2.2-2 legea nr 135-2010 privind codul de procedură penală - doar ce trebuie

8/16/2019 2.2-2 Legea Nr 135-2010 Privind Codul de Procedură Penală - Doar Ce Trebuie

1/113

LEGE Nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedur penalEMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEIPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 486 din 15 iulie 2010

Parlamentul României adopt prezenta lege.

PARTEA GENERAL

TITLUL I Principiile i limitele aplicrii legii procesuale penale

ART. 1 Normele de procedur penal i scopul acestora (1) Normele de procedur penal reglementeaz desf urarea procesului penali a altor proceduri judiciare în legtur cu o cauz penal. (2) Normele de procedur penal urmresc asigurarea exercitrii eficiente aatribuiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor pilor i a celorlali

participani în procesul penal astfel încât s fie respectate prevederileConstituiei, ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlaltereglementri ale Uniunii Europene în materie procesual penal, precum i ale

pactelor i tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la careRomânia este parte.

ART. 2 Legalitatea procesului penal Procesul penal se desf oar potrivit dispoziiilor prevzute de lege. ART. 3 Separarea funciilor judiciare (1) În procesul penal se exercit urmtoarele funcii judiciare: a) funcia de urmrire penal; b) funcia de dispoziie asupra drepturilor i libertilor fundamentale ale

persoanei în faza de urmrire penal;

c) funcia de verificare a legalitii trimiterii sau netrimiterii în judecat; d) funcia de judecat. (2) Funciile judiciare se exercit din oficiu, în afar de cazul când, prin lege,se dispune altfel. (3) În desf urarea aceluiai proces penal, exercitarea unei funcii judiciareeste incompatibil cu exercitarea unei alte funcii judiciare, cu excepia celei

prevzute la alin. (1) lit. b), care este compatibil cu funcia de verificare alegalitii trimiterii sau netrimiterii în judecat. (4) În exercitarea funciei de urmrire penal, procurorul i organele de

cercetare penal strâng probele necesare pentru a se constata dac exist sau nutemeiuri de trimitere în judecat.


2/113

(2) Persoana vmat sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilîn procesul penal, pot introduce aciune la instana civil dac, prin hotrâredefinitiv, instana penal a lsat nesoluionat aciunea civil. (3) Persoana vmat sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civil

în procesul penal pot s introduc aciune în faa instanei civile dac procesul penal a fost suspendat. În caz de reluare a procesului penal, aciunea introdus lainstana civil se suspend în condiiile prevzute la alin. (7). (4) Persoana vmat sau succesorii acesteia, care au pornit aciunea în faainstanei civile, pot s pseasc aceast instan i s se adreseze organului deurmrire penal, judectorului ori instanei, dac punerea în micare a aciunii

penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dup suspendare.sirea instanei civile nu poate avea loc dac aceasta a pronunat o hotrâre,chiar nedefinitiv. (5) În cazul în care aciunea civil a fost exercitat de procuror, dac seconstat din probe noi c prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotrâreadefinitiv a instanei penale, diferena poate fi cerut pe calea unei aciuni lainstana civil. (6) Persoana vmat sau succesorii acesteia pot introduce aciune la instanacivil, pentru repararea prejudiciului nscut ori descoperit dup constituirea ca

parte civil. (7) În cazul prevzut la alin. (1), precum i în cazul aciunii civile disjunse,

judecata în faa instanei civile se suspend dup punerea în micare a aciunii penale i pân la rezolvarea în prim instan a cauzei penale, dar nu mai mult

de un an. ART. 28 Autoritatea hotrârii penale în procesul civil i efectele hotrârii civile în

procesul penal (1) Hotrârea definitiv a instanei penale are autoritate de lucru judecat înfaa instanei civile care judec aciunea civil, cu privire la existena faptei i a

persoanei care a svâr it-o. Instana civil nu este legat de hotrârea definitivde achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privete existena

prejudiciului ori a vinoviei autorului faptei ilicite.

(2) Hotrârea definitiv a instanei civile prin care a fost soluionat aciuneacivil nu are autoritate de lucru judecat în faa organelor judiciare penale cu

privire la existena faptei penale, a persoanei care a svâr it-o i a vinovieiacesteia.

TITLUL III Participanii în procesul penal

CAPITOLUL I

Dispoziii generale


3/113

ART. 29 Participanii în procesul penal Participanii în procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul, pile,subiecii procesuali principali, precum i ali subieci procesuali.

ART. 30 Organele judiciare Organele specializate ale statului care realizeaz activitatea judiciar sunt: a) organele de cercetare penal; b) procurorul; c) judectorul de drepturi i liberti; d) judectorul de camer preliminar ; e) instanele judectoreti. ART. 31 Avocatul Avocatul asist sau reprezint pile ori subiecii procesuali principali, încondiiile legii. Cu încuviinarea organului judiciar, avocatul poate asista i alisubieci procesuali. ART. 32 Pile (1) Pile sunt subiecii procesuali care exercit sau împotriva crora seexercit o aciune judiciar . (2) Pile din procesul penal sunt inculpatul, partea civil i partearesponsabil civilmente.

ART. 33 Subiecii procesuali principali (1) Subiecii procesuali principali sunt suspectul i persoana vmat. (2) Subiecii procesuali principali au aceleai drepturi i obligaii ca i pile,cu excepia celor pe care legea le acord numai acestora. ART. 34 Ali subieci procesuali În afara participanilor prevzui la art. 33, sunt subieci procesuali: martorul,expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum

i orice alte persoane sau organe prevzute de lege având anumite drepturi,obligaii sau atribuii în procedurile judiciare penale.

CAPITOLUL II Competena organelor judiciare

SECIUNEA 1 Competena funcional, dup materie i dup calitatea persoanei a instanelor

judectoreti

ART. 35


4/113

Competena judectoriei (1) Judectoria judec în prim instan toate infraciunile, cu excepia celor date prin lege în competena altor instane. (2) Judectoria soluioneaz i alte cauze anume prevzute de lege.

ART. 36 Competena tribunalului (1) Tribunalul judec în prim instan: a) infraciunile prevzute de Codul penal la art. 188, 189, 210, 211, 254, 263,282, 289 - 294, 303, 304, 306, 307, 309, 345, 346, 354 i 360 - 367; b) infraciunile svâr ite cu intenie, care au avut ca urmare moartea sausinuciderea victimei; c) infraciunile cu privire la care urmrirea penal a fost efectuat de ctreDirecia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorismsau Direcia Naional Anticorupie, dac nu sunt date prin lege în competenaaltor instane ierarhic superioare; d) alte infraciuni date prin lege în competena sa. (2) Tribunalul soluioneaz conflictele de competen ivite între judectoriiledin circumscripia sa, precum i contestaiile formulate împotriva hotrârilor

pronunate de judectorie în cazurile prevzute de lege. (3) Tribunalul soluioneaz i alte cauze anume prevzute de lege. ART. 37 Competena tribunalului militar (1) Tribunalul militar judec în prim instan toate infraciunile comise de

militari pân la gradul de colonel inclusiv, cu excepia celor date prin lege încompetena altor instane. (2) Tribunalul militar soluioneaz i alte cauze anume prevzute de lege. ART. 38 Competena cur ii de apel (1) Curtea de apel judec în prim instan: a) infraciunile prevzute de Codul penal la art. 394 - 397, 399 - 412 i 438 -445; b) infraciunile privind securitatea naional a României, prevzute în legi

speciale; c) infraciunile svâr ite de judectorii de la judectorii, tribunale i de

procurorii de la parchetele care funcioneaz pe lâng aceste instane; d) infraciunile svâr ite în legtur cu atribuiile de serviciu de avocai, notari

publici, executori judectoreti, precum i auditori publici externi. (2) Curtea de apel judec apelurile împotriva hotrârilor penale pronunate în

prim instan de judectorii i de tribunale. (3) Curtea de apel soluioneaz conflictele de competen ivite între instaneledin circumscripia sa, altele decât cele prevzute la art. 36 alin. (2), precum i

contestaiile formulate împotriva hotrârilor pronunate de tribunale în cazurile prevzute de lege.


5/113


6/113

ART. 41 Competena pentru infraciunile svâr ite pe teritoriul României (1) Competena dup teritoriu este determinat, în ordine, de: a) locul svâr irii infraciunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuina suspectului sau inculpatului persoan fizic ori, dup caz, sediulinculpatului persoan juridic, la momentul la care a svâr it fapta; d) locuina sau, dup caz, sediul persoanei vmate. (2) Prin locul svâr irii infraciunii se înelege locul unde s-a desf uratactivitatea infracional, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmareaacesteia. (3) În cazul în care, potrivit alin. (2), o infraciune a fost svâr it încircumscripia mai multor instane, oricare dintre acestea este competent s o

judece. (4) Când niciunul dintre locurile prevzute la alin. (1) nu este cunoscut saucând sunt sesizate succesiv dou sau mai multe instane dintre cele prevzute laalin. (1), competena revine instanei mai întâi sesizate. (5) Ordinea de prioritate prevzut la alin. (1) se aplic în cazul în care dousau mai multe instane sunt sesizate simultan ori urmrirea penal s-a efectuat cunerespectarea acestei ordini. (6) Infraciunea svâr it pe o nav sub pavilion românesc este de competenainstanei în a crei circumscripie se afl primul port român în care ancoreaznava, în afar de cazul în care prin lege se dispune altfel.

