· 2019-12-11 · s-a desfa s uraţ exerciţ iul „seism 2018 ó, care a consţaţ î n aplicarea...

*** REDACŢIA

Redactor şef: maior

Cătălin Ovidiu CHIRCA

Redactor: locotenent colonel

Daniela SILVI

Redactor: plutonier adjutant Sebastian FURNEA

Corector: plutonier adjutant şef

Daniel MĂRGELATU

Fotoreporter : plutonier adjutant

Claudiu BRANISCHI

Difuzare: Nicoleta NIŢU

COPYRIGHT: Reproducerile sunt autorizate cu condiția

nominalizării autorului și revistei. Opiniile și informațiile publicate reflectă dreptul

autorilor la exprimarea liberă și nu angajează răspunderea editorului sau a redacției.

Revista apare trimestrial .

Tel:021.2086161

Cutremurătorul 1802 .................................................................. 18

,,Building Management System - BMS” .................................. 20

Azomureș ......................................................................................... 26

Derocare pe Transfăgărășan ................................................... 32

Misiuni pirotehnice ...................................................................... 36

Windscale în topul accidentelor nucleare ........................... 40

Cooperare româno-americană ................................................ 42

Tabăra de vară în domeniul situațiilor de urgență ......... 46

Prima ninsoare a iernii .............................................................. 48

Pagina 4

Protecţia Civilă Numărul 3-4/2018

Exerciţ iul naţ ional „Seism 2018” s i-a propus anţrenarea sţrucţurilor de conducere s i ra spuns î n cazul producerii unui seism major, generaţor de vicţi-me mulţiple. Î n acesţ an, penţru asigurarea unor si-ţuaţ ii ca ţ mai apropiaţe de realiţaţe, exerciţ iul naţ io-nal a inclus s i acţiviţa ţ ile preva zuţe penţru exerciţ iul inţernaţ ional medical „ModEX 2018” organizaţ î n ca-drul Mecanismului de Proţecţ ie Civila al Uniunii Eu-ropene, penţru anţrenarea modulelor medicale de ţip EMT 1-3, care poţ asigura sprijin inţernaţ ional î n si-ţuaţ ii reale. Pe ţeriţoriul Roma niei, zona seismogena cu cel mai ridicaţ poţenţ ial disţrucţiv esţe siţuaţa î n liţosfera subcrusţala , la curbura Carpaţ ilor Orienţali, regiunea Vrancea.

Regiunea Vrancea esţe o zona seismica complexa de convergenţ a conţinenţala , siţuaţa la conţacţul a ţrei uniţa ţ i ţecţonice: placa Esţ – Europeana , subpla -cile Înţra – Alpina s i Moesica . Pe la nga aceasţa, mai exisţa ca ţeva zone de surse seismice superficiale, de imporţanţ a locala penţru hazardul seismic: zonele Esţ – vra nceana , Fa ga ras – Ca mpulung, Danubiana , Banaţ, Cris ana – Maramures , depresiunea Ba rlad,

depresiunea Predobrogeana , falia Înţramoesica , de-presiunea Transilvaniei.

Î n ceea ce prives ţe ţipul de risc - cuţremur, as a cum esţe preva zuţ î n HG. nr. 557/2016 privind ma-nagemenţul riscurilor, la nivel naţ ional, auţoriţaţea responsabila cu rol principal î n domeniu esţe Minis-ţerul Dezvolţa rii Regionale s i Adminisţraţ iei Publice, iar Minisţerul Afacerilor Înţerne esţe auţoriţaţea res-ponsabila cu rol secundar. Toţodaţa , MAÎ asigura penţru ţipul de risc - cuţremur s i funcţ ii de sprijin, dar s i coordonarea operaţ ionala a acţ iunilor des-fa s uraţe de auţoriţa ţ ile implicaţe î n acţ iunile de in-ţervenţ ie operaţiva penţru limiţarea s i î nla ţurarea efecţelor negaţive ale siţuaţ iei de urgenţ a , pa na la resţabilirea sţa rii provizorii de normaliţaţe.

Î n perioada 13 - 17.10.2018, la nivelul DSU / ÎGSU s-a desfa s uraţ exerciţ iul „Seism 2018”, care a consţaţ î n aplicarea „Concepţ iei naţ ionale de ra spuns posţ seism” î n cazul unui cuţremur cu magniţudinea de 7,5 pe scara Richţer produs î n daţa de 13.10.2018, la ora 08:37, î n zona seismica Vrancea, localiţaţea Ne-reju, la o ada ncime de 140 km.


Pagina 5


Î n „Concepţia naţională de răspuns post seism” au fosţ sţabiliţe ţrei eţape de ra s-puns penţru limiţarea s i lichidarea efecţelor unui cuţremur major î n raporţ de prio-riţa ţ i:

Eţapa Î, de reacţ ie imediaţa , cu o duraţa de desfa s urare de ţrei zile, î n care prio-riţa ţ ile sunţ reprezenţaţe de acţ iunile de ca uţare-salvare s i acordare a asisţenţ ei medicale de urgenţ a , precum s i inţervenţ ia penţru limiţarea efecţelor colaţerale ale seismului.

Eţapa a ÎÎ-a, de sţabilizare, ce se desfa s oara î n primele 15 zile, care are ca priori-ţa ţ i acţ iunile penţru asigurarea apei poţabile, hranei, condiţ iilor igienico-saniţare, a ada posţurilor colecţive de urgenţ a , accesului la serviciile medicale, proţecţ iei persoanelor vulnerabile precum s i conţinua rii procesului de repunere î n funcţ iune a uţiliţa ţ ilor publice esenţ iale, concomiţenţ cu conţinuarea misiunilor de ca uţare-salvare a persoanelor.

Eţapa a ÎÎÎ-a, care reprezinţa revenirea succesiva , fiind o acţ iune de duraţa , de pesţe 15 zile. Prioriţaţea acesţei eţape esţe reprezenţaţa de revenirea succesiva la normaliţaţea vieţ ii economice s i sociale.

Exerciţ iul naţ ional „Seism 2018” a avuţ drepţ scop verificarea viabiliţa ţ ii „Concepţ iei naţ ionale de ra spuns posţ seism”, a planurilor s i procedurilor specifi-ce, precum s i implemenţarea lecţ iilor idenţificaţe î n urma exerciţ iilor „Seism 2016” s i „Seism 2017”. Toţodaţa , exerciţ iul „ModEX 2018” a avuţ ca scop verifica-rea procedurilor naţ ionale de primire de asisţenţ a inţernaţ ionala medicala s i veri-ficarea capaciţa ţ ii de reacţ ie europeana î n domeniul medical.

Declans area exerciţ iului s-a fa cuţ inopinaţ, prin dispoziţ ie a secreţarului de sţaţ, domnul docţor Raed Arafaţ, s ef al Deparţamenţului penţru Siţuaţ ii de Ur-genţ a , î n caliţaţe de Comandanţ al Acţ iu-nii, î n baza aproba rii conducerii MAÎ prin raporţul cu nr. 91453 din 23.02.2018.

Î n cadrul exerciţ iului, s-a avuţ î n ve-dere uţilizarea î n mod real a ţuţuror re-surselor de inţervenţ ie, penţru rezolva-rea siţuaţ iilor ţacţice simulaţe, î n scopul anţrena rii personalului sţrucţurilor de managemenţ s i operaţive penţru î ndepli-nirea misiunilor specifice î n condiţ ii complexe, cres ţerea coeziunii s i realiza -rii coopera rii aţa ţ la nivel naţ ional ca ţ s i inţernaţ ional.

Acţ iunea forţ elor î n ţeren s-a desfa -s uraţ î n municipiul Bucures ţi s i judeţ ul Îlfov s i a implicaţ deplasarea modulelor specializaţe preva zuţe î n „Concepţ ia naţ ionala de ra spuns posţ seism” sau conform ordinelor Comandanţului Acţ iu-nii, precum s i soliciţarea sau primirea sprijinului inţernaţ ional, poţriviţ specifi-cului exerciţ iului „ModEX 2018”.


Pagina 6


Conexaţ cu exerciţ iul „Seism 2018” s-a desfa s uraţ s i exerciţ iul inţernaţ ional medical „ModEX 2018”, î n cadrul proiec-ţului EUMFH. Acesţa a fosţ declans aţ ava nd la baza soliciţarea adresaţa de Roma nia penţru acţivarea mecanisme-lor de proţecţ ie civila specifice la nivel UE/NATO/ONU s i cererea de asisţenţ a inţernaţ ionala viza nd cu preca dere pri-mirea de sprijin cu echipe medicale de urgenţ a , ava nd î n vedere capaciţaţea sca zuţa de preluare s i gesţionare a nu-ma rului mare de vicţime, din cauza afec-ţa rii capaciţa ţ ii operaţ ionale a majoriţa -ţ ii spiţalelor de urgenţ a , ca urmare a producerii unui cuţremur major î n care esţe puţernic afecţaţ municipiul Bucu-res ţi. Acţ iunea î n ţeren a echipelor de proţecţ ie civila s i capaciţa ţ ilor de ra s-puns inţernaţ ionale, parţicipanţe la exerciţ iul „ModEX 2018” s-a desfa s uraţ î n municipiul Bucures ţi s i judeţ ul Îlfov, î n corelare s i î n sprijinul acţ iunilor des-fa s uraţe de ca ţre sţrucţurile naţ ionale de ra spuns.

Conform scenariului exerciţ iului, î n Roma nia s-a produs un cuţremur cu magniţudinea de 7,5 grade pe scara Ric-hţer, care a dus la disţrugerea s i avarie-rea a numeroase cla diri ale adminisţra-ţ iei publice cenţrale s i locale, uniţa ţ i me-dicale, cla diri de locuiţ, obiecţive sociale precum s i a infrasţrucţurii, reţ ele de ali-menţare cu energie elecţrica , gaze, sţaţ ii de ţraţare s i de epurare, sisţeme de ţransporţ s i disţribuţ ie carburanţ i, ca i de ţransporţ ruţiere s i feroviare.

Cuţremurul a avuţ epicenţrul î n zona seismica Vrancea, î n localiţaţea Nereju, la ada ncimea de 140 de km, iar duraţa acesţuia a fosţ de 57 de secunde. Unda seismica a avuţ ca axa de deplasare di-recţ ia Sud – Vesţ, Bucures ţi - Alexandria - Sofia s i Nord – Esţ, Îas i – Chis ina u.

Aceasţa a dus la avarierea mulţor cla diri s i a infrasţrucţurii î n municipiul Bucures ţi s i judeţ ele Neamţ , Buza u, Vrancea, Vaslui, Baca u s i Îas i, precum s i la apariţ ia a numeroase vicţime.

Drepţ urmare, î ncepa nd cu daţa de

13.10.2018, ora 11:01, a fosţ acţivaţ Cenţrul Naţ ional de Coordonare s i Con-ducere a Înţervenţ iei, la sediul din loca-liţaţea Ciolpani, iar la ora 13:30 a avuţ loc s edinţ a Comiţeţului Naţ ional penţru Siţuaţ ii Speciale de Urgenţ a . Î n perioada 13.10.2018, ora 17:00 - 28.10.2018, ora 17:00, prin decreţ prezidenţ ial, s-a insţi-ţuiţ sţarea de urgenţ a la nivelul munici-piului Bucures ţi s i al judeţ ului Îlfov.

Î n daţa de 14.10.2018, ora 14:00, î n zona Vrancea, s-a produs o noua repli-ca a cuţremurului, cu magniţudinea de 5,8 grade pe scara Richţer, la ada nci-mea de 141 Km, ava nd drepţ consecin-ţ e noi pierderi de vieţ i omenes ţi si dis-ţrugeri, î n special î n municipiul Bucu-res ţi.

Cele mai afecţaţe zone au fosţ cele din cenţru, nord s i esţ, unde s-a esţimaţ pesţe 120 de cla diri pra bus iţe s i alţe 200 de cla diri avariaţe, dinţre care se-dii ale adminisţraţ iei publice cenţrale s i locale, spiţale s i alţe cla diri de uţiliţaţe publica , acţiviţaţea de idenţificare a acesţora fiind î n derulare. Cu preca dere î n zonele cu pra bus iri s i avarieri ale cla dirilor, s-au î nregisţraţ s i numeroase incendii care au agravaţ efecţele cuţre-murului. Toţodaţa , î n baza informaţ ii-lor iniţ iale colecţaţe imediaţ dupa pro-ducerea cuţremurului, î n Bucures ţi au fosţ esţimaţe pesţe 260 de persoane decedaţe s i 2500 de persoane ra niţe, iar alţe ca ţeva mii daţe dispa ruţe.

De asemenea cel puţ in 10.000 de persoane au ra mas fa ra ada posţ, numa -rul acesţora fiind î n cres ţere.

Î n ceea ce privesc efecţele cuţremu-rului la nivelul municipiului Bucures ţi, asupra infrasţrucţurii s i obiecţivelor de uţiliţaţe publica au fosţ afecţaţe, pe anumiţe zone, reţ elele municipale de alimenţare cu apa poţabila , canalizare, energie elecţrica s i gaze naţurale.

La fel s i î n cazul acţiviţa ţ ii majoriţa ţ ii spiţalelor de urgenţ a , cu excepţ ie doar spiţalele de urgenţ a Floreasca s i Uni-versiţar, care au avuţ capaciţaţe opera-ţ ionala compleţa .

Pagina 7


Pagina 8


Pagina 9


De asemenea, spiţalele de ur-genţ a aflaţe pe o raza de 200 km de Bucures ţi precum s i cele din Moldova au fosţ suprapopulaţe s i aglomeraţe daţoriţa vicţimelor din alţe localiţa ţ i afecţaţe. Mai mulţe ca i de comunicaţ ii ruţiere au fosţ blocaţe de da ra ma ţuri, sţa lpi ca zuţ i sau au fosţ afecţaţe, fiind impracţicabile. A fosţ afec-ţaţa reţ eaua de meţrou, circula-ţ ia pe magisţralele 1 s i 2 fiind î nţrerupţa din cauza unor avarii ţehnice sau a afecţa rii unor sţaţ ii

din cauza de surpa ri, inunda ri, bloca ri cu da ra ma ţuri a gurilor de acces. De asemenea, exisţa posibiliţaţea afecţa rii unor obi-ecţive imporţanţe ca: barajul Ciurel de pe Ra ul Da mboviţ a, barajului Miha iles ţi de pe Ra ul Arges , barajul Siriu din Buza u, respecţiv barajul Bicaz din Neamţ , rafina riile Peţrobrazi s i Peţroţel din Ploies ţi, uzina de ţraţare s i de producţ ie a apei po-ţabile Apa Nova din localiţaţea Ros u, judeţ ul Îlfov, precum s i

podurile feroviare de la Feţes ţi s i Cernavoda . Exerciţ iul s-a î ncheiaţ î n daţa de 17.10.2018 ora 15:10. Î n daţa de 18.10.2018, echipajele inspecţo-raţelor judeţ ene penţru siţuaţ ii de urgenţ a s-au î nţors la subuni-ţa ţ ile de baza , mai puţ in cele din cadrul ÎSU Vaslui s i ÎSU Mehe-dinţ i care au ra mas sa desfa s oa-re acţiviţa ţ i î n sprijinul forţ elor sţra ine parţicipanţe la exerciţ iu.

Colonel Claudiu ZAMFIR

Pagina 10


Obiective exercițiului „Seism 2018” au constat în:

• consolidarea, dezvolţarea s i inţegrarea capaciţa ţ ilor operaţ ionale, cunos ţinţ elor colecţive, ca-pabiliţa ţ ilor s i resurselor auţoriţa ţ ilor, insţiţuţ iilor s i organizaţ iilor care compun Sisţemul Naţ ional penţru Managemenţul Siţuaţ iilor de Urgenţ a (SNMSU) la nivel naţ ional, regional s i local;

• perfecţ ionarea deprinderilor penţru execuţarea misiunilor penţru gesţionarea siţuaţ iilor de urgenţ a deţerminaţe de producerea unui seism major, inclusiv î n cooperare cu echipele inţernaţ io-nale care asigura sprijin;

• ţesţarea fluxului informaţ ional, a procesului decizional, a comunica rii publices i amodului de soliciţare a asisţenţ ei î n maţerie de proţecţ ie civila ca ţre UE/NATO/ONU, precum s i de desfa s urare a acţiviţa ţ ilor î n cadrul HostNationSupport;;

• evaluarea sţadiului prega ţirii personalului s i al resurselor de inţervenţ ie sţabiliţe î n documen-ţele operaţive exisţenţe;

• verificarea viabiliţa ţ ii ma surilor sţabiliţe î n „Concepţ ia naţ ionala de ra spuns posţ seism”, î n „Concepţ ia naţ ionala privind capaciţaţea de gesţionare a vicţimelor mulţiple”, precum s i a celor preva zuţe î n planurile s i procedurilespecifice; anţrenarea modulelor/formaţ iunilor medicale con-sţiţuiţe la nivelul MAÎ/MApN, privind modul de acţ iune î n cooperare cu modulele medicale care acţ ioneaza î n Roma nia, prin inţermediul Mecanismului de Proţecţ ie Civila al Uniunii Europene.

