24563403-proiect-pomologie

PROIECT POMOLOGIE

TEMA:

INFIINTAREA SI INTRETINEREA UNEI PLANTATII POMICOLE IN CALUGARENI, GIURGIU

CUPRINS

1

I. Memoriu descriptiv

Conditiile pedoclimatice si social-economice ale Bucurestiului

II. Memoriu justificativ

II.1. Precizarea soiurilor si a portaltoilor

II.2. Scurta descriere a soiurilor si a portaltoilor

III. Schita de amplasare a parcelelor

IV. Plan de plantare

V. Deviz de pregatire a terenului

VI. Deviz de plantare

VII. Deviz de intretinere anul I

VIII. Deviz de intretinere anul II

IX. Deviz centralizator

X. Gradina familiala

XI. Bibliografie

2

I. MEMORIU DESCRIPTIV

GIURGIU

Aşezare geografică şi relief Situat în partea sudică a tării, în cadrul marii unităti geografice numită Câmpia Română, acolo unde mai multe râuri – Argeşul, Neajlovul, Sabarul – se înmănunchează într-o vale largă şi joasă, fiind delimitat la sud de fluviul Dunărea, teritoriul judetului Giurgiu se întinde între 43°41`40``şi 44°32`35`` latitudine nordică şi 25°26`10``şi 26°25`40`` longitudine estică. De la nord la sud, teritoriul judetului se desfăşoară pe 94 km, iar de la vest la est, pe 79 km. Altitudinile maxime se înregistrează în extremitatea nord-vestică a judetului, atingând valori de 140 km la nord de satul Izvoru (de o parte şi de alta a autostrăzii) şi de 142 m, la nord-vest de satul Cupele (în “Dealul” Cupele), ambele pe teritoriul comunei Vânătorii Mici, iar altitudinile minime în extremitatea sud-estică, fiind de 14,6 m pe malul Dunării, la sud de satul Greaca, în apropierea punctului numit Virogul. Se învecinează la sud cu Republica Bulgaria, la est şi nord-est cu judetul Călăraşi, la nord cu municipiul Bucureşti, la nord-vest cu judetul Dâmbovita, la sud-vest şi vest cu judetul Teleorman.Câmpia Neajlovului sau Vlascei sudice, situată aproape în întregime în judetul Giurgiu (o mică portiune se află în judetul Teleorman), este delimitată de câmpia de subsidentă, de luncile Argeşului, Neajlovului şi Câlniştei. Tot cu aspect tabular, această câmpie are o înclinare generală NV-SE (altitudinea scăzând de la 142 m în NV la 77 m în SE) şi o fragmentare moderată, principalele văi ce o străbat fiind cele ale Neajlovului, Milcovăului şi Glavaciocului. Contactul cu lunca Argeşului se face prin versani cu înclinare uneori accentuată, pe alocuri chiar abrupi, cu înălimi de 20-30 m, cele câteva fragmente de terasă estompând numai local această denivelare mare. Către luncile Neajlovului şi Câlniştei, trecerea este mai lentă, datorită existentei unor niveluri de terase. Câmpia Neajlovului este acoperită de un strat de loess, cu o grosime de 10-12 m, în care se înregistrează 2-4 orizonturi de soluri îngropate. Frecvena crovurilor este mai mică, iar procesele de eroziune mai reduse decât în Câmpia Burnazului.De mentionat şi Lunca Câlniştea-Neajlovului, care se desfăşoară de-a lungul râului Câlniştea şi, de la Călugăreni, urmează şi cursul râului Neajlov, dar extinderea ei este mai mică, atât ca lungime, cât şi ca lătime. Caracterele generale sunt asemănătoare cu cele ale Luncii Argeşului, diferentierile locale fiind determinate de structura morfopedohidrografică.Regimul termic al teritoriului judetului Giurgiu, datorită caracterului său continental, înregistrează amplitudini mari anuale ale mediilor lunare (între 25,5°C şi 25,9°C) şi foarte mari ale valorilor absolute (peste 70°C). Deşi nu se înregistrează diferente teritoriale mari în regimul termic, totuşi se evidentiază o uşoară creştere a valorilor în sud, fată de nordul judetului.Solurile de pe teritoriul judetului Giurgiu diferă în functie de evolutia paleogeografică şi de natura şi dimensiunile principalelor forme de relief. Cernoziomurile cambice şi argiloiluviale acoperă partea centrală şi sudică a Burnazului, fiind prezente şi în sudul Câmpiei Câlnăului. Cernoziomul puternic levigat este format pe depozite loessoide, unde pânza freatică se situează la adâncimi de peste 8 m. Cernoziomul slab şi moderat levigat este format tot pe depozite loessoide, unde pânza freatică se situează la peste 10 m adâncime. O răspândire însemnată pe teritoriul judetului au şi argiluvisolurile, reprezentate de solurile brun-roşcate, formate sub vegetatie de pădure, pe depozite loessoide, în conditiile unei pânze freatice situate la adâncimi mai mari de 6 m. Ele acoperă nordul Burnazului, Câmpia Neajlovului, Câmpia Câlnăului şi sudul câmpiei de subsidentă. Solurile aluviale, formate pe depozite de luncă şi aflate în diferite stadii de evolutie, au o răspândire apreciabilă în judetul Giurgiu, acoperind luncile Dunării, Argeşului, Neajlovului şi o parte din câmpia de subsidentă.

3

Alte categorii de soluri apar pe teritoriul judetului sub forma unor petice, putin extinse şi deci cu o importantă redusă în peisajul natural şi economic. Dintre acestea, mai răspândite sunt solurile hidromorfe (gleice) şi solurile halomorfe (soloneturi). Solurile cernoziomice şi cele brun-roşcate, care acoperă cea mai mare parte a teritoriului judetului, au calităti nutritive însemnate, însă pentru un randament cât mai ridicat al culturilor agricole, sunt necesare amendamente cu îngrăşăminte (în special azotoase pentru cernoziomuri şi complexe pentru brun-roşcate). De asemenea, datorită caracterelor climatice, se impune aplicarea irigatiilor, umiditatea naturală scăzând foarte mult şi devenind insuficientă pentru cerintele plantelor agricole în perioadele secetoase. Subsolul. Cu numai patru decenii în urmă, subsolul judetului Giurgiu era considerat lipsit de importantă economică, fără resurse de zăcăminte minerale utile. Prospectiunile efectuate au pus în evidentă zăcăminte de petrol şi gaze (structuri petrolifere şi gazifere au fost identificate în toată câmpia de subsidentă şi în Câmpia Neajlovului). Exploatări însemnate de titei se fac în partea nordică şi centrală, înscriind judetul Giurgiu printre judetele producătoare de titei ale tării. Zăcăminte de titei şi gaze naturale aflate în exploatare sunt la: Cartojani, Buturugeni, Găiseni, Roata de Jos, Mârşa, Floreşti-Stoeneşti, Grădinari, Bolintin Deal. Depozitele cuaternare oferă cantităti însemnate de materiale de constructii: nisipuri, pietrişuri, argile, precum şi bogate strate acvifere. Exploatările de nisip şi pietriş sunt localizate în albiile râurilor şi pe terasele râurilor principale: Argeş la Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti Găiseni, Grădinari, pe Neajlov la Vadu Lat şi Bucşani, fiind sursele de bază ale constructiilor din judet şi din municipiul Bucureşti.Apele freatice şi subterane, cantonate în strate cu grosimi şi adâncimi diferite, practic în cantităti inepuizabile, reprezintă una din principalele resurse naturale.

4

II. MEMORIU JUSTIFICATIV

II.1. PRECIZAREA SOIURILOR SI A PORTALTOILOR

Plantatia ce urmeaza a fi infiintata cuprinde:- 8 ha piersic- 4 ha par- 4 ha capsun

SOIURI DE PIERSIC: - Springcrest- Cardinal- Collins

Portaltoiul franc de piersic este cel mai bun pentru cultura piersicului .

