I A

www.palace-sinaia.ro



Jurnali[tii [i ac-tivi[tii pentru drep-turile omului potdetecta prezen]a unor

programe spion instalate \n calculatoarele[i telefoanele lor de c`tre agen]iile guver-namentale care au scopul s` le spionezeactivit`]ile, printr-o aplica]ie lansat` deAmnesty International.

Programul, numit „Detekt”, a fost lansatde Amnesty International \n colaborare cuo coali]ie de organiza]ii pentru ap`rareadrepturilor omului [i tehnologie, \n con -di]iile \n care agen]iile guvernamentale [i-au intensificat activit`]ile de supravegherea jurnali[tilor [i activi[tilor pentru drepturileomului, scrie Mediafax.

„Detekt” este primul instrument dispo -nibil publicului larg care poate identificaprezen]a unora dintre cele mai cunoscuteprograme spion instalate pe calculatoaresau telefoane mobile, folosite \n special deagen]iile de informa]ii guvernamentale,anun]` Amnesty International, \ntr-un co-municat publicat pe site-ul sù de Internet.

„Detekt este o unealt` simpl` care vaalerta activi[tii \n leg`tur` cu astfel de in-truziuni pentru ca ace[tia s` ia atitudine. Elreprezint` un r`spuns la adresa guvernelorcare folosesc informa]ia ob]inut` prinsupraveghere pentru a de]ine arbitrar, aaresta ilegal [i chiar tortura ap`r`tori aidrepturilor omului [i jurnali[ti”, a adùgatel.

Comer]ul cu tehnologii de supravegherea crescut exponen]ial \n ultimii ani.

Coali]ia \mpotriva exportului de supra -veghere ilegal`, din care face parte [iAmnesty International, estimeaz` comer]ulanual global cu tehnologii de suprave -ghere la 5 miliarde de dolari, iar suma este\n cre[tere.

Unele tehnologii de supraveghere suntdisponibile pe Internet, \n timp ce alterna-tive mai sofisticate sunt elaborate de com-panii private cu sediul \n ]`rile dezvoltate[i vândute unor agen]ii guvernamentaledin ]`ri care \ncalc` drepturile omului.

Firma german` FinFisher a dezvoltat unprogram spion denumit „FinSpy” carepoate fi folosit pentru monitorizarea con -ver sa]iilor pe Skype, pentru extragerea defi[iere din hard disk-uri, poate \nregistrafolosirea microfonului [i a e-mailului [ichiar face capturi de ecran [i fotografiifolosind camera dispozitivului.

Dcnews.ro 20 Nov. Dcnews.ro 20 Nov.

Germania [i Bra -zilia insist` pentruadop tarea unei rezo -lu]ii ONU care s` ape -re dreptul la intimitateal utilizatorilor de in-ternet, \n ceea ce re -prezint` primul efortinterna]ional de blo-care a intruziuniiagen ]iilor de infor -ma]ii americane, spunsurse citate de For-eign Policy.

Diploma]i nem]i [ibrazilieni s-au \ntâlnit,vineri, la New York, cu

un grup restrâns de reprezentan]i ai unorguverne din Europa [i America Latin` pen-tru a formula rezolu]ia ce extinde drep-turile privind intimitatea din PactulIn ter na]ional privind drepturile Civice [ipolitice (1966) \n mediul online.

Hârtia nu se refer` specific la repetatelepractici americane de spionaj care au ten-sionat rela]iile transatlantice ale Washing-tonului, dar este clar c` noile dezv`luiri alelui Edward Snowden au creat un contextpolitic favorabil unei asemenea mi[c`ri.

„|n cel mai rù caz, partenerii no[tri eu-ropeni ar putea s` nu mai \mp`rt`[easc`cu noi informa]ii, de team` c` noi le vomdevia c`tre un mecanism care \ncalc`dreptul la via]` privat`”, a declarat pentrusursa citat` Ray Kimball, un strateg militarcu experien]` politic` \n chestiuni euro -pene. El a precizat c` nu vorbe[te \n nu-mele armatei.

Statele Unite se confrunt` cu reac]ii maidure ca niciodat` din partea liderilor eu-ropeni, dup` ce cancelarul Angela Merkela declarat c` areinfor ma]ii potrivitc` rora SUA i-au as-cultat conversa]iiletelefonice. Ea a ple-dat pentru o maibun` comunicare\ntre parteneri [i arecunoscut c` acestscandal a sem`nat„s`mân]a ne\ncred-erii”.

Pe seama acestuiincident, UE se gân -de[te s` anuleze ne -go cierile privind tra -tatul de liber schimbcu Statele Unite aleAmericii.

Pre[edintele brazilian Dilma Rousseff areclamat [i ea, cu pu]in \naintea cancelaru-lui german, acela[i tip de practici plecatedin butoanele Agen]iei de Securitate aSUA, care i-ar fi ascultat conversa]iile, cre -\nd \n acest fel „o bre[` a dreptului inter -na]ional”.

Ultimele dezv`luiri ale ziarului britanicThe Guardian arat` c` practica spion`riiliderilor mondiali de c`tre SUA era una derutin`, iar mecanismul de monitorizare eraalimentat cu numere de telefon chiar deoficiali ai SUA, din alte departamente aleguvernului.

Dcnews.ro 25 Oct .Dcnews.ro 25 Oct .

