2012=parintele arsenie boca-fost-am om trimis de dumnezeu

pirintele Arsenie Boca este un caz unic in toati istoriaBiser ic i i noastre, care n-a mai cunoscut preol i sau ci lugdr icu o at6t de mare inf luen!5 asupra poporului credincios casf in l ia sa. Nic i chiar sf in l i i canonizal i mai recent nu sebucur i atat de mult de c inst i rea credinciogi lor , ca pdr inteleArsenie. Acesta este semnul cel mai evident al sf in leniei cucare l -a incununat Dumnezeu. Cinst indu- l ca sf6nt gi che_mandu-l in rugic iune, credinciogi i se bucurd de ajutorul lu i .Cred cd scr ier i le nic iunui PSrinte duhovnicesc, contempo-ran cu Pdrintele Arsenie, nu se bucurd de atAta interes, cascr ier i le sale. Lucrul acesta este iar ig i un semn al sf intenieiv ie l i i sa le .

ieS Serofim loontd,Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale gi de Nord

Dintre multele icoane adipost i te pe iconostasul evla-viei populare, in Ardeal g i nu doar, chipul Pir inteluiArsenieBoca este de departe cel mai aproape de in ima pl in i der6vni evanghel icd a poporului . Fie cd urci creasta demireasmd cereascd a Pr is lopului , f ie in lent i la de piatr i aFerestrei Fagiragului , in puntea de istor ie a DensuSului or iin lucirea de geniu a f i l igranului teologic de la Dr ig inescu,Pir intele Arsenie Boca respird cu t ine. Siml i ocrot i rea lu i ,

modu l lu i de a se od ihn i in Duhu l S fAnt . O s iml i 9 i dac i nu

egt icontemporan la modultemporal , pentru c i DuhulSfAntface pe Sf int i i Si i mereu contemporani in duh 9i adevir cu

tot i cei r6vni tor i s i bucurosi de cdutarea sf in leniei .

3lrrNurzEDoo

!

!3:-c,F

=oFrrloU-

, {, ( )

oCAruz.lrl$)vq)q)

{)gt-

N

?arint'ele ARg E N I E b0 C A

FOST-A OMPr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

TRIMIS de DUMNEZEU

PS.rintele Arsenie Boca

FOST:AOMTRIMIS DEDUMNEZEU

Volum rcalizatde Romeo Petrasciuc,

Apare cu binecuvintarea

ips p" LAURENTTU srREzAArhiepiscopul Sibiului

gi Mitropolitul Ardealului

Consilieri editoriali:Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin NeculaConf. Univ. Dr. Lucian Grozea

Redactor:Raluca Toderel

Coperti:Constanta Abalasei-Donosa

Fost-a om trimis de Dumnezelvt..

Cartea aceasta este inci o minune a Pirintelui Arse-nie Boca. Dupi volumul ,,Sftntul Ardealului", apirut nucu multi. vreme in urmi in cadrul Editurii Agnos, mirtu-riile pe care le vegi regisi aici s-au orAnduit de la sine intrecopertele unei noi cirEi.

Fost-a om trimis de Dumnezeu e mai mult decit oculegere de interviuri; e un dialog legitim cu cei care,ajungi, intr-un fel sau altul, in conjuncfle cu PirinteleArsenie, nu pot si nu dea seami ;i celorlal$ de ceea ceadesea le spunea Sfdntul din inimi de Ardeal: calea Orro-doxiei nu e imposibili. Ci tocmai acest imposibil e Cd,eade a ajunge biruitori la Hristos!

De aceea, Ortodoxia gi-a redefinit, inci o dati, lavremea incercirii, mirturia de jertfb si credincio;ie, princovir;itoarea prezenti a Pirintelui Arsenie. Ca un or-ganism cibernetic, ce igi semnifici;i resemnifici mereuconfinuturile, prin bogigia harismelor pe care, din vremein vreme, Dumnezeu le diruie;te unor oameni, pentrua-L inlocui, a-I face voia Sa intre semeni.

. Am cunoscut, cu acest prilej, oameni cu adevirat mi-nunati, suflete fremiti.nd de dragoste si credinciogie. Lorli se datoreazd. aceastd. carte. Fie doar pentru atat, ;i de-mersul si-a implinit sensul. Jin si le multumesc autoriloracestui volum, fhri de care dimensiunea hagiografici aPirintelui Arsenie ar fi fost ceva mai siriciti in detalii-

6 P,irintele Arsenie Boca

-le ce o instructureazi. Multumesc, totodati, ConstanteiAbalagei Donosa penrru generozitatea cu care a rispunsinvitatiei de a ni se ali.tura, prin realizarea coperrei acesteiculegeri de mi.rturii.

Cirgii acesteia ii vor urma altele... Pentru ci Pirin-tele Arsenie e in continui lucrare. Si mulgi, tot mai mulqicredinciosi dau mirturie despre aceasra.

Viaga - o srim cu totii - e o cale, nu o destinatie.Pirintele Arsenie, prin viata sa, a reusir si descifrez e hartaspre aceasri Destinatie. Fie-ne, de aceea, indrumitor qisprijin pe Cale, fieci.ruia dintre noi...

Romeo PETRA$CIUC

profefil l

Cind Dumnezeu iubegte un popot'trimite

Dintre multele icoane adipostite pe iconostasul evla-viei populare, in Ardeal si nu doar, chipul Pirintelui fu-senie Boca este de departe cel mai aproape de inima plinide rAvni evanghelici a poporului. Fie ci. urci creasta demireasmi cereasci a Prislopului, fie in lentila de piatri aFerestrei Figira;ului, in puntea de istorie a Densquluiori in lucirea de geniu a filigranului teologic de la Drigi-nescu, Pirintele Arsenie Boca respiri cu tine. Sim! ocro-tirea lui, modul lui de a se odihni in Duhul Sfint. O simEi

;i daci nu e;ti contemporan la modul temporal, pentruci Duhul Sflnt ii face pe Sfingii Sii mereu contemporaniin duh gi adevir cu tofi cei rivnitori si bucurogi de ciu-tarea sfinteniei. Iati-i indemnul: ,,Desivi.rgirea gi iubireade vrijma;i nu sunt nici mi.car sfaturi evanghelice; suntporunci. Prin urmare, cu implinirea sau neimplinirealor, stim sau cidem din cregtinism. Si nu descurajeze ni-meni; fiecare pe misura sa, pe care trebuie si o ajungi. Pece cunoa;tem aceasta? Pe cele ce ni se intAmpli; pe cele cene virt fieci.ruia si le trecem, tin6.nd seami de aceste douiporunci. Providenta conlucri cu noi pentru desivArsireanoastri: prin toate imprejuririle grele, din care nu pu-tem iegi teferi decit lepidindu-ne de noi in;ine, ducindo cruce in fiecare zi gi imbiagi cu potrivnici, plini de uri,capabili si. ne dezlege de viaga aceasta. Daci nu intelegem

8 Pirintele Arsenie Boca

teserea Providengei, care urmereste desivi.rsirea noastri.,prin tot felul de incerciri inevitabile, atunci cidem in pi_rerea ci. desivirgirea noastri trebuie si ne-o facem noi.ceea ce e o trufie ftri seamin. in.r.m.nim desivirqireaintr-o problemi' (Pi.rintele Arsenie Boca, ,,poruncadesiv6.r;irii", in vol. Cuuinte uii, Dana,2006, p. l2G). Deaici importanfa unor atari volume de mirturii, din ca_pacitatea interlocutorilor de a lese pe firul transparenteiDuhului sfhnt icoana Pi.rintelui. Nevoia unor astfel deinterludii in bucuroasa pi.rtfuie cu pirintele Arsenie tinede o harismi uitati de noi, a memoriei care reinc arcd, ni_dejdea. Cum minunar ne spune Icosul Rusaliilor: ,,Grab_nici. si statornici mi.ngAiere robilor Tii dile, Iisuse, ci.ndse intristeazi. duhurile noasffe. Nu pirisi sufletele noasrrein necazuri, nu Te depirta de cugetele noastre in primej_dii, ci pururea ne intdmpini. pe noi. Apropi.-t. d. ,roi,apropie-te, Cel ce esti pretutindenea; precum ;i cu Apos_tolii Tii ai fost pururea, asa si cu noi, cei ce Te dorim,une;te-Te, indurate; ca fiind unigi cu Tine, si liudim sisi slivim pe Duhul cel Sfrnt". pentru ci., la vremea inne_bunirii atee a unei mari pirti din Europa, pirintele ne_afost diruit drept statornici mAng6.iere. Cum minunar seexprimi Aspazia cea oteliti in Duhul ribdirii prigoanei:Pdrintele Arsenie ma priuea cu ue;nicia!

Prietenului meu Romeo petrasciuc ii revine onoareaaceasta de a recupera fibre de vitralii, de a le reda cititoru_lui si rugitorului roman. Nu e vorba, nici in cartea aceas-ta, nici in cea intitulati, dupi. adevdr, pdrintele ArsenieB o c a.,, Sft ntu I Arde a lu lu i " (Agnos, 20 | Z), de texte arseni_ene ffaforate din materialul existent ori cunoscut aI ope_rei Pdrintelui. Ci de modul in care a marcar vieqi, a biiuit

Fost-a orn trimis de Durnnezeu 9

indoieli ori a tratat anemii sufletesti. Un fel deManual dePastorald, deloc scolastic si deloc pentru ;colari, dar nicisimplist, pistrA.nd in taina cuvintelor rosrite o serie detri.iri de nerostit. in satele Fi.gira;ului ori ale lirii BArsei,in tronul Arhieresc centrat pe Minel Europa, in ri.coareaunei viegi - cum sunt doui. minunate icoane feminine involumul de fagi -, in vietile povestitorilor mi.rturisitori,Pi.rintele este viu, este parre integranti. a lucririi DuhuluiSf6.nt in via;a Tirii. Sub neguri, un soare.

Nu este cuprinsi. nici in obiectivul lucrS.rii acesteia sinici in materialele cuprinse deja intr-un al treilea volumde interviuri (care va apLrea in cur6.nd) vreo dorinti. deexacerbare a chipului duhovnicesc al Pirintelui ArsenieBoca. Pirintele nu poate fi impus insi. teologiei viitorului,vie;ii duhovnicegti a Bisericii, doar cu reactii emotionale.Or, astfel de pietre de preg, decantate in timp si reasezarein memoria nidijduitoare a unui popor siri.cit de valori,nu pot prinde decit bine. in Hristos, a cid rAndurile des-pre oamenii Lui, care au suspendat nebunia ucigi.toare des.uflet, confirmi.nd lucrarea Duhului Sfhnt in Neamul ro-m6.nesc, nu poate fi decAt nidijduitoare. Arheologia pro-pusi de Romeo Petrasciuc in satele si orasele noastre, inministiri ori locuri insingurate, e obligatorie. Generatiilecelor ce l-au cunoscut pe Pirintele sunt tot mai risfirate,diluate in marea vietii, parte rimAnind drept mirturie,parte trecAnd pragul vesniciei, mirturisiti de Hristos caprieteni ai Sii. Sunt inci filoane de diamant duhovnicescneexplorate de interogatia omului tinir. Togi sunt gazdeexcelente, dispuse oricAnd si vorbeasci despre Pi.rintele.E o bucurie pentru ei pretuirea Bisericii! Ei nu au nevo-ie de confirmiri. Pentru ei, Pirintele Arsenie Boca estegrabnica si statornica mingi.iere a Duhului Sfbnt.

t0 P,irintele Arsenie Boca

- EranEvoie de inci o astfel de carte? intr-o lume a gA.l-cevilor neingelepte, a injuriturilor murdare si a academis-melor mediocre, mai mult decit oricind! E nevoie mereusi. rispundem generatiilor viitoare povesrea Neamuluiromi.nesc in Duhul Sfrnt. E nevoie mereu de rugiciuneacelor ce ne sunt mirturie dinaintea Altarului Ceresc des-pre sfinEenia firii noastre, ca Neam gi ca Jhri. OrtodoxiarimAne, pentru vesnicie; Bucuria sufletelor cutremuratede forga Evangheliei, care nu sunt dispuse si uite princine le-a venit Darea de sus si m6.ntuirea sufletelor.

in coasta de lumini a Prislopului, arenr, PirinteleArsenie ne astepti.. Cartea aceasra, mirturie pe Cale!

Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA

iPS Serafim Joanti,Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale gi de Nord

,,Pr. Arsenie Boca, un mare sfintdiruit de Dumnezeu neamului nostru"

. Pirintele Arsenie Boca e pretuit, cu evlavie 9i deose-

biti cinstire, ;i in diaspora romineasci, atit de credincio-

sii romini pribegind intre neamuri, cAt;i de credinciogii

altor popoare. Deja unele din scrierile Pirintelui fusenie

circuli traduse in diferite graiuri 9i dincolo de fruntariile

Rominiei, iar tot mai mulgi care au luat contact cu via;a

;i invigiturile Pirintelui Arsenie se indreapti in pelerinaj

spre Prislop.Despre acest fapt, cit ;i despre mirturia personali

a intilnirii, oarecindva, cu Pirintele Arsenie Boca, l-am

rugat si ne vorbeasci pe indtpreasfinEitul Serafim, Mi-

tropolitul Germaniei, Europei Centrale;i de Nord.

tz P,irintele Ars enie B oca

,,Pihintele Arsenie Boca este un caz unicin toati. istoria Bisericii noastre"

inaltpreasfnyite Parinte Mitropolit, af urea sd Va in-uit inn-o zond a eukuiei poporului romhn, in care se re-gdsesc tot mai mulyi dintre credincio;ii Bisericii noastre. $imd refer aici k preyuirea, cinstirea adusa Parintelui ArsenieBoca. $tiu ca Pdrintele Arsenie face parte din sinaxarul demdrturisitori ai inchisorilor comuniste atit de drag / su-fletului inahpreasfnpiei Voaste. De unde aceastd emulapieduhouniceascd in jurul acestui Sfknt al Ardzalului, cum tlrecunosc deja mulyi dinne credincio;i?

Plrintele Arsenie Boca esre un caz unic in toati istoriaBisericii noastre, care n-a mai cunoscut preogi sau cilugiricu o atat de mare influengi asupra poporului credinciosca Sfintia Sa. Nici chiar sfingii canonizaEi mai recenr nu sebucuri atAt de mult de cinstirea credinciosilor, ca Pirinte-le Arsenie. Acesta este semnul cel mai evident aI sfintenieicu care l-a incununat Dumnezeu. CinstinduJ ca sfrnt sichemindu-l in rugiciune, credinciosii se bucuri de ajuto-rul lui. Altfel n-ar veni cu miile in pelerinaj la mormintulsiu. Totodati., ei se folosesc de invigitura Pi.rintelui ri.ma-si in manuscris, dar publicati, dupi. ciderea comunismu-lui, in zeci de mii de exemplare. Cred ci scrierile niciunuiPirinte duhovnicesc, contemporan cu Pirintele Arsenie,nu se bucuri de atita interes, ca scrierile sale. Lucrul aces-ta este iarisi un semn al sfinteniei vietii sale.

Fost-a orn trirnis de Durnnezeu 13

serica nu s-a Pronuntat incd, tnspre manifestari aielinstirii

aduse, indeosebi, sfnyilor?

Nu este deloc suspecti cinstirea Pirintelui fusenie

inainte de a fi recunoscut oficial ca sfbnt, deoarece pro-

cesul canonizirii unui sfrnt incepe tocmai cu cinstirea pe

care poporul credincios i-o acordi inainte de proclama-

rea sa de citre Biserici.. Credinciogii recunosc semnele

sfinteniei inainte de canonizare. Ei constate puterea de

mijlocire inaintea lui Dumnezeu, Care implinegte cere-

rile adresate sfintului respectiv, dupi cum vid minunile

sivArgite de Dumnezeu prin rugiciunile lui sau moagtele

rimase de la eI... Atunci cAnd autoritatea bisericeasci,

adici Sfrntul Sinod al unei Biserici locale, cum este Bise-

rica noastri, constati ci evlavia populari fagi de un sfint

este autentici gi ci via;a ;i scrierile lui sunt conforme cu

Tladigia Bisericii, il,,canonizeazt', adici il recomandi in-

tregii Biserici ca si fie cinstit ca atare. Un sfint nu devine

sfh.nt prin canonizare, ci prin harul lui Dumnezeu care-i

incununeazi.viaEapetrecut5. in rugiciune ;i post, in lupta

,,pa.ri la sALnge" (Evrei 12, 4) impotriva picatului gi im-

plinirea binelui faEi de semeni. Totugi cei mai mulgi sfingi

rimAn anonimi, deci necanonizaEi de Biserici. Numirul

acestora este mult mai mare decAt al celor canonizati.

Tocmai de aceea Biserica a rinduit ,,Duminica tuturor

sfin'gilor" (prima Duminici dupi Pogorirea Duhului

Sfint), pentru ca si-i cinsteasci Pe togi cei sfingiEi de Du-

hul Sfhnt.

Nu e ,,suspectd" AceAstd migrare a accepliei populare,dinspre preyuire a unui Pdrinte asupra sfnyeniei cdruia Bi-

Fost-a orn trimis de Dumnezeu 15

rS.bdarea lor se mintuiesc. N-am inteles decA.t tirziut PreatArziu, citi dreptate avea Pirintele in privinta nagterii de

copii. Cici, iati, poporul nostru gi dte poPoare cre;tine se

sting, incetul cu incetul, din cauza sciderii drastice a na-

talitigii. Sociologii dovedesc ci in cA.teva generagii, cresti-

nii vor rcprezentao mici. minoritate in Europa, care de la

inceputul ei ;i pini de curAnd a fost in intregime cregtini!

Mulyi dintre cei care l-au cunoscut pe Pdrintele Arse-

nie faya cdtre fayd rndrturisesc faptul cd au trdit adeuarate

minuni in prezenla sa. Ce tl fi'cea cu adeudrat ,,special" pe

Pdrintele Arsenie?

Pi.rintele Arsenie a fost un duhovnic mare, care s-a

distins de ceilalgi mari duhovnici contemporani cu el

tocmai prin capacitatea sa deosebiti de a cunoaste psi-

hologia umani gi de a pitrunde, cu darul lui Dumnezeu,

in sufletul omului. Era un om foarte realist ;i ;tia prea

bine ci nu ne putem ,,iuci'cu legile pe care Dumnezeu

le-a pus in naturi gi in firea omului. El stia, de asemenea,

ci'firea omului este inclinati spre incllcarea legilor lui

Dumnezeu si spre compromisuri, cu gindul ci ',mergegi a;a" ;i ci,,Dumnezeu este bun gi iarti'. in aceasti pri-

vingi, gi.ndirea Pirintelui s-ar rezuma astfel: intr-adevir,

Dumnezeu este bun gi iarti pe oricine se intoarce de la

picat, oricit de multe ;i de mari ar fi picatele, dar ier-

tarei lui Dumnezeu nu inseamni ci suntem absolvigi de

suferinEa pentru picatele sivA.rsite. El repeta mereu ci

,,nici un picat nu ri.mAne neispS;it" (curi;it) prin sufe-

ringi. Existi o ,,lege" a comPensagiei, potrivit cireia,,ceea

ce seamini omul aceea va gi secerd' (Galateni 5,7). O:ri-

ce fapti affage dupi sine o risplati. Numai ci cei mai

14 Pdrintele Arsenie Boca

,,Pi.rintele Arsenie a fost un duhovnic mare

L-ati cunoscut personal pe Parintele Arsenie Boca. V-apruga sd rememorati acele momente.

L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie la biserica dinDriginescu, unde am fost de doui ori. Auzisem multedespre dAnsul de la Pirintii din mAni.stirea Brincovea-nu si de la multi credinciosi din zona Fi.gira;ului, undem-am ni.scut. intAlnirea mea cu Pirintele Arsenie n-aavut nimic spectaculos. L-am intrebat citeva lucruri pri-vitoare la calea pe care s-o urmez (eram atunci studentla Teologie). Mi-a rispuns destul de lapidar, dar cu marerealism, punAndu-mi in fagi greutitile pe care le voi in-tAmpina ca preor necisitorit. Se referea mai cu seami.laluptele interioare la care trebuie si. faci faEi un monah.

$tiam ci Pirintele nu recomandi. usor calea cilugiriei.Dar sti.nd in biserici mai mult timp gi admirA.nd pic-

tura, eram totodati. arent la cuvintele Pirintelui adresatecelorlalti credinciosi care se plingeau de necazurile lor.Auzisem ci Sfingia Sa pune mare accent pe fidelitatea infamilie si pe nasterea de copii. il ascultam deci intrebAndla rAnd pe cei prezenti (indeosebi femei): ,,Ti,r. cdyi copiiAi?", ,,DAr tu?", ,,DAr ttt.?"... Rdspunsul, il bi.nuiti, era:unul, doi sau trei. Pirintele intreba mai depart e; Dar cei-lalyi unde sunt? Pentru ca ror el si. ri.spun dd: Md, sd ;tiyica Dumnezeu ud da de lucru cu doi copii cAt cu zece, dacdi-atif auutpe tlli ciyi trebuia sd-i aueti!Pentru ca ayift.cutauorturi sau u-ati ferit sd mai auepi copii, iatd, acum udpktili pdcatele. $i le spunea si nu se plingi. de necazuripentru c5.le meriti; ele sunt consecinra picatelor, iar prin


mulgi nu $tiu si faci legi.tura intre pi.cat si suferinti, maicu seami. atunci cdnd suferinta nu vine imediat dupi si_virsirea picatului. Cici intre seminat si secerar esre untimp destul de lung. Totugi suferinta nu trebuie inteleasica pedeapsi a lui Dumnezeu (Care nu pedepseste pe ni-meni), ci drept consecinga logici si naturali a picatului.Dumnezeu iarti vina picatului, dar ingdduie suferintapentru ca prin ea omul si se smereasci;i si invete si numai sivArseasci picatul. Daci n-am suferi pentru picate,am picitui la nesfrrsit. $i n-am inviEa nimic din reali_tatea tristi, a picatului. Mai muk, ne-am obignui cu el,incit nici nu l-am mai recunoaste ca picat. CAnd insi su_ferim din cavzapicatului, atunci incercim si ne ferim dea mai picitui. Pirintele cunostea deci foarte bine cerculvicios al pi"catului, descris de autorii ascetici din vechi_me: pli.cerea picatului re arunci. in bratele suferintei, decare, vrdnd si scapi, reperi pi.catul, penrru ca si gqti dinnou pli.cerea. De aceea era necruliror cu picatul, mai cuseami cu pi.catele referitoare la trup.

Dupi cum se stie, Pdrintele Arsenie avea un fel al siude a se adresa la persoana a doua, cu ,,tu", iar cuvintelesale erau ca niste sentinte de judecati, ceea ce impresionape oameni si, frrd indoiali, ffezeain ei o frici sfinti , fricade picat, ceea ce nu putea fi decAt un cistig duhovnicescpentru fiecare. Pirintele a fost diruit de Dumnezeu cu ominte foarte lucidi. si cu un spirit inainte vizitor. prinharul lui Dumnezeu gi prin experienta vietii sale, el ci-tea usor in sufletele oamenilor ;i uneori le spunea maiinainte anumite picate. Pentru ci omul are un compor-tament specific fiecirui pdcat. intr-un fel sunt trisiturilesi reactia unui desfr6.nat, altele ale unui lacom de avutie


sau de mincare, altele ale unui om mAndru... 'Picatul seinscrie deci in firea noastri, pe care o marcheazi in toatemanifesti.rile ei, mai cu seami in privire.

,,P5.rintele Arsenie a fost un om dreptgi ftri compromisuri"

Ce V-a rdmas ,,mostenire", pentru aremurile de maitkrziu, din aceastd intllnire? Stiu eu, un cuuint, un gest, oreaclie anume a Pdrintelui?...

Tocmai ceea ce am spus pini. acum: insistenga asuprafamiliei lisati de Dumnezeu pentru nastere de prunci ginu pentru desfrinare (practicati atunci c6.nd se eviti prinorice mijloace nagterea). Copiii inseamni cea mai marebinecuvA.ntare pentru o familie, cici ei inti.resc dragosteasi armonia in familie, o fac indestructibili. Cu fiecarenastere, sini.tatea unei mame se innoieste si se intireste,tocmai pentru ci dAnd viati., se impirti;egte ea insfui detot mai multi viagi. Pirintele spune ci o femeie ajungela deplini sinS.tate numai de la trei-patru nagteri in sus.

Pe de alti parte, limitarea numi.rului de copii pe mo-tive materiale este un semn de necredinti in Pronia luiDumnezeu, Care Se ingrijegte de fiecare fiingi pe care Elo trimite in lume. Totul este si credem si si ne lisem ingrija lui Dumnezeu si si nu facem calcule: cu ce-i vomhririi gi imbrica sau cum ii vom cre;te? (cf. Matei 6,31).Pi.ginii, cu care aseamini Mi.ntuitorul in acest verser pecei ce igi fac griji exagerate despre viaga lor ;i a copiilorlor, ne sunt superiori noui, crestinilor, in privinga na;te-rii de copii. Cici la necre;tini nu se stie, in general, deavorturi sau de mijloace care si impiedice nagterea.


De asemenea, am inteles pentru prima oari de la- Pirintele legltura srrAnsi, ca de la cauzi,la efect, dintrepicat gi suferinti, ata cum am spus deja. $i ci. trebuie sisuporrim, flri si ne plingem sau si dim vina pe algii,suferingele care vin prin mila lui Dumnezeu din cavzapicatelor personale si nu ale altora (dqi plrintele vorbea,chiar cu insistenti, gi de ,,mo;tenirea" picd.toasi primitide la pirintii trupe;ti sau chiar de la bunici). Am remar-cat la Pirintele Arsenie mila fagi de oameni, pe care-imustra pentru multimea picatelor, cu durere in suflet.$tiu ci Pirintele flcea siesi cuvintele Mintuitorului gi zi-cea uneori: ,,PAni cAnd vi voi ribda?" (Matei 17, 17). Deasemenea, iubirea fagi de poporul siu, pe care-l vedea cise indreapti spre pieire, din cauzalmpu;inirii copiilor.

Are ;i ,,umbre" aceastd fgurd luminoasd a pdrinteluiArsenie? $i md g,Lndesc acum, de pildA, la acea perioadd incnre, reuenit din pqc,irie, Pdrintele Arsenie nu ;i-a reluatslujirea preoyeascd. De;i, se spune, intre altele, cd ar f fostoprit, infapt, de la slujire.

Cum uedeyi inabpreasfnyia Voastrd dcest e?hod dinuiaya Parintelui Arsenie?

Pirintele Arsenie a fost un om drept gi fr.ri. compro-misuri. Un mog inflexibil. (S-a niscut in Thra motilor,despre care se stie ci sunt foarte drepgi gi hotirigi). De-sigur ci nu existi om fhrl de picat. Si Pirintele Arsenieva fi avut pacatele si neputinEele lui. Dar ceea ce contea-zi inaintea lui Dumnezeu nu este picatul, ci pociingapentru pi.cate. Thadigia Bisericii cunoagre pici.togi notoriicare, prin poci.int5., au devenit mari sfinEi. Noi, cei multi,nu gtim nici picatele Pirintelui Arsenie, nici pocS.inta lui.

Fost-a onz trimis de Dumnezeu 19

Noi gtim doar atit, ci Pi.rintele Arsenie a ajugal-ig timpul

viegii gi ajuti gi dupi moartea sa nenumiraEi credinciogi

care se roagi lui ca unui sfhnt. CineJ acuzi. de un lucru

sau de altul se pune in postura fuiseilor din Evanghelia

orbului din nagtere, care se striduiau si-l convingi ci Ii-

sus este un picitos. Fiind un om lipsit de viclegug, orbul

ii rusineazi pe farisei cu logica sa simpli: ,,Daci este pi-

citos, nu gtiu. Un lucru gtiu: ci eram orb gi acum vid"(Ioan 9, 25).4a am putea spune gi noi. Una gtim: Pi-

rintele Arsenie se bucuri de cinstea unui sfhnt din partea

unei mari mulEimi de credinciogi, care se folosesc de ru-

giciunile gi de invi;itura lui. Si acest lucru este de ajuns!

Cei care cauti ,,umbre" in viaga Pirintelui fusenie

ar trebui si vadi in acestea mai degrabi lumini. De pil-

di, unii (care vor fi aceia, numai Dumnezeu ii ;tie) nu

ingeleg de ce Pirintele Arsenie nu s-a intors in ministire

dupi,1964, cind toEi de;inugii politici au fost amnisti-

agi, mai cu seami. cL era apreciat de Patriarhul Justinian.Rispunsul este foarte simplu: Pirintele Arsenie nu era un

calugir oarecare; el devenise un simbol al credinEei intr-o

vreme cind puterea atee se stri.duia si gteargi orice urmi

de credinES. sau, pentru ci aceasta era imposibil, si-i inre-

gimenteze pe toli oamenii Bisericii in ascultare. Pirintele

nu putea accepta aceasta ;i flcind un simplu calcul i;i

didea searna ci mai mult poate ajuta poporul rimAnind

iq lume, decAt intorcindu-se in ministire. Cu siguranti

ci intorcindu-se in ministire, lumea l-ar fi impresurat

din toate pi4ile ;i ar fi ajuns din nou in pqcirie sau

chiar exilat, cum a fost cazul arhicunoscut al Pirintelui

Gheorghe Calciu. Se gtie ci dosarul Pirintelui fusenie

la Securitate are 1200 de pagini gi ci urmirirea sa a fost

20 p,irintele Arsenie Boca

_ incheiati doar cu o luni. inainte de moartea sa, desi, dincatrza unei paralizii, n-a mai putut iegi din casi in ultimiidoi ani ai viegii.

Firi indoial6. ci, cea mai mare suferinti si, in acelasitimp, umilingi a Pirintelui a fost aceea de a nu mai fiputur sluji Sfhnta Liturghie ca preor, pina la moarreasa. Din mai multe mirrurii se ;tie ci SfinEia Sa a primitaceastd cruce si a pur(at-o cu demnitate. A acceptat totulpenrru ca lucrarea sa discreti de indrumare a credincio-silor si nu sufere. Mi. uimegte respectul pirintelui Ar-senie fati de ierarhia bisericeasci, pe care n-a criticat_o

,,Ziua canonizS.rii Pirintelui Arseniepoate fi o zi a schimbi.rii la fagi a RomAniei',

Cine este, pentu inaltpreasfnyia Voastrd, pdrintele Ar-senie Boca?

(Jn mare sfbnt diruit de Dumnezeu neamului nos-tru in vremuri de cumpini., care pun in pericol existentanoastri. insfui ca popor, din cauza lipsei de credingi gi ainmulgirii picatelor deosebit de grave, ca avorrurile, fe-rirea de a avea copii, pirisirea girii... Nu mi indoiescde faptul ci recunoasrerea oficiali a sfinteniei pirinte-

Fost-a om trimis de Dumnezeu 2I

lui Arsenie va intiri credinga in popor, mai cu seami in

ce privegte rostul gi valoarea familiei. De aceea a;tept ;ieu cu neribdare, impreuni cu nenumiratii credincio;icare-l cinstesc, ziua canonizirii Pirintelui Arsenie, carepoare fi o zi a schimbirii la fagi a Rominiei.

ii putt* cere ajutorul, ne putem ruga Parintelui Arsenie?

Bineingeles! Lucrul acesta il fac deja mii de credinciogicare merg in pelerinaj la mormAntul Pirintelui de la Pris-lop. Cu siguranti ci acqti credincio;i se roagi;i acasi Pi-rintelui ca si mijloceasci pentru ei inaintea lui Dumnezeu.

Se face resimyit Parintele Arsenie ;i in diaspora Pe careo arhipastoriyi?

Tot ce se petrece in Jhri pe linie duhovniceasci areecouri gi in Diaspora. Pirintele Arsenie a intrat in con-

;tiinga multor credinciogi de aici ca sfhnt. Acegtia citesccirEile Pirintelui sau mirturiile despre el, se roagi lui saumerg in pelerinaj la Prislop. Unii mi-au relatat adevirateminuni care s-au peffecut cu ei la mormAntul Pirintelui.Am auzit gi de la PirinEii si maicile de Ia Prislop cazuride minuni petrecute aici. Picat ci toate acestea nu seconsemneazi cu martori si ci.t mai detaliat, pentru ca sifie probe la dosarul de canonizare. Prin parohiile noas-tre circuli. de asemenea un film ziditor despre Pi.rinteleArsenie. L-am vi.zut si eu de mai multe ori impreuni cucredinciosii din diferite parohii ;i am remarcat pe fegelemultora lacrimi de bucurie sau poate de poci.ingi.

Un indemn Pentru cei care il cinstesc, la modul cel mai

,,cinstit" ;i eulauios pe Pdrintele Arsenie?


Si-Lcinsteasci si mai mult gi si. vorbeasci despre el,-frcindu-l cunoscut la c6.t mai mulgi. Si se roage lui din

toati. inima si, mai ales, si urmeze indemnurile PS.rinteluide a pizi poruncile lui Dumnezeu. Toti trebuie si. ascul-tim de Dumnezeu, daci vrem si. ne meargi. bine in viati.si si ne m6.ntuim.

Pirintele spunea adeseori: Md, uoi ureyi ca Dumnezeusa ascube de uoi;i nu uo,i de El.inu-adevir, noi cerem me-reu lui Dumnezeu sinitate, izbLvire de vrijmasi, reusitiin viagi. .., Fafi, si ne gi.ndim ci. rocmai prin cele ce sufe-rim ne curitim de picate si ne apropiem de Dumnezeu.Suferinta este o mare taini si o mare binecuvint are, dacd,o acceptim cu credingi si o purtim cu ri.bdare. De aceea,dupi fiecare rugiciune de cerere, ar trebui si spunem cagi Mintuitorul in gridina Ghetsimani: Dar nu uoia Mea,ci uoia Th sd se irnplineasca (Luca 22, 42).

Vd mulyumesc!

Aspazia Ogel PetrescuRoman, Neamg

,,Pirintele Arsenie mi privea cu vegnicia!"

' fucultind-o pe fupazia O;el Petrescu istorisind

despre Pi.rintele Arsenie Boca, triiegti acut acel cople;itor

sentiment ci ascul;i sfingii vorbind despre sfingi... Dupi

14 ani de temniEi grea ;i aproaPe 90 de viagi, fupazia

Ogel Petres cu sfd.eazd., cu o seninitate seducitoare' toate

incercirile disperate ale celor de oarecind de a-i oprima

credinga in Dumnezeu ;i iubirea penffu aproapele. Cu

fiecare cuvint, distinsa doamni Aspazia cucere;te ;i di-

ruiegte putere, iubire, parte din Dumnezeu. '.