(7) Infraciunea svâr it pe o aeronav înmatriculat în România este decompetena instanei în a crei circumscripie se afl primul loc de aterizare peteritoriul român. (8) Dac nava nu ancoreaz într-un port român sau dac aeronava nuaterizeaz pe teritoriul român, iar competena nu se poate determina potrivit alin.(1), competena este cea prevzut la alin. (4). ART. 42 Competena pentru infraciunile svâr ite în afara teritoriului României (1) Infraciunile svâr ite în afara teritoriului României se judec de ctre

instanele în a cror circumscripie se afl locuina suspectului sau inculpatului persoan fizic ori, dup caz, sediul inculpatului persoan juridic. (2) Dac inculpatul nu locuiete sau, dup caz, nu are sediul în România, iar infraciunea este de competena judectoriei, aceasta se judec de JudectoriaSectorului 2 Bucureti, iar în celelalte cazuri, de instana competent dupmaterie ori dup calitatea persoanei din municipiul Bucureti, în afar de cazulcând prin lege se dispune altfel. (3) Infraciunea svâr it pe o nav este de competena instanei în a creicircumscripie se afl primul port român în care ancoreaz nava, în afar de

cazul în care prin lege se dispune altfel.


7/113

(4) Infraciunea svâr it pe o aeronav este de competena instanei în a creicircumscripie se afl primul loc de aterizare pe teritoriul român. (5) Dac nava nu ancoreaz într-un port român sau dac aeronava nuaterizeaz pe teritoriul român, competena este cea prevzut la alin. (1) i (2), în

afar de cazul în care prin lege se dispune altfel.

SECIUNEA a 3-a Dispoziii speciale privind competena instanelor judectoreti

ART. 43 Reunirea cauzelor (1) Instana dispune reunirea cauzelor în cazul infraciunii continuate, alconcursului formal de infraciuni sau în orice alte cazuri când dou sau maimulte acte materiale alctuiesc o singur infraciune. (2) Instana poate dispune reunirea cauzelor, dac prin aceasta nu se întârzie

judecata, în urmtoarele situaii: a) când dou sau mai multe infraciuni au fost svâr ite de aceeai persoan; b) când la svâr irea unei infraciuni au participat dou sau mai multe

persoane; c) când între dou sau mai multe infraciuni exist legtur i reunireacauzelor se impune pentru buna înf ptuire a justiiei. (3) Dispoziiile alin. (1) i (2) sunt aplicabile i în cazurile în care în faaaceluiai organ judiciar sunt mai multe cauze cu acelai obiect.

ART. 44 Competena în caz de reunire a cauzelor (1) În caz de reunire, dac, în raport cu diferiii f ptuitori ori diferitele fapte,competena apar ine, potrivit legii, mai multor instane de grad egal, competenade a judeca toate faptele i pe toi f ptuitorii revine instanei mai întâi sesizate,iar dac, dup natura faptelor sau dup calitatea persoanelor, competenaapar ine unor instane de grad diferit, competena de a judeca toate cauzelereunite revine instanei superioare în grad. (2) Competena judecrii cauzelor reunite r mâne dobândit chiar dac pentru

fapta sau pentru f ptuitorul care a determinat competena unei anumite instanes-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunat achitarea. (3) Tinuirea, favorizarea infractorului i nedenunarea unor infraciuni suntde competena instanei care judec infraciunea la care acestea se refer , iar încazul în care competena dup calitatea persoanelor apar ine unor instane degrad diferit, competena de a judeca toate cauzele reunite revine instaneisuperioare în grad. (4) Dac dintre instane una este civil, iar alta este militar , competenarevine instanei civile.

(5) Dac instana militar este superioar în grad, competena revine instaneicivile echivalente în grad competente potrivit art. 41 i 42.


8/113

ART. 45 Procedura de reunire a cauzelor (1) Reunirea cauzelor se poate dispune la cererea procurorului sau a pilor idin oficiu de ctre instana competent.

(2) Cauzele se pot reuni dac ele se afl în faa primei instane, chiar dupdesfiinarea sau casarea hotrârii, sau în faa instanei de apel. (3) Instana se pronun prin încheiere care poate fi atacat numai odat cufondul. ART. 46 Disjungerea cauzelor (1) Pentru motive temeinice privind mai buna desf urare a judecii, instana

poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpai sau la uneledintre infraciuni. (2) Disjungerea cauzei se dispune de instan, prin încheiere, din oficiu sau lacererea procurorului ori a pilor. ART. 47 Excepiile de necompeten (1) Excepia de necompeten material sau dup calitatea persoanei ainstanei inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocat în tot cursul

judecii, pân la pronunarea hotrârii definitive. (2) Excepia de necompeten material sau dup calitatea persoanei ainstanei superioare celei competente potrivit legii poate fi invocat pân laînceperea cercetrii judectoreti.

(3) Excepia de necompeten teritorial poate fi invocat în condiiile alin.(2). (4) Excepiile de necompeten pot fi invocate din oficiu, de ctre procuror, detre persoana vmat sau de ctre pi. ART. 48 Competena în caz de schimbare a calitii inculpatului (1) Când competena instanei este determinat de calitatea inculpatului,instana r mâne competent s judece chiar dac inculpatul, dup svâr ireainfraciunii, nu mai are acea calitate.

(2) Dobândirea calitii dup svâr irea infraciunii nu determin schimbareacompetenei, cu excepia infraciunilor svâr ite de persoanele prevzute la art.40 alin. (1). ART. 49 Competena în caz de schimbare a încadr rii juridice sau a calificrii faptei (1) Instana sesizat cu judecarea unei infraciuni r mâne competent a o

judeca, chiar dac, dup schimbarea încadr rii juridice, infraciunea este decompetena instanei inferioare. (2) Schimbarea calificrii faptei printr-o lege nou, intervenit în cursul

judecrii cauzei, nu atrage necompetena instanei, în afar de cazul când prinacea lege s-ar dispune altfel.


9/113

ART. 50 Declinarea de competen (1) Instana care îi declin competena trimite, de îndat, dosarul instanei de

judecat desemnate ca fiind competent prin hotrârea de declinare.

(2) Dac declinarea a fost determinat de competena material sau dupcalitatea persoanei, instana creia i s-a trimis cauza poate menine, motivat, probele administrate, actele îndeplinite i msurile dispuse de instana care i-adeclinat competena. (3) În cazul declinrii pentru necompeten teritorial, probele administrate,actele îndeplinite i msurile dispuse se menin. (4) Hotrârea de declinare a competenei nu este supus cilor de atac. ART. 51 Conflictul de competen (1) Când dou sau mai multe instane se recunosc competente a judeca aceeaicauz ori îi declin competena reciproc, conflictul pozitiv sau negativ decompeten se soluioneaz de instana ierarhic superioar comun. (2) Instana ierarhic superioar comun este sesizat, în caz de conflict

pozitiv, de ctre instana care s-a declarat cea din urm competent, iar în caz deconflict negativ, de ctre instana care i-a declinat cea din urm competena. (3) Sesizarea instanei ierarhic superioare comune se poate face i de procuror sau de pi. (4) Pân la soluionarea conflictului pozitiv de competen, judecata sesuspend.

(5) Instana care i-a declinat competena ori care s-a declarat competent ceadin urm ia msurile i efectueaz actele ce reclam urgen. (6) Instana ierarhic superioar comun se pronun asupra conflictului decompeten, de urgen, prin încheiere care nu este supus niciunei ci de atac. (7) Când instana sesizat cu soluionarea conflictului de competen constat acea cauz este de competena altei instane decât cele între care a intervenitconflictul i fa de care nu este instan superioar comun, trimite dosarulinstanei superioare comune. (8) Instana creia i s-a trimis cauza prin hotrârea de stabilire a competenei

nu se mai poate declara necompetent, cu excepia situaiilor în care apar elemente noi care atrag competena altor instane. (9) Instana creia i s-a trimis cauza aplic în mod corespunztor dispoziiileart. 50 alin. (2) i (3). ART. 52 Chestiunile prealabile (1) Instana penal este competent s judece orice chestiune prealabilsoluionrii cauzei, chiar dac prin natura ei acea chestiune este de competenaaltei instane, cu excepia situaiilor în care competena de soluionare nu

apar ine organelor judiciare.


10/113

(2) Chestiunea prealabil se judec de ctre instana penal, potrivit regulilor i mijloacelor de prob privitoare la materia creia îi apar ine acea chestiune. (3) Hotrârile definitive ale altor instane decât cele penale asupra uneichestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în faa

instanei penale, cu excepia împrejur rilor care privesc existena infraciunii.

SECIUNEA a 4-a Competena judectorului de drepturi i liberti i a judectorului de camer

preliminar

ART. 53 Competena judectorului de drepturi i liberti Judectorul de drepturi i liberti este judectorul care, în cadrul instanei,

potrivit competenei acesteia, soluioneaz, în cursul urmririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaiile sau orice alte sesizri privind: a) msurile preventive; b) msurile asigur torii; c) msurile de siguran cu caracter provizoriu; d) actele procurorului, în cazurile expres prevzute de lege; e) încuviinarea percheziiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supravegheresau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; f) administrarea anticipat a probelor; g) alte situaii expres prevzute de lege.

ART. 54 Competena judectorului de camer preliminar Judectorul de camer preliminar este judectorul care, în cadrul instanei,

potrivit competenei acesteia: a) verific legalitatea trimiterii în judecat dispuse de procuror; b) verific legalitatea administr rii probelor i a efecturii actelor procesualede ctre organele de urmrire penal; c) soluioneaz plângerile împotriva soluiilor de neurmrire sau denetrimitere în judecat;

d) soluioneaz alte situaii expres prevzute de lege.

SECIUNEA a 5-a Organele de urmrire penal i competena acestora

ART. 55 Organele de urmrire penal (1) Organele de urmrire penal sunt: a) procurorul;

b) organele de cercetare penal ale poliiei judiciare; c) organele de cercetare penal speciale.