SOIURI DE PAR: - Favorita lui Clapp- Napoca- Williams

Portaltoiul folosit este gutuiul .

SOIURI DE CAPSUN: - - Pocahontas- Gorella- Senga Sengana

6

II.2. SCURTA DESCRIERE A SOIURILOR SI A PORTALTOILOR

PIERSICUL – fam.Rosaceae, subfam.Punoideae, genul Persica (vulgaris)

Piersica este un fruct foarte cautat de consumatori, atat ca fruct de desert cat si prelucrat in diferite moduri.Fructele contin zaharuri, acizi, substante pectice, vitamina C , vitamina A, vitaminele B1 si B2, precum si saruri minerale de fier,calciu,iod s.a. Sucul piersicilor, avand reactie alcalina, consituie un regulator in digestie,intrucat alimentele principale din hrana omului (painea, carnea, ouale) au reactie acida. De asemenea datorita continutului lor in fier, piersicile contribuie la refacerea hemoglobinei si a globulelor rosii din sange, fiind indicate in alimentatia persoanelor anemice si a acelora care sufera de dispepsii gastrice si hepatice.Piersicile sunt prin excelenta fructe de masa, solicitate pe piata interna si la export.Ele se preteza si pentru industrializare (compot, gem, dulceata).In raport cu celelalte specii pomicole, piersicul are o vigoare mijlocie si submijlocie..Capacitatea de productie a piersicului este mare, incepand sa fructifice din anul 3-4 de la plantare; realizeaza productii economice din anul 5-6.Longevitatea plantatiilor este de 12-20 de ani .

SpringcrestFructele mijlocii si supramijlocii, sferice, simetrice, trunchiate la capete, de culoare galben oranj, acoperit pe cea mai mare aprte cu rosu carmin viu. Pulpa de culoare galbena, fara infiltratii de rosu in jurul samburelui, este consistenta, fondanta la maturitate, suculenta cu gustul placut, de calitatae excelenta. Se maturizeaza la inceputul lunii iulie.

Cardinal Este un soi de baza in plantatiile pomicole industriale. Fructele sunt mijlocii, sferice, cu pielita groasa galben aurie pe partea umbrita si rosie cu dungi pe partea insorita. Culoarea rosie acopera cea mai mare parte din suprafata. Pulpa galbena aderenta. Fructele ingemanate sunt frecvente la acest soi. Recoltarea se face la mijlocul lunii iulie.Este un soi foarte productiv, sensibil la ger, rezistent la fainare, potrivit de rezistent la Taphrina.

CollinsEste un soi inclus in sortimentul nou de perspectiva. Fructele sunt de marime mijlocie, sferic-turtite, de culoare galben aurie pe partea umbrita, acoperita aproape in intregime cu rosu sangeriu, dungat cu rosu mai intens. Pulpa este galbena, neaderenta, putin rosie langa sambure, consistenta, dulce si armonios acidulata, aromata. Rezistenta fructelor la transport este buna. Se maturizeaza la mijlocul lunii iulie. Este un soi rustic, foarte productiv.

PORTALTOIUL:

In tara noastra, piersicul se altoieste in principal pe portaltoi franc de piersic si in masura mult mai mica, pe migdal si pe corcodus.Portaltoi franc de piersic are un sistem radicular bogat, si imprima pomilor o crestere uniforma si destul de viguroasa, fara ca acestia sa prezinte pieire prematura

7

PAR DE TOAMNA – fam.Rosaceae, subfam.Pomaideae, genul Pirus

Parul este o specie apreciata pentru potentialul productiv mare si pentru gustul foarte placut al fructelor. Acestea sunt mai dulci, mia suculente si mai fondante decat merele. Perele contin zaharuri, acizi, substante pectice, saruri minerale, vitamina C , vitamina A, vitaminele B si alte substante.ele se consuma in stare prospata, uscate sau prelucrate sub forma de compoturi, marmelade, cidru („perry” apreciat si utilizat destul de mult in tarile vest-europene) etc. Perele sunt in general mai sensibile la transport decat merele, se pastreaza mai putin si cu pierderi mai mari.

Perele au perioadă mai scurtă de maturare (doar câteva zile) şi trec mai repede în supramaturare decât merele, pulpa devenind mălăiaţă. O astfel de pulpă nu mai poate fi consumată. Capacitatea de păstrare a perelor este mai redusă decât a merelor, de aici şi lipsa fructelor pe piaţă în primăvară.Potentialul productiv 15-30 t/ha. Longevitatea plantatiilor este de circa 25-30 de ani in cazul altoirii pe gutui.

HAYDEEAObţinut la SCDP Cluj din hibridarea între Beurre Hardy x Beurre Six şi omologat în

anul 1993.Pomul este de vigoare mijlocie, fructifică predominant pe ţepuşe. Prezintă o tendinţă de

creştere bazitonă şi formează îm mod natural o coroană fusiform-piramidală. Intră din anul IV pe rod, este foarte productiv (40-50 t/ha) şi constant în fructificare, tolerant la ger, rapăn, Psylla şi Erwinia. Are afinitate bună cu gutuiul.

Fructele sunt mijlocii-mari (180-220 g), scurt piriforme, cu contur regulat, de culoare galbenă uşor rumenită pe partea însorită. Prezintă numeroase lenticele subcutanate, mici, de culoare închisă. Pedunculul este de lungime medie, gros şi prins vertical de fruct, uşor curbat şi măciucat la partea superioară. Pulpa este alb-gălbuie, consistentă, fermă, untoasă, fină, suculentă, dulce (9,7% zahăr), fin aromată. Destinaţia este consum în stare proaspătă sau industrializare (compoturi, gemuri, sucuri).

Maturitatea de recoltare - la sfârşitul lunii septembrie, se poate consuma până în luna noiembrie.

ANIVERSAREA fost obţinut la SCPPP Voineşti-Dâmboviţa, prin hibridarea soiurilor Decana de iarnă

x Curé, fiind omologat în 1974.Pomul de vigoare mare, fructifică predominant pe ţepuşe. Este soi autosteril. Are

afinitate bună cu toţi portaltoii, inclusiv gutuiul. Intră destul de repede pe rod, este productiv şi rezistent la ger.

Fructele sunt mari (200 g), piriform alungite, uşor asimetrice, adeseori cu gâtul puţin încovoiat, asemănătoare soiului Untoasă Bosc. Epicarpul este de culoare verde-gălbuie, bronzat acoperit aproape pe toată suprafaţa cu rugină fină, castanie, grosieră în regiunea calicială şi sub formă de puncte mari şi dese pe restul suprafeţei. Pedunculul este lung, mijlociu şi gros. Pulpa de culoare albă, fondantă, fină, taninoasă, fără sclereide, foarte suculentă, cu gustul dulce-vinuriu, răcoritor şi aromă plăcută, foarte bună pentru masă. Fructele rezistă bine la transport şi păstrare.

Maturitatea de recoltare - sfârşitul lunii septembrie. Se poate consuma până în octombrie-noiembrie.

HIGHLANDSoi american, obţinut din încrucişarea soiurilor Williams x Decana Comisiei, introdus

în cultură în anul 1974 iar la noi în ţară după 1975.Pomul este viguros dar intră destul de repede pe rod, este productiv, are afinitate bună

cu gutuiul.

8

Fructele sunt mari, conice, cu epicarp colorat în verde-gălbui marmorat cu rugină pe toată suprafaţa aspră la pipăit. Pedunculul este scurt şi gros. Pulpa albă-crem, densă, fondantă, cu sclreide puţine şi fine, suculentă, cu gust plăcut dulce vinuriu, aromată.

Maturitatea de recoltare: la sfârşitul lunii septembrie, consumându-se din octombrie până în decembrie.

PORTALTOIUL folosit pentru par este gutuiul franc.