Aspazia Ogel Petrescu s-a niscut in 9 decembrie

1923, in Cotul Ostrigei, nu departe de Cerniu;i, Ucrai-

na. Dupi ce termini cursurile gcolii primare, in FAnti-


nele, tinira Aspazia se inscrie la un liceu din localitateaBalgi. Dupi. numai un rrimestru insi, se imbolniveste

;i se intoarce acasi.. intre 1935-1940, urmeazd".trrr,lril.liceului ortodox de fete Elena Doamna, din Cerniuti.

Din cauza frimAntirilor politice si sociale, isi intre-rupe in mai multe rinduri studiile. in 18 martie 1944,impreuni cu familia, Aspazia se refugiazi in gari, laOristie, unde igi reia,studiile. intre 1944-1g48, urmeazi.cursurile Facultitii de Litere si Filozofie ale Universitigiidin Cluj. Aici il are profesor, intre altii, pe Lucian Blaga,fiind una din cele mai apreciate studente ale sale.

intr e | 9 46 - | 9 48, Aspazia lucr eazi. ca dactilo grafb, incadrul Centului de Studll Tiansiluane, aflarpe atunci subconducerea academicianului Silviu Dragomir. in datade 9 iulie 1948, cu numai citeva zile inaintea sustineriiultimelor examene, studenta Aspazia Otel Petrescu estearestati de securisti, pentru activitate contra siguranteistatului, prin apartenenra sa la Miscarea Legionari si laFORS (Frdyia Ortodoxd Romhna Studenyeasca). Este con-damnati. la zece ani de temniti. grea, in inchisorile dinMislea, Dumbriveni qi Miercurea Ciuc.

in 1958, cu pugin inainte de a fi eliberati, AspaziaOtel Petrescu primeste o noui. condamnare, de inci pa-tru ani. Astfel, intre 1958- 1962, va rrece din nou prin in-chisorile comuniste din Mislea , Jilava, Botosani ;i Arad.Dupi eliberare, se stabileste in ora;ul Roman (NeamE).

Dupi 1989, mirturisitoareaAspazia Ogel Perrescu emereu prezenti la comemoririle martirilor ;i mucenici-lor din temnitele comunisre, in media si viaga literari.Alituri de alte femei implicate in recuperarea memorieicelor care au suferit in pugciriile comuniste, Aspazia este

Fost-a om trirnis de Dumnezeu 25

organizatoarea Paraclisului de la inchisoarea Mislea, fosti

ministire ortodoxi de maici. Paraclisul, sfinEit in ziua

de 12 noiembrie 1994, este locul cel mai de seami unde

sunt pomenite tinerele gi femeile care au pitimit in in-

chisorile comuniste.Parte din acest cumplit urcug spre inviere, Aspazia

Ogel Petrescu a consemnat-o in volumele: Snigat'am

catre Tine, Doamne..., Cu Hristos tn celuld, Crucea de h

Miercurea Ciuc ;i Paraclisul Na;terea Maicii Domnului,

Adusu-mi-am aminte etc.Am ajuns la Aspazia Ogel Petrescu intr-o seari aple-

catl.tirziu inspre noaPte... Mi agtepta, in cisuga ei pri-

mitoare, inconjurati de sfinti, icoane mirturisitoare cu

martirii inchisorilor comuniste, mult alb gi duruti lu-

mini. O prezenti care impune nu doar resPect, ci ;i o

covirgitoare admiragie. $i un interlocutor de luciditate

poetici uimitoare, in tot ceea ce Poveste;te, in tot ceea ce

rememoreazd,. Adicd, re-triire, tresirire extatici la orice

reinti.lnire cu Cerul, cu oamenii din el.

,,Doamne, di-mi gi un duhovnic!..."

DoamndAspazia, a; urea sd aducem in discuyie, Pentrusenrut ACeAstA, un subiect extrem de drag sufl'etului d-uoas-

trd... $i md refer acum la Pdrintele Arsenie Boca, Sfdntul

chre u-a ,,n7rmht" in cea mai mare parte uiepuirea...

Da, a;a e. Pentru ci prin Pirintele Arsenie, pe care

l-am cunoscut in imprejuriri cu totul miraculoase (;i nu

exagerez cind spun lucrul acesta!), Bunul Dumnezeu a

vrut si mi pregiteasci pentru inchisoare.


Cum l-ayi cunoscut pe Pdrintele Arsenie? Cum ayi ajunsla Sfnyia Sa?

Eram studenti in anul IV la Cluj. Aveam o oarecarepregitire religioasi de acasi. Ficind parte din MiscareaLegionari, avearn o disciplini religioasi foarte bine pusila punct, care si-a gi.sit incununarea in timpul srudentiei,prin implicarea mea intr-o societare studengeasci crestini,numiti FORS, ceea cd insemna Frdlio Ortodoxa RomindStudenpeasca. Noi eram copiii.FOR-ului, de fapt. Ardealulera foarte bine organizat din puncr de vedere religios, maiales in ceea ce priveste tineretul. in cadrul,FORS-ului, amcunoscut citeva personaliti.ti care mi-au marcat parcursul.

Ce facuhate ati terminat?

Litere;i filozofie. La Litere, flceam limbi si literatu-ri romini, cu Dimitrie Popovici, care era un foarte marecomparatist. Ca atare, fusese profesor la Sorbona zece anide zlle. A venit in tari numai din patriotism - a fost che-mat, pentru ci se eliberase caredra si a renuntatla pozigiape care o avea in Franta si care era, desigur, meritorie, sia venit in tari. Un foarte mare profesor! El l-a creat sipe academicianul Dimitrie Vatamaniuc. Un om care sriesi studieze o problemi pAni in adAncime, pini in toateimplica;iile ei.lga era! Foarte meticulos.

Deci, eu eram in anul IV si flceam parte din co-mitetul FORS-ului, cu o responsabilitate mici fa;i decelelalte. Dar aceastS, prezentd. in comitetul FORS-uluimi-a dat posibilitatea si. cunosc ci;iva oameni de marestil, cum era Pirintele Ananial, Pirintele Florea MurEan,

rMitropolitul Barrolomeu Anania de mai tArziu al MitropolieiClujului, Albei, Criganei gi Maramuresului (1921--2011).


care aqi murit in inchisoare gi care facea paite iit gt,r-

pul de preoti care avea griji de noi; duhovnicul nostru

era Pi.rintele Oancea... Dar Pirintele Florea Muregan se

ocupa de noi tot atat de aproape ca ;i Pi.rintele Oancea.

Nicolae Colan2, de asemenea, care a fost un arhiereu de

o foarte inalti culturi, un om de o mare finege spirituali'!

$i foarte modest! Venea la ;edinEele noastre de studengi

aproape in fiecare sAmbiti. Ele se gineau si.mbiti seara'

dupi vecernie.

Ahe nume de aleasd amintire?...

Bineingeles, profesorii no;tri. Eu am fbcut parte din

generalia fericiti care a avut, intr-adevir, profesori de

foarte inalti clasi. Lucian Blaga, printre allii. Eu flceam

filozofia culturii, deci era-m studenta sa. Liviu Rusu, D.

D. Ro;ca... Oameni cu nume sonore. Academician Sil-

viu Dragomir mi-a fost director la institutul la care am

lucrat; un om de un caracter ;i de o dragoste de patrie

cum rar am intAlnit! S-a vizut, de fapt, ;i din scrierea lui

piincipali, care a fost Aurarn lancu.Deci eram intr-o atmosferi spirituali de inalti clasi.

Am avut aceasti fericire, alituri de toati generatia mea,

de altfel!

$i, intre aceste fguri luminoase ale acelei uremi, a in'

ceput sd se prof.leze u.n nume, cel al Pdrintelui Arsenie'..

Da, eram deci in anul IV. Cind incepe povestea cu

Pirintele Arsenie, eram la inceputul lunii ianuarie, 9i eu

eram intr-un mare impas. Prietenii Pe care mi-i cigtiga-

sem prin FORS au fost Zorica LaEcu (maica Teodosia de

2Mitropolitul Nicolae Colan al Ardealului (1893-1967).


- mai tirZiu) gi Silviu Iovan, arunci, care era doctorand inteologie si care a devenir, mai tirziu, Pirintele Ioan Io-van3. Noi, sA.mbita, la gedintele pe care le dneam, in afaride cAntecele care se cdntau, poeziile care se recitau, ptoze-le care se prezentau de citre actori renumiti, trebuia nea-parat si. citim si un eseu prezentat de un student, care si"ridice probleme. Problemele respecrive erau discutate sipe urmi limurite de duhovnicii nostri. Eu eram cenzori.,asta era menirea mea in acest comitet, aceea de a corectaaceste recenzii din punct de vedere al literaturii romAne,pentru cI ele rimAneau in dosarul societitii gi trebuiau sifie corecte, cum trebuie. Din puncr de vedere teologic,le corecta Pirintele Anania. i.r mom.rrtul in ."r. ,r., .r"eseu, noi trebuia sI ne ingrijim ca punctul acela, de 45de minute, si. fie ocupat cu ceva. Si, cum s-a nimerit,intr-adevir, si n-avem lucrare atunci, am prezentat euo lucrare de specialitate - ci nu mi ridicam la un nivelcare nu era de nasul meu. Si aceasta a fost lisus Hristosogl;ndlt in poezia cultd romineasca. Mie mi s-a pirut ci edestul de limitati tema - mi-am limitat subieciul -, dara fost vasr. Au trebuit doui ;edinge. La prima sedinti, afost lumea obi;nuitl. La a doua, a fost sala arhiplini., austat colegi si in picioare, ci. nu mai aveau locuri in binci,de;i gedinga se dnea in sala cea mai mare a Universititii.Lucrarea, intr-adevi.r, a avur succes. $i datoriti ei i-amcunoscut pe Zorica;i pe Silviu Iovan, care mi-au devenitprieteni. Pot si spun lucrul acesta!...

Zorica;tia de la mine ci mI aflu intr-un impas sufle-tesc. Thtal meu f).cuse - imi pare riu ci trebuie si spun

3 Pr. Ioan Iovan de la Ministireaintemnigat al inchisorilor comuniste.


lucrul acesta, dar trebuie si explic impasul in sirie - omigirie mare; mama nu merita in niciun caz o aseme-nea chestiune, si noi, care o divinizam pe mama - fratelemeu gi cu mine -, am rimas stupefiagi ci tata a pututsi faci un asemenea gest. Mama l-a iertat. Thta ;i-a datseama intr-un tirziu gi gi-a recunoscut gre;eala, dar eun-am putut si-l iert. N-am putut siJ iert!Asa, din guri.qi mintal, ziceam ci l-am iertat. Daci cei in cauzi l-auiertat, eu de ce sa nu o fac?! Dar eu nu-l puteam ierta! Nuputeam sa inteleg cum un invi.ti.tor de talia tatei a pututsi. faci o asemenea chestie! Era, pentru mine, o chestiunemai presus decAt un picat fhcut, un picat oarecare. Nuputeam si imi explic cum un dascal de talia atei, care afost un foarte bun inviEitor, a putut si faci aga ceva! Unom care, cum si spun, ne linea noui lecgii de morali, fbrica el insqi si poati da un exemplu bun. Nu puteam! Dininima mea nu l-am putut ierta decit foarte tA.rziu!

$tiam atunci deja, atit prin educatia mea legiona-ri,. cit mai ales prin educatia generali, ci. noui. nu neera permis si facem compromisuri, tirguri. Eram foarte-foarte sever admonestati daci ftceam o chesde din astascaldati.. Da e da! Nu e nu!Thebuia si fii foarte hotirAt;ifoarte clar in acgiunile tale. Prin urmare, nu m-am spove-dit;i nu m-am impirti;it, pentru ci gtiam ci nu este co-rect fall, de MAntuitorul. $i asta a durat patru ani de zile.Patrir ani! Deci patru ani de zile eu nu m-am spovedit,nu m-am impirti"sit! Mergeam la biserici, imi ficeamexamenul de constiinti regulat, conform educagiei legio-nare, imi luam pedepsele pe care le meritam pentru nefl-cutele fXcute, dar nu m-am spovedit;i nu m-am impir-tfuit. $i chestiunea asta a devenit din ce in ce mai gravl,

Recea (1922-2008), un alt


pentru cd,, dacd. nu ai sprijinul Mi.ntuitorului, riti.ciriletunt mult mai la indemAni. Eram foarte incurcati;i mig6,ndeam ci trebuie neapi.rat si mi. duc si mi. spovedesc.insi de data asta se punea problema duhovnicului. imidldeam searna ci am probleme, ci. eu ridic probleme deconstiinte, probleme de mintuire, deci trebuia si am pecineva care si mi. descurce din tot hiEigul acesta in caresinguri mi bi.gasem. Si nu mi puteam hoti.ri la nimeni...

Pi.rintele Florea Muresan mi. renra, dar era prea se-ver, ;i eu simteam - nu stiu de ce, dar intuiam - ci trebu-ie neapirat si. mi impi.rti.sesc! Habar n-aveam ci o si fiuarestati, ci o si. fac inchisoare, dar simtearn, aveam aceas-ti. intuitie ci. trebuie si fiu in reguli cu mine! Or, stiamci Pirintele Muresan este foarte sever si o si-mi dea vreopatru-cinci ani canon de neimpirtisire pentru cei cel pu-tin patru ani pe care ii tri.isem eu asa. Si mi-era frici dePirintele Muresan - deci am renuntat la el. Cineva mi-asugerat si mi. duc la Pirintele Arsenie. Eu gtiam desprePirintele Arsenie deja de la colegii FORS-igti, care mereupetreceau micar una din vacanre la Simbita, fie de Pasti,fie de Criciun. De obicei, astea erau preferate; in vacantamare, mai putin. Dar de Pasti, de obicei, giseai acolostudenti de la toate facultigile din 1ari. $i ;tiam de la eici Pirintele esre un foarte iscusit duhovnic. Dar ;i de elimi era frici. $i, aflAndu-m5. in situatia asra, am inuat,la inceput de ianuarie, in biserica universiti.tii, o bisericiatipici, in sensul cd. era o biserici ortodoxi, cu altar, cuicoane pictate, insd avea si un caracter cumva catolic, prinfaptul ci. avea si statui. $i pe mine mi impresiona foartemult o Pieta, care erao copie dupd, Pieta lui Michelange-lo, in care Maica Domnului oferi Tiupul Mintuitorului

Fost-a om trimis de Dumnezeu 3l

pogorAt de pe Cruce, incununat gi chinuit, spre.salvarecelor care veneau si se roage la aceasti. statuie. $i de ce m5.impresiona pe mine statuia? Pentru ci miinile ;i picioa-rele Mi.ntuitorului erau roase de multele siruturi pe carele-au primit de-a lungul veacurilor, biserica fiind foarteveche. $i am ingenuncheat pe oratoriu - practic, o bin-cu!i, care era in fata statuii, ciptqiti., ca si stai comodcu genunchii pe ea -, ca si mi rog. $i am consratat cilAngi mine era o femeie de vreo treizeci-patruzeci de ani,care plAngea zguduitor! I se zguduiau umerii si, in negti-re, cu mAna dreapti, m6.ng6.ia chipul MAntuitorului. M-aimpresionat atit de mult durerea vi.diti a acestei femei,incAt am simtit acea compasiune caldi pe care o cere, defapt, Mi.ntuitorul, pentru aproapele nostru. Si imediatam inceput si mi rog gi am zis Doarnne, daca rugaciuneamea Are ureo noimd, Te rog prime;te-o ;i ajut-o pe aceasta

femeie atdt de nefericita. M-am gindit ci, probabil, cinevafoarte iubit este bolnav sau este intr-o imprejurare grea,de vreme ce este atit de zguduiti de emotie. Am simgitatuirci ci rugiciunea mea are forEi.! Eu nu am harul rugi.-ciunii, imi pare foarte riu, dar Dumnezeu nu mi l-a dat(gtie El de ce nu mi l-a dat, probabil ca si mi nevoiesceu;i si ajung acolo), dar am avut momente in viata meacind am simtit ci, intr-adevir, mi rog! E vorba de acealegi.turl puternici si incredere nesfhrsiti pe care o ai inBunul Dumnezeu... Si, fiindci am simtit ci rugiciuneamea are forti, am zis Doamne, dd-mi fi un duhounic!$ti-am ci e atAt de puternici gi de sinceri. rugiciunea mea,incit va fi ascultati..

Dupi un timp, am iesit din biserici.;i am dat nas innas cu Zorica. Ea imi spune:


- Mii, bine ci re-am intilnir! Vin de la tine de aca-si. Du--te repede, fi-gi bagajul, ci in seara asra plecimla Simbita.

$i eu am intrebat:- Cum? Aga, dintr-odati?

$i ea imi rispunde:- Pii n-ai spus ru cd vrei un duhovnic?Eu i-am spus:- Ba da, dar ce, am eu curaj si mi duc la un duhov-

nic ca Pirintele Arsenie?!

- Bun, Zorica, mergem!

,,De ce te-ai speriat?Nu aga ai cerut si. mi cuno$ti?"

Ayi pornit, 4adar inspre cdutarea duhounicului...

Da. Am plecat seara si am ajuns la Bragov in toiulnopgii. Nu aveam legituri cu Voila, garalacare trebuia siajungem. Pini la Voila era halta Simbita de Jos, unde seoprea, ca la orice halti, trenul, numai daci era cineva caresi coboare. Deci noi trebuia si luim biletul pani la voilagi, la SAmbira, cu pugin inainte de Voila, am fi cobor6.t.

Am dormit cu coatele pe o masi gchioapi acolo,in gari. Era anul 1948, dar se simgeau inci urmel e fiz_boiului. in orice caz, linia.r" ,r..l..,rificati, trenurilemergeau ca vai de lume, mai erau si auto-motoare, caremergeau dup5. ceasul lor propriu.

Fost-a orn trirnis de Dumnezeu 33

in sfrr;it, noi am reusit si ajungem in zori-zilei laSimbita de Jos...

Ajunse acolo, disperare! Niciun mijloc pentru a ajun-ge la Simbita de Sus! $i erau vreo sase-fapte kilometride mers pe jos, intr-o iarni. foarte grea, plin5. de nimegi,in plin codru, in plin munte, doui fete niuce... Despremine se spunea ci sunt o persoani destul de socotiti,destul de ponderati si mi gindeam cum o si facem, cumo si ajungem acolo.

Zorica mi-a spus:- Tu fh ce vrei. Daci vrei, te intorci; eu nu mi supir.

Dar eu mi duc, pentru ci Pirintele m-a chemat.Mirati, am intrebat:- Cum te-a chemat Pirintele? Ti-a scris?Dar ea mi-a rlspuns:- Nu, m-a chemat!

!,i.co;espondau t9-lqp_-4tic. Aveau o legituri atit desginsi Ei de deosebiti., incit Pirintele purea.$#i. tra_nsmi-ti gAndulci trebuie si se prezinte la Simbita. Pirintele osalvase pe Zofica. Practic, o nlscuse a doua oarl,. Zoricaavea un handicap groaznic; nu $du cum se cheami. boalaasta, niciodati nu-i tin minte numele. Creierul nu coor-dona neurovegetativul, deci toate migcirile mugchilor eierau alandala, nu primeau ordinele de la creier, nu eraudisciplinate. $i miinile ei mergeau alandala, si picioarelemergeau dandala, si mugchii fetei aveau anumire con-torsiuni. imi pare foarte riu ci trebuie si spun cL era,pur gi simplu, dezagreabili pentru cine o vedea primadati. Cine o cunogtea, insi, nu putea si nu o iubeasci! OinteligentS. sclipitoare, un talent nemaipomenit! GAndigi-vi ci despre ea un om ca Dimitrie Popovici a spus ci,


daci. qineva a arins vreodati cerul poeziei pure - poeziapur5., deziderar la care purini poeti au ajuns -, atunciacea persoani este domnisoaraZofica Latcu! Ea a atinsacest cer! intr-adevir, poezia ei este minunati! Atit desimpli si at6.t de profundi si atit de frumoasi in simpli-tatea ei! $i mi uitam la ea, a;a, gi mi gindeam cum o simeargi ea, in hdul acesta, prin nimetii aceia. Ea aveaun devotament nemgipomenit penrru Pirintele Arsenie,cum intr-adevi.r, numai pentru Mintuitorul tiu pogi si-lai, pentru izbivitorul riu, pentru Cel pe care-L simd cutoate fibrele ci este Mintuitorul tiu! Acesta era senti-mentul ei pentru Pirintele Arsenie Boca, pentru ci el ascos-o din revolta ei! Era foarte revoltati. Era, dupi cumam spus, o fiin;i cu o inteligenti sclipitoare. A putut sistudieze si greaca, si latina, pinl la limita de a fi solicitatica asistenti universitari.... Ea a rcfuzat si. fie asistenti laaceste doui.limbi clasice, penrru ci i-a spus profesorului:Cum o sa md prezint asa tnfaya studenyilor? Vd dapi seamtca eu nu pot sd profesez de la catedra!$i totugi talentul pecare-l avea ea si frumusetea ei de catactet, bunitatea ei,toate aceste daruri nemaipomenite erau prinse intr-untrup atit de nenorocit, atit de pocit, atAt de aiurea! Si,penuu ea, a fost foarte greu si fie reconvertiti., recistiga-ti. Dar drumul a fost frcut scurr, fulgeritor, datoriti ge-niului Arsenie Boca. Si, de aceea,qi relagia dintre ei era caaceea dintre fiu gi pirinte, dar ridicagi la potenta cea maimare. Cred ci ingelegeEi ce vreau si spun. Si, intr-adevir,acest sentiment i-a dat ei putere si meargi prin nimetiiaceia, in iarna aceea grea din ianuarie 1948, incit eu,cu valize putine, atleticd gi cerebrali, cum eram poreclitide colegii mei, abia mi tineam de ea. Mergea... zbura,

Fost-a om trimis de Dumnezeu 35

nu altceva! Mergea citre Pirintele ei ;i gtia ci Pilintele achemat-o, cL are nevoie de ea. Se lucra atunci la Fihcaliesi era o controversi intre Pirintele Stiniloae gi PirinteleArsenie pe un cuvint, pe ingelesul unui cuvAnt. Nu-miaduc aminte care era cuvintul grecesc, dar stiu cd, aveamai multe interpreti.ri posibile. in textul acela, mergeauvreo trei-patru sensuri gi acestor preoli inalti le era greusi. se hoti.rasci asupra sensului exact. PS.rintele Stiniloaeera pentru unul, gi Pirintele Arsenie era pentru celilalt.Zorica trebuia si fie arbitru intre ei gi si spuni care esensul cel bun. AmAndoi erau foarte siguri ci. ea avea fi-nefea talentului care lucreazd. dupi legile lui, care suntaltele decit cele ale simplei cunoagteri. E o cunoa;tereprofetici. Nu exagerez dacl, spun lucrul acesta. Atit fnminte, ci Pirintele Arsenie avea dreptate, si nu pentru ciZorica ginea atAt de mult la SfinEia Sa, ci pentru ci agaera! Si, intr-adevi.r, si Pirintele Stiniloae a recunoscut cise potrivegte cel mai bine acel ingeles. Deci pentru aceastao chemase.

Api ajuns la S,irnbdta...

Da. Am ajuns la Simbi.ta gi am intrat in buci.tirie.Zofica m-a li.sat balti acolo ;i a zbughit-o la Pirintele, sivadi de ce a fost chemati. Riminind eu acolo, miicuga,care de obicei fbcea mincarea, atunci tocmai spila vasele.^ u ICi, degi ajunsesem in zorii zilei in SAmbita de Sus, pAniam stribitut noi togi nimelii aceia, s-a ficut tArziu. $imaica mi-a dat si mie un lighean cu api, si mi spil, ciaritam ca vai de noi amAndoui! Dupi calitoria in tre-nul acela cu cirbuni, cu fum, cu mizeria care era incidupi. rizboi, care inci se simtea, nu aveam cum si aritim


- prea bine. Eu m-am spalat frumos si mi-am zis: Hai samd pieptdn Aveam pirul creg si foarte lung; ll purtam incoade. De obicei, il purtam pe cap, dar, fiind cre!, aveanarodul de pir obiceiul si sari. din impletituri ;i era caun p5.mituf, a;a, dindu-mi un aspecr de mare dezordine,de gleampit. $i mi-am zis Hai sa md pieptdn strlns, cdpoate o sd stea acolo, k hcul lui. Si, cum mi piepti.nam eugi imi impleteam coada, am inceput si pling. plangeamcumsecade, gospodiregte! Maica s-a uitat ciudat la minesi, la urmi., s-a inseninat gi a spus:

- $tiu de ce plAngegi!Agi vorbit cu pi.rintele!Deci pentru ea era un fenomen obisnuit... Eu foarte

tirziu am invigat ci. Piringii care reugesc si te puni inconract direct cu Dumnezeireate fac si plingi. Adici nupogi si ai acest contact decit plingind. Tiebuie si. te pu_rifici, ca si fii in stare si primegti un asemenea flash. $imaica stia lucrul acesta.

I-am rispuns:- Maici, nu! N-am star de vorbi cu pirintele. ,,,4s

vrea eu si stau de vorbi cu Pirintele" - ziceam eu, ingindul meu, dar ei nu i-am spus. pentru ci, pe drum, intimp ce Zoricaimi povestea despre pirintele gi despre citeste el de bun duhovnic, eu mi gindeam: DoAmne, ce-arf sd nu md prezinte Zorica: ,,(fite, pdrinte, yi-am adus opdcatoasi; ai grijd de ea!" Mi gindeam ci ar fi frumossi.-l cunosc eu, si gtiu singuri ci este, intr-adevir, el pi-rintele Arsenie, despre care se spune! $i "m

ftcut aceastirugiciune. Din nou, am zis: Doamne, dncd are ureo noimdrugiciunea mea, Te rog, ascuhd-mi-o!$iam lisat la o partegandul. Acum, cind maica mi-a zis: Ai stat d, uorba roPdrintele!, am zis in gindul meu: A; ureA eu sd stau de


uorba cu Pdrintele!, dar maicii nu i-am spus nimic..altcevadecAt ci nu-l cunosc, nu gdu cum arati.

$i "- adlugat:

- Daci ar veni acum in faga mea, nu gtiu daci ag re-cunoa{te ci este Pirintele!

Dar ea a rimas pulin contrariati 9i pe urmi a zis:- Da, stiu, stiu ce s-a intimplat! Zoricai-a vorbit Pi-

rintelui despre tine gi, in clipa in care ai inceput si plingi,Pirintele te-a vizut!

Pentru mine, limbajul acesta era neobignuit. La Sim-bita, era la ordinea zilei, dar pentru mine era ciudat!.M-am gindit cd'.. maica asta e pulin a;a... Cum m-a ud-zut Pdrintele? Nu m-a udzut! Nu, nici uorbd sd md uad^d!

Eu mi-am vizut mai departe de plins. N-am incetata plinge tot timpul acesta cit vi povestesc si simteamcum mi se innoadi lacrimile in barbi, dar nu mi puteamopri! Era insi un pli.ns care imi frcea bine! Mi simEeambine! imi pdreabine ci pling, daci,aEimai vizut a;a ceva!

$i vine, in timpul acesta, un cilugir, un frate ;iimi spune:

- Dumneavoastri sunteti domnisoara Otel?ii rispund:- Da, eu sunt!El continui indati:- Pii, soraZorica a zis si. o afteptali in chilie, ci vine

si eecurAnd cu Pirintele, si vi cunoattefi.Zorica avea chilia ei, dar nu pentru ci. Pirintele ar fi

vrut neapirat si-i faci onoarea unei chilii, ci pentru ciPirintele avea agezimintele dupi canoanele de la Sfrn-tul Munte gi, deci, pe un pat in care a dormit o femeie,nu mai putea dormi un cilugir. Deci in chilia in care


ea dormea ori de cite ori mergea acolo nu intra niciuncalugir, decit ca si faci. focul !i si faca curitenie. Ceeace a si fbcut acest frate, de dtfel, pentru ci am gisit douipaturi a;ternute frumos, pregitite. insi chilia, plini defum! Plini de fum!

$i fratele imi spune:- Nu te supira, sori., ci. asta nu dureazi.mult. Asa se

intimpli cind o sobi. e multi vreme nefolositi. pann isiface tirajul, fumul iese afard. insi. eu am deschis g."-.ri,uite, geamul este larg deschis. Pistreazi.-ti paltonul...

Eu venisem cu paltonul pe umeri, ci in bucitiriemi-l scosesem, bineinteles. Aveam 9i un fular legat subbarbi, asa, ca la baba cloanta cotoroanra, penffu ci maica

si am inceput si investighez peisajul, si vid unde sunt,

tirea aceasta! Era un simbol de puritate peste tot, care nuputea decit si imi mireasci emotia!


Deci eu imivedeam de admirareapeisajului gi de plans...

Emogia mea a fost miriti de imprejurimi. Am venit

cu ochii mai aproape, pe ministire. Ministire brinco-

veneasci veche, cu stilul ei bri.ncovenesc, insi destul de

micugi, cici catedrala de acum e ftcuti de Mitropolitul

Antonie, degi mi se pare ci e pistrati 9i biserica veche.

N-am mai fost de atunci la Simbita, sPre ru;inea mea.

N-am mai reugit si ajung acolo! La Pirintele n-am vrut

si merg, cind m-am eliberat, ca si nu duc cohorta de

securisti dupi mine pe capul Pirintelui; aia-i mai trebuia!

Dar nici dupi aceea, dupi 1989, nu l-am ciutat. Pentru

mine, Pirintele a rimas cel de atunci, care a fost provi-

denEial trimis de Dumnezeu, casi-mi dea putere Pentruceea ce aveam de parcurs.

Am privit spre bisericugi ;i spre izvorul t5.mi.duirii.

Era o fhntini in care izvora api numai in ziua de Izvorul

Timiduirii; numai atunci curgea api in aceasti fhntAni,

;i apa era fbcitoare de minuni, bineingeles. Vindeca - nu

pe oricine, insi. Probabil pe cei care credeau in puterea

d'e vindecare a apei. Izvorasul era intr-un fel de micugi

clidire - nu chiar un paraclis, ci mai pulin decAt un pa-

raclis, insi ceva mai mult decAt o troiEi, de pildi. Intre

aceste doui clidiri, Pirintele a;ezase o cruce sculptati de

el insusi, care, pe lAngi faptul ci era foarte frumoasi -

Pirintele era foarte talentat, ftcuse Belle fute-le -, avea

bra;ele egale. De obicei, bragul perpendicular este mult

mai inalt decAt cel orizontal. Fiindci era aga insi, igi di-

dea impresia ci s-a arezat in genunchi si se roagi. Deci o

cruce care sti. la o margine de biserici in genunchi si se

roagL! Iar in faga ei era a;a-zisul tdmlier. Pi.rintele adu-

sese un copac foarte scorburos, mare; un trunchi de co-

Fost'a om trirnis de Dumnezeu 4l

tia albi. imbricat in alb, foarte subEire, foartd?ralt. Un

birbat deosebit de frumos! Foarte frumos! O frumuse-

!e care nu e piminteani! Nu puteai si-i spui un barbat

frumos. Puteai si spui un bArbat sclnteieton snalucitorin

toati inflfigarea lui. Era foarte aProaPe de mine, mi pri-

vea foarte de aproape, serios gi atent. Dar ceea ce m-a

speriat pe mine nu era seriozitatea cu care mi privea, ci

privirea in sine. Ochii... Erau de un albastru'.. Cind au-

zeam cintecul acela nenorocit Un albasnw inf.nit,ziceam

ci, totugi, asa erau ochii Pirintelui! Nu aveau spate! Era o

privire cu prelungire undeva departe. Aga cum se pierdea

in vastitatea cerului fumul albistrui, tot a.;a' privirea Pi-

rintelui nu avea obstacol de care si se opreasci. $i era de

o luminozitate ;i de o cilduri nemaipomenite! Simgeai

fiorul acela de sfingenie care te stribate din cap pini in

picioare! E un lucru care te sperie, mai ales cind vii -

cum spunea Pirintele mai pe urmi - din Vauihnul care

se inhoalbd k uoi!Cind veneai din Babilon... $i ziceam:

Doamne Dumnezeule, unde am uenit eu? Mi-a pierit tot

cirrajul! imi ziceam; La ce om Arn uenit eu? La un 0m cnre

md priue;te cu infnitul!Md priue;te cu ue;nicia!

Pi.rintele a continuat:- De ce te-ai speriat? Nu a;a ai cerut si mi cunogti?

Ei, cind a mai spus gi lucrul acesta, m-am topit cu

totul! Am zis: Doamne, DoAmne, nu md l^isa! Da-mi cu-

mj! SimEeam, pur gi simplu, ci mi dezagreg! Mi-am sim-

git, intr-o clipiti, in clipa ̂ ceea, toati. nevrednicia, dar

mi-am simgit gi talangii; am ;tiut gi talangii pe care mi

i-a dat Dumnezeu gi pe care am obligagia si nu-i ingrop,

ci s5.-i dezvolt, ;i eram uluiti, ci nu era unul singur. In

acelagi timp, am simgit o spaimi nemaipomenitS'! in clipa


pac, mare cit masa asta, daci nu gi mai mare. Un copacmare

-de tot! Scobise mai mult scorbura din trunchi gi il

ciptugise cu metal si in cazanul ista, ci nu stiu cum si-lnumesc altfel, ardeau permanent cirbuni, mangan ftcutde cilugi.ri gi, pe acegti cirbuni permanenr aprinsi, erauintotdeauna maldire de smirni, timiie gi risini parfu-mati., culeasi din pd.dure. $i, in momentul in care eu amajuns aici cu povestea, era deja spre amurg, cind narurasti. Nu stiu daci agi observat vreodati.lucrul acesra, insieste un momenr din ziua in declin cind, dintr-odati,se face o lin$te desivirgiti! E momentul - o secundi, ofrinturi de clipi! - in care narura spune somn u;or Cre-atorului ei! Cind ea se inchin5., i;i spune rugi.ciunea deseari. Era exacr momentul acesta! $i din timiier se ri-dica, in lin\tea asta desivirgiti - nu se clinteste niciofrunzd.in momenrul acela!-, fumul drept in sus. Un fumalbastru, parfumar, care umplea toati. valea de miros deti.mA.ie 9i de smirni gi care se urca drept ;i se pierdea invastitatea cerului. Era ceva cum nu pot si vi spun! Sera-fic, de-a dreptul!

Si, in atmosfera aceasta, in care eu imi vedeam, deci,de admirarea peisalului gi de plins, aud o voce foarte blin-di, cu un accent puternic ardelenesc, care mi intreabi:

- No, ce s-o intAmplat?Eu m-am intors, si vid de unde vine vocea si m-am

speriat! M-am speriat atir de tare, incit era si cad pespate! Dar Pi.rintele - ci el era - previ.zuse lucrul acesta,pentru ci mina lui indati m-a atins si m-a redresar, m-aadus direct pe picioare inapoi.