Pagina 11


Pe întreaga perioadă a desfăşurării exercițiului au fost urmărite:

• respecţareaprocedurilor de lucru s i a fluxului informaţ ional-decizional, ţes-ţarea mijloacelor de comunicaţ ii;

• organizarea s i menţ inerea coopera rii inţer s i inţra-insţiţuţ ionale; • capaciţaţea de reacţ ie aţa ţ a sţrucţurilor de decizie s i a celor de suporţ deci-

zional din cadrul SNMSU la nivel naţ ional, judeţ ean s i local, ca ţ s ia sţrucţurilor de ra spuns implicaţe, consţiţuirea s i operaţ ionalizarea inţegraţ a modulelor spe-cializaţe ÎSUJ-UPU SMURD;

• elaborarea documenţelor de conducere a acţiviţa ţ ilor /acţ iunilor penţru limiţarea consecinţ elor unui seism major;

• verificarea modului de compleţare a documenţelor operaţive, precum s i viabiliţaţea ma surilor sţabiliţe î n acesţea;

• î ndeplinirea funcţ iilor de sprijin s i a misiunilor de cerceţare, ca uţare, salva-re, deblocare, salvare de la î na lţ imi, evacuare, asisţenţ a medicala de urgenţ a , sţingerea incendiilor eţc.;

• organizarea s i funcţ ionarea Bazelor de Operaţ ii s i a Puncţelor Operaţive Avansaţe;

• organizarea s i desfa s urarea acţiviţa ţ ilor de evacuare a populaţ iei (ţabere de sinisţraţ i) din zona poţenţ ial afecţaţa , evacuarea aero-medicala , inclusiv eva-cuarea uniţa ţ ilor spiţalices ţi, deţriaj, acordare de prim-ajuţor calificaţ s i de ţran-sporţ medicalizaţ al vicţimelor, inclusiv pe cale aeriana ;

• planificarea s i organizarea colabora rii cu organizaţ iile neguvernamenţale s i insţiţuţ iile inţernaţ ionale specializaţe.

Pagina 12


Structuri naționale: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin: Deparţamenţul penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a (DSU) prin: - Direcţ ia Generala Managemenţ Urgenţ e Medicale (DGMUM) • Direcţ ia Generala Managemenţ Operaţ ional (DGMO) prin: - Cenţrul Naţional de Conducere Înţegraţa

(CNCÎ) - Direcţ ia Operaţ ii • Înspecţoraţul General penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a (ÎGSU): - Cenţrul Operaţ ional Naţ ional (CON) - Cenţrul

Naţ ional de Conducere s i Coordonare a Înţervenţ iei (CNCCÎ) - Înspecţoraţul penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a Bucu-res ţi-Îlfov (ÎSUBÎF) - Înspecţoraţele penţru siţuaţ ii de urgenţ a judeţ ene (ÎSUJ) - Uniţaţea Speciala de Înţervenţ ii î n Siţuaţ ii de Urgenţ a Ciolpani (USÎSU)

• Înspecţoraţul General al Poliţ iei Roma ne (ÎGPR) • Înspecţoraţul General al Jandarmeriei Roma ne (ÎGJR) • Înspecţoraţul General al Poliţ iei de Fronţiera Roma ne (ÎGPF) • Înspecţoraţul General de Aviaţ ie (ÎGAv). • Adminisţraţ ia Naţ ionala a Rezervelor de Sţaţ s i Probleme Speciale (ANRSPS) Ministeriul Afacerilor Externe (MAE) prin: • Cenţrul Operaţiv penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a • Deparţamenţul Consular Ministerul Apărării Naționale (MApN) prin: • Cenţrul Naţ ional Miliţar de Comanda – Nucleu (CNMC-N) - Cenţrul Operaţiv penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a

(COSU) • Sţaţul Major al Forţ elor Teresţre (SMFT) • Sţaţul Major al Forţ elor Aeriene (SMFA) - Baza 90 Transporţ Aerian Oţopeni - UM 01877 Cenţrul 70 Geniu

Aviaţ ie • Direcţ ia Medicala - Formaţ iunea medicala de nivel ROL 2 Ministerul Sănătății (MS) prin: • Cenţrul Operaţiv penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a (COSU) • Spiţalele din Municipiul Bucures ţi - Spiţalul Clinic de Urgenţ a Bucures ţi * modulul medical de urgenţ a de

nivel Î (EMT 1 RO) - Spiţalul Clinic de Urgenţ a Universiţar - Spiţalul Clinic „Nicolae Malaxa” - alţe spiţale din Municipiul Bucures ţi

• Alţe spiţale din ţ ara care au primiţ „pacienţ i” evacuaţ i pe calea aerului din Municipiul Bucures ţi sau care au parţicipaţ cu personal UPU-SMURD î n cadrul posţurilor medicale avansaţe dislocaţe î n Bucures ţi

• Serviciul de Ambulanţ a Bucures ţi-Îlfov. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) - Agenția Națională de Administrare Fiscală prin: • Direcţ ia Generala a Va milor (DGV) – (suporţ real al exerciţ iului) Alte ministere şi autorități publice centrale care au asiguraţ reprezenţanţ i î n cadrul Comiţeţului Naţ io-nal penţru Siţuaţ ii Speciale de Urgenţ a s i î n cadrul Cenţrul Naţ ional de Coordonare s i Conducere a Înţer-venţ iei 7. Serviciul de Telecomunicaţ ii Speciale (STS) - suporţ real al exerciţ iului Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situații de Urgență (CMBSU) prin: •Cenţrul de Coordonare s i Conducere a Înţervenţ iei Bucures ţi-Îlfov (CCCÎ BÎF) •Comiţeţele locale penţru siţuaţ ii de urgenţ a de la nivel secţor (CLSU) Alte autorități locale: Baloteşti, Voluntari, Afumați ONG-uri şi alte entități cu funcții de sprijin: Crucea Ros ie Roma na ; - Fundaţ ia penţru SMURD; - Asociaţ ia Asisţenţ ilor Sociali din Roma nia (ASproAS); - Cenţrul de Formare s i Evaluare î n Asisţenţ a Sociala (CFCECAS); - Asociaţ ia Salvaţorilor Volunţari 4x4 (Rescue 4x4); - Asociaţ ia Habiţaţ for Humaniţy Roma nia; - Clubul Ca inilor Uţiliţari;- Serviciul de Ajuţor Mal-ţez î n Roma nia (SAMR); - Radioamaţori Volunţari î n Siţuaţ ii de Urgenţ a (RSVU); - Însţiţuţul Naţ ional de Cerceţare - Dezvolţare Aerospaţ iala Elie Carofoli Bucures ţi (ÎNCAS).

Pagina 13


Structuri internaționale:

Î n urma soliciţa rii de asisţenţ a inţernaţ ionala , î n cadrul exerciţ iului „EU ModEX 2018” au parţi-cipaţ echipe specializaţe ţoţaliza nd 468 de membri, dupa cum urmeaza : Comisia Europeană prin: • Cenţrul de Coordonare a Ra spunsului la Urgenţ e (ERCC); • o echipa de proţecţ ie civila a Uniunii Europene (EUCPT2) – 10 membri; Suedia prin: • o echipa de asisţenţ a s i suporţ ţehnic (TAST3) – 9 membri; • o echipa de evacuare medicala aeriana (SNAM4) – 33 membri ; Norvegia prin: • o echipa medicala de urgenţ a de nivel Î (EMT5 1) – 24 membri; Italia prin: • o echipa medicala de urgenţ a de nivel ÎÎ (EMT 2) – 51 membri; Regatul Unit prin: • o echipa de carţografiere s i managemenţ al informaţ iilor (Map Acţion6) – 2 membri; Germania prin: • o echipa medicala de urgenţ a cu efecţive reduse – 4 membri; Austria prin: • o echipa medicala de urgenţ a de nivel Î (AMP7 1) – 35 membri; Slovacia prin: • o echipa de asisţenţ a a populaţ iei î n ţaberele de sinisţraţ i (ECFS8) – 26 membri; Israel prin: • o echipa medicala de urgenţ a de nivel ÎÎÎ (EMT 3) a Minisţerului Apa ra rii din Îsrael – 163 membri,

suplimenţaţa cu personal aparţ ina nd proiecţului privind spiţalul de campanie al UE (EUMFH9) – 69 membri;

• o echipa de evacuare medicala aeriana ; Bulgaria - Directoratul General de Pompieri şi Protecție Civilă prin: • o echipa de ca uţare-salvare î n mediu urban (MUSAR10) - 40 de membri.

La exerciţ iu au parţicipaţ observatori internaționali din cadrul: • Comisiei Europene – Cenţrul de Coordonare a Ra spunsului la Urgenţ e (ERCC); • NATO – Cenţrul Euro-Aţlanţic de Coordonare a Ra spunsului la Dezasţre (EADRCC); • SUA – Agenţ ia Federala de Managemenţ al Urgenţ elor (FEMA); • Organizaţ ia Mondiala a Sa na ţa ţ ii (OMS); 5. Alţor sţrucţuri medicale de urgenţ a din: Ausţralia, Aus-

ţria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Esţonia, Finlanda, Franţ a, Germania, Grecia, Ungaria, Îrlanda, Îţalia, Leţonia, Malţa, Norvegia, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Regaţul Uniţ s i Sţaţele Uniţe ale Americii.

Toţodaţa , prinţre oficialiţa ţ ile parţicipanţe la exerciţ iu s-a numa raţ s i comisarul european

Chrisţos Sţylianides.

Pagina 14


Bilanțul final al efectelor produse de seism şi cele două replici a fost:

• 290000 persoane afcţaţe • 8413 persoane ra niţe • 4467 persoane decedaţe • 934 persoane dispa ruţe • 50000 persoane sinisţraţe • 5240 cla diri afecţaţe • 460 cla diri disţruse î n ţoţaliţaţe • 1700 cla diri parţ ial disţruse • 3080 cla diri nelocuibile • Reţ ele afecţaţe: magisţrale de gaze naţurale, reţ ele

de alimenţare cu energie elecţrica , reţ ele de alimenţare cu apa poţabila . Pe î nţreaga duraţa a exerciţ iului, din cadrul ÎGSU au

parţicipaţ efecţiv la misiuni un numa r de 320 mijloace ţehnice s i 1892 forţ e din 41 ÎSUJ-uri, dinţre care 80 mij-loace ţehnice s i 763 forţ e aparţ ina nd ÎSU BÎF. Principale-le caţegorii de ţehnica din cadrul ÎGSU uţilizaţe: 27 de auţospeciale de ţransporţ personal s i vicţime

mulţiple (ATPVM); 50 de ambulanţ e SMURD; 11 posţuri medicale avansaţe de ţip Î; 9 posţuri medicale avansaţe de ţip ÎÎ; 5 puncţe de comanda mobile; 32 de auţospeciale de sţingere cu apa si spuma ; 7 auţospeciale de descarcerare grea; 10 conţainere de ca uţare-salvare/mulţi risc; 11 conţainere de suporţ logisţic penţru iluminaţ

(generaţoare elecţrice); 8 compleţe penţru ţabere de sinisţraţ i; 32 de microbuze/auţobuze.

Alte forțe participante din cadrul MAI: • DGMO a parţicipaţ î n cadrul exerciţ iului cu 41 de cadre s i 2 mijloace auţo. • ÎGPR s i uniţa ţ ile subordonaţe cu 1940 de poliţ is ţi dinţre care 702 poliţ is ţi de ordine pu-blica , 551 poliţ is ţi de invesţigaţ ii criminale, 269 poliţ is ţi ruţieri s i 418 poliţ is ţi din cadrul alţor sţrucţuri. • ÎGJR s i uniţa ţ ile subordonaţe au parţicipaţ 2821 cadre s i 284 de mijloace. • ÎGPF au parţicipaţ 7 persoane cu 3 mijloace ţehnice. • ÎGAv au parţicipaţ 30 de cadre s i 3 elicopţere (2 elicopţere de ţip MÎ-17 s i un elicopţer de ţip EC135). • ANRSPS s i sţrucţurile subordonaţe au fosţ implicaţe 104 persoane, 13 mijloace auţo s i 4 uţilaje.

MApN a parţicipaţ cu 1000 de miliţari (dinţre care 700 ca juca ţori de roluri s i 300 penţru misiuni operaţive s i de sprijin logisţic) s i urma ţoarele mijloace ţehnice: spi-ţalul de campanie de ţip ROL 2, o aeronava ţip C 27 J Spar-ţan, o aeronava C 130 Hercules, 2 auţoţracţoare cu ţrailer, 16 ţransconţainere, 9 auţobuze, 2 microbuze, 2 auţomaca-rale, 1 buldoexcavaţor, 1 manipulaţor de mare puţere, 1 auţocisţerna penţru apa , 1 compleţ de igiena , 2 auţovehi-cule de Poliţ ie Miliţara , 1 auţosaniţara .

Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Ae-

rospațială Elie Carofoli I.N.C.A.S. Bucureşti asigura nd ţransporţul unei echipe medicale (8 persoane) cu un avi-on din Timis oara î n Bucures ţi.

Cosţurile legaţe de exerciţ iile „SEÎSM 2018” s i „EU Mo-dEX 2018”, esţimaţe pe baza daţelor furnizaţe de ca ţre sţrucţurile parţicipanţe, sunţ::

- ÎGSU: 690000 lei (din care 550000 lei chelţuieli car-buranţ i-lubrifianţ i s i 140000 lei chelţuieli penţru diverse bunuri s i servicii) - nu includ chelţuieli de personal;

Pagina 15


- ÎGPR: 1124435 lei (din care 18600 lei car-buranţ i-lubrifianţ i, 4254 lei maţeriale consuma-bile s i de proţecţ ie, 1100193 lei chelţuieli de personal s i 1388 lei conţribuţ ii aferenţe sporu-rilor);

- ÎGJR: 66786 lei; - ÎGPF: 3021 lei (carburanţ i-lubrifianţ i,

chelţuieli de personal); - ÎGAv: 28146 lei (din care 18736 carbu-

ranţ i-lubrifianţ i, 9410 chelţuieli de personal); - ANRSPS: 2197 lei (carburanţ i-lubrifianţ i); - MApN: 415029 lei Cosţ ţoţal esţimaţ: 2329614 lei

Departamentul pentru Situații de Urgență - coordonarea inţegraţa , prin s eful DSU, î n

caliţaţe de comandanţ al acţ iunii, a ţuţuror forţ elor s i mijloacelor angrenaţe î n acţ iuni de ra spuns la nivel naţ ional;

- coordonarea, prin Direcţ ia Managemenţ Urgenţe Me-dicale, a acţ iunilor de asisţenţ a medicala de urgenţ a s i prim ajuţor calificaţ, a ţransporţului ra niţ ilor la s i î nţre sţrucţurile medicale specializaţe penţru acordarea de asisţenţ a medicala la spiţale din ţ ara s i din afara ţ a rii;

- consţiţuirea unui Cenţru naţ ional de coordonare a acţ iunilor medicale î n care au fosţ coopţaţ i si reprezen-ţanţ i ai sţrucţurilor inţernaţ ionale de sprijin;

Direcția Generală Management Operațional

- asigurarea suporţului decizional penţru comandan-ţul acţ iunii, prin Cenţrul Naţ ional de Conducere Înţegraţa (CNCÎ), pa na la acţivarea Cenţrului Naţ ional de Coordona-re s i Conducere a Înţervenţ iei (CNCCÎ);

- colecţarea daţelor s i informaţ iilor iniţ iale, prin CNCÎ, necesare asigura rii suporţului decizional penţru coman-danţul acţ iunii, î n primele ore de la producerea seismului;

- î ncadrarea funcţ iilor de sprijin din cadrul secţ iunilor CNCCÎ (grupurile de coordonare penţru acţiviţa ţ ile de ca -uţare-salvare, evacuare/cazare, evacuare medicala s i pro-

ţecţ ia personalului de inţervenţ ie, acţ iuni de ordine publi-ca , logisţica , comunicaţ ii s i informaţica );

- sprijinirea elemenţelor de securiţaţe din echipele inţernaţ ionale sosiţe î n Roma nia;

- parţiciparea la furnizarea sprijinului naţ iunii gazda (HNS), prin acţ iuni s i ma suri de sprijin real penţru echi-pele de asisţenţ a umaniţara inţernaţ ionala (faciliţarea ţrecerii fronţierei de sţaţ, moniţorizarea deplasa rii î n siguranţ a a echipelor inţernaţ ionale).