11/113

(2) Procurorii sunt constituii în parchete care funcioneaz pe lâng instanele judectoreti i îi exercit atribuiile în cadrul Ministerului Public. (3) În cadrul procesului penal procurorul are urmtoarele atribuii: a) supravegheaz sau efectueaz urmrirea penal;

b) sesizeaz judectorul de drepturi i liberti i instana de judecat; c) exercit aciunea penal; d) exercit aciunea civil, în cazurile prevzute de lege: e) încheie acordul de recunoatere a vinoviei, în condiiile legii; f) formuleaz i exercit contestaiile i cile de atac prevzute de legeîmpotriva hotrârilor judectoreti; g) îndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege. (4) Atribuiile organelor de cercetare penal ale poliiei judiciare suntîndeplinite de lucr tori specializai din Ministerul Administraiei i Internelor anume desemnai în condiiile legii speciale, care au primit avizul conform al

procurorului general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiieori avizul procurorului desemnat în acest sens. (5) Atribuiile organelor de cercetare penal speciale sunt îndeplinite de ofierianume desemnai în condiiile legii, care au primit avizul conform al

procurorului general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casaie iJustiie. (6) Organele de cercetare penal ale poliiei judiciare i organele de cercetare

penal speciale îi desf oar activitatea de urmrire penal sub conducerea isupravegherea procurorului.

ART. 56 Competena procurorului (1) Procurorul conduce i controleaz nemijlocit activitatea de urmrire

penal a poliiei judiciare i a altor organe de cercetare speciale i supravegheazca actele de urmrire penal s fie efectuate cu respectarea dispoziiilor legale. (2) Procurorul poate s efectueze orice act de urmrire penal în cauzele pecare le conduce i le supravegheaz. (3) Urmrirea penal se efectueaz, în mod obligatoriu, de ctre procuror: a) în cazul infraciunilor pentru care competena de judecat în prim instan

apar ine Înaltei Cur i de Casaie i Justiie sau cur ii de apel; b) în cazul infraciunilor prevzute la art. 188 - 191 din Codul penal; c) în cazul infraciunilor svâr ite cu intenie depit, care au avut ca urmaremoartea unei persoane; d) în alte cazuri prevzute de lege. (4) Urmrirea penal în cazul infraciunilor svâr ite de militari se efectueazde procurorul militar i de organele de cercetare penal speciale, subsupravegherea acestuia. (5) Procurorii militari din cadrul seciilor militare ale parchetelor efectueaz

urmrirea penal potrivit competenei parchetului din care fac parte, fa de toi


12/113

participanii la svâr irea infraciunilor comise de militari, urmând a fi sesizatinstana competent potrivit art. 44. ART. 57 Competena organelor de cercetare penal

(1) Organele de cercetare penal ale poliiei judiciare efectueaz urmrirea penal pentru orice infraciune care nu este dat, prin lege, în competenaorganelor de cercetare penal speciale sau procurorului, precum i în alte cazuri

prevzute de lege. (2) Organele de cercetare penal speciale efectueaz acte de urmrire penalnumai în condiiile art. 55 alin. (5) i (6), corespunztor specializrii structuriidin care fac parte, în cazul svâr irii infraciunilor de ctre militari sau în cazulvâr irii infraciunilor de corupie i de serviciu prevzute de Codul penalvâr ite de ctre personalul navigant al marinei civile, dac fapta a pus sau a

putut pune în pericol sigurana navei sau navigaiei ori a personalului. ART. 58 Verificarea competenei (1) Organul de urmrire penal este dator s îi verifice competena imediatdup sesizare. (2) Dac procurorul constat c nu este competent s efectueze sau ssupravegheze urmrirea penal, dispune de îndat, prin ordonan, declinarea decompeten i trimite cauza procurorului competent. (3) Dac organul de cercetare penal constat c nu este competent sefectueze cercetarea penal, trimite de îndat cauza procurorului care exercit

supravegherea, în vederea sesizrii organului competent. ART. 59 Extinderea competenei teritoriale (1) Când anumite acte de urmrire penal trebuie s fie efectuate în afara razeiteritoriale în care se face urmrirea, procurorul sau, dup caz, organul decercetare penal poate s le efectueze el însui ori procurorul poate dispuneefectuarea lor prin comisie rogatorie sau prin delegare. (2) În cuprinsul aceleiai localiti, procurorul sau organul de cercetare

penal, dup caz, efectueaz toate actele de urmrire, chiar dac unele dintre

acestea trebuie îndeplinite în afara razei sale teritoriale. ART. 60 Cazurile urgente Procurorul sau organul de cercetare penal, dup caz, este obligat s efectuezeactele de urmrire penal care nu sufer amânare, chiar dac acestea privesc ocauz care nu este de competena acestuia. Lucr rile efectuate în astfel de cazurise trimit, de îndat, procurorului competent. ART. 61 Actele încheiate de unele organe de constatare


13/113

(1) Ori de câte ori exist o suspiciune rezonabil cu privire la svâr irea uneiinfraciuni, sunt obligate s întocmeasc un proces-verbal despre împrejur rileconstatate: a) organele inspeciilor de stat, ale altor organe de stat, precum i ale

autoritilor publice, instituiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infraciunile care constituie înclcri ale dispoziiilor iobligaiilor a cror respectare o controleaz, potrivit legii; b) organele de control i cele de conducere ale autoritilor administraiei

publice, ale altor autoriti publice, instituii publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infraciunile svâr ite în legtur cu serviciul detre cei aflai în subordinea ori sub controlul lor; c) organele de ordine public i siguran naional, pentru infraciunileconstatate în timpul exercitrii atribuiilor prevzute de lege. (2) Organele prevzute la alin. (1) au obligaia s ia msuri de conservare alocului svâr irii infraciunii i de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de prob. În cazul infraciunilor flagrante, aceleai organe au dreptulde a face percheziii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe f ptuitor i dea-l prezenta de îndat organelor de urmrire penal. (3) Când f ptuitorul sau persoanele prezente la locul constatrii au de f cutobiecii ori precizri sau au de dat explicaii cu privire la cele consemnate în

procesul-verbal, organul de constatare are obligaia de a le consemna în procesul-verbal. (4) Actele încheiate împreun cu mijloacele materiale de prob se înainteaz,

de îndat, organelor de urmrire penal. (5) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituieact de sesizare a organelor de urmrire penal i nu poate fi supus controlului pecalea contenciosului administrativ. ART. 62 Actele încheiate de comandanii de nave i aeronave (1) Comandanii de nave i aeronave sunt competeni s fac percheziiicorporale sau ale vehiculelor i s verifice lucrurile pe care f ptuitorii le au cusine sau le folosesc, pe timpul cât navele i aeronavele pe care le comand se

afl în afara porturilor sau aeroporturilor i pentru infraciunile svâr ite peaceste nave sau aeronave, având totodat i obligaiile i drepturile prevzute laart. 61. (2) Actele încheiate împreun cu mijloacele materiale de prob se înainteazorganelor de urmrire penal, de îndat ce nava sau aeronava ajunge în primul

port sau aeroport românesc. (3) În cazul infraciunilor flagrante, comandanii de nave i aeronave audreptul de a face percheziii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe ptuitor i de a-l prezenta organelor de urmrire penal.


14/113

(4) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituieact de sesizare a organelor de urmrire penal i nu poate fi supus controlului pecalea contenciosului administrativ. ART. 63

Dispoziii comune (1) Dispoziiile prevzute la art. 41 - 46 i 48 se aplic în mod corespunztor i în cursul urmririi penale. (2) Prevederile art. 44 alin. (2) nu se aplic în faza de urmrire penal. (3) Urmrirea penal a infraciunilor svâr ite în condiiile prevzute la art. 41se efectueaz de ctre organul de cercetare penal din circumscripia instaneicompetente s judece cauza, dac legea nu dispune altfel. (4) Conflictul de competen dintre 2 sau mai muli procurori se rezolv detre procurorul superior comun acestora. Când conflictul se ivete între dousau mai multe organe de cercetare penal, competena se stabilete de ctre

procurorul care exercit supravegherea activitii de cercetare penal a acestor organe. În cazul în care procurorul nu exercit supravegherea activitii tuturor organelor de cercetare penal între care s-a ivit conflictul, competena sestabilete de ctre prim-procurorul parchetului în circumscripia cruia se aflorganele de cercetare penal. ART. 64 Incompatibilitatea judectorului (1) Judectorul este incompatibil dac: a) a fost reprezentant sau avocat al unei pi ori al unui subiect procesual

principal, chiar i în alt cauz; b) este rud sau afin, pân la gradul al IV-lea inclusiv, ori se afl într-o altsituaie dintre cele prevzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre pi, cuun subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora; c) a fost expert sau martor, în cauz; d) este tutore sau curator al unei pi sau al unui subiect procesual principal; e) a efectuat, în cauz, acte de urmrire penal sau a participat, în calitate de

procuror, la orice procedur desf urat în faa unui judector sau a unei instanede judecat;

f) exist o suspiciune rezonabil c impar ialitatea judectorului este afectat. (2) Nu pot face parte din acelai complet de judecat judectorii care sunt soi,rude sau afini între ei, pân la gradul al IV-lea inclusiv, ori se afl într-o altsituaie dintre cele prevzute la art. 177 din Codul penal. (3) Judectorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participala judecarea aceleiai cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupdesfiinarea ori casarea hotrârii. (4) Judectorul de drepturi i liberti i judectorul de camer preliminar nu

pot participa, în aceeai cauz, la judecata în fond sau în cile de atac.

ART. 65


15/113

Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penal, amagistratului-asistent i a grefierului (1) Dispoziiile art. 64 alin. (1) lit. a) - d) i f) se aplic procurorului iorganului de cercetare penal.

