2015 anul promovĂrii valorilor europene
TRANSCRIPT
UE
UE
UE
UE
UE
UE
UE UE
UE
UE
Instituțiile de conducere ale UE
Uniunea EuropeanaUniunea Europeana isi are originile in Comunitatea Europeana a Otelului si Carbunelui, infiintata in 1951 prin Tratatul de la Paris si in Comunitatea Economica Europeana fomata in 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma de catre sase state: Franta, Germania, Italia si Benelux (Belgia, Olanda si Luxemburg).
In cei 50 de ani de existenta, Comunitatea Ecomonica Europeana s-a extins prin aderari succesive ale altor state din Europa, transformandu-se intr-o comunitatea Economica si politica - Uniunea Europeana – cu 27 de state membre si cu institutii si organisme unele cu caracteristici supranationale, altele cu caracteristici interguvernamentale.
Uniunea Europeana nu este o federatie ca SUA si nici o
simpla cooperare interguvernamentala ca in
cazul Natiunilor Unite. Tarile membre ale UE raman natiuni independente, dar isi pun in
comun suveranitatea lor pentru a obtine mai multa
putere Economica si influenta pe plan mondial, o putere la care nu ar fi putut ajunge nici
una dintre ele in mod independent
Statele membre isi deleaga o parte din puterea lor de decizie catre institutiile
europene pe care le-au creat de comun acord, astfel incat deciziile luate la nivel
european sa fie luate in mod democratic, tinand cont de interesele tuturor tarilor.
Parlamentul European
Cum este organizat Parlamentul EuropeanSediul Parlamentului European se aflǎ la Strasbourg, însǎ activitǎţile Parlamentului se desfaşoarǎ, din motive istorice, în trei sedii de lucru: Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, unde au loc lunar sesiunile plenare, Bruxelles, unde au loc sesiunile plenare suplimentare, reuniunile comisiilor parlamentare şi ale grupurilor politice şi Luxembourg, unde se aflǎ Secretariatul General.
Parlamentul European reprezintǎ cetǎţenii din Statele Membre ale Uniunii Europene. Este singura instituţie a Uniunii Europene
ai cǎrei membri sunt aleşi în mod democratic, la fiecare cinci ani, prin vot
universal direct. Reuniunile şi deliberǎrile Parlamentului European sunt publice.
Deciziile, luǎrile de poziţie şi dezbaterile parlamentare sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe site-ul
Parlamentului European,
Rolul Comisiei:•propune reglementări pe care le supune
aprobării colegiuitorilor (Parlamentul
European și Consiliul de Miniștri)
•asigură respectarea legislației europene
(dacă este necesar, cu ajutorul Curții de
Justiție a UE)•stabilește obiective și priorități de acțiune
pe care le prezintă în programul de lucru
anual, iar ulterior depune eforturi pentru
îndeplinirea lor•gestionează și pune în aplicare politicile și
bugetul UE
•reprezintă Uniunea pe plan extern (de
exemplu, negociază acorduri comerciale
între UE și alte țări).
Reuniuni periodice și
reuniuni de urgență
Comisarii se reunesc în cadrul
colegiului o dată pe
săptămână, de obicei în ziua
de miercuri. Aceste reuniuni au
loc la Bruxelles, iar ordinea lor
de zi este stabilită de
președinte.
Când sesiunile plenare ale
Parlamentului au loc la
Strasbourg, colegiul
comisarilor se reunește, de
asemenea, la Strasbourg.
Agenda reuniunilor se
bazează pe
programul de lucru al Comisi
ei. Publicul nu are acces la
reuniuni și dezbateri, dar
poate consulta în orice
moment ordinea de zi și
procesele-verbale.
Reuniunile de urgență se
organizează în situații care
necesită intervenții imediate
sau discuții cu membrii
Consiliului de Miniștri pe
marginea unor probleme
majore.
Un preşedinte, 7 vicepreşedinţi şi 20 de comisari
Consiliul Uniunii EuropeneConsiliul este principalul organism decizional la nivelul Uniunii Europene si reprezintă interesele Statelor membre.