De ce m-am speriat eu? Lingi mine era o siluetiinalti, imbricati in alb. Pirintele purra de multe ori ran-

42 P,irintele Ars enie B oca

aceea, Jni-am vizut intr-o strifulgerare de secundi, declipi, nu pot si vi spun, doar doui gregeli care erau, laofa aceea, esentiale in viata mea. Le-am vLzut clar si amzis: Daca nu le-ai f auut, ai f putut sa stai frumos tn fayaParintelui! Cu ele, nu;tiu cum ai sdfaci...

$i Pirintele mi-a spus in conrinuare:- Deci asa ai vrut si mi. cunosti... Eu sunt acela si

sunt pregi.tit si. te ajur si rupi zapisul cu nenumitul gi simergi pe Calea care se cheami Adevi.r ;i Viagi, Care esteMintuitorul nostru. Deci ne vom imprieteni cu MAntu-itorul nostru. Te voi ajuta! Dar nu trebuie si-gi fie frici!Ti'ebuie sI gtii ci, daci. incepi un asrfel de drum, incepi ocursi cu obstacole. Va trebui si ai curaj, ca si. poti si trecipeste aceste obstacole. Viaga noasrri. dintre cele doui ca-pete - nastere si moarte - este un test. Este o cursi. cuobstacole. Este o cursi. cu examene, pe care noi le putemlua sau le putem pierde. Pentru asta, iti trebuie curaj.Chiar daci pe undeva mai este cite o gre;eali...

Si atunci am luat conracr cu felul Pdrintelui de a vor-bi, cu totul neobisnuit! Pirintele vorbea pulin, nu erasfhtos, cum era Pirintele Cleopa, de pildi, la care nu semai terminau vorbble. Nu! Nu era sfhtos! Vorbea pugin.Eu am zis ci cuvintele Pirintelui nu sunr cuvinte pe caresi le percepi cu intelesul lor semanric. Erau cuuinte-por-tret. Te fbceau si vezi. Si vezi ceva, nu numai si auzi sisi intelegi cu minrea, ci si vezi. Si vezi cu inima, si vezicu sufletul. Si vezi printr-o categorie de cunoagrere caremai tirziu mi-am dat seama cL se nume;te iubire. Deci sicunosti prin iubire, nu prin ra[iune.

Pirintele iti vorbea cu aceste cuvinte, care veneau diniubire, din profunzimea iubirii, gi nu din ratiune. Deci

Fost-a orn trintis de Durnnezeu

cuvintele nu erau produse ragionale, ci erau produse afec-tive. $i eu am zis cd. cuvintele Pirintelui sunt cuuinte-

?zrtret. El imi sublinia deci ci esengialul este curajul gi cigregeala este in spatele curajului. Ea este periculoasi inmisura in care ai lasitatea si nu te iei la lupti cu ea gi sinu ai curajul si o infrAngi sau micar si lupgi impotriva ei.

$i a zis apoi Pi.rintele:- O si vii la cini, o si mai stim de vorbi si vom ve-

dea ce facem. Facem un plan pentru viitor.

$i a plecat...Am rimas... Si Zorica aga m-a gisit, cum m-a lisat

Pi.rintele: in faga geamului, cu paltonul pe umeri. N-aminchis geamul, nu nimic! Iegise fumul de mult.

$i mi intreabi:- Ce-i cu tine? L-am ciutat pe Pirintele si;i-l aduc,

dar a dispirut.

$i ii spun:- A dispirut, pentru ci a fost aici gi l-am vlzut.Si i-am povestit. Iar eazice:.

' - A venit singur la tine! Daci n-a; fi eu ucenica Pi-rintelui, ag fi geloasi pe tine!

$i a continuat:- Cit e;ti aici, eu tin si iti atrag atenlia, si nu spui ci

nu fi-am spus: si nu gA.ndesti niciodati nimic riu in aceas-ti incipere, ci gi se poate intAmpla un lucru neplicut.

.Dar eu m-am gindit: uorbelte ;i Zorica la fel ca mai-ca, Aiured.

$i chiar i-am spus:- Ce poate si mi se intimple nepli.cut in prezenga unui

om atat de deosebit? Ci parci e atet de mult! E sfintenie!Pe urmi, am descifrat care era, de fapt, harul Pirinte-

lui fusenie: puterea de a-f sugera prezen\^Mintuitorului.

43


$iam intrebat-o pe Zorica:- Cum si mi se intimple riu?Si in clipa aia m-am asezat pe pat. Nu gtiu ce m$care

gregiti am fIcut, dar am venit cu capul in tiblia patului,de am vLzut stele verzi!

Si Zorica mi-a spus:- Eu ti-am atras atentia! Si nu zici cd, nu d-am spus!

Spune drept ce ai gindit!

$i i-am spus ci m-am gindit cum si mi se intAmpleceva riu?!

- Am luat in derizoriu atentionarea ta, n-arn luat-odeloc in serios si uite ci mi s-a aritat ci aga e... Am fostchemati la ordine!

La cini., Zorica a discutat tot timpul cu pirintele petemele acesrea de Filocalie, penrru care venise. Eu ascul-tam si tot mai mult mi convingeam ci pirintele vorbestealtfel decAt ceilalgi. Prin sublinierile si pauzele pe care lepunea intre cuvinte igi sugera mult mai mult decit cu-v6.ntul in sine. Deci ftcea cuvintul si fie viu, si aibi for-gi, si aibi putere limuritoare. $i stiteam cu m6.inile petiblia mesei si ascultam.

Deodati, Pirintele s-a intors spre mine si mi-a spus:- Acuma, si vorbim de ale noasrre! Uite ce e: ai si vii

in Siptimina Mare, penrru ci trebuie un pic de pregi_tire. Dar iEi promit ci te voi spovedi si te voi impirtigi.Deci vei veni in timp ce noi vom face rugiciunile pentruSiptimAna Mare gi pogi si te pregitesti. $i te voi spovedisi te voi impirtisi. Vom termina cu pactul cu necuratul.Dar pentru asta nu trebuie si fii aga sfioasi! Si;tii ci sfi-ala nu intotdeauna esre o virrure. De obicei, arati buni-cuviinti ;i buni educatie, dar uneori mai arati si lasitate.


Or, trebuie de fiecare dati. c6.nd te apuci o slibiciune dinasta si te ginde;ti ci Mi.ntuitorul ne-a zis: ,,indrizniti!Eu am biruit lumea!". Deci ia curaj!

Apoi, ni s-a adresat amindurora, zicindu-ne:- Mai lisaEi;i voi din timp in timp Vavilonul ila care

se inhoalbi.la voi cu tot felul de ispite gi veniEi de luagi deaici curaj gi o guri de aer duhovnicesc.

Si mi-am zis Uite ce bine a defnit Parintele toatdambianya asta nemaipomenitd, pe care nu ltidm cum sd obotez. intr-adevir, metafora cea mai acoperitoar e era udz-duh duhounicesc, Aer duhounicesc, sdndtate duhouniceascd.

,,Zeci de mii de oameni plangand la prefacere!"

$i * venit cu Zofica, in Siptimina Mare. De fapt,am ajuns cu doui zile inainte, ca si prindem gi Floriile;asta a fost doringa Zoricli, si eu nu m-am impotrivit.intre timp, FORS-i;tii mei s-au speriat ci voi rim6.ne sieu. Zorica era hotiri.ti sI rimini la ministire, deci ho-tiriti si. intre in monahism, si colegii credeau ci ea are oatit de mare influenti asupra mea, incit m-a determinat

;i pe mine si merg cu ea. $i au convins-o pe fosta meadirectoare de liceu, care era solia rectorului universitigiigi care imi pistrase prietenie, si mi puni si promit cumApa pe Biblie ci micar in una din zilele de Patti voi ficu mama, acasa.

Mi-a spus:- $tiu ci ai de gAnd si mergi pe la ministire, pe la

munte. E foarte frumos primivara acolo, dar tu si-mipromigi ci. vei fi micar una din cele trei zile de Pasti cumama ta, acasi.

-4{ry


S-a gindit ea asa, cL dacd. eu voi fi acolo, nu voi ri-mine la mini.stire. Deci trebuia si mi intorc la mama.Si i-am promis, pentru ci, intr-adevi.r, n-aveam niciungind atunci si rimin la ministire.

Nu vi pot spune ce duminici de Florii am avut!N-am mai tri.it niciuna ca aceea, nici de atunci gi nicipAni. atunci, bineinteler. in anul acela, Pagtile cideau in2 mai, deci vi putefi imagina ci era foarte frumos: erasfhrsit de primivari. Slujba s-a flcut afari, - nici nu seputea si se faci in bisericura aceea mici. Venise lumeade pe lume, fiind atdt de frumos afari. Cred cd, erau zecide mii de oameni, nu exagerez! CAt de uitai in toate di-rectiile, pini in profunzime, pAni in codrii care urcaude acolo spre munre, erau rot oameni! Toti preogii - ia-ri.si, erau vreo 4-5 preoti in soborul de la SAmbira - erauin vesminte albe gi au slujit nemaipomenit! Pirintele aginut slujba, erau doui. strane, una cu studente, gi unacu studenti, care di.deau rispunsurile. CAntau studentii,cintau preolii, cintau calugi.rii, cintau pisirile in ni;-te triluri minunate... Fluierau niste mierle si niste graurigalbeni care au fluierul atAt de frumos si de puternic! $ivi putegi inchipui ium risunau roate, pentru ci aerul deprimivari are o rezonanti deosebiti. Un cocof care cinticucurigu primivara ci.nti cu totul altfel decit in alt ano-timp. Era o minune! Simteai cu adevirat ci. toari narurase roagi si cAnti Osana!Era un triumf... emorionanr! Cesa spun...

Un fenomen care s-a intimplat si care se repeta des-tul de des la Simbita era ci Pirintele, in timpul epiclezei,plAngea. Se spunea - eu nu stiu lucrul acesra direct, darspun ce stiau toti enoriasii - ci Pirintele, in momentul


cind rostegte formulele epiclezei, vedea aievea "Cum Sejertfqte MAntuitorul. $i plingea! in voce nu se simgeaemofia Pirintelui. Vocea era la fel de fermi; nu o vocefoarte spectaculari, dar foarte peneuanti, pitrunzi-toare. Aproape duri, ai fi putut spune. fupri, in oricecaz. N-avea meandre din acestea bizantine, floricele. Eraimnul clar, aproape sever. Se vedea insi ci plAnge, ci ise zguduiau umerii. $i, atunci, toati biserica plingea!Imaginagi-vi zeci de mii de oameni plingind la prefa-cere! Deci Pirintele avea puterea si le insufle tiria JertfeiMAntuitorului. De fapt, niciodati nu te pofi apropia deDivinitate alfel decAt plAngind. Asta am experimentat-ode-a lungul viegii: ori de cite ori am avut octzia si simtsuflul divin, de fiecare dati a trebuit si plAng. $i a;a seintimpli cu oricine!

Pirintele, dupi Florii, mi-a spus:- Te consemnez la chilie. Ai si stai trei zile acolo -

luni, margi si miercuri. Miercuri dupi-masi ai si vii si aisi te spovedegd, si joi te vom impirtfui.

$i eu am zis in sinea mea: Oare Parintele e atit de sigurca ma ua tmparta;i?! Eu am d.e spus athtea lucruri... in pa-tru ani de zih, ckte s-au adunat!Si cite mi se deslugeau...

in chilie, mi-a zis:- Am si-gi dau canonul de rugiciuni pe care trebuie

si-l faci, dar fiindci o si-gi rimA.nd foarte mult timp si, casi nu te plictise;ti, am si-gi dau si citegti ceva ce eu aminceput si scriu si o si-mi spui, din punctul tiu de vedereliterar;i filozoficesc, ce nu gi se pare ci e potrivit acolo.

$i eu mi gi.ndeam:- Vai de mine! Eu si-mi dau cu pirerea despre ce

spune Pirintele?! Nici vorbi de aga ceva!


Mi-a dat Cararea impdrdyiei,la care tocmai incepusePi.rintele si. lucreze si pe care o avea lucrati in creion;in creion am citit-o! M-a impresionat atit de mult cumspunea: ,,Cuvintele acestea sunt culese din lacrimile careau curs la picioarele noastre. Pirerile de ri.u... Si pentru casi nu se mai faci pricini pentru asemenea pireri de riu,noi, pirintii, ne-am gindit si scriem niste sfaturi, ca oa-menii si nu mai fie atra;i in cursa celui riu si si nu mai fieatAta suferingi din neascultarea omului". Foarte frumoasiintroducerea! Apoi, discuta pe larg, explica pe larg ce a in-semnat pi.catul lui David Proorocul. Stii povestea... Ceeace am retinut din ce explica Pirintele extraordinar de bineera cd. metanoiA, adici. intoarcerea noastri din pi.cat spreviata curati, nu este numai dintr-o parte - fecunoastereapicatului si pirerea de riu -, ci are ;i cealdti parte - ispi-sirea. Deci o metdnoie completi. $i mi intrebam: Oare cecAnon o sd-rni dza Pdrintele,i $tiam ci. urmeazi, canonul...Dar nu mi-a dat niciun canon. $tia ci vine canonul celmare, inchisoarea. Nu era nevoie si-mi dea altul in plus.Dar eu nu stiam atunci toati chestiunea asta.

Miercuri m-am prezentat, intr-adevir, la spovedanie.Mi-a fost destul de qor si. lipsesc in primele zile, de;isunt cele mai frumoase slujbe in Siptimi.na Mare si suntimnuri care mie imi plac deosebit de mult! Cdmara Ta,M,Lntuitorul meu, o udd impodobitd... E atit de frumos!$i iatd, Mirele uine in miezul nopyii...Toate imnurile suntfoarte frumoase! Cu noi este Dumnezeu- nicinu mai vor-besc despre imnul acesra, c re a fost ca un fel de imn alinchisorilor, dupi aia.

Miercuri am avut curq. M-am asezat frumugel infata Pirintelui, am ascultat Molina si i-am dat drumul.


$i am tot spus gi am tor spus. Am turuit... Piii-ntele num-a intrerupt niciodati gi eu mi miram de ce nu miintrerupe. Ci;tiam ci, atunci cidd oamenii incep si vor-beasci ;i despre vaci;i despre cas5., Pi.rintele ii intrerupesi Ie spune: Nu, spune aia care aificut-o, nu astd! Nu teuaita de ce li se inttmpk! Vaitd-te de ce faci tu ;i d.e ce facitu ahora!$tiam ci intervine in felul acesta gi ;tiam ci, lasfhrsit, dupi ce spuneai ge aveai de spus, spunea: Dar aiade ce nu ai spus-o? Cd ;i aia ai ficut-o ;i aia ai ficut-o. Dece nu le-ai spus? $i didea canon foarte sever pentru toate.Vai, era foarte sever! Pe mine nu m-a intrerupt, nu m-aintrebat. M-a lisat si spun. O singuri dati s-a ridicat, casi deschidi fereastra. Se fb.cuse foarte cald in incipereaaia mici in care ne spovedea. Probabil se intrecuserS. cufocul fragii, ca si nu-i fie frig Pirintelui. Atit a fost: s-aridicat, ca si. deschidi fereastra. M-a intrebat apoi cevain legituri cugazdele la care eu stiream atunci si cu careerau, intr-adevir, niste probleme. M-a intrebat despretata;i mi-a spus ci este grav ce se intimpli cu el;i ci si-ltrimit la el, daci vreau si fie salvat. $i m-a mai intrebat osinguri chesdune, pe care i-o spusesem, ci sunt tentatisi. intru in monahism.

$i Pi.rintele m-a intrebat:- Cit de hotiriti. egti ru si faci pasul ista?Stia ci nuJ voi face, probabil.

_ $i eu am zis:- Nouizeci si noui la suti, Pirinte.Si Pirintele a zis:- Dar procentul acela, unu la suti, cum se traduce?Si eu am spus:- Pirinte, mi-e tea-mi ci nu asta este chemarea mea,

ci nu pentru asta m-a scos Dumnezeu din nefiingi, ci

50 P,i.rintele Arsenie Boca

misiunea pe care a gindit-o pentru mine este cu totulalta gi ci este o semelie, o trufie din partea mea si aleg eudrumul pe care trebuie siJ parcurg.

Mi gAndeam ci cel mai bine ar fi, poate, ca, pur gi sim-plu, si. mi supun la ceea ce-mi va da Domnul pe parcurs.

Si el a spus:- Mii, fati, procentul ista al tiu de indoiali valo-

reazi, cit cele nouizeci 9i noui de procente de hotirireale tde. Deci noi trebuie si.-L intrebim pe MLntuitorul,intr-adevir, ce trebuie si faci tu, fiindci ai aceasti. indoia-li. Daci rS.spunsul va fi ci trebuie sL intri in monahism,trebuie si. ai certitudinea suti la suti ci. asra vrea Dom-nul, nu ci tu vrei lucrul ista. Ci asta vrea Domnul dela tine si ci. te-a condus la gindul i.sta. Tir mi-ai spus ciin anumite imprejuriri ale viegii tale Maica Domnului afost marele tiu arbitru. Pii hai sL o intrebim! Uite, ai si.te rogi tu ;i am si mi. rog ;i eu gi, la Adormirea MaiciiDomnului, ai si vii din nou aici gi o si aflim rS.spunsul.Si te asigur eu ci. va fi atit de clar, incit nu vei mai aveanicio indoiali. Dar si gtii ci. va trebui si asculgi ceea ceva spune Maica Domnului ci. trebuie si faci. Ne va da de

ttire, ne va spune'cumva. Ne va spune ati.t de clar, incitva fi limpede pentru amindoi. Pentru mine, ca pirinteduhovnicesc, si pentru tine, ca fiid. duhovniceasci, va ficlar ce este de flcut. Deci rimine si ne vedem laAdormi-re. $i mAine vii;i te impirtigesc.

Deci m-a impirtigit in Joia Mare. Pirintele avea rA.n-duiala de la Sfhntul Munte tinuti cu foarte mare srricte-te. inainte de a intra in Denii, spila picioarele ucenicilorlui gi, dupi. ce iesea din Denii, frcea ultima masi, pe careo mai minca tot soborul care, pini duminici diminea-

Fost-a orn trimis de Durnnezeu 5l

gi, nu mai m6.nca nimic. Deci vineri gi s6"mbiti.era post

negru. La Liturghia de simbiti, vocile lor erau deja atit

de transparente, din cauza nemfurcirii, incit aveai im-

presia ci nigte ingeri cinti, cu nigte clopogei de argint,

nu oameni! $i Pirintele ne-a invitat Ia aceasti masi' pe

Zorica. si pe mine. Era atit de multi lume deosebiti pe

care ar fi putut si o cheme din miile de oameni care erau

acolo, dar ne-a chemat pe noi doui. Eu am inEeles de ce

a chemat-o pe Zorica- pentru ci ea intra in monahism,

pentru ci era un pas foarte important Pe care il fbcea ;icare merita si fie celebrat in felul acesta. Dar pe mine?

De ce mi chema pe mine? Tirziude tot, cA.nd am pus eu

lucrurile capit la capit mi-am zis ci. Pi'rintele gtia ci toati

tineregea mea e ceruti de MAntuitorul - toati, inueagi

tinereEea mea - gi, ca atare, meritam gi eu si fiu alituri de

Zorica. Dar atunci am rimas foarte uluiti!

,,Trebuie si inveEi

. cum se fine o faciri in furtun5'..."

itt to"pt." aceea' era o furtuni cum numai in mungi

se putea vedea! Si gti;i ci in noapteaaceea a nins atit de

tare gi a fost un ger atAt de puternic, ci pidurile, a doua

zi, rrfutau ca toamna tirziu. Ruginite, pur 9i simplu! Au

clzut frunzele in toati zona aceea gi au crescut apoi dtele

noi, dar fructe nu s-au mai fl.cut. lqa vijelie a fost! Viscol,

pur gi simplu! $i era vintul atit de puternic, ci s5'lcii-

le plangitoare, care erau infrunzite, cu amenti, amenlii

inflorigi - era sfhrgit de aprilie, sfbrgit de primivari! -

miturau cu coroanele lor, pur gi simplu, aleea pe care ele

o mi.rgineau ;i care ducea la arhondaric. Pirintele, ce si


faci.? S-a dus, a luar un sfe;nic, din sfegnic a luat o lumA-nare - o vid si azi inaintea ochilor! Era destul de mare sidestul de groasi, deci avea o flaciri destul de consistenti.$i a zis:

- Eu merg inaintea voastri., merg pe marginea aleii,ca si vi luminez aleea, si nu vi scrintiti picioarele pe aici.

Era un intuneric - vi puteti imagina! Bubuia, pur;isimplu, muntele de furtuni! $i Pi.rintele s-a asezar in faEanoastri. gi ginea lumAriarea intr-o parre, ca si ne luminezenoui aleea. Noi calcam in strichini, de uluigi ce eram!Togi ceilalgi erau obi;nuid cu atmosfera asta de neobis-nuit, de miracol, dar nici chiar ei, care erau obignuigi, demirare nu mai pureau si calce ca lumea. Eu, cel pulin,eram cu ochii numai la luminare. Flacira se invirtejea,fhcea adevirate tumbe; mergea in dreapta, mergea instanga, in sus, in jos, dar de fiecare dati venea ;i ci.dea pelumAnare. $i eu imi ziceam: uite, acu;i se stinge!Aca$ sestingelYedeam cum pleaci flacLrasi vine iara;i inapoi. Seinvirtea..., dar de fiecare dati. cidea inapoi pe fitil! $i agaam ajuns... Era o distanti destul de mare de la bisericipi.ni la arhondaric. Am mers luminati acolo. Si Zorica,cuprinsi si ea de emotie, n-are ce face si-mi spune:

- Nu-i asa,Pazi, cl-i ca-n poezia mea Rdpire?Si eu am spus:- Da, Zorica!

$i mi-a venit imediat versul in mine: $i-atit era cd_rarea de ferbintu, / ca tainic g,ind imi stdruia tn minte /sd nu-mi atirne haina jos, tn jar. intr-adevi.r, aveam im-presia ci mergem prin flicirile acelei luminiri si ci vomajunge cu bine. $i luminagi!

Asa am ajuns. Pirintele s-a oprit pe prima rreapri- erau doui sau trei trepte. Arhondaricul avea pe toati


lungimea lui un cerdac si in cerdacul acela urcai pedouisau trei trepte.

Pirintele s-a oprit pe prima;i a zis:- Vh.luminez eu intrarea. Mergeti direct in uapezd..

$i togi fragii, tot soborul s-a prelins prin faga Pirin-telui, ;i Pirintele le-a luminat. Noi am ajuns ultimele,pentru ci eram ultimele din coloani., ci eram muieri, giaga era a;ezimintul, aga era canonul.

Cind am ajuns in dreptul Pirintelui, Pirintele a luatluminarea si a spus:

- Tir. luminarea asta si nu te mai mira atit!Eu am luat luminarea, cum si spun, ca o somnam-

buli, ca un automat;i am ocrotit-o, ca si nu se stingi. $itotu;i, eram pe treapti, in fa;i aveam arhondaricul, careera o pavlzi, oarecum, deci aveam numai dintr-o partevintul, dar lumAnarea s-a stins imediat! Nu gtiu daci aars cinci secunde. $i i-am intors Pirintelui luminarea 9ii-am zis:

- Pirinte, s-a stins! Nu pot eu si Ein luminarea...'$i

Pirintele mi-a zis:- Yezi ci trebuie si invegi cum se gine o flaciri in

vAnt, o flaciri in furtuni.A mai spus:- Nu e usor si Eii o lumini in furtuni, dar se inva;i.Cum era obiceiul lui: ce era esenfial spunea aga, ugor.

Si a continuat:- Se invaEi., si stii ci. se invagi.!Si i-am spus:- Pirinte, nu cred ci am si ajung vreodati si fiu o

ducitoare de lumini. Nu... Nu, nu!Adici nu era de na-

sul meu.


SiZorica a intervenit si a spus:- Vedegi, Pi.rinte, ci a inceput si vorbeasci si ea ca

la SAmbita?! Adici a inteles ci eu am inceput si in;elegcum se petrec lucrurile acolo.

$i Pirintele ne-a spus:- Poftim, intrati iniuntru si luagi loc la masa staregului.Pirintele era stareg. Ei au intrat tofi, dar eu am gter-

pelit-o in bucitirie. Mi-am zis Cum sd md duc eu, sd stauAcolo, cu Pdrintele ;i' cu topi pdrinpii?lM-am simtit, din-tr-odati, iarisi, asa mici., nesemnificativi ;i nevrednici.!Practic, nevrednici de o asemenea onoare. M-am dus labuciti.rie. Acolo mi astepta maica cu strichinuga de mi.n-care de prune; ftcea o mA.ncare de prune nemaipomeniti!$i, cum prinsese drag de mine - ea simgea ci Pirinteleare o atenlie deosebitS. pentru mine -, mi bucuram side atentia ei. $i intotdeauna imi spunea: Lasd, nu mdncaacolo, k comun, ;i uino aici, cd Arn ea o strdchinuyd, pen-tru tine, pus,i d.eoparte. Dar mie imi plicea foarte mult simincarea de la comun. Aproape intotdeauna era numaisalati de cartofi cu ceapi, frri. ulei. Dar niciodati. nu mis-a pirut salata de cartofi mai buni ca acolo! Si m6.ncamtoti studengii de-a vdma, acolo, salati de cartofi.

Nici n-am apucar si zic: Blagosloue;te, MaicdlMaicaimi spusese deja bund seara;i pusese deja mina pe stri-chinugi, s5. vie si-mi aduci, si m-am pomenit cu pLrin-tele lA.ngi mine! De data aceasta, cu vocea foarte aspri,duri chiar.

M-a intrebat:- Eu unde ti-am spus si. mergi?Eu, ce si fac? M-am flcut mititici. - mai mititici.

decit mi simteam - si am zis:- Pi.rinte, dar n-am indrdznit...

Fost-a o7n trirnis de Durnnezeu 55

$i el imi spune:- Dar eu !i-am spus si te duci acolo, nu !i-am sPus

si vii aici! Pii si;tii ci la mS.nistire se face ascultare. Nu

se discuti ce spune pirintele duhovnic! Se executi! Deci,

mergi acolo, lingl. Zorica.

Am mers. Pirintele a spus rugiciunea; n-am auzit

niciodati, niciun preot rostind astfel o rugiciune! A fost

de binecuvintare a mesei, dar cu totul altfel decit cea

ob$nuiti. Adici a sPus rugS.ciunea ob$nuiti, dar pe

urmi mi-am dat seama, dupi ani de zile, dupi. ce m-am

eliberat gi am primit rugiciunea Pirintelui, aceea care

circul5. tipi.riti, cL era rugiciunea pe care a sPus-o atunci,

dupi rugiciunea de binecuvAntare a bucatelor. Cu aceea;i

manieri a Pirintelui de a sublinia cuvintele la care noi

trebuia si fim atenfi. Si ziceam in sinea meal- Doamne, ce

Proltstd amfost!Sd lipsesc eu d'e la o asemenet rugdciune!...

Dupi ce noi am mincat, Pi.rintele a vorbit cu sobo-

rul lui, foarte intim gi cald, foarte apropiat. Le spunea:

Mdi, Mdi,la togi, ata, cafraEi intr-adevir buni.'

$i, la sf6.rgit, zice:- Ei, acum si sti.m gi noi de vorbi, ci avem o soco-

teali. Eu !i-a- mai spus - nu? - ci la ministire se face

ascultare. Tu ai frcut o neascultare gi, ca atare' eu trebuie

si te canonesc. $i m-am gindit si-gi dau urmitorul ca-

non: eu m-am gindit si-i duc Pe tofi creitinii 5'9tia care

au venit si-gi faci Pagtile aici, si-i duc la chilia mea, ci

tot voiau ei s-o vadi. (Se ajungea foarte greu acolo. Era o

panti foarte piepti;i, aga..) M-am gindit ci cine o si vrea

si vini o si vini. A doua inviere o facem la chilia mea, ;itu n-ai si fii acolo!Ai si rimii in biserici!

Eu n-am zis nimic, bineingeles.

Fost-a orn trirnis de Dumnezeu 57

- De data asta, era foarte gravl., si gtii! Ci primadatiai fhcut neascultarea din sfiali., din negtiingi. Dar acumstiai precis cAt de grav pilcat este neascultarea de duhov-nic. Deci premeditat ai vrut si faci aceasti neascultare. Sicind? Lao zi, doui dupi ce te-ai impirti.git! Pii se poate?!

Ei, dupi ce mi-a tras o morali, asazdravilni, mi-a zis:- Uite, vezi, Pirintele a previlzut ci ai si faci lucrul

ista gi sunt ;i eu canonit, din cauza ta, pentru ci nici eunu am si fiu de fagi, pentru ci am canon de la Pirintelesi stau cu tine pAni. ci.nd Pi.rintele se intoarce.

Apoi, Pirintele mi-a zis:- Haide si stim aici, pe bincuta asta - era o bi.ncugi

l6.ngi biserici -;i eu am si-gi povestesc ceva, ca si treacivremea. Si mi-a povestit viegile SfinEilor Didim ;i Teodo-ra. $i in momentul in care el spunea: ,,$i uite a;a au fostcondqi la moarte cei doi mucenici, cu imnuri 9i cu lu-mini.ri aprinse...", in clipa aceea s-a despicat intunericuldin faga noastri! Noi eram cu ochii pe pidure, cici intretimp se fbcuse intuneric. Pirintele a povestit pe lung po-vestea, ca si mi tini concentrati acolo. S-a despicat deo-dati intunericul gi a apirut in falia de lumini PirinteleArsenie! Era in picioare, venea in fruntea convoiului, darnu se vedea convoiul; se vedea numai o fbclie mare, pecare o avea in mAni; mare, aproape cit dA.nsul de inalti!Era luminat deci in intregime. Imaginagi-vi: intuneric ginumai aceaste auri de lumini oval5., in care era incadratexact Perintele, imbricat in odiidii albe, cum slujise ve-cernia. Si, in spatele lui, convoiul, care era format numaidin fe;e! Fege de oameni, luminate. Aveau luminiri micicare, cum le gineau, nu le luminau decit capul. Restulera intuneric. Deci imaginagi-vi un roi nesfi"r;it de fege


,,ln clpa aceea

s-a despicat intunericul din faga noastri!"

Pirintele a plecat, dar eu am zis in sinea mea: At,4tardu, ca n-am sd ma duc! Parca ce? Eu am sa stau frumu-;el dupa biserica pina cind conuoiul se indepdrteazd ;i peurmd, tiptil-tiptil, ma duc;i eu, ci,altfel nu gtiam drumul.NuJ ;tia nimeni; il ;tiau numai cei mai apropiagi de Pi-rintele. $i zic: C,ind'ajunge coloana acolo, md bag;i eurepede prin mulyime, / Pdrintele n-o sd;tie cd eu sunt dco-lo.Togi;riam civa fi o predici deosebiti;i asa a si fost!Pirintele a vorbit despre venirea comunismului in tari

;i despre consecintele lui, exact asa cum s-a intAmplat!Profegie fhcuti inclusiv cu pustiul care avea si. se astearniin ministiri! Eu am lipsit de la aceasti predici, pentru ci,in momentul cind am dat eu cor dupi biserici, pentru ami lua tiptil-tiptil dupi convoi, dau nas in nas cu Pirin-tele Iustin, care era unul din preogii soborului! Pi.rinteleArsenie, fiindci avea enorm de mulgi spovediti, n-aveacum sL se ocupe de togi dintr-odati.. Si atunci ii repartizape la ceilalgi preoti, care trebuiau si-i urmi.reasci., pentruci. Pirintele nu te lisa de capul tiu, asa. Odati venit la el,trebuia si mergi pe cd.rare. Si te urmirea sau iti comunicace avea de comunicat prin acqti pirinEi. $i pe mine mirepartizase Pirintelui Iustin.

$i Pirintele Iustin imi spune:- Sori Aspazia, nu cumva te bate gindul si. mai faci

o neascultare?

$i eu am recunoscut:- Ba da, Pirinte, chiar aga am avut in gindlDar el mi-a spus:


luminate. $i tot convoiul acesta cAntA.nd Hristos a inuiat!Vh spun: nu existi metafori sau penel care si poati sicuprindi un asemenea peisaj! Era cutremuritor, coplegi-tor! Noi am rlmas muti o bucati de vreme. Si Pi.rinteleIustin, care avea totugi alt curaj, a punctat momentul ;ia sPus:

-Yezi, soriAspazia, cum risplitegte Dumnezeu as-cultarea?! N-am ascultat noi predica Pirintelui de la chi-lie, dar niciunul dih cei care au ascultat aceasti predicin-a avut bucuria unui astfel de spectacol!

Dumnezeiesc, pur;i simplu! Zice:- Nu-i aga, sori, ci. ai vizut cum este int6.mpinat

Domnul Savaot in cer de norul ista de fete luminate cAn-t6lnd Skud Thtdlui tn Ceruri?!

A trebuit si. recunosc ci, intr-adevir, aga era si ci,mergi.nd acolo, a; fi fbcut o foarte mare gregeali.

,,Cel ce vrea si scadi la crucea lui mai mult adaugi" :

A doua zi, a mai fost o lntimplare nostimi. Credci agi auzit de lacurile de la SA.mbita. Erau doui lacuri:unul curgea in celilalt printr-o cascadi. Chestiunea eraaranjatd. de Pirintele, in gri.dini. Studentii au sipat acelelacuri. $i cum sunt in congtiinla mea ele rimase? Era pri-mivari si erau inflorite genfianele pe mal. Malurile erautivite cu gentiane. $i aceste maluri cu gengianele albastruinchis se oglindeau in lac. Tot in lac se oglindea gi cerul

;i aveai impresia ci sunt doi ochi alba;tri mirginigi desprincene inchise la culoare si ci te priveste cerul prin-tre sprincene. Nu pot si vi spun... Numai un esret caPirintele putea si conceapi aga o frumusete! Si acolo, la


lacuri, imi diduse intilnire Leonida Plimidealia, €u caremi imprietenisem intre timp si care a fost ca un fel deocrotitor al meu. El, singur, afa, s-a agezat in aceasti pos-turi, pentru cd. studen;ii, a;a cum sunt birbagii tineri, deobicei, au, asa, un fel de aroganEi fagi de femei, gi acegtiade la Bucuregti nu puteau si suporte gindul ci o muieres-a apucat si faci filozofie gi inci cu Lucian Blaga! $i miinghesuiau cu intrebiri din filozofia lui Blaga, care maide care mai grele, ca si. mi. prindi intr-o capcani, in caresi-mi spuni: Degeaba! N-ai ce cduta acoh!$i Leonida imilua intotdeauna apirarea...

