239617227 fituici pentru test la dreptul muncii conspecte md

8/20/2019 239617227 Fituici Pentru Test La Dreptul Muncii Conspecte Md

1/18

SUBIECTUL 1:

1.Definitia si trasaturile sindicatelor

Sindicatele sunt organizatii profesioanle care constituie in temeiul dreptului de asociere prevazut

de Constitutie, formate in scopul apararii si promovarii drepturilor si intereselor profesionale,economice, sociale ale membrilor lor, prevazute de legislatia muncii si contractele colective demunca

Trasaturi caracteristice ale sindicatelor:

Sindicatele au o natura profesionala, persoanele se asociaza dupa criteriul locului de munca, larindul lor, sindicatele se constituie pe meserii, profesii, specialitati si se asociaza territorial, peramuri de activitate economico!sociala si la nivel national Sindicatele unesc, de regula,

persoanele incadrate in baza unui CI" Conform art#$ din Constitutia %" dreptul de a

intemeia si de a se afilia la sindicate pu apararea intereselor sale il au salariatii, deci persoanelerecunoscute ca parte a intereselor sale il au salariatii, deci persoanele recunoscute ca parte aCI" Insa potrivit legii sindicatelor nr11$&!'I( din ) iulie $*** calitatea de membru de sindicat o pot avea somerii, pensionarii, studentii si alte categorii de cetateni +art1, precum si

persoanele care nu sunt anga-ate +art$ In acest caz nu s!a tinut cont ca un sindicat nu poatereuni decit persoane care e.ercita o activitate profesionala determinata +inclusiv si pensionarii

sau studentii daca ei sunt incadrati cu CI"

/reptul la asociere il au atit salariatii cit si patronii Conform art$ din Conventia nr0) din 1

a I" muncitorii si patronii, fara nici o deosebire, au dreptul fara nici o aurizatie prealabila, saconstituie organizatii la alegerea lor, precum si sa se afilieze la aceste organizatii, cu singuraconditie de a se conforma statutelor acestora din urma

2rin definitia data, la fel sunt specificate trasaturile sindicatelor, inclusiv:

!Sindicatele se constituie in temeiul dreptului de asociere3

!Sindicatele isi desfasoara activitatea in temeiul statutelor proprii, sub conditia ca ele corespund prevederilor legale3

!Scopul sindicatelor consta in apararea drepturilor salariatilor, precum si promovareaintereselor profesionale, economice si sociale ale acestora

2rin legislatia nationala pot fi stabilite anumite e.ceptii 4stfel:

!5u se permite instituirea limitarilor drepturilor sindicale ale functionarilor publici Cu toateacestea, instituirea unor restrictii privind asocierea unor categorii de functionar6 publicicorespunde continutului art& din Conventia I" r0)71 privind libertatea sindicala siapararea dreptului sindical si art8 din Carta Sociala Europeana %evizuita

2entru argumentare, art8 al Cartei Social Europene, garanteaza dreptul sindical al lucratorilor si al patronilor

4cest drept comporta mai multe aspecte specifice:


2/18

a E.igente privind inregistrarea, drepturile, numarul minim de membri si alte e.igenteadministrative

Inregistrarea obligatorie nu este contrara dreptului la afiliere, cu conditia:

!Sa e.iste o protectie adecvata impotriva abuzurilor in cazul refuzarii inregistrarii unui sindicat3

!Cu taz.ele de inregistrare sa fie rezonabile3

!Ca e.igentele in privinta numarului minim de membri sa fie, de asemenea, fi.ate la un nivelrezonabil

b /reptul unui sindicat de a!si allege membrii si reprezentantii

Sunt contrare dreptului de afiliere:

!Legislatiile care limiteaza motivele pentru care un sindicat poate e.clude sau e.pulza o persoana, pentru ca ele reduc considerabil dreptul unui sindicat de a!si allege proprii aderenti3

!Legislatiile care fi.eaza conditiile de nationalitate sau rezidenta pentru a fi eligibil careprezentant sindical

c /reptul de a!si organiza activitatile ei si gestiunea interna

Sindicatele trebuie sa fie libere sa!si administreze afacerile fara ingerinte din partea 9uvernului

rice legislatie care reglementeaza in detaliu functionarea interna a sindicatelor constituie unrisc serios de ingerinta si este, deci, contrara dreptului la afiliere in sindicate

d 4filierea si anga-atorii trebuie sa fie liberi sa constituie organizatii locale, nationale sauinternational3 deci, un stat nu poate limita nivelul la care se organizeaza muncitorii3 el trbuie, deasemenea, sa autorizeze organizatiile nationale sa se afilieze la organizatii international

2otrivit art8 din Carta Social Europeana pot fi stabilite e.ceptii pentru unele categorii de persoane

2rintre aceste categorii Carta specifica umratoarele:

unctionarii: Carta nu permite impunerea de restrictii deosebite dreptului sindical al functionarilor /eci, un stat nu poate restrictiona dreptul functionarilor, autorizindu!le, dee.emplu, sa adere numai la organizatii compuse e.clusiv numai din functionar6

2olitia: Carta permite statelor sa restrictioneze dreptul sindical al politistilor, dar nu autorizeaza suprimarea completa a acestui drept Se poate impune functionarilor de politie sa adere laorganizatii sau de a constitui numai organizatii compuse e.lusiv proprii membri Totusi, aceste

asociatii trebuie sa poata sa!si e.ercite anumite prerogative sindicale, precum si dreptul de anegocia conditiile lor de munca, retributia lor si dreptul de intrunire 4derarea la sindicat nu

poate fi in nici un caz obligatorie


3/18

ortele armate: Carta permite unui stat sa limiteze in diferite moduri, sau sa suprime complet,libertatea de asociere a membrilor fortelor armate