CAPSUNUL – fam Rosaceae, subfam.Rosoideae, genul Fragaria (vesca)

Capsunul este un din speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit, datorita potentialului mare de productie , calitatii fructelor , continutului ridicat de vitamina C si de alte substante utile in alimentatie.Capsunul se numara, alaturi de cirese , printre primele fructe care ajung la maturitate in cursul anului (mai-iunie).Capsunul este o specie foarte precoce, producand fructe in primul an de la plantare, daca stolonii se planteaza in luna iulie.Are o talie redusa (15-40 cm), sub forma compacta sau rara, capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in sere sau solarii.

PocahontasPlanta este viguroasa, rasfirata cu talie inalta, formeaza numerosi stoloni violacei.Fructele mari (10g), de culoare rosie-inchisa, lucioase, conic alungite, uneori cu gat, uneori puternic latite si cu un sant pe partile laterale sau chiar costate. Varful fructului poate fi ascutit sau retezat oblic. Pulpa rosie intensa, cu o retea albicioasa, este consistenta, suculenta, cam acidulata, prezinta un gol mare in centru si este de buna calitate pentru masa, industrializare si congelare.Recoltare: timpurie, in prima decada a lunii iunie.

GorellaSoi olandez cu comportare foarte buna, atat in camp cat si in culturile protejate si fortate.Planta este viguroasa, cu numerosi stoloni, cu frunze inalte, verde-deschis. Inflorescentele, cu 2-3 axe secundare, sunt mai scurte decat frunzele.Fructele sunt mari , conice, usor alungite, unele au varful tesit, retezat, cu relief usor neregulat. Culoare rosie-vie, lucioase, cu achene mici si dese asezate pe conturul fructului.Caliciul se detaseaza usor.Pulpa rosie-portocalie, uniform colorata, este consistenta, dulce vinurie, intens aromata, superioara pentru masa si industrializare.Recoltare: prima decada a lunii iunie, mai putin esalonata ca Senga Sengana.

Senga SenganaSoi german foarte apreciat pentru industrializare.Planta, destul de viguroasa, formeaza stoloni putini. Fructele sunt mijlocii sau mici, sfero- conice, uneori cu varful latit,de culoare rosie-inchisa, uniforma cu luciu pronuntat. Caliciul este mic, alipit la baza fructului, dar se detaseaza foarte usor.Pulpa este rosie intensa, uniform colorata, cu golul central potrivit de mare, sau absent, consistenta, suculenta, usor acida, aromata, buna pentru masa si foarte buna pentru industrializare si congelare.Fructele din untimele reprize sunt prea mici, iar soiul este sensibil la putregaiul cenusiu(Botrytis cinerea). Recoltare: sfarsitul primei decade din iunie, la trei zile dupa Gorella.

9

III. SCHITA DE AMPLASARE A PARCELELOR

6m

2.5 ha

6m

1.25 ha

4m

1.25 ha

4m 4m

2.5 ha

1.25ha

6m

1.75 ha

4m

2.5 ha

4 m

2 ha

6m

▼N

10

ORGANIZAREA TERITORIULUI

Distantele de plantare la speciile ce urmeaza a fi folosite pentru infiintarea plantatiei sunt stabilite in functie de vigoarea soiului ales si de portaltoi.Piersic - D x d = 5 x 4 mPar - D x d = 5 x 4 mCapsun - D x d = 2 randuri de plante 0,25 x 0,2 pe brazde de 0,5m 100.000 pl/ha

Parcelele I, II, III - piersic Parcelele IV, V - par Parcelele VI, VII si VIII - capsun

Latimea parcelelor I, II, III = 100 m - 20 randuri piersic Lungimea parcelelor I, II, III = 250 m - ~ 62 pomi/rand piersic

S I = S II = S III = 100 x 250 = 25.000 m2

Latimea IV = 100 - 20 randuri parLungimea IV = 200 m - 50 pomi/rand par

SIV = 100 x 200 = 20.000 m2

Latimea V = 100 m - 20 randuri parLungimea V = 175 m - ~ 44 pomi/rand par

SV = 100 x 175 = 17.500 m2

Latimea parcelelor VI, VII si VIII = 100 mLungimea parcelelor VI, VII si VIII = 125 m

SVI = SVII = SVIII = 12.500 m2

S drumuri = 9.400 m2

11

III. PLAN DE PLANTARE

Nr. parcela

Supraf. (ha)

Supraf. pe soi

Soi / portaltoi% soi

Distanta de plantare (m)

Nr. pomiRezerva

3%Total pomiintre

randuripe rand la ha

in parcela

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

I 2.5 1.75 Springcrest 70 5 4 500 875 26 9010.75 Cardinal 30 5 4 500 375 11 386

Total / I 1287

II 2.5 1.5 Springcrest 60 5 4 500 750 23 7731 Cardinal 40 5 4 500 500 15 515

Total / II 1288

III 2.5 1.75 Collins 70 5 4 500 875 26 9010.75 Cardinal 30 5 4 500 375 11 386

Total / III 1287

TOTAL PIERSIC 3750 112 3862

V 2.5 1.5 Favorita lui Clapp 60 5 4 500 750 23 773

1 Williams 40 5 4 500 500 15 515Total / IV 1288

VI 2 1.4 Napoca 70 5 4 500 700 21 7210.6 Williams 30 5 4 500 400 12 412

Total / V 1133

TOTAL PAR 2350 71 2421

VII 1,392 0,974 Pocahontas 70 0,25 0,20 100mii 97400 2922 100362

0,418 Gorella 30 0,25 0,20 100mii 41800 1254 43054

Total / VII 143416

VII 1,392 0,556 Gorella 40 0,25 0,20 100mii 55600 1668 57268

0,836 Senga Sengana 60 0,25 0,20 100mii 83600 2508 86108

Total / VII

TOTAL CAPSUN 278400 8352 286752

12

IV. DEVIZ DE PREGATIRE A TERENULUI

Nr. crt.

Denumire lucrare U.M.Materiale ( t; kg; buc)

Manopera Utilaj (

ha.a.n.)Transport (

t/km)

1. Defrisat vegetatia existenta16 ha x 3,5 = 56 haan

ha 56

2. Greblat cioate16 ha x 3,5 = 56 haan

ha 56

3.Nivelarea terenului S 1500 + NT 4,2516 ha x 2.4 = 38.4 ha.a.n.

ha 38.4

4.Scarificat solul la 50cm cu 3 cutite de afanare16ha x 3,5=56 ha.a.n.

ha 56

5.

Desfundare manuala pe 1% din suprafata, in zone fara acces pentru utilaje (1800 mp)1800mp x 0,0357 = 64,26 Z.O.64,26 x150000 = 9639000lei

mp 64,26

6.

Fertilizare de baza- sulfat de amoniu 21% s.a. 100 kg x 100/21 = 476 kg/ha 16 ha x 476 kg - superfosfat 24% s.a. 200 kg x 100/24 = 833 kg/ha 16 ha x 833 kg- sare potasica 40% s.a. 250 kg x 100/40 = 625 kg/ha 16 ha x 625 kg

t

7.616

13. 328

10

7.

Incarcat gunoi de grajd din platforma neamenajata cu IPG 0,516ha x 40t = 720 t720t x 0,05 = 36 ha.a.n.36 x 2 mil = 72000000 lei

ha 36

8.

Transport ingrasaminte organice cu remorca720t x 5 km = 3600 t/km3600 x 50000 = 180000000 lei

t/km 3600

9.

Descarcat in camp gunoi de grajd din remorca sau camion720t x 0,074 =53.28 Z.O.53,28 x 150000 = 7992000 lei

t 53,28

10

Imprastiat ingrasaminte organice 40t/ha cu MIG518 ha x 0,93 = 16,74ha.a.n.16,74 x 2mil = 33480000 lei

ha 16,74

11.

Superfosfat 600 kg/ha600kg x 18ha= 10800 kg = 10,8t.s.br.10,8t x 750000/100 = 81000000 lei

t.s.br. 10,8

12.

Azotat de amoniu 300kg/ha300 x 18 = 5400kg =5,4t.s.br5400 x500000/100 = 27000000 lei

t.s.br. 5,4

13.