(2) Dispoziiile art. 64 alin. (1) se aplic magistratului-asistent i grefierului. (3) Dispoziiile art. 64 alin. (2) se aplic procurorului i magistratului-asistentsau, dup caz, grefierului, când cauza de incompatibilitate exist între ei sauîntre vreunul dintre ei i judectorul de drepturi i liberti, judectorul decamer preliminar sau unul dintre membrii completului de judecat. (4) Procurorul care a participat ca judector de drepturi i liberti sau ca

judector de camer preliminar nu poate, în aceeai cauz, s supraveghezeurmrirea penal sau s efectueze acte de urmrire penal i nici s punconcluzii la judecarea acelei cauze în prim instan i în cile de atac.Procurorul care a participat ca judector la judecarea cauzei în prim instan nu

poate pune concluzii la judecarea ei în cile de atac. ART. 66 Abinerea (1) Persoana incompatibil este obligat s declare, dup caz, preedinteluiinstanei, procurorului care supravegheaz urmrirea penal sau procuroruluiierarhic superior c se abine de a participa la procesul penal, cu ar tarea cazuluide incompatibilitate i a temeiurilor de fapt care constituie motivul abinerii. (2) Declaraia de abinere se face de îndat ce persoana obligat la aceasta aluat cunotin de existena cazului de incompatibilitate.

ART. 67 Recuzarea (1) În cazul în care persoana incompatibil nu a f cut declaraie de abinere, ile, subiecii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare,de îndat ce au aflat despre existena cazului de incompatibilitate. (2) Cererea de recuzare se formuleaz doar împotriva persoanei din cadrulorganului de cercetare penal, a procurorului sau a judectorului care efectueazactiviti judiciare în cauz. Este inadmisibil recuzarea judectorului sau a

procurorului chemat s decid asupra recuzrii.

(3) Dispoziiile alin. (2) se aplic în mod corespunztor în cazul recuzriimagistratului-asistent i grefierului. (4) Cererea de recuzare se formuleaz oral sau în scris, cu ar tarea, pentrufiecare persoan în parte, a cazului de incompatibilitate invocat, a temeiurilor defapt cunoscute la momentul formulrii cererii. Cererea de recuzare formulatoral se consemneaz într-un proces-verbal sau, dup caz, în încheierea deedin. (5) Nerespectarea condiiilor prevzute la alin. (2) - (4) sau formularea uneicereri de recuzare împotriva aceleiai persoane pentru acelai caz de

incompatibilitate cu aceleai temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioar derecuzare, care a fost respins, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare.


16/113

Inadmisibilitatea se constat de procurorul sau de completul în faa cruia s-aformulat cererea de recuzare. (6) Judectorul de drepturi i liberti, judectorul de camer preliminar saucompletul în faa cruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judectorului

recuzat, se pronun asupra msurilor preventive. ART. 68 Procedura de soluionare a abinerii sau recuzrii (1) Abinerea sau recuzarea judectorului de drepturi i liberti i a

judectorului de camer preliminar se soluioneaz de un judector de laaceeai instan. (2) Abinerea sau recuzarea judectorului care face parte din completul de

judecat se soluioneaz de un alt complet de judecat. (3) Abinerea sau recuzarea magistratului-asistent se soluioneaz decompletul de judecat. (4) Abinerea sau recuzarea grefierului se soluioneaz de judectorul dedrepturi i liberti, de judectorul de camer preliminar sau, dup caz, decompletul de judecat. (5) Soluionarea abinerii sau recuzrii se face, în cel mult 24 de ore, încamera de consiliu. Dac apreciaz necesar pentru soluionarea cererii,

judectorul sau completul de judecat, dup caz, poate efectua orice verificri i poate asculta procurorul, subiecii procesuali principali, pile i persoana carese abine sau a crei recuzare se solicit. (6) În caz de admitere a abinerii sau a recuzrii, se va stabili în ce msur

actele îndeplinite ori msurile dispuse se menin. (7) Încheierea prin care se soluioneaz abinerea ori recuzarea nu este supusniciunei ci de atac. (8) Când pentru soluionarea abinerii sau a recuzrii nu poate fi desemnat un

judector din cadrul aceleiai instane, cererea se soluioneaz de un judector dela instana ierarhic superioar . (9) În cazul în care se admite abinerea sau recuzarea i nu se poate desemnaun judector de la instana competent pentru soluionarea cauzei, judectorul dela instana ierarhic superioar desemneaz o alt instan egal în grad cu

instana în faa creia s-a formulat declaraia de abinere sau cererea de recuzare,din circumscripia aceleiai cur i de apel sau din circumscripia unei cur i de apelînvecinate. (10) Dispoziiile alin. (8) i (9) se aplic în mod corespunztor i în cazulsoluionrii abinerii sau recuzrii judectorului care face parte din completul de

judecat. ART. 69 Procedura de soluionare a abinerii sau recuzrii persoanei care efectueazurmrirea penal

(1) Asupra abinerii sau recuzrii persoanei care efectueaz urmrirea penalse pronun procurorul care supravegheaz urmrirea penal.


17/113

(2) Cererea de recuzare se adreseaz fie persoanei recuzate, fie procurorului.În cazul în care cererea este adresat persoanei care efectueaz urmrirea penal,aceasta este obligat s o înainteze împreun cu lmuririle necesare, în termende 24 de ore, procurorului, f a întrerupe cursul cercetrii penale.

(3) Procurorul soluioneaz abinerea sau recuzarea în cel mult 48 de ore, prinordonan care nu este supus niciunei ci de atac. (4) În caz de admitere a abinerii sau a recuzrii, se va stabili în ce msur actele îndeplinite ori msurile dispuse se menin. ART. 70 Procedura de soluionare a abinerii sau recuzrii procurorului (1) În tot cursul procesului penal, asupra abinerii sau recuzrii procuroruluise pronun procurorul ierarhic superior. (2) Declaraia de abinere sau cererea de recuzare se adreseaz, sub sanciuneainadmisibilitii, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constat de

procurorul, judectorul sau de completul în faa cruia s-a formulat cererea derecuzare. (3) Procurorul ierarhic superior soluioneaz cererea în 48 de ore. (4) Procurorul ierarhic superior se pronun prin ordonan care nu estesupus niciunei ci de atac. (5) Procurorul recuzat poate participa la soluionarea cererii privitoare lasura preventiv i poate efectua acte sau dispune orice msuri care justificurgena. (6) În caz de admitere a abinerii sau a recuzrii, se va stabili în ce msur

actele îndeplinite ori msurile dispuse se menin. ART. 71 Temeiul str mutrii Înalta Curte de Casaie i Justiie poate str muta judecarea unei cauze de lainstana competent la o alt instan egal în grad, atunci când exist osuspiciune rezonabil c impar ialitatea judectorilor instanei este afectatdatorit împrejur rilor cauzei, calitii pilor ori atunci când exist pericol detulburare a ordinii publice. ART. 72

Cererea de str mutare i efectele acesteia (1) Str mutarea poate fi cerut de pi sau de procuror. (2) Cererea se depune la instana de unde se solicit str mutarea i trebuie scuprind indicarea temeiului de str mutare, precum i motivarea în fapt i îndrept. (3) La cerere se anexeaz înscrisurile pe care aceasta se întemeiaz. (4) În cerere se face meniune dac inculpatul este supus unei msuri

preventive. (5) Cererea se înainteaz de îndat Înaltei Cur i de Casaie i Justiie împreun

cu înscrisurile anexate.


18/113

(6) Înalta Curte de Casaie i Justiie poate solicita informaii de la preedintele instanei de unde se solicit str mutarea sau de la preedinteleinstanei ierarhic superioare celei la care se afl cauza a crei str mutare se cere,comunicându-i, totodat, termenul fixat pentru judecarea cererii de str mutare.

Când Înalta Curte de Casaie i Justiie este instana ierarhic superioar ,informaiile se cer preedintelui cur ii de apel la care se afl cauza a creistr mutare se cere. (7) În cazul respingerii cererii de str mutare, în aceeai cauz nu mai poate fiformulat o nou cerere pentru aceleai motive. (8) Introducerea unei cereri de str mutare nu suspend judecarea cauzei. ART. 73 Procedura de soluionare a cererii de str mutare (1) Soluionarea cererii de str mutare se face în edin public, cu

participarea procurorului, în cel mult 30 de zile de la data înregistr rii cererii. (2) Preedintele instanei ierarhic superioare celei la care se afl cauza iasuri pentru încunotinarea pilor despre introducerea cererii de str mutare,despre termenul fixat pentru soluionarea acesteia, cu meniunea c pile pottrimite memorii i se pot prezenta la termenul fixat pentru soluionarea cererii. (3) În informaiile trimise Înaltei Cur i de Casaie i Justiie se face meniuneexpres despre efectuarea încunotinrilor, ataându-se i dovezile decomunicare a acestora. (4) Neprezentarea pilor nu împiedic soluionarea cererii. În cazul în careinculpatul se afl în stare de arest preventiv sau arest la domiciliu, Înalta Curte

de Casaie i Justiie poate dispune aducerea acestuia la judecarea str mutrii, încazul în care apreciaz c prezena sa este necesar pentru soluionarea cererii. (5) Înalta Curte de Casaie i Justiie acord cuvântul pii care a formulatcererea de str mutare, celorlalte pi prezente, precum i procurorului. Dac

procurorul a formulat cererea, acestuia i se acord primul cuvântul. ART. 74 Soluionarea cererii (1) Înalta Curte de Casaie i Justiie soluioneaz cererea de str mutare prinsentin.

(2) În cazul în care gsete cererea întemeiat, Înalta Curte de Casaie iJustiie dispune str mutarea judecrii cauzei la una dintre instanele dincircumscripia aceleiai cur i de apel sau din circumscripia unei cur i de apelînvecinate acesteia. Str mutarea judecrii cauzei de la o curte de apel se face launa dintre cur ile de apel dintr-o circumscripie învecinat. (3) Înalta Curte de Casaie i Justiie hotte în ce msur se menin acteleîndeplinite în faa instanei, precum i cele îndeplinite de judectorul de camer

preliminar de la care s-a str mutat cauza. (4) Instana de la care a fost str mutat cauza, precum i instana la care s-a

str mutat cauza vor fi întiinate de îndat despre admiterea cererii destr mutare.


19/113

(5) Dac instana de la care a fost str mutat cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotrârea pronunat este desfiinat prin efectul admiteriicererii de str mutare. (6) Sentina prevzut la alin. (1) nu este supus niciunei ci de atac.