Întâlnirile Consiliului Uniunii Europene sunt impartite in 9 Consilii:1. Afaceri Generale si Relații Externe2. Afaceri Economice si Financiare3. Justitie si Afaceri Interne4. Ocuparea fortei de munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori5. Concurenta6. transport, Telecomunicatii si Energie7. Agricultura si Pescuit8. Mediu9. Educatie, Tineret si Cultura
Consiliul European
Consiliul European este alcătuit din şefii de stat şi de guvern, preşedintele şi un alt membru al Comisiei Europene şi miniştrii
de externe
Curtea Europeana de Conturi
Pentru a-si indeplini rolul sau, ce consta in a verifica daca bugetul European este corect implementat, Curtea de Conturi auditeaza orice persoana sau institutie care se ocupa cu colectarea sau cheltuirea fondurilor europene. Deseori, Curtea face controale inopinante, iar concluziile verificarilor sale sunt supuse atentiei Comisiei Europene si guvernelor statelor membre.
Curtea de Conturi, ca institutie, nu detine nici un fel de putere legala. In cazul in care descopera iregularitati sau fraude sesizeaza Oficiul European de Lupta Antifrauda – OLAF. OLAF, infiintat in 1999 in cadrul Comisiei Europene are un statut independent special si are misiunea de a conduce investigatiile administrative antifrauda.
Curtea de Conturi auditeaza orice persoana sau institutie care se ocupa cu colectarea sau cheltuirea fondurilor europene. Deseori, Curtea face controale inopinante, iar concluziile verificarilor sale sunt supuse atentiei Comisiei Europene si guvernelor statelor membre.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Exemple de cazuriCurtea pronunță hotărâri privind cazurile sesizate. Cele cinci tipuri de cazuri întâlnite frecvent sunt:acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare – când instanţele naţionale îi cer Curţii de Justiţie să interpreteze un act legislativ europeanacţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor – intentate guvernelor care nu aplică legislaţia europeanăacţiuni în anulare – când se consideră că anumite acte legislative ale UE încalcă tratatele europene sau drepturile fundamentaleacţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona – când instituţiile UE nu acţionează pentru a lua deciziile pe care au obligaţia de a le luaacţiuni directe – intentate de persoane fizice, întreprinderi sau organizaţii împotriva deciziilor sau acţiunilor UE
Curtea de Justiție interpretează legislația europeană pentru a se asigura că aceasta se aplică în același fel în toate țările UE. De asemenea, soluționează litigiile juridice dintre guvernele statelor membre și instituțiile europene. Persoanele fizice, întreprinderile sau organizațiile pot, la rândul lor, să aducă un caz în fața Curții de Justiție, atunci când consideră că le-au fost încălcate drepturile de
către o instituție europeană.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este formată din câte un judecător pentru fiecare stat membru
Acţiuni directeOrice persoană sau întreprindere care a avut de suferit de pe urma unei acțiuni sau a lipsei de acțiune din partea instituțiilor UE sau a funcționarilor acestora, poate intenta o acțiune la Tribunalul de Primă Instanță, cu scopul de a obține despăgubiri.
Banca Centrala Europeana
Banca Centrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase luni inainte de introducerea monedei Euro. Sediul sau este in Germania, la Frankfurt am Main.
BCE este responsabila cu asigurarea stabilitatii preturilor si, in acest scop colaboreaza indeaproape cu bancile centrale nationale ale statelor din zona Euro, formand un grup numit Eurosistem. In plus, BCE impreuna cu bancile centrale nationale din toate statele membre formeaza Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
B C E
RolBanca Europeană de Investiţii sprijină proiecte în ţările UE şi investeşte în viitoarele state membre şi în ţările partenere.În general, ia bani cu împrumut de pe pieţele de capital pentru a nu apela la bugetul UE. Aceşti bani sunt acordaţi în condiţii favorabile proiectelor care se înscriu în linia obiectivelor politice ale UE.
În anul 2008, BEI a strâns suma de aproximativ 60 de miliarde de euro. Banca nu activează în scopul obţinerii de profit, ci acordă credite la o rată a dobânzii apropiată de costul la care au fost împrumutaţi banii
Servicii•Împrumuturi : acordate unor programe sau proiecte viabile, atât din sectorul public cât şi din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferiţi, de la mari corporaţii până la municipalităţi şi întreprinderi mici.•Asistenţă tehnică: furnizată de o echipă formată din economişti, ingineri şi experţi pentru a veni în completarea facilităţilor de finanţare.•Garanţii: pentru un număr mare de organisme, de exemplu bănci, societăţi de leasing, instituţii de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule investiţionale. •Capital de risc: solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui intermediar.