Strainii: Carta prevede ca dispozitiile sale nu se aplica strainilor decit daca acestia suntresortionati ai altor 2arti contractante si domiciliaza legal sau lucreaza in mod regulat pe

teritoriul partii contractante contractante interesate %estrictiile impuse strainilor care detinresponsabilitati intr!un sindicat sint membri fondatori al unui sindicat, sunt considerateincopatibile cu Carta situatie in care o conventie colectiva pretindea responsabililor sindicali

sa fie de o anumita responsabilitate, de asemenea a fost apreciata ca fiind contrara Cartei Cartaoblige statele sa nu ofere muncitorilor emigranti un tratament mai putin favorabil decit celacordat propriilor resortisanti privind afilierea la organizatii sindicale si avanta-ele oferite deconventiile colective

2. Actiunea sindicala

In scopul apararii drepturilor membrilor de sindicat organele sindicale organizeaza sidesfasoara in modul stabilit de lege mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni, marsuri,

pic;etari, greve si alte actiuni, folosindu!le drept forma de lupta pu ameliorarea conditiior demunca, ma-orarea salariului, reducerea soma-ului +art$$ din Legea nr11$&!'I( din*)7*)7$***

Sindicatele participa la negocieri pu stabilirea conditiilor de munca si prin reprezentantii lor, semneaza contractul colectiv de munca

2etitia, ca mi-loc de actiune sindicala, isi are temeiul legal in art8$ din Constitutie 2otrivitacestui te.t, organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii e.lusiv in numelecolectivelor pe care le reprezinta

ara nici o indoiala, organizatiile sindicale, actionind pu ideplinirea scopului lor firesc!apararea si promovarea intereselor profesionale, ecomonice, sociale, culturale si sportive ale

salariatilor! constituie un puernic factor de ec;ilibru economic si social, un partener redutabil pu puterea e.ecutive si organizatiile patronale, capabile sa asigure imbunatatirea continua aconditiilor de munca si viata ale membrilor lor

3. Definitia si natura juridica a contractului colectiv de munca

Contractul colectiv de munca este < conventie care se inc;eie intre anga-atori si salariati princare se stabilesc, In limitele prevazute de lege, clauze privind conditiile de munnca, salarizare sialte drepturi ce decurg din raporturile de munca

In ma-oritatea tarilor cu economie de piata este folosit termenul de =conventie>, termen regasit si in documentele rganizatiei Intemationale a "uncii si Consiliul Europei insa din punct devedere al legislatiei noastre termenul de Contract este ec;ivalent, sinonim cu acela de

?conventie> 4ceasta concluzie rezulta din dispozifiile art @@@ din Codul civil, potrivit careia?contractul> este acordul de vointa realizat intre doua sau mai multe persoane prin care se

stabilesc, se modifica sau se sting raporturi -uridice 5ici etimologic nu se poate -ustifica <distinctie intre contract si conventie 2rin urmare se poate spune, tot atat de bine contractcolectiv, cit si conventie colectiva de munca


4/18

Sub aspectul naturii lor contractele colective de munca sunt concomitent:

A un act -uridic bilateral, un contract solemn si sinalagmatic din care izvorasc drepturi siobligatiuni reciproce ale partilor3

A un izvor de drept care se incadreaza in categoria de e.ceptie a normelor -uridice

Contractul colectiv de munca este izvor de drept deoarece:

A are caracter general +vizeaza raporturile de munca pentru un colectiv de salariati3

A este permanent aplicandu!se intr!un numar nedefinit de ori3

A este obligatonu, incalcarea sa sanctionandu!se conform legii3

A presupune autonomia de vointa a partenerilor sociali, deoarece se inc;eie, prin aplicarea principiului libertatii contractuale 4cest contract reprezinta Legea partilor3

A prin inc;eierea contractului colectiv de munca dreptul muncii devine un drept negociat deorigine conventionala3

A contractul colectiv de munca reprezinta forma de e.primare concreta a normelor - uridice demunca

4. Categorii de contracte colective de munca

%eprezentarea partenerilor sociali ! patroni si salariati ! la inc;eierea contractelor colective demunca se face in mod diferentiat dupa nivelul la care se inc;eie contractul colectiv de munca:

la nivelul unitatii contractul colectiv de munca se inc;eie intre anga-atori si salaria-i Lanegocieri si la inc;eierea contractului colectiv, salariatii!membrii de sindicat, sunt reprezentatide catre sindicatele respective3 cei care nu sunt membri de sindicat isi desemneaza reprezentantiilor proprii3

la nivelul grupurilor de unitafi Di ramurii de activitate contractul colectiv de munca se inc;eieintre patronatul de ramura +grupurilor de unitati si sindicatele de ramura3

la nivel national contractul colectiv de munca se inc;eie intre federatia +confederafia patronatului, federafiile sindicale si 9uvemul %epublicii "oldova

lerar;izarea contractelor colective de munca este urmatoarea: intr!o prima faza se inc;eiecontractul sau contracted de la nivel national, apoi cele de la nivel de ramuri3 urmeazainc;eierea contractelor colective la nivelul grupurilor de unitati in cadrul aceleiasi ramuri3 in

sfarsit are loc inc;eierea contractelor colective de munca la nivelul unitatilor 2revederile

oricarui contract colectiv la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care incepenegocierea contractelor colective de munca la nivelele inferioare 4ceasta ierar;izare nu esteobligatorie /e mentionat ca in %epublica "oldova principiul ierar;izarii contractelor colectivede munca incepand cu 1&&* nu se respecta /eseori, contractele colective de munca la niveleinferioare se inc;eie inaintea contractului colectiv la nivel national


5/18


6/18

interes reciproc si in special problemele urmatoare: productivitatea, eficienta, igiena, securitatea si bunastarea la locul de munca si alte probleme profesionale +conditii de munca, pregatirea profesionala, etc, probleme economice Di c;estiuni sociale +asigurare sociala, asistenta socialaetc

2rocedurile traditionale de actiune a unei terte persoane in vederea favorizarii negocierilorcolective sunt bine cunoscute Ele includ: proceduri de conciliere +aprecierea pozitiilor ambelor parti, medierea +pregatirea unor recomandari si propuneri care nu au un caracter obligatoriu pentru parti si arbitra-ul +acordul ambelor parti de a accepta ;otararea mediatorului 4vand invedere ca atat procedurile de conciliere cit Di procedurile de mediere au un caracter benevol siambele parti cu aceste proceduri sunt de acord, probleme legate de principiile negocierilorcolective nu apar dat fund faptul ca functia lor este de a favoriza negocierile