Acum, el imi di.duse intilnire pe lacuri si, in acela;itimp, un alt student, Toma, imi diduse tot intAlnire pelacuri. $i mi gindeam cum si fac? Si-i dau intii unuia oori gi, apoi, in continuare celuilalt alti ori? Zic: Ce-i asta?Abia m-am spouedit ;i uite ce fac... $i atunci le-am dat laamAndoi la aceeagi ori. Dar nu s-au supirat. Toma - ce-lildt student ciruia ii didusem gi lui intA.lnire la lacuri -

a fost pugin debusolat, dar Leonida a rAs gi a spus: Numaiun.cap ca al tdu putea sdfacd a;a o chestie!Si s-a amuzat...Dar ce-a fost pentru ei, cind veneau fiecare, unul dintr-oparte gi celS.ldt din cealalti parte, exact la aceeasi or5.,foarte punctuali, intAlnindu-se ei gi eu stand in spate giamuzi.ndu-mi de cum se intilnesc ei unul cu celilalt,nu pot si vi spun! Dar m-au luat intre ei gi ne-am intorsimpreuni spre biserici.. Deci eu eram in mijloc, gi unulera de-a dreapta, gi altul de-a stinga. Cind si intrim incurtea bisericii - ci lacurile erau mai sus -, l-am vlzut pePirintele. Era o cisugi - casa stuparului, aga i se spunea -

unde stitea fratele care avea griji de stupi. Si Pirintele

a Mitropolitul Antonie Plimidedi al fudealului, de mai tArziu. . .


era-acolo cu o droaie de copii in jurul lui. Unul ii era inspinare, ceilalgi lAngi el; era, pur si simplu, o grimadi decopchii peste Pirintele. Copiii istia erau copiii care fuse-seri ingrijigi de Pirintele in timpul foametei din 1947.

$i copiii au rimas atit de indrigostigi de Pirintele, incA.tn-au vrut si plece cAnd au venit pi.ringii apoi si ii ia acasi!N-au vrut si plece! Si, ca si plece, piringii le-au promisci vor veni in fiecare an, si.-l vadi pe Pirintele. A;a ci,la Pa;ti, intotdeauna, copiii erau acolo; piringii se tineaude cuvAnt, ci altfel era jale de ei! $i acum ei tocmai so-siseri cu un camion si erau ciucure pe Pirintele. $i, dinnou, Pirintele ni L-a sugerat pe Mintuitorul. Togi treiam avut in fagi tabloul cu Lasayi copiii sd uina la Mine sinu-i goniyi!

Pi.rintele ne-a oprit ;i a spus:- Aspazia, stai ci trebuie si-gi dau un sfat. Sfatul du-

hovnicului pentru toati viafa ta.

$i sfatul lui m-a cutremurat atunci! Nu prea l-aminteles, dar pe parcurs l-am inteles foarte bine. Suna asa:Cel ce urea sd scada k uuceA lui mai mub adauga. $i amingeles pe parcursul viegii ci, intr-adevir, aga se intim-pli, ci noi avem de dat anumite teste gi ci testele aceleatrebuie date. Fac parte din planul mare de mintuire alPirintelui Ve;nic ;i trebuie fhcute. Tir pogi si ceri si fiiizbivit la un anumir moment de ele, dar ele se transferila momentul urmitor, care vine cu incercarea lui, pluscea care vine din urmi, care trebuie fhcuti.. Pentru ci,daci nu o faci, nu o indeplinesti, egti cu examenul clzut.Cu ce te prezingi la mintuire, la Judecata de Apoi? $i,in afari de asta, insqi faptul de a cere aminare nu esteun picat, dar este un pi.cat ci o ceri altfel decit cum a

Fost-a om trimis de Durnnezeu 6l

cerut-o Mintuitorul. $i Mintuitorul S-a cutre-murat dejertfa ce-L a;tepta! Dar a zis De este cu putinld, sd treacade k Mine paharul acestd... Deci insusi faptul ci tu ceri,de la tine, acea putere si te treaci peste incercarea respec-tivi este deja in sine un adaos la crucea pe care trebuie sio duci. Deci e o neascultare in plus. Sfatul Pirintelui eradeci, intr-adevir, foarte bun gi esenlial!

Apoi, mi-a mai zis:- fu mai vrea si-gi spun ceva, dar asta nu tine de

duhovnicia noastri. Mi. simt indemnat si-1i mai dau unsfat: si te fere;ti de Toma!

Toma, siracul, s-a flcut alb! De ce o fi zis Pirintelelucrul acesta? $i Leonida, gi Toma, gi eu ne-am gindit ciprobabil Toma se simtise pulin legat de mine, pulin in-drigostit, si Pirintele nu admitea lucrul ista. N-am gisitalti explicagie...

Dar Pirintele i-a lisat lui Leonida;ansa si ne explicechesdunea, ci, dupi ce ne-am indepirtat de acolo, Leo-nida i-a spus:

- Stai linistit, ci nu la tine s-a referit Pi.rintele! Pirin-tele Arsenie stie ci Aspazia este o persoani cerebrali 9i ciare probleme cu judecata. $i Pirintele dispreguie;te cumvaratiunea, degi este un dar mare aI lui Dumnezeu. Dar spu-ne ci mai mult ne incurci decit ne ajuti, pentru ci ra;iu-nea nu poate si ingeleagi si nu poate si accepte miracolul.'

$i exemplul ci aga se lntimpli lucrul acesta esteApostolul Toma, care rational nu putea si admiti minu-nea invierii si care nu s-a lisat pini cind n-a avut proba.Deci a fost incapabil si accepte miracolul! Asta este hibaragiunii! $i Pirintele Arsenie i-a atras atenlia si se fereascide aceste rationamente, ci sunt neplicute Mintuitorului.


Mi-a mai zis atunci Pirintele ceva:-Yezi ci ai promis - de;i eu nu-i spusesem, ba mai

mult, gi uitasem de lucrul acesra! - pe Cartea Sfbnti ciuna din zile o vei petrece impreuni cu mama ta. Decimiine dimineagi, de dimineagi,"r., vii gi-Ei iei binecu-vintare de la mine, ci eu sunt treazla ora aceea. La cincidimineaga, vii gi-gi iei binecuvintare pentru plecare, pen-tru ci este singura posibilitate de a mai ajunge acolo, latine, in muntii ceilalgi - in mungii Sebegului erau pirintiimei, deci aveam drum de parcurs - ca si fii totugi micarseara, la masa de seari, acasi. Pasca de marli seara si o ieicu mama ta, ci altfel egti sperjur!

$i m-am prezentat dimineaga, cu noaptea in cap, laPirintele. El mi aftepra exact pe scara pe care stituse culumAnarea gi imi diduse luminarea si-mi spusese ci tre-buie si;in o lumini in furtuni. Eu n-am inteles atunci ceinseamni., dar si faci inchisoare sub comunisti si si nu-tipierzi mingile exact asta insemna! Si-gi gii firea, si-gi gii .lumina, si n-o lagi vinturatl de vijeliile perseculiei, aleprigoanei, care a fost cumpliti, ce si mai vorbim!...

Pi.rintele avea epitrahilul, l-a pus pe cregtetul meu ;im-a binecuvintat:

- Dumnezeu si.-ti ajute, copili! Si-gi ajute Dumne-zeu! Dumnezeu si.-ti ajute!

$i mi-a dat binecuvintarea sa in diferite tonuri, denu gtiu cite ori. Eu eram coplesiti de emogie; n-am sesi-zat ci, este un lucru cu totul neobisnuit, ca un preot si-gidea atitea binecuvAntiri.

Leonida mi insotise, era cu mine, acolo, pentru cispusese ci e foarte dimineagi si ci nu e bine si merg sin-guri prin pidure. M-a insotit pAni la cursi. $i pe drummi-a spus:


- Mii, tu ai numirat cite binecuvintiri gi-a'dat Pi-rintele Arsenie?

$i eu am spus:- Nu! Dar trebuia si le numi.r?El mi-a rispuns:- Nu trebuia si le numeri, dar gie nu !i se pare ciudat

ca un preot s5.-;i dea atitea binecuvi.ntiri gi in arerea ro-nuri? Tu stii ce inseamni sublinierile Pi.rintelui...

$i eu zic:- Dar eu nu-mi dau seama care este intelesul acestui

lucru intr-adevir neobisnuit.

$i Leonida spune:- Eu gi-l spun gi si nu iei asta ca lipsi de educagie

din partea mea, ci eu stiu ci nu-i frumos si-gi spun ceeace-fi spun, dar gi-o spun cu un anumir scop: ru ai si aimai multe situagii limiti.. Tu erai acolo, ingenuncheari gicu epitrahilul in cap gi n-ai putut si vezi chipul Pi.rinte-lui, dar eu l-am vlzut: era de o tristete infiniti! Cum nul-am vizut niciodati pe Pirintele de ami.rit! Deci pe tinete agteapti citeva situagii limiti. CAte binecuvintiri Ei-adat Pirintele, prin atS.tea chestii grele ai si treci. $i eu iEispun lucrul acesta nu pentru ci sunt insensibil si vreauneapi.rat si.-gi provoc un goc, ci igi spun lucrul acesra ca,atunci cind vei fi in aceste imprejuri.ri, si-gi aduci aminteci Pirintele Arsenie te-a binecuvintat gi ci vor trece!

6 . ^ l vSi, intr-adevir, a;a a fost!Am primit, dupi aceea, de la PS.rintele Iustin o scri-

soare in care spunea: Din incredinlarea pdrintelui tau du-hounic, iyi spun cd pe data de 20 iulie sd fi pregdtitd, cd teduc kVladimire;ti. Era ministirea in care intrase Zorica.V5. puteEi da seama!

64 Pd.rintele Arsenie Boca

Nu mai spun ci am mai avut un miracol intre timp.Pirintele, cind mi-am luat binecuv6.ntarea, mi-a zis:

- Uite, iqi dau si o scrisoare, si. i-o duci PirinteluiIovan. Nu stiu cum ai si faci...

Dar eu am zis:- Ba mi-e foarte ugor, ci stiu ci Pirintele Iovan lo-

cuie;te la mitropolie gi mi, duc acolo ;i-i duc scrisoarea!Cind i-am dus Pirintelui Ioan scrisoarea, Pirintele

mi-a spus:- Stai pulin, Aspazia, stai si citesc ce scrie Pirintele.

Poate e ceva ce line de tine si trebuie si-gi spun. Si fii peloc, si nu te mai caut...

A citit scrisoarea si am vizut ci Pirintele Ioan estefoarte, foarte emolionat. A pus scrisoarea deoparte 9i pri-vea undeva in gol, cu ochii total in lumini;i, la urmi,imi spune:

-Aspazia, fii fericiti, ci. qti prima care afli.lucrul aces-ta: Pirintele Arsenie mi. cheami duhovnic la Madimiresti!:

Cu ceva timp inainte, Pirintele Ioan imi spusese ci.nu ;tie sigur inci ce si faci: si se cilugireasci sau si sefaci preot de mir. Zicea: Se apropie anul cind ua trebui sdinchei dactoratut- dar n-a mai apucat, cd.l-a trimis Pirin-tele la Madimire;ti. Tot cu Pirintele Ioan am prezentardemisia Zoricili, unde a fost iarigi un miracol.

Eu i-am spus:- Eu merg cu tine la profesorul Pasca; Pasca era cel

care venise pe postul lui Sextil Puscariu, la dictionar,unde Zorica lucra.

Si am adiugat:- Nu au s-o lase pe Zorica si-;i dea demisia, pentru

ci n-au alt inlocuitor pentru etimologiile grecegti si latine.


Ea era preparatoare la dictionar pe aceste doui pro-bleme. Dar el imi spune:

- Cind e vorba de Madimiregti gi de Pi.rintele Arse-nie ;i de toate lucrurile care se intAmpli., fii siguri ci osi aprobe!

Si, intr-adevir, aga a fost! Cind am prezentat cererea,profesorul, care mi cunostea foarte bine, ci aveam notefoarte bune la el ;i el avea pirere buni despre mine, s-auitat inti.i a;a lung la mine, s-a uitat la hirtie, s-a ridicatin picioare gi a mai citit-o o datl - o citise deja o dari,stAnd la birou, a doua oari. s-a ridicat in picioare -, a scosstiloul gi a semnat.

$i Pirintele Ioan mi-a zis:-Ji-am spus? Ti-am spus!

,,De Adormirea Maicii Domnuluieram in inchisoare deja"

Si Zorica a rimas acolo, la Vladimiresti! Toate cele-lalte le-a uanjat, pe urmi., Ioan pentru ea. Si, dupi acesreevenimente, am primit scrisoarea de la Pirintele Iustin, incare imi spunea si merg acolo. $i imi spunea aga: Parin-tele iyi cere sa-yi dai toate examenele - eu aveam examenelede anul IV pe care trebuia si le dau, gi mai aveam si nisteauxiliare. Auxiliarele noi le aveam la alegere; le dideamla inceput sau la sfhr;it de an. Eu mi-am lisat citeva lasf6,rgit ;i foarte riu am frcut ci le-am lisat, ci la sfhrsitera mai greu, pentru ci erau examene de latini, de numai stiu ce, pe care intre timp le uitai... Daci le dideai lainceput, era mai bine. $i mi gindeam: Doamne, cum Amsa le dau pe toate?! Spunea in scriso are: Tb prezinti cu toate


exalnenele date ;i, dacd se poate, fi cu cel de licenyd. Dacdnu, iyi iei tot materialul pentru licenpd / lumezi acolo.DeciPlrintele se gribea foarte tare. $i mi intrebam: Oare dece? Oare a primit Parintele rdspuns de la Maica Domnului?Oare de ce md duce acolo? Pe urmi, Pirintele Iustin mi-adat explicagia: Pdrintele presimte cd uor f tulburdri foartemari ;i urea sd te puna la adapost;i, inainte de a primi rds-punsul de la Maica Domnului, te a;azn tntr-un loc in carecrede cd ueif la addpost.

Dar n-a fost si fie aga, pentru ci in 9 iulie am fostarestati. Deci unde? Pini la 20 iulie mai erau zile... $irispunsul Maicii Domnului a fost clar: de AdormireaMaicii Domnului eram in inchisoare deja, eram deja inpline anchete. Deci era clar: Dumnezeu m-a chemat lajertft,, si nu la monahism.

,,De ce te frimAngi atAta?Asta mai trebuia s5. faci!"

Nu l-am mai vizut pe Pi.rintele Arsenie decAt in vis.Eu am fost asezati - cred ci si acesta a fost unul dinsupliciile prin care a trebuit si trec ;i cu care foarte greum-arn obi;nuit - in celula deasupra cireia era camera debitaie. Patruzeci de zile am locuit acolo. Si auzeam toarevaietele, toate plA.nsetele, roate torturile pe care le ftceaui.ia. Eram trei persoane in situatia asta. Una dintre eleera cipitanul Capoti, ruda Pirintelui Capoti, care ;i ela venit lingi. fratele lui, in inchisoare, si care, din cauzaasta, mi-a ariltat o duiogie deosebiti. Ori de cAte ori mer-gea la Majalahonda, imi trimitea de acolo ilustrata cusemniturile celor prezenti gi imi spunea asa, cu calduri:

Fost-a om trimis de Durnnezeu 67

Mdi, Pazi!Pe numele mic... $i, intr-o noapte> am avutimpresia ci-l aud pe tata plingind. $i spunea: Nu maida, nu md bate, cd n-am ftcut toate lucrurile astea! Nutrebuie sd recunosc!

Pentru ci ce se intAmpla? Pe comunigti nu-i intere-sa adevirul! Pe comunisti ii interesa si inchidi cit maimulgi din oponengi. $i atunci ei instrumentau citevaelemente pe care [e prindeau de ici, de colo si formauun proces gi te biteau, ca si intri in schema lor. Ci eraadevirat sau nu, asta nu conta. Ti.ebuia si intri in schemaaia, ca si fii pedepsit conform gradului de periculozitatepe care ti-l acordau ei. $i omul acesta era bitut pentru asaceva 9i el nu intelegea ci, pini la urmi., va trebui si ac-cepte. Ci n-aveai ce si faci! Nu se putea rezista! N-aveaidecAt doui solutii: s-accepli sau si mori! Erau persoanede foarte mare curaj, care au murit in be.tii, iar ceilald aucedat. PAn5.la urmi., au zis: Scrie acolo ce urei despre mine

;i ksd-md in pace!intelegeau ci trebuie si faci aceasti.inchisoare si o f5.ceau, gindind cd, o fac nu pentru ca ureitu, ci pentru ci probabil ca tebuie sa o fac. $i foarte mulgi,deci, au acceptat. $i eu am fost unul dintre ei. Din feri-cire, eu n-a trebuit si trec prin foarte multe bitii, pentruci Dumnezeu mi-a arLtat ce trebuie si spun si am spusexact cit trebuia. Acesta a fost un alt miracol, o alti po-veste. Dar sunt siguri ci de la Pirintele Arsenie mi s-atras! $i atunci, mi s-a pi.rut ci omul acela torturat estetata, care spunea: Nu pot sa recunosc!$i eu ;tiam si i-amsi spus tatei: Sa gii ca tu epti tnt-o foarte mare primejdie!El era in munti, la 1400 m altitudine, in Mungii Sebe-sului, la o gcoali. $i i-am spus: Wi f pus tn legaturd curezistenya din munyi!M-a intrebat: ce-i aia, rezistenga din


munli? Si atunci eu i-am povestit, i-am spus: Uite, s-arputea ;i eu safu drestatd, s-ar putea fi eu sa uin cu un gru?de studenyi pentru aceastd rezistenyd! Noi, cei cdre suntemoPonenli comunismului, ne retragem in munti... Se speraatunci cd. va fr un nou rizboi anti-bolsevic in care noiar fi trebuit si fim de foarte mare folos. Ceea ce nu s-aintimplat, dupi cum se gtie... $i eu mi-am zis Probabilcd pe tata, gasindu-l director la 1400 ahitudine, in rnunyi,refugiat, tl uor arestb Indatd... Tata a fost voluntar in Pri-mul Rizboi Mondial gi, din cauza aceasra, a fost scutit deal Doilea Rizboi Mondial, fiindci avea rini din PrimulRizboi. A flcut parte din detagamentul de elevi voluntaribasarabeni, care au luptat la Mirisegti. Deci avea toarechestiile acestea, de care puteau si.J inhage. Ei erau sigurici e oponent al lor; si si era, de fapt. Asa era, firi. si fi fostinrolat in Miscare. Si atunci am ingenuncheat;i am spus:Doamne, daca trebuie sdfacd;i tata tnchisoare, da-mi mieanii lui, ca oricum el e batr,Ln, rdnit - avea foarte graveprobleme cu inima, de asta a;i murit. Zic: Eu oricurn amdeficut ani mulyi de inchisoare, a;a cd, dacd rnaifac chTiuain plus, n-are nimic. Dd-mi-i mie!

$i m-am lini;tit dupi ce am ftcut rugi.ciunea. indatis-a linistit ;i birbatul respectiv; fie ci a lesinat, fie ci auobosit iia si-l tot bati.. A ticut, in orice caz. Dar, dupiaceea, am atipit pugin si pe urmi m-am trezit si au ince-put frimAnti.rile: Dar daca eu mi-arn cerut oshnda? Cumuin sd cer eu chestii defelul,lsta? Doar Dumnezeu stie ce aredeftcut! Dar dacd S-a supdrat pe mine si eu m-am osdndit?Dacd, in loc sa-l saluez pe tAtA, m-dm ingropat pe mine simai muh?!

$i au inceput tulburi.rile gi nelinistea. Osteniti deginduri - daci asa, daci altfel, daci pe dincolo -, xD


alipit, cred. Pentru ci m-am pomenit dintr-odati.intr-obiserici. foarte mare, foarte frumoasi, pictati foarte fru-mos. Era plini de lumini; lumina venea dinspre altar. Euam trecut din pronaos in naos, m-am apropiat de altar,dar nu foarte mult. $i, in altar, dintr-odati, a api.rut, inplini lumini, Pirintele Arsenie, exact aga cum apirusein noaptea cAnd venea dinspre chilie! Foarte senin, m-aprivit cu ochii lui frumogi, de cer infinit si mi-a spus:

- De ce te frimingi atAta? Asta trebuia si faci! Astamai trebuia si faci!

Pentru ci, in momentul in care eu am cerut osA.ndipentru tata, am simtit ci l-am iertat. Atunci am simgit ci,intr-adevir, l-am iertat ;i ci sunt in stare si jertfesc dinviata mea atit cit trebuie, caviata lui si fie salvati. Astaera adevirata iertare!

$i mi-a spus Pirintele:- Asta mai trebuia si faci! Thti.l tiu va fi absolvit,

pentru c5. n-ai idee ce putere are inaintea lui Dumne-zeu rugiciunea copilului care-;i asumi greseala pirinteluicare'l-a niscut;i l-a crescut!

,,r4.tAtea cruci mi s-au pirutci toate una s-au ftcut..."

Asta a fost ultima dati cAnd l-am vi.zut pe Pirintele!

Frumos... Pirintele, cAnd i-a dat luminarea Zoricli, i-a

spus: line tu luminarea astd, cd tot aduni tu tot felul de

ciurucuri. Maica Teodosia a pistrat tot ce ii amintea de

Pirintele, tot ce era in legituri cu el, cum era gi lumina-

rea aceasta, lumina care iJ sugera exact... A fost ca o an-

ti-profe;ie a acestui fenomen al ei din poezia Rapire. CL


era tot aga cineva care venea, o lua de mini, o conduceaprin intuneric si o aducea in plini lumini ;i atunci ea avlzut cZ. toati lumina asta venea de la Mintuitorul ;i setermina spunind: ,,$i n-am ;tiut c-aceasta e iubire, / Sitreci din moarte-n nemurire / cu mina strinsi-n minaAltcuiva". Ahcuiua scris cu litere mari, ca si se ingeleagici e Mintuitorul.

$i Pirintele i-a,,zis: ipi dau aceastd lumhnare, pentaca ai scris foarte muh dapre cruci. Este una din poeziilefantastice al,e ZoricLi. in citeva strofe, intr-o simplitateabsolut clasici - aga cum numai o cunosci.toare a limbi-lor clasice a putut sd. realizeze -, scrie ea despre ideea astaci, in Crucea Mintuitorului, sunt cuprinse toate crucilenoastre. $i ci, in momentul in care noi ne insqim pro-pria noastri cruce, de fapt il despovirim pe Mintuitorulde a duce gi crucea noastri. Ne-o ducem noi. $i de aicivine mi.ntuirea noastri, prin cruce, prin Golgota. Ci nupoli s5. urci pe Tabor, daci. nu treci prin Golgota. Sensulsuferin;ei... Ea il prinde foarte simplu in aceasti poezi-oari., spunAnd a;a: ,,Spre ti.rimul celilalt / e locu-nchiscu gard inalt, / Dar am vdzut printre uluci / atatea cruci,atitea cruci!" Si le descrie pe fiecare: una e pompoasi,frumoasi, alta e modesti... Mi rog, nu toate au aceleagidimensiuni ;i nici acela;i aspect, dar toate cerneau lu-mini peste tintirimul acesta. $i spune ea, la un momentdat: ,i.titea cruci mi s-au pirut ci toate una s-au flcuq /O Cruce mare stri.lucea, sub greul ei, un Om zilcea. lTucum de pogi si le mai duci? / AtAtea cruci, atitea cruci..."in ac.rt vers, Tu cum de poyi sd le mai duci giin celilalt, OCruce mAre s-a fhcut din toate, se ascunde, spunea Pirin-tele Arsenie, toati teologia crestinismului. in cA.teva ver-

Fost-a orn trimis de Dumnezeu 7l

suri atit de simple, dar care, intr-adevir, iEi adug lqc-rimiin ochi, cind le citeqti.

Am plecat de la Doamna fupazia tirziu, in noapte.

Peste odiiga cu mireasmi de mirt se a,gternuse o lumini dia-

fani, incandescenti... Sunt momente in care, efectiv, simgi

Cerul chemind a Vegnicie ;i sufletul tanjind a dor mistu-

itor de Dumnezeu. Doamna Aspazia ehfuizitit gi hiruiti

spre aceasta... Iar mirturia ei e cople;itor de pilduitoare.

Pr. Nicolae BordagiuBucuregti

,,Am fost cu adevirat cuceritde personalitatea Pirintelui Arsenie Boca"

Risfoind cu nesag paginile dosarelor intocmite deSecuritate pe numele Pirintelui Arsenie Boca, obsesivapirea un nume, relationat mereu cu cel al Pirintelui Ar-senie: Nicolae Bordagiu. Ba mai mult, aproape doui.zecide alte dosare individuale purrau marca aceluiasi NicolaeBordasiu. Am tot incercar si vid cine se ascunde in spate-le acestui nume ;i dincolo de paginile dosarelor. A;a amajuns Ia... Pr. Nicolae Bordasiu.

Pr. Nicolae e una din figurile luminoase si extrem desensibile ale Bucurestiului. Niscut in22 mai 1924,la Sa-bolciu (Bihor), dintr-o familie de preot, el insusi urmea-zd. facultatea de teologie, punAndu-se cu totul in sluibalui Dumnezeu si a semenilor sii. Face parte, in tinereqe,


din Migcarea Rugul Aprins, alituri de Arhim. BenedictGhiug, Pr. Sandu Tudor, Roman Braga, Valeriu Srreinu,Andrei Scrima etc. infiinte azl, in timpul studentiei, .,4sa-ciayia Tineretului Ortodox Studenpesc. Pentru activitatea siincredintirile sale religioase, manifestate in cadrul acesteiasociatii si nu numai, este pus sub urmirire de Securitate.Se ascunde, vreme de ;apte ani, in mun{i ori in locali-tigile bihorene, primind o condamnare, in lipsi, de 20de ani. Este gi,sit de Securitate in 1955. Executi nouiani de temnigi. grea, in inchisorile din Timisoara,Jilava,Constanta, Oradea si Aiud.

LJrmeazi, dupi eliberare, un lung periplu de intAm-pliri, in care permanent simte binecuvintarea lui Dumne-zeu. Studiazi la Paris, unde ii cunoasre pe Pr. Vrgil Gheor-ghiu, Pr. Olivier Clement, Michel Evdokimov, Eugen Io-nescu, Emil Cioran etc. Revenit in gari, prin mijlocirea siprietenia cu Patriarhul Iustinian Marina, este numit pro-fesor la seminarul teologic din Bucuresti si preot paroh laBiserica Silvestru. Printre cei foarte apropia;i ai Pirintelui,se numiri Pr. Dumitru Sti.niloae, Pr. Constantin Gderiu,Mitropolitul Antonie Plimideali, Mitropolirul ValeriuAnania, Pr. Ioan Iovan de la Ministirea Recea etc.

insi. o pretuire cu totul deosebiti o poarti PirinteluiArsenie Boca. Iar povestea lor e seducitoare...

Pr. Nicolae Bordagiu gi Pr. Arsenie Boca

L-am inti.lnit pe Pirintele Nicolae Borda;iu in cisu-ga sa de o ospitalitate covirsitoare din Bucuresti. La ceiaproape 90 de ani ai sii, Pirintele Nicolae este nu doar olectie vie de martiriu, ci si de vivacitare a slujirii.


Lam rugat pe Pirintele si ne istoriseasci, asa cumdoar el stie si o faci., din pirtigia sa duhovniceasci cuPirintele Arsenie Boca.

,,Pirintele Stiniloae s-a mutat de la Sibiu la Bucu-resti. Eu il cunogteam din auzite, fiindci. PreasfintitulNicolae Popovici, inci de cind eram elev de liceu, imivorbea despre Sfingia Sa;i mi-a dat si citesc din scrierilesale. Mai ales celor pe ii eram apropiagi ne di.dea si citimarticole din revista Glndirea. in felul acesra, ne-am apro-piat mult de pirintele Stiniloae. $i Preasfingitul NicolaePopovici a fost foarte apropiat de Pirintele Sti.niloae. Aufost impreuni la studii in Grecia, au fost impreuni lastudii in Germania, 9i il aprecia foarte mult! Au fost gicolegi de profesorat la Academia Andreiand din Sibiu,cum se numea atunci Facultatea de Teologie, incit Prea-sfingitul Nicolae ne vorbea despre atmosfera academicide la Sibiu, de cei care erau acolo gi, mai ales, despreforma noui pe care Mitropolitul Nicolae Balan voia si odea vieEii monahale prin ceea ce a inten;ionat si realize-ze la Mi.nistirea Simbita de Sus, unde s-au inchinoviat,ca ;i calugiri, Pi.rintele Arsenie Boca, Pirintele SerafimPopescu ;i algii care mai erau acolo ;i despre care Prea-sfin;itul Nicolae Popovici ne-a vorbit cite ceva. CindPirintele Sti.niloae a venit la Bucuresti, noi, cei careeram la Rugul Aprins, l-am sprijinit foarte mult si l-amf).cut si vini cu noi la R"S"I Aprins. $i Pi.rintele Bene-dict, care era asistent la Catedra de Mistici, a venit si el.Tot atunci, s-a intimplat ci Pirintele Stiniloae a reusitsi editeze - micar ci erau vremuri grele - si si tipireasciprimul volum din Filocalie, ceea ce a fost un evenimentde spiritualitate aparte. Si, ca si poati. fi tipirit, Preasfin-


gitul Nicolae Popovici a plitit inainte valoarea a 100 deexemplare, pe care le-a luat pentru parohiile din eparhie.Si, atunci cind a iqit, am vlzut;i desenul acela frumosd copertii, pe care amvLzut ci l-a ficut Pirintele ArsenieBoca. $i, ca studengi, sigur ci eram curiosi gi noi si. aflimcine e Pi.rintele Arsenie Boca. $i l-am rugat pe PirinteleStiniloae si ne spuni cite ceva. $i ne-a spus, intr-adevir.Daa pAni nu vezi cu ochii, nu crezi cAt de frumoase side mari sunt lucrurile! Ba s-a inti.mplat ci mai aveam ocolegi, Irina, care era colegi de an cu viitorul mitropolit,pe atunci studentul Nicolae Corneanu gi care era o buni.crettini, care cunogtea foarte bine Mini.stirea Simbitagi pe Pirintele Arsenie gi de la ea am aflat foarte multeaminunte despre viaga de la Simbita, incAt a crescut giin noi dorinta de a merge si vedem cu ochii nogtri mi-nunet de la Stmbdta. A;a consideram atunci aceasti re-vigorare a viegii spirituale din jurul Ministirii Simbita,pe care o aseminam, oarecum, cu cea dela, RugulAprins,de la Bucuresti, de la Ministirea Antim, dar unde nuera amploarea si popularitatea pe care le avea viaEa de laSAmbita. Am hotirit deci si organizim o excursie gi amftcut drumul la Simbita la inceputul unei vacange devari, cind am mers un grup destul de miri;or, in careera si Leonida Plimideall, era Dometie Manolache, erapirintele de mai tirziu Constantin Voicescu qi mai eraumulEi algii...

$i mi-a plicut foarte mult la Simbita! Atunci l-amcunoscut viu si natural pe Pirintele fusenie Boca. Se vor-beau multe despre Pirintele Arsenie, intre care ;i faptulci nu-i poti ascunde nimic, ci ;tie tot ce faci. $i aveamun coleg - Dumnezeu si-l odihneasci! -, Sandu Bucescu.


Era coleg de teologie gi mai tirziu a fost pictor de bise-rici. $i el fuma. Aflind insi ci in ministire la Simbitanu e bine si fumezi, ci nu-i convine Pirintelui, el, carefuma, degi n-ag putea spune ci. era un impitimit al tu-tunului, a hotirit si fumeze numai cu noi, pe ascuns.

$i, cum stiteam noi intr-un grup, pe o banci, am vizutde departe ci vine Pi.rintele Arsenie spre noi. $i atunciSandu Bucescu si-a stins gigara si a aruncat-o. El era untip tare glumeg si mucdit si ne spune: Ei, acum sd-l uaddacd md prinde ca am fumat!Dar Pirintele, care era lao distanti buni. de noi, incALt e exclus si. fi auzit, cind aajuns in dreptul nostru - nu stiu daci venea anume pen-tru noi sau trecea intimpli.tor, dar nu era insotit de lume-, ne-a zis Ei, de-Acum, frate Bucescu, ia sd aedem cit ai

fumat s u cum aifumat... Cand am auzit, rogi am rimasdeosebit de surpringi, ci. noi tocmai despre asta vorbise-rim ;i chiar atunci si ne spuni Pirintele ci a fumat!...Cu aceasti introducere in relafile dintre noi gi Pirintele,am fost cu adevirat cucerit de personalitatea SfinEiei Sale.L-am auzit atunci de multe ori vorbind si am vizut si citde mult este iubit de lume, fiindci. mergea lumea puhoidupi dAnsul. Iegea din biserici sau de acasi si cum iesea inlume, cum se ftcea cArd de oameni, care-l insoEeau, incitera parci. un magnet care atrage in jurul lui tot gi aduni!

Impresionant a fost inci;i faptul ci omul nu triiestenumai cu piine, dar gi cu piine! Si ministirea avea rere-nuri care trebuiau lucrate. Si atunci aveau fAn cosit, caretrebuia intors si adunat. $i Pi.rintele Arsenie zice: Ei, acumsa ne ducem sd adundm flnul. $i cred ci vreo citeva sutede oameni au pornit dupi dinsul... Am rimas tare impre-sionat de aceasti putere de atragere a multimii, dar gi dedragostea pe care poporul o manifesta fa;i de Pirintele!


Am stat de vorbi, sigur, cu Pirintele, care avea, -o-are-

cum, idee despre fiecare dintre noi. $tia ci am venit acolode la Bucure;ti, cu atit mai mult cu cit Pirintele Stini-loae voia si. realizeze o legituri intre grupul de la Antim

;i grupul de la Simbita. $i, cum noi eram de la Antim,gi Pirintele a fost interesat si ne cunoasci. Cit am srat peacolo, aproape in fiecare seari am stat cite pulin de vorbicu SfinEia Sa, in grup, toti laolalti.

Asta a fost prima noastri. viziti.la Simbi.ta. A douaoard. a fost in anul urmitor, cind tot aga, ne-am adunatin grup mai mare gi ne-am dus la Simbita. imi aminrescde aceasta, pentru ci acolo l-am reintAlnit, dupi multi.vreme, pe pirintele Ioan Iovan. El terminase facultatea,venise la S6.mbita, stitea de vorbi. cu Pirintele Arsenie, ;inoi, care veniserim de la Bucuresti, eram gizduiEi intr-omicuti. cabani, un fel de suri, unde am dormit cu togiipe fhn. Si Pirintele l-a adus gi pe studentul de atunci IoanIovan gi ni l-a prezenrar. Eu m-am bucurat foarte mult,fiindci Ioan Silviu Iovan, srudentul de atunci, era colegulmeu de liceu, de dinainte de 1940, prietenul meu dincopilS.rie si era botezat de bunica mea. Era din satul deunde era tata de origine, ;i bunicii mei erau gard in gardcu casa parohiali unde locuia pirintele Gavriil Iovan, ra-til lui Silviu Iovan. Si ne-am bucurat ci ne-am revizut!Cit am fost cu Ardealul cedat, el a rimas acolo, iar eu amfost dincoace, astfel ci nu ne-am inti.lnit niciodati. Dinaceasti a doua intilnire, imi amintesc de aceasti clipi,cAnd Pi.rintele Arsenie nu stia ci sunrem atit de apropiagigi aga de bine cunoscuti.