Biroul are următoarele misiuni principale:stabileşte procedurile de organizare şi funcţionare ale Comitetului şi îşi asumă responsabilitatea politică a conducerii sale generale;exercită, împreună cu preşedintele Comitetului, prerogativele bugetare şi financiare prevăzute de regulamentul financiar şi regulamentul de procedură ale Comitetului;adoptă normele de aplicare ale regulamentului său de procedură şi aduce precizări cu privire la interpretarea acestuia;analizează, din şase în şase luni, pe baza unui raport redactat în acest scop, măsurile luate ca urmare a avizelor emise de Comitet.
ORGANELE DE LUCRU ALE COMITETULUI Biroul Acesta cuprinde:preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi;cei trei preşedinţi de grup (grupul I: angajatorii; grupul II: salariaţii; grupul III: interese economice şi sociale diverse);cei şase preşedinţi ai secţiunilor specializate;un număr variabil de membri, care însă nu trebuie să îl depăşească pe cel al statelor membre.
RolComitetul Economic şi Social European a fost înfiinţat în 1957, ca for de discuţie pe marginea aspectelor legate de piaţa unică. CESE le oferă grupurilor de interese din Europa - sindicate, angajatori, fermieri - posibilitatea de a se exprima oficial în legătură cu propunerile legislative ale UE
Numărul membrilor din fiecare ţară depinde de populaţia acesteia:Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit - 24 de membriSpania, Polonia - 21 de membriRomânia - 15 membriAustria, Belgia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Republica Cehă, Suedia, Ţările de Jos, Ungaria - 12 membriCroaţia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Slovacia - 9 membriEstonia, Letonia, Slovenia - 7 membriCipru, Luxemburg - 6 membriMalta - 5 membri
În cadrul CESE există trei grupuri:1.Angajatori 2.Angajaţi 3.Interese diverse (ex. fermieri, grupuri ale consumatorilor
Politica vamala
Protecția Datelor
TRIBUNALUL FUNCTIEI PUBLICE
Politica industriala
Combaterea fraudei Politica fiscala
Piata Interna
Audiovizual si Media
Ombudsmanul European (Mediatorul European)
Ombudsmanul European anchetează, elaborează rapoarte pentru Parlament, dar nu poate impune sancțiuni.
Mediatorul European, instituție cu sediul la Strasbourg, investighează plângerile privind cazuri
de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor şi organelor Uniunii Europene (UE). Printre
instituţii se numără Comisia Europeana, Consiliul UE şi Parlamentul European. Agenţia Europeană
pentru Medicamente şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă
sunt două exemple de organe ale Uniunii pe care Ombudsmanul le poate ancheta. Numai Curtea
de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă şi Tribunalul Funcţiei Publice în exercitarea competenţelor
lor jurisdicţionale nu se încadrează în competenţa sa.
Ombudsmanul nu poate investiga:-plângeri împotriva autorităţilor
naţionale, regionale sau locale din
statele membre, nici chiar în cazurile în care plângerile se referă
la chestiuni privind UE. Exemple de
astfel de autorităţi sunt ministerele,
agenţiile de stat şi consiliile locale.
-activităţile tribunalelor naţionale
sau ale ombudsmanilor naţionali.
Ombudsmanul European nu este un
organ de apel împotriva deciziilor
luate de aceste entităţi.-plângerile împotriva societăţilor
comerciale sau a persoanelor fizice.
Ombudsmanul investighează cazuri
de administrare defectuoasă (administrare inadecvată sau incorectă). Administrarea defectuoasă corespunde situaţiilor în
care o instituţie nu acţionează în
conformitate cu legile în vigoare, nu
respectă principiile bunei administrări sau încalcă drepturile
omului.