Insa in cazul, cand legiuitorul a proclamat aceste proceduri ca fiind obligatorii, situatia data valimita intr!o masura mai mare sau mai mica autonomia partilor, reie-ind din normele -uridice cereglementeaza aceste institute "ecanismele specificate mai sus pot fi aplicate atat pentru

solutionarea unui conflict colectiv de munca cit si in procesul de pregatire si coordonarii pozitiilor partenerilor sociali in cadrul adoptarii unor ;otarari

4rt @ paragrafiil 1 din Carta Sociala Europeana %evizuita garanteaza dreptul la promovareaconsultarilor comune In consecinta, daca e.ista < consultare adecvata interventia statului nueste necesara Insa daca aceasta nu este suficienta statele trebuie sa ia masuri pentru a <incura-a

bligatia consta in favorizarea consultarilor comune intre salariati Di patroni, sau intreorganizatiile care ii reprezinta 4rt @ paragraful 1 nu priveste consultarea intre 9uvem si

salariati si 7 sau patroni sau organizatiile care ii reprezinta Totu-i atunci cand consultarea areloc in cadrul organismelor in care participa si reprezentanti ai salariatilor si ai patronilor si incare 9uvemul prezideaza discutiile, se considera ca art @ paragraful 1 este respectat

2aragraful $ din acelasi articol @ cere nu numai ca statele sa recunoasca in legislafia lor ca patronii si salariatii isi pot reglementa relatiile pe calea conventiilor colective, ci si ca ele saincura-eze inc;eierea unor asemenea conventii si sa supraveg;eze in special ca partenerii sociali

sa fie dispusi sa negocieze intre ei

Cazurile de interventie a 9uvemului in negocierile colective si de recurs reciproc la arbitra- pot fi interventia directa a statului pentru a pune capat unei negocieri colective +de e.emplu,impunand un arbitra- fare consimtamantul parfilor la negociere in scopul garantarii respectariidrepturilor si libertatilor celorlalti membri ai unitatilor economice sau pentru prote-area ordinii

publice, securitatii nafionale, sanatatii publice sau a bunelor moravuri asemenea masuratrebuie sa aiba < durata limitata, nedepasind timpul necesar restabilirii unei situatii normale incare e.ercitarea dreptului de negociere colectiva sa fie deplin asigurata

6. Inregistrarea si efectele contractelor colective de munca

2otrivit Codului muncii contractele colective de munca se inregistreaza la Inspectoratulteritorial de munca in termen de ) zile Inspectoratele teritoriale sunt acelea in a caror raza deactivitate isi are sediul unitatea %egula prevazuta mai sus este valabila pentru contractele

colective de munca inc;eiate la nivel de unitate


7/18

2entru contractele colective de munca inc;eiate la nivelul grupurilor de unitati si ramurilor,inregistrarea se face la "inisterul "uncii si 2rotectiei Sociale

Contractele colective de munca la nivel national potrivit Codului muncii nu sunt supuseinregistrarii

Termenul de ) zile prevazut de Cod este nu termen de recomandare Inregistrarea se poate face, potrivit legii, inainte de implinirea lui /epasirea termenului nu are insa consecinte asupravaliditatii contractului acesta urmand sa redea efecte de la data inregistrarii indiferent demomentul la care s!a produs

rganele care supun contractele colective de munca spre inregistrare sunt obligate de a efectuaverificarile necesare si de a realiza inregistrarea numai daca sunt indeplinite conditiile legaleContractele colective de munca devin aplicabile din momentul inregistrarii

rice contract colectiv de munca constituie izvor de drept, ele producand efecte fata de patronii si salariati la care se refera

7. odificarea! sus"endarea si incetarea contacrului coleciv de munca.

Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul e.ecutarii lui, in conditiilecodului ori de cite ori partile convin in acest sens "odificarile aduse contractului colectiv demunca se comunica in scris organului la care acesta se pastreaza si devin aplicabile de la datainregistrarii comunicarii 2rocedura modificarii este identica cu cea a inc;eierii

E.ecutarea contractului colectiv de munca sau a unor clauze ale acestuia se suspenda pedurata grevei, daca nu este posibila continuarea activitatii de catre salariatii neparticipanti la greva Suspendarea contractului colectiv de munca poate fi dispusa si pe cale conventionala daca

partile ;otarasc acest lucru Contractul colectiv de munca inceteaza: F la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost inc;eiat, daca partile nuconvin prelungirea aplicarii acestuia F la data dizolvarii sau constatarii falimentului unitatii

Incetarea contactului colectiv de munca se notifica organului la care acesta a fost inregistrat#. $i%ertatea sindicala

Libertatea sindicala se manifesta prin urmatoarele trei planuri: F pe plan individual, libertatea sindicala consta in dreptul recunoscut oricarui membru al

profesiunii de a adera la un sindicat in mod liber, de a se retrage cind doreste sau de a nu aadera la nici un sindicat F in raporturile dintre sindicatele concurente, libertatea sindicala se manifesta prin principiulegalitatii si pluralitatii Toate sindicatele au drepturi egale F in raporturile din sindicate si stat, sindicatele si unitatile in care ele functioneaza, libertatea

sindicala isi gaseste consacrarea in principiul independentei sindicale fata de aceste organe:

constituirea, functionarea si dizolvarea lor sunt semnul libertatii&.Continutul contractului colectiv de munca

Legislatia nationala reglementeaza generic si nici un caz limitativ natura clauzelor pe care le poate cuprinde contractul colectiv de munca