Dintre toti cei care eram atunci la mini.stire, eu amplecat la Bucuresti mai devreme. Leonida Plimideali si

78 P,i.rintele Arsenie Boca

cu alqii au rimas in continuare acolo si au lucrat la laculde la ministire qi au avut timp si. se cunoasci. mai bine siau stat mai mult de povesti."

,,De ce afi venit si. mi ciutaEi, PS.rinte?"

De atunci, Pirintele Nicolae s-a vizut in alte citevarinduri cu Pi.rintele Arsenie Boca. insi. una dintre expe-riente e cu totul speciali. ,",{. venit anul 1948, cAnd, inluna mai, s-au produs o seami de arestiri in studentime

;i ne-am risipit care incotro. Eu am triit arunci iari.si ominune: in timp ce togi colegii, cunoscutii si prieteniimei au fost arestati, eu am avut manifestarea buni.ti.giilui Dumnezeu, Care gtia ce avea si. se intimple cu al-gii... Cind intram in Facultatea de Teologie, Secretarul deatunci al Faculti.gii, Dumnezeu si-l odihneasci., PirinteleNicolae Angelescu, m-a avertizat ci sunt ciutat pentruarestare de poligie. $i mi-a spus: Du-te unde-i uedea cu.ochii. $i, de arunci, a inceput calvarul!Am plecat si intii:am fost socat, dezorientat, dar mai apoi mi-am revenit sim-am dus la rude, la Timisoara, cu g6.ndul si trec grani-ga. $i tot stiteam ;i studiam posibilitatea plecirii clandes-tine, desigur, pini c6.nd, intr-o zi, cind eram singur incasi la rudele la care stiteam, am vd.zur in faga ferestrelorci se misci. o umbri. Erau niste jaluzele prin care se pu-tea vedea pulin. Si, c6.nd m-am uitat, Pirintele fuseniela usa fugarului de la Timisoara! Am fost atAt de socat sisurprins! Ce cauti Pi.rintele Arsenie aici?

I-am deschis, desigur. Era imbri.cat in sutani., in ti-nuta cilugireasci 9i mi temeam si nu atragi atentia oa-menilor prin prezenga lui. Casa in care stiteam era la uncol; de stradi, cu vizibilitate si pe o parte, gi pe cealalti.


$i de la vecini se vedea... Deci, cind l-am vi.zut,.am des-chis usa. A venit Pirintele iniuntru. Am rimas surprinsgi apoi l-am intrebat: De ce ati uenit sd rnd cdutayi, Pdrin-te? Mi-a ri.spuns: Ca sa te duc la mdndstire. Si a inceputsi-mi explice ci. a primit incredintarea episcopului de laArad, si. reorganizeze Prislopul. $i el s-a gindit si facio ministire cu oameni care sunt, oarecum, orientagi inteologie, cam cum era la Simbita. Oameni cu studii teo-logice, oameni cu credinti, oameni devotagi. $i s-a dus gia vorbit cu Leonida Plimideali. Si a acceprat. $i, o daticu el, si Stelian Manolache. Pe ei doi ii avea deja acolo giei l-au indemnat pe Pirintele si. mi caute ;i pe mine, s5.mi aduci.la ministire.

De mine nu stia absolut nimeni! Dar Pirintele Arse-nie s-a dus acasi.la tatal meu. Sigur, nu era singurul carestia - mai gtia gi cumnatul meu - dar nu stia multi lumedespre mine. Si tatil meu, care-l gtia pe Pirintele Arseniedin istorisirile mele, cAnd l-a vilzut ci. a venit ;i cum eraingrijorat de situatia mea;i cum Pirintele i-a vorbit a;a defruhros ci. va face o mi.nistire ;i ci ei garantau oarecum ci.nu vom fi deranjagi de nimeni - ci ista era mirajul ;i pen-tru Antonie, ;i pentru Dometie, ci nu vom fi deranjaEide nimeni - a fost convins, avAnd oricum inci dinainreincredere in Pi.rintele, si-i spuni unde mi poate gisi. $iPirintele Arsenie a venit la Timisoara gi m-a gisit acolo.

?-ln timp ce noi povesteam;i ascultam eu relatirile Pi-rintelui, au venit rudele mele acasi gi, cind l-au vizut pePirintele acolo, s-au cutremurat! Conventia intre familiamea;i ei a fost ci ei mi tin acolo ascuns, ca si-mi pregi-tesc fuga peste granigi, dar cu o conditie: si nu mi stienimeni! Si nu stie nimeni unde sunt ascuns. Or acum.


daci ;i un calugir oarecare a aflat unde sunr, mi-au spus:De mhine pleci!Nu i-am spus Pirintelui Arsenie faptulacesta, ci" ei m-au chemat deoparte, in timp ce era Pi.-rintele la ei, si m-au intrebat cine e si ce cauti aici. Setemeau ci e al doilea fugar care a venit cu mine si nuvoiau si mai tini. pe cineva. Le-am spus ci nu, nu e fugarca mine. Le-am spus de ce a venit, dar mi-au rispuns: Odata cu el, pleci;i tu!Pentru mine, a fost atit de greu! Nui-am spus Pi.rintelui situatia in care mi puneau, dar i-amspus ci la ministire nu mi" duc, pentru ci. eu nu cred inceea ce i s-a promis, ci mi poate acoperi si pe mine si pealgii care ar veni acolo. Ci aceasta este pricina penffu carenu mi duc la ministire, ci eu voi continua si rimAn fu-gar sau si plec, daci voi putea. Ne-am despirgit in clipeleacelea. Asta era, nu stiu, pfin 1949, cred, primivara. Numai t in minte bine...

Si nu ne-am mai revlzut, apoi, pAni dupi ce au tre-cut anii de inchisoare."

,,Arestarea a fosto adevirati binefacere pentru mine..."

De aici, Pirintele Nicolae Bordasiu continui. sirullung si greu al peregrinirilor, cu Securitatea mereu peurmele sale.

,,Datoriti. Pirintelui Arsenie - isi continui PirinteleNicolae istorisirea -, am plecat de la Timigoara si am statascuns in pi.rgile oridene, pini. c6.nd, tor cu voia BunuluiDumnezeu, am ajuns in inchisoare, insi. Fari a fi tri.dat siFari a mi prezenta singur, ci a fost un aranjament in asafel, incAt nimeni nu mi are pe constiinri si pe nimeni nu

Fost-a om trimis de Durnnezeu

am pe corytiinfi. Am fost arestat prin dezvaluir.ile.unuiprieten, cel mai bun prieten din fragedi copili.rie - eraconsS.tean cu mine si ajunsese medicul penitenciaruluidin Timi;oara - care, cu foarte bun5. intenrie, a incercatsi-mi faci buletin, si pot iegi in lume ;i a ajuns astfel si el,siracul, in mina celorlalgi. Dar eu nu-i reprosez nicioda-ti aceasta! DimpotrivLt. Zic ci a fost voia lui Dumnezeusi mAna lui Dumnezeu a lucrat in asa fel, incA.t eu nu-ireprosez niciodati nimic! I-am spus ;i lui - ne-am intelesdupi aceea, pentru ci. el era mustrat de congtiinti, ci euam fost capturat de Securitate si, impreuni cu mine, gialtii care au avut de suferit, dar i-am spus ci nu trebuiesi-l mustre congriinla deloc, fiindci a fost o minunatiinti.mplare, ca si ajung in aceasti srare. Eu ajunsesem,din punct de vedere nervos, la o asemenea epuizare, incitmi pindeau multe ispitiri rele."

L-am intrebat pe Pi.rintele Nicolae cum a rezisrar,vreme de gapte ani, presiunilor prigonitorilor gi statutuluide fugar.

',,Dragul meu, pentru mine a fost greu, ci. n-aveamlibertate. Pentru cei care mi-au deschis uga, a fost greu,pentru cd aveau constiinta ci. deschid uga pugciriei pen-tru ei. Dar nimeni niciodati nu m-a refuzat! Si aici searati. eroismul si puterea sufleteasci a rominilor, fiindcinu toti mi-au fost rude. Ce-ag mai sublinia inci este ero-ismul copiilor cu care am avut de lucru. Au fost copii,care erau in clasa I, a II-a primari gi care totqi au ttiutsi pi"streze secretul in asa fel, incAt, prin copii, nimeni,niciodati n-a aflat despre existenga mea. Mai degrabi auaflat unii de la oameni mari, care, din compasiune sauca si-mi giseasci inci un sprijin, vorbeau cu algii despre

8l

82 P,ir i nte le Ars e n ie B o ca

mine. Sau au fost intA"mpliri de alti. naturi: bunioari,stateam rnff-o Pfimavara catre soare sl ml-am scos mal-nile pe fereastri, ca si mi bucur de caldura soarelui, si unvecin, care era- in podul grajdului ;i care privea de acoloinspre casa unde eram eu, avilzut;i a fost socat de faptulci se invirt n{te mAini in faga soarelui, dar nu a mers si.spuni nimi.nui, ci l-a intrebat pe unchiul meu, la careeram gi.zduit, spunAndu-i ce avizut. Si, atunci, unchiulnu a avut incotro";i i-a dezvS.luit adevirul, spuni.ndu-i:De-acum, poli safaci ce urei cu noi... Dar omul a avut atitde puternici dragostea cre;tini, incit n-a ftcut riu, ci aciutat si ajute o persoani aflatd, in situatia aceasta, inc6.rmi-au devenit ei api.ritori in orice imprejurare, dupi ace-ea, cit am mai stat in locul acela.

Iar copiii..., ce si mai spun?!A fost, intre altii, intr-ofamilie unde am glzduit, un copil, elev de gcoali primari,din Moldova. CAnd a fost foametea acolo, au fost adusimai multi in pi4ile celelalte, si familia aceasta l-a luat si.pe acest copil, si-l creasci alituri de unul al lor. Eu nu:puteam si stau in casi cu ei f).ri. si gtie de mine. Ficeamlectii cu el si cu biiatul gazdei. Dar copilul acesta nicio-dati n-a povestit la nimeni! Dimpotrivi, veneau pentrumine cu tot felul de informatii din sat, din lume... Cegtiau ;i ei si-mi spuni.! Pentru mine a fost o bucurie ci iisimteam atAt de apropiagi ;i de calzi suflete;te. in timpulacesta, am avut si eu o preocupare, ci ii ajutam si. igi faci.lecfile. Ne petreceam timpul in forma aceasta impreuni!

Insi cei ;apte ani pe care i-am petrecut ca fugar au fostfoarte grei. Foarte grei!Ajungeam uneori atAt de neuroas-teniat, incA.t mi ispitea gAndul sinuciderii! Dar intotdeau-na a venit Dumnezeu cu un sprijin oarecare si, in final, cuarestarea cate a fost o adevi.rati binefacere pentru mine."

Fost-a orn trirnis de Duntnezeu 83

,,Nu pot si-I mulpmesc destul lui DumneT.rr!..."

Urmeazd. arestarea si procesul. care au loc la Timi-goara. in cadrul aceluia;i proces, este audiat gi PirinteleArsenie Boca, pentru vizita sa flcuti tini.rului NicolaeBorda;iu, vreme in urmi, la Timisoara. Pugini lume ;tieci prima arestare a Pirintelui Arsenie Boca se datoreazi;iacestui fapt. Una dintre cele mai grave acLLze din dosarulPi"rintelui Arsenie, la acea vreme, a fost tocmai aceastiprietenie cu fugarul Nicolae Borda;iu.

Despre aceasti perioadi, a inchisorii, Pirintele NicolaeBorda;iu vorbqte cu sfiali de cuget si foarte multi discre-de. ,,Nu pot si-I mulgumesc destul lui Dumnezeu, pentruci totdeauna mi-a dat posibilitatea si stau undeva undenu pot spune ci am avut linbte deplini - pentru ci. fricaa fost totdeauna impreunS. cu mine -, dar unde totqi odepa;eam, o puteam suporta! Si, cind am ajuns in vremeain care mi-a fost prea greu si mai suport, atunci a venitarestarea si am intrat in inchisoare. $i vremea aceasta de in-chisoare a fost precedati intAi de ancheta de la Securitate.

Cum oricine igi poate inchipui, cAnd te ia Securita-tea la ancheti, te ia de la vremea cAnd ai inceput, gi pAniunde ai ajuns in momentul in care ai fost prins. $i a;a,au ajuns si le intrebe ;i pe rudele mele de la TimigoaracAt am stat la ei, de ce m-au tinut si de ce m-au alungat.

$i as.tfel au ajuns si afle ci Pirintele Arsenie m-a vizitatc6.nd eram la Timisoara. Aga s-a inti.mplat cd,, in octom-brie 1955, Pirintele Arsenie a fost arestat de Securitateadin Timigoara ;i adus la ancheti., ca si.-l intrebe ce legi-turi a avut cu acelt dufman al poporului, care eram eu."


_ .Cum de era Pirintele Arsenie singurgi cum de a gtiut acel om si mi duci acolo?!"

De acest episod al condamnirii de laTimigoara se lea-gi o alti intAmplare minunati cu Pirintele Arsenie Boca.

,,De la Securitate, cind s-a incheiat ancheta - ne spu-ne Pirintele Nicolae -, am fost dus la Penitenciar. Pi.rin-tele Arsenie era ;i el arestat si astepta eliberarea, dupi ces-a incheiat anchett.

Ca in toate inchisorile, paza era destul de aspri.. Eu,fiindci nu eram condamnat, ci doar mi indreptam sprecondamnare, eram tinut singur intr-o cameri. Si in fieca-re inchisoare existi asa-zisul prograrn, in cadrul ciruia totideginuEii ies afari. din cameri - nu tofi odati, desigur, cifiecare pe rind -, isi duc vasul cu resturile netrebuitoaresi isi aduc vas cu api. Acestea se produc la anumite ore.

$i, intr-una din zile, gardianul vine ;i-mi deschide re-pede qa si zice: Ia-yi tineta gi te^du la spdktorlEu eramsurprins, ci nu era in program. In plus, fusesem deja cutineta gi-am de;ertat-o, am spilat-o si m-am intors. Darel iar mi-a zis: Ia-yi tineta repede ;i te du la spdlatorlin spl-litor, care era la qapitul unui coridor, in timpul cind eraprogramul obisnuit, ferestrele erau inchise cu jaluzele, casi nu poti vedea nimic. Am luat repede, uimit, rineta,m-am dus la spalitor, unde, de data aceasta, ferestreleerau larg deschise! Eu, care imi spilasem rineta, ce si fac?!M-am uitat pe geam afari... $i p. cine am vLzut in cur-tea de plimbare?! Pe Pirintele Arsenie! Vl putegi inchipuice-a fost pentru mine?! Mi-am explicat atunci de ce atrebuit si vin repede ;i, dupi ce mi-am satisfrcut aceasribucurie, mi-am luat tineta gi eram in continuare uimit...

Fost-a om trimis de Durnnezeu

Nici gardianul nu mi-a zis o vorbi, nimic, ca;i ctim-n-argti nimic! Mi-am fhcut treaba;i m-am dus inapoi."

L-am intrebat pe Pi.rintele Nicblae cum de PirinteleArsenie era singur, acolo. Rispunsul Sfingiei Sale a venitfiresc de prompt: ,;Asta este ;i marea mea intrebare! Cumde era Pirintele singur ;i cum de a ;tiut acel om si miduci acolo?!"

$i, in continuarea acestei idei, Pirintele Nicolae maipuncteaz| cAteva aspecte: ,,Stind acolo, eu aflasem deIa colegul meu de celuli., un detinut care i;i avea rolullui acolo, cd., dacd. vrei si-i faci bine unui pugciria;, si-lpropui ca martor la proces, ca sil scogi din inchisoare,si mai schimbe mediul, si se mai deplaseze de aici, deacolo. $i atunci am numit si eu o seami de colegi desprecare gtiam ci sunt inch\i si i-am invocat acolo, spunindci am avut o problemi cu ei, cumva, ca si-i fac pe an-chetatori si-i aduci, si. verifice. $i unul din acqtia - deunde a gtiut el celula in care sunt eu inchis nu gtiu! -,

intr-o zi a venit ;i a deschis ferestruica din ugi, care senume;te vizet6.,;i mi-a vorbit, mi-a spus ci Pirintele Ar-senie e acolo, ci a venit la ancheti.. $i am rimas surprins:de unde ;tia el unde si mi giseasci? Este o taini pe caren-am dezlegat-o niciodati! Pireri... sunt. Diferite. Darnumai Dumnezeu gtie care este reditatea, ;i aceasta aratlci., pini. gi acolo, in mediul acela, exista o formi de ma-nifestare a credingei ;i a sentimentelor tale romAnesti saude compasiune. inci.t eu, mult m-am bucurat vizindu-lpe Pirintele Arsenie. $tiam ci e inchis, nici nu puteamexclude si nu fie anchetat, dupi ce a venit la mine, laTimisoara! N-avea cum si nu fie inchis in penitenciar -

asta nu mi g6.ndeam -, insi, dupi cite gtiu, n-a stat prea

85


mult. $i nici n-a avut ce si spuni. Daci ar fi fost si fiecondamnat, ar fi fost poate pentru omisiune de denunt.Dar a vrut Dumnezeu si se schimbe pufln atmosfera sin-a fost Pi"rintele condamnat ;i pentru asta".

,,Aiudul a fost cu adevirato universitate spirituali!"

L-am rugat pe "Pr. Nicolae si ne istoriseasci pugindespre vreme petrecuti. in inchisoare...

,,Dupi arestare, cred ci am petrecut vreo trei anipAni si ajung la Aiud. Tiei din totalul de noui,. Am fost,intAi, pentru proces, la Oradea. De la Oradea, la Jilava;de la Jilava, la Constanfa; de la Constanga, din nou la

Jilava, iar la Oradea;i, la sfArgit, am ajuns ;i laAiud.Se spunea despre inchisori ci sunt uniuersitdpi. Aiu-

dul a fost cu adevirat o universitate spirituali! E adeviratci.-s foarte greu de dus anii de inchisoare, daci nu ai cre-din;i. Unii au derapat. Dar este iarisi adevirat cd. eu nuam trecut prin epoca grea de depersonalizare, cum a fostPitegtiul sau Gherla sau Aiudul, mai tirziu. Cind eu amajuns, deja trecuse epoca reeducirilor si, pentru aceasta,nu pot eu si-I mulgumesc Bunului Dumnezeu niciodatiindeajuns, pentru ci" atunci, prin preotul acela de la fa-cultate, prin secretar, m-a avertizat si am putut fugi.

La Aiud..., iari;i pot si. spun ci. Dumnezeu S-a mi-lostivit de mine! N-am avut parre de tovarfui de celuli.imposibili sau riu-voirori sau mai stiu eu cum. Dimpo-trivi! Pentru mine, a fost o binefacere! N-am prea srarmult cu intelectuali. Am stat majoritatea timpului cuoameni cu studii medii sau mai pufin, incit de multeori ajungeam si fiu cel mai gcolit dintre.cei cu care erarn.

Fost-a om trirrtis de Durnnezeu

Si, pentru a umple timpul, ag putea spune ci, in'timpulinchisorii, am fost un mare romancier, un mare poves-titor... Umpleam timpul oamenilor, ca si. nu se plicti-seasci, incercind si-i captivez in ascultare. $i-am invigat

;i religie, si francezi, gi istorie si tot ce se putea. La unmoment dat, am ajuns in inchisoare, acolo, la Aiud, cuun tinir, la vremea cind a fost arestat, ci de-acum anii autrecut, cu un om in floarea virstei, un cioban de la OcnaSibiului pe care, in timpul cAt a stat impreuni. cu mine,l-am ajutat in asa fel, incit gi eu am invigat de la el, dar elmai mult de la mine!A invi.gat limba francezi-, matema-tici, romini, incit a putut si vorbeasci limba francezl.

dupi ce a ie;it de acolo. $i a ajuns primar in ora;ul luiintr-o bucati de vreme. $i a infri;it ora;ul siu cu un oragdin Franga 9i c6.nd a venit in viziti primarul oragului dinFranga, el i-a Einut discurs in limba francezl. Da! Aces-tea sunt minunile (Jniuersitdpii Penitenciare care a fost laAiud! $i mai sunt multe alte intimpliri frumoase..."

Pirintele Nicolae se lasi destul de greu descusutdesprcperioada petrecuti in inchisoare. Cunosci.ndu-l fagi citrefagi, igi dai seama firesc de eleganga cu care simte s5. treacd"peste aceste aspecte. Ceea ce inundi, din fiecare cuv6.nt,din fiecare gest, tresirire a Pirintelui Nicolae, e seninita-tea gi profunzimea acelor oameni ai lui Dumnezeu care,

de fiecare datl., facdin suferingi binecuvintare, din fieca-

re intAlnire cu ei inci gi inci o minune a lui Dumnezeupistriti pentru noi pentru vremuri de restri;te.

Revederea cu Pirintele Arsenie

A venit si ziua eliberirii. Nicolae Borda;iu lucreazi'

ca muncitor, apoi ca tehnician la Institutul Ioan Canta-

87


cuzino, unde a ftcut parte din colectivul care a preparatp.tttni intA.ia oari in Rominia gama globulini din sAngeretro-placentar.

,,Venind in lumea liberi a Bucuresriului, BunulDumnezeu nu m-a piri.sit si mi-a dat din nou ajutor, isicontinui povestirea Pirintele Nicolae. Dupi cum vi spu-neam, am intrat si. muncesc la Institutul Cantacuzino,fiindci aveam studii de farmacie. Dar, penrru ci aveamtiniclteaua, cum se itce, de coadi - faptul ci am fost degi-nut politic - a frcut si fiu incadrar la.munca de jos, dupice in douS.locuri pAni. atunci fusesem rcfuzat. Ajungindsi am, de acum, si un loc de munc5., aveam si o locuin-gi, am inceput si-mi caut si eu prierenii, pe cei pe careii gtiam. $i am intilnit familia Mitropolitului Antonie.Am aflat unde sti dinsul si am ajuns si-l intAlnesc dupio vreme, ciutA.nd si-i fac si surpriza prezentei. N-am fh-cut vestiti inainte venirea mea - le-am spus si pirintilorlui, care mi. cunosteau si care cunosreau toate relatiilenoastre, si nu ii spuni nimic - si ne-am intAlnit! Sigurci ne-am bucurat mult... El era arunci lucritor la fabricade mase plastice gi i-am spus ;i eu cum am ajuns si undeam ajuns. Si el zicea: Ne ajutd Dumnezeu... incet, incet!Mi. rog... De la el am aflat cd, si Pi.rintele Arsenie esre inBucure;ti, dar nu mi-a putut spune unde. Mi-a promisinsi ci ii va spune despre prezenra mea. Dar rot atuncimi-a spus ci, daci vreau si-l vid, si merg la Biserica Bo-teanu, unde se duce cu regularitate. L-am urmirit atunci,ca si-l vid. $i, intr-adevir, l-am vi.zut intr-o duminici!Era si Maica Zamfira,Julieta Constantinescu... in primaduminici, eram destul de emotionat si nu m-am prezen-tat. Dar, dupi. aceea, mi. rog, era oricum o datorie a mea

Fost-a orrt trirnis de Dumnezeu 89

si fiu eu cel care mi prezint, si stie ei intAi ci am-venit.Ne-am bucurat mult ci. ne-am revizut! Nu s-a supirat pemine fiindci. a ajuns in inchisoare la-Timigoara. A intelesci. acesta e mersul anchetei... Si m-a sprijinit mult moralin timpul acesta, fiindci Pirintele era o personditate pu-ternici.. Spun 9i eu ca fratele Bucescu de altidati: inaintede a gindi, ;tia ce ai de spus.

Am fost impreuni. multi vreme, p6.ni cind drumu-rile viegii ii fac pe unii oameni si se duci intr-o parte, iarpe algii, intr-alta. Pirintele a avut o locuinti unde era maigreu de accesat, fiindci era urmirit. Si, cum autorititilecomuniste ciutau intotdeauna si faci o alti organizaresi cum ttiam ci unii au fost condamnagi din nou pen-tru reorganizare, pentru uneltire contra ordinii sociale,ne vedeam mai rar. Si, apoi, a ajuns la Prislop, unde auajuns o seami de miicute care au fost colege de facultatecu mine. $i stare;i era Miicuga Drighi;i Ana, care mi-afost colegi de facultate. Eu le-am sprijinit mult. Si peMaica Mihaela Ghisoiu, si pe Hurducaciu... Nu le maisdu acum numele toate... Am sprijinit cAnd a fost pro-blema cu recuperarea ciminului de bitrA.ni al Ministiriide la Prislop, unele cunogtinte mi-au adus memoriul 9ieu l-am fbcut si. ajungi unde trebuie... $i in multe altelucriri din acestea.

Pirintele, intr-o vreme, a lucrat la Institutul Biblic,la Ateliere, si lucra la emaili.ri de icoane ;i de lucruri dinacestea si, cAnd avea nevoie de cite o substangi mai deo-sebiti, ca si. mai incerce cite ceva, eu eram la InstitutulCantacuzino, unde aveam chimicale ;i legituri cu fur-nizori de chimicale gi l-am ajutat si poati gisi citeodaticeva reactivi sau mai stiu eu de ce avea nevoie, pini. cAnd


s-a rRutat de tot. Am fost si eu la Prislop, cred, o daticit a triit, cAt a fost comunitatea acolo. $i, apoi, am im-bi.trAnit, am obosit... Am fost doar dupi ce a murit si-ivdd morm6.ntul, si mi rog si. mi sprijine pe mai departe,fiindci m-a ajutat mult in viagi."

,,R5.bdare. $i Dumnezea igi va ajuta! "

L-am rugat pe Pirintele Nicolae si ne mai punctezecAte ceva din acea perioadi in care se afla in imediatavecinitate a Pirintelui Arsenie Boca. ,,inainte de toate,cind lucra la Institutul Biblic ;i cAnd eu eram simplumuncitor si nu prea vedeam drumul viegii - continuiPirintele Nicolae -, m-am dus iar la Pirintele Arsenie.Eu eram oarecum dezorientat. in Institutul acela nu-migiseam locul, desi am fost sprijinit foarte mult. Am fostinclus in echipe de cercetare gtiingifici., incit, la un mo-ment dat, am fost intr-un colectiv foarte restrA.ns, care a"sintetizat gama globulini. romAneasci ;i sAnge retro-pla-centar. futa a fost o lucrare extraordinari atunci! Dar inmine tot doringa de a sluji in Biserici stipinea. $i, ci.nd iispuneam Pirintelui, imi zicea: Rdbdare. $i Dumnezeu ipiua ajuta!Si, intr-adevLr, a venit momentul in care si potintra la teologie, la seminar. Si, cind am fost hirotonitpreot, m-am dus pentru binecuvintare la Pirintele Ar-senie. imbritigarea plini de cilduri si bucuria de a aveaposibilitatea de a fi slujitor am simtit ci o impi.rtfue;tecu mine si Pirintele. Cu blagoslovenia Pirintelui Arsenie,am mers foarte bucuros si cu incredere in slujirea preo-

Eeasci. Acesta a fost unul din momentele frumoase aleintilnirilor noasrre.

Fost-a on't. trimis de Durnnezeu 91

Ce si mai spun?... Cind lucra la altarul de laBrsericaElefterie, gin minte ci il vedeam atit de preocupat si atAtde dornic si o arate lumii pe Maica Domnului nu aga,prin ti.ria culorilor, prin ceea ce in mod obisnuit oameniivi.d, ci prin striveziul picturii, s-o vadi oamenii pe MaicaDomnului in toati frumusegea si duiogia ei de mami aintregii lumi! $i era atunci nu taciturn, dar era preocupat

;i-l vedeai cum priveste parci. dincolo de zare, ca si vadiceva ce noi nu putem vedea... Cind lucra la aceasti pictu-ri., era foarte mult preocupat de aceasta. $i, daci veneamcu vreo intrebare, cind ne intilneam cu o ocazie oafecare,cu delicatege nezicea si revenim cu o alti. ocazie. $i il res-pectam si il stimam ;i apreciam tot dorul acesta de a fi celcare diruiegte fieci.ruia ceva din sufletul lui."

De ani buni, Pirintele Nicolae Bordasiu slujqte laBiserica Sfintul Siluestru dinBucure;ti, fiind numit parohaici, dupi mutarea la cele vesnice a Pi.rintelui Constan-tin Galeriu, in august 2003. Mereu inconjurat de tineri,indrumS.tor duhovnicesc al unei comunitigi de excepEie,Pirintele Nicolae covir;qte cu discregia, sinceritatea givigoarea sa pirinteasci. De aceea, intilnirea cu el este maimult decit o bucurie. E o binecuvintare. $i inci un modal lui Dumnezeu de a ne mirturisi ci ne iubegte, cu vre-me si ftri vreme. Si, mai ales, prin oamenii pe care inciii mai lasi intre noi, pentru a vedea staueziul Cerului...

Pr. Serafim BidiliMinistire a Ca;iel, Cluj

,,P5.rinte Arsenie,roagi.-te lui Dumnezeu pentru noi..."

La Pi.rintele Serafim Bidili, la Cigiel, nu poti ajungedecAt cu ingenunchere de gind gi bucurie. Silfuluiti ininima unei poienite sihastre din tinurul Clujului, Mi-nistirea Cigiel despici Cerul cu suplegea unor neinceraterugi, ce se inalti de aici de ani si ani, rupti cu totul deiuresul lumii.

Pirintele Serafim vine dinspre Alba, ca descendentipimAnteasci. S-a niscur in satul Deal, comuna Cdlnic,in 1948. Vreme de 20 de ani e inviti.tor la RAmet, pen-tru ca apoi si se duci la mini.stire ;i si se inscrie, la in-demnul Pirintelui Arsenie Boca, la facultatea de teologie.Este calugirit apoi la Ministirea Izbuc, dupi. care primiitrei ani ii sluje;te lui Dumnezeula li,caqurile sfinte din

Fost-a orn trimis de Duntnezeu 93

preajma Oradiei, pentru ca mai apoi si se sratorniceascila Ministirea Cisiel, unde e si in prezent.

Cind am ajuns la Cagiel, ziua srpogora deja inspreseari. Pirintele Serafim era - asa cum il gise;ti mai me-reu - la spovedit. Vecernia era pe sfrrsite, iar maicile seretrigeau in continui rugiciune. La o vreme, intreagaobgte a mi.nistirii se orinduia intr-o minunati procesiu-ne in jurul ministirii, av6.nd in frunte prapori ;i pe brageo icoani purtand chipul Pirintelui Arsenie Boca.

Ne-am retras in chilia Pirintelui Serafim si l-am ru-gat si ne spuni. cite ceva despre Pirintele Arsenie Boca.

Pirintele Arsenie Boca gi durerile oamenilor

Cu glasul plin de emotie si cutremur, Pirintele Sera-fim i;i incepe istorisirea, cum altfel, decit cu fireasca ru-giciune: ,,P5.rinte Arsenie, roagi.-te lui Dumnezeu penrrunoi, c5. ai Duh Sfbnt. Pentru rugi.ciunile Ni.scitoarei deDumnezeu si ale tuturor Sfingilor, Amin.

M-a invrednicit Bunul Dumnezeu si il cunosc pePirintelui Arsenie si si. merg de multe ori la Sfintia Sa,cind picta la Driginescu. Cu ocazia acelor vizite, amavut si niste discu;ii cu Pi.rintele; ;i personal, si am auzit

;i ce discuta in Biserici, cu oamenii".De ani de zile, in scaunul spovedaniei, in inima Pi-

rintelui.Serafim s-au frAnt multime de dureri si suferinte.De aceea, ;i de aceasti dati, ar vteasi ne vorbeasci, pen-tru inceput, despre cauzele suferingelor oamenilor, asacum le-a auzit el de la Pi.rintele Arsenie:

,,Eu mi gAndesc ci ar fi bine acum si scot in evidengiun cuvint al P5.rintelui Arsenie despre durerile oamenilor.


Aceste dureri ale oamenilor, Pirintele Arsenie le-ot l lclasat in patru: betegugul trupului, vrajba in casi, paguba

in curte si in agoniseali ;i copiii indriciti, neascultitori,necredinciosi si desfrinagi. Pirintele cauti si arate prici-nile acestor patru dureri ale oamenilor.

La betegugul trupului, arati. Pirintele trei pricinipentru care se imbolnive;te trupul:

1. De otrivuri in lipsa postului; carnea este o otravisi se mistuie tot cu djutorul unei otrivi, fierea.

2. Din na;tere, pentru ci fie mama, fie tata nu a fostueaz cind s-a zimislit copilul.

3. Din desfrAnare, pentru ci trec misura cuveniti ;iincep si-i doari spatele, spinarea, ;alele, slibesc nervii,devin iugi gi neri.bditori. Si aceasta, pentru ci nu si-auinfrinat poftele (puterile).

A doua durere este vraiba in casi, care vine din pi-catele flcute. Si-aici, la vrajba din casi, arati PirinteleArsenie opt feluri de picate:

1. Daci cisitoria s-a inceput cu stengul, adici. cudesfrAnarea.

2. Daci, sotii tri.iesc in cisitorie nelegitimi. sau fhricununie bisericeasci..

3. Din curvii"nemirturisite, flcute inainte sau dupicisi.torie. Astfel, au intrat intr-o casi noui cu o pecetedriceasc5. pe trupul si sufletul lor si, pentru ci. nu s-aumirturisit, acel picat are si le spargi. casa, tocmai pen-tru ci nu au omorit pe diavolul care este cel care f!,ceaacest lucru.

4. Licomia de avere a unui pirinte care qi-a mi.ritatfata sau si-a cd.si.torit feciorul, numai ca si obginS. avere.O asemenea cisitorie nu tine, pentru ci s-a fhcut cu olucrare a diavolului.

Fost-a om trirnis de Duntnezeu 95

5. Nepotrivirea de virsti. O diferengi mare de vdrstieste un picat inaintea lui Dumnezeu, pentru ci este ne-potrivire; spre exemplu, ce poate face o fati tiniri. in fagaunui om in toati firea?

6. Din negrija de suflet a celor din casi, din negrijade spovedanie, de Sfrnta impirtiganie gi de rAnduieli-le Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu. Fiindci,daci nu le pizesc pe acestea, le pi.zesc pe ale diavolului, ;iastfel nu pot si aibi.linigte.

7. Citnd nu se line post. Cei ce se umplu de miniesunt cei plini de fiere, care se inmulteste in corpul omu-lui atunci ci.nd manA.nci multi. carne si nu postqte; plinide mAnie, sar in cap celuilalt.