ART. 75 Alte dispoziii (1) Dup str mutarea cauzei, contestaiile i celelalte ci de atac se judec deinstanele corespunztoare din circumscripia instanei la care s-a str mutatcauza. (2) Dispoziiile art. 71 - 74 se aplic în mod corespunztor i în procedura decamer preliminar . (3) În cazul în care se dispune str mutarea în cursul procedurii de camer

preliminar , judecarea cauzei se efectueaz de ctre instana la care s-a str mutatcauza. (4) În cazul în care se dispune str mutarea judecrii cii de atac a apelului,rejudecarea cauzei, în caz de desfiinare cu trimitere spre rejudecare, se vaefectua de ctre instana inferioar în grad din circumscripia celei la care s-astr mutat cauza. ART. 76 Desemnarea altei instane pentru judecarea cauzei (1) Procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal poate cereÎnaltei Cur i de Casaie i Justiie s desemneze o instan egal în grad cu ceareia i-ar reveni competena s judece cauza în prim instan, care s fie

sesizat în cazul în care se va emite rechizitoriul. (2) Înalta Curte de Casaie i Justiie soluioneaz cererea în camera deconsiliu, în termen de 15 zile. (3) Înalta Curte de Casaie i Justiie dispune, prin încheiere motivat, fierespingerea cererii, fie admiterea cererii i desemnarea unei instane egale îngrad cu cea creia i-ar reveni competena s judece cauza în prim instan, care fie sesizat în cazul în care se va emite rechizitoriul. (4) Încheierea prin care Înalta Curte de Casaie i Justiie soluioneaz cerereanu este supus niciunei ci de atac.

(5) În cazul respingerii cererii de desemnare a altei instane pentru judecareacauzei formulate, în aceeai cauz nu mai poate fi formulat o nou cerere

pentru aceleai motive.

CAPITOLUL III Subiecii procesuali principali i drepturile acestora

ART. 77 Suspectul


20/113

Persoana cu privire la care, din datele i probele existente în cauz, rezult nuiala rezonabil c a svâr it o fapt prevzut de legea penal se numetesuspect. ART. 78

Drepturile suspectului Suspectul are drepturile prevzute de lege pentru inculpat, dac legea nu prevede altfel. ART. 79 Persoana vmat Persoana care a suferit o vmare fizic, material sau moral prin fapta

penal se numete persoan vmat. ART. 80 Desemnarea unui reprezentant al persoanelor vmate (1) În cazul în care prin fapta penal s-au adus vri unui numr foartemare de persoane, iar asigurarea individual a respectrii drepturilor acestora ar

prelungi considerabil durata procesului penal, persoanele respective îidesemneaz sau procurorul, judectorul de drepturi i liberti, judectorul decamer preliminar ori instana poate dispune ca persoanele vmate s îidesemneze un reprezentant, în scopul exercitrii drepturilor lor. Dac persoanelemate nu i-au desemnat un reprezentant în termenul care le-a fost acordat,

procurorul, judectorul de drepturi i liberti, judectorul de camer preliminar sau instana poate desemna un avocat din oficiu care s le reprezinte. (2) Reprezentantul persoanelor vmate exercit toate drepturile recunoscute

de lege acestora. ART. 81 Drepturile persoanei vmate În cadrul procesului penal, persoana vmat are urmtoarele drepturi: a) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale; b) dreptul de a propune administrarea de probe de ctre organele judiciare, dea ridica excepii i de a pune concluzii; c) dreptul de a formula orice alte cereri ce in de soluionarea laturii penale acauzei;

d) dreptul de a fi informat, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiulurmririi penale, la cererea sa expres, cu condiia de a indica o adres peteritoriul României, o adres de po electronic sau mesagerie electronic, lacare aceste informaii s îi fie comunicate; e) dreptul de a consulta dosarul, în condiiile legii; f) dreptul de a fi ascultat; g) dreptul de a adresa întrebri inculpatului, martorilor i exper ilor; h) dreptul de a fi asistat de avocat sau reprezentat; i) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

j) alte drepturi prevzute de lege.


21/113

CAPITOLUL IV Inculpatul i drepturile acestuia

ART. 82

Inculpatul Persoana împotriva creia s-a pus în micare aciunea penal devine parte în procesul penal i se numete inculpat. ART. 83 Drepturile inculpatului În cursul procesului penal, inculpatul are urmtoarele drepturi: a) dreptul de a nu da nicio declaraie pe parcursul procesului penal, atr gându-i-se atenia c dac refuz s dea declaraii nu va suferi nicio consecindefavorabil, iar dac va da declaraii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de

prob împotriva sa; b) dreptul de a consulta dosarul, în condiiile legii; c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dac nu îi desemneaz unul, încazurile de asisten obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiiile prevzute de lege,de a ridica excepii i de a pune concluzii; e) dreptul de a formula orice alte cereri ce in de soluionarea laturii penale icivile a cauzei; f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înelege,nu se exprim bine sau nu poate comunica în limba român;

g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; h) alte drepturi prevzute de lege.

CAPITOLUL V Partea civil i drepturile acesteia

ART. 84 Partea civil (1) Persoana vmat care exercit aciunea civil în cadrul procesului penal

este parte în procesul penal i se numete parte civil. (2) Au calitatea de parte civil i succesorii persoanei prejudiciate, dacexercit aciunea civil în cadrul procesului penal. ART. 85 Drepturile pii civile (1) În cursul procesului penal, partea civil are drepturile prevzute la art. 81. (2) Drepturile pii civile se exercit în scopul i în limitele necesaresoluionrii aciunii civile. (3) Dispoziiile art. 80 se aplic în mod corespunztor în cazul în care exist

un numr foarte mare de pi civile.


22/113

CAPITOLUL VI Partea responsabil civilmente i drepturile acesteia

ART. 86

Partea responsabil civilmente Persoana care, potrivit legii civile, are obligaia legal sau convenional de arepara în întregime sau în parte prejudiciul cauzat prin infraciune i care estechemat s r spund în proces este parte în procesul penal i se numete parteresponsabil civilmente. ART. 87 Drepturile pii responsabile civilmente (1) În cursul procesului penal, partea responsabil civilmente are drepturile

prevzute la art. 81. (2) Drepturile pii responsabile civilmente se exercit în limitele i în scopulsoluionrii aciunii civile.

CAPITOLUL VII Avocatul. Asistena juridic i reprezentarea

ART. 88 Avocatul (1) Avocatul asist sau reprezint, în procesul penal, pile ori subiecii

procesuali principali, în condiiile legii.

(2) Nu poate fi avocat al unei pi sau al unui subiect procesual principal: a) soul ori ruda pân la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judectorul; b) martorul citat în cauz; c) cel care a participat în aceeai cauz în calitate de judector sau de

procuror; d) o alt parte sau un alt subiect procesual. (3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat s asigure asistena

juridic a pilor ori a subiecilor procesuali principali. Pentru nerespectareaacestei obligaii, organul de urmrire penal sau instana de judecat poate sesiza

conducerea baroului de avocai spre a se lua msuri disciplinare. (4) Pile sau subiecii principali cu interese contrare nu pot fi asistai saureprezentai de acelai avocat. ART. 89 Asistena juridic a suspectului sau a inculpatului (1) Suspectul sau inculpatul are dreptul s fie asistat de unul ori de mai muliavocai în tot cursul urmririi penale, al procedurii de camer preliminar i al

judecii, iar organele judiciare sunt obligate s îi aduc la cunotin acestdrept. Asistena juridic este asigurat atunci când cel puin unul dintre avocai

este prezent.


23/113

(2) Persoana reinut sau arestat are dreptul s ia contact cu avocatul,asigurându-i-se confidenialitatea comunicrilor, cu respectarea msurilor necesare de supraveghere vizual, de paz i securitate, f s fie interceptatsau înregistrat convorbirea dintre ei. Probele obinute cu înclcarea prezentului

alineat se exclud. ART. 90 Asistena juridic obligatorie a suspectului sau a inculpatului Asistena juridic este obligatorie: a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenieori într-un centru educativ, când este reinut sau arestat, chiar în alt cauz, cândfa de acesta a fost dispus msura de siguran a internrii medicale, chiar înalt cauz, precum i în alte cazuri prevzute de lege; b) în cazul în care organul judiciar apreciaz c suspectul ori inculpatul nu i-ar putea face singur aprarea; c) în cursul judecii în cauzele în care legea prevede pentru infraciuneavâr it pedeapsa deteniunii pe via sau pedeapsa închisorii mai mare de 5ani. ART. 91 Avocatul din oficiu (1) În cazurile prevzute în art. 90, dac suspectul sau inculpatul nu i-a alesun avocat, organul judiciar ia msuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. (2) În tot cursul procesului penal, când asistena juridic este obligatorie, dacavocatul ales lipsete nejustificat, nu asigur substituirea i refuz s efectueze

aprarea, dei a fost asigurat exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia msuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care s îlînlocuiasc, acordându-i acestuia un termen rezonabil i înlesnirile necesare

pentru pregtirea unei apri efective, f cându-se meniune despre aceasta într-un proces-verbal sau, dup caz, în încheierea de edin. În cursul judecii, dupînceperea dezbaterilor, când asistena juridic este obligatorie, dac avocatulales lipsete nejustificat la termenul de judecat, nu asigur substituirea i refuz efectueze aprarea, dei a fost asigurat exercitarea tuturor drepturilor

procesuale, instana ia msuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care s

îl înlocuiasc, acordându-i un termen de minimum 3 zile pentru pregtireaaprii. (3) Avocatul din oficiu se consider desemnat pân la desemnarea, dac estecazul, de ctre organul judiciar a unui nou avocat din oficiu. Avocatul din oficiudesemnat este obligat s se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul

judiciar, asigurând o aprare concret i efectiv în cauz. (4) Delegaia aptorului din oficiu înceteaz la prezentarea aptorului ales. (5) Dac la judecarea cauzei avocatul lipsete i nu poate fi înlocuit încondiiile alin. (2), cauza se amân.