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

- alerţarea uniţa ţ ilor subordonaţe s i cres ţerea capaci-ţa ţ ii operaţ ionale a acesţora;

- evaluarea preliminara a efecţelor seismului, cenţrali-zarea informaţ iilor s i raporţarea acesţora ca ţre cenţrele de coordonare s i conducere a inţervenţ iei;

- ţransmiţerea ordinului de acţivare s i operaţ ionaliza-re a Cenţrului Naţ ional de Coordonare s i Conducere a Înţervenţ iei s i, respecţiv a Cenţrului de Coordonare s i Conducere a Înţervenţ iei Bucures ţi-Îlfov;

- consţiţuirea modulelor specializaţe la nivelul inspec-ţoraţelor penţru siţuaţ ii de urgenţ a judeţ ene s i deplasa-rea acesţora ca ţre Bucures ţi fa ra un ordin expres;

- organizarea acţ iunilor de inţervenţ ie î n corelare cu zonele î n care s-au consţaţaţ efecţe ale seismului;

- organizarea s i operaţ ionalizarea bazelor de operaţ ii î n municipiul Bucures ţi; - ţransmiţerea cererilor de asisţenţ a inţernaţ ionala prin Mecanismul de Proţecţ ie Civila al Uniunii Europe-ne, respecţiv Cenţrul Euro-Aţlanţic de Coordonare al Ra spunsului la Dezasţre al NATO, conform dispoziţ iilor comandanţului acţ iunii; - cenţralizarea oferţelor de asisţenţ a primiţe de la sţaţe-le membre ale UE, de la NATO– EADRCC, precum s i ţransmiţerea pe canalele oficiale a accepţa rii oferţelor de asisţenţ a inţernaţ ionala ;

- desfa s urarea misiunilor de ca uţare-salvare a persoa-nelor surprinse sau afecţaţe de seism;

• desfa s urarea misiunilor de asigurare a asisţenţ ei

Pagina 16


medicale de urgenţ a s i prim ajuţor calificaţ, ţransporţul ra niţ ilor la s i î nţre sţrucţurile medicale specializaţe pen-ţru acordarea de asisţenţ a medicala specializaţa la spiţale din alţe judeţ e ale ţ a rii;

- desfa s urarea misiunilor de limiţare s i î nla ţurare a efecţelor alţor siţuaţ ii de urgenţ a (incendii, explozii, acci-denţe auţo, eţc.);

- organizarea s i amplasarea unor puncţe medicale avansaţe, inclusiv operaţ ionalizarea modulului medical de urgenţ a de nivel Î (EMT 1 RO) din cadrul Spiţalului de Urgenţ a Floreasca s i ÎSU BÎF;

- parţiciparea la amenajarea s i operaţ ionalizarea ţabe-relor de sinisţraţ i;

- desfa s urarea de acţiviţa ţ i specifice î n domeniul spriji-nului naţ iunii gazda („HosţNaţionSupporţ”) î n ceea ce prives ţe organizarea puncţelor de primire, sţabilirea ba-zelor de operaţ ii ale echipelor inţernaţ ionale s i coopera-rea cu acesţea;

Inspectoratul General al Poliției Române - alerţarea Direcţ iei Generale de Poliţ ie a Municipiului

Bucures ţi s i cres ţerea capaciţa ţ ii operaţ ionale; - acţivarea Grupelor de conducere s i coordonare a acţ i-

unilor de la nivelul Poliţ iei secţoarelor 1-6, Briga zii Ruţie-re s i Briga zii de Poliţ iei penţru Transporţul Public;

- parţiciparea, prin echipajele mobile, la evaluarea pre-liminara a efecţelor seismului, s i raporţarea acesţora ca -ţre cenţrele de coordonare s i conducere a inţervenţ iei;

- parţiciparea la furnizarea sprijinului naţ iunii gazda (HNS), prin acţ iuni de sprijin real penţru echipele de asis-ţenţ a umaniţara inţernaţ ionala (moniţorizarea deplasa rii î n siguranţ a a echipelor inţernaţ ionale s i a modulelor specializaţe veniţe î n sprijin de la nivel naţ ional, fluidiza-rea ţraficului eţc.);

- asigurarea de reprezenţanţ i î n cadrul cenţrelor de co-ordonare s i conducere a inţervenţ iei;

- asigurarea de conţrol s i î ndrumare a circulaţ iei, supra-vegherea s i fluidizarea ţraficului auţo î n locaţ iile s i pe iţinerariile de deplasare ale forţ elor parţicipanţe la exer-ciţ iu;

- cerceţarea la faţ a locului prin echipe ale poliţ iei judici-are s i criminalis ţi î n scopul desfa s ura rii invesţigaţ iilor î n vederea idenţifica rii persoanelor ra niţe, decedaţe sau dispa ruţe;

- moniţorizarea pericolelor s i riscurile specifice; - parţiciparea la asigurarea ma surilor pe linia ordinii

publice, proţecţ iei persoanelor s i bunurilor vulnerabile î n ţaberele de sinisţraţ i s i alţe locaţ ii ale exerciţ iului.

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - alerţarea s i cres ţerea capaciţa ţ ii operaţ ionale a uniţa -

ţ ilor subordonaţe implicaţe î n exerciţ iu;

- parţiciparea, prin echipajele mobile, la evaluarea preli minara a efecţelor seismului, s i raporţarea acesţora ca ţre cenţrele de coordonare s i conducere a inţervenţ iei; - moniţorizarea pericolelor s i riscurilor specifice; - asigurarea de reprezenţanţ i î n cadrul cenţrelor de coor-donare s i conducere a inţervenţ iei; - asigurarea securiţa ţ ii s i pazei zonelor de inţervenţ ie, a ţaberelor de sinisţraţ i, a bazelor de operaţ ii ale forţ elor de la nivel naţ ional s i inţernaţ ional, precum s i a puncţelor medicale avansaţe; - parţiciparea la furnizarea sprijinului naţ iunii gazda (HNS), prin acţ iuni de sprijin real penţru echipele de asis-ţenţ a umaniţara inţernaţ ionala (moniţorizarea deplasa rii î n siguranţ a a echipelor inţernaţ ionale s i a modulelor spe-cializaţe veniţe î n sprijin de la nivel naţ ional, ma suri de ordine publica penţru securiţaţea perimeţrelor de dispu-nere a echipelor inţernaţ ionale, eţc.); - parţiciparea la amenajarea s i operaţ ionalizarea ţabere-lor de sinisţraţ i.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române - parţiciparea la furnizarea sprijinului naţ iunii gazda (HNS), prin sprijin real penţru echipele de asisţenţ a uma-niţara inţernaţ ionala (faciliţarea ţrecerii fronţierei de sţaţ); - asigurarea de reprezenţanţ i î n cadrul cenţrelor de coor-donare s i conducere a inţervenţ iei.

Inspectoratul General de Aviație - parţiciparea la evaluarea preliminara a efecţelor seismu-lui, prin recunoas ţeri aeriene s i raporţarea acesţora ca ţre cenţrele operaţ ionale; - asigurarea de reprezenţanţ i î n cadrul cenţrelor de coor-donare s i conducere a inţervenţ iei; - desfa s urarea de misiuni de evacuare aeromedicala din zonele de inţervenţ ie, precum s i ca ţre spiţalele din ţ ara . Administrația Națională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - asigurarea de reprezenţanţ i î n cadrul cenţrelor de coor-donare s i conducere a inţervenţ iei; - organizarea s i amenajarea unui spaţ iu de evacuare a persoanelor sinisţraţe; - disţribuirea ajuţoarelor de prima necesiţaţe ca ţre persoanele afecţaţe; - convocarea Comisiei Cenţrale de Rechiziţ ii s i reali-zarea de ma suri s i acţ iuni î n vederea realiza rii de re-chiziţ ii de bunuri s i servicii idenţificaţe a fi necesare î n acţ iunile de ra spuns.

Pagina 17


Pagina 18


Zi de ţoamna , lumea sa rba ţo-rea pe Sfa nţa Parascheva.

La un momenţ daţ, pa ma nţul a î ncepuţ sa se cuţremure s i Bucu-res ţiul s-a „scuţuraţ” de case boie-res ţi s i cla diri. Î n ţoiul zilei de 26 ocţombrie 1802 sau14 dupa sţil vechi, cu ca ţeva minuţe î nainţe de ora 13, î n T ara Roma neasca a avuţ loc un puţernic cuţremur de pa -ma nţ. Acesţa s-a produs î n zona Vrancea s i se apreciaza ca a avuţ o magniţudine de 7,9 s i 8,2 grade pe scara Richţer sau VÎÎÎ–ÎX pe scara Mercalli. A fosţ aţa ţ de puţernic î nca ţ a fosţ resimţ iţ î n Mosco-va, Sankţ Peţersburg, Kiev, Bel-grad, Însula Creţa s i Marea Egee.

Cuţremurul a duraţ 2 minuţe s i 30 de secunde. Cuţremurul principal a fosţ urmaţ de o serie de s ase replici, cea mai mare ava nd o magniţudine de circa

5,5pe scara Richţer ce au duraţ circa 3 minuţe. Esţe cel mai puţer-nic cuţremur consemnaţ vreodaţa î n Roma nia s i unul dinţre cele mai puţernice din isţoria europeana .

Oras e-le Ruse, Varna s i Vidin din Bulga-ria au fosţ aproape compleţ dis-ţruse. Forţ a cuţremurului a cra paţ ziduri pa na î n nordul î ndepa rţaţ, î n capiţala Rusiei, iar î n Kiev, foar-ţe mulţe case s i biserici au suferiţ avarii.

Î nţr-o scrisoare a academicia-nul Anaţolie Drumea de la Chis ina u, se menţ ioneaza fapţul ca o bona , pe daţa de 26 ocţom-brie 1802, plimba un ba ieţ el î nţr-un ca rucior, î n curţea Biblioţecii Universiţa ţ ii „M. V. Lomonosov“ din Moscova. La ora 1:53, "au î n-cepuţ sa cada sţaţuile", iar ba ncile de piaţra s-au ra sţurnaţ.

Ba ieţ elul, era viiţorul poeţ rus Aleksandr Pus kin, marele poeţ rus de mai ţa rziu.

Î n Bucures ţi , seismul s-a sim-ţ iţ la ora 12:55. Mulţe cla diri au fosţ avariaţe sau disţruse, prinţre care Biserica Sf. Nico-lae, Ma na sţirea Coţroceni, Turnul Radu Voda , Hanul S erban Voda s i mulţe alţe consţrucţ ii.

De asemenea s-a pra bus iţ s i celebrul Turnul Colţ ei, ridicaţ de soldaţ i s i zidari suedezi, ra ţa ciţ i prin acesţe locuri dupa î nfra nge-rea de la Polţava din 1709. Biseri-ca Elefţerie a ra mas fa ra doua ţur-le, reconsţruiţe abia î n anul 1867.

Au izbucniţ mulţe incendii, probabil din cauza ra sţurna rii so-belor. Pa ma nţul s-a despicaţ î n unele locuri, apa verde, fierbinţe, murdara s i ura ţ mirosiţoare a sulf ţ a s nind afara .

Mărturia caligrafului Dionisie Eclesiarhul descrie evenimentul: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bise-ricilor din București și clopotnița cea vestită, care era podoaba ora-șului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică.”

O altă mărturie afirma: „În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, oc-tomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-au cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și tur-nul cel înalt Colțea, care era po-doaba orașului, iar din casele boe-rești și din cele de obște prea puți-ne au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi.”

Cutremurătorul 1802


Pagina 18

Pagina 19


Autorul primei Monografii a Bucureștiului, publicată în 1899, Gheorghe Ionescu-Gion, consem-na, la rândul lui: „Cocoşii, câinii, caii, boii dau de mai nainte semne de o groază nepricepută şi când au început sguduielile, ceva asur-zitor şi ne mai auzit, nesce strigă-te, sbierete, mugete, urlete s’au ridicat către ceruri, amestecându-se cu sgomotul duduiturilor cari se rotocoliau pe sub pământ, ca n faimosul tum cardine tellus sub-sedit, al lui Lucaniu. Fiă-care se aştepta ca pământul să-i crape sub picioare şi să-l înghită în adâncu-rile sale.”

Speriat de ceea ce a văzut și cu

gândul la ceea ce probabil s-a în-tâmplat la București, Constantin Vodă Ipsilanti, plecat de la Istan-bul după ce a fost numit domn de către sultan, intra în țară pe la Ol-tenița, cu întreaga suită. Se îndrep-tau cu toții în grabă către capitală, domnitorul rostind următoarea ru-găciune, după cele consemnate de Gheorghe Ionescu -Gion: “Doamne! Doamne! Nu pierde pe poporul tău pentru păcatele mele, ci pe mine numai!”

După seism, Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practi-ca. Bucureștiul a fost refăcut, as-tfel, în câțiva ani. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puter-nice.

Câteva cartiere au devenit, du-pă refacere, chiar mai civilizate ca înainte. În anii următori au mai fost însemnate câteva cutremure, însă care i-au speriat mai mult pe bucureșteni decât au produs daune. Printre ele se numără cel din 15 iunie 1803, când a fost afectată instalația de apă a bucureștenilor,

astfel că foarte multe cișmele nu au mai putut fi folosite. Alte trei seisme mai importante au avut loc între anii 1804 și 1812, cel mai însemnat fiind de 6,5 grade pe sca-ra Richter

În total, cutremurul a făcut doar 4 victime: un negustor ambu-lant ucis de Turnul Colței, o feme-ie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă. Informațiile scrise care s-au păstrat până în zilele noastre dovedesc că începând din anul 1022 și până în prezent în spațiul carpato-danubiano pontic au avut loc numeroase mișcări se-ismice, dintre care 33 au depășit 7 grade pe scara Richter. Un singur cutremur se pare că a depășit 8 grade pe scara Richter, acesta înre-gistrându-se la data de 26 octom-

brie 1802 sau 14 pe stil vechi. Seismul a avut epicentrul în

regiunea Vrancea, iar adâncimea focarului a fost estimată la 140-150 km, primul val resimțindu-se la ora locală 12:55, având o durată estimată de circa 2 minute. Magni-tudinea estimată ar fi fost de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter.

În conștiința contemporanilor a

intrat sub denumirea de... CUTREMURUL CEL MARE.

Plutonier adjutant Sebastian FURNEA


Pagina 19

Pagina 20


O cla dire moderna are obliga-

ţoriu acum s i o infrasţrucţura elec-ţronica , care sa î i permiţa sa ra s-punda î n ţimp real la orice schim-bare care apare. Asţfel, se uţilizea-za ca ţ mai eficienţ resursele ener-geţice, î mbuna ţa ţ ind î n permanen-ţ a conforţul s i nu î n ulţimul ra nd cres ţerea gradului de securiţaţe a celor care o ocupa . Înfrasţrucţura elecţronica , am puţea sa -i spunem s i creierul cla dirii, conduce s i mo-niţorizeaza buna funcţ ionare a echipamenţelor s i insţalaţ iilor din cla dire.

Acesţ sisţem esţe cunoscuţ î n liţeraţura de specialiţaţe, ca Sisţemul de Managemenţ al Cla di-rii (SMC) sau Building Manage-menţ Sysţem (BMS).

Concepţul de BMS aferenţ unei cla diri cuprinde ţoţaliţaţea aparaţelor, echipamenţelor, sisţe-melor locale de auţomaţizare a insţalaţ iilor hidraulice, de î nca lzi-re, de venţilare-climaţizare, de iluminaţ, de ascensoare, de preve-nire s i sţingere a incendiilor, de conţrol acces, supraveghere, anţi-efracţ ie eţc. s i reţ elelor de comu-nicaţ ie care asigura supraveghe-rea s i conţrolul funcţ iona rii insţa-laţ iilor din cla dire. BMS imple-menţeaza programe de opţimiza-re a energiei, î n condiţ ii de securi-ţaţe la incendiu s i reducerea chel-ţuielilor de menţenanţ a .

Realizarea unei infrasţruc-ţuri inţeligenţe î n cla dirile vechi

esţe dificila din cauza limiţa rilor hardware s i sofţware ale insţa-laţ iilor deja exisţenţe.

BMS esţe un sisţem de auţo-maţizare modern, bazaţ pe o arhi-ţecţura ierarhizaţa s i disţribuiţa pe doua sau ţrei niveluri. Elemen-ţele principale sunţ compuţerul cenţral, PC Worksţaţion – posţul cenţral de comanda s i conţrolere-le necesare auţomaţiza rii diverse-lor ţipuri de echipamenţe s i insţa-laţ ii. Transmiţerea informaţ iilor î nţre acesţea s i compuţer s i invers se face î n ţimp real prin inţerme-diul unei reţ ele de comunicaţ ii.

Dinţre beneficiile doţa rii unei cla diri cu BMS, ar fi de men-ţ ionaţ:

- Grad ridicaţ de securiţaţe al cla dirii prin uţilizarea unor sis-ţeme avansaţe de conţrol ale ac-cesului, de deţecţ ie s i semnalizare la incendiu s i efracţ ie;

- Sisţeme avansaţe de comu-

nicaţ ii - inţerneţ, inţraneţ, pos ţa elecţronica , TV prin cablu cu cir-cuiţ î nchis, videofonie eţc.;

- Un managemenţ opţim al cla dirii;

- Eficienţizarea consumuri-lor energeţice î n condiţ ii de con-forţ.

Afis area î n ţimp real a para-meţrilor, reduce asţfel ţimpul efecţiv de supraveghere mai ales î n cazul î n care suprafaţ a consţru-iţa a cla dirii esţe mare.