8. DesfrAnarea sofilor, adici nu respectd. zilele: Mier-curea, Vinerea, Duminica, si.rbitorile de peste an si pos-turile intregi. Daci nu gin de r6.nduiali, bate DumnezeunerAnduiala. ca si se faci. rAnduiali.

A treia durere a oamenilor este paguba in curte, pa-guba in agonisedi - iati, pricinile penrru care Dumne-zeu aduce pedeapsa asupra avutului nostru:

1. Unii din oameni i;i dricuie lucrurile pe care le au,

;i atunci si nu se mire daci li se implinegte cuvintul spus,cici di Dumnezeu dupi cuvintul lor.

L. LVCTeAZA rJumlnlca. L)ACA L)UmneZeU nU a lucrat

Duminica, nici gie nu igi este ingiduir s5.lucrezi, si daci2.Lucreazd, Duminica. Daci Dumnezeu lucrat

vei lucra, vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat Duminica,ci si cgea ce ai lucrat in cursul siptimAnii. Si nu ascultagide sfatul niminui cAnd este vorba de cinstirea Duminicii.Fiecare i;i are socoteala lui, tu ai un suflet. Qaqi _y? vgpivr9me1;_1_gpri api cu blfet (periolda lui sa-t4r"r).

3. Cel ce se uiti. la agoniseala sa ca la ochii din cap

;i-a lipit inima de lucruri pieritoare. Dar Dumnezeu a dat


inima nu ca si ti-o impotmolesti cu gunoiul lumii, ci ca si- !

gi-o indrepgi spre Thtal Cel din Ceruri. Pe El si-L iubim,de El si ne lipim inima, cici neaseminati este plata pe carene-o di Dumnezeu, fagi de cea dati, de lume. De aceea,nu-gi lipi inima nici de propriii tii copii, cici de vei pitimidurere in cele iubite peste misuri, cine ta va mingAia?

4. Ai cumpirat din mini rea, din mAni pitimasi,din mini care a furat sau de la unul care a curvit. Deaceea, inainte de a o a'mesteca cu ale tale, di-i puEini api.sfintiti., cici picatele trec ;i asupra pimintului pe carecalci ;i asupra vitelor.

Cind a fost izgonitAdam din Rai, Dumnezeu a bles-temat pimintul: ,,Pentru ci ai ascultat de glasul feme-ii tale si ai mincat din pomul din care ti-am poruncitnumai din acela sa nu maninci gi ai mAncat dintr-insul,blestemat si. fie pimintul intru lucrurile tale. intru neca-zuri vei mi.nca dintr-insul in toate zilele vietii tale. Spini

;i pllimidi iti va rodi gie ;i te vei hrini cu iarba pimin-tului. in sudoarea fegei tale i;i vei m6.nca piinea ta, pinic6.nd te vei intoarce in pimintul din care e$ti luat; cipimAnt e;ti gi in pimdnr te vei inroarce" (Facere 3, 17-19). Iar femeii i-azis,,Voi inmulti mereu necazurile talesi suspinul tiu; in dureri vei na;te copiii ;i birbatul tiuva fi intoarcerea ta si el te va stipini" (Facere 3, 16). Ogreseali a noastri. atdrni asupra intregii averi.

5. Cineva se tine de vriji asupra ta, iar ru nu ai ocro-tirea lui Dumnezeu asupra ta. Cine lucreazi. cu diavolulare puteri asupra ta, pentru ci nu ai ocrotirea lui Dum-nezeu. Ca si nu mai poate lucra duhurile rele, curigq-te-gi trupul tiu prin posr, fI sfe;tanie, pune-ti o Sfb.ntaCruce in curte gi roagi-te lui Dumnezeu si te ocroreasci..

Fost-a om trirnis de Dunnezeu g7

6. in curtea in care srai sau pe pimintul pe crre-llucrezi agasi jyriminle, blesteme sau^nedreptate. Si luagiseama, si. nu tiia;i o brazdi din pimintql _qgfg gu_ este {vostru, c5.ci aduce m9-1fq. Se poate insi si fie asupra cur-di tale si alte picate: poate ai cumpirat aceasti curte cubani munciti intr-o vreme cind triiai in desfri.nare. Deace;ti bani, de;i i-ai muncit, nu te vei folosi, cici asupralor apasi picatele de cind i-ai muncit si Dumnezeu lasisa.te mugte gerpii pe care ii ascunzi pini te vei mirturisi.

7. Apasi blestemele piringilor sau ale altuia asupracasei tde si asupra ta sau, ce este ;i mai des, copiii lepi-d.agi ;i ingropati ici-colo. Lepi.darea copiilor este un picatstrigitor la cer.

8. Avem picate din tinerete sau mai pe urmi si nule-am ispfuit, ci nu-i destul si.le spui sub patrafir, trebuiesi le gi ispa;egti, de buni voie; ci de nu, vine bitaia luiDumnezeu asupra ta;i peste tot lucrul miinilor tale.

$i ultima durere a oamenilor, copiii indricifi, neas-cultitori, necredinciogi gi desfrAnali. Aici sunt numaitrei mcitive:

1. Piringii nu au p5.zit postul ;i nu s-au purur infrinade la poftele trupesti, gi aga au cilcat zilele gi timpurileneingiduite: Miercurea, Vinerea, Duminica, sirbitorilede peste an si posturile intregi. Togi copiii care rezultisunt neascultitori si indiri.trricj, pentru ci nici piringiilor nu au ascultat de poruncile lui Dumnezeu de a pLzizilele sfinte.

2. Mamele nu s-au pinitpinala curitie deplini;i agase nasc copii plini de bube si pot muri. $i daci in vremeaaceea tata a mai fost gi beat, se naste un copil care va fislibinog fie cu mintea, fie cu trupul, fie cu amindoui.


3.i.r-r v.r9r1re"-4 sarcinii nu te-ai pizit de bi.rbat; de aici

mul;i copii se nasc mor-ti sau mor de tineri sau, daci

tri.iesc, alunqci. in curvie, Pentru ci s-a intipirit pecetea

curveasci pe ei inci din pintecele mamei lor.

Se gisesc acestea in Sfrnta Scripturi, cici toate prin

cite trece mama in vremea celor 9 luni de sarcini" fie

bune, fie rele, se intipiresc in copil. CAnd va cregte mare'

toate ii vor ri.siri in'cale.Roadele curviei piringilor se vi.d ca in oglindi in

. . r I f I t -comportarea copiilor lor: fetele cu fusta scurte sau, mai

grav, cu buricul gol; biiegii ;i chiar birbagii cu belciuge

in urechi.Deci, dupi cum vedem, peste mina intinsi. a milei

lui Dumnezeu se poate da pAni gi cu copita; insi. impo-

triva urgiei mAniei Lui nu se mai poate face nimic.

Ce minunat arat| Pirintele durerile de care se plAng

oamenii ;i pricinile lor! Omul ajunge si le cunoasci, se

smeregte, se mirturiseste, se ciie;te, face canon gi se ridi-

ci. si pedeapsa!"

",,Schimbi-1i viaga!"

L-am intrebat pe Pirintele Serafim daci, din experi-

enta sa de duhovnic, regisegte aceste cauze in lumea in

care triim.

,,Da, dragul meu! Necazurile ii aduc pe oameni la

Dumnezeu. lga se si zice: necazurile rn-au adus la Tine.

$i, prin aceste necazuri, Domnul vrea ca omul si. i;i viniin sine, cum gi-o venit in sine fiul risipitor prin necazu-rile pe care le-a intAmpinat. $i, atunci c6.nd are necazuri,omul vine la Biseric5., se smeregte, igi cunoagte picatele gi

Fost-a orn trimis de Durnnezeu

le mirturisegte, imediat. Daci spovedania e sinceri., qom-

pleti, cu pirere de riu si, mai ales, daci preotul ii apliciun canon, adici o oprire de la impirti.sanie o perioadi,si in perioada asta el di dovadi ci. gine de canon - adicimerge la biserici, posteste, are un program de rugiciune,citeste cirgile lui Dumnezeu, inlocuind mass-media, careeste impotriva Bisericii noastre ortodoxe, citegte SfrntaScripturS", face milostenie -, atunci Dumnezeu vede ne-vointa lui... Daci omul face un pas, Dumnezeu face omie. $i foarte multe cazuri s-au rezolvat printr-o schim-6are totali. nu numai in viaga sufleteasci a omului, ci gi infamilia lui, in roate. $i, tocmai de aceea, Pirintele Arsenieinsisti mult asupra picatelor. De aceea le-a aritat Pilin-tele picatele oamenilor!

De exemplu, si vi zic un caz concret. A venit o feme-ie, biata de ea, si zice:

- Pirinte, eu am alergat la doctori si-ntr-un oras, si-ncelilalt, pentru sinitatea mea. $i nu am reqit! Ylzindtreaba asta, am inceput si merg si la biserici.. imi spu-neau unii: Mdi, mai incearcd;i cu Dumnezeu, ;i cu sluji-torii Bisericii, ca uezi cd cu doctorii pi-ai risipit toyi banii;in-ai niciun rezuhat!

Si mergea femeia la biserici, spunea cAteva picate,preorul ii frcea o cruce pe cap - cum se practici in unelelocuri, ca si nu pierdem timp mult - gi didea dezlegarela impilti.ganie gi nici atunci n-avea rezultate. Mergea laalt preot. Se spovedea, ii mai didea si faci ;i acela nis-te rugiciuni, si posteasci. Nici atunci nu avea rezultat!Mergea la altul... $i aga, rAnd pe rAnd, a ajuns ;i aici,Dumnezeu si fie liudat!

I-am spus:

99


- Draga mea cregtini, trebuie si spui picatele toa-te. PS.catul mirturisit este un sarpe care iese din tine. $i,dupi ce faci mi.rturisirea completi, sinceri gi cu pirerede riu, ar trebui si primegti un canon.

- Pi.rinte, fac! Ci de togi am ascultat...

$i ea gi-o spus picatele. Am ajutat-o si eu, ci. a;a e bine.Spuneam: Uite, pdcatul 'dsta l-aificut? Pe asta l-aificut?

Si i-am spus:- Si nu te rqinezi! Eu te ajut, ca si fie sterse toate.

$i femeia a fost sinceri si a mirturisit complet toatepicatele. Si i-am spus:

- Pentru ci nu esti pe moarte, ar trebui matale siprimegti un canon. Si canonul e pentru un an de zile.

lqa obignuiesc: cA.nd o gi.tat omul de spovedit,m-asez la masi si scriu canonul.

l. Pirisirea pi.catelor - asazicea si Pi.rintele: Schim-ba-fi uiala! Deci pi.risirea picatelor...

2. Participarea la Sfb.nta Liturghie duminicile ;i insirbitori; ci era pensionari gi putea si i;i permiti. Era si-ni.toasi cu trupul, nu avea boli care si opreasci de la post.

3. Mincare de post; lunea, miercurea, vinerea, celepatru posturi pe an.

Si-ntreb:- Po;i?- Da, Pirinte! N-am eu problemi cu hrana. Stoma-

cul mi-e bun...4. Si citegti cirgi sfinte. Un pic din Sfrnta Scripturi

- cAte un capitol din Noul Testament -, apoi viata Sfb.n-tului din fiecare zi, cl-l cinstesti astfel gi gisqti inviEituria;a de minunate acolo ;i te folosesti mult!Afli multe deacolo, ci SfinEii PirinEi sunt duhovnicii. si povituitorii

Fost-a om trirnis de Durnnezeu 101

care nu ne amagesc, nu ne insali. Ne mustra do"r, ,pr.indreptare, ;i ne mingiie gi ne imbiqli.teazi..

5. Si ai un program de rugiciune. Din Psaltire sicite;ti, ci egti pensionari., apoi rugiciunile din fiecare zi,Paraclisul, mai zici Tatdl nostru.

Pirintele Arsenie recomanda si zici de zece ori Thtalnlstot, ca si pogi face fagi la ispite, ;i si Faci 100 de meta-nii, pentru sinitatea sufleteasci si trupeasci.. Iar cine nupoate face 100, Pravila Bisericii Ortodoxe arati ci si seciteasci. Psalmul 54.

Si un picug de milostenie, ci nu e nimeni chiar atitde lipsit, incit si nu poati intinde mina cit de cit. Cispunea Pirintele Arsenie: Oamenii din Lisa-s pdcato;i, darau pdrte bund, cdfac milostenie. $i asta-i ajutd...

$i femeia o plecat cu punctele scrise;i am zis:- Si incerci, dupi puterea matale, si le respecgi. $i

mai vii, din cAnd in cAnd, la spovedanie si, peste un an,daci gii de canon, dupi puterile matale, primesti ;i im-pi.rtisania, ci matale nu ai primit canon pentru picatepA.ni acum gi nu a fost de efect spovedania pe care aiflcut-o gi impirtigania pe care ai luat-o. Oarecum puteaisi faci si matale ceva, dar n-ai fbcut, aga ci trebuie o alifiepentru rani. $i asta este canonul! Oprire, un an, gi si tetii de canon.

Si,.intr-adevir, o trecut timpul, s-o mai spovedit,dupi un an s-a impirtigit gi - Dumnezeu si fie slivit giliudat! - gi-a primit si sinitatea trupeasci ;i a ;i sporit intriirea Ortodoxiei, in practicarea invititurilor Bisericiinoastre Ortodoxe!

A fost gi un rispuns minunat, pentru ci era pensio-nari gi voia si-si vlndi apartamentul. $i l-o vlndut, de

102 Ptirintele Arsenie Boca

-. s-o miret toli cu ce pre! mare l-o dar si o cumpi.rat o casesi o rimas ;i cu bani. $i, dupi mult timp, o murir, zicind:Doamne lisuse Hristos, miluie;te-rnd pe mine, pacatoasa!

Iati ce inseamni si aplici un canon!Pirintele Arsenie nu didea impi.rtfuania la prima

spovedanie la nimeni. Voia si vadi daci acela are un pi-cu! de spor, de inaintare in viaga duhovniceasci. Si, deci,de aceea, unii oameni, in ziua de astizi, se spovedesc gi nuau rezultate; pentru ci nu e spovedania completi;i pen-tru ci nici n-o fbcut cit de cit ceva. inteleg si dai impir-tfuania la omul care e pe moarte, si nu plece din lumeaasta neimpirtd;it. Si pe urmi. faci Liturghii, parastase,milostenii... Dar daci e si.nitos. trebuie si faci ceva!"

Datoriti Pirintelui Arsenie s-a inscris la teologie

Despre prima intA.lnire cu PirinteleArsenie Boca, Pi.-rintele Serafim vorbeste cu extrem de multi griji gi bucu-rie. Oamenii din satul si.u mergeau mereu gi-l ajutau pePirintele Arsenie, pe cAnd era la MinS.stirile Simbita giPrislop. Auzind vorbindu-se mereu de bine de Pirintele,a vrut ;i el si il cunoasci. Pentru ci, isi aminteste Pirin-tele Serafim si c5.: ,,LJn frate de-al mamei mele, cA.nd s-odus la Pirintele, i-o zis acesta si nu mai bea vin. $i, cAndo ajuns acasi gi o pus paharul la guri, aga i-o mirosit, cipur gi simplu nu i-o mai trebuit. Era cinstit si respectat caun Sfh.nt Pirintele de oamenii din satul nostru!"

Si fi avut undeva spre 30 de ani Pirintele Serafimcind a plecat spre Pirintele Arsenie...

,,Pot si. zic cl. din cigi oameni ai lui Dumnezeu amcunoscut, unul mai plin de Duh Sfrnt nu am inti.lnit.Prima dati. l-am intilnit pe Pirintele Arsenie la Drigi-


nescu;i m-a impresionat, ci atunci cind mi-o venil-mierindul, mi-o spus in fagi pi.catele. Eu nici n-am realizat!Era ceva trecut pentru mine... Ce mi-a zis Pi.rintele eratrecut de mult. $i, dupi aceea, mi-a zis si fac teologia. $ipe mine m-o blocat ceva; nu m-am supi.rat de pi.catelepe care mi le-a zis, pentru c5. Sfingia Sa a fost un om caremi-a aritat ceea ce eu uitasem despre cine sunt eu, desprece hram port. Dar d doilea lucru pe care mi l-a spus, sicare m-a dat peste ca;p, a fost sfatul ca eu si fac teologia.Nu-mi trecuse prin cap treaba asta!

imi amintesc ci fa;a ii stralucea de nu te puteai uitala dAnsul!lqa radia faga de lumini! Era indumnezeit.

Am plecat derutat de la Pirintele din cauza sfatuluisi urmez teologia.

$i mi s-a spus de citre alEii, cAnd am iqit din biserici:- Mei, daci nu egti mulfumit, du-te inapoi! $i spune-i...Eu nu puteam si accept treaba asta cu teologia. Ie-

sisem din biserici. vreo zece metri, cam pAni la poarti,dar m-am gAndit c5., dacd. mi s-o spus si mi. duc inapoi,ar fi.bine si merg. Deschid qa de la biserici si Pirinte-le, care era cu un cap mai mare decit togi, m-o vizut.Eu m-am uitat la Pirintele gi-n gandul meu mi-am zis:Parintele mie mi-o zis! Sunt atAlia oameni care afteaPtd,trebuie sa arn bunul simy;i sd nu mai am pretenlii... $i aminchis-o gi am plecat. Dar, cind eram iar la poarti, audqa deschizAndu-se. Cind colo, cine era? Pirintele o lisattoil oamenii in Biserici ;i a venit la mine, si mi limu-reasci., si-gi susflni. punctul de vedere. Pirintele a venitsi-mi mai puni inci n\te cuvinte in mintea mea, ca simi ajute si ingeleg, si accept ideea. imi spunea si mergla mi.nistire, si fac teologia. $i eu i-am spus ci nu se prea


potriveste asta cu planurile mele... Dar Pirintele avea undar maie: cunogtea ce gindegti, gtia rrecutul, viitorul. Tecitea si ii stralucea faEa, de nu te puteai uita la el!

in gindul meu am zis: Nu mi-am strAns bani 5i tebu-ie bani sa fac o ;coala.

Pirintele mi-a spus:- Mi, tu igi pui problema ci n-ai bani? Are mama ta!Mi-a spus asta frri. si gtie de la mine ci tatil a fost

miner si a trecut la cele vesnice si mama mea a avut pen-sie, deci mi putea intre;ine, pentru ci fratele meu eracisitorit;i surorile mele erau la ministire. Deci, marna,din pensie mi putea tine. La acest cuv6.nt al Pirinteluici mi poate ajuta mama mea, m-am opus a doua oari,spunind ci nu sunt in stare si invig limbi striine.

Pi.rintele imi rispunde si la aceasti impotrivire a mea:- Ce, acum iti pui problema ci tu nu poti inviga

limbi striine? Iaca, invegi!Eu m-am impotrivit si a treia oari, spunAnd ci nu

sunt aga de;tept. ..Pi,rintele strigi la mine:- Mi, tu n-auzi ci trebuie si pleci de acolo?Nu prea l-am ascultat eu pe Pirintele. Mergeam pe la

dinsul ;i de fiecare dati imi zicea:- Mi, de ce vii la mine, daci tu nu asculEi? Si te

duci la mini.stire! Mi, acum te duci la Pirintele Cleopagi spui: Pdrintele Arsenie Boca m-a timis la Sfnyia ta sdma primiyi la mdndstire.

Cu inti.rziere mare am ftcut ce o zis Pirintele, si mergla ministire. Dupi 8 ani! De aceeazic: eu nu l-am ascultat!

Deci, cu toati impotrivirea mea, s-a implinit cuvAn-tul Pirintelui Arsenie. Eram la hram la Afteia, cind a

Fost-a om trimis de Dumnezeu

venit inalrul Andrei, de sirbitoarea Sfngii impdrditCon-stantin;i Elena si mi-a zis:

- Frate Nicolae, ag vrea si te sfirigesc diacon la hram.Cu ingiduinga lui Dumnezeu am primit diaconia

si la citeva luni preoEia ;i am fhcut teologia, cum a zisPlrintele. Astfel, am fost sprijinit de rugiciunile Pirin-telui Arsenie. in primul rind de harul lui Dumnezeu, alMaicii Domnului, de ocrotirea ingerilor;i a sfingilor, darpoviguit de Pirintele Arsenie..."

,,Pirintele era urmS.ritde Securitate pretutindeni"

L-am rugat pe Pirintele Serafim si ne spuni citevadintre int6.mplS.rile sau cuvintele memorabile triite sauauzite in preajma Pirintelui Arsenie.

Cind am fost la Driginescu, unde picta Pirintele,dinsul a stat de vorbi cu fiecare, deci, a stat de vorbi;icu mine. L-am intrebat:

- Pirinte, pe ce si pun accent? Pe Psaltire, pe acatiste,pe Doamne lisuse.. ., pe cirgi sfinte?... Cam asta e rindu-iala mea de rugi.ciune.

Pirintele a zis:- Mi, dar cine ti-a spus si faci asta? Zi rugiciunea

minEii gi Tatal nostru,la care te poli gindi toatl.zhn.Apoi am plecat in Gara de Nord, ca si venim acasi,

gi deodati mama meazice:- Mii, Pirintele o urcat in trenul nostru, in vago-

nul celi.lalt.Si, trecind prin vagon, am ajuns la el. $i ata eram

de bucuros! Era Pi.rintele Arsenie, pe scaun, gi oameni

105


civili, ac_olo. Erau securigti multi, care il urmi.reau. $i eraun oarecare tani.r care gi-a pus un pardesiu in cuier, chiarla geam, lAngi Pirintele. $i eu, asa, bucuros, mi-am zis:Acum o sd am timp sa uorbesc cu Parintele!Dar n-am pu-tut si vorbesc niciun cuvint. Parci mi oprea o putere, oforgi, nevLzuti;i absolut nimic n-am putut si spun! Darmi-am adus aminte de Pirintele care mi-o zis de rugi-ciunea mingii ;i de Thtdl nosnu,la care si mi gindesc. $iam inceput si pun in practici rugiciunea Tatal nostru. $icind am gitat rugiciunea, zicind in gind - poare m-aajutat gi Pirintele, cu darul pe careJ avea -, Pirintele s-ointors cu capul gi o incuviinEat. Si-atunci am realizat cd.Pirintele are darul clarviziunii ;i;tie.

Mai mergem un picu1, si Pirintele incepe si puni.mina, de sus pini jos, pe pardesiul care era agilat lingiel. Cind o terminat Pirintele de pus, dupi cAteva mi-nute, o incetinit trenul, gi omul si-o luat pardesiul, ci otrebuit si coboare. $i radia de bucurie cind l-o luat pe el,ci, uite, l-o binecuvintat Pirintele, o pus mAna pe e1...Omul o coborit, noi am mers mai departe. $i am reaJizatci., intr-adevit Pirintele era urmirit de Securitate pretu-tindeni, dar chiar ;i atunci putea, cu darul care era pesteel, si ajute;i si-l facd.pe om bucuros gi si-l foloseasci.

,,Mi, di-mi un pic de timAie..."

Un cuvint interesant pe care mi l-a zis Pirintele fu-senie si pe care poate ci.ar fi bine si-l zic, pentru ci sfatu-rile SfinEilor se adreseazi tuturor oamenilor, iar Pirintelee un Sfhnt! Eu il consider Sfrnt! Zice ciltre mine:

- Mi, ori vrei, ori nu vrei, Dumnezeu e cu tine!

Fost-a om trirnis de Durnnezeu r07

$i au trecut foarte mulgi ani, in care eu am uitar decuvintul acesta al Pirintelui. $i maica mea - Doamne,odihne;te-o! -, intr-o buni zi, imi spirne:

- Mii, copile, ce curaj ti-o dat Eie Pirintele! Ce ni-

dejde Ei-o dat gie Pirintele cind gi-o zis cL: Ori urei, ori nuurei, Dumnezeu e cu tine!

Asta a fost un cuvint de incurajare, de imbi.rbitare,

dar care e pentru tofi oamenii! Ci cuvintele lui Dumne-zeu gi ale Sfingilor sunt valabile pentru toati lumea, nunumai pentru mine sau pentru un om.

$i cum interpretez eu prima parte: Dacd urei, Dum'

nezeu e cu tine. Vrei si mergi la Biserici? Iati, e deschisiBiserica, pogi si mergi. Nu gi-e teami. ci pogi fi pedepsit

sau persecutat. Vrei si te spovedegti? Sunt preogi. Vrei si

postegti? Iati, pogi si mininci mincare vegetariani, poEi

si postegti. Vrei si faci o milostenie? Nimeni nu-i atit

de sirac, si nu poati oferi un zimbet sau un cuvint sauo rugiciune pentru cineva, ci ;i aia e milostenie. Vrei

si faci o excursie, un pelerinaj la vreo mi.ni.stire? Iati.,

Dumnezeu e cu tine! Deci la orice lucru, Dumnezeu e cu

tine. Ci zicea Pirintele Arsenie cL. Dumnezeu iube;te pe

cel mai mare phcdtus mai muh dtcht iube;te cel mai mare

Sfdnt pe Dumnezeu. Dragostea lui Dumnezeu depigegte

dragostea noastri!

$i acum, gi partea cealalti. Nu vrei si la;i curvugagu-

rile? Nu le lisa, dar nici nu te mira dacd.vezi ci egti tati gi

plitegti pensie alimentari. Iati, pentru o plicere scurti,

Dumnezeu e cu tine, ci te pedepse;te aici. Nu vrei si laqi

carnea? Ci sunt oameni care nu pot trii ftri carne nici in

Vinerea Mare... Pii, Dumnezeu ingiduie ca grisimea si

se depuni, caroseria si nu mai meargi bine ;i un medic


igi va zicg: Matale ai ni;te rezubate dezastruoase! Daca urei-sd nu mergx k Ala mulyi, trebuie sa respecyi releta: pdine

prajitd, ceni, cutAre, cutAre, cutare.Iati, Dumnezeu e cutine! Nu vrei si la;i tigara? Ci. sunt oameni care zic: Pd-rinte, dintre toate pdcatele, numai yigara n-o pot ksa!

Ei, nu! Nu vrei si o lagi! Ci a;a Ei s-o invi.lat singelecu nicotina gi nu vrei. Pii, te duci la medic gi afli ci numerge bine cu ciile respiratorii. $i medicul zice: Pai, / lahorn, dacd se depune, se astupd. Matale yi-ar mai trebui lasicriu patru cuie, la matale patru cartufe dE pigdri ;i, gata,sunt infundate cu totul!

Vrei si mergi la iia mulgi? Dumnezeu e cu tine! Nuvrei si te smeregti, si-gi spovedegti picatele? Ci. Thonulmilostivirii lui Dumnezeu este Thina Spovedaniei. Nuvrei si te smeregti? Te spovedesti la medicul psihiatru saula psiholog, ci a;a-i mai nou, in ziua de azi. Dar dezlegarede picate n-ai. Iati.! Nu vrei si postegti? Di Dumnezeuvremurile astea in care am ajuns noi, cu lipsuri, cu neca-zuri, ;i poste;ti vrAnd-nevrAnd.

intr-o vreme, la pomelnic, ll pomeneam ;i pe Parin-tele Arsenie luptdtorul, ci. nu era trecut la ceilal;i. $i apoi,eu, cu toati evlavia asta a mea, arn uitat si-l mai trec si aufost ani intregi in care nu l-am mai pomenit. O inceputapoi peste mine nigte boli, niste ispite ;i nu mai ieseamdin ele.

Si, intr-o noapte, l-am visat pe Pirintele Arseniecare zice:

- Mi, di-mi un pic de timiie.Nu cred in vise! Ci Pirintele Cleopa a si scris o carre

Despre uise si uedenii... $i chiar daci-s adevirate, nu tre-buie si ne lui.m dupi ele, ca si nu cidem in ingelare. Dar


eu totqi am interpretat, cu mintea mea, ci uite, eu. Lemlasat pe Pdrintele Arsenie!$i timiia e rugiciune... $i aminceput si mi rog iari la Pirintele Arsenie si mi ajute,a;a picitos cum eram.

,,M5., mi duc si vorbesc cu sfinEii"

Pirintele Arsenie stitea de vorbi cu oamenii si zicea:

,,Mi, mi duc si vorbesc cu sfindi". Iati cine a fost Pi-rintele Arsenie: un om care a vorbit nu numai pentru unom, ci pentru toati omenirea, ci a vorbit tot de la Dum-nezeu, pe care-L avea in inimi si care-i stipinea mintea

;i viaga.Pirintele Arsenie nu era aspru cu oamenii, ci cu pi-

catele! Cu picatele! Chiar si mie mi-o zis in faEi picatele,dar prin asta m-o frcut si realizez intr-o clipi ceea ce nurealizasem o viati. Deci Pirintele ura picatele, nu pe om.Pe om il iubea foarte mult!

. ,Peni aici am fost cu tine!"

Dupi cum stiti, zilnic merg oameni din toati laragi din toati lumea la morm6.ntul Pirintelui Arsenie. $ile este de folos. Mulgi mi-au zis ce bine le-a fost la mor-mint. $i chiar gi eu, de exemplu, am avut o astfel deexperiengi, cind a trebuit si fac o conferingi despre Pi-rintele Arsenie. Am trecut pe la mormint gi dupi aceeaam plecat la Deva, unde era conferinta. Si, ci.nd am venitde la conferinti, am venit cu trenul pini in Dej, din Dejcu un taxi gi, cAnd am intrat pe poarta mini.stirii, a;a,inapoi, la intoarcere, am auzit la ureche: Pind aici amfostcu tine!Dar chiar am simtit ocrotirea Pirintelui!


Mi-au flcut cadou oamenii o icoani cu Pirintele Ar-senie. Eri chiar il consider Sfhnt; si mi ierte Dumnezeu,daci mi gribesc. La vremea potriviti. va veni gi canoni-zarea, deci cred ci nu e o gregeali daci. noi il simgim gi ilcinstim ca pe un Sfbnt.

,,Regret toati viagaci. nu am indriznit.si il vid pe Pirintele Arsenie"

Stiti, cred, ci la inceput, la Ministirea Simbita, aufost trei preogi: Pirintele Arsenie, Pirintele Serafim Po-pescu;i un anume Pirinte Mihail. $i, acestui Pirinte Mi-hail, Pirintele Arsenie i-a spus:

- Si-gi cumperi o casi;i si o iei cu tine pe desfrinataMaria, si lucrezi la sufletul ei, ca si vini acolo, unde, inharul lui Dumnezeu, mergem gi noi.

$i deci Pi.rintele acesta, Mihail, era intr-un si.tuc,Rod, dintre Jina gi Poiana Sibiului. Si-a cumpirat acolo ocisu;i gi a adus-o pe Maria desfrinata in ea. Apoi, Pirin-tele a inceput si. fie tot mai ciutat de piringii si credin-cio;ii din satul nostru, dar si din alte sate. insi Pi.rintelenu voia nicicum si plece de acolo, nu mergea niciieri. Ovenit frate-si.u, care era trimis de neamuri, s5.-l cheme:

- Si mergi, si te vadi.Zicea:- Nu merg!Numai mort!-Nu uebuie si mergi... Te luim cu ma;ina din curte

gi indati ajungi acasi.- Numai cu prapori mi. duce de aici!

$i n-o mers Pirintele. Deci Pirintele o stat acolo, incisuli. Din dragoste gi din respect pentru Pirintele Mi-

Fost-a om trimis de Durnnezeu lll

hail, care era de talia Pirintelui Arsenie, am mers ;i-Eu,cu mama- Doamne, odihnegte-o!-, si cu dgi credinciogisi.-l vedem pe Pirintele Mihail. Ba uneori mergeam gisingur. Am mers gi singur!

Dupi ci;iva ani, aceasti Marie a ajuns la aga sfinge-nie, ci mama mea i-a dus dimente, gi ea a zis:

- Doamne, dar Dumnezeu te-a trimis pe matale, siaduci toate. Uite, 9i asta, gi dta. Dar de unde ai gtiut tu?

Ea avea evlavie la Sftntul Nicolae gi, din lacrimi, pepodea, avlzutmama mea chipul Sfrntului Ierarh Nicolae.

Si, dupi ce a murit Maria aceasta, Pirintele s-a duscu nigte femei gi le-a ariltat:

- Uite, aici este mir.Si, intr-adevir, mir o iegit din mormintul ei! Dintr-o

desfrinati.lqa era Pirintele acesta, Mihail, cd., daci. te duceai la

dAnsul pentru cuvAnt de folos, nu deschidea uga imediat.

$i eu, cum e felul meu mai indrizneg, ziceam:- Pirinte, am mers cinci ore pe jos!-'lasi, mii, si nu fim tot cu graba... Si ne mai 9i rugim!

$i Pirintele se ruga pentru cei care veneau ;i abiadupi aceea le deschidea geamul sau uga. $i, daci aveamnigte cartofi sau pAine gi mergeam si i le ducem, zicea:

- Nu primesc, ci am. Acum dagi la si.raci.lqa viagi de ascet a dus Pirintele acesta, Mihail!Odati, s-a intimplat si merg gi singur la Pirintele

Mihail. $i cind dau si plec din curre, imi spune:- Vrei si stai de vorbi cu Pirintele Arsenie Boca?

$i eu - prostul de mine! Prost de miliarde de ori! -,

am zis:- Ba nu!

ll2 P,irintele Arsenie Boca

Regret toati viafa ci. nu am indriznit si il vid pe Pi--rintele Arsenie atunci! Cit triiesc eu regret refuzul oferteipe care mi-a fh.cut-o Pirintele Mihail! Dacl. ziceam Da,ar fi zis: No, haide cu mine. VL dagi seama ce prostie amfhcut?!,Asta-s eu...

Dinspre Ci;iel, lumea se vede mai buni, mai frumoa-si, mai luminoasi... Am plecat tdrziu in noapte de aici,in binecuvintarea vizuti a Pd.rintelui Serafim gi in linigteaticuti, de o sfingenie mistuitoare, a binecuvintirii Pirin-telui Arsenie. inci un mirturisitor al minunilor Pi.rinteluiArsenie. Si inci o nidejde de rugitor citre Pirintele...

Maica Glicheria CurteanOcna Sibiului, Sibiu

Pirintele Arsenie Boca

gi intilnirea care i-a schimbat viafa

Maica Glicheria locuieste, impreuni cu ucenicaAde-la, in.Ocna Sibiului. itttr-o cisugi retrasi. de iuresul uneilumi in care nu i;i gisegte nicicum locul. De zeci de ani,de cind mAna lungi a comunismului a alungat-o dinmi.nistirea Bistriga, dupl22 de ani de viagi monahali, laindemnul Pirintelui Arsenie Boca a ales si iqi poarte cusine calugi.ria, retrasi de lume, in imediata vecinitate abisericuEei din locditate.