ART. 92 Drepturile avocatului


24/113

(1) În cursul urmririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului aredreptul s asiste la efectuarea oricrui act de urmrire penal, cu excepiatehnicilor speciale de supraveghere ori cercetare, a percheziiei informatice i a

percheziiei corporale sau a vehiculelor în cazul infraciunilor flagrante, precum

i cu excepia situaiei în care prin prezena avocatului s-ar aduce atingeredreptului la aprare al celorlalte pi ori subieci procesuali principali, caz încare întrebrile acestuia pot fi formulate de ctre organul de urmrire penal. (2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita s fie încunotinat dedata i ora efecturii actului de urmrire penal ori a audierii realizate de

judectorul de drepturi i liberti. Încunotinarea se face prin notificaretelefonic, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acestsens un proces-verbal. (3) Lipsa avocatului nu împiedic efectuarea actului de urmrire penal sau aaudierii, dac exist dovada c acesta a fost încunotinat în condiiile alin. (2). (4) Avocatul suspectului sau inculpatului are de asemenea dreptul s participela audierea oricrei persoane de ctre judectorul de drepturi i liberti, sformuleze plângeri, cereri i memorii. (5) În cazul efecturii percheziiei domiciliare, încunotinarea prevzut laalin. (2) se poate face i dup prezentarea organului de urmrire penal ladomiciliul persoanei ce urmeaz s fie percheziionat. (6) În cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent laefectuarea unui act de urmrire penal, se face meniune despre aceasta, iar actuleste semnat i de avocat.

(7) În cursul procedurii de camer preliminar i în cursul judecii, avocatulare dreptul s consulte actele dosarului, s asiste pe inculpat, s exercitedrepturile procesuale ale acestuia, s formuleze plângeri, cereri i memorii. (8) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul s beneficieze de timpuli înlesnirile necesare pentru pregtirea i realizarea unei apri efective. ART. 93 Asistena juridic a persoanei vmate, a pii civile i a pii responsabilecivilmente (1) Avocatul persoanei vmate, al pii civile sau al pii responsabile

civilmente are dreptul s fie încunotinat în condiiile art. 92 alin. (2), s asistela efectuarea oricrui act de urmrire penal în condiiile art. 92, dreptul de aconsulta actele dosarului i de a formula cereri i a depune memorii. Dispoziiileart. 89 alin. (1) se aplic în mod corespunztor. (2) Avocatul persoanei vmate, al pii civile sau al pii responsabilecivilmente are dreptul prevzut la art. 92 alin. (8). (3) În cursul judecii, avocatul persoanei vmate, al pii civile sau al ii responsabile civilmente exercit drepturile persoanei asistate, cu excepiacelor pe care aceasta le exercit personal, i dreptul de a consulta actele

dosarului.


25/113

(4) Asistena juridic este obligatorie când persoana vmat sau partea civileste o persoan lipsit de capacitate de exerciiu ori cu capacitate de exerciiurestrâns. (5) Când organul judiciar apreciaz c din anumite motive persoana vmat,

partea civil sau partea responsabil civilmente nu i-ar putea face singur aprarea, dispune luarea msurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu. ART. 94 Consultarea dosarului (1) Avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul

procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. (2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia,dreptul de a nota date sau informaii din dosar, precum i de a obine fotocopii

pe cheltuiala clientului. (3) În cursul urmririi penale, procurorul stabilete data i durata consultriiîntr-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de urmrire

penal. (4) În cursul urmririi penale, procurorul poate restriciona motivatconsultarea dosarului de ctre suspect, inculpat sau avocat, pe o perioad de celmult 15 zile, dac prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desf ur ri aurmririi penale. (5) În cursul urmririi penale, avocatul are obligaia de a pstraconfidenialitatea sau secretul datelor i actelor de care a luat cunotin cuocazia consultrii dosarului.

(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricionat dreptul de aconsulta declaraiile pii sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistori îl reprezint. (7) În vederea pregtirii aprii, avocatul inculpatului are dreptul de a luacunotin de întreg materialul dosarului de urmrire penal în proceduriledesf urate în faa judectorului de drepturi i liberti privind msurile privativesau restrictive de drepturi, la care avocatul particip. ART. 95 Dreptul de a formula plângere

(1) Avocatul are dreptul de a formula plângere, potrivit art. 336 - 339. (2) În situaiile prevzute la art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) i art. 94,

procurorul ierarhic superior este obligat s rezolve plângerea i s comunicesoluia, precum i motivarea acesteia, în cel mult 48 de ore. ART. 96 Reprezentarea În cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte pi, precum i

persoana vmat pot fi reprezentai, cu excepia cazurilor în care prezenaacestora este obligatorie sau este apreciat ca fiind necesar de procuror,

judector sau instana de judecat, dup caz.


26/113

TITLUL IV Probele, mijloacele de prob i procedeele probatorii

CAPITOLUL I

Reguli generale

ART. 97 Proba i mijloacele de prob (1) Constituie prob orice element de fapt care servete la constatareaexistenei sau inexistenei unei infraciuni, la identificarea persoanei care avâr it-o i la cunoaterea împrejur rilor necesare pentru justa soluionare acauzei i care contribuie la aflarea adevrului în procesul penal. (2) Proba se obine în procesul penal prin urmtoarele mijloace: a) declaraiile suspectului sau ale inculpatului; b) declaraiile persoanei vmate; c) declaraiile pii civile sau ale pii responsabile civilmente; d) declaraiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiz, procese-verbale, fotografii, mijloacemateriale de prob; f) orice alt mijloc de prob care nu este interzis prin lege. ART. 98 Obiectul probaiunii Constituie obiect al probei:

a) existena infraciunii i svâr irea ei de ctre inculpat; b) faptele privitoare la r spunderea civil, atunci când exist parte civil; c) faptele i împrejur rile de fapt de care depinde aplicarea legii; d) orice împrejurare necesar pentru justa soluionare a cauzei. ART. 99 Sarcina probei (1) În aciunea penal sarcina probei apar ine în principal procurorului, iar înaciunea civil, pii civile ori, dup caz, procurorului care exercit aciuneacivil în cazul în care persoana vmat este lipsit de capacitate de exerciiu

sau are capacitate de exerciiu restrâns. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiaz de prezumia de nevinovie, nefiindobligat s îi dovedeasc nevinovia, i are dreptul de a nu contribui la propriaacuzare. (3) În procesul penal, persoana vmat, suspectul i pile au dreptul de a

propune organelor judiciare administrarea de probe. ART. 100 Administrarea probelor (1) În cursul urmririi penale, organul de urmrire penal strânge i

administreaz probe atât în favoarea, cât i în defavoarea suspectului sau ainculpatului, din oficiu ori la cerere.


27/113

(2) În cursul judecii, instana administreaz probe la cererea procurorului, a persoanei vmate sau a pilor i, în mod subsidiar, din oficiu, atunci cândconsider necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulat în cursul

urmririi penale sau în cursul judecii de ctre persoanele îndreptite se admiteori se respinge motivat de ctre organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor

probe atunci când: a) proba nu este relevant în raport cu obiectul probaiunii din cauz; b) se apreciaz c pentru dovedirea elementului de fapt care constituieobiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de prob; c) proba nu este necesar , întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obinut; e) cererea a fost formulat de o persoan neîndreptit; f) administrarea probei este contrar legii. ART. 101 Principiul loialitii administr rii probelor (1) Este oprit a se întrebuina violene, ameninri ori alte mijloace deconstrângere, precum i promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obine

probe. (2) Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteazcapacitatea persoanei de a-i aminti i de a relata în mod contient i voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdicia se aplic chiar dac persoana

ascultat îi d consimmântul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnicide ascultare. (3) Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acioneaz

pentru acestea s provoace o persoan s svâr easc ori s continue svâr ireaunei fapte penale, în scopul obinerii unei probe. ART. 102 Excluderea probelor obinute în mod nelegal (1) Probele obinute prin tortur , precum i probele derivate din acestea nu potfi folosite în cadrul procesului penal.

(2) Probele obinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal. (3) În mod excepional, dispoziiile alin. (2) nu se aplic dac mijlocul de

prob prezint imperfeciuni de form sau exist alte neregulariti proceduralecare nu produc o vmare pentru înlturarea creia este necesar excludereaacestuia. (4) Probele derivate se exclud dac au fost obinute în mod direct din probeleobinute în mod nelegal i nu puteau fi obinute în alt mod. (5) Probele derivate din probele prevzute la alin. (2) nu se exclud dac

probele obinute în mod nelegal sunt folosite în condiiile alin. (3).

ART. 103 Aprecierea probelor


28/113

(1) Probele nu au o valoare dinainte stabilit prin lege i sunt supuse libereiaprecieri a organelor judiciare în urma evalurii tuturor probelor administrate încauz. (2) În luarea deciziei asupra existenei infraciunii i a vinoviei inculpatului

instana hotte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarease dispune doar atunci când instana are convingerea c acuzaia a fost doveditdincolo de orice îndoial rezonabil. (3) Hotrârea instanei nu se poate întemeia, în msur determinant, perturia investigatorului sub acoperire sau pe declaraiile martorilor protejai.

CAPITOLUL II Audierea persoanelor

SECIUNEA 1 Reguli generale în materia audierii persoanelor

ART. 104 Persoanele audiate în cursul procesului penal În cursul procesului penal, în condiiile prevzute de lege, pot fi audiateurmtoarele persoane: suspectul, inculpatul, persoana vmat, partea civil,

partea responsabil civilmente, martorii i exper ii. ART. 105 Audierea prin interpret

(1) Ori de câte ori persoana audiat nu înelege, nu vorbete sau nu se exprim bine în limba român, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fidesemnat de organele judiciare sau ales de pi ori persoana vmat, dintreinterpreii autorizai, potrivit legii. (2) În mod excepional, în situaia în care se impune luarea urgent a uneisuri procesuale sau dac nu se poate asigura un interpret autorizat, audierea

poate avea loc în prezena oricrei persoane care poate comunica cu cel ascultat,organul judiciar având îns obligaia de a relua audierea prin interpret imediat ceaceasta este posibil.