Sofţul uţilizaţ care ruleaza pe compuţerul cenţral esţe foarte prietenos, sub forma unei inţerfe-ţ e grafice, daţele obţ inuţe fiind sţocaţe î n baze de daţe s i inţrodu-se î n fluxul auţomaţ de calcul. Pracţic, prin aceasţa moniţorizare permanenţa esţe preva zuţa apari-ţ ia unor probleme de funcţ ionare a insţalaţ iilor din cla dire. Bazele de daţe sţau la baza sţabilirii sţra-ţegiilor de managemenţ energeţic

Pagina 21


s i modificarea parameţrilor de funcţ ionare al ţuţuror echipamen-ţelor din cla dire. Daţelor li se aso-ciaza valori limiţa (very low, low, high, very high). Aţingerea unor valori limiţa va conduce la de-clans area unei alarme, de regula opţica , dar î n anumiţe cazuri s i sonora .

Moniţorizarea sţa rii alarme-lor s i isţoricului acesţora sunţ o alţa faciliţaţe a unui sisţem de su-praveghere s i conducere cenţrali-zaţa de ţip BMS. Un alţ scop al ba-zelor de daţe esţe deţerminarea unor indicaţori de performanţ a .

Sţrucţura hardware a unui sisţem BMS comporţa forme dife-riţe, daţoriţa unui numa r ridicaţ de produca ţori s i soluţ ii adopţaţe. Pa na î n 1990 sisţemul era sţruc-ţuraţ pe ţrei niveluri (nivel apara-ţura de ca mp - field level, nivel auţomaţizare - auţomaţion level, nivel managemenţ - managemenţ

level), disţincţe î nţre ele din puncţul de vedere al funcţ iilor s i al modului de comunicaţ ie. Pri-mul nivel era formaţ din ţraduc-ţoare s i elemenţe de execuţ ie, fie-care conecţaţ individual la conţro-lere. Asţfel, î nţre echipamenţele ţehnologice (cazane, sisţeme de ra cire, cenţrale de ţraţare a aeru-lui eţc.) s i conţrolere exisţa apara-ţura de ca mp ce realiza o delimi-ţare precisa . Dupa anul 2000 im-plemenţarea la scara larga î n pro-ducţ ia de echipamenţe ţehnologi-ce s i auţomaţizare aferenţe sţan-dardelor LONMARK s i BACNeţ, nivelul aparaţura de ca mp a fosţ inţegraţ din puncţul de vedere al comunicaţ iei î n cel de auţomaţi-zare, ca urmare a doţa rii ţraduc-ţoarelor s i elemenţelor de execu-ţ ie cu module de comunicaţ ie in-ţegraţe, parţea cenţrala a modulu-lui de comunicaţ ie fiind consţiţui-ţa de microprocesor.

Doţarea cla dirilor cu un sis-

ţem propriu de managemenţ – Building Managemenţ Sysţems (BMS) devine ţoţ mai acţuala . BMS reprezinţa un sisţem de ma-nagemenţ. Un asţfel de sisţem nu esţe necesar î n cazul sisţemelor de dimensiuni reduse cum ar fi auţomaţizarea unei locuinţ e. Î n acesţ caz un sisţem BMS aduce economii energeţice mici, princi-pala sa uţilizare esţe de a spori conforţul s i securiţaţea prin me-sajele de informare pe care acesţa le poaţe ţrimiţe. Toţus i, acesţa de-vine indispensabil î n cazul reţ ele-lor ra spa ndiţe pe arii exţinse sau î mpa rţ iţe pe segmenţe separaţe care nu comunica î nţre ele. Î n as-ţfel de cazuri moniţorizarea s i conţrolul funcţ iona rii insţalaţ iei, realizarea sisţemelor auţomaţe, disţribuiţe, de supraveghere s i alarmare la incendii, managemen-ţul acesţeia, devine imposibil de realizaţ fa ra un sisţem BMS. Daţo-riţa nivelului î nalţ la care se im-plemenţeaza un sisţem BMS s i a puţerii de calcul de care dispune, poţ fi furnizaţe rapid informaţ ii ca ţre echipele de inţervenţ ie î n caz de incendiu, sau ca ţre alţ i operaţori de servicii care ţrebuie sa inţervina rapid s i nu dispun de ţimp penţru a sţudia caracţerisţi-cile cla dirii.

Colonel (r) dr. Ing. Cristian DAMIAN

Pagina 22


Pagina 22

Pe 23 iulie 2018, zeci de incendii de vegeţaţ ie au iz-bucniţ î n zonele din apropierea capiţalei Greciei, cu doua focare principale: unul la Kineţa, circa 50 km vesţ de Aţena s i alţul la Rafina siţuaţ la 30 km nord-esţ de ca-piţala elena .

Temperaţurile caniculare de pesţe 40°C s i lipsa preci-piţaţ iilor au uscaţ vegeţaţ ia, iar unele specii de planţe au luaţ foc sponţan. Alimenţaţe de va nţuri cu viţeze de pa na la 124 km/h, incendiile s-au propagaţ rapid, afecţa nd î nţreaga zona de coasţa a regiunii Aţţica. Î n ca ţeva zile s-a puţuţ concluziona ca au fosţ cele mai grave incendii de vegeţaţ ie din Grecia de la cele din 2007.

O serie de incendii mai mici care au izbucniţ î n zone-le Agios Haralambos, Ano Kalamaki, Galoţa s i Îsţhmia, la nga Canalul Corinţ, au fosţ parţ ial sţinse î n dimineaţ a de 24 iulie. Toaţa aţenţ ia a fosţ capţaţa î nsa de doua in-cendii ce au avuţ loc î n apropiere de Aţena. Unul dinţre ele a izbucniţ î nţr-o pa dure de pini din apropiere de Ki-neţa, o sţaţ iune de la malul ma rii, aflaţa la 50 km vesţ capiţala elena . Fla ca rile s-au ra spa ndiţ cu repeziciune, schimba ndu-s i direcţ ia de propagare din cauza va nţului puţernic s i uscaţ.

Cel puţ in 220 de pompieri au fosţ mobilizaţ i, î n ţimp ce cinci avioane s i s apţe elicopţere au ajuţaţ la sţingerea incendiului din aer. Siţuaţ ia se agrava de la o ora la alţa, asţfel, î n spiţale s-a acţivaţ planul ros u s i sţarea de urgenţ a a fosţ decreţaţa î n î nţreaga regiune.

Cel de-al doilea incendiu s-a declans aţ î n dupa -amiaza aceleias i zile, la circa 30 de kilomeţri nord-esţ de Aţena, î n zona Penţeli, cuprinza nd oras ul-porţ Rafina. Nu mai puţ in de 1000 de case s i 300 de vehicule au fosţ dis-ţruse de fla ca ri. Alţe 50 de case au fosţ disţruse î n Neos Vouţzas. Maţi, saţ aflaţ î n imediaţa apropiere a oras ului-porţ, o sţaţ iune populara penţru ţuris ţii greci, î n special pensionari s i copii care merg î n ţaberele de vacanţ a , a fosţ disţrus î n proporţ ie de 98%, oficialiţa ţ ile concluzio-na nd ca "Maţi nu mai exisţa ".

Locuiţorii au fugiţ panicaţ i ca ţre plaja din apropiere, unde mai mulţ i dinţre ei au fosţ nevoiţ i sa ra ma na ţimp de mai mulţe ore î n apa penţru a se salva. Auţoriţa ţ ile au evacuaţ ţabere de copii s i au ţrimis garda de coasţa sa evacueze oamenii care se refugiasera pe plaja .

Încendiile au cauzaţ, de asemenea, pagube reţ elelor de elecţriciţaţe, de ţelecomunicaţ ii s i de alimenţare cu apa .

Oamenii care s-au aflaţ î n apropiere de locurile apo-calipţice ale nenorocirii povesţesc ca ţoţul a ars î nţr-un sferţ de ora , iar unele persoane nu au avuţ ţimp sa fuga .


Pagina 23


Din acesţ moţiv, mulţ i au ars î n mas inile lor, chiar s i pe auţosţrada . De disperare, mulţ i au inţraţ î n mare, unii au muriţ sa rind de pe sţa nci, iar alţ ii, ajuns i î n apa , s-au î necaţ, penţru ca nu s ţiau sa î noaţe bine, iar marea era agiţaţa .

Pescari, personal din cadrul Pazei de Coasţa s i ţuris ţi au inţerveniţ cu ambarcaţ iuni penţru a salva î n jur de 700 de persoane de pe plajele din zona s i ca ţeva zeci din ma-re. Î n ţimpul evacua rii cu ba rcile a 45 de oameni dinţr-un hoţel din Maţi, una dinţre ele s-a scufundaţ. Toţ i cei 10 pasageri s-au î necaţ.

Auţoriţa ţ ile au mobilizaţ î nţreaga floţa de avioane de sţins incendii a ţ a rii s i au ţrimis pesţe 600 de pompieri s i 250 de auţospeciale penţru a lichida cele doua foca-re. Guvernul grec a soliciţaţ alţor ţ a ri europene elicopţere s i echipaje de pompieri penţru a face faţ a incendiilor. S-a declaraţ sţare de urgenţ a î n regiunea Aţţica s i s-a ordonaţ evacuarea comuniţa ţ ilor afecţaţe de incendii.

Pa na pe 29 iulie, auţoriţa ţ ile au confirmaţ moarţea a 91 de oameni. Cele mai mulţe dinţre vicţime au fosţ prinse î n Maţi. Alţ i 164 de adulţ i s i 23 de copii au avuţ nevoie de î ngrijiri medicale. Dinţre aces ţia, 82 au fosţ spiţalizaţ i cu arsuri sau probleme respiraţorii, 10 î n sţare grava . Î n jur de 40 de persoane au fosţ daţe dispa ruţe.

Mulţe imagini macabre au fosţ la saţe de furţuna de foc. Una dinţre ele esţe cea din curţea unei vile din Maţi, î n care au fosţ ga siţe, la o disţanţ a de doar 20 – 30 de meţri de mare, 26 de ţrupuri carbonizaţe î mbra ţ is aţe, ba rbaţ i, femei s i copii, aparenţ familii. Alţe vicţime au fosţ ga siţe î mbra ţ is aţe pe plaja din Argyri, la aproximaţiv 30 meţri de mare.

Cea mai mica vicţima a fosţ un copil de s ase luni al unui pompier mobilizaţ penţru sţingerea focarelor, care a muriţ din cauza inhala rii fumului. Trupurile a 10 vicţime, inclusiv cinci copii, au fosţ ga siţe î n Neos Vouţzas.

„Ne uitam către Rafina şi vedeam o zonă neagră şi nu-mai foc şi fum care se ridică spre cer. La un minut după ce feribotul a oprit motoarele, am auzit ţipete, urlete. Ele ve-neau din apă. Am văzut doi oameni în apă. Toată lumea a început să ţipe, să le strige să reziste", a explicaţ Alice Bur-suc, o roma nca aflaţa î n vacanţ a î n Grecia, pe un feriboţ aproape de locul unde au izbucniţ incendiile.

Pagina 23


Pagina 24


"Unii dintre ei se cunoşteau, pentru că au fost găsiţi în grupuri de câte trei sau patru. Ar putea fi vorba des-pre prieteni, familii sau rude care încercau să se proteje-ze reciproc şi se îmbrăţişau", a declaraţ un membru Cru-cea Ros ie.

Supraviețuitoare: „Focul se deplasa cu viteza fulgeru-lui şi am fugit către mare, simţeam căldura în spate, de parcă flăcările ne vânau.”

Supraviețuitor: „Focul a apărut dintr-odată. Vântul bătea cu o forţă nemaipomenită. De când sunt n-am trăit aşa ceva. Am alergat către mare. Am intrat în apă şi am încercat să ne depărtăm pe cât posibil de fum, am înaintat în apă cât am putut. Dar vântul şi curenţii erau aşa de pu-

ternici încât începuseră să ne ia valurile. Nu mai vedeam nimic de jur împrejur, nu mai ştiam nici în ce direcţie e Mati. Nu se mai vedea nimic.”

Bărbat: „Cu mine mai alergau 25 de oameni către mare, de la copii mici care plângeau până la bătrâni. Unii au sărit direct pe stânci, şi-au rupt picioarele şi nu s-au mai putut mişca. Am stat 5 ore în mare.”

Localnic: „Ce mă frământă cel mai tare şi îmi împie-treşte inima este că am văzut oameni înecându-se lângă mine fără să-i pot ajuta. Asta a fost tragedia.”

Localnic: „Am găsit pe o verandă doi oameni carboni-zaţi, erau îmbrăţişaţi, nu ştiu ce aşteptau. Ar trebui să în-văţăm din asta.”

Pagina 25


Tânăr: „Este urmarea ignoranţei celor care văd flăcă-rile apropiindu-se şi zic: casa mea e de beton, n-o să ar-dă.”

„Avertizarea timpurie, aşa cum se numeşte în termi-nologia de specialitate, nu a fost efectuată în timp util, ceea ce a făcut ca respectivii oameni să fie surprinşi de o mare cantitate de fum, să devi-nă dezorientaţi şi să nu mai recunoască direcţia adecvată pentru asigura-rea evacuării.” a declaraţ colonel Crisţian Radu, S eful Cenţrului Operaţ i-onal Naţ ional al ÎGSU.

Î n urma ţragediei, Grecia a soliciţaţ acţiva-rea mecanismului de proţecţ ie civila al Uniunii Europe-ne. Cipru a ţrimis un avion miliţar cu 60 de pompieri, iar doua avioane de lupţa î mpoţriva incendiilor au ple-caţ din Spania ca ţre Aţena.

De asemenea, Îţalia, Germania, Croaţ ia s i Roma nia au oferiţ ajuţoare.

Aeronavele Forţ elor Aeriene Roma ne s i cei aproxi-maţiv 20 de miliţari, membri ai echipajelor s i personal auxiliar, au decolaţ spre Grecia î n 25 iulie, î n jurul orei 10:00, din Baza 90 Transporţ Aerian din Oţopeni.

„Aeronava C-27 J Spartan, configurată pentru stinge-rea incendiilor, precum şi aeronava C-130 Hercules, pen-tru sprijin logistic, au fost puse la dispoziţie de Ministe-rul Apărării Naţionale în cadrul mecanismului de pro-tecţie civilă al Uniunii Europene care coordonează răs-punsul la dezastrele naturale şi provocate de om la nive-lul UE, permiţând acordarea asistenţei coordonate, efi-cace şi rapide în sprijinul populaţiilor afectate”, a anun-ţ aţ un comunicaţ al MApN, miercuri dimineaţ a .

Dupa invesţigaţ iile efecţuaţe î n urma „tragediei de dimensiuni biblice” auţoriţa ţ ile elene au concluzionaţ ca focul a porniţ simulţan î n 15 locuri, î n pa duri, de jur î mprejurul Aţenei. Rapidiţaţea cu care fla ca rile s-

au exţins spre zonele rezidenţ iale a fosţ pusa pe seama va nţului care a aţins la rafala 124 km/h. Specialis ţii au calculaţ ca fereasţra de ţimp î n care

oamenii ar fi puţuţ sa fuga din calea fla ca rilor a fosţ de numai 20 de minuţe. Mulţe saţe greces ţi se dezvolţa neorganizaţ, casele

sunţ adesea consţruiţe fa ra auţorizaţ ie, care se obţ ine apoi reţrospecţiv, fa ra ca prevederile acesţeia sa fie respecţaţe inţegral. S eful Federaţ iei Pompierilor din Grecia a declaraţ ca „Din nefericire, această zonă (Mati) este construită haotic... oamenii nu au putut găsi o cale de ieşire pentru a se salva. (...) Majoritatea drumurilor sunt fundături... iar restul sunt foarte înguste.” A apa ruţ î nsa s i ipoţeza ca unele ar fi puţuţ fi declan-

s aţe de hoţ i care jefuiau case de vacanţ a nelocui-ţe. Înformaţ ia a fosţ confirmaţa pe 27 iulie ca incendiul a fosţ provocaţ. Un raporţ al deparţamenţului penţru invesţigarea

incendiilor al pompierilor greci (DAEE) a concluzionaţ ca incendiile ar fi fosţ pro-vocaţe din neglijenţ a . Cauza ar fi un foc pus chiar de un localnic, care ar fi daţ foc unor crengi î n zona Daou Pendeli, î nsa fla ca rile s-au exţins. Ba rbaţul ar fi î ncer-caţ sa acopere urmele focu-lui arunca nd apa s i pieţre pesţe crengile carboniza-ţe. Învesţigaţ ia a mai desco-periţ î nsa s i alţe doua foca-re de incendiu, la marginea unui drum de ţ ara . Marţorii ar fi declaraţ ca au va zuţ un

individ care ar fi declans aţ cele doua incendii. Mecanismele de sţaţ luaţe prin surprindere s i lipsa

unui plan penţru siţuaţ ii de urgenţ a au fosţ considera-ţe de ofiţ erii î n exerciţ iu s i î n rezerva ai Serviciului de Pompieri drepţ principalele cauze ale ţragediei de la Maţi.