Fondul Social European (FSE)
este principalul instrument financiar al Uniunii Europene care finanţează ocuparea forţei de muncă din statele membre şi promovează coeziunea economică şi socială. Cheltuielile FSE se ridică la aproximativ 10% din bugetul total al UE
Fondul Social European a fost creat în 1957 prin Tratatul
fondator de la Roma şi este cel mai vechi fond
structural. Deoarece FSE a avut
întotdeauna ca obiectiv creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, în
decursul anilor, Fondul şi-a adaptat acţiunile principale pentru a
putea face faţă provocărilor timpurilor
Modalitatea de alocare a fondurilor FSE
Nivelul finanţării FSE diferă de la o regiune la alta, în
funcţie de bogăţia sa relativă. Regiunile UE sunt împărţite în patru categorii
de regiuni eligibile, în funcţie de PIB-ul lor regional per cap de
locuitor în comparaţie cu media UE (UE cu 25 sau cu
15 state membre), şi atribuite celor două
obiective.
Politica vamala
Uniunea vamala pe care au constituit-o statele membre ale UE presupune eliminarea taxelor si barierelor vamale la importul si export intra-comunitar. De asemenea, presupune adoptarea unui Tarif Vamal Comun, un tarif ce se aplica tuturor bunurilor importate din state terte.Un alt instrument al politicii vamale comune il constituie Tariful Integrat al Comunitatilor Europene (TARIC) infiintat pentru a incorpora toate masurile comerciale si comunitare ce se aplica bunurilor importate si exportate din Uniunea Europeana.
Desi in interiorul Uniunii Europene nu mai sunt granite, serviciul vamal ramane in continuare foarte important, 20% din comertul international fiind procesat de vamile europene, aceasta insemnand mai mult de 2 miliarde de tone de marfuri anual si 100 de milioane de declaratii vamale.
In 1994, toata legislatia europeana a fost adunata in Codul Vamal Comunitar care are ca scop sa asigure o interpretare comuna, in toate statele membre ale Uniunii, a prevederilor vamale
Protecția Datelor
Autoritate independenta, infiintata in 2001,
functionala din 2004, cu sediul la Bruxelles,
Responsabilul European pentru Protectia
Datelor monitorizeaza procesele de colectare si
procesare a datelor cu caracter personal (spre
exemplu date medicale, adrese, numere de
telefon).
Orice persoana care considera ca datele sale cu
caracter personal au fost colectate, prelucrate
sau uilizate de o institutie europeana sunt
eronate sau au fost dobandite ilegal, poate
inainta o plangere Responsabilului European
pentru Protectia Datelor. In cazul in care
plangerea este intemeiata, Responsabilul
European pentru Protectia Datelor poate facilita
trimiterea cazului la Curtea de Justitie.
TRIBUNALUL FUNCTIEI PUBLICE
Tribunalul Civil/Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiintat în anul 2004 în urma
adoptării Deciziei Consiliului nr. 2004/752/CE/Euratom de la 2 noiembrie
2004 pentru înfiinţarea Tribunalului funcţiei publice al Uniunii Europene /European Union
Civil Service Tribunal = Tribunal de la fonction publique de l'Union européenne (OJL
nr.333, p, 7 - 11).
Alcătuire
Tribunalul Funcţiei Publice este alcătuit din şapte judecători, numiţi de
către Consiliu pentru un mandat de şase ani, care poate fi reînnoit.
Judecătorii trebuie să îşi exercite atribuţiile cu imparţialitate şi
independenţă.
Judecătorii aleg din rândul lor preşedintele Tribunalului pentru un
mandat de trei ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele conduce
lucrările şi serviciile Tribunalului.
Judecătorii numesc, de asemenea, un grefier pentru un mandat de
şase ani, care poate fi reînnoit. Acesta este responsabil cu arhivele,
precum şi cu publicaţiile Tribunalului. Grefierul asistă totodată
judecătorii şi preşedintele Tribunalului în exercitarea funcţiilor acestora
Obiectivele Eurojust-ului :
-de a ameliora coordonarea între autorităţile competente ale statelor membre privind anchetele şi urmăririle penale-ameliorarea cooperării între autorităţile competente ale statelor membre în special, pentru facilitarea punerii în aplicare a asistenţei judiciare internaţionale, şi executarea cererilor de extrădare-susţinerea autorităţilor competente din statele membre în scopul eficientizării efective a anchetelor şi urmăririlor penale.