Sare potasica 300 kg/ha300 x 15 = 4500kg =4,5t.s.br4500 x 600000/100 = 27000000 lei

t.s.br. 4,5

14.

Sulfat de potasiu 300 kg/ha300 x 2,378 = 713,4kg = 0,7 t.s.br713 x 600000/100 = 4278000 lei

t.s.br. 0,7

13

15.

Lindatox 80 kg/ha80 x 18 = 1440kg=1,44t1440 x 100000 = 144000000lei

t 1,44

16.

Incarcat/descarcat ingrasaminte chimice si pesticid in saci(40kg) de 2-3 oriCantitate totala ingrasaminte chimice = 22,8t22,8t x 0,11 x 2 = 5,01 Z.O.5,01 x 150000 = 752400 lei

t 5,01

17.

Transport ingrasaminte chimice si pesticid cu camionul sau remorca22,8t x 5km = 114 t/km114 x 50000 = 5700000lei

t/km 114

18.

Imprastiat ingrasaminte chimice granulate si Lindatox, peste 500kg/ha18ha x 0,31=5,58 ha.a.n.5,58 x 2mil. = 1160000lei

ha 5,58

19.

Arat la 20cm, cu grapat U650+PP 3-3018ha x 1=18 ha.a.n.18 x 2mil. = 36000000lei

ha

20.

Discuit aratura, in cruce de 2 ori GD 3,218ha x 0,4 x 2 = 14,4 ha.a.n.14,4 x 2 mil. = 28800000lei

ha 14,4

21.

Nivelat teren dupa discuit NT 2,818ha x 0,48 = 8,64 ha.a.n.8,64 x 2mil. = 17280000lei

ha 8,64

22.Parcelarea 5ha/zi/om18ha : 5ha/zi/om = 3,6Z.O.3,6 x 150000 = 540000lei

ha 3,6

TOTAL 742.84 126,15 329,58 3714

V. DEVIZ DE PLANTARE

PIERSIC

Nr. crt.


Manopera Utilaj (

ha.a.n.)Transport (

t/km)1. Necesarul de material saditor

= 4752 + 140= 4892 pomibuc 4892

14

4892x 100000 = 489200000 lei

2.

Pichetat teren in vederea plantarii, teren plan9,512ha x 0,66= 6,2 Z.O.6,2x 150000 = 930000 lei

ha 6,2

3.

Necesar picheti 30% din numarul total de pomi30% x 4752 pomi= 1425 picheti

buc 1425

4.

Confectionat si ascutit picheti – lungimea pichetilor 1m; diametrul 2-3cm1,425 x 0,67= 0,95 Z.O.0,95 x 150000 = 142500 lei

mii buc

0,95

5.

Incarcat, transportat si descarcat picheti confectionati din crengi, transportati pana la 2-5km (0,77t) (cod 3384)0,77t x 0,370 = 0,28 Z.O.0,28 x 150000 =42735 lei

t 0,28

6.

Sapat gropi in teren desfundat cu burghiu cu diametrul de 60cm, cu MSG14752 gropi x 0,008 = 38 ha.a.n.38 x 2mil. = 76000000 lei

buc. gropi

38

7.Mranita – 5kg/groapa5kg x 4752= 23760kg = 23,7t23,7 x 50000 =11850000 lei

t 23.7

8.

Incarcat mranita in remorca si descarcat in camp, distanta de transport pana la 2 km (cod 3223)23,7t x 0,18= 4,2 Z.O.4,2 x 150000 = 630000 lei

t 4,2

9.

Transport material saditor pe distanta de 10km4892 pomi x 0,5kg = 2446kg = 2,4t2,4t x 10 km = 24t/km24 x 50000 = 1200000 lei

t/km 24

10

Sapat santuri de stratificare de 50/50cm- 48ml48 ml x 0,05 =2,4 Z.O.2,4 x 150000 = 360000lei

ml 2,4

11.

Stratificarea pomilor cu coroana in santuri gata facute4,8mii buc x 1,81 = 8,68 Z.O.8,68 x 150000 = 1302000lei

mii buc

8,68

12.

Fasonarea materialului saditor inainte de plantare4,892 x 1 = 4,892 Z.O.4,892 x 150000 = 733800lei

mii buc

4,89

13.

Facut mocirla si mocirlit pomii4,892 x 0,52= 2,542,54 x 150000 = 381000lei

mii buc

2,54

14.Repartizarea pomilor la gropi4,752 x 3,13 = 14,814,8x 150000 =2220000 lei

mii buc

14,8

15

15.

Plantat pomi obisnuit – lucrare completa4752 x 0,02 = 95,04 Z.O.95,04 x 150000 = 14256000lei

buc 95,04

16.

Transportat cu caruta apa in butoaie pe distanta de pana in 2 km4752 x 10 l =47520 l = 47,5 t47,5t x 0,3 = 14,2514,24 x 150000 = 2137500lei

t 14,24

17.

Udarea pomilor dupa plantare cu cate 10 l apa4752 x 0,01 =47,547,5 x 150000 = 7125000 lei

nr. pomi

47,5

TOTAL 201,72 38 24

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.

Materiale U.M. Cantitate

1. Material saditor buc 4892

2. Picheti buc 1425

3. Mranita t 23,7

4. Apa pentru udat t 47,5

PAR

16

Nr. crt.


Manopera Utilaj (

ha.a.n.)Transport (

t/km)

1.

Necesarul de material saditor = 2376 +70 = 2446 pomi2446x 100000 = 244600000 lei

buc 2446

2.

Pichetat teren in vederea plantarii, teren plan4,7 ha x 0,66= 3,1Z.O.3,1 x 150000 = 465000 lei

ha 3,1

3.

Necesar picheti 30% din numarul total de pomi30% x 2376 pomi= 712picheti

buc 712

4.

Confectionat si ascutit picheti – lungimea pichetilor 1m; diametrul 2-3cm0,712 x 0,67= 0,47 Z.O.0,47 x 150000 = 70500 lei

mii buc

0,47

5.

Incarcat, transportat si descarcat picheti confectionati din crengi, transportati pana la 2-5km (0,25t) (cod 3384)0,25t x 0,370 = 0,093 Z.O.0,093 x 150000 =13875 lei

t 0,093

6.

Sapat gropi in teren desfundat cu burghiu cu diametrul de 60cm, cu MSG12376 gropi x 0,008 = 19 ha.a.n.19 x 2mil. = 38000000 lei

buc. gropi

19

7.

Mranita – 5kg/groapa5kg x 2376= 11880kg = 11,88 t11,88 x 50000 =594000 lei

t 11,88

8.

Incarcat mranita in remorca si descarcat in camp, distanta de transport pana la 2 km (cod 3223)11,88 t x 0,18=2,13 Z.O.2,13x 150000 = 319500 lei

t 2,13

9.

Transport material saditor pe distanta de 10km2446 pomi x 0,5kg = 1223kg =1,223 t1,223 tx 10 km =12,23 t/km12,23x 50000 = 611500 lei

t/km 12,23

10

Sapat santuri de stratificare de 50/50cm- 24,4ml24,4 ml x 0,05 = 1,22 Z.O.1,22 x 150000 = 183000 lei

ml 1,22

11.

Stratificarea pomilor cu coroana in santuri gata facute2,4mii buc x 1,81 =4,34Z.O 4,34x 150000 = 651000lei

mii buc

4,34

12.

Fasonarea materialului saditor inainte de plantare2,446 x 1 = 2,446 Z.O.2,446 x 150000 = 366900lei

mii buc

2,446

13.

Facut mocirla si mocirlit pomii2,446 x 0,52= 1,271,27 x 150000 = 190500lei

mii buc

1,27

14.Repartizarea pomilor la gropi2,376 x 3,13 = 7,47,4 x 150000 =1110000 lei

mii buc

7,4

15. Plantat pomi obisnuit – lucrare completa

buc 47,56

17

2376x 0,02 = 47,56 Z.O.47,56 x 150000 =7134000 lei

16.