Căpitan Adrian MARIN

Pagina 26


Cu o isţorie de pesţe 50 de ani, Azomures esţe un imporţanţ produca ţor de î ngra s a minţe pen-ţru agriculţura din Roma nia, fur-

niza nd fermierilor î ngra s a minţe minerale cu azoţ s i complexe de ţip NPK, adica cele cu o formula echilibraţa î n conţ inuţul de azoţ

(N), fosfor (P), poţasiu (K), care garanţeaza o ferţilizare bogaţa î n subsţanţ e nuţriţive cu rezulţaţe direcţe asupra cres ţerii caliţa ţ ii s i canţiţa ţ ii produselor agricole. Consţrucţ ia insţalaţ iilor de pe plaţforma de la Ta rgu Mures a î ncepuţ î n anul 1962 s i s-a desfa -s uraţ î n mai mulţe eţape, ocu-pa nd asţa zi o suprafaţ a de apro-ximaţiv 100 de hecţare î n parţea de sud-vesţ a oras ului.

Compania produce azoţaţ de amoniu, niţrocalcar, uree, î ngra -s a minţe lichide, î ngra s a minţe complexe s i melamina . Are o ca-paciţaţe de producţ ie de pesţe 1,3 milioane ţone î ngra s a minţe chimice pe an s i exporţa produse î n Europa, Asia, Africa, America

Pagina 27


de Sud, China, Japonia s i Sţaţele Uniţe.

Dincolo de ţoaţe acesţea, combinaţul reprezinţa s i un obi-ecţiv cu risc SEVESO, aţa ţ prin posibiliţaţea producerii unui evenimenţ care sa duca la depa -s irea concenţraţ iei maxime ad-misa penţru emisiile de azoţ s i amoniac, ca ţ s i prin alţe acţivi-ţa ţ i specifice desfa s uraţe î n ca-drul obiecţivului.

Un asţfel de evenimenţ deo-sebiţ a avuţ loc î n daţa de 12 oc-ţombrie a.c., pe plaţforma com-paniei din Ta rgu Mures , dupa ora 15, ca nd un incendiu s-a produs î n incinţa combinaţului. Împliciţ, la ora 15:28, Înspecţo-raţul penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a

Horea al judeţ ului Mures a fosţ soliciţaţ sa inţervina penţru sţin-gerea unui incendiu produs la combinaţul chimic Azomures .

Ajunse la locul soliciţa rii, for-ţ ele de inţervenţ ie au consţaţaţ ca prima inţervenţ ie era deja asiguraţa de serviciul privaţ de pompieri al companiei, iar in-cendiul se manifesţa î n inţerio-rul unui ţurn de ra cire, la un fil-ţru de polieţilena , ţip fagure, de aproximaţiv 500 m3, cu mari canţiţa ţ i degajaţe de fum foarţe dens s i posibiliţa ţ i de propagare la vecina ţa ţ i. Înţrarea î n acţ iune a forţ elor concenţraţe formaţe din 22 de pompieri miliţari s i s ase auţospeciale de inţervenţ ie au dus la lichidarea incendiului

î n aproximaţiv 25 de minuţe prin inundarea focarelor fume-ga nde. S-a reus iţ asţfel î nla ţura-rea pericolului penţru populaţ ie s i penţru mediu, precum s i afec-ţarea acţiviţa ţ ilor specifice pe plaţforma .

Dupa î nla ţurarea efecţelor negaţive cauzaţe de incendiu, s-a consţaţaţ ca acesţa izbucnise ca urmare a nerespecţa rii nor-melor de lucru pe ţimpul acţivi-ţa ţ ilor de menţenanţ a la una dinţre insţalaţ iile de recirculare a apei.

Plutonier adjutant

Claudiu BRANISCHI

Pagina 28


Averţiza rile hidro-meţeorologice emise de Însţiţuţul Naţ ional de Hi-drologie s i Gospoda rire a Apelor s i de Adminisţraţ ia Naţ ionala de Meţe-orologie privind producerea unor fenomene meţeorologice periculoase deţerminaţe de scurgeri imporţanţe pe versanţ i, pa raie cu posibile efecţe de inundaţ ii locale s i cres ţeri rapide de debiţe s i niveluri, cu posibile de-pa s iri ale coţelor de inundaţ ie, pro-ducerii de inundaţ ii locale pe unele secţoare de ra u, respecţiv precipiţa-ţ ii î nsemnaţe canţiţaţiv, conţinuau sa anunţ e neî nceţaţ valul de precipiţa-ţ ii, nela sa nd nici o clipa de respiro celor î ncercaţ i de forţ a naţurii, aţa ţ a populaţ iei afecţaţe, ca ţ s i a celor ce veneau î n sprijinul acesţeia.

Î n urma ca derilor masive de

precipiţaţ ii din primele zile ale lu-nii iulie ale acesţui an, î n dispecera-ţele judeţ eneau fosţ primiţe mii de apeluri de la ceţa ţ eni, adminisţra-ţori de firme ori angajaţ i care soli-ciţau ajuţorul penţru evacuarea apelor din locuinţ e, gospoda rii, sau cla diri ale unor insţiţuţ ii s i opera-ţori economici. Î n ţoaţe acesţe ca-zuri apele pluviale au pa ţruns ra-pid, afecţa nd ca ile de comunicaţ ii, gospoda riile, bunurile.

Penţru asigurarea permanenţa a unei capaciţa ţ i de inţervenţ ie adecvaţa ca urmare a producerii siţuaţ iilor de urgenţ a s-a dispus adopţarea unui seţ de ma suri cu caracţer operaţiv. Au fosţ menţ inu-ţe î n sţare de operaţiviţaţe ţoaţe caţegoriile de mijloace s i echipa-

menţe adecvaţe penţru asigurarea acţ iunilor de ra spuns, asţfel î nca ţ, la ordin, manevra de forţ e s i mij-loace sa poaţa fi realizaţa î n cel mai scurţ ţimp posibil. A avuţ loc rein-sţruirea personalului din cadrul dispeceraţelor, respecţiv a grupe-lor operaţive s i a cenţrelor ju-deţ ene de coordonare s i conducere a inţervenţ iilor.

Acţivarea grupei operaţive a ÎGSU la sediul MAÎ s i primirea de rapoarţe operaţive cu privire la siţuaţ ia concreţa din ţ ara , ţelefonic s i prin inţermediul aplicaţ iei infor-maţice dedicaţe.

S-au desfa s uraţ s edinţ e exţraor-dinare ale comiţeţelor judeţ ene sau locale penţru siţuaţ ii de urgenţ a , precum s i la acţivarea grupelor

Fenomenele meteoro-

logice periculoase se mani-festă cu o frecvență tot mai

ridicată în ultimii ani, producând pagube

materiale importante, dar și tot mai multe victime în

rândul populației. Datele statistice pre-

zentate în numărul trecut al revistei Protecția Civilă

au arătat puțin din realita-tea luată de apele care se revărsau fără încetare, în

cantități considerabile. Atunci cifrele se opreau

pentru că perioada de refe-rință se încheia, însă natu-

ra nu contenea a se dezlăn-țui în continuare și în tri-

mestrul 3 al acestui an.

Pagina 29


operaţive sau la operaţ ionalizarea CJCCÎ.

Menţ inerea de ca ţre sţrucţurile ţeriţoriale din sţrucţura MAÎ a lega -ţurilor permanenţe cu celelalţe componenţe ale SNMSU din profil ţeriţorial, a consţiţuiţ o prioriţaţe s i s-a execuţaţ î n vederea unei coope-ra rii eficienţe penţru î ndeplinirea misiunilor specifice î n domeniul salva rii persoanelor surprinse, acorda rii asisţenţ ei medicale de urgenţ a , ada posţire s i evacuare, dirijarea circulaţ iei ruţiere, precum s i misiuni de ordine s i siguranţ a publica .

Prealarmarea personalului din ţurele libere la nivelul inspecţora-ţelor penţru siţuaţ ii de urgenţ a din zonele afecţaţe s i a ţuţuror subuni-

ţa ţ ilor subordonaţe a fosţ realizaţa î n vederea cres ţerii capaciţa ţ ii ope-raţ ionale. Au fosţ prega ţiţe s i orga-nizaţe deţas amenţe din judeţ ele limiţrofe celor aflaţe î n zonele de risc, formaţe din 20 subofiţ eri, ca-re, la ordin, sa fie dislocaţe imediaţ î n zonele de compeţenţ a ale judeţ e-lor î n care se preconizeaza mani-fesţarea fenomenelor periculoase, prega ţiţe sa inţervina oporţun pen-ţru asigurarea proţecţ iei populaţ iei s i penţru limiţarea s i î nla ţurarea evenţualelor efecţe negaţive.

S-a colaboraţ î n permanenţ a cu ţoaţe auţoriţa ţ ile locale compeţen-ţe penţru asigurarea proţecţ iei po-pulaţ iei din zonele ameninţ aţe sau afecţaţe. De asemenea, s-au idenţi-ficaţ s i prega ţiţ uţilaje s i echipa-

menţe î n scopul parţicipa rii la acţ i-unile de inţervenţ ie operaţiva . S-a asiguraţ condiţ iile necesare penţru disţribuirea ca ţre populaţ ia sinis-ţraţa mijloace de sţricţa necesiţaţe ce au consţaţ î n apa poţabila s i ali-menţe neperisabile.

Toţ î n sprijinul populaţ iei s-au idenţificaţ s i prega ţiţ spaţ ii din compeţenţ a auţoriţa ţ ilor locale sţa-biliţe prin planurile de proţecţ ie s i inţervenţ ie î n siţuaţ ii de urgenţ a , î n care a puţuţ fi asiguraţa relocarea, cazarea s i hra nirea persoanelor afecţaţe de fenomenele meţeorolo-gice periculoase.

S-a recomandaţ ceţa ţ enilor din zonele afecţaţe de inundaţ iica pe ţimpul cres ţerii debiţelor de apa sa nu se apropie de malurile ra urilor

Pagina 30


s i sa nu ţraverseze viiţurile rapide. Cea mai eficienţa ma -sura de auţoproţecţ ie pe care o poţ lua pe ţimpul inun-daţ iilor o reprezinţa amplasarea î n zone î nalţe, unde apa nu poaţe ajunge. S-a moniţorizaţî n permanenţ a sţarea ca ilor de comu-

nicaţ ii, ruţiere, feroviare, aeriene s i porţuare, infrasţruc-ţura de ţransporţ energie s i de comunicaţ ii, cursurile de apa , cu accenţ deosebiţ pe cele vizaţe de averţiza rile emise. La nivelul sţrucţurilor subordonaţe ÎGSU, echipajele

de inţervenţ ie aflaţe î n ţura de serviciu au ţoţalizaţ pesţe 4000 de pompieri ce î ncadrau aproximaţiv 2000 de au-

ţospeciale s i mijloace de inţervenţ ie specializaţe. Acţ iunile î nţreprinse au fosţ de lunga duraţa , fiind de-

rulaţeacţ iuni penţru evacuarea apei din subsoluri, din locuinţ e, de pe sţra zi s i din curţ ile gospoda riilor. Pe la nga operaţ iunile de inţervenţ ie, s-a efecţuaţ per-

manenţ recunoas ţerea s i moniţorizarea zonelor vizaţe de averţiza rile meţeorologice s i hidrologice anunţ aţe de insţiţuţ iile abiliţaţe. Î n ţoaţe perioadele aflaţe sub averţiza ri hidro-

meţeorologice de nivel cod galben, porţocaliu s i ros u, ÎGSU a coordonaţ acţ iunile penţru limiţarea s i î nla ţura-rea efecţelor inundaţ iilor, î n ţoaţe zonele afecţaţe din ţ ara . S-a acţ ionaţ î n vederea moniţoriza rii zonelor afec-

ţaţe de vremea rea, a evacua rii apei acumulaţe î n imobi-le, gra dini s i culţuri agricole, curţ i, subsoluri, fa nţa ni, canale colecţoare s i sţra zi, amenaja rii de diguri sub for-ma de hidrobaraje, baraje meţalice s i diguri din saci cu nisip, s-au degajaţ aluviuni, copaci s i roci care blocau ca i de comunicaţ ie ruţiere. Pompierii miliţari au ra mas mobilizaţ i î n ţoaţa perioa-

da aflaţa sub incidenţ a averţiza rilor meţeo-hidrologice penţru moniţorizarea permanenţa a cursurilor de apa s i penţru asigurarea inţervenţ iei imediaţe î n sprijinul co-muniţa ţ ilor afecţaţe. Chiar daca fenomenele meţeo exţreme care au cauzaţ

inundaţ ii pe mare parţe a ţeriţoriului ţ a rii noasţre au fosţ resimţ iţe î n deosebi pe parcursul ţrimesţrelor 2 s i 3, cifrele sţaţisţice indica fapţul ca î n lunile iulie s i augusţ ale acesţui an, numa rul inundaţ iilor l-a depa s iţ pe cel cumulaţ î nregisţraţ î n celelalţe 10 luni ale anului. De alţ-fel, doar î n luna iulie au fosţ semnalaţe aproximaţiv 2100 inţervenţ ii ale serviciilor profesionisţe de urgenţ a din ţoţalul de aproape 4700 ce s-au î nregisţraţ pe î n-ţreaga perioada a anului.


Pagina 31



Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă cetățenilor să adopte un comportament adecvat pe timpul manifestării furtunilor, ploilor torențiale și descărcărilor

electrice atmosferice, în scopul limitării efectelor negative ale acestora și să procedeze după cum urmează:

În caz de furtuni și descărcări electrice

atmosferice:

• dacă pe timpul unei furtuni ați fost sur-prins afară, feriți-vă de ipostazele în care puteți fi afectați de fulgere, nu vă adă-postiți sub copaci, nu vă apropiați de stâlpii liniilor electrice şi firele căzute la pământ, de obiectele metalice, de para-trăsnete, căutați adăpost în interiorul unei clădiri;

• închideți etanş uşile, ferestrele şi goluri-le de ventilație;

• dacă vă aflați într-un loc deschis, adă-postiți-vă într-o groapă sau şanț ori lipiți-vă de pământ, stând culcat;

• nu intrați în panică şi calmați-i pe cei din jur;

• sunați cât mai repede posibil la “112”, în situația identificării unei victime lovite de trăsnet;

• nu vă deplasați la şcoală să vă luați copi-ii: şcoala se ocupă de ei. Aveți răbdare să se oprească furtuna.

Reguli de comportare în caz de ploi to-rențiale și inundații:

În cazul când inundația vă surprinde acasă,

dacă aveți timp, luați următoarele măsuri de asigurare a bunurilor dumneavoastră:

• aduceți în casă obiectele care pot fi luate

de ape sau puneți-le culcate la pământ într-un loc sigur;

• evacuați animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute;

• blocați ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, de apă, de obiecte care plutesc sau de aluviuni;

• încuiați uşile casei şi închideți apa, gazul şi instalațiile electrice;

• mutați bunurile esențiale la etajele su-perioare;

• părăsiți locuința în cazul în care autori-tățile locale dispun evacuarea zonei.

În cazul în care sunteți surprins în afara locuințeieste necesar să respectați cu strictețe indicați-

ile primite de la autoritățile locale şi să vă îndreptați spre locurile de refugiu cele mai apropiate. La reîntoarcerea acasă: • nu intrați în locuință în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră; • nu atingeți echipamentele electrice dacă sunteți ud sau dacă stați în apă; • nu consumați apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă; • consumați alimente numai după ce au fost curățate şi fierte; • nu folosiți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, decât după verificarea acesto-

ra de către specialişti; • acordați ajutor victimelor surprinse de inundații; • executați lucrări de înlăturare a urmărilor inundației, degajarea mâlului, curățirea locuinței

şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea deteriorărilor.

Pagina 31

Pagina 32


Drumul Naţ ional 7C, cunoscuţ î n lumea î nţreaga drepţ Transfa -ga ra s an, leaga Munţenia de Tran-silvania, s erpuind la o î na lţ ime de pesţe 2000 de meţri prin munţ ii Fa ga ras , cei mai î nalţ i din lanţ ul Carpaţic ce sţra baţe ţeriţoriul ţ a rii noasţre.

Consţrucţ ia drumului a plecaţ de la inţeresele sţraţegice ale anului 1970, cu ţoaţe ca discuţ ii au mai avuţ loc s i cu ani î n urma . Se poţ isţorisi mulţe poves ţi fru-moase s i mai puţ in frumoase des-pre consţrucţ ia acesţei capodope-re ingineres ţi.

S-a lucraţ î n condiţ ii de climaţ alpin, la pesţe 1.600 de meţri alţi-ţudine, care permiţea î n mod nor-mal o perioada de 4-5 luni de munca pe an, la care s-au mai ada ugaţ va nţuri puţernice s i vis-cole abundenţe. Drumul s-a rea-lizaţ cu eforţuri maţeriale consi-derabile s i cu preţ ul unor vieţ i de soldaţ i s i munciţori care au conţribuiţ la consţrucţ ia lui, bi-

lanţ ul oficial fiind de 40 de morţ i. Înaugurarea oficiala a avuţ loc î n daţa de 20 sepţembrie 1974, dar lucra rile au mai conţinuaţ î nca s ase ani, penţru asfalţare s i alţe acţiviţa ţ i conexe, fiind finalizaţe î n forma acţuala î n 1980.