8/18

Conceptia legiuitorului nu este intimplatoare, isi are ratiunea in faptul de a lasa posibilitatea partilor de a negocia orice situatie referitoare la raporturile de munca sau care au legatura cualte raporturi 2entru necesitati practice vom specifica unele situatii care pot forma obicetul negocierelor 'itatuatii referitoare la ra"orturile de munca: salariile, timpul de munca, concediile de

odi;na, protectia muncii, conditii de munca in general, norme specifice de promovare incategorii sau functii superioare, ec;ipament de protectie sau lucru, drepturile persoanelor

delegate in alte localitati 'ituatii care au legatura cu ra"orturile de munca( construirea sau acordarea locuintelor,transportul personalului nelocalnic, facilitati in petrecerea concediilor de odi;na, construirea siutilizarea de crese, gradinite, protectia lideriloe sinidicali

In contractele colective de munca de la orice nivel nu pot fi incluse clauze care privesc anumite situatii de ordine publica cum sunt procedurile de orice fel, raspunderea -uridica a salariatilor sub toate formele sale si -urisdictia muncii 4stfel, in ane.a contractului colectiv de munca a fost

inclus modul de solutionare a conflictelor colective de munca si de desfasurare a grevelor lanivel republican, care cuprinde prevederi privind solutionarea litigiilor colective de munca decatre Comisia %epublicana pentru negocieri colective, modul de adoptare al deciziilor de catrecomisia respectiva, dreptul Curtii Supreme de Gustitie de a sista, pe un termen de &* de zile,declansarea sau continuarea grevei "ai sus s!a mentionat despre clauzele contractului colectiv de munca Insa inainte de ainclude aceste clauze in contractul colectiv de munca, intre cei doi parteneri sociali au locnegocieri colective asupra acestor clauzeI" in special Conventiiile &0, 18# si recomandarea &1, termenul de negociere colectiva seaplica tuturor negocierelor care au loc intre o persoana care anga-eaza un grup de persoane saucare anga-eaza, una sau mai multe organizatii ale celor care anga-eaza, pe de o parte, si una saumai multe organizatii ale lucratorilor pe de alta parte in vederea: F fi.arii conditiilor de munca si anga-arii si7sau F reglementarii relatiilor dintre cei care anga-eaza lucratori si7 sau F reglementarii relatiilor dintre cei care anga-eaza sau organizatiile lor si una sau mai multeorganizatii ale lucratorilor /eci, desi legislatia nationala regelementeaza generic si nu limitativ natura clauzelor pe carele poate cuprinde contractul colectiv de munca, trebuie totusi de specificat ca numite limitee.ista, ele reducindu!se la fi.area conditiilor de munca si anga-are Si mai mult, in procesul

negocierilor pot si inaintate propuneri referitor la e.cluderea unor c;estiuni ce tin decompetenta anga-atorului, cum ar fi repartizarea obligatiunilor de serviciu si anga-are

1). Caracteri*area elementelor dre"tului muncii

F dreptul muncii este inseparabil legat de munca, aflata in osmoaza cu e.istenta individuala sicea sociala Fdreptul muncii guverneaza raporturile dintre anga-atori +patroni, pentru care se lucreaza si

salariati care muncesc pentru anga-atori Fin raporturile de munca, partile se afla pe pozitii de subordonare, aceasta fiind metoda sa dereglementare

Fsursa izvorul e.istentei raportului -uridic de munca, integrat dreptului muncii, il constituieinc;eierea contractului individual de munca Ca urmare, dreptul muncii ar putea fi definit cadreptul contractului de munca F continutul dreptului muncii este dat de ansamblul normelor sale -uridice11. 'istemul legislatiei dre"tului muncii


9/18

Sistemul legislatiei muncii este alcatuit din ansamblul actelor normatice care reglementeazarelatiile sociale ce fac obiectul dreptului munciiF Corelatia dre"tului muncii cu dre"tul constitutional

/reptul constitutional se studiaza in sistemul nostrum de drept pe o pozitie superioara, principiile sale generale regasindu!se si in dreptul muncii /repturile fundamentale ale

cetatenilor, care au o strinsa si directa legatura cu dreptul muncii! cum este dreptul la munca laodi;na la protectia muncii si la asigurari sociale! sunt enuntate e.press in constitutia %"

/reptul muncii nu poate deroga de la principiile dreptului constitutional, sarcina sa fiind de a ledezvoltaF Corelatia dre"tului muncii cu dre"tul civil si dre"tul "rocesual civil

/reptul muncii se intregeste cu dispozitiile legisaltiei civile, care constituie, pentru cel dintii,dreptul comun 4plicarea acestor norme este susidiara: ea intervine numai daca legislatiamuncii nu cuprinde alte reglementari In ceea ce priveste dreptul procesual civil H aplicareadispozitiilor sale in conflictele de munca este prevaztuta, ca un principiu general, in te.te

prevazute de lege si se verifica in practica+ Corelatia dre"tului muncii cu dre"tul administrativ 2rintre izvoarele dreptului muncii se enumera si actele normative emise de guvern /aca avem invedere subiectele raporturilor -uridice, contractele de munca se inc;eie deseori cu organeleadministratiei de stat 5u paote fi negli-ata contributia pe care o aduce, in apararea dreptului lamunca, e.ercitarea controlului administrativ+ Corelatia dre"tului muncii cu dre"tul "enal si dre"tul "rocesual "enal

ri de cite ori faptele, prin gravitatea lor intrunesc elementele unor infractiuni, dispozitiile specifice din dreptul muncii H care sunt mai favorabile in considerarea caracterului de protectiea dreptului muncii H inceteaza sa actioneze, lasind cimp liber de aplicare dreptului penal, atit din

punctul de vedere al normelor substantiale, cit si sub aspect procedural12.Criterii de delimitare a dre"tului muncii de alte ramuri de dre"t

13. ,ri"artismul- instrument al dialogului social

Tripartismul, ca instrument al dialogului social este destinat in special consultarilor tripartite,

orientate spre promovarea aplicarii normelor internationale a muncii 2otrivit Conventiei I"nr 1##71&)@ privind consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelorinternationale a muncii, orice stat care a ratificat Conventia este obligat sa puna in practica

procedurile care asigura consultari eficace intre reprezentantii 9uvernului, ai celor ce anga-eaza si ai lucratorilor asupra problemelor privind activitatile rganizatiei Internationale a "uncii,inclusive:

• %aspunsurile guvernelor la c;estionarea referitoare la punctele inscrise pe ordinea de zi a

Conferintei Internationale a muncii si comentariile guvernelor asupra proiectelor te.telor,

care trebuie sa fie discutate de conferinta

• 2ropunerile ce urmeaza a fi prezentate autoritatii sau aitoritatii competente in legatura cuconventiile si recomandarile care trebuie sa le fie supuse ratificarii conform art 1& alConstitutiei I"


10/18

• %eezaminarii, la intervale rezonabile a conventiilor neratificate si a recomandarilor care

inca nu s!au pus in aplicare, pentru a infatisa masurile care ar putea fi luate pentru a promova aplicarea si ratificarea lor, daca este cazul3

• 2roblemelor pe care le pot pune rapoartele ce urmeaza a fi prezentate Biroului

International al "uncii, conform art $$ al Constitutiei I"3

• 2ropunerilor referitoare la denuntarea conventiilor ratificate

E necesar de a mentiona ca I" are o structura tripartite 4ceasta inseamna ca la lucrarileConferintei participa din fiecare tara doi reprezentanti ai guvernului si cite un reprezentant din

parte sindicatelor si al patronilor, potrivit formulei $!1!1

• 2rincipiul tripartismului s!a urmarit ca la opera de legifierare internationala in material

dreptului muncii sa participle toti factorii interesati in reglementarea raporturilor demunca, adica nu numai statele, ci si salariatii si patronii 4cest s6stem creeaza totodata

premisele acceptarii aplicarii pe plan national a normelor I"3

14. I*voarele internationale ale dre"tului muncii

2rin izvoarele dreptului international se inteleg acele mi-loace -uridice, cu a-utorul carora statele pe baza acordului lor de vointa, creeaza norme noi ale dreptului international, dezvolta, precizeaza sau confirma normele e.istente, pentru reglementarea raporturilor de cooperaredintre eleCele mai importante izvoare ale dreptului international al muncii sunt actele I" si Consiliului

Europei

2rin efectul ratificarii actelor I" si Consiliului Europei acestea dobindesc forta -uridicanecesara si devin acte normative integrate in sistemul legislatiei muncii

Izvoarele internationale sunt Conventii, tratate, etc

15. rganisme tri"artite

In conformitate cu art $8 din Codul "uncii in scopul reglementarii raporturilor social!

economice din sfera parteneriatului social, se creeaza urmatoarele structuri:

• $a nivel national / Comisia nationala pentru consultari si negocieri colective0

• $a nivel ramural / comisiile ramurale pentru consultari si negocieri colective• $a nivel territorial H comisiile teritoriale ramurale pentru consultari si negocieri colective

• $a nivel de unitate H comisiile pentru dialog social =anga-ator!salariati>

ormarea si activitatea comisiilor la nivel national, ramural si territorial se precizeaza prinlege organica, iar comisiilor la nivel de unitate H prin regulamentul!tip, aprobat de Comisianationala pentru consultari si negocieri collective Codul nu precizeaza daca structura acestor comisii este de natura tripartita /e mentionat, cain conformitate cu prevederile art * si 8 din Codul "uncii, atit contractul colectiv de munca,

cit si conventia colectiva se inc;eie respectiv intre salariati si anga-ator la nivel de unitateeconomica si reprezentantii imputerniciti ai salariatilor si ai anga-atorilor la nivel national,territorial si ramural, in limitele competentei lorIn unele situatii structura Comisiei nationale

pentru consultari si negocieri colective este de natura tripartita fiind formata atit dinreprezentanti ai 9uvernului cit si reprezentanti ai salariatilor anga-atori


11/18

16. atronatul - "artener social

2atronatele sunt organizatii necomerciale, neguvernamentale, independente si apolitice,,

constituite in baza liberei asocieri si egalitatii in drepturi a patronilor din diverse domenii deactivitate

2otrivit Conventiei I" nr 0)71 privind libertatea sindicala si apararea dreptului s6ndical patronii, fara nici o deosebire, au dreptul fara autorizatie prealabila, sa constituie organizatii laalegerea lor In sensul Legii 2atronatelor nr &)@!'I( din 11 mai $*** prin notiunea de patron se

subintelege persoana -uridical sau persoana fizica, inregistrata in modul stabilit6, careadministreaza si utilizeaza capital, indifferent de forma acestuia, si foloseste munca salariata in

scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta

2atronatele se constituie in scopul asistarii membrilor acestora in calitatea lor de patroni prinacordarea de servicii si consultatii, protectia drepturilor si reprezentarea intereselor membrilorlor in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele, precum si cu oricare alte organizatiineguvernamentale pe plan national si international 2atronatele sunt egale in drepturi siactiveaza in baza statutelor proprii

2atronatele se constituie in urmatoarele forme -uridice de organizare:

• 4sociatie patronala3

• ederatie patronala3

•

Confederatie patronala3

Asociatia "atronala este o forma -uridical de organizare a patronatelor, constituita prinasocierea a cel putin 1* patroni H personae -uridice si7sau fizice Ele pot fi constituite intr!unanumit domeniu de activitate sau conform principiul territorial

ederatia "atronala se constituie din doua sau mai multe asociatii patronale dintr!un anumitdomeniu de activitate in scopul solutionarii unor probleme commune, in limitele imputernicirilordelegate de membrii lor

Confederatia "atronala se constituie din doua sau mai multe federatii patronale "embri aiconfederatiei patronale pot fi de asemenea asociatiile patronale si patroni aparte, indifferent de

principiile de asociere si domeniul de activitate

2atronatele nu pot fi lic;idate si activitatea lor nu poate fi suspendata in baza unor acte dedispozitie ale autoritatilor administratiei publice