(3) Dac persoana audiat este surd, mut sau surdo-mut, audierea se facecu participarea unei persoane care are capacitatea de a comunica prin limbajulspecial. În aceast situaie comunicarea se poate face i în scris. (4) În cazuri excepionale, dac nu este prezent o persoan autorizat care

poate comunica prin limbajul special, iar comunicarea nu se poate realiza înscris, audierea persoanelor prevzute la alin. (3) se va face cu ajutorul oricrei

persoane care are aptitudini de comunicare. ART. 106 Protecia sii persoanelor ascultate

Dac în timpul audierii unei persoane aceasta acuz oboseal excesiv sausimptomele unei boli care îi afecteaz capacitatea fizic ori psihic de a participa


29/113

la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultrii i ia msuri pentruca persoana s fie consultat de un medic.

SECIUNEA a 2-a

Audierea suspectului sau a inculpatului

ART. 107 Întrebrile privind persoana suspectului sau a inculpatului (1) La începutul primei audieri, organul judiciar adreseaz întrebrisuspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, porecl, data i loculnaterii, codul numeric personal, numele i prenumele prinilor, cetenia,starea civil, situaia militar , studiile, profesia ori ocupaia, locul de munc,domiciliul i adresa unde locuiete efectiv i adresa la care dorete s îi fiecomunicate actele de procedur , antecedentele penale sau dac împotriva sa sedesf oar un alt proces penal, precum i cu privire la orice alte date pentrustabilirea situaiei sale personale. (2) Întrebrile prevzute la alin. (1) se repet la audierile ulterioare doar atuncicând organul judiciar consider necesar. ART. 108 Comunicarea drepturilor i a obligaiilor (1) Organul judiciar comunic suspectului sau inculpatului calitatea în careeste audiat, fapta prevzut de legea penal pentru svâr irea creia estesuspectat sau pentru care a fost pus în micare aciunea penal i încadrarea

juridic a acesteia. (2) Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunotin drepturile prevzute laart. 83, precum i urmtoarele obligaii: a) obligaia de a se prezenta la chemrile organelor judiciare, atr gându-i-seatenia c, în cazul neîndeplinirii acestei obligaii, se poate emite mandat deaducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judectorul poate dispune arestareasa preventiv; b) obligaia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare aadresei, atr gându-i-se atenia c, în cazul neîndeplinirii acestei obligaii,

citaiile i orice alte acte comunicate la prima adres r mân valabile i seconsider c le-a luat la cunotin. (3) În cursul urmririi penale, înainte de prima audiere a suspectului sauinculpatului, i se aduc la cunotin drepturile i obligaiile prevzute la alin. (2)i i se înmâneaz, sub semntur , un formular scris care cuprinde acestedrepturi, iar în cazul în care nu poate ori refuz s semneze, se va încheia un

proces-verbal. ART. 109 Modul de ascultare


30/113

(1) Dup îndeplinirea dispoziiilor art. 107 i 108, suspectul sau inculpatuleste lsat s declare tot ceea ce dorete referitor la fapta prevzut de legea

penal care i-a fost comunicat, dup care i se pot pune întrebri. (2) Suspectul sau inculpatul are dreptul s se consulte cu avocatul atât înainte,

cât i în cursul audierii, iar organul judiciar, când consider necesar, poate permite acestuia s utilizeze însemnri i notie proprii. (3) Dac în cursul audierii suspectul sau inculpatul îi exercit dreptul de a nuda nicio declaraie, ascultarea nu va mai continua, încheindu-se un proces-verbal. ART. 110 Consemnarea declaraiilor (1) Declaraiile suspectului sau inculpatului se consemneaz în scris. Înfiecare declaraie se consemneaz totodat ora începerii i ora încheieriiascultrii suspectului sau inculpatului. (2) Dac este de acord cu coninutul declaraiei scrise, suspectul sauinculpatul o semneaz. Dac suspectul sau inculpatul are de f cut completri,rectificri ori precizri, acestea sunt indicate în finalul declaraiei, fiind urmatede semntura suspectului sau a inculpatului. (3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuz s semneze, organul

judiciar consemneaz acest lucru în declaraia scris. (4) Declaraia scris este semnat i de organul de urmrire penal care a

procedat la audierea suspectului, inculpatului, de judectorul de drepturi iliberti ori de preedintele completului de judecat i de grefier, de avocatul

suspectului, inculpatului, al persoanei vmate, pii civile sau piiresponsabile civilmente, dac acetia au fost prezeni, precum i de interpretcând declaraia a fost luat printr-un interpret. (5) În cursul urmririi penale, audierea suspectului sau inculpatului seînregistreaz cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci cândînregistrarea nu este posibil, acest lucru se consemneaz în declaraiasuspectului sau inculpatului, cu indicarea concret a motivului pentru careînregistrarea nu a fost posibil.

SECIUNEA a 3-a Audierea persoanei vmate, a pii civile i a pii responsabile civilmente

ART. 111 Modul de audiere a persoanei vmate (1) La începutul primei audieri, organul judiciar adreseaz persoanei vmateîntrebrile prevzute la art. 107, care se aplic în mod corespunztor. (2) Persoanei vmate i se aduc la cunotin urmtoarele drepturi iobligaii:

a) dreptul de a fi asistat de avocat, iar în cazurile de asisten obligatorie,dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;


31/113

b) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepii i de a

pune concluzii, în condiiile prevzute de lege; d) dreptul de a fi încunotinat cu privire la desf urarea procedurii, dreptul

de a formula plângere prealabil, precum i dreptul de a se constitui parte civil; e) obligaia de a se prezenta la chemrile organelor judiciare; f) obligaia de a comunica orice schimbare de adres; g) obligaia de a spune adevrul. (3) Dispoziiile art. 109 alin. (1) i (2) i ale art. 110 se aplic în modcorespunztor. (4) În cursul urmririi penale, audierea persoanei vmate se înregistreaz

prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmrire penal consider necesar sau atunci când persoana vmat a solicitat aceasta înmod expres, iar înregistrarea este posibil. (5) Persoanei vmate i se aduce la cunotin cu ocazia primei audieri faptul, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o

pedeaps privativ de libertate, aceasta poate s fie informat cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod. ART. 112 Modul de audiere a pii civile i a pii responsabile civilmente (1) Audierea pii civile i a pii responsabile civilmente se face potrivitdispoziiilor art. 111 alin. (1), (3) i (4), care se aplic în mod corespunztor. (2) Pii civile, precum i pii responsabile civilmente li se aduc la

cunotin urmtoarele drepturi: a) dreptul de a fi asistate de avocat, iar în cazurile de asisten obligatorie,dreptul de a li se desemna un avocat din oficiu; b) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepii i de a

pune concluzii în legtur cu soluionarea laturii civile a cauzei, în condiiile prevzute de lege. ART. 113 Protecia persoanei vmate i a pii civile

Atunci când sunt îndeplinite condiiile prevzute de lege referitoare la statutulde martor ameninat sau vulnerabil ori pentru protecia vieii private sau ademnitii, organul de urmrire penal poate dispune fa de persoana vmatori fa de partea civil msurile de protecie prevzute la art. 125 - 130, care seaplic în mod corespunztor.

SECIUNEA a 4-a Audierea martorilor

ART. 114 Persoanele audiate ca martor


32/113

(1) Poate fi audiat în calitate de martor orice persoan care are cunotindespre fapte sau împrejur ri de fapt care constituie prob în cauza penal. (2) Orice persoan citat în calitate de martor are urmtoarele obligaii: a) de a se prezenta în faa organului judiciar care a citat-o la locul, ziua i ora

ar tate în citaie; b) de a depune jur mânt sau declaraie solemn în faa instanei; c) de a spune adevrul. (3) Calitatea de martor are întâietate fa de calitatea de expert sau de avocat,de mediator ori de reprezentant al uneia dintre pi sau al unui subiect procesual

principal, cu privire la faptele i împrejur rile de fapt pe care persoana le-acunoscut înainte de a dobândi aceast calitate. (4) Pot fi audiate în calitate de martor i persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 i 62. ART. 115 Capacitatea de a fi martor (1) Orice persoan poate fi citat i audiat în calitate de martor, cu excepia ilor i a subiecilor procesuali principali. (2) Persoanele care se afl într-o situaie ce pune la îndoial, în modrezonabil, capacitatea de a fi martor pot fi audiate doar atunci când organul

judiciar constat c persoana este capabil s relateze în mod contient fapte iîmprejur ri de fapt conforme cu realitatea. (3) Pentru a decide cu privire la capacitatea unei persoane de a fi martor,organul judiciar dispune, la cerere sau din oficiu, orice examinare necesar , prin

mijloacele prevzute de lege. ART. 116 Obiectul i limitele declaraiei martorului (1) Martorul este audiat asupra unor fapte sau împrejur ri de fapt careconstituie obiectul probaiunii în cauza în care a fost citat. (2) Audierea martorului poate fi extins asupra tuturor împrejur rilor necesare

pentru verificarea credibilitii sale. (3) Nu pot face obiectul declaraiei martorului acele fapte sau împrejur ri alror secret sau confidenialitate poate fi opus prin lege organelor judiciare.