Transportat cu caruta apa in butoaie pe distanta de pana in 2 km2376 x 10 l = 23760 l = 23,723,7t x 0,3 =7,117,11 x 150000 = 1066500 lei

t 7,11

17.

Udarea pomilor dupa plantare cu cate 10 l apa2376 x 0,01 = 23,7623,76 x 150000 = 3562500 lei

nr. pomi

23,75

TOTAL 100,889 19 12,23

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.



2. Picheti buc 712

3. Mranita t 11,88


CAPSUN

Nr. crt.


Manopera Utilaj (

ha.a.n.)Transport (

t/km)

18

1.

Necesarul de material saditor = 278400+8352 = 286752buc286752x 2500 = 716880000 lei

buc

286752

2.Deschis gropi pentru plantare2,78 x 0,4 = 1,08ha.a.n1,08x 2mil. = 2160000lei

ha 1,08

3.

Mranita – 0,34kg/planta0.34kg x 278400= 94656kg =94.65 t94.65 x 50000 = 4732800lei

t 94.656

4.

Incarcat mranita in remorca si descarcat in camp, distanta de transport pana la 2 km (cod 3223)94.65 t x 0,18=17 Z.O.17 x 150000 = 2550000 lei

t 17

5.

Transport material saditor pe distanta de 10km286752 : 20 = 14337kg = 14.33t14.33 tx 10 km = 143.3t/km143.3 x 50000 =7165000 lei

t/km 143,3

6


ml 2,46

7.

Stratificarea materialului saditor in santuri gata facute286.7mii buc x 1,81 = 518.9 Z.O.518.9x 150000 =77835000 lei

mii buc

518,9

8.Mulcitul capsunilor2.78x8.33=23.15 Z.O.23.15X150000=3472500

ha 23,15

9.

Fasonarea materialului saditor inainte de plantare286.7x 1 = 286.7 Z.O.286.7 x 150000 = 43005000lei

mii buc

286,7

10.

Facut mocirla si mocirlit materialul saditor286.7x 0,52=149149 x 150000 =22350000 lei

mii buc

149

11.

Repartizarea arbustilor la groapa278.4x 3,13 = 871.4871.4 x 150000 = 130710000 lei

mii buc

871,4

12.Plantat capsun278.4 x 2,35 = 654.2654.2 x 150000 =98136000lei

mii buc

654,2

13.

Transportat cu caruta apa in butoaie pe distanta de pana in 2 km278400 x 2 l = 556800 l = 556.8 t556.8 t x 0,3 = 116.9116.9 x 150000 = 17535000lei

t 116,9

14.

Udarea dupa plantare cu cate 2 l apa (cod 2347)2.78 x 4,00 =11.1211,12 x 150000 = 1668000 lei

ha 11,12

TOTAL 2650,56 1.08 143.3

19

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.



2. Mranita t 94,65


VI. DEVIZ DE INTRETINERE ANUL I

PIERSIC

20

Nr. crt.


Manopera(Z.O.)

Utilaj ( ha.a.n.)

Transport ( t/km)

1.

Rezerva pentru completarea golurilor5% x 4752 = 238+ 3% x 238 = 245pomi245 x 100000 = 24500000 lei

buc 245

2.

Transport material saditor pe distanta de 10km245 pomi x 0,5kg = 122.5kg = 0,120,12t x 10 km = 1.2/km1,2 x 50000 =60000 lei

t/km 1,2

3.

Sapat santuri de stratificare de 50/50cm- 2,4ml2,4 ml x 0,05 = 0,12Z.O.0,12 x 150000 =18000 lei

ml 0,12

4.

Stratificarea pomilor cu coroana in santuri gata facute0,245 mii buc x 1,81 = 0,44Z.O.0,44 x 150000 = 66000 lei

mii buc

0,44

5.Necesar apa pentru tratament fitosanitar1l/pom x 4752 pomi = 4752 l

mii l 4,752

6.

Oleoekalux 1,5% ; 1 l solutie/pom71,2 litri Oleoekalux71,2 x 100000 = 7120000lei

l 71,2

7.

Transportat apa pentru preparat solutie la dist de 1-2 km cu RCU-44,8 t x 0,09=0,430,43 x 2mil.=860000 lei

t 0,43

8.Pregatirea solutiei4,752 x 0,1=0,480,48x 150000 =72000 lei

mii l 0,48

9.

Tratament fitosanitar in timpul repausului4,8 x 4,16 = 20 Z.O.20 x 150000 = 3000000 lei

mii l 20

10.Sapat pentru completat goluri245 x 0,1=24,524,5 x 150000=3675000

buc 24,5

11.

Fasonarea materialului saditor inainte de plantare0,245 x 1 = 0,245Z.O.0,245x 150000 = 367501 lei

mii buc

0,245

12.

Facut mocirla si mocirlit pomii0245 x 0,52= 0,120,12x 150000 = 18000 lei

mii buc

0,12

13.Repartizarea pomilor la gropi0,245x 3,13 = 0,770,77x 150000 = 115500 lei

mii buc

0,77

14.

Plantat pomi obisnuit – lucrare completa245x 0,02 = 4,9 Z.O.4,9 x 150000 = 735000 lei

buc 4,9

15.

Transportat cu caruta apa in butoaie pe distanta de pana in 2 km245 x 10 l = 2450 l = 2,4 t2,4 t x 0,3 = 0,720,72 x 150000 = 108000 lei

t 0,72

16. Udarea pomilor dupa plantare cu cate 10 l apa

nr. pomi

2,45

21

245 x 0,01 = 2,452,45 x 150000 = 439500 lei

17.Taierea vergii4,75 x 2,08 =9,889,88 x 150000 = 1488000lei

mii buc

9,88

18.

Discuit in livada de 2 ori in cursul vegetatieiSuprafata lucrata mecanizat = 80% din suprafata cultivata = 76096mp =7,6ha7,6 x 0,5 =3,8ha.a.n.3,8 x 2mil = 7600000lei x 2 = 15200000lei

ha 7,6

19.

Prasit cu sapa intre pomi de 4 ori in timpul vegetatieiSuprafata lucrata manual = 20% din suprafata cultivata = 19024mp19 mii mp x 1,56 = 29,6Z.O29,6 x 150000 = 4440000lei x 4 = 17760000 lei

mii mp

29,6

20.

Cultivatie totala de 2 ori in timpul vegetatiei, cu CPU 4,2 pe suprafata de 7,6 ha7,6 ha x 0,35 = 2,66ha.a.n. x 2 = 5,32 ha.a.n5,32 x 2 mil = 10640000 lei

ha 5,32

21.Taieri in verde 4,75 x 2,06 = 9,89,8 x 150000 =1470000lei

mii pomi

9,8

22.

Adunat in gramezi ramuri rezultate in urma taierilor9,5 ha x 0,067 = 0,63 Z.O.0,63 x 150000 =94500 lei

ha 0,63

23.

Incarcat ramuri taiate din gramezi, in remorca si descarcat la 1 km2,5 t x 1,275 = 3,183,18 x 150000 = 478125 lei

t 3,18

24.

Deschis/ inchis rigole pentru irigatie de 3 ori, cu CCPT+rarita, pe latimea de 2,8 m9,5 ha x 0,4 =3,8 ha.a.n. x 3 = 11,4x 2 = 22,822,8 x 2mil =45600000lei

ha 22,8

25.

Irigat prin brazde de 3 ori9,5ha x 3,32 =31,54 x 3 = 94,6 Z.O.94,6x 150000 = 14193000lei

ha 94,6

26.

Protectie fitosanitara + fertilizare foliara de 3 ori in cursul vegetatiei + unul dupa caderea frunzelorPrimavara:Captadin 0,25% 11,8 kgTalstar 0,04 % 1.9 kgVara (2 tratamente):Metoben 0,07% 3.3 kg x 2Carbetox 0,3% 28.5 kg x 2Dupa caderea frunzelor:Turdacupral 0,2% 9.5 kgTOTAL pesticide = 58.35 kg58.35 x 100000 = 5835000lei

Kg 58,35

27.