2otrivit art 1* din Legea nr &)@!'I( din 11 mai $** statul e.ercita controlul asupra activitatii patronatelor prin intermediul organelor sale, in modul si cazurile prevazute de legislatie /e

mentionat, ca cazurile ce cad sub incidenta controlului statului nu sunt limitate de legislatie Enecesar de a preciza ca orice interventie a statului in problemele interne a patronatelor esteinterzisa 2rincipiul libertatii asocierii este inscris atit in Constitutia %epublii "oldova cit si indocumentele internationale


12/18

2atronatele se constituie la adunarea de constituire a membrilor fondatori, la care se adoptadecizia de infiintare a patronatelor, se aproba statutul si se aleg organelle de conducere si decontrol ale acestora

2atronatele se inregistreaza la "inisterul Gustitiei si dobindesc statutul de persoana -uridical din

momentul inregistrarii

17. Definitia dre"tului muncii. ormularea definitiei.

ormularea definitiei

/efinitia dreptului muncii trebuie sa e.prime trasatura sa comuna, de a fi parte a sistemuluidreptului, precum si trasaturile sale proprii, care il individualizeaza, in conte.tual celorlalte

ramuri de drept /reptul muncii cuprinde regulile -uridice aplicabile relatiilor individuale si collective care senasc intre anga-atori + patroni si salariati ce muncesc sub autoritatea lor, cu ocazia prestariimuncii

Caracteri*area elementelor.

/in aceasta definitie rezulta ca elementele definitorii ale dreptului muncii sunt urmatoarele:

• /reptul muncii este inseparabil legat de munca, aflata in osmoza cu e.istenta individuala

si sociala3

•

/reptul muncii guverneaza raporturile dintre anga-atori +patroni, pentru care se lucreaza si salariati care muncesc pentru anga-atori

• In raporturile de munca, partile se afla pe pozitii de subordonare, aceasta fiind metoda de

reglementare3

• Sursa, izvorul e.istentei raportului -uridic de munca, integrat dreptului muncii, il

constituie inc;eierea contractului individual de munca Ca urmare, dreptul muncii ar putea fi definit ca dreptul contractului de munca3

• Continutul dreptului muncii este dat de ansamblul normelor sale -uridice3

1#. Inter*icerea muncii fortate

"unca fortata este interzisa 2otrivit ar 1 din Conventia I5 5r 1*8 din $8 iunie 1&8), statuleste obligat sa aboleasca sis a nu foloseasca munca fortata sau obligatorie sub orice forma,inclusive:

• Ca mi-loc de influenta politica sau educationala sau in calitate de masura de pedeapsa

pentru sustinerea sau e.primarea opiniilor politice sau convingerilor opuse celor stabilitede sistemul politic, social sau economic3

•Ca metoda de mobilizare si folosire a fortei de munca in scopurile dezvoltarii economice3

• Ca mi-loc de mentinere a disciplinei de munca3

• Ca pedeapsa pentru participarea la greve3

• Ca mi-loc de discriminare pe motive de apartenenta rasiala, sociala, nationala sau

religioasa3


13/18

In conformitate cu prevederile art $ din Conventia 5r $&71&* privind munca fortata sauobligatorie nu constituie munca fortata:

• "unca prestata in timpul serviciului militar6 obligatoriuprevazuta de lege3

• "unca prestata in baza unei ;otariri -udecatoresti de condamnare, in conditiile

prevazute de legea privind e.ecutarea pedepselor3• "unca prestata in situatii de urgenta pentru prevenirea unei catastrop;e, sa pentru

inlaturarea consecintelor acesteia3

1&. rinci"iul egalitatii de tratament fata de toti salariatii

In cadrulrelatiilor de munca trebuie sa functioneze principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii

rice discriminare directa sau indirecte, fata de un salariat bazata pe criterii de se., virsta,apartenenta nationala, rasa, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, ;andicap,apartenenta sau activitate sindicala este interzisarice persoana care presteaza o munca beneficiaza fara discriminare de conditii de munca, de

protectie sociala, de protectie a muncii, de igiena si securitatea in munca, precum si derespectarea demnitatii si a constiintei sale, in conditiile legii

4rt $* din carta Sociala Europeana %evizuita prevede pentru salariati dreptul de sanse egale sitratament egal Statul este obligat sa recunoasca dreptul la egalitate de sanse si de tratamentegal fara discriminare in functie de alegerea genului de activitate sis a intreprinda masuri

corespunzatoare pentru asigurarea lor, ori pentru dezvoltarea utilizarii lor in urmatoareledomenii:

• 4ccesul la anga-are, protectia impotriva concedierii si reintegrarea profesionala3

• rientarea, formarea, recalificarea si readaptarea profesionala3

• Conditiile de anga-are si de munca, inclusive salarizare3

• Evolutia, inclusiv promovarea3

%epublica "oldova ratificind art $@ din Carta Sociala Europeana %evizuita s!a anga-atsa garanteze dreptul lucratorului la protectia demnitatii la locurile de munca ori in legatura

cu anga-area in cimpul muncii 4rt $@ se refera la doua aspecte: prevenirea ;artuirii se.uale si dreptul la protectia demnitatii

• revenirea hartuirii seuale. Statul este obligat sa atribuie acestei masuri valoarea

unei legi Se impune necesitatea de a contribui la constientizarea inadmisibilitatii si preintimpinarii ;artuirii si violentei se.uale Termenul =;artuire se.uala> esteutilizabil atit fata de colegii de munca, cit si fata de administratorii unitatii

• Dre"tul la "rotectia demnitatii. 4cest dreptse refera la formele violentei ce lezeaza

dreptul la protectia demnitatii +violenta calificata ca persecutie si acre difera de

;ertuirea se.uala Se presupun actiuni agresive si bat-ocuritoare repetate sinevoalate, ale conducatorilor si colegilor E.emplu poate servi cazul cu lucratorulcare in virtutea atitudinii dusmanoase a sefului si7sau a colegilor este ignorat curegularitate in timpul e.aminarii unor c;estiuni ce tin de munca, in timp ce altilucratori sunt invitati sa participle in aceste discutii 4lt e.emplu poate servi cazul