(4) Faptele sau împrejur rile prevzute la alin. (3) pot face obiectul declaraieimartorului atunci când autoritatea competent sau persoana îndreptit îiexprim acordul în acest sens sau atunci când exist o alt cauz legal deînlturare a obligaiei de a pstra secretul sau confidenialitatea. (5) Declaraia dat în condiiile alin. (4) nu constituie infraciune. ART. 117 Persoanele care au dreptul de a refuza s dea declaraii în calitate de martor (1) Au dreptul de a refuza s fie audiate în calitate de martor urmtoarele

persoane:

a) soul, ascendenii i descendenii în linie direct, precum i fraii i surorilesuspectului sau inculpatului;


33/113

b) persoanele care au avut calitatea de so al suspectului sau al inculpatului. (2) Dup comunicarea drepturilor i obligaiilor potrivit art. 120, organele

judiciare comunic persoanelor prevzute la alin. (1) dreptul de a nu dadeclaraii în calitate de martor.

(3) Dac persoanele prevzute la alin. (1) sunt de acord s dea declaraii, în privina acestora sunt aplicabile dispoziiile privitoare la drepturile i obligaiilemartorilor. (4) În cauzele reunite, persoana care îndeplinete una dintre calitile

prevzute la alin. (1) în raport cu unul dintre suspeci sau inculpai este scutitde obligaia de a depune mrturie i împotriva celorlali suspeci sau inculpai, încazul în care declaraia sa nu poate fi limitat doar la acetia din urm. ART. 118 Dreptul martorului de a nu se acuza Declaraia martorului nu poate fi folosit în cursul unui proces penaldesf urat împotriva sa. ART. 119 Întrebrile privind persoana martorului (1) Dispoziiile art. 107 se aplic în mod corespunztor în cazul audieriimartorului. (2) Martorului i se comunic obiectul cauzei i apoi este întrebat dac estemembru de familie sau fost so al suspectului, inculpatului, persoanei vmateori al celorlalte pi din procesul penal, dac se afl în relaii de prietenie sau dedunie cu aceste persoane, precum i dac a suferit vreo pagub în urma

vâr irii infraciunii. (3) Martorului nu i se adreseaz întrebrile privind persoana sa atunci cândfa de acesta s-a dispus o msur de protecie a datelor de identitate. ART. 120 Comunicarea drepturilor i obligaiilor (1) Organul judiciar comunic martorului calitatea în care este audiat ifaptele sau împrejur rile de fapt pentru dovedirea crora a fost propus ca martor. (2) Martorului i se aduc apoi la cunotin urmtoarele drepturi i obligaii: a) dreptul de a fi supus msurilor de protecie i de a beneficia de restituirea

cheltuielilor prilejuite de chemarea în faa organelor judiciare, atunci când suntîndeplinite condiiile prevzute de lege; b) obligaia de a se prezenta la chemrile organelor judiciare, atr gându-i-seatenia c, în cazul neîndeplinirii acestei obligaii, se poate emite mandat deaducere împotriva sa; c) obligaia de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare aadresei la care este citat, atr gându-i-se atenia c, în cazul neîndeplinirii acesteiobligaii, se poate dispune împotriva sa sanciunea prevzut de art. 283 alin.(1);

d) obligaia de a da declaraii conforme cu realitatea, atr gându-i-se atenia clegea pedepsete infraciunea de mrturie mincinoas.


34/113

ART. 121 Jur mântul i declaraia solemn a martorului (1) În cursul urmririi penale i judecii, dup îndeplinirea dispoziiilor art.119 i 120, organul de urmrire penal i preedintele completului solicit

martorului depunerea jur mântului sau a declaraiei solemne. (2) Organul de urmrire penal i preedintele completului îl întreab pemartor dac dorete s depun jur mânt religios sau declaraie solemn. (3) Textul jur mântului este urmtorul: "Jur c voi spune adevrul i nu voiascunde nimic din ceea ce tiu. Aa s-mi ajute Dumnezeu!". Referirea ladivinitate din formula jur mântului se schimb în funcie de credina religioas amartorului. (4) În timpul depunerii jur mântului, cu excepiile impuse de credinareligioas, martorul ine mâna dreapt pe cruce sau pe Biblie. (5) În cazul în care martorul alege s fac o declaraie solemn, textul acesteiaeste urmtorul: "M oblig c voi spune adevrul i nu voi ascunde nimic dinceea ce tiu." (6) Dispoziiile alin. (1) - (5) se aplic în mod corespunztor în proceduraadministr rii anticipate a probelor, în faa judectorului de drepturi i liberti. ART. 122 Modul de audiere a martorului (1) Fiecare martor este audiat separat i f prezena altor martori. (2) Martorul este lsat s declare tot ceea ce tie în legtur cu faptele sauîmprejur rile de fapt pentru dovedirea crora a fost propus, apoi i se pot adresa

întrebri. (3) Martorului nu i se pot adresa întrebri privind opiunile politice,ideologice sau religioase ori alte circumstane personale i de familie, cuexcepia cazului în care acestea sunt strict necesare pentru aflarea adevrului încauz sau pentru verificarea credibilitii martorului. ART. 123 Consemnarea declaraiilor (1) Consemnarea declaraiilor se face potrivit dispoziiilor art. 110, care seaplic în mod corespunztor.

(2) În cursul urmririi penale, audierea martorului se înregistreaz prinmijloace tehnice audio sau audiovideo, dac organul de urmrire penalconsider necesar sau dac martorul solicit expres aceasta i înregistrarea este

posibil. ART. 124 Cazurile speciale de audiere a martorului (1) Audierea martorului minor în vârst de pân la 14 ani are loc în prezenaunuia dintre prini, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituieireia îi este încredinat minorul spre cretere i educare.

(2) Dac persoanele ar tate la alin. (1) nu pot fi prezente sau au calitatea desuspect, inculpat, persoan vmat, parte civil, parte responsabil civilmente


35/113

ori martor în cauz ori exist suspiciunea rezonabil c pot influena declaraiaminorului, audierea acestuia are loc în prezena unui reprezentant al autoritiitutelare sau a unei rude cu capacitate deplin de exerciiu, stabilite de organul

judiciar.

(3) Dac se consider necesar, la cerere sau din oficiu, organul de urmrire penal sau instana dispune ca la audierea martorului minor s asiste un psiholog. (4) Audierea martorului minor trebuie s evite producerea oricrui efectnegativ asupra strii psihice a acestuia. (5) Martorului minor care la data audierii nu a împlinit vârsta de 14 ani nu i secomunic obligaiile prevzute la art. 120 alin. (2) lit. d), dar i se atrage atenia spun adevrul. (6) Persoanele care au avut calitatea de suspect sau inculpat în aceeai cauzi cu privire la aceeai fapt ori cu privire la fapte diferite aflate în strânslegtur , dac ulterior s-a dispus disjungerea cauzelor, pot fi audiate în calitatede martor, iar declaraia nu poate fi folosit în cursul unui proces penaldesf urat împotriva lor. Organele judiciare au obligaia consemnrii calitii lor

procesuale anterioare. (7) Dispoziiile alin. (6) se aplic în mod corespunztor i persoanelor care aucalitatea de suspect sau inculpat în cauze diferite, cu privire la care nu a fostdispus reunirea.

SECIUNEA a 5-a

Protecia martorilor

& 1. Protecia martorilor amenini ART. 125 Martorul ameninat În cazul în care exist o suspiciune rezonabil c viaa, integritatea corporal,libertatea, bunurile sau activitatea profesional a martorului ori a unui membrude familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care lefurnizeaz organelor judiciare sau a declaraiilor sale, organul judiciar

competent acord acestuia statutul de martor ameninat i dispune una ori maimulte dintre msurile de protecie prevzute la art. 126 sau 127, dup caz. ART. 126 Msurile de protecie dispuse în cursul urmririi penale (1) În cursul urmririi penale, odat cu acordarea statutului de martor ameninat, procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintreurmtoarele msuri: a) supravegherea i paza locuinei martorului sau asigurarea unei locuinetemporare;

b) însoirea i asigurarea proteciei martorului sau a membrilor de familie aiacestuia în cursul deplasrilor;


36/113

c) protecia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu caremartorul va semna declaraia sa; d) audierea martorului f ca acesta s fie prezent, prin intermediulmijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea i imaginea distorsionate, atunci

când celelalte msuri nu sunt suficiente. (2) Procurorul dispune aplicarea unei msuri de protecie din oficiu sau lacererea martorului, a uneia dintre pi sau a unui subiect procesual principal. (3) În cazul aplicrii msurilor de protecie prevzute la alin. (1) lit. c) i d),declaraia martorului nu va cuprinde adresa real sau datele sale de identitate,acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmrire penal, judectorul de drepturi i liberti, judectorul decamer preliminar sau instana, în condiii de confidenialitate. (4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninat i aplicareasurilor de protecie prin ordonan motivat, care se pstreaz în condiii deconfidenialitate. (5) Procurorul verific, la intervale de timp rezonabile, dac se menincondiiile care au determinat luarea msurilor de protecie, iar în caz contrar dispune, prin ordonan motivat, încetarea acestora. (6) Msurile prevzute la alin. (1) se menin pe tot parcursul procesului penaldac starea de pericol nu a încetat. (7) Dac starea de pericol a aprut în cursul procedurii de camer preliminar ,

judectorul de camer preliminar , din oficiu sau la sesizarea procurorului,dispune msurile de protecie prevzute la art. 127. Dispoziiile art. 128 se aplic

în mod corespunztor. (8) Msurile de protecie prevzute la alin. (1) lit. a) i b) se comunicautoritii desemnate cu punerea în executare a msurii. ART. 127 Msurile de protecie dispuse în cursul judecii În cursul judecii, odat cu acordarea statutului de martor ameninat, instanadispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmtoarele msuri: a) supravegherea i paza locuinei martorului sau asigurarea unei locuinetemporare;

b) însoirea i asigurarea proteciei martorului sau a membrilor de familie aiacestuia în cursul deplasrilor; c) nepublicitatea edinei de judecat pe durata ascultrii martorului; d) ascultarea martorului f ca acesta s fie prezent în sala de judecat, prinintermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu voc

2.2-2 legea nr 135-2010 privind codul de procedură penală - doar ce trebuie

Documents