Acum, maica Glicheria are aproape 90 de ani gi unneostoit tezaur de amintiri. Cindva, pe aceste meleaguri,l-a intA.lnit pentru prima oari. pe Pirintele Arsenie. Luiii datoreazi,, de altfel, si intrarea in monahism, la foartepulini vreme dupi aceasti minunati intAlnire.

ll4 P,irintele Arsenie Boca

S-a niscut pe 19 iLLlie 1925, aici, in Ocna Sibiului,-dintr-o Frumoasi familie cu zece copii. Maria Curtean,pe numele de fati, inci din fragedi pruncie se ;tie in

biserici, alituri de ai sii gi de pirintele Rosca, parohul de

atunci. Mai apoi, pirintelui paroh i se va adiuga un alt

mirturisitor al lui Hristos, pi.rintele Miron Mihi.ilescu,de vrednici amintire gi pomenire.

De micd, in biserica satului

De ministirea Simbita gi de Pirintele Arsenie Boca

Maica Glicheria avea si afle intii din istorisirile celor

din Ocna.,,Mama Pirintelui Ioan Ici, cu care eram rudi, locu-

iainLazaret5, in Sibiu. Ea mi-a spus: Eu, cind arn urutsd ma tmpdrta;esc, tn Postul Pa;tilor, k Parintele ArsenieBocA, Am udzut pe lisus in Sftntul Potir. A;a a zis mamaPirintelui Ici. $i a continuat: Gata!Md duc acum acasd /o duc pe fata cea mai mare la mdndstire. O dus-o la Mi-

nistirea Bistriga de VAlcea. Si eu am intrebat: Dar cum?Te pogi duce doar a;a, k rndndstire? Ce trebuie sd ai?Pentruc5.;i eu voiam si intru in mlni.stire. Ea mi-a rispuns: Slai material de rochie"lungd, neagrd, chrpd neagra, Prosoape,papuci... Ca, apoi, k mandstire, dacd are ob;tea, c,knd tetmbracd de te face sord sau maica, iyi d^d restul. Mi-a datceva materiale, de le-am pus la Sfhntul Altar, acolo, subicoanele lui Iisus, a Maicii Domnului, la Sfintul Ioan,la SfAntul Nicolae. $i, atunci, ea, dacl o zis asa, eu amintrebat: $i chiar pot sd ma duc?Iar ea mi-a spus: Da, poti!Dar du-te tntli, dr uezi. incearcd."

5 Cartier aI Sibiului.

Fost-a on-t trirnis de Dumnezeu ll5

Gindul slujirii depline, in monahism, a tinereiMa-ria incepea si se contureze ca o lume de vis, in care si seapropie tot mai mult de Hristos, de8iserica Sa.

Yizind dragostea sa pentru Biserici, Pi.rintele Rogcaii incredingeazi. diferite ascultiri. Una dintre ele era 9iaceea de a quta la treburile necesare gridinigei de care seocupa Pirintele, impreuni cu citeva credincioase si de aavea gryi., duminici dimineagi, de fetele de la gcoali., cucare venea impreuni la biserici. ,,Eram cam prin clasaa ;aptea, aveam vreo 14 ani, ne spune Maica Glicheria.Mergeam la biserici. Ficeam gimnastici. duminica dimi-neala, iar apoi veneam cu rindul la biserici: fetele, pe oparte, biiegii, pe alti parte, citre altar, 9i pe urmi toatilumea. A9a era aici, in Ocna, unde avea fiecare strana lui.Iar eu trebuia si am griji de rindul fetelor, ca nu cumvasi plece vreuna din ele si si nu mai vini la biserici."

Dupi o vreme, la biserici, alituri de Pirintele Rog-ca, igi incepe slujirea un ,,pirinte nou", venit aici ,,ca siil cunoasci oamenii 9i ca si ri.mini preot in sat", dupicum. ne spune Maica; Ocna Sibiului avAnd, pe atunci,trei parohii, dintre care una vacanti. Acum il intAlnq-te, pentru prima oari, pe Pirintele Miron Mihiilescu.Maica Glicheria isi amintegte de fiecare dati cu multibucurie de acel episod. ,,in ac." duminici, aici, in colg,lAngi cimiru;i, cAnd am venit de la;coali, ca si intru inbiserici, il vid pe Pirintele Ro;ca, pirintele cel bitrAn,imprerrni cu Pirintele Mihiilescu. Sirut mina pirinteluiRogca, apoi o sirut pe cea a pirintelui Mihiilescu, darpi.rintele Ro;ca zice indati:

- Asta-i fata noastri! Mami-sa ne face piine gi bobo-log gi lapte. Ea ni le di pe gratis. Thti-siu ne lucri locurileqi ne aduce lemne din pidure pe gratis.


Atunci, Pirintele Mihiilescu a stat si se uite, si mi- cunoas& bine..."

Din aceasti inti.lnire se va infiripa apoi o frumoasiconlucrare cu Pirintele Miron Mihiilescu. ,,Odati - igicontinui Maica Glicheria povestirea -, mergeam la soramea mai mare ;i pe stradi m-am intilnit cu pirinteleMihi.ilescu. Zice citre mine: Cind te duci acasd, in-treabd-i pe mamd-ta ;i pe tatd-tdu daca nu te lasd sd aiisd stai k noi, plnd nC gisim o seruitoare. Eu m-am dusacasi;i am zis mamei ce mi-a spus Pirinrele Mihi.ilescu.

$i mi-a zis mama: Eu te kt dmga mamii, dar du-te ;i-lintreabd $ pe tatd-tdu. M-am dus la tata.Tataflcea liturala porci intr-o gileati, in curre. Te duci - a zis tata -, dar

fird bani, pLnd i;i gdseste o seruitoAre."Astfel, vreme de opt ani - de la 14 pinlla22 de ani,

pini cind s-a dus la ministire, Maica Glicheria va fi par-re din familia Pirintelui Miron Mihiilescu.

Vedenia Pirintelui Arsenie

Pentru Ocna Sibiului gi pentru comunirarea parohi-ali adunati in jurul Plrintelui Miron Mihiilescu insi, varimine mereu vie in inimile credincio;ilor slrbitoareaaceea de demult in care, in bisericuga lor, a venit PirinteleArsenie Boca. Si fi fost prin anii 1943-1944...

,,Pirintele Arsenie, cind o fost aici - isi amintegre cusfioasi. emofie Maica Glicheria -, s-o adunat lume multi.Pirintele Mihiilescu se gria cu Pirintele Arsenie inci dela facultate, de la Sibiu. Eu indati. am spus cd, gata, vreausi eu si vorbesc cu dinsul. Si fac cumva si. pot vorbi...Dimineaga, o venit in bucitirie Pirintele si se spele la

Fost-a orn trimis de Dumnezeu t17

chiuveti, pe fagi, pe mAini. Atunci i-am spus ci vgqau simerg la mI.nistire.

Pirintele Arsenie m-o intrebac- Da, mi? Dar piringii vor si te lase?Eu imediat i-am zis:- Da, P5.rinte!

$i el mi-a zis:- Apoi, mai vii pe la SAmbi.ta si mai stim de vorbi.

Bine?"Pirintele Arsenie a innoptat, dupi. ore in gir de spo-

vedanie, in casa parohiali. Doamna preoteasi - igi amin-tegte Maica - ii diduse de griji si. ii pregiteasci patulPi.rintelui, si ii puni cele mai frumoase agternuturi ;iperna cea mai moale... A doua zi dimineaEi, intrind incameri., tinira Maria descoperi cu uimire ci a;ternutulPirintelui era intocmai cum il lisase... Pirintele Arseniepetrecuse inci o noapte in rugiciune.

Ocnenii de aici mai povestesc o intA.mplare cu totulcutremuri.toare legati de acele momente in care Pirin-tele Arsenie a ajuns in bisericuga lor. La slujba de sim-biti seari, Pirintele Arsenie, imbricat intr-o reverendi.albi gi incins cu o curea lati, igi incepe cuvintul cu Iubigicredincio;i, dupi care urmeazl. o pauzi. nefireasc5... . Cuochii sii de un inconfundabil albastru afintili spre cer,Pirintele nu mai putea rosti nici un cuvint. A adormitPdrinlele, se auzi glasul unei bitrine ceva mai din spate.Nu, nu! Are o uiziune..., gopti cu emogie altcineva. Linis-tea e stripunsi insi, in mugenia ei indefiniti, de glasul declopot al Pi.rintelui Arsenie:

- IubiEi fii duhovnice$ti, meine vi voi spune ce amvizut acum.

I 18 P,irintele Arsenie Boca

Duminici dimineata, lume de pe lume la biserica, din Ocna! Vestea vedeniei Pirintelui fhcuse inconjurul

satului, ba chiar se rispindise ca fulgerul gi dincolo de el.Mul;ime de oameni, cu mic cu mare, se adunasera la bi-serici. De la Sibiu veniseri special miligieni gi ciuili, aler-tagi de puhoiul de oameni care se abituse spre biserici.

La momentul predicii, Pirintele Arsenie, stri.fulge-rAnd cu ochii sii Cerul si pogorAnd apoi privirea spremultimea de credinciosi, igi incepe cuvi.ntul! lqa cumpromisese, rosteste apoi cutremurat cum a vdzut cobo-rind din cer sapte coroane de aur pe capul unor siteni, pecoroane scriind ceva cu slove de foc... Dupi cAreva mo-mente de ricere, Pirintele gi-a plecat privirea si a dat si seretragi. in zadar au insistat sitenii ca Pirintele si le spunice anume scria si pe capul cui se asezaseri, coroanele.

La doar citeva luni mai tirziu, in Ocna Sibiuluierau aresrati ;apte siteni, oameni harnici si credinciosi,care nu se vor mai intoarce niciodati in sat, gisindu_giob;tescul sfhr;it fie la Canal, fie in beciurile de anchetl.Purtind insi cu ei, asa cum ii vizuse pirintele Arsenie,cununa muceniciei si a suferintei pentru Hristos...

,,Daci e loc in sufete, e loc Ai ln ci.ruti'

Din acea scurti convorbire cu Pirinrele Arsenie, ti-nerei Maria ii va risuna de acum mereu in suflet indem-nul Pirintelui: Apoi, mai uii pe la Sdmbdta si mai stdm deuorbd. La doar citeva duminici mai tArziu, impreuni cuPirintele Miron, se indreapti spre Ministirea Simbi.ta.

,,Ne-am dus cu rrenul, istoriseste Maica Glicheria.Cind am ie;it din tren, si mergem, si urcim acolo, spre

Fost-a om trirnis de Durnnezeu ll9

S6.mbi.ta, unul cu ciluga mergea ci.tre ministire. C-u ci.-ruga plini de oameni. Erau vreo 15 km de fhcut pAni laministire. Omul cu ciruga a oprit;i ne-a zis:

- Urcagi-vi, Pi.rinte.Dar Pirintele a zis:- Pii, ai ciru;a plini! Nu mai e loc!Omul a rispuns:- Daci. e loc in suflete, e loc;i in ciruti..Ne-am urcat;i ;edeam unul in poali la celalalt, de

nu mai era loc deloc! Pe fiecare margine de ci.rugi. se-deam, ca s5. ne duci la Simbita."

,,Cine vi udi v5. gi usci'

La Sfinta Liturghie, curtea ministirii abia reugea si.cuprindi multimea de credinciosi! Pirintele Arsenie isiincepe predica: Iubiyii mei fi sufl,ete;ti...,,$i numai ce oinceput o ploaie - isi aminteste Maica Glicheria -, ziuain amiaza mare, dupi Sfrnta Liturghie! Dar Pirintelezice: Nu ud fe fricd, md'! Cd. avea obicei de zicea md' qi lapartea femeiasci. Tot a;a zicea: Nu udfefricd, md', cd cineua ud^d ud pi uscd. Cind o terminat predica, eram uscari,degi, cAnd o inceput-o, eram uzi ;i-n papuci, ;i sub cor-don! $i cimaga era udi! Iar cind o terminat, am inceputsi rAdem unul cu altul, spunind: No, uite! No, uite!'

[n ace" zi, reuseste si schimbe doar ci.teva vorbe cuPirintele Arsenie:

,,- Pi.rinte, as vrea si mi duc la ministire.- Da, mi? Dar piringii vor si te lase?I-am spus ci da. El mi-a ri.spuns:- Pii, mai vii pe la Simbita 9i apoi mai stim de vorbi.

t20 P,irintele Ars enie Boca

I-am spus ci da, voi mai merge. De arunci, am ince--put si tdt merg, ci de-acum eram mai miri;oari."

,,Cineva de la Ocna Sibiului!"

intr-adevir, de acum, tinira Maria il va ciuta mereu,in ristimpuri de restrigte sufleteasci, pe Pirintele Arse-nie, fie singuri, fie cu diferite prilejuri in care grupuri decredinciosi urcau spre,m5.ni.stire.

La un momenr dat, ajunge singuri la S6.mbita. ,,Toc-mai se flcuse priveghere acolo si toati lumea era la bise-rici. Pe atunci nu erau becuri prin curtea ministirii...M-am dus atunci numai eu singuri. $i, dupi priveghere,m-am culcat pe iarbi, mi-am pus frgul sub mine gi plasasub cap. Nici nu stiam cine trece prin jurul meu, pe lingimine, ci era noapte, intuneric. $i numai ce vine PirinteleArsenie! Cilca, asa cum trece preorul cu Sfintele Daruripeste bolnavi. $i striga:

- Cineva de la Ocna Sibiului! Cineva de la OcnaSibiului!

Eu tot auzeam 9i mi minunam Ei ziceam: Doamne,ci gtiam doar ci numai eu singuri. m-am dus. $i iar zicea:

- Cineva de la Ocna Sibiului!Cind o ajuns aproape de mine, zic:- Eu!Si Pirintele zice:- Hai, scoali-te, de acolo, si nu ri.cesti, cd. ai apd.la

plimAni! Du-te acolo, sus, in 9op.in gop, pe fbn, mai erau vreo ;ase femei. Am fbcut

ascultare si m-am culcat acolo..."

Fost-a om trirnis de Durnnezeu I2l

,,Te duci la ministirea Bistriga de Mlcea?-.

in rrara anului 1947, Maica Gliclreria ajunge din noula Ministirea Simbita, de aceasti dati insogiti de Pirin-tele Mihi.ilescu.

,,Odati, Pirintele Mihiilescu mi-a zis: Haide sd mer-gem k Stmbdta!No, ne-am dus. $i Pirintele ne-o impir-tit si ne spovedim 32 de persoane la preotul cutare,32lacutare, 32la alul. Eu eram intr-o chiliugi gi m-am gAn-dft: Lasd, cd stau pina k urmd, sd intre inthi cei bAtrAni.

Pirintele Mihiilescu era pe acolo, pe la Sfrntul Altar.

$i numai ce vine Pirintele Mihiilescu gi-mi zice:- Hai, ci te agteapti Pirintele Arsenie.

$i mi duc. Pirintele Arsenie gedea pe o bincuEi, lAn-gi chilia dinsului. imi zice:

- No, hai, ia loc, aritindu-mi si ged lingi Sfingia Sa.No, mi, tu vrei si. te duci la mi.nS.stire?

- Da, Pirinte.- $i piringii vor si te lase?

. Da, Pirinte.- No, mi. Te duci pe data de 23 august la minis-

tirea Bistriga de VA.lcea. Acolo faci gi gcoali, si cilugirie.- Pirinte, eu vreau pentru cilugirie. Nu cumva si

mi. dea afari., ci. n-am stiut la vreun examen...- Da, mi', da'acolo faci gi gcoali, gi calugirie!, mi-a

spus pirintele, zi.mbind.Atunci gandeam ci poate mi-a lumina cumva Dum-

nezeu mintea, si. nu cumva si nu stiu si si mi dea afari..Si zic:

- Pi.rinte, mai e una care vrea si meargi la mini.stire.- Pii spune-i si la aia.


- $i mai sunt doui, Pi.rinte.Spune-le gi la alea.

No, le-am spus gi lor gi apoi ne-am dus la Ministire, laBistriga. Ele nici nu l-or cunoscut pe Pirintele Arsenie..."

Mama Olga

La 23 august, Maria intri. pe porlile Mini.stirii Bis-trita. Avea doar 22 de"ani... Va descoperi aici un tiramcu totul minunat, cu oameni ;i triiri pe care doar o via;idiruiti deplin lui Dumnezeu le poate atinge.

,,Cind ne-am dus si riminem in ministire - reme-moreazS.Maica Glicheria acele mirifice clipe -, mai int6.iuei zile ne-a li.sat si ne ducem si vizitim ministirile dinjur. Ne-am dus ;i la pe;tera unde o fost ascuns SftntulGrigorie Decapolitul, sus, in munte, si ne-a explicat cuma fost atunci. Sfhntul a fost dus acolo, in pesteri, si i-audus ve;minte si toate vasele sfinte, ca si le ascundi acolo,si le pi.zeasci. de turci. Unde l-au bigat pe Sfhntul, nicipiianjenii nu s-au apropiat!"

Mini.stirea Bistrita, pe atunci, era un adevS.rat locasde alinare, nu doar" sufleteasci, ci gi trupeasci., pentrusute, mii de credinciogi ;i oameni afla;i in grea nevoie.Sute de copii orfani si-au gisit aici adipostire si dragosteamaicilor. Si toate acestea, pentru ci un om, Mama Olga,aga cum o numeau maicile de aici pe stare[a mini.stiriigi un duhovnic, Pirintele Arsenie Boca, au vrut cu totdinadinsul sl il facA pe Hristos cit mai vizibil si in intAm-pinarea durerilor oamenilor.

Obgtea ministirii avea pe atunci undeva la 700 desuflete. ,,Eram peste 700 de persoane - ne spune Maica

Fost-a orn trirnis de Durrtnezeu r23

Glicheria -, peste 400 gisite la pragul porfii, cu biletulin fa;e, abandonate de pirinEi la poarta ministirii. Ne-aspus mama Olga. $i noi eram peste 300 trimise de Pirin-tele Arsenie, de noui ne zicea shmbetine, ci de la SAmbi-ta erarn trimise. Am invitat si.lucrez covor oltenesc, aminvitat si fac de mAncare. Thebuia si facem noui.spre-zece cuptoare de p6.ine, de azi dimineagi, pAni mAinedimineagi. Si noaptea lucram! Nouisprezece cuptoarede piine!Theizeci ;i doui de mimiligi, dimineata, ca siaibi la amiazi. o mici buci;ici, fiecare. Erau ;i copii, gigemene, ;i biiegi. Cind gisea maica portirili vreun co-pil la poarti, il lua si ii spunea mamei Olga. Ascultareanoastrd. era ci trebuia si-i cregtem, si avem griji de ei.Ba aveam treabi gi prin gridini. M-a invigat pirinteleduhovnic cum si altoiesc pomi: meri, peri, pruni. Cumsi facem aia, cum si facem cealalti. La bucitirie, ne-ainvi.gat cum si facem mimiligi in tuci; cit roata caru-lui era tuciul de mare. $i mestecai mi.miligoaia... Ne-omai inviEat si lucrim la covoare, si friminti.m piine...Fr5.rrrintai, apoi mergeai gi mestecai mimi.liga. Un du-te-vino continuu.

$i mama Olga a ajuns de plingea pe alei gi inapoi: Cele dau mline k 700 suflete de mincare?

La un moment dat, nu mai aveam nimic. Nici fiinide gr6.u, nici de milai. Nu mai aveam virf de lemn, cu cesi facem la cuptor, la bucitirie. Pli.ngea mama Olga: Cele dau? Ce le dau?Noaptea, dupi priveghere - ci am fbcutintii vecernia, apoi am fb.cut slujba Sfintului Maslu, iarnoaptea am ftcut priveghere -, trebuia si mergem si neculcim, cAnd deodati ne zice cineva:

- Haidegi, ci a venit un camion cu saci de milai!


Erau saci de l0 kilograme, de 15 kilograme. $i cami-onul eia plin de milai, de ftini de grAu! be-o mai adus,Doamne? De toate!..."

Maica Glicheria

Dupi patru-cinci ani de vietuire si ascultare, ucenicaMaria va fi chemati in cinul monahal. ,,Cind m-am ci-lugirit, eram 16 percoane pe listi., ca si ne cilugireasciin sAmbi.ta ce urma. Dar au venit patru maici, patru pro-fesoare care ftcuseri. teologia la Sibiu: maica Timoreea,maica Nicodima, maica Apolinaria si maica Paisia. Eleerau profesoare. $i mama Olga a zis:

- Tlebuie si le c5.lugi.resc pe ele intii, sAmbita asta, siapoi vi calugiresc pe voi, ln s6.mbita urmi.toare.

$i q" ne-a cilugS.rit pe noi.

$i ne-a spus mama Olga cum ne pune numele. Zice:- Daci te vid prin curre, mi gA.ndesc: La asta sd-i pun

numelt, cknd aoi cdlugdri-o, a{a, k ceahhd, aga... DacE imiaduc aminte de cum te-am numit atunci, rimii cu nume-le ila pini.la cilugirie. Daci nu, mi. gAndesc la alt nume.

Si a;a ne-a cS.lugirit, eu primind numele Glicheria.Acum, daci ne:o cilugirit, fiecare cu ascultirile ei..."

Maica Domnului, grabnicS. ajutitoare

Aici, in ministire, Maicii Glicheria ii va fi dat sivadi. minuni dupi minuni. Am rugat-o pe maici si neistoriseasci. micar unele dintre ele...

,,Mama Olga m-o trimis, ci eram bolnavi, la unschit. $i acolo era;i un fel de spital, in care erau cilu-giri, calugirite, oameni simpli, preofi, preotese, oameni

Fost-a lrn triTnis de Durnnezeu 125

din sate. Si, daci m-am dus acolo, mama Olga n-o purutsi-mi dea decit 50 lei, ci. atunci toati lumea numai 50lei cipita. Si-mi zice:

- LJite, iti dau banii de drum pini acolo. $i, daci ajungiacolo, si scrii acasi., la piringi, poate reu$esc ei si-Ei trimitinigte bani, ca si ai de cazare, de masi si de tratament.

$i m-am dus. CAnd am ajuns acolo, m-am apucat sLscriu. $i imi trimite mama scrisoare: Draga mamii, tmipare foarte rdu, dar uite, chiar acum A murit Anuya, sopia

fratelui rneu mai mare, ;i ne-o tebuit h inmormintare sinumai 50 lei ne-o dat ca ajutor.

Eu am primit gi am citit scrisoarea la masi. Citeamgi plA.ngeam si nu mi-o mai trebuit mincare. Un preot dela Snagov, impreuni. cu un bi.trin, se tot uitau la mine

;i se tot intrebau ce-o fi cu mine de nu mlninc. Toatilumea minca de amiazi, numai eu nu mA.ncam, citeam

;i plAngeam. Mi tot intrebam ce si fac.M-am dus la maica stare[i de la schit si i-am spus:- Maici starefi, uite, am primit scrisoare de acasi, ci

nu air bani, ci o murit sotia unchiului meu gi numai 50 delei au primit, care le-au trebuit penrru inmormAntare. $inu au bani si-mi trimiti pentru rratament, penrru masi...

- Maici, du-te in schit. Du-te in schit;i roagi-te laicoana Maicii Domnului, ci e ftcitoare de minuni.

M-am dus ;i am inceput si pling acolo, la icoani.,la Maica Domnului. $i cind am iegit de acolo, preotulacela, care se tot uita, impreuni cu cel mai in virsti, eraupe bLncugi langi bisericuEs. gi mi cheami:

- Maici, te rog frumos, hai numai un pic. Ce-ai ft-cut, ci. si la masi am vizut ci. n-ai mincat. Citeai gi plan-geai. Acum iarigi plangi. Ce-ai piEit?


- Ce si zic... Nu pot si spun.- Hai, maici, spune, maici! Hai in chilie la noi ;i

sPune-ne.Le-am spus apoi ci mama Olga n-o purut si-mi dea

decAt 50 de lei, banii de drum, si acum trebuia si plitesctratamentul, masa;i drumul inapoi, pe urmi.

- Maici, eu sunt stare! la Snagov, imi spune Pirinte-le. Eu am si dau telefon la mini.stirea mea, si-mi trimitimie bani, ca sa-gi pot da.

I-am spus ci 50 de lei mi-a dat mama Olga. S-o uitatPirintele acela ce tratament fac, cit costi. masa, a socotitsi mi-o dat de mi-a rimas... Uite, acolo, si azi am o slpu-nieri pe care am cumpirat-o atunci, cu patru lei.

Au venit preoli, calugiri, de ne-au condus pani lagard,,latren. $i PS.rintele acesra mi-o luat biletul. Mi-a luatbiletul! $i el a plitit;i rraramenrul, ;i masa, ;i cazarea!"

intoarsi la mi.nistire, ajunge in plini sesiune de exa-mene,la seminarul pe care il urma la Ministirea Horezu:

,,!in minte ci maica srarefi de la Horezu, unde fb-ceam liceul si seminarul, zicea:

- Si venigi, ci mAine aveli tezl. la Istoria BisericiiUniuersale.

Eu, cind am venir cu banii iia, am ajuns la ora parrudimineata in mindstire. Am pus o leri capul pe perni, cila cinci a fost scularea. O sunar gi eu le-am spus colegelor:

- Uite ce am visat: am visat ci ne di la Istoria BisericiiUniuersale minunile ce le-a frcut Sfrntul Apostol Pavel. Haisi ne uiti.m la harti. si si vedem pe unde, cum a cilitorit.

$i, uitAndu-ne la harti., a venir maica ce rispundeade noi in clasi.

- Ce facegi acolo?

Fost-a orn trirnis de Dumnezeu r27- Ne uitim la cilitoriile SfAntului Apostol Pavel, si

vedem minunile ce le-a fbcut.- Ei, dragi, ila nu-i subiect de tezilt Tlecegi la loc.Ne-am dus la loc, dupi care o sunat de ceai. Am

mers la ceai gi apoi a sunar de clasi. Am intrat in clasi ginumai ce vine cu plicul maica. Desface plicul. Primul su-biect: Cdktoriile Sftntului Apostol Pauel;i minunile sale.

Spune maica:- No, ce era si fac? De unde era si. stiu?A fost chiar ce am visar!..."

Izbivirea din boali

,,Odati, m-a trimis mama Olga la un spital, fiindcierarn tare bolnavi. A venit Mama Olga cu Pirintele inchilie. Si zice mama Olga:

- Pirinte, aici e Maica Glicheria bolnavi..Iar P5.rintele Arsenie zice:- Frici ti-i de moarre, mi?'- Nu mi-e fricl, Pirinte!- Si nu-gi fie frici, mi. $i eu am trecur prin

mortii, mi, si am scipat. Voie buni, miJVoie buni,Voie buni, mi!

Mi-o zis a;a de uei ori. Cind o plecat, m-am sculatdin pat si nu m-o mai durut nimica..."

Covoarele Maicii Glicheria

Una din ascultlrile Maicii Glicheria, la Ministirea Bis-triga, era 9i aceea de a gese covoare. Ne povesteste, de atunci,una din bucuriile izvodite gi din truda acestei munci.

fagami!


,,in mi.nistire, am lucrat, la un moment dat, la un- covor oltenesc, cu culori naturale de pe oaie; albi, nea-

gri, maro, gri, cum era oaia.

$i, numai cevine odati marna Olgala mine gi-mi zice:- Tir ai lucrat covorul ila cu culori naturale?- Da, mami Olga.- Trebuie si te duci la Pitegti, la fabrica de la Pitegti.Ci noi lucram pentru fabrica aceea.

$i mi gindeam: Mai, cine;tie ce uaf. Poate md amen-deazd, poate n-amftcut ureo floricica bine...

Cind mi duc la fabrici, directorul mi intreabi:- Dumneavoastri aEi frcut acest covor?- Da.Mi-o dat 200 de lei in mini, mi-o dat insigni si

mi-o dat diplomi. Si, cind am venir, i-am dat mameiOlga banii, dar ea mi-a zis:

- fine-i tu. Agtia-s pentru dne."

Cu Securitatea, la schit

O alti ascultare a Maicii Glicheria, dupi o vreme,e si aceea de a se ingriji de noul schit, Sftntul $tefan,saligluit undeva in buza pidurii, aparginitor Mi.nistiriiHurezi. $i de aici maica pisueazl o intimplare cu zi depateric.

,,Maica stareli de la Hurezi, Mihaela Gh\oiu, uce-nici a Pirintelui Arsenie Boca, a zis mamei Olga si milase si. mi duc la schit, la Sfdntul $ttfo".Noi lucram lacovor, in atelier. $i chiar ne intrebam: Acum pe cine punela schit, dacd tl resfnyerc? Pentru ci o venit episcopul, del-o resfintit. Maica de la Hurezi imi tot spusese: Eu ureau

Fost-a orn trimis de Dumnezeu r29

sd uii tu, sd stai acolo, cd maicile astea, ale mandstirii, peurmd fac schitul de sine. Fiecare urea sd-;i fac,i acolo coteppentru porci, pentu gdini, de parcd schitul arf al ei.

$i, la masi., fiindci discutam despre cine va merge laschit, eu am zis:

- Ba ci eu nu m-ag duce.Chiar atunci a intrat Maica de la Hurezi.- Unde nu te-ai duce, Glicheria?- Pii, maici, sunt patru pa;i ;i ii pidure. Mi-i frici!

Daci. dau de cineva?La masi, la aniazd,, venise si episcopul.- Preasfingite - zice Maica Mihaela -, astizi o fost

vorba ci pe cine pun la schit, acum ci l-agi resfingit. Gli-cheria o zis ci ea nu s-ar duce.

- De ce? Ia spune de ce!, mi intreabi Preasfingitul.- Pii, patru pqi ;i e pidurea. Mi-e frici! Daci dau

de cineva?Mi-o zis una din maici - maica Maria Tavd.- ci vine

si ea cu mine. $i ry" am plecat la schit.

Era intr-o simbiti, cind ne schimbam intre noi, celedoui maici. Cind eram de rind la bucit5.rie si la cuptor,cum ftceam cu siptimina, atunci, simbita, eu spalam lanigte giini din care flcusem supi, si dau la pisici., de careera nevoie pentru;oareci. Ci in cimp sunt mulEi...

$i o venit un securist, in civil, cu un copil gi zice:-Nu gtigi pe cineva care poate si descuie la schit? Am

vrut si-l vid... Nu gtiEi cine are cheile?- Ba da... Le am eu.No, m-am dus, i-am deschis, o intrat in biserici aco-

lo, in schit. S-o uitat, asa, ca silbaticul gi cind o iqit, zice:- Ce zicegi dumneavoastri de conducerea lirii?


Eu zic:- Daci-i buni, ii pentru mAntuirea noastri. Daci-i

rea, e pentru picatele noastre.Ala o plecat. Eu m-am dus ;i i-am zis la maica starefi.- Vai, maici, dar cum ti-a luminat Dumnezeu min-

tea!, mi-a spus Maica Mihaela. Eu dau telefon la miligie,si gtii. Va fi vreun securist, ci a venit cu maqina miliqiei."

Din nou, ajutor de la Sfin$

Alti.dat5., la Mi.nistire la Bistrita, i se ftcuse o cangre-ni urAti tare la picior. Tiei dintre fetele crescute de mamaOlga ajunseseri doctorite. La sfatul lor, Maica Glicheriatrebuia si se interneze de urgenfi la Cluj, Tirgu Mure;sau Bucuregti. $i au trimis-o la mama Olga, pentru biletde voie.

Rispunsul Maicii Glicheria a fost insi cA.t se poarede categoric:

,- Da' ce, si mi duc la spital si-mi taie piciorul!?Noi il avem aici pe Sfbntul Grigorie Decapolitul!

M-au dus la infirmerie, continui Maica Glicheria.A doua zi era priznuit SfAntul Ierarh Spiridon, pe 12decembrie. Toati lumea era la priveghere. Eu, la infir-merie, singuri, am citit Acatistele Maicii Domnului, alSfbntului Spiridon si al Sfrntului Grigorie Decapolitul.

$i, dupi citeva zile, m-am dat jos din pat;i m-am dus lamasi, Ia amiazl,. DoctoriEele s-au minunat: Vai, da' cumte-ai ficut bine?!... LJite asa, m-au ajutat Maica Domnu-lui, SfAntul Grigorie, Sfhntul Spiridon. Si m-am dus labiserici. Si maica crAsnici m-a rugat s-o ajut si curete inaltar, unde vS.rsase pugin ulei. Am curigat pe jos si am fre-

Fost-a orrt trimis de Duntnezeu l3l

cat podeaua din intreaga biserici. Si e mare bisericade laMini.stirea Bistrita!Am dat slavi lui Dumnezeu ;i, dupi.doui siptimAni, n-am mai stiut care e piciorul bolnav."

? - n v . | ^ .ln gari, cu PS.rintele Arsenie

Anul 1959. Prin Decretul 410, acel document legis-lativ de tristi amintire, care vizain mod direct viaEa mo-nahali., sute, mii de monahi vor fi alungaEi din ministiri,intr-un diabolic proces de represiune. $i Maica Glicheriaeste nevoiti si piriseasc5. minisdrea, care ii fusese adi-post si familie vreme de 18 ani. $i unde si alerge dupi.sfat ;i alinare, daci nu la Pirintele Arsenie?!

Pini s5. ajungi insi.la Dri.ginescu - Pirintele fusesegi el deja alungat din mini.stire -, Maica Glicheria maiare parte de o minune.

,,La Ocna, Pirintele Miron Mihiilescu fbcea SfhntaLiturghie in fiecare dimineagi.. Cind putearn, mergeamsi ne cuminecim cu Trupul ;i Si.ngele Domnului. Eramodati impreuni. cu o alti maici.. Si ea fusese la ministiregi era atunci, la fel ca mine, alungati in lume. Ne-am dusin gari la Sibiu, ca si luim trenul citre Ocna. Si mergemla biserici, si ne impi.rtfuim. in gari., l-amzilritpe Pirin-tele Arsenie, in dreptul ultimului ghigeu. isi luase bilet deuen si stitea retras. Ne-am apropiat de Sfingia sa, insi.,de la distan;i, Pi.rintele ne-a zis: Fdrd gesturi, fird gesturi!Adici, ftri si-i cerem blagoslovenie gi si.-i sirutim mina.A gtiut ci am fost la m6.nistire, ci suntem calugirige,chiar daci nu mai eram imbricate in haine monahale.

- Vregi si-mi spuneli ceva?, ne-a intrebat Pirintele.- Da.


Haidegi acolo, unde se vind ziare.- Pi.rinte, am fost la ministire si am plecat cu Decre-

tul gi ne e tare greu.Ne-am plins fiecare de acest mare necaz. Dar n-am

apucat si vorbim mult, ci ne-a zis:- Mi, mie-mi vine trenul, ci eu merg la Figira;. Da'

firi gesturi.Am inEeles ci. nu voia si. atragS. atenlia asupra sa. S-a

urcat in tren. A deschis geamul ;i pini dincolo de podne-a tot frcut cu mina. $i i-am flcut gi noi cu mina. $ine-am simEit mAngiiate."