Sacrificiul suprem a dus la nas ţerea unor adeva raţe capodo-pere ce î mbina consţrucţ ii ingi-neres ţi s i naţurale î nţr-o pa-norama admiraţa s i apre-ciaţa î n î nţreaga lume. Aici se poţ vedea, pe la n-ga privelis ţea specifica ce as ţerne rezervaţ ia naţurala Golul Alpin al Munţ ilor Fa ga -ras , lacul glaciar Ba lea s i cascada Ba lea, o cascada î n ţrepţe de aproximaţiv 68 meţri, cea mai mare de acesţ fel î n Roma nia, aflaţa la alţiţudinea de aproxima-ţiv 1230 meţri. Tunelul Capra - Ba lea Lac, cunoscuţ s i sub nume-le de Pasul Ba lea esţe cel mai lung ţunel ruţier din Roma nia, ava nd o lungime de 887 meţri.

Deveniţ o imagine emblemaţi-ca a ţ a rii, Transfa ga ra s an ţrece pesţe 830 de po-deţ e s i 27 de viaducţe, penţru con-sţrucţ ia lui

fiind nece-sara dislocarea

mai mulţor milioa-ne de ţone de roca ,

penţru care s-au folosiţ 6520 ţone de dinamiţa , precum s i mulţe alţe maţeriale de consţruc-ţ ii. Cu ţoaţe acesţea, forţ ele naţu-rii sunţ incomensurabile.

Din cauza reliefului sţa ncos, a climei specifice, cu ţemperaţuri sca zuţe î n perioade lungi de ţimp s i variaţ ii ale acesţora, mai ales î n sezonul cald, precum s i


Pagina 33


fenomenelor hidromeţeorologi-ce periculoase ce cauzeaza re-va rsa ri de ţorenţe s i scurgeri de apa de pe versanţ i ce erodeaza sţa ncile, exisţa permanenţ riscul ca derilor de roci s i al avalans e-lor.

Penţru a diminua pe ca ţ posi-bil riscul de evenimenţe negaţive cauzaţe de ca deri sau pra bus iri, specialis ţi î n domeniul siţuaţ iilor de urgenţ a , genis ţi s i alţe au-ţoriţa ţ i compeţenţe cu aţribuţ ii î n domeniu, au grija de a î nde-pa rţa buca ţ i de roci ce

prezinţa o ameninţ a-

re, aţa ţ penţru infrasţrucţura , con-

sţrucţ ii exisţenţe, ca ţ s i penţru ţuris ţii care se avenţureaza , fie cu auţoţurisme, fie pe jos. Unul din-ţre evenimenţe s-a desfa s uraţ î n daţa de 13 augusţ

2018, î n inţervalul orar 10:00 – 14:00, ava ndu-i î n prim plan pe specialis ţii piroţehnicieni din ca-drul Înspecţoraţului penţru Siţu-aţ ii de Urgenţ a „Cpţ. Dumiţru Croiţoru” al judeţ ului Sibiu.

Aces ţia au avuţ misiunea de derocare a unei sţa nci, cu o greuţaţe de aproximaţiv zece ţone, care prezenţa risc de desprindere s i punere î n pericol a cir-culaţ iei ruţiere pe

Transfa ga ra s an, la km 132+700. Penţru desfa s urarea î n

condiţ ii de siguranţ a a acesţei inţervenţ ii, pe ţoaţa duraţa desfa -s ura rii misiunii piroţehnice, s-au luaţ ma suri de resţricţ ionare a zonei respecţive pe o disţanţ a de 2 km. Trei piroţehnicieni au acţ i-

onaţ î nca rca ţura exploziva , prin folosirea ţroţilului, cu dispoziţiv elecţric de aprindere.

Ala ţuri de auţospeciala de inţervenţ ie piroţehnica , la locul evenimenţului a fosţ prezenţa s i o ambulanţ a SMURD.

Secţ ia de Drumuri Naţ ionale Sibiu a asiguraţ sprijinul logisţic penţru evacuarea maţerialului rezulţaţ î n urma acţ iunii de dis-ţrugere, iar Înspecţoraţul de Poliţ ie al judeţ ului Sibiu a asigu-raţ resţricţ ionarea circulaţ iei pe duraţa execuţa rii acesţei misiuni.

As adar, Transfa ga ra s an, unul dinţre cele mai capţivanţe dru-muri din lume, ţrebuie parcurs ma car o daţa î n viaţ a .

Penţru î ndeplinirea acesţui fapţ î n condiţ ii de siguranţ a , vor avea grija auţoriţa ţ ile compeţen-ţe s i cu ra spunderi î n domeniu, prinţre care se numa ra s i colegii din cadrul serviciului piroţehnic.

Plutonier adjutant

Sebastian FURNEA

Pagina 33

Pagina 34


Misiune piroţehnica de amploare, 30 iulie - 2 au-gusţ 2018: 1.053 de grenade scoase din depoziţul subţeran de muniţ ie, descoperiţ la Topliţ a.

Î n Anul Cenţenarului, „ra ma s iţ ele” lupţelor daţe pe fronţurile Primului Ra zboi Mondial au fosţ desco-periţe s i scoase la suprafaţ a î n urma desfa s ura rii ce-lei mai complexe s i dificile misiuni piroţehnice din ulţimii 30 de ani, î n judeţ ul Harghiţa, fiind asanaţe un numa r de 1053 de grenade iriţanţ lacrimogene, da-ţa nd din Primul Ra zboi Mondial.

Î n daţa de 30.07.2018 Înspecţoraţul penţru Siţu-aţ ii de Urgenţ a „Olţul” al judeţ ului Harghiţa a fosţ so-liciţaţ sa inţervina penţru asanarea muniţ iei ra masa neexplodaţa , descoperiţa î nţr-un fosţ depoziţ de mu-niţ ie, pe raza localiţa ţ ii Topliţ a.

Misiunea a fosţ execuţaţa cu maxim profesiona-lism s i responsabiliţaţe de ca ţre cele doua echipe piroţehnice ale ÎSU Harghiţa s i USÎSU Ciolpani: plu-

ţonier adjuţanţ Cioboţaru Eduard, pluţonier major Borţ un Crisţian, ca piţan Cucu Bogdan, pluţonier major Sţan Consţanţin, pluţonier major Nicolae Dan, pluţonier major Bumbu Sebasţian s i pluţonier major Radu Valenţin, sub coordonarea domnului colonel Pirţea Vasile, comandanţul USÎSU Ciolpani. Echipajele specializaţe sosiţe la locul in-ţervenţ iei, au consţaţaţ exisţenţ a mai mulţor la zi cu muniţ ie, aflaţe î nţr-un depoziţ subţe-ran ce a fosţ descoperiţ î n urma unor lucra ri de excavare penţru exţinderea reţ elei de ca-nalizare, pe sţrada Mesţeaca nul din munici-piul Topliţ a, la o ada ncime de aproximaţiv 4 meţri. Cele 1053 de grenade erau depoziţaţe î n la zi, fie inţacţe, fie erodaţe din cauza ţre-cerii ţimpului. Au fosţ luaţe ma suri penţru sţabilizarea malurilor de pa ma nţ. Accesul î n zona , pe parcursul celor ţrei zile, a fosţ resţricţ ionaţ s i un numa r de 12 persoane, locaţari î n cinci imobile din apropiere, au fosţ evacuaţe pe ţimpul efecţua rii acţ iunii de ridicare a gre-nadelor. Acesţea s-au puţuţ î nţoarce î n locu-inţ e pe ţimpul nopţ ii. Toţodaţa , pe î nţreaga perioada de desfa s urare a acţiviţa ţ ilor piro-

ţehnice, s-a inţerzis accesul populaţ iei pe o raza de 200 meţri.

Î n cea de-a paţra zi, pe daţa de 2 augusţ, s-a des-fa s uraţ s edinţ a de disţrugere, î n condiţ ii de maxima siguranţ a , prin explozie conţrolaţa , a celor 1053 de grenade iriţanţ lacrimogene, uţiliza ndu-se o canţiţa-ţe de pesţe 63 de kg exploziv.

La î nţreaga misiune de asanare s i disţrugere a muniţ iei ra mase neexplodaţa au parţicipaţ din par-ţea ÎSU Harghiţa 1 ofiţ er s i 13 subofiţ eri cu o auţos-peciala piroţehnica , un conţainer mulţirisc, o auţos-peciala de sţins incendii, o ambulanţ a SMURD s i un auţoţurism de prima inţervenţ ie s i comanda . Sosiţ i î n sprijin, USÎSU Ciolpani au parţicipaţ cu 2 ofiţ eri s i 4 subofiţ eri cu o auţospeciala piroţehnica s i un auţo-ţurism de prima inţervenţ ie s i comanda .

Colonel Cristina ZĂRESCU

Pagina 35


Pagina 36


Prin urma rile sale, conflagraţ iile mondiale au afecţaţ profund ordinea poliţica , sociala s i culţurala a î nţregii lumi, chiar s i a zonelor neimplicaţe direcţ. Au apa ruţ noi sţaţe pe harţa poliţica a lumii, alţele vechi au dispa ruţ sau s i-au modificaţ radical graniţ ele, au fosţ î nfiinţ aţe organizaţ ii inţernaţ ionale, iar noi idei poliţice s i economice s i-au ca s ţigaţ locul î n lume.

Experienţ ele ţra iţe î n conflicţele armaţe mondiale au condus ca ţre un ţip de ţrauma colecţiva naţ ionala penţru ţoaţe ţ a rile parţicipanţe. Opţimismul cu care î ncepuse noul secol, dispa ruse î n ţoţaliţaţe, iar cei care au lupţaţ î n ra zboi au deveniţ cunoscuţ i ca „generaţ ia pierduţa ”, penţru ca ei nu au mai fosţ ni-ciodaţa capabili sa -s i revina dupa groza viile suporţa-ţe pe fronţurile de lupţa .

Î n ţoaţe regiunile î n care au fosţ fa cuţe ţrans ee, s i sunţ foarţe mulţe, au ra mas mari canţiţa ţ i de muniţ ie nefolosiţa , neexplodaţa sau uiţaţa . Î nca rca ţura aces-ţeia difera de la o zona la alţa, de la un ţip la alţul, fi-ind ga siţe chiar s i subsţanţ e chimice ţoxice pre-cum gazul mus ţar. Cele ra mase î nca nedescoperiţe poţ cauza accidenţe. Foarţe mulţe dinţre proiecţilele ra mase sunţ ga siţe î n special de fermierii care-s i ara ca mpurile sau de lucra ţori ce desfa s oara acţiviţa ţ i la margini de pa duri.

Cura ţ area principalelor ca mpuri de ba ţa lie esţe o

sarcina neî nţrerupţa , care conţinua de decenii s i nu pare sa se î ncheie î n cura nd. Suţe de ţone de proiecţi-le neexplodaţe sunţ adunaţe, sţocaţe s i disţruse de echipe speciale de piroţehnis ţi.

Ca ţeva dinţre cele mai imporţanţe misiuni de asa-nare a muniţ iei ra masa neexplodaţa ce s-au desfa s u-raţ î n semesţrul ÎÎ al acesţui an se vor reda î n maţeri-alul ce urmeaza .

Î n daţa de 30.07.2018 Înspecţoraţul penţru Siţua-ţ ii de Urgenţ a „Olţul” al judeţ ului Harghiţa a fosţ soli-ciţaţ sa inţervina penţru asanarea muniţ iei ra masa neexplodaţa , descoperiţa î nţr-un fosţ depoziţ de mu-niţ ie, pe raza localiţa ţ ii Topliţ a.

La ora 10:53 echipajele specializaţe au fosţ solici-ţaţe, iar la sosirea la locul inţervenţ iei, au consţaţaţ exisţenţ a mai mulţor la zi cu muniţ ie, aflaţe la o ada n-cime de circa 4 meţri. Au fosţ luaţe ma suri penţru sţabilizarea malurilor de pa ma nţ, evacuarea a 12 persoane aflaţe î n 4 locuinţ e s i inţerzicerea accesului populaţ iei pe o raza de 200 meţri. Pa na la ora 20:30, ca nd a fosţ î nţrerupţa misiunea, au fosţ asanaţe 250 de grenade lacrimogene, urma nd ca urma ţoarea zi sa fie reluaţe ca uţa rile. Î n daţa de 31 iulie misiunea de asanare a conţinuaţ pa na la la sarea serii, fiind desco-periţe alţe 550 de grenade lacrimogene. Înţervenţ ia s-a î ncheiaţ pe daţa de 01.08.2019, ora 13:30, fiind

Pagina 37


ga siţe s i ridicaţe un numa r ţoţal de 1053 grenade la-crimogene, iar î n ziua urma ţoare, pa na la ora 17:30 s-a desfa s uraţ disţrugerea conţrolaţa a acesţora fa ra probleme deosebiţe.

La aceasţa misiune au parţicipaţ: 2 ofiţ eri s i 14 subofiţ eri cu 1 AP, 1 conţainer mulţirisc, 1 ASAS, 1 APÎC, 1 PA s i 1 AMOP din cadrul ÎSU Harghiţa; 3 su-bofiţ eri cu 1 conţainer mulţirisc din cadrul ÎSU Co-vasna; 2 subofiţ eri cu 1 conţainer mulţirisc din ca-drul ÎSU Mures ; 2 ofiţ er s i 4 subofiţ eri cu 1 AP s i 1 APÎC din cadrul USÎSU Ciolpani s i 4 cadre cu o auţos-peciala din cadrul ÎJJ Harghiţa.

Toţ î n daţa de 30.07.2018, la ora 15:30, Dispece-raţul inţegraţ al judeţ ului Neamţ a fosţ anunţ aţ des-pre fapţul ca î n localiţaţea Va leni a fosţ descoperiţa muniţ ie neexplodaţa . La locul inţervenţ iei s-a depla-saţ echipa piroţehnica , formaţa din doi subofiţ eri, cu o auţospeciala penţru inţervenţ ii piroţehnice, care au ridicaţ un proiecţil perforanţ ţrasor calibrul 47 mm proveniţ din Al Doilea Ra zboi Mondial, î n vederea depoziţa rii s i, ulţerior, a disţrugerii. Muniţ ia a fosţ descoperiţa , de s eful Serviciului Volunţar penţru Si-ţuaţ ii de Urgenţ a Va leni, abandonaţa î nţr-o rigola de scurgere a apei î n faţ a prima riei din comuna Va leni.

Echipa piroţehnica a verificaţ zona cu deţecţorul de meţale pe o suprafaţ a de 50 meţri pa ţraţ i s i nu a

mai descoperiţ alţe elemenţe de muniţ ie. Luni, 13.08.2018, la ora 08:32, ÎSU Neamţ a fosţ

soliciţaţ sa inţervina penţru asanare de muniţ ie des-coperiţa î n comuna Cra ca oani, saţ Cra ca oani. La locul inţervenţ iei s-a deplasaţ echipa piroţehnica , formaţa din doi subofiţ eri, cu o auţospeciala penţru inţerven-ţ ii piroţehnice, care au ridicaţ un proiecţil calibrul 85 mm proveniţ din Al Doilea Ra zboi Mondial, î n vede-rea depoziţa rii s i, ulţerior, a disţrugerii. Muniţ ia a fosţ descoperiţa de un ba rbaţ, î n va rsţa de 77 de ani, î n ţimp ce efecţua lucra ri agricole de sezon î n gra dina locuinţ ei personale. Echipa piroţehnica a verificaţ zona cu deţecţorul de meţale pe o suprafaţ a de 20 meţri pa ţraţ i s i nu a mai descoperiţ alţe elemenţe de muniţ ie.

Joi, 20.09.2018, la ora 09:34, ÎSU Neamţ a fosţ so-liciţaţ sa inţervina penţru asanare de muniţ ie desco-periţa î n pa durea Arinosu din localiţaţea Îon Crean-ga . La locul inţervenţ iei s-a deplasaţ echipa piroţeh-nica cu o auţospeciala penţru inţervenţ ii piroţehnice, care a ridicaţ doua proiecţile perforanţe ţrasoare ca-librul 47 mm proveniţe din Al Doilea Ra zboi Mondial, î n vederea depoziţa rii s i, ulţerior, a disţrugerii. Muni-ţ ia a fosţ descoperiţa de un ba rbaţ, î n va rsţa de 50 de ani, î n ţimp ce efecţua lucra ri de exploaţare a masei lemnoase. Echipa piroţehnica a verificaţ zona cu de-ţecţorul de meţale pe o suprafaţ a de 300 meţri pa -ţraţ i s i nu a mai descoperiţ alţe elemenţe de muniţ ie.

Joi, 20.09.2018, la ora 10:01, ÎSU Neamţ a fosţ so-liciţaţ sa inţervina penţru asanare de muniţ ie desco-periţa î n comuna Doljes ţi, saţ Buruienes ţi.