Fertilizant foliar:Megafol 0,3% 14.25 l x 3 =42.75 litri42.75 x 100000 = 4275000 lei

l 42,75

28.

Necesar apa pentru prepararea solutiilor4752 l x 4 tratamente = 19008 litri =19

mii l 19

29. Transportat apa pentru t 1,71

22

preparat solutie la dist de 1-2 km cu RCU-419 t x 0,09=1,711,71 x 2mil.=3420000 lei

30.Pregatirea solutiei19 x 0,1=1,91,9 x 150000 = 285000 lei

mii l 1,9

31.Stropit cu vermorelul de 20l19 x 1,25 = 23,7523,75 x 150000 = 3562500lei

mii l 23,75

TOTAL 119.28 37.86 1.2

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.



2. Apa pentru tratamente mii l 19

3. Oleoekalux 1,5% l 71.25

4. Pesticide kg 58.35

5. Megafol 0,3% l 42.75

6. Apa pentru udat mii l 2.45

PAR

Nr. crt.


Manopera(Z.O.)

Transport ( t/km)

1.

Rezerva pentru completarea golurilor5% x2376= 119+ 3% x119= 122 pomi122x 100000 = 9600000 lei

buc 122

2. Transport material saditor pe distanta de 10km122 pomi x 0,5kg = 61kg = 0,061 t

t/km 0,61

23

0,061 x 10 km = 0,61t/km0,61 x 50000 = 30500 lei

3.

Sapat santuri de stratificare de 50/50cm1,22ml1,22 ml x 0,05 = 0,061Z.O.0,061 x 150000 = 9150 lei

ml 0,061

4.

Stratificarea pomilor cu coroana in santuri gata facute0122 mii buc x 1,81 = 0,22Z.O.0,22x 150000 = 33000 lei

mii buc

0,22

5.Necesar apa pentru tratament fitosanitar1l/pom x 2376 pomi = 2376 l

mii l 2,376

6.

Oleoekalux 1,5% ; 1 l solutie/pom36 litri Oleoekalux36 x 100000 = 3600000

l 36

7.

Transportat apa pentru preparat solutie la dist de 1-2 km cu RCU-42.4 t x 0,09=0,210,21x 2mil.=420000 lei

t

8.Pregatirea solutiei2.4mii l x 0,1=0.240,24 x 150000 = 36000 lei

mii l 0.24

9.

Tratament fitosanitar in timpul repausului2.4mii l x 4,16 =1010 x 150000 =1500000lei

mii l 10

10.Sapat pentru completat goluri122 x 0,1=12,212,2 x 150000=1830000 lei

buc 12,2

11.

Fasonarea materialului saditor inainte de plantare0,122 x 1 = 0,122 Z.O.0,122 x 150000 = 18300 lei

mii buc

0,122

12.

Facut mocirla si mocirlit pomii0,122 x 0,52= 0,060,06x 150000 = 9000 lei

mii buc

0,06

13.Repartizarea pomilor la gropi0,122x 3,13 = 0,40, 4x 150000 = 60000lei

mii buc

0,4

14.

Plantat pomi obisnuit – lucrare completa122x 0,02 = 2,44 Z.O.2,44 x 150000 = 366000 lei

buc 2,44

15.

Transportat cu caruta apa in butoaie pe distanta de pana in 2 km122 x 10 l = 1220 l = 1,22 t1,22 t x 0,3 = 0,360,36x 150000 = 54000 lei

t 0,36

16.

Udarea pomilor dupa plantare cu cate 10 l apa122x 0,01 = 1,221,22 x 150000 = 183000 lei

nr. pomi

1,22

17.Taierea vergii2,376 x 2,08 =4,944,94 x 150000 = 741000lei

mii buc

4,94

18.

Discuit in livada de 2 ori in cursul vegetatieiSuprafata lucrata mecanizat = 80% din suprafata cultivata = 38048mp =3,8ha3,8 x 0,5 =1,9 ha.a.n. x 2 = 3,83,8 x 2mil = 7600000 lei

ha

19. Prasit cu sapa intre pomi de 4 ori in timpul vegetatiei

mii mp

59,2

24

Suprafata lucrata manual = 20% din suprafata cultivata =9512mp9,5 mii mp x 1,56 = 14,8 x 4 = 59,2 Z.O.59,2 x 150000 = 8880000lei

20.


ha

21.

Taieri in verde 2.376 x 2,06 = 4,84,8 x 150000 =720000 lei

mii pomi

4,8

22.

Adunat in gramezi ramuri rezultate in urma taierilor4,7ha x 0,067 = 0,31Z.O.0,31 x 150000 =46500 lei

ha 0,31

23.

Incarcat ramuri taiate din gramezi, in remorca si descarcat la 1 km1 t x 1,275 = 1,2751,275 x 150000 = 191250 lei

t 1,275

24.

Deschis/inchis rigole pentru irigatie de 3 ori, cu CCPT+rarita, pe latimea de 2,8 m4,7 ha x 0,4 = 1,88 ha.a.n. x 3 = 5.64 x 2 =11,2811,28 x 2mil =22560000 lei

ha

25.

Irigat prin brazde de 3 ori4,7ha x 3,32 = 15.6 x 3 = 46,8 Z.O. 46,8 x 150000 = 7020000 lei

ha 46,8

26.

Protectie fitosanitara + fertilizare foliara de 2 ori in cursul vegetatiei + unul dupa caderea frunzelorPrimavara :Captadin 0,25% 6 kgTalstar 0,04 % 0.95 kgVara:Metoben 0,07%x2= 3.36 kg Carbetox 0,3%x2=14.4 kg Dupa caderea frunzelor:Turdacupral 0,2% 4.8 kgTOTAL pesticide = 29.5 kg29.5 x 100000 = 2950000lei

Kg 29.5

27.

Fertilizant foliar:Megafol 0,3% 7.2 l x 2 = 14.4 litri14.4 x 100000 = 1440000lei

l 14.4

28.

Necesar apa pentru prepararea solutiilor 2376 l x 3 tratamente = 7128 litri = 7.1t

mii l 7.1

29.

Transportat apa pentru preparat solutie la dist de 1-2 km cu RCU-47.1 t x 0,09= 0,60,6 x 2mil.=1200000 lei

t

30.Pregatirea solutiei7.1 x 0,1= 0,7 07 x 150000 =105000 lei

mii l 0,7

31.Stropit cu vermorelul de 20l7.1 x 1,25 =8.98.9x 150000 = 1335000lei

mii l 8.9

TOTAL 154,25 0,61

25

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.



2. Apa pentru tratamente mii l 9,5

3. Oleoekalux 1,5% l 36

4. Pesticide kg 29.5

5. Megafol 0,3% l 14.4

6. Apa pentru udat mii l 1,22

CAPSUN

Nr. crt.


Manopera (Z.O.)

Utilaj ( ha.a.n.)

Transport ( t/km)

1.

Rezerva pentru completarea golurilor5% x 23896 = 1195 + 3% x 1195 = 1231plante1231 x 25000 = 30775000 lei

buc 1231

2.

Transport material saditor pe distanta de 10km1231 : 20 = 61,5kg = 0,060,06t x 10 km = 0,6 t/km0,6 x 50000 = 30775 lei

t/km 0,6

3.


ml 0,12

26

4.

Stratificarea materialului saditor in santuri gata facute1,231 mii buc x 1,81 = 2,2 Z.O.2,2 x 150000 = 334216,5 lei

mii buc

2,2

5.

Necesar apa pentru tratament fitosanitar0,5l/arbust x 23896 = 11948 l = 11,9mii l

mii l 11,9

6.

Oleoekalux 1,5% ; 0,5 l solutie/pom179 litri Oleoekalux179 x 100000 = 17900000 lei

l 179

7.


t 1,07

8.Pregatirea solutiei11,9mii l x 0,1=1,191,19 x 150000 = 178500 lei

mii l 1,19

9.