Competenţa Eurojust
Competenţa materială este acoperită de toate infracţiunile prevăzute în articolul 2 din Convenţia Europol din 26.07.1995:
-traficul de droguri-traficul de persoane-terorismul-traficul cu autovehicule furate-traficul cu substanţe radioactive şi nucleare-falsificarea de bani şi a altor mijloace de plată.
Acest organ al Uniunii Europene a fost înfiinţat în scopul de a întări lupta împotriva formelor grave de crimă organizată. Încă din perioada 15-16.10.1999 Consiliul European de la Tampere a reţinut la punctul 46 al Concluziilor sale necesitatea creării unei unităţi (Eurojust), alcătuită din procurori, judecători sau ofiţeri de poliţie, având prerogative echivalente.
Politica industriala
Politica industriala si pentru intreprinderi urmareste sa asigure un mediu de afaceri sigur, un mediu atractiv pentru investitii si pentru munca. De asemenea, Politica industriala are ca scop cresterea economica bazata pe cunoastere si pe inovatie.
Una dintre prioritatile
Uniunii in acest domeniu
este reducerea
reglementarilor si
birocratiei pentru
intreprinderi, in special
pentru intreprinderile mici
si mijlocii (IMM).
Combaterea fraudei
Uniunea Europeana are la dispozitie o serie de reglementari pentru combaterea
fraudei sub toate aspectele sale: falsificare de bani,
incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, coruptia atat la nivelul Comunitatii cat si la nivel international.
Se es
timea
za ca
,
din b
ugetul a
nual
de pes
te 1
00
milia
rde
de Euro
,
apro
ape
un
milia
rd e
ste
fraudat
. De
acee
a,
prete
jare
a
inte
rese
lor
financia
re a
le U
E
repre
zinta
o
priorit
ate
pentru
inst
itutii
le
euro
pene.
Oficiul European de Lupta contra Fraudei (OLAF) este elemental de baza al luptei impotriva fraudei. Parte a Comisiei Europene, OLAF desfasoara anchete in cadrul institutiilor europene si in statele membre. De asemenea, investigheaza cazuri de frauda si in tarile ne-membre UE, dar cu care Uniunea are acorduri.
Politica fiscala
Politica europeana in domeniul impozitarii are doua mari componente: impozitarea directa – care este responsabilitatea statelor membre si impozitarea indirecta, ce afecteaza libera circulatie a bunurilor si serviciilor.Statele membre au luat deja masuri pentru a preveni evaziunea fiscal si dubla impozitare, iar politica europeana in domeniu are ca scop sa se asigure ca pe piata interna concurenta nu este distorsionata de diferente intre sistemele si ratele de impozitare indirecta. In
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata exista un acord intre statele membre de a o fixa la minim 15%. Evident sunt si exceptii de la aceasta regula, existand bunuri exceptate de TVA sau carora li se aplica un TVA mai scazut. In general bunurile si serviciile ce beneficiaza de aceste exceptii nu sunt in concurenta directa cu bunuri si servicii similar din celelalte state membre, cum ar fi preturile meniurilor din restaurante.
In domeniul impozitarii companiilor, UE are doua obiective majore: sa evite competitia neloiala in domeniul impozitarii
si sa asigure libera circulatie a capitalurilor. Regulile Uniunii impiedica statele membre sa foloseasca sistemul impozitelor pentru
a influenta deciziile de investitii in detrimentul altor
state membre.
Piața Internă
Piata unica (sau piata interna) are la baza cele patru libertati de miscare: a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor.
Buna functionare a pietei unice se bazeaza, in special, pe reglementarile din cadrul politicii comune de concurenta, a politicii privind intreprinderile, precum si a politicii privind protectia consumatorilor.
Libera circulatie a marfurilor a presupus eliminarea tuturor barierelor tarifare si netarifare din calea comertului intre statele membre.
De la 1 ianuarie 1993 se poate vorbi de o piata interna.
In ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, reglementarile europene interzic restrictiile referitoare la plasamentele si investitiile de capital, precum si restrictiile privind platile.