La locul inţervenţ iei s-a deplasaţ echipa piroţeh-nica cu o auţospeciala penţru inţervenţ ii piroţehnice, care a ridicaţ doua loviţuri acuplaţe de arţilerie

Pagina 38


calibrul 57 mm proveniţe din Al Doilea Ra zboi Mon-dial, î n vederea depoziţa rii s i, ulţerior, a disţrugerii. Muniţ ia a fosţ descoperiţa de un ba rbaţ, î n va rsţa de 19 de ani, î n ţimp ce efecţua sa pa ţuri î n cariera de pa ma nţ de pe raza saţului Buruienes ţi. Echipa piro-ţehnica a verificaţ zona cu deţecţorul de meţale pe o suprafaţ a de 200 meţri pa ţraţ i s i nu a mai descoperiţ alţe elemenţe de muniţ ie.

Vineri, 19.10.2018, la ora 11:26, ÎSU Neamţ a fosţ soliciţaţ sa inţervina penţru asanare de muniţ ie descoperiţa î n curţea unui operaţor economic din municipiul Roman, sţrada Sţra ules ţi. La locul inţer-venţ iei s-a deplasaţ echipa piroţehnica , formaţa dinţr-un ofiţ er s i doi subofiţ eri, cu o auţospeciala penţru inţervenţ ii piroţehnice, care a ridicaţ un fo-cos de proiecţil exploziv calibrul 75 mm proveniţ din Al Doilea Ra zboi Mondial, î n vederea depoziţa rii s i, ulţerior, a disţrugerii. Muniţ ia a fosţ descoperiţa

de s eful Serviciului Privaţ penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a al operaţorului economic pe ţimpul procesului ţeh-nologic de prelucrare a sfeclei de zaha r. Echipa piro-ţehnica a verificaţ zona cu deţecţorul de meţale pe o suprafaţ a de aproximaţiv 200 meţri pa ţraţ i, fa ra a mai descoperi alţe elemenţe de muniţ ie.

Duminica , 21.10.2018, la ora 08:02, ÎSU Neamţ a fosţ soliciţaţ sa inţervina penţru asanare de muni-ţ ie descoperiţa î n curţea unui operaţor economic din municipiul Roman, sţrada Sţra ules ţi. La locul inţer-venţ iei s-a deplasaţ echipa piroţehnica cu o auţospe-ciala penţru inţervenţ ii piroţehnice, care a ridicaţ un proiecţil exploziv calibrul 70 mm proveniţ din Al Do-ilea Ra zboi Mondial, î n vederea depoziţa rii s i, ulţeri-or, a disţrugerii. Muniţ ia a fosţ descoperiţa de un ba rbaţ, î n va rsţa de 51 de ani, pe ţimpul procesului ţehnologic de prelucrare a sfeclei de zaha r. Echipa piroţehnica a verificaţ zona cu deţecţorul de meţale pe o suprafaţ a de aproximaţiv 200 meţri pa ţraţ i, fa ra a mai descoperi alţe elemenţe de muniţ ie.

Luni, 29.10.2018, la ora 14:40, ÎSU Îas i a fosţ soliciţaţ sa inţervina penţru o misiune de asanare a ţerenului de muniţ ie ra masa neexplodaţa din ţimpul conflicţelor armaţe, pe raza localiţa ţ ii Ba rnova. Î n urma cerceţa rii ţerenului au fosţ descoperiţe, ridica-ţe s i depoziţaţe 63 proiecţile perforanţe calibrul 47 mm, 52 proiecţile explozive calibrul 47 mm, 5 focoa-se U2, 4 calupuri TNT de 230 grame, 2 capse elecţri-ce s i 12 capace de proţecţ ie penţru proiecţil perfo-ranţ calibrul 47 mm. Misiunea celor paţru piroţeh-nis ţi a î nceţaţ la ora 19:00 s i a conţinuaţ î n cursul zilei de 30.10.2018.

Sa mba ţa , 03.11.2018, la ora 11:58, ÎSU Arad a fosţ soliciţaţ sa inţervina penţru asanarea de muni-ţ ie la ies ire din municipiul Arad spre oras ul Pecica, pe un ca mp. Forţ ele de inţervenţ ie ajunse la locul soliciţa rii au asanaţ 14 bombe arunca ţor, dinţre care 9 calibrul 120 mm s i 5 calibrul 82 mm. Înţervenţ ia celor doi piroţehnis ţi ara deni a fosţ î nţrerupţa la ora 16:56 s i a conţinuaţ î n cursul zilei de 04.11.2018. Pe ţimpul nopţ ii a ra mas î n paza un echipaj din cadrul ÎJJ Arad. Dimineaţ a s-a reluaţ misiunea penţru asa-narea de muniţ ie pa na la la sarea serii, ca nd piroţeh-nis ţii au decis sa conţinue î n urma ţoarea zi. Înţer-venţ ia a fosţ î ncheiaţa luni, 05.11.2018 la ora 14:30 fiind preluaţe î n ţoţal un numa r de 60 proiecţile, dinţre care 30 de calibrul 120 mm, 18 de calibrul 82 mm alungiţ s i 12 de calibrul 82 mm.


Pagina 39


Pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii munițiilor neexplodate trebuie luate următoarele

măsuri de prevenire:

• să anunțe de urgență prin SNUAU 112 despre descoperirea de muniții neexplodate;

• să nu mişte de pe loc munițiile descoperite;

• să nu dezmembreze sau să predea muniții neexplodate la operatorii economici care au ca obiect de activitate colecta-rea deşeurilor metalice;

• să nu folosească munițiile descoperite pentru improvizarea diferitelor dispozitive;

• să nu lovească, să taie sau să demonteze munițiile neexplo-date;

• să nu aprindă focul în apropierea munițiilor descoperite neexplodate.

Pagina 40


Energia nucleara esţe una dinţre cele mai iefţine s i mai ecologice surse de energie din lume. Î n prezenţ, aproape o cincime din elecţriciţaţea mondiala o are ca sursa de proveni-enţ a . Cu ţoaţe acesţea, marile dezasţre nucleare din isţorie au fa cuţ ca mulţa lume sa priveasca cu ţeama s i neî ncredere cenţralele nucleare.

De-a lungul isţoriei, gres eala umana , dar s i caţasţrofele naţurale, au fa cuţ ca energia nucleara sa gene-reze adeva raţe dezasţre. Agenţ ia În-ţernaţ ionala a Energiei Aţomice (AÎEA) foloses ţe o clasificare, pe s ap-ţe nivele, a dezasţrelor provocaţe de accidenţele nucleare, de la "Accidenţ major" ca ruia î i corespunde nivelul 7, la "Anomalie", marcaţa cu nivelul 1.

Dezasţrul de la Cernobî l din 26 aprilie 1986 esţe cel mai mare din isţorie. Pa na la episodul Fukushima, Japonia, din 2011, era singurul coţaţ de AÎEA la nivelul 7.

Accidenţul s-a produs aţunci ca nd reacţorul 4 a suferiţ o explozie caţasţrofala a cazanelor aflaţe sub presiune de abur, î n ţimpul unui experimenţ. Se esţimeaza ca , î n ţo-ţal, pesţe cinci milioane de oameni au fosţ iradiaţ i.

Cela lalţ accidenţ nuclear major al isţoriei esţe cel provocaţ de cu-ţremurul din 11 marţie 2011, din Japonia. Reacţoarele nucleare de la Fukushima Daichi au fosţ afecţaţe de seismul de 8,9 grade pe scara Richţer, urmaţ de un ţsunami urias . Urma rile se vor puţea concluziona pesţe ca ţ iva zeci de ani.

Un alţ accidenţ nuclear a avuţ loc pe 29 sepţembrie 1957, î n Ru-sia, î n apropierea munţ ilor Ural, la Kyshţym. Acesţa esţe clasaţ la nive-lul 6, ceea ce î nseamna "Accidenţ serios", î n urma unei scurgeri im-porţanţe de maţerial radioacţiv. Încidenţul s-a produs î n momenţul

î n care un sisţem de ra cire a cedaţ, cauza nd o explozie.

Accidenţul de la Three Mile Îs-land, din sţaţul american Pennsyl-vania, a avuţ loc pe 28 marţie 1979 s i a fosţ clasaţ la nivelul 5, adica "Accidenţ cu consecinţ e la scara larga ". Eliberarea de subsţanţ e ra-dioacţive a avuţ loc, dupa o deregla-re a sisţemului de ra cire urmaţa de o eroare umana ce au cauzaţ ţopi-rea din miezul unui reacţor nuclear.

Toţ un accidenţ nuclear de nivel 5, cel de la Windscale Pile, din Ma-rea Briţanie, reprezinţa cel mai grav dezasţru nuclear cu care s-a con-frunţaţ Europa de Vesţ. Pe 10 oc-ţombrie 1957, miezul primului reacţor a luaţ foc, rezulţa nd o elibe-rare de maţerial radioacţiv. Nori de praf radioacţiv au fosţ raporţaţ i, dupa incidenţ, s i î n Belgia, Germa-nia s i Norvegia.

Dupa cel de-Al Doilea Ra zboi Mondial, guvernul briţanic, care nu dorea sa fie la saţ î n urma , a î ncepuţ un proiecţ de consţruire a unei bombe aţomice ca ţ mai repede po-sibil penţru a semna un ţraţaţ cu SUA. Penţru asţa, ţrebuia sa demon-sţreze ca ambele pa rţ i se afla la ace-las i nivel. Cei doi piloni ai uzinei au fosţ consţruiţ i î n graba ca parţe a unui proiecţ briţanic de î narmare. Pilonul 1 a fosţ funcţ ional din oc-ţombrie 1950, iar cel de-al doilea din iunie 1951.

Reacţoarele erau cu ra cire pe aer s i moderaţe de grafiţ. Aerul rece era ţras de ca ţre o baţerie cu venţi-

Pagina 40


Pagina 41


laţoare, iar aerul cald era evacuaţ prin spaţele reacţorului s i prin cos .

Filţrele au fosţ ada ugaţe ţa rziu s i dispuse la va rful galeriilor. Ele pa reau inuţile, o pierdere de ţimp s i bani moţiv penţru care au fosţ cu-noscuţe ca “Prosţia lui Cockcrofţ”, de ca ţre ingineri s i lucra ţori. Trece-rea ţimpului a demonsţraţ mai ţa r-ziu ca “Prosţia lui Cockcrofţ” a fa cuţ ca dezasţrul sa nu devina o caţasţrofa .

Uzina a fosţ consţruiţa ca sa produca pluţoniu. Dupa explozia reus iţa a bombei nucleare, SUA a proiecţaţ s i consţruiţ bomba ţermo-nucleara care cerea ţriţiu. Deoarece Marea Briţanie nu avea nici o uzina de producere a acesţuia, au hoţa ra ţ sa modifice uzina Windscale.

Triţiul era creaţ î n reacţoarele nucleare prin acţivarea neuţronica a liţiului-6. Fluxurile de neuţroni ţrebuiau sa fie mai mari as a ca s-a hoţa ra ţ reducerea dimensiunii sis-ţemelor de ra cire s i reducerea neu-ţronilor blocaţ i de aluminiu.

Din cauza ca nu a fosţ proiecţa-ţa penţru asţa, uzina era periculoa-sa . Dupa î nceperea producţ iei de ţriţiu î n pilonul 1, s-au ignoraţ pro-blemele de ca ldura apa ruţe. Din aceasţa cauza ca ldura se aduna î n anumiţe puncţe ale pilonului 1, ea ţreca nd neobservaţa din cauza ca ţermocuplurile erau as ezaţe dupa designul iniţ ial.

Pe 7 ocţombrie 1957, î n ţimpul unui ciclu de ca lire la pilonul 1, in-ginerii au redus puţerea venţilaţoa-

relor s i au sţabilizaţ puţerea reacţo-rului. Î n ziua urma ţoare, penţru a ţermina ca lirea, puţerea generaţo-rului a fosţ sca zuţa . Ca nd se pa rea ca s-a ţerminaţ ca lirea, ei au inţro-dus barele de conţrol ca sa opreas-ca reacţorul, dar a deveniţ clar ca energia nu se disţribuia uniform pe suprafaţ a reacţorului. S-a mai reî n-cercaţ ca lirea, inginerii nes ţiind ca unele locuri sunţ mai calde deca ţ alţele.

Toţ ce s-a va zuţ pe aparaţe a fosţ o us oara î nca lzire, ei as ţepţa n-du-se la asţa. Î n dimineaţ a de 10 ocţombrie s-a realizaţ ca se î nţa m-pla ceva ciudaţ.

Se as ţepţa ca ţemperaţura sa scada , î n schimb ea a conţinuaţ sa creasca , soluţ ia ga siţa aţunci a fosţ de a cres ţe influxul de aer. Acesţ lucru nu a fa cuţ alţceva deca ţ sa î mpra s ţie maţerialele radioacţive. Deoarece nivelul radioacţiviţa ţ ii era foarţe ridicaţ, s-a declaraţ sţare de urgenţ a .

S-a î ncercaţ analizarea pilonu-lui cu un scanner, dar acesţa s-a blocaţ din cauza nivelului prea ma-re al radioacţiviţa ţ ii prezenţe. S-a verificaţ baza reacţorului observa n-du-se ca acesţa era ros u din cauza ca ldurii excesive. Aţunci s-a realizaţ ca reacţorul luase foc, iar urma pe care o prezenţa ara ţa ca acesţa ar-dea de minim 48 de ore. S-a verifi-caţ s i va rful pilonului ca sa vada „faţ a de desca rcare”, momenţ î n care s-a va zuţ o lumina ros ie incan-descenţa î nţre reacţor s i conţaine-

rul din spaţe. Carţus ele de combus-ţibil erau ţopiţe s i curgeau spre spaţele reacţorului.

S-a î ncercaţ sţingerea incendiu-lui cu ajuţorul venţilaţoarelor, dar ele doar l-au î nţeţ iţ. Un alţ mod de lichidare a fosţ folosirea dioxidului de carbon.

S i acesţa s-a dovediţ ineficienţ deoarece focul era aţa ţ de fierbinţe î nca ţ oxigenul fusese consumaţ deja î nainţe de a aţinge focul. S-a î ncer-caţ cu apa deoarece pe 11 ocţom-brie focul aţinsese mai mulţ de 1300°C, fiind consumaţe pesţe 12 ţone de uraniu. Acesţ lucru era pe-riculos deoarece puţea sa disţruga scuţul biologic ce î nconjura reacţo-rul, dar din cauza lipsei alţor soluţ ii, a fosţ î ncercaţa aceasţa meţoda .

Aproximaţiv o duzina de furţu-nuri au fosţ monţaţe. Deoarece nici aceasţa meţoda nu a funcţ ionaţ s-a ordonaţ ca ţoaţa lumea sa plece din cla dire.

Deoarece nu mai era aer ra mas î n reacţor focul a î ncepuţ sa se sţin-ga . Dupa ce s-a sţins focul, au mai ra mas 15 ţone de uraniu î n reacţor. Des i acesţa a fosţ cel mai puţernic accidenţ nuclear din vesţul Europei, s-au eliminaţ mulţ mai puţ ine maţe-riale nucleare deca ţ la Cernobî l.


Pagina 41


Pagina 42


Termenul armă de distrugere în masă este folosit pentru a denumi acele

arme capabile să ducă la moartea unui număr mare de oameni. Astfel de arme

sunt cele nucleare, biologice, chimice şi radiologice. Multe tipuri de arme de dis-

trugere în masă au efecte secundare periculoase pentru mediu, care se răsfrâng

inevitabil, tot asupra oamenilor.

Acest aspect este considerat drept una dintre cele mai importante

ameninţări de securitate, de la începutul secolului XXI, cu o ascensiune fulminantă

după loviturile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii.

Subiectul se regăseşte tot mai des şi clar în discursuri publice, declaraţii,

documente, în politicile marilor puteri mondiale, dar şi în exerciţii de cooperare

cu rol de testare a măsurilor implementate, de combatere şi de intervenţie

post-eveniment.


Pagina 43



Pagina 43

Pagina 44


Ambasada Sţaţelor Uniţe ale Americii a organizaţ pe 15 noiembrie 2018 primul exerciţ iu comun de apa ra-re chimica , biologica , radiologica s i nucleara (CBRN), î n colaborare cu forţ ele de securiţaţe s i inţervenţ ie din Ro-ma nia. Exerciţ iul a consţiţuiţ o conţinuiţaţe a parţeneria-ţului din ulţimii ani dinţre auţoriţa ţ ile roma ne s i cele din Sţaţele Uniţe, meniţ sa î mbuna ţa ţ easca abiliţa ţ ile ţa rii noasţre de a reduce ameninţ a rile reprezenţaţe de armele de disţrugere î n masa . Concepuţ penţru a ţesţa capaciţa-ţea de inţervenţ ie s i de coordonare dupa un aţac simulaţ, exerciţ iul a implicaţ echipele specializaţe din cadrul În-specţoraţului General al Poliţ iei Roma ne, Înspecţoraţului General penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a s i Briga zii Anţiţero-risţe a Serviciului Roma n de Înformaţ ii. Scenariul a evi-denţ iaţ rolul agenţ iilor parţenere din Roma nia î n planifi-carea, ra spunsul s i limiţarea consecinţ elor unui incidenţ de naţura CBRN.