Tratament fitosanitar in timpul repausului11,9 x 4,16 = 49,549,5 x 150000 = 7425600 lei

mii l 49,5

10.Sapat pentru completat goluri1,231 x 5,71=7,037,03 x 150000=1054351,5 lei

mii gropi

7,03

11.


mii buc

1,231

12.

Facut mocirla si mocirlit arbustii1,231 x 0,52= 0,640,64 x 150000 = 96018 lei

mii buc

0,64

13.

Repartizarea arbustilor la gropi1,231 x 3,13 = 3,853,85 x 150000 = 577954,5 lei

mii buc

3,85

14.Plantat zmeur1,231 x 2,35= 2,89 Z.O.2,89 x 150000 = 433927,5 lei

mii buc

2,89

15.


t 1,8

16.

Udarea arbustilor dupa plantare cu cate 5 l apa1231 x 0,01 =12,3112,31 x 150000 = 1846500 lei

nr. pomi

12,31

17.

Prasit cu prasitoarea in plantatia de zmeur, de 4 ori in vegetatieSuprafata prasita = 80% din suprafata cultivata = 23896mp =2,4 ha2,4 x 1,1 =2,64 ha.a.n. x 4 = 10,56 Z.O.10,56 x 150000 = 1584000 lei

ha 10,56

18.

Irigat prin aspersiune de 4 ori2,99ha x 2,78 = 8,3 x 3 = 33,2 Z.O.33,2 x 150000 = 4982316lei

ha 33,2

19. Protectie fitosanitara + fertilizare foliara de 2 ori in cursul vegetatiei + unul dupa caderea frunzelorPrimavara:Captadin 0,25% 29,87 kgTalstar 0,04 % 4,8 kg

Kg 102

27

Vara:Metoben 0,07% 8,4 kg Carbetox 0,3% 35,8 kg Dupa caderea frunzelor:Turdacupral 0,2% 23,9 kgTOTAL pesticide = 102 kg102 x 100000 = 10200000lei

20.

Fertilizant foliar: Megafol 0,3% 35,8 l x 2 = 71,6 litri71,6 x 100000 = 7160000 lei

l 71,6

21.

Necesar apa pentru prepararea solutiilor11,948 l x 3 tratamente = 35844 litri = 35,8t

mii l 35,8

22.


t 3,2

23.Pregatirea solutiei35,8 x 0,1=3,583,58 x 150000 = 537000 lei

mii l 3,58

24.Stropit cu vermorelul de 20l35,8 x 1,25 = 44,75 Z.O.44,75 x 150000 = 6712500lei

mii l 44,75

TOTAL 174,85 4,27 0,6

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.




3. Oleoekalux 1,5% l 179

4. Pesticide kg 102

5. Megafol 0,3% l 71,6


28

VII. DEVIZ DE INTRETINERE ANUL II

PIERSIC

Nr. crt.


Manopera(Z.O.)

Utilaj ( ha.a.n.)

Transport ( t/km)

1.

Rezerva pentru completarea golurilor3% x 4752 = 142 + 3% x 142 = 146 pomi146 x 100000 = 14600000lei

buc 146

2.

Transport material saditor pe distanta de 10km146 pomi x 0,5kg = 73 kg = 0,073 t0,073t x 10 km = 0,73 t/km0,73 x 50000 = 36500 lei

t/km 0,73

3.

Sapat santuri de stratificare de 50/50cm- 1,46 ml1,46 ml x 0,05 = 0,073Z.O.0,073 x 150000 = 10950 lei

ml 0,073

4.

Stratificarea pomilor cu coroana in santuri gata facute0,146 mii buc x 1,81 = 0,3 0,3 x 150000 = 47784 lei

mii buc

0,3

5.

Necesar apa pentru tratament fitosanitar in uscat: 600 l/ha600 l/ha x 9,5 ha = 5700 l = 5,7 mii l

mii l 5,7

6.Oleodiazol 1,5% ; 85,5 litri Oleodiazol85,5 x 100000 = 8550000lei

l 85,5

7.


t 0,5

8. Pregatirea solutiei mii l 0,57

29

5,7 x 0,1=0,570,57 x 150000 = 85500 lei

9.

Stropit in livada cu 600 l/ha, cu MPSP 3009,5 ha x 1,37 = 13 ha.a.n.13x 2 mil. = 26000000 lei

ha 13

10.Sapat pentru completat goluri146 x 0,1=14,614,6 x 150000=2190000

buc 14,6

11.


mii buc

0,146

12.

Facut mocirla si mocirlit pomii0,146 x 0,52= 0,070,07 x 150000 = 11500 lei

mii buc

0,07

13.Repartizarea pomilor la gropi0,146 x 3,13 = 0,450,45 x 150000 = 67500 lei

mii buc

0,45

14.

Plantat pomi obisnuit – lucrare completa146 x 0,02 = 2,92 Z.O.2,92 x 150000 = 438000 lei

buc 2,92

15.


t 0,4

16.

Udarea pomilor dupa plantare cu cate 10 l apa146 x 0,01 = 1,461,46 x 150000 = 219000 lei

nr. pomi

1,46

17.

Taieri de formare la piersic, anul II4,752 x 2,22 = 10,5 Z.O.10,5 x 150000 = 1575000lei

mii pomi

10,5

18.Taieri in verde4,752 x 2,59 = 12,3 Z.O.12,3 x 150000 = 1845000 lei

mii pomi

12,3

19.

Strangerea in gramezi a ramurilor taiate (de 2 ori)9,5 ha x 1,25 = 11,9 Z.O. x 2 = 23,823,8x 150000 = 3570000 lei

ha 23,8

20.

Incarcat ramuri taiate din gramezi, in remorca si descarcat la 1 km (de 2 ori)5 t x 1,275 = 6,37 Z.O. x 2 = 12,7512,75 x 150000 = 1912500 lei

t 12,75

21.

Discuit in livada de 2 ori in cursul vegetatieiSuprafata lucrata mecanizat = 80% din suprafata cultivata = 76100mp =7,6ha7,6 x 0,5 =3,8 ha.a.n.3,8 x 2mil = 7600000lei x 2 = 15200000lei

ha 7,6

22.

Prasit cu sapa intre pomi de 4 ori in timpul vegetatieiSuprafata lucrata manual = 20% din suprafata cultivata = 19024mp19 mii mp x 1,56 = 29,6Z.O29,6 x 150000 = 4440000lei x 4 =17760000 lei

mii mp

29,6

30

23.


ha 5,32

24.

Deschis/ inchis rigole pentru irigatie de 3 ori, cu CCPT+rarita, pe latimea de 2,8 m9,5 ha x 0,4 =3,8 ha.a.n. x 3 = 11,4 x 2 = 22,822,8 x 2mil =45600000lei

ha 22,8

25.

Irigat prin brazde de 3 ori9,5x 3,32 = 31,5x 3 =94,5Z.O.31,5 x 150000 = 4725000lei

ha 94,5

26.

Protectie fitosanitara + fertilizare foliara de 4 ori in cursul vegetatiei + unul dupa caderea frunzelorPrimavara ( 2 tratamente):Captadin 0,25% 21,3 kg x 2Talstar 0,04 % .3,4kg x2Vara (2 tratamente):Metoben 0,07% 6kg x 2Carbetox 0,3% 25,6 kg x 2Dupa caderea frunzelor:Turdacupral 0,2% 11,6kgTOTAL pesticide = 124 kg124 x 100000 = 12400000lei

Kg 124

27.

Fertilizant foliar: x3Cropmax 0,3% 25,65 x 3 = 77 litri77 x 100000 = 7700000 lei

l 77

28.

Necesar apa pentru prepararea solutiilor900 l/ha – in vegetatie x4600 l/ha – dupa caderea frunzelor x1Cantitate totala apa = 4200 l/ha x 9,5ha = 39900 l

mii l 39,9

29.

Transportat apa pentru preparat solutie la dist de 1-2 km cu RCU-439,9 t x 0,09=3,63,6x 2mil.=7200000 lei

t 3,6


mii l 3,99

31.