Fondul European de Investitii
Fondul European de Investiţii (FEI) a fost creat în 1994 pentru a susţine întreprinderile mici. Acţionarul său majoritar este Banca Europeana de Investiţii, alături de care formează ,,Grupul BEI’’.
FEI oferă capital de risc pentru întreprinderile mici
şi mijlocii (IMM-uri), în special pentru societăţile
recent înfiinţate şi pentru cele cu orientare tehnologică. De asemenea,
furnizează garanţii instituţiilor financiare (de exemplu băncilor) pentru a
acoperi împrumuturile acordate IMM-urilor.
FEI nu este o instituţie creditoare: Fondul nu acordă credite sau subvenţii şi nici nu investeşte direct în vreo societate. În schimb, acţionează prin bănci şi alţi intermediari financiari, folosind fie propriile fonduri, fie pe cele care îi sunt încredinţate de BEI sau de Uniunea Europeana.
Fondul este activ în statele membre ale UE şi în Croatia, Turcia şi în trei state AELS (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).
Audiovizual si Media
Scopul principal al regelementarilor adoptate erau prevenirea fragmentarii pietei cinematografice europene ce se confrunta cu o concuranta puternica din partea cinematografiei americane, asigurarea liberei circulatii a programelor de televiziune si respectarea particularitatilor politicilor nationale de sustinere a diferitelor canale de televiziune
Cea mai importanta reglementare adoptata in acest domeniu este Directiva “Televiziune fara Frontiere” din 1997. Aceasta directiva a fost revizuita in 1997, iar in decembrie 2007 a fost amendata prin adoptarea unei noi directive: Directiva pentru Servicii Audiovizuale si Media.
Directiva pentru Servicii Audiovizuale si Media acopera toate serviciile media, prevede reglementari mai simple si mai flexibile si modifica regulile privind publicitatea TV pentru o mai buna finantare a continutului audiovisual
Fondul european de ajustare la globalizare
Fondul European de Ajustare la Globalizare
(FEAG)- rolul de a oferi sprijin lucrătorilor care şi-au pierdut locul de muncă în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial. Dacă o întreprindere de mari dimensiuni îşi închide porţile ori se mută într-o ţară din afara UE sau dacă un întreg sector economic dintr-o regiune înregistrează pierderea a numeroase locuri de muncă, FEAG poate să-i ajute pe lucrătorii disponibilizaţi să-şi găsească o altă slujbă cât mai repede posibil. Suma maximă pe care FEAG o are la dispoziţie pentru finanţarea unor astfel de intervenţii este de 500 de milioane de Euro pe an.
FEAG poate finanţa măsuri active privind piaţa muncii care se axează exclusiv pe sprijinirea lucrătorilor afectați de concedierile cauzate de procesul de globalizare, ca de exemplu:- măsuri speciale, cu durată limitată, cum ar fi alocaţii pentru căutarea unui loc de muncă, alocaţii de mobilitate sau alocaţii acordate persoanelor care participă la activităţi de învăţare de-a lungul vieţii şi de formare profesională.FEAG nu finanţează măsuri pasive
de protecţie socială, precum acordarea de pensii pentru limită de vârstă sau de indemnizaţii de şomaj, acestea ţinând de competenţa statelor membre.
Programul PROGRESS
PROGRESS este programul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială. A fost creat pentru a sprijini financiar punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, afacerile sociale şi egalitatea de şanse, conform prevederilor din Agenda socială. De asemenea, acest program contribuie la realizarea strategiei de la Lisabona privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă
PROGRESS este accesibil celor 27 de state membre ale UE, ţărilor candidate şi ţărilor membre AELS/SEE. Se adresează statelor membre, autorităţilor locale şi regionale, serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă şi birourilor de statistică naţionale. Pot participa organisme specializate, universităţi, institute de cercetare, precum şi parteneri sociali şi organizaţii neguvernamentale.
PROGRESS dispune de un buget total de 743,25 milioane de Euro, pentru o perioadă de şapte ani (2007-2013). UE va utiliza acest buget pentru a acţiona ca un catalizator pentru schimbare şi modernizare în cinci domenii:- ocuparea forţei de muncă- incluziune şi protecţie socială- condiţii de muncă- nediscriminare- egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.