De pesţe 15 ani, Agenţ ia de Reducere a Ameninţ a -rilor î n Domeniul Apa ra rii (DTRA) din cadrul Deparţa-menţului american al Apa ra rii sprijina Roma nia î n deru-larea unor programe de prega ţire s i asisţenţ a , penţru a perfecţ iona cunos ţinţ ele î n domeniul prevenirii, deţecţ i-ei, inţerdicţ iei s i invesţiga rii incidenţelor cu arme nu-cleare, biologice s i chimice sau cu alţe maţeriale.

Pagina 45


Agenţ ia a oferiţ recenţ sprijin financiar, prinţr-o donaţ ie semnificaţiva de echipamenţe specializaţe de proţecţ ie, deţecţ ie, moniţorizare s i deconţaminare, ca ţre Înspecţoraţul General penţru Siţuaţ ii de Urgenţ a s i În-specţoraţul General al Poliţ iei Roma ne. Î n valoare de pes-ţe 380.000 de dolari, echipamenţele urma nd conţribui la buna desfa s urare, î n Roma nia, a misiunilor de prima in-ţervenţ ie s i a celor invesţigaţive.

Exerciţ iul CBRN organizaţ î n premiera de SUA pe ţeriţoriul Roma niei inţervine dupa ce Forţ ele Aeriene ale Sţaţelor Uniţe, US Air Force, au alocaţ 950 milioane de dolari penţru consţruirea unui nou hangar la aerodromul miliţar roma nesc de la Ca mpia Turzii. Acesţa esţe special desţinaţ penţru a ga zdui celebrele aparaţe de zbor fa ra piloţ, cu raza lunga de acţ iune, cunoscuţe î n lumea î nţrea-ga drepţ drone.

Acesţ î nţreg ansamblu al sisţemelor, sţrucţurilor s i resurselor gesţionaţe de guverne care sunţ orienţaţe spre proţejarea populaţ iei reprezinţa de fapţ concepţul de proţecţ ie civila , care presupune gesţionarea crizelor, a siţuaţ iilor de urgenţ a , precum s i prega ţirea inţervenţ iei î n cazul producerii lor, realizarea de planuri de conţingenţ a s i apa rare civila .

Căpitan Adrian TICU

Pagina 46


50 de elevi din ciclul gimnazial de î nva ţ a ma nţ din ju-

deţ ul Boţos ani au parţicipaţ, î n perioada 30 iulie – 3 au-gusţ anul curenţ, la una dinţre cele mai inediţe s i, ţoţoda-ţa , uţile experienţ e – Tabăra de vară în domeniul situaţiilor de urgenţă. Timp de cinci zile, aces ţia au î nva ţ aţ de la

pompierii miliţari, medici, asisţenţ i s i paramedici SMURD, dar s i volunţari de la Crucea Ros ie cum sa -s i proţejeze propria viaţ a s i cum sa -s i ajuţe semenii, aţa ţ ţeoreţic, ca ţ s i pracţic, ţoţul sub forma de exerciţ ii, jocuri s i concursuri inţeracţive.

Unica la nivel naţ ional, parţe a proiecţului educaţ ional „Prezenţ s i Viiţor î n Siguranţ a ”, Tabăra de vară în domeni-ul situaţiilor de urgenţă, organizaţa de Înspecţoraţul pen-ţru Siţuaţ ii de Urgenţ a „Nicolae Îorga” al judeţ ului Boţo-s ani î n parţeneriaţ cu Însţiţuţ ia Prefecţului, Consiliul Ju-deţ ean, Înspecţoraţul S colar Judeţ ean, Socieţaţea Naţ iona-la de „Cruce Ros ie” – Filiala Boţos ani, Direcţ ia Judeţ eana

penţru Culţura , Clubul Copiilor Dorohoi, Prima ria Munici-piului Dorohoi, Prima ria comunei Mihai Eminescu, Direc-ţ ia Generala de Asisţenţ a Sociala s i Proţecţ ia Copilului Bo-ţos ani s i Memorialul Îpoţes ţi – Cenţrul Naţ ional de Sţudii „Mihai Eminescu”, a ajuns la a VÎÎÎ-a ediţ ie.

Penţru al paţrulea an consecuţiv, a fosţ organizaţa la Memorialul Îpoţes ţi – Cenţrul Naţ ional de Sţudii „Mihai Eminescu”. La fesţiviţaţea de deschidere, desfa s uraţa la primele ore ale dimineţ ii, ala ţuri de cei 50 de elevi au fosţ prezenţ i subprefecţul judeţ ului, Daniela Lozneanu, vice-pres edinţele Consiliului Judeţ ean, Dorin Birţa, inspecţorul s ef al ÎSU Boţos ani, colonel Mihail Crisţian Amarandei, precum s i reprezenţanţ ii insţiţuţ iilor care sunţ parţenere î n acesţ proiecţ.

Î nca din prima zi, elevii au î ncepuţ prega ţirea penţru a face faţ a unor siţuaţ ii dificile, parţicipa nd la mai mulţe concursuri inţeracţive s i exerciţ ii de evacuare î n caz de cuţremur, inundaţ ie s i incendiu. Marţ i au parţicipaţ la exerciţ ii demonsţraţive s i acţiviţa ţ i inţeracţive î n domeni-ul prevenirii incendiilor, iar miercuri la prezenţa ri s i con-cursuri din domeniul proţecţ iei civile.

Pe 2 augusţ, elevii au î nva ţ aţ cum sa comunice la 112 o siţuaţ ie de urgenţ a la care ar puţea fi marţori, dar s i cum sa acorde primul ajuţor î n caz de î nec.


Pagina 46

Pagina 47


Î n fiecare seara s-au desfa s uraţ o serie de acţiviţa ţ i recreaţive, respecţiv excursii la ma na sţirile s i insţiţuţ iile culţurale din judeţ , concerţe de muzica populara , jocuri inţeracţive penţru dezvolţarea spiriţului de echipa , ka-raoke, concurs de miss s i foc de ţaba ra .

La finalul ţaberei, parţicipanţ ii au fosţ evaluaţ i cu aju-ţorul unui chesţionar ce a conţ inuţ 20 de î nţreba ri din do-meniul siţuaţ iilor de urgenţ a . Cele mai bune echipaje au fosţ recompensaţe cu cupe, diplome s i medalii.

Elevii s i-au luaţ ra mas bun de la ţaba ra de vara pe 3 augusţ, î n jurul pra nzului. O parţe din cosţurile ţaberei au fosţ suporţaţe de Consiliul Judeţ ean Boţos ani. Proiecţul educaţ ional „Prezenţ s i Viiţor î n Siguranţ a ” se adreseaza elevilor din clasele V – VÎÎÎ, care î nvaţ a î n s colile din ju-deţ ul Boţos ani, s i a debuţaţ cu s coala de vara î n domeniul siţuaţ iilor de urgenţ a desfa s uraţa î n perioada 02 – 17 iu-lie, î n subuniţa ţ ile ÎSU din municipiile Boţos ani s i Dorohoi, precum s i oras ele Sa veni s i S ţefa nes ţi.

La acţiviţa ţ ile organizaţe î n cadrul s colii de vara au parţicipaţ pesţe 360 de elevi, iar 50 dinţre aces ţia, care au obţ inuţ cele mai bune rezulţaţe î n urma evalua rii, au luaţ parţe la Taba ra de vara î n domeniul siţuaţ iilor de urgenţ a .

Sublocotenent Dorina LUPU


Pagina 47

Pagina 48


Za pada esţe o forma solida de precipiţaţ ie sau apa î ngheţ aţa aflaţa î n sţare crisţalina formaţa dinţr-o mulţiţudine de fulgi de za pada .

Se formeaza de obicei ca nd vaporii de apa ţrec prin procesul de depoziţ ie î nalţa î n aţmosfera la ţemperaţuri mai sca zuţe de 0 °C.

Ca derea precipiţaţ iilor sub forma de za pa-da se numes ţe „ninsoare”. Maţerial granular fiind, compusa din parţicule mici, aceasţa are o sţrucţu-ra deschisa s i moale, cu densiţaţe sca zuţa . Supusa unei presiuni, densiţaţea za pezii poaţe cres ţe, as a cum se î nţa mpla de exemplu î n sţraţurile inferioa-re ale unei canţiţa ţ i mari de za pada depusa .

La fel ca orice lucru î nţa lniţ pe Pa ma nţ, s i za pada are caracţerisţicile ei bune, dar s i unele mai puţ in bune sau chiar nepla cuţe. Dinţre cele poziţive se poaţe menţ iona agriculţura, unde sţra-

ţul de oma ţ proţejeaza culţurile de ţemperaţurile sca zuţe ale iernii, iar ţopirea acesţuia la î ncepuţul prima verii asigura un nivel opţim de apa .

Din cele mai puţ in bune, dupa cum se cu-noas ţe, esţe fapţul ca za pada reflecţa pesţe 90% din razele ulţravioleţe î napoi î n aţmosfera . Din acesţ moţiv persoanele expuse o perioada mai î ndelungaţa la lumina reflecţaţa de za pada mani-fesţa un disconforţ la nivelul ochilor.

Acesţ fenomen poarţa denumirea de ofţal-mie sau, î n ţermeni populari, orbirea za pezii.

Un alţ aspecţ negaţiv esţe reprezenţaţ de canţiţaţea s i perioada î n care are loc fenomenul.

Î n canţiţa ţ i mari cauzeaza î nza peziri, iar cele ca zuţe ţa rziu, î n perioada de î nca lzire a climei, poţ cauza inundaţ ii, ţoaţe cu repercusiuni asupra populaţ iei.

Prima ninsoare a acesţei ierni a avuţ loc î n daţa de 19 noiembrie.

Pe fondul precipiţaţ iilor mode-raţe canţiţaţiv, sub forma de nin-sori, urmaţe de lapoviţ a s i ploi, au fosţ afecţaţe judeţ ele Buza u, Con-sţanţ a, Tulcea s i municipiul Bucu-res ţi. Va nţul puţernic, a dus la î n-chiderea porţurilor Consţanţ a,

Mangalia s i Midia, precum s i bara Sulina. Î n Capiţala , pompierii mili-ţari au acţ ionaţ penţru gesţiona-rea a 28 de evenimenţe, î n special ca deri ale copacilor pe carosabil sau pe auţoţurisme.

Î n localiţaţea Cochirleanca din judeţ ul Buza u, paţru auţoţurisme î n care se aflau 10 persoane nu au

mai puţuţ î nainţa din cauza za pe-zii. Echipaje ale Serviciului Dru-muri Judeţ ene, sprijiniţe de anga-jaţ ii prima riei, au inţerveniţ pen-ţru deblocarea persoanelor.

Concomiţenţ cu emiţerea aver-ţiza rilor meţeorologice, comanda ÎGSU a dispus asigurarea rezervei de personal î n ţoaţe judeţ ele ţ a rii,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Stare_de_agregare

Pagina 49


penţru a puţea fi suplimenţaţe efecţivele de inţervenţ ie î n cazul unor evenimenţe de amploare.

Asţfel, la nivel naţ ional, aproa-pe 5.200 pompieri miliţari cu 1.700 auţospeciale s i mijloace ţehnice au fosţ gaţa sa inţervina î n sprijinul populaţ iei s i adminis-ţraţ iei publice locale.

Penţru misiunile desfa s uraţe î n zonele greu accesibile, au fosţ puse la dispoziţ ie 36 s enilaţe cu capaciţaţe de ţrecere ma riţa , 42 auţospeciale penţru ţransporţ personal s i vicţime mulţiple s i 32 auţofreze. De asemenea, inţer-venţ ia salvaţorilor s-a puţuţ rea-liza cu ajuţorul camioanelor pen-

ţru ţransporţ persoane s i maţeri-ale, dar s i a auţospecialelor pen-ţru sţingerea incendiilor cu capa-ciţaţe mare de ţrecere. Peri-oada exţrem de rece a conţinuaţ s i zilele urma ţoare.

Temperaţurile au sca zuţ dras-ţic, iar pe la nga acesţ aspecţ s-au mai î nregisţraţ s i precipiţaţ ii sub


Pagina 50


Asţfel, ţemperaţurile au conţi-nuaţ sa scada , vremea devenind deo-sebiţ de rece î n special î n Nordul, Nord-Esţul s i cenţrul ţ a rii.

Aţenţ ionarea meţeorologica a inţraţ î n vigoare pe ţimp de noapţe s i a fosţ emisa penţru 17 judeţ e: Arges , Bra ila, Buza u, Ca la ras i, Consţanţ a, Da mboviţ a, Dolj, Galaţ i, Giurgiu, Îlfov, Îalomiţ a, Olţ, Prahova, Teleorman, Tulcea, Va lcea s i Vrancea, precum s i penţru municipiul Bucures ţi. Î n scopul prevenirii unor siţuaţ ii de urgenţ a , din cauza va nţului puţernic au fosţ î nchise porţurile Midia, Mangalia, Consţanţ a, Agigea s i bara Sulina.

forma de lapoviţ a s i ninsoare. De asemenea, va n-ţul a suflaţ cu viţeza .

Conform daţelor fa cuţe publice de Admi-nisţraţ ia Naţ ionala de Meţeorologie, î n inţervalul 27 noiembrie, ora 20:00 - 02decembrie, ora 8:00, au fosţ consemnaţe precipiţaţ ii, la î nce-puţul nopţ ii sub forma de ploaie, apoi lapoviţ a s i ninsoare.

S-au creaţ asţfel condiţ ii penţru depuneri de gheaţ a . Va nţul s-a inţensificaţ ţrepţaţ pa na a aţins viţeze la rafala î n jurul a 75 km/h, fapţ ce a dus la depunerea unui sţraţ consisţenţ de za pada , visco-lind ninsoarea s i deţermina nd sca derea vizibili-ţa ţ ii sub 100 de meţri.

Îmediaţ dupa emi-ţerea codului galben de vreme severa , conduce-rea Minisţerului Aface-rilor Înţerne a ceruţ prefecţ ilor sa ia ma suri penţru punerea î n apli-care a planurilor de ac-ţ iune penţru sezonul rece s i sa se asigure de prega ţirea mijloacelor de inţervenţ ie, precum s i a sţocurilor de maţe-riale anţiderapanţe s i de carburanţ i.

Pagina 51


De asemenea, au fosţ prealerţaţe comiţeţele loca-le penţru siţuaţ ii de urgenţ a penţru luarea ţuţuror ma -surilor penţru proţejarea populaţ iei s i penţru asigu-rarea funcţ iona rii la para-meţri normali a sisţemelor de uţiliţa ţ i publice.

S-au luaţ ma suri penţru asigurarea unor spa-ţ ii î n care ar puţea fi cazaţe persoane surprinse de vre-mea severa .

La nivelul judeţ elor vizaţe de aţenţ iona-rea meţeo, au fosţ suplimenţaţe efecţivele de inţervenţ ie ale inspecţoraţelor penţru siţuaţ ii de urgenţ a , asţfel î nca ţ acţ iunile acesţora pen-ţru limiţarea efecţelor fenomenelor meţeo sa se poaţa realiza î n cel mai scurţ ţimp. Î n conţi-nuare, aproximaţiv 4.900 de pompieri cu s eni-laţe, auţofreze, auţospeciale penţru vicţime mulţiple sau alţe mas ini cu capaciţaţe de ţrece-re ma riţa erau prega ţiţ i sa acţ ioneze î n spriji-nul populaţ iei.

De menţ ionaţ esţe s i fapţul ca î n perioa-dele cu ţemperaţuri foarţe sca zuţe, cele mai vulnerabile caţegorii de persoane sunţ copiii, va rsţnicii s i cele cu afecţ iuni cronice de sa na ţa-ţe. Din acesţ moţiv se recomanda eviţarea ex-punerii prelungiţe a acesţora la ger.

Penţru eviţarea siţuaţ iilor exţreme ce poţ pune î n peri-col viaţ a s i sa na ţaţea populaţ iei, le reaminţim celor care por-nesc la drum î n aceasţa perioada sa se informeze asupra ţra-seelor pe care le au de parcurs s i sa eviţe drumurile greu ac-cesibile. De asemenea ţrebuie sa manifesţe prudenţ a la volan s i sa urmeze indicaţ iile poliţ is ţilor ruţieri.

Toţodaţa , î nainţe de a î ncepe deplasarea sa se asigure ca sisţemul de î nca lzire al auţoţurismului funcţ ioneaza , iar auţovehiculul esţe echipaţ corespunza ţor penţru circulaţ ia î n condiţ ii de iarna .

Î n siţuaţ ia manifesţa rii va nţului puţernic, recoman-da m populaţ iei sa ra ma na î n spaţ ii î nchise care le asigura proţecţ ia s i sa eviţe deplasarea î n zone cu copaci, panouri pu-bliciţare sau sţa lpi de elecţriciţaţe care ar puţea fi dobora ţ i.

Locotenent colonel Mihai DRAGOMIR

Informații actualizate despre situația traficului pot fi găsite pe site-ul oficial al Poliției Române, la secți-unea Infotrafic. Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte da-te utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Pagina 52


· 2019-12-11 · s-a desfa s uraţ exerciţ iul „seism 2018 ó, care a consţaţ î n aplicarea...

Documents