Stropit in livada cu 600 l/ha, cu MPSP 3009,5 ha x 1,37 = 13 ha.a.n.13 x 2 mil. = 26000000 lei

ha 13

32.

Stropit in livada cu norma de 900 l/ha, cu MST 900, de 4 ori in vegetatie9,5 ha x 0,56 =5,32 ha.a.n. x 4 = 21,28 21,28x 2 mil. = 4256000 lei

ha 25,5

TOTAL 176,43 91,32 0,73

31

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.




3. Oleodiazol 1,5% l 85,5

4. Pesticide kg 124

5. Cropmax 0,3% l 77


PAR

Nr. crt.


Manopera(Z.O.)

Utilaj ( ha.a.n.)

Transport ( t/km)

1.

Rezerva pentru completarea golurilor3% x2376 = 71 + 3% x 71 = 74 pomi74x 100000 = 700000lei

buc 74

2.

Transport material saditor pe distanta de 10km74 pomi x 0,5kg = 37 kg = 0,037 t0,037t x 10 km = 0,37 t/km0,29 x 50000 = 14500 lei

t/km 0,37

3.

Sapat santuri de stratificare de 50/50cm- 0,74 ml0,74 ml x 0,05 = 0,037 Z.O.0,037 x 150000 = 5550 lei

ml 0,037

4.

Stratificarea pomilor cu coroana in santuri gata facute0,074 mii buc x 1,81 = 0,1 Z.O.0,1 x 150000 = 15747 lei

mii buc

0,1

5.

Necesar apa pentru tratament fitosanitar in uscat: 600 l/ha600 l/ha x 4,7 ha = 2820 l = 2,8 mii l

mii l 2,8

6.Oleodiazol 1,5% ; 42,4 litri Oleodiazol42,4 x 100000 = 4240000 lei

l 42,4

7.


t 0,25


mii l 0,28

9. Stropit in livada cu 600 l/ha, cu MPSP 3004,7 ha x 1,37 = 6,4 ha.a.n.

ha 6,4

32

6,4 x 2 mil. = 12800000 lei

10.Sapat pentru completat goluri74 x 0,1=7,47,4x 150000=1110000

buc 7,4

11.


mii buc

0,074

12.

Facut mocirla si mocirlit pomii0,074 x 0,52= 0,040,04 x 150000 = 6000 lei

mii buc

0,04

13.Repartizarea pomilor la gropi0,074 x 3,13 = 0,230,23 x 150000 = 34500lei

mii buc

0,23

14.

Plantat pomi obisnuit – lucrare completa74 x 0,02 = 1,48 Z.O.1,48 x 150000 = 222000 lei

buc 1,48

15.

Transportat cu caruta apa in butoaie pe distanta de pana in 2 km74 x 10 l = 740 l = 0, 74 t0, 74 t x 0,3 = 0,220,22 x 150000 = 33000 lei

t 0,22

16.

Udarea pomilor dupa plantare cu cate 10 l apa74 x 0,01 = 0, 740, 74 x 150000 = 111000 lei

nr. pomi

0, 74

17.

Taieri de formare la par, anul II2,376 x 1,51 = 3,6 Z.O.3,6 x 150000 = 540000 lei

mii pomi

3,6

18.Taieri in verde2,376 x 2,59 = 6,2Z.O.6,2x 150000 =930000lei

mii pomi

6,2

19.

Strangerea in gramezi a ramurilor taiate (de 2 ori)4,7 ha x 1,25 = 5,9 Z.O. x 2 =11,811,8 x 150000 = 1770000 lei

ha 11,8

20.

Incarcat ramuri taiate din gramezi, in remorca si descarcat la 1 km (de 2 ori)2,5 t x 1,275 = 3,2Z.O. x 2 = 6,46,4 x 150000 = 960000 lei

t 6,4

21.

Discuit in livada de 2 ori in cursul vegetatieiSuprafata lucrata mecanizat = 80% din suprafata cultivata = 380486mp =3,8ha3,8 x 0,5 =1,9 ha.a.n. x 2 = 3,83,8 x 2mil = 7600000 lei

ha 3,8

22.

Prasit cu sapa intre pomi de 4 ori in timpul vegetatieiSuprafata lucrata manual = 20% din suprafata cultivata = 9512mp9,5mii mp x 1,56 = 14,8 x 4 = 59,2 Z.O.59,2 x 150000 = 8880000lei

mii mp

59,2

23.


ha 2,66

24. Deschis/inchis rigole pentru irigatie de 3 ori, cu CCPT+rarita, pe latimea de 2,8 m

ha 11,28

33

4,7 ha x 0,4 = 1,88 ha.a.n. x 3 = 5,64 x 2 = 11,2811,28 x 2mil =22560000 lei

25.

Irigat prin brazde de 3 ori4,7ha x 3,32 = 15,6 x 3 = 46,8 Z.O.46,8 x 150000 = 7020000lei

ha 46,8

26.

Protectie fitosanitara + fertilizare foliara de 3 ori in cursul vegetatiei + unul dupa caderea frunzelorPrimavara:Captadin 0,25% 10,8 kg Talstar 0,04 % 1,7kgVara (2 tratamente):Metoben 0,07% 3 kg x 2Carbetox 0,3% 12.9 kg x 2Dupa caderea frunzelor:Turdacupral 0,2% 5,7kgTOTAL pesticide = 50kg50 x 100000 = 5000000lei

Kg 50

27.

Fertilizant foliar: x3Cropmax 0,3% 10 l x 3 = 30 litri30 x 100000 = 3000000 lei

l 30

28.

Necesar apa pentru prepararea solutiilor900 l/ha – in vegetatiex3600 l/ha – dupa caderea frunzelor x1Cantitate totala apa = 3300 l/ha x 4,7 ha = 15510 l

mii l 15,51

29.

Transportat apa pentru preparat solutie la dist de 1-2 km cu RCU-415,51t x 0,09=1,41,4x 2mil.=2800000 lei

t 1,4

30.Pregatirea solutiei15,51x 0,1=1,61,6 x 150000 = 240000 lei

mii l 1,6

31.

Stropit in livada cu 600 l/ha, cu MPSP 3004,7 ha x 1,37 = 6,4 ha.a.n.6,4 x 2 mil. = 12800000 lei

ha 6,4

32.

Stropit in livada cu norma de 900 l/ha, cu MST 900, de 4 ori in vegetatie4,7 ha x 0,56 = 2,63 ha.a.n. x 3 = 7,97,9 x 2 mil. = 15800000lei

ha 7,9

TOTAL 146,2 40,09 0,37

NECESAR MATERIALE

Nr. crt.




3. Oleodiazol 1,5% l 42,3

34

4. Pesticide kg 50

5. Cropmax 0,3% l 30


VIII. DEVIZ CENTRALIZATOR

Nr. crt.

Denumire lucrareManopera

(Z.O.) Utilaj

( ha.a.n.)Transport

( t/km)

1. Pregatirea terenului 126,15 329,58 3714

2. Plantare piersic 201,72 38 24

3. Plantare par 100,889 19 12,23

4. Plantare capsun 2650,56 1,08 143,3

5. Intretinere piersic anul I 119,28 37,86 1,2

6. Intretinere par anul I 154,25 18,55 0,61

7. Intretinere capsun anul I 174,85 4,27 0,6

8. Intretinere piersic anul II 176,43 91,32 0,73

9. Intretinere par anul II 146,2 40,09 0,37

TOTAL 3850,33 579,75 3897,04

35

IX. BIBLIOGRAFIE

1. Hoza D., Chira Lenuta Indrumator pentru intocmirea proiectului de an privind infiintarea si intretinerea unei plantatii pomicole superintensive, Bucuresti, 2002

2. Hoza D. Pomologie, Editura Prahova, 2000

3. Teodorescu St. si colab. Oenoclimatul Romaniei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987

4. Chira Lenuta Cultura arbustilor fructiferi, Editura M.A.S.T. Bucuresti, 2000

*** Note de curs pomologie

36

24563403-proiect-pomologie

Documents