14/18

cind din aceleasi motive lucratorul nu poate obtine functia ce corespunde posibilitatilor si nivelului sau de calificare

2). eingradirea dre"tului la munca fi li%ertatea muncii

4rt$ pctl din /eclaratia universala a drepturilor omului, adoptata de 4dunarea

9enerala a rganizatiei 5atiunilor Unite in anul 10#0, proclama ca orice persoana aredreptul la munca, la libera alegere a profesiei Ji a felului muncii, la conditii ec;itabile Ji

satisfacatoare de prestare a acestei munciConform art @ pctl din 2actul international cu privire la drepturile economice, sociale Ji

culturale, adoptat de 4dunarea 9enerala a 5atiunilor Unite la 1@ decembrie 1&@@ prin %ezolutia$$** 4 +''I, dreptul la munca cuprinde dreptul pe care il are orice persoana de a!Ji caJtigae.istenta printr!o munca liber aleasa sau acceptata

Libertatea muncii este garantata prin Constitute rice persoana este libera la alegerealocului de munca Ji a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa < presteze 5imeni nu

poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca pe toata durata vietii sale intr!un anumit locde munca sau mtr!o anumita profesie, oricare ar fi aceasta In conformitate cu art 1 par$ din Carta Sociala Europeana %evizuita statul se anga-eaza

sa prote-eze de < maniera eficienta dreptul lucratorului de a!Ji ca-tiga e.istenta printr!o muncaliber mtreprinsa In acest scop statul este obligat:

A sa lic;ideze toate obstacolele -uridice, ce impiedica accesul femeilor la unele categorii de profesiuni muncitore-ti3

A sa aprobe norme legislative ce ar interzice discriminarea Tntre barbati Ji femei in sferamuncii3

A sa recunoasca nul Ji nevalabil orice punct al contractului colectiv de munca ori contractuluiindividual de munca ce contravine principiului egalitatii3

A sa interzica disponibilizarea persoanelor care se pronunta pentru egalitate, iar in caz deconcediere, reintegrarea acestora trebuie sa devina regula3

A sa prevada interdictia discriminarii din alte motive +sindicate, preferintele intemeiate peapartenenta nationala sau origine sociala, religie, convingeri politice

Conventia I" 5rlll din $8 iunie 1&80 defineJte =ocuparea fortei de munca Ji e.ercitarea profesiei > ca fiind accesul la pregatirea profesionala , la ocuparea fortei de munca Ji lae.ercitarea diferitelor profesii, precum si conditiile de ocupare a fortei de munca

2otrivit art din Conventie statul este obligat:

A sa se straduiasca sa obtina colaborarea organizatiilor celor care anga-eaza Ji aorganizatiilor lucratorilor, precum Ji a altor organisme competente, pentru a nu accepta Ji aplica

discriminarea in domeniul ocuparii, fortei de munca Ji e.ercitarii profesiei3A sa adopte legi Ji sa incura-eze programe de educare capabile sa asigure acceptarea Ji

aplicarea acestei politici3A sa abroge orice dispozitie legislativa si sa modifice orice dispozitie sau practica

administrativa care este incompatibila cu politica mentionata3A sa urmeze aceasta politica in ceea ce priveste ocupatiile supuse controlului direct al unei

autoritati nafionale3

A sa asigure aplicarea acestei politici in activitatea serviciilor de orientare profesionala, de pregatire profesionala Ji de plasare, supuse controlului unei autoritati nationale


15/18

$1 otiune. Clasificarea i*voarelor

Izvoarele dreptului muncii sunt acele acte normative care reglementeaza raporturile -uridicede munca, inclusiv raporturile -uridice grefate pe raporturi de munca + cele privind pregatirea

profesionala, organizarea Ji protectia muncii, sindicatele, patronatul, -urisdictia muncii /in punct de vedere material, actele normative se definesc ca reguli abstracte: ele sunt

formulate vizand situatii tipice enuntate in abstracto 4cest caracter este legat de generalitateaactelor normative3 ele sunt destinate sa reglementeze nu un caz particular, ci < serie de cazuriasemanatoare Totodata, actele normative au caracter permanent, adica se aplica fara incetare,de la data intrarii in vigoare pana la abrogarea lor

Izvoarele dreptului sunt de doua categorii:A Izvoarele comune cu alte ramuri de drept3A Izvoarele specifice dreptului muncii

Izvoarele comune: Constitutia, legile +dintre care < pozitie centrala ocupa Codul muncii,;otararile, ordonantele 9uvemului, ordinele si instructiunile ministrilor Izvoarele specifice: sunt considerate contractele colective de munca, statutele profesionale si

disciplinare +e.istente in transporturi, telecomunicatii, sistemul energetic national, invatamant, serviciul public, -ustitie, K


16/18

A munca trebuie remunerata, salariul reprezinta contraprestatia convenita anga-atului munca gratuita nu poate constitui un obiect al raportului -uridic de munca3

A protectia multilatelara pentru persoanele care presteaza munca, atat in conditiile dedesfaJurare a procesului muncii, cat Ji in ceea ce priveJte toate drepturile ce decurg dininc;eierea contractului individual de munca

23. Definitie. Categorii de "rinci"ii

2rincipiile dreptului muncii sunt idei generale si comune pentru intreaga legislate a muncii si privesc toate institutiile dreptului muncii, c;iar daca unele nu!si manifesta prezenta cu aceiasiintensitate in fiecare din institutiile respective

In dreptul muncii se Intalnesc doua categorii de principii:! principii fundamental generale ale sistemului dreptului3! principii fundamental proprii ale dreptului muncii3

2rincipiile fundamental generale care se regasesc si in dreptul muncii ar putea fi formulateastfel:A principiul democratiei3A principiul legalitatii3A principiul egalitatii in fata legii3A principiul separatiei puterii in stat

2rintre principiile fundamentale proprii ale dreptului muncii pot fi specificate urmatoarele:A neingradirea dreptului la munca si libertatea muncii3A interzicerea muncii fortate3A principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii

In dreptul muncii se regasesc si alte principii ramurale, inclusiv:A negocierea conditiilor de munca3A dreptul la asociere3A dreptul la greva3A dreptul la protectia muncii3A dreptul la odi;na3A disciplina muncii3A perfectionarea pregatirii profesionale

24. Definitie. ormele ra"ortului juridic de muncaa Definitie

%aporturile -uridice de munca sunt acele relatii sociale reglementate prin lege, ce iau na-tere +se formeaza intre < persoana fizica, pe de < parte Ji, ca regula, < persoana -uridica +societatecomerciala, intreprindere de stat, etc pe de alta parte, ca urmare a prestarii unei anumite muncide catre prima persoana in folosul celei de a doua care la randul ei, se obliga sa < remunereze Ji

sa creeze conditiile necesare prestarii acelei munci% orme

%aporturile -uridice individuale de munca se prezinta sub doua forme: tipice Ji atipice

+imperfecte ormele tipice sunt, in primul rand, cele fundamentate pe contractul individual de munca /incategoria formelor tipice fac parte Ji raporturile -uridice de munca ce privesc militarii ! cadre

permanente din "inisterul 4pararii, "inisterul 4facerilor Interne, Serviciul de Informatii JiSecuritate, /epartamentul Situafii E.ceptional, gospodariile taraneJti+de fermieri


17/18

ormele atipice sunt cele fundamentate pe contractul de ucenicie, precum -i cele ce privesc pemembrii barourilor de avocafi In cazul barourilor de avocati, raporturile -uridice de muncarespective nu cuprind toate trasaturile proprii dreptului muncii, ci numai < parte, suficienta rnsa

pentru a determina natura lor ca fiind totuJi de munca, dar lntr!< forma imperfecta a"ortul juridic de munca fundamentat "e contractul individual de munca

Contractul individual de munca constituie forma tipica Ji clasica a raportului -uridic de munca 5u se mtemeiaza pe contractul individual de munca, ci are un caracter e.tra! contractual, munca

prestata de:A persoanele care indeplinesc serviciul militar in termen, sunt concentrate sau mobilizate3A cei care presteaza servicii in temeiul dispozitiilor legale privind rec;izitiile3A persoanele care contribuie prin munca la efectuarea unor lucrari de interes public, inconformitate cu prevederile legii3A elevii Ji studenfii, in timpul instruirii practice3A persoanele care e.ecuta prin munca pedeapsa pentru unele infractiuni prevazute de legea

penala3A cei sanctionati cu inc;isoarea contraventionala a"orturile juridice de munca ce "rivesc militarii.

/eJi militarilor activi nu le se aplica legislatia muncii Ji ei nu inc;eie contracte de munca cuunitatile din care fac parte, raporturile lor -uridice sunt de natura contractuala 4ceste raporturi

sunt reglementate prin acte normative speciale a"orturile juridice de munca a mem%rilor gos"odariilor taraneti 8de fermieri

2roprietarii de terenuri agricole sunt in drept de a!Ji e.ploata pamantul prin intermediul gospodariilor tarane-ti +de fermieri sau a societatilor comerciale 4ctivitatea productiva inaceste gospodarii este realizata in principal de asociatii care presteaza munca in baza unor relatii civile sau comerciale in functie de natura societatii /eci, raporturile dintre aceste

gospodarii +societati Ji membrii lor nu trebuie reglementate de legislatia muncii+ cum e prevazut in art din Codul muncii, ci de normele dreptului civil sau comercial

a"ortul juridic ati"ic de munca derivat din contractul de ucenicie

Contractul de ucenicie este contractul de munca atipic, in temeiul caruia anga-atorul se obligaca in afara platii salariului, sa asigure salariatului Ji formarea profesionala intr!o anumitameserie

a"ortul juridic de munca al avocatilor

Intre avocati Ji barou nu e.ista un raport de subordonare propriu raportului -uridic de munca

2rofesia de avocat este libera Ji independents 4vocatul nu prime-te salariu in intelesul sau propriu, pentru munca desfaJurata, venitul ce i se cuvine prezentand deosebiri esentiale fata de

salariu

25. arteneriatul social. otiune.

2otrivit art 18 din Codul muncii parteneriatul social reprezinta un sistem de raporturi stabilite intre salariati +reprezentatii salariatilor, anga-atori +reprezentantii anga-atorilor iautoritatile publice respective in procesul determinarii Ji realizarii drepturilor Ji intereselor

sociale Ji economice ale partilor 2artile parteneriatului social la nivel de imitate sint salariaMii si anga-atorii, in persoanareprezentantilor imputerniciti in modul stabilit

2artile parteneriatului social la nivel national, ramural Ji teritorial sint sindicatele, patronatele si autoritatile publice respective, in persoana reprezentantilor imputerniciti in modul stabilit


18/18

4utoritatile publice sint parte a parteneriatului social in cazurile in care ele evolueaza in calitatede anga-atori sau reprezentanti ai acestora imputerniciti prin lege sau de catre N anga-atori

/eci, in esenta partile parteneriatului social sint persoane care anga-eaza, un grup de persoanecare anga-eaza sau una ori mai multe organizatii ale celor care anga-eaza, pe de < parte Ji una

sau mai multe organizatii de lucratori, pe de alta parte

/eJi art 18 din Codul muncii stabile-te trei parfi ai parteneriatului social ! salariafii,anga-atorii Ji autoritatile publice O poate fi vorba doar de doua parti, deoarece in conformitate

cu art 1@ din Codul muncii autoritatile publice sunt parte a parteneriatului social in cazurile incare ele evolueaza in calitate de anga-atori sau de reprezentanti ai acestora imputerniciti prinlege sau de catre anga-atori

/esigur ca in unele situatii 9uvemul poate prezida discutiile care au loc in cadrul organismelorin care participa Ji reprezentanti ai salariatilor Ji ai patronilor

239617227 fituici pentru test la dreptul muncii conspecte md

Documents