Mondo Cane

Un mail, primit recent, Un mail, primit recent, denumit denumit „Am p`]it-o„Am p`]it-o[i eu !”[i eu !” ne-a atrasne-a atrasaten]ia asupraaten]ia asupraurm`torului aspect:urm`torului aspect:

„Microsoft, proprietarul Windowsa cump`rat [i programul Skype.

Nefolosind calculatorul de acas`timp de vreo trei luni de zile amîncercat s` deschid aplica]ia Skype.

Introducînd parola, Skype îmispu nea c` ea este gre[it` [i c` tre-

buie s`-mi fac un cont Microsoftdeoarece, începînd cu Windows 8,Skype nu mai func]ioneaz` f`r` unastfel de cont.

Dup` mai multe încerc`ri, eu [ti-indu-mi bine parola, [i neavîndWin dows 8, Skype mi-a cerut s`-iactualizez programul. L-am actua -lizat, [i, dup` actualizare, aplica]ia apornit cu parola [tiut`... Dar, aten]ie!

Dup` \nchiderea programului,ca lea microfonului a r`mas de-schis` spre circuitul audio al [i numai poate fi \nchis` din Windows!

Ca urmare, exist` posibilitatea [iprobabilitatea, ca atîta timp cît cal-culatorul este în priz` [i conectat laInternet (!!!), microfonul acestuia s`transmit` prin re]ea.

Foarte probabil asta se \nt\mpl`[i cu camera video, dar nu pot s`verific. Un prieten mi-a spus c`, dela Skype-ul lui, camera video trans-mite f`r` ca el s` accepte leg`tura([i am v`zut [i eu asta cînd, pe 15august am vrut s` o felicit de ono-mastic` pe so]ia lui).

L-am apelat «pe Skype», iar ca -mera lui video \mi ar`ta înc`pereagoal`, f`r` nimeni în fa]a aparatu-lui. Pro babil c` Skype s-a deschischiar f`r` s` emit` sunetul de apel,deoarece eu, ne[tiind ce se în-tîmpl` am su nat lung.

Principial aceste transmiteri serealizeaz` foarte simplu de c`trecompania Microsoft, deoarece eade]ine codul de func]ionare a luiWindows [i-l poate modifica prinactualiz`ri de programe introduseîn PC.

În practic` este mai dificil, deoa -rece fiecare plac` dedicat` video oriaudio sau fiecare plac` de baz` ausoftul lor propriu.

Cînd e vorba de pl`ci americaneeste foarte simplu, deoarece în ba -za lui „Patriotic Act”, toate firmeleau fost obligate s` comunice co-durile programelor lor la NSA.

Cînd e vorba de firme strìne«prie tene» se poate aranja. Cînd evorba de chinezi, nu mai merge. Înplus, sînt multe tipuri de pl`ci cusofturi diferite, ceea ce creeaz`probleme, a[a c` succesul nu poatefi deplin [i u[or, iar Skype-ul nu vamodifica la fel, exact, cu precizie,func]ionarea calculatoarelor...

Dar cu calculatoarele americane,cum are prietenul meu, fan al aces-tora, nu sînt probleme.

Simplist ca s` în]elege]i, intuitivv` explic cum se poate face aceast`transmitere, dac` se men]in de-schise cìle microfonului [i camereivideo c`tre circuitele interne alepl`cii de baz`.

Principiul este ca la telecomenzisau la modemuri. {i la unele [i laaltele, în interiorul aparatului stauîn a[teptare ni[te circuite care „in -te rogheaz`” ciclic dac` sose[tevreun semnal de la telecomand`,de exemplu. Cînd este recep]ionatun semnal, circuitul intern - carest`tea în a[tep tare - intr` în ac]iune[i, de exemplu, introduce tensiuneîn alte circuite ce aprind ecranul,schimb` canalul sau volumul difu-zorului, etc.

În ceea ce prive[te televizoarelecu Internet, nu v`d de ce s-ar ru[inaunii produc`tori ca s` nu coop-ereze cu anumite „entit`]i” guver-namentale...

Deja Assange a dezv`luit c` întreSamsung [i NSA exist` o în]elegerede colaborare, în cadrul c`reia pro-dusele Samsung terminate, înaintede a fi puse \n vînzare sînt trimisela ni[te fabrici secrete americane,unde li se introduc ni[te dispozitivede spionare.

Dac` de chestiile astea le-a[ fi[tiut de anul trecut, atunci cînd mi-a schimbat calculatorul, acum a[ fiavut un calculator chi ne zesc marcaLenovo. Dar nici cu `[tia nu po]i s`[tii...

Ce putem face ?Cei care au P.C. s` decupleze mi-

crofoanele [i camerele video de lacalculator, atunci cînd nu le folo -sesc. La cei cu laptopuri, tablete [ismartphoane nu [tiu dac` Skypespioneaz` [i, în caz afirmativ, credc` poate fi tìat internetul, pot fil`sate f`r` baterie sau leg`tura lapriz`, ori pot fi b`gate într-o geant`diplomat cînd nu sînt folosite sauîn dulap printre cîrpe.

Transmite]i [i altora. Ar trebui s`fie precau]i.”

A[a c` am transmis., iar Dvs cre -de]i ce dori]i...

DETECTIV IT

P U B L I C I TAT E : m o n i t o r. o a d o @ g m a i l . c o mP U B L I C I TAT E : m o n i t o r. o a d o @ g m a i l . c o m

25 de ani de la revolu}ie · metrou, de la televiziune, trei fete, sigur medici-niste, st`teau...

Documents