,,Sunt multe cuiere de haine negre in ministiri

9i mul$ cilugiri in afarf'

Dar pentru a primi sfat gi indrumare directi de la Pi-rintele Arsenie, Maica Glicheria il cauti la Driginescu.

,,M-am dus la Driginescu, ne spune Maica. Bisericaera incuiati. M-am dus la casa parohiali, la Pirintele Bu-nescu, care avea nigte ciini tare-tare mari, de mi-era totfrici si nu mi mu;te. M-am dus, am ciocinit la usi. qi ovenit doamna preoteasi Bunescu.

- Ce doriEi?, mi intreabi doamna preoteasi.- Vreau cu Pirintele Arsenie.Ea se duce si-l cheami:- Pi.rinte, veniEi un pic.Pirintele Arsenie cind m-o vizut, micar c5. nu eram

cu scufie, zice:- Ia loc, maici.inainte si apuc sd. incep si povestesc, cioc5.ne un om

la uqi.. Pirintele deschide.

Fost-a ont trimis de Durnnezeu r33

- Ce, mi, ati venit impreuni?, il intreabi Pirintele.Dar ila zice:- Nu, ci n-o cunosc.Nici eu nu-l cunosteam.- Mi, ai venit impreuni cu solia;i cu fetiga?N-am ingeles intii de o zis da ori ba, dar parc5. ar fi

zis da. N-am ingeles... Dar Pirintele a continuat:- Mi, pini se duce de ;apte ori la usa cimirii 9i nu

gtie de ce s-o dus, mi, igi pierde mintea, mi! De ce nulisa;i copiii si. vini pe lume? $i tu gi-o pierzi, mi! Si telaqi de biuturi ;i de fumat! $i lisaEi copiii si vini la rind.

Ala r-o dus supirat, iar Pirintele mi-a spus:- No, hai, maici, spune-mi acum de ce qti supirati.I-am spus ci a trebuit si plec din ministire ;i ci nu

stiu ce si fac acum. Si caut alti mindstire, unde si incercsi. mi primeasci sau si mi, angajez undeva in Sibiu, undeam primit;i un apartament, la bloc.

- Pi.rinte, ce si fac? Unde si mi duc?- Mi - lmi spune Pi.rintele Arsenie -, dar eu n-am

plecit din ministire inaintea voastri, mi? Cind m-audezbrlcat, am zis: faca ce-o sa faca... Mi, n-are niciunrost, mi! Nu lisa un loc sigut pentru un loc nesigur.Mi, pe mine nu mi cheamS.la Simbita? Dar numai camagazioner. Cu intririle;i cu ie;irile. Mi, is multe cuie-re de haine negre in mi.nistiri gi mulgi calugiri in afari..Nu toEi din ministire se mintuiesc, nici togi din lumese osAndesc. Nu lisa un loc sigur, pentru un loc nesigur!

$i, daci aga mi-a spus Pirintele Arsenie, n-am vrut simai incerc si mi mai duc inapoi la vreo mi.ni.stire."

insi dorul de ministire si de rinduiala unei vieEi rit-mate liturgic, pini in cele mai mici cute ale sufletului,


ii va rimi.ne mereu in inimi Maicii Glicheria. Cindva,-dupi ani si ani, mistuiti de dor, se duce la una din celemai mari vetre monahale din Oltenia.

,+{m zis unei maici ci.ndva:- Maici, daci pot, cA.nd pot si viu, mi primesti?- Maici., chilii avem destule!Tineret am primit ;i-n

zilele astea. Dar n-avem loc in cimitir, ci. cimitiru-i mic.E numai de douizeci si doui. de persoane si sunt douizecigi trei de persoane care merg cu bi.gul, gArbove. N-avemloc in cimitir!

$i mi gindeam la mama Olga, ci ea o primit pe toa-ti lumea, desi avea 700 de capete. $i acum, daci. o murir,o dus-o de o inmormA.ntat-o singuri, in afara ministirii,numai ea singuri, acolo."

,,ii curg."o lacrimi mari pe feEd,..!'

Tot din aceasti perioadi cumpliti., a pribegiei dinministire inspre lume, Maica Glicheria igi mai aminresteun moment induiositor.

,,Inainte si pleci.m din ministire, imputernicitulMinisterului ne supraveghea. $i noi i-am zis:

- Domnule, darn-avem unde s5. ne ducem!- Daci n-aveti unde, mergeti si vi spAnzurati.

$i atunci s-a inti.mplat de am fost la o biserici inSibiu gi era acolo actualul Patriarh Daniel. $i cAnd i-amspus ci am fost vreme de 18 ani la ministire si ci acumne-o dat afard.cuDecretul lui Gheorghiu-Dej, l-am intre-bat;i pe el unde si. mergem, ci n-avem unde si mergem

;i ci omul acela ne-o zis si mergem si ne spinzurim.- No, maici, no - mi-a spus Preafericitul -, si.-ti

spun gi eu. $i la mine o venit securigtii in biserici, in


catedrali, unde am slujit, si mi-au zisl. De astdzin*maiai uoie sd sluje;ti!

$i de atunci nu a mai putut si slujeasci. $i ii curgeaulacrimi mari pe fagi..."

,,M-am uitat in toate pirgile!Pirintele Arsenie dispiruse..."

Reveniti in Sibiu, Maica Glicheria locuieste o vremela Ocna, la unul din fragii sii, dupi care, fiindci locuintanu avea decAt o cameri ;i legiuitorii nu ii dideau voie silocuiasci aici, se muti intr-una din dependinEele bisericiiDintre brazi, din Sibiu. Avea acolo o chilie micd., cu odormezi ;i cAteva icoane... Suficienti pentru a fi mereuaproape de biserici, de Dumnezeu. Aici se ingrijeste decurigenia in biserici, de asigurarea prescurilor ;i de totceea ce e nevoie in casa lui Dumnezeu.

insi, cum regimul comunist nu concepea nicicum cacineva si. duci o viagi de monah, mai ales in lume, e ne-voiti si. se angaleze. int6.i, la o frbricugi de haine - imbrd-camintea-, apoi la fabrica 13 Decembrie, o fabfici ce pro-ducea genfi, saco;e, curele..., de unde se va;i pensiona.

Pe c6.nd lucra la fabrica 13 Decembrie,Maica Gliche-ria are parte de o cu totul neasteptati intilnire.

,,Eu, odati, eram in faga girii gi voiam si mi duc laserviciu. $i o venit Pirintele Arsenie si m-o intrebat:

- Ce agtepgi?- Tioleul.- Dar unde vrei si te duci?- Pii vreau si mi duc la serviciu.Dar abia cA.nd am zis asta am vizut ci este Pirintele

fusenie lAngi mine. $i zice:

136 Pi.rintele Arsenie Bocn

- Unde lucrezi?- La fabrici...Dar pini si zic: ...h 13 Decembrie, n-a mai fost!

M-am uitat in toate pirgile!Am intrat in gari., m-am ui-

tat pe peron..., n-o fost! $i era Pi.rintele Arsenie!"

,,Mi, si nu faci raze Roentgen"

in tot acest timp,'iut"i." Glicheria, cind prind ea o zi-

doui liberi, alerga Ia Driginescu. Am rugat-o pe Maici si

ne spuni cAte ceva din acele peregriniri la Pirintele fusenie.

,,M-am dus la Driginescu. Cind m-am dus, Pirin-

tele a iqit din Sfrntul Altar, in curte. Era insogit de ;aseoameni. Eu eram in biserici, dar daci am vizut ci a des-

chis uga gi a iegit; am iegit gi eu din biserici.

$i cAnd mi vede, la distangi, zice:- Mii, aga semeni cu cineva! Bun5., evlavioasi 9i in-

teligenti!Se referea la mama sa... Mi-o dat ;i o pozi, dar am

dat-o la cineva, si o tragi la xerox gi nu mi-a mai dat-o gi

s-o pripidit. Mi-a dat-o, ca si o am de amintire...- Pi.rinte, mi dor picioarele de nu mai pot!, ii spun

eu. Am pinteni...- Mi, si nu faci raze Roentgen, mi, ci ataci si ce-i

bun din organism, nu numai ce-i riu.Pirintele ;tia deja ci eu fhcusem aceste rue..."

,,Mi, ar fi bun un pic de lapte de bivoli..."

Odati, cind eram la Driginescu, a venit un biiat

cu mina legati cu un prosop. Mai erau acolo vreo cigiva


oameni. $i Pirintele Arsenie, cind l-o vdzut ci o intrat

pe poarti, a zis:- Ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, mi, dar ce

si-i faci?Eu mi gAndeam: Donmne, iartd-ma! Vine omul cu

mhna tn ghips ;i Parintele sPune de kpte de biuola!

Cind s-a mai apropiat ala un pic, Pirintele a zis iar:- Me, ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, dar ce

si-i faci?- Da, Pirinte, dar uite ci mi-o rupt mina.- Da, mi? Dar tu i-ai dat in cap! $i in cap se consi-

deri ci ai dat ca si-l ucizi! $i-apoi?- $i-apoi ila m-o dat in judecati gi a trebuit si-mi vAnd

bivola, care-mi didea lapte, ca si-i plitesc la ila, la tribunal.

.Hai, mi, Mihai mi,

hai mi, ci de cAnd te a$tePt!"

Altidati, tocmai ie;eam de la fabrici'. Era o bruti'rie

acolo unde se ftcea pAine de casi, bituti de coaji. $i *

intrat, pentru ci pe geam scria Auem piine de casd. $idupi mine vin doi domni. $i mi intreabi:

- Nu se di pAine?Zic:- Scrie ci au, dar inci n-au inceput si dea.

Atunci, cei doi au inceput si vorbeasci unul cu ce-

lllalt. Zice:- Mii, am avut un prieten, Mihai, care tot venea la

mine plingAnd, ci togi doctorii i-au spus ci are cancer. O

fost la Bucuregti, o fost la Mediag, o fost la Cluj, o fost la

togi doctorii. Togi i-au spus ci. are cancer. Eu nu ;tiam ce


s5. mi fac cu el, miJ Dar am auzit cd. e un om care spune- dinaintd de toate.

Eu mi intrebam ci cine o fi...- Dar mi gAndeam ci ce, am eu bani si.le dau ca si-i

spuie ci are cancer? Dar pini la urmi tor arn mers. Omulista sti dincolo de Bucure;ti, la Driginescu.

CAnd am avzit, mi-am dat seama cL era vorba dePirintele Arsenie.

Apoi, acela a conrinuat:- Cind am mers, mi, ;i am intrat pe poarti., omul

iJa - ci pe timpul lui Ceausescu n-o vrut si zicd, cd, eracilugir sau preot, dar nici pe nume nu voia sl-i zici, -,

omul ila o ie;it din biserici., din clopotniEi. $i cAnd amintrat pe poarti, i-o zis: Hai, md, Mihai ma, hai md, cd decind te astept!Ma, ai reusit sd-l aduci? Md, sd nu te duci ladoctori, md, cd;tii ce-pi spun? Sapa;i lopata!Ma, n-ai can-cer md! Sa te la;i de bdutura fi defumat;i sd l^dsayi copiii sduina la rhnd. Sd nufacd chiuretaje neuasta!

$i zicea omul acela:- Mi, si vezi ci de acum nu-l mai doare deloc, mi.!

Numai de c6.nd i-o spus...

,,Du-te, mi., mai repede acasi,ci gi-o murit biiatul..."

La un moment dat, Pirintele era sus, pe scheli, labiserici. la Driginescu, ;i picta. $i o venit dimineata, lasase, cineva care si vadi dac5. sunt oameni; cum veneaumereu zeci de oameni la Pirintele... Si Pirintele noapteapicta mai bine, ci ziua se mai intireau vopselele, ci. eramereu lume multi.

Fost-a om trirnis de Duntnezeu 139

Si Pi.rintele, de pe scheli, zice, fard. nici mi.car si seuite la el:

- Ce-i, mi, ai venit si mi verifici? Du-te, mi, mairepede acasi, ci gi-o murit biiatul.

Ala doar de acasi venea, cu masina, securistul! S-odus acasi omul:

- Tir, e adevirat ci o murit biiatul?!- Da, mi! Cind m-am dus sil scol, si se duci la

gcoali, l-am gisit mort in pat.- Tu, si.-mi spuie mie unul de pe scheli!

$i securistul acela o venit la inmormi,ntarea Pirintelui

;i o spus a;a, de l-o auzit gi Pirintele Bunescu: Pdrinte, $ ceice te-au cunoscut ;i cei ce nu te-Au cunoscut dccit prin alyii ;icei ce te-au urit, astdzi au uenit la inmorm,Lntaret ta, Pdrinte.

Asta, ci.nd o murit Pi.rintele Arsenie.La un moment dat, o dat Ceaugeasca telefon siJ

aduci pe Pi.rintele Arsenie. Unul stitea paznic la u;i, gialtul a intrat la el. $i Pi.rintele a zis:

- Da;i, mi., dagi, ci;i-n voi va da! $i seful vostru vazbura nu prea curind.

Ala care o dat, ila o cizut jos, mort! Ala de la ugi,paznicul, a dat telefon la Ceauseasca ;i i-a zis:

- Uite ce s-o intAmplat cu ila, ci, o clzutjos, mort.- imbricatil si duceti-l inapoi de unde l-ati adus,

adici de la Sinaia.Apoi, Pirintele, dupi citeva zi\e, o murit. Acestea le

gtiu dp la Pirintele Bunescu, de la Drigi.nescu.

.Mi, te-ai uitat la trup, nu la sufet!"

Cend eram tot la Driginescu, Pirintele Arsenie si-apus un sciunel la strani.. Stitea acolo si a spus si vini

r40 Pdrintele Arsenie Boca

acolo pe rand fiecare, si. vorbeasci.. Era prin biserici un-copil

handicapat, $chiop, care se tot plimba. Mai intii,s-au dus la Pi.rintele un preot impreuni cu preoteasa. $ideodati Pirintele s-a sculat in picioare si a zis:

- Me, eu am si vi spun tare, ca si nu mai punegitoti aceleasi intrebiri. Voi si-mi spuneti incer, iar eu virispund tare.

indati, Pirintele a continuat:- De ce l-agi adus'a;a, mi? a intrebat Pirintele, refe-

rindu-se la copilul handicapat din Biserici.- Nu i.sta-i al nostru, Pi.rinte.- Mi, de ce l-ai adus pe lume asa?Adici i-au spus Pirintelui ci au un copil handicapat,

dar nu eradfa, ci era altul. Dar Pirintele i-a intrebat de cel-au adus a;a pe lume.

- Mi, te-ai uitat la trup, nu la suflet! Ci prima lacare te-ai gindit o fost mai buni. Dar aia era mai buni.la suflet, iar asta era mai frumoasi la chip, dar mai rea lasuflet, m5.. O frcut chiuretqe... Mi, cigi copii agi fi avut?Pentru iia pe care i-ati bigat de vii in pim6.nt, pentru iial-agi fbcut pe ista asa, handicapat.

,,De ce nu ne-ai l5.sat, mami,si venim pe lume?"

Au venit odati la Pirintele n\te profesoare. Si Pilin-tele le-o intrebat:

- Cigi ani ai?-Treizeci si trei.- $i cigi copii ai fi avut?-Treizeci si doi.

Fost-a om trirnis de Dumnezeu l4l

Dar eu m5. gindeam: Doamne iartd-md, doar ry-g-pu-tut auea copii de la un an. Nu imi dideam seama atuncice inseamni si faci avort, cum e cu asta.

Cealalti zice:- Am visat, Pirinre, ci doi copii m5. intrebau: De

ce nu ne-ai ldsat, mama, sd uenim pe lume? Cd ne ftceamPreoli, ne ficearn tf"!i...

I-au spus asta copiii din groapi, in vis.

,,Du-te repede [a tren, si nu scapi primul tren!"

O femeie din Sibiu avea o fetigi gi era gravidi cu aldoilea copil. Dar sotului nu ii plicea ci o vedea ci totmerge la biserici duminica, cu copiluta aia de m6.ni.. Oducea si o aducea, uneori o ducea in brate. Si-mi zicefemeia aceea ci birbatul o pirisit-o, o plecar la alta, cucare o fhcut o copili ;i o rdmas cu ea. Si era femeia aiacam silbatici, de o fb.cut chiuretaje;i alte rele. $i mimicaaceea mi intreba pe mine:

- Maici, eu mi duc la mama - care stirea nu departede Bircuresti - gi-ag vrea si mi duc si pini la Drigi.nescu,la Pirintele Arsenie. Spune-mi cum si mi duc, cu ce rre-buie si mi. duc.

$i i-am spus atunci, cigtiam. $i s-o dus. Pi.rintele, cumo vi.zut-o ci o intrat in curtea bisericii, acolo, a strigat:

- Mi, du-te repede acasi.! Du-te repede la ffen, sd nuscapi primul tren!

- Pii, Pirinte...- Du-te repede, si nu scapi primul tren! Ai auzit?!

Du-te repede!Ea s-o supirat... De ce cu ea nu voia si. stea de vorbi

deloc? S-o dus, gi-o luat bilet gi, cum s-o urcat in tren, o

142 P,irinte le Ars en ie B o ca

plecat trenul!A ajuns noaptea la ora unu in gari.,la Sibiu.- O luat un maxi-taxi, ci atunci afa era, gi s-o dus acasi. Cum

o intrat in casi, i s-o rupt apa. O dat telefon dupi salvare,o venit salvarea, o dus-o la spital. La ora patru o niscut un

copilag sinitos, de mai mare dragul! Daci nu pleca atuncicind i-a spus Pirintele, pierdea copilul pe drum, cine;tiepe unde. De aia o trimis-o Pirintele. $i-atunci i-o pi.rutbine ei ci n-o ri.mas si ci o ascultat de el.

,,Hai, ft-gi cruce!"

. l v I

Altidati, a intrat o vrijitoare in biserici;i i-o zis Pi.-rintele, care cunogtea omul gi dupi fagi:

- De ce ai venit?- Am vrut si vi vid.- Da? Ia fh-f cruce!- Nu! Nu-mi fac!- Ia fI-Ei cruce!- Nu-mi fac!- Hai, fh-gi cruce!- Nu!Atunci, Pirintele le-a zis oamenilor:- Luagi-o 9i ducegi-o afarl., cd. ea e cu satana! Nu vrea

si-gi faci cruce, pentru ci e cu satana. Daci face cruce, ilarde crucea pe satana.

,,\Ad stelele! \Ad stelele!..."

O venit la Pirintele odati o mami cu o fati handica-pati. $i ii spunea mama Pi.rintelui ci.fata ei nu isi poateface cruce. Pi.rintele a zis si.-si lase mAna in mAna lui si i-a

Fost-a orn trimis de Durnnezeu r43

cerut si-si faci. cruce. insi. fata zicea ci.nu poare, Pirinte-le i-a spus inci. o dati si. i;i faci cruce si fata si-a flcut! $idin clipa aceea s-a vindecat!

Altidati a venir la Pirintele Arsenie un om orb. Nuvedea nimic. Si Pirintele l-a fhcut si. vadi. Era seari siimi amintesc ca acum cum striga omul de bucuriel. Vadstelele! Vad stelele!...

,Mi, tu fumezi?"

A venit la Pirintele odati un om, Gheorghe Gheor-ghe, gi Pirintele l-a intrebat:

- Mi, tu fumezi?- Nu, Pirinte, nu fumez!- Nu fumezi, mL?- Nu, Pirinte!- Mi, hai spune: fumezi?- Nu fumez!- Ia bagi. m6.na in buzunarul stAng de la pantaloni si

scoate pachetul de fgi.ri, Amiral-ul.

$i cAnd o bigat omul mAna in buzunarul stA.ng, o vi-ztrt tottl.lumea ci Pi.rintele ;tia gi cum se cheami. flgirilepe care le fumeazd.

,,Da' cu slS.nina din straigi ce faci?"

Un alt birbat a venit la Pirintele, in postul Pastelui.

$i Pirintele l-a intrebat:- Mi, tu postesti, mi?- Da, Pirinte!- Deci postesti, mi?


- Da, Pi.rinte, postesc!Poctegti tot postul?

- Da!- Da' cu slinina din straiti ce faci?

Lapte blestemat

S-o dus una la Pirintele gi i-o zis:- Pirinte, v-am adus nigte lapte gi unt.- Prima dati du-te;i unge untul pe stilp.CAnd s-o dus femeia, de acolo or iegit gopirlii.

$i Pirintele a zis:-Yezi, intii ai blestemat laptele acesta, apoi ai venit

si mi-l dai.

$i n-o vrut si primeasci laptele acela...

La turnat ciment, cu PS.rintele Arsenie

Or venit de la Madimiregti, cindva, nigte surori.Maica Veronica murise deja. Maica Veronica ;i PirinteleIoan Iovan de la Recea erau tare credinciogi. Multe mi-nuni s-au frcut... $i mi-au povestit maicile urmitoarele:

Odati, acolo, la'Madimiregti, cind triia inci. MaicaVeronica, maicile voiau si toarne ciment pe lingi chilii

;i si faci o poteci pini la biserici., pentru ci atunci cindera noroi intrai in biserici tot inglodat. $i atunci s-auhoti.rit si toarne ciment.

Un Plrinte stitea afezat undeva lingi chilia maiciiVeronica. Avea pe cap o pilirie, ;i maicile se intrebau:

Cine o f pdkriosul asta? Ce a;teaptd.i Se gindeau ci. ag-teapti si vorbeasci cu maica...

Fost-a om trinis de Durnnezeu 145

Dar el le-a intrebat:- Ce vreti si facegi?- Vrem si turni.m ciment.- Aducegi-mi o vani., un vas. $i aduce;i-mi api.Pirintele o desftcut cimentul si o ftcut preparatul

acela si o turnar cimentul peste tot, pini la amiazd,.Apoi, maicile i-au zis:- PoftiEi acum la masi.- Nu, aducegi-mi numai o bucigici de pi.ine si un

pahar cu vin.A luat bucatele, le-o binecuvintat, o mu;car o buci-

fci de pAine, a luat o inghiEituri de vin... Dar maicile totinsistau si vini la masi. Cind au revenir si il cheme iarla masi, Pirintele... niciieri! $i nici ci l-au mai vizut deatunci! Apoi gi-or dat seama ci a fost Pi.rintele Arsenie...

Arhim. Paisie TincaMinistirea Simbdta fu Sus,Brasov,

,,Pi.rintele Arsenie era un om deosebit"

Ministirea Brincoveanu de la Simbita de Sus pis-

treazL inci mirturisitori ai vremilor in care Pi.rintele

Arsenie Boca slujea aici, adunind mulgimi de oameni

in jurul sfbntului lica; din inima munflor Figilagului'

Despre acei ani, bitrinii de aici vorbesc cu duioasi nos-

talgie, ca despre o vreme in care Dumnezeu cilca aievea

pe aceste tirimuri.Unul dintre cei care l-au cunoscut, in aceasti ministi-

re, pe Pirintele Arsenie Boca, este gi Arhimandritul Paisie

Tinca Petru. Prin bunivoinga Pirintelui Ilarion (Jrs, stareg

al acestei vetre monahale, am ajuns la Pirintele Paisie.

Aflat pe patul de suferingi, Pirintele Paisie, cu gea-

mul deschis spre inal;imi, asculta slujbavecerniei. Un pi-

rinte c6.t o rugiciune gi o suferingi. cAt o binecuvintare...


Pirintele Paisie s-a niscur la 21 august 793I,-h,Iz-vorul Muresului. La vA.rsta de 16 ani vine la MinistireaSAmbi.ta, unde il intAlneste pe Pr. Arsenie Boca. Aici, laaceasti ministire, va rimine apoi pini in prezent. Ur-meazi. seminarul teolo gic la Cluj (l 9 5 3 - | 9 5 8), facultateade teologie la Sibiu (1964-1968), lucrindu-si mintuireain Ministirea BrAncoveanu.

Publicl o serie de volume de autor, mirturisindu-gide fiecare dati credinciosia si pretuirea faEi de Dumne-zeu, de Biserici si de aproapele.

,,Era foarte cS.utat gi preguit de oameni"

L-am rugat pe Pirintele Paisie Tinca sd ne rispundila cA.teva intrebiri despre acele vremuri.

Preacuuioase Pdrinte, ce ud mai amintiyi din acele ure-muri de inceput de mdndstire, cind, uenind aici, la Shmbd-ta, l-ayi intilnit pe Parintele Arsenie Boca?

Pirintele Arsenie era un om deosebit. Stiteam adeseade vorbi cu el, atunci cind se purea. Pentru ci era foarteciutat. $i el m-a apreciat, pentru ci eu nu erarn un om pecare si il impresioneze oricine. Nu, nu m-a impresionatpe mine nimeni aga de tare. Ci mereu imi spuneam ci, eun lucru pamintesc acestA, orice se intimpla... Desigur, cuingiduinga lui Dumnezeu. Doar sunrem frcugi d.b,r--nezeu si Dumnezeu le dirijeazd. pe toare in lumea asta.Nu suntem nimic ca oameni. Omul este un lucru contin-gent... Azi este si miine nu mai e... in Moartea lui Fulger sespune: ,,De rupi din codru-o ri.murea, / Ce-i pasi codruluide ea? I Ce-i pasi unei lumi intregi / De moartea mea?..."

r48 Parintele Arsenie Boca

Acesta a fost felul meu de a fi... De a nu mi lisa prea

uqor impresionat...

Dar tot trebuie sa f fost oameni care sd ua f pus pe

ginduri... Sau sd udf impresionat mai mult decdt allii, nu?

Eu am avut si mai am momente cAnd observ de la

distangi anumite lucruri. Dar nu intotdeauna... De fapt,

Pirintele Arsenie Boca mi-a spus cindva, demuh: Mai,

acela$ duh e si in mirue, fi in tine. Ori eu, ori tu...lqa imi

spunea! Ci aceeagi lucrare preo;easci o am ;i eu' pe care

o are si el.Si zicea:- Eu igi spun, pentru ci gtiu ci nu te increzi in oa-

meni. Dar si nu-ti vini gAnduri de mindrie ci ai fi ci-

neva, pentru ci igi dai seama ci omul e mirginit, nu e

nemirginit, cum sunt Puterile Cere;ti.De fapt, nici Puterile Cere;ti - nici Sfin;ii, nici inge-

rii - nu sunt atot;tiutoare. Doar Dumnezeu, Persoanele

Sfintei Tieimi sunt atot$tiutoare.Dar Pi.rintele Arsenie era un om deosebit. $i era

foarte ciutat;i preguit de oameni.

Erapi aici cind a uenit Pdrintele Arsenie la Mdnastire

la Shmbdta?

Nu. Eu am venit in1947. Pi.rintele venise mai inain-

te, pe la inceputul anilor 1940. Pirintele Arsenie o venit

odati cu Pirintele Serafim.

Cum era ca stdre! Pdrintele? Cum l-ayi perceput atunci?

Pi.rintele Arsenie, atunci, in 1947, nu mai era staret.

Atunci era deia Pirintele Serafim staret.. Dupi un timp,

Fost-a om trirnis de Dutnnezeu 149

prin 1948, Pirintele Arsenie o plecat de aici la mi.nistireaPrislop, de fapt.

Pirintele Arsenie nu suferea gi nici nu impunea cilu-girilor un lucru oarecare. El spunea: Doar de aia o uenitin manastire, ca sa se conformeze rinduielii de aici. Dacdnu se conformeazd el singur nu poate f obligat de ahul. $ia;a;i era! PAni am stat aici cu el, o mulgime de cilugiritot veneau gi stiteau c6.te o luni-doui gi dupi aceea ple-cau; gi iara;i veneau algii...

Pirintele Serafim nu ii lisa pe tofl si plece cind voiauei, ci plecau unii tulburagi, daci ii lisa. $i le zicea: MaistAi, cA sa te lini;tepti. $i dupd ce te uei lini;ti, sd pleci. $i-apoimai stiteau citeva zile ;i dupi aceea plecau linistiti.

Ci aga spunea Pirintele Serafim:- Mii, noi trebuie si avem griji si nu pierdem sufle-

tele! Chiar daci nu le vom mAntui - ci nu togi cei din mi-nistire se mi.ntuiesc -, nu avem voie si smintim sufletele!

Aceasta era ideea Pirintelui Serafim, care tinea multla suflete si mereu zicea, cind pleca vreunul dintre ei:Mdi" aici e uorba de un suflet!

Oricum, dupi ce pleca unul, a doua zivenea.altul inloc. $i stitea;i ila o vreme ;i iarigi pleca...

Pr. Arsenie Boca gi Sf. Efrem Sirul

Se uorbegte de perioada aceea cd uenea lumefoarte mul-ta aici, k Skmbdta, sd ascuhe predicile Parintelui Arsenie...

Da. Am stat ;i eu la predicile Pirintelui. Asta a fostmai inainte, prin 1945 sau 1946. Vorbea la altarul dinpidure. $i ii plicea lui si istoriseasci din vietile sfingilor.

150 P,irinte le Ars e nie B o c a

Si ne vorbea, de multe ori, despre Sfhntul Efrem Sirul,- nlzdrifaniile pe care le ficea cind era copil ;i pe care,dupi aceea, le-o plitit, de era si.-gi piardi viaga, cAnd ofost invinuit ci a furat oile de la nigte ciobani.

Si ne spunea Pirintele Arsenie cum l-au trimis peSfhntul Efrem pirin;ii lui la opt kilometri de sat, la nigterude de-ale lui. $i ciobanii l-au oprit, ca si nu se ducinoaptea, c5. en tilrziu. L-au oprit acolo, la turmi gi, innoaptea aceea, lupii au risipit oile, si ciobanii au zis ci elo adus hoti care le-au furat. L-au bigat la inchisoare, afost invinuit de hogie! L-au ginut acolo mai mult timp.Dupi aceea, cAnd s-a implinit vremea, ingerul Domnu-lui i-a spus din ce cauzi,. Ci el spunea:

- Eu n-am furat! Nimic nu stiu de ceea ce mi invi-nuiesc aici.

Dar ingerul Domnului i-a spus:- Dar adu-gi aminte ci ai ucis o vaci la un om sirac.Omul acela sirac l-o intrebat tocmai pe el de vaci,

pentru ci o ciuta. Dar el l-o certat pe omul sirac:- Dar ce, igi pizesc eu vaca?Degi el o ucisese...Peste noapte, v?ca o fost m6.ncati de lupi, si ingerul

Domnului i-a spus:- Pentru asta esti inchis acum! Ci la Dumnezeu ni-

mic nu se trece cu vederea.Dupi ce era siJ tragi. pe roati, o fost chemat judeci-

torul la masi. $i, pini s-o schimbat judecitorul, o venitun alt judecitor, care sti.tuse in casi la piringii lui EfremSirul ;i care-l cunostea pe biiat, pe Efrem. Acela, dupi ceo venit, la vreo doui zile, o intrebat:

- Mai e cineva aici. sub arest?


I s-a rispuns:- Da, mai e un teni.r.- Adu-I.L-o adus la el, legat fedele;. $i, cind l-o vi.zut, l-o cu-

noscut imediat, dar fard. si arate niminui ci il cunoagte.Dupi aceea,l-au dezlegat, au pregitit roata, si.-l tragi,dar judecitorul a zis:

- Daci recunogti ci n-ai ftcut, atunci indati te eliberez.

$i l-o eliberat judecitorul. Iar cind o plecat de acolo,Efrem s-a urcat in mungi, la o ministire, si s-a flcut ci-lugir acolo. El le povestea la cilugiri intimplirile lui dincopilirie gi ce o pigit atunci.

Pirintelui Arsenie Boca, deci, ii plS.cea mult si spuniintimplarea asta, ci era din viaga unui Sfhnt...

Cum era ca preot Parintele Arsenie? Ca duhounic.

Slujea mai rar. De spovedit tot cam rar spovedea.

Spouedea rar pentru cd era urmdrit?

. Da, pentru ci era urmirit. Lumea se ingrimidea tarela el, aici. Venea lume multi, iar Pi.rintele ii punea petogi la treabi. Pe aleea ce duce citre biserici o pus atuncigirqi, au ftcut aleea, cu sArmi ghimpati, ca si nu calceoamenii iarba prin gr5.dini.

Cu studengii - ci veneau mul;i studengi de pe laBucuregti, de pe la Facultatea de Teologie - iarigi ftceamulte. Pe ei ii punea de biteau girqii gi trigeau sA'rmaghimpati, de o ingridit pe acolo aleea, ca si nu calceoamenii iarba.

A mai fbcut, apoi, un pod peste Valea Simbetei, ciMitropolitul Balan o luat terenul de peste Valea Simbe-


tei, ca si lirgeasci incinta mini.stirii. Ci, atunci, minis-

_tirea avea 100 de hectare de pidure in muntele ista, deaici. AmAndoui dealurile acestea apartineau ministirii.

Vd amintiyi lucruri mai deosebite din aremeA aceea? Seuorbe;te de anumite minuni care se ?eteceau aici, la md-ndstire, prin lucrarea Pdrintelui Arsenie.

in special, Pirintele Arsenie le spunea oamenilor tre-cutul lor. Era gi o preecupare oarecum cultivati a Pirin-telui. Eu am gisit in biblioteci. un caiet unde erau multeschige frcute de Pi.rintele Arsenie. in schigele acelea, eraudesenati ochi de oameni si cu trisi.turile ochilor. Si, apoi,scria ci trlsitura cutare arati. ceva anume din viaga omu-lui. Deci cine purta tri.situra respectivi. probabil ci avea

;i insusirea aceea pe care o arita Pirintele...

Wnea atunci Securitatea pe aici? Va ftceau problemedin cauza Parintelui?

Da, toati ziua veneau pe aici.imi amintesc ci eram prin anul II sau III la Institut si

am venit odati pe tren si acolo am intAlnit, in comparti-ment, un om care mi-a povestit despre viaga lui in vremeaaceea, prin 1947, cam de cind venisem eu in mini.stire.Si zice:

- Aici, la Figirag, m-o adus pe mine si mi-o dat ofuncgie importanti. Si o mai adus un tigan cu patru claseprimare, un om simplu. L-au pus prefect. Si mi-au zis:Wzi, cd dsta e prost, dar matale rdspunzi de tot ce e aici. Cadsta e prost, n-are deckt patru clase. De-abia stie scrie.

Tig*d acela era securistul care se ocupa si de ministire.

$i-apoi imi zice:


- Ce-am tras eu cu giganul ala!Mi-o spus multe, ci pe mine mi. gtia de la minSitire.

Si-mi zice:- Eu il insoteam pe giganul acela, ca si nu faci vreo

prostie pe la mi.ni.stire, pe acolo.Si veneau securistii si asa ne injurau pe roli si ne lo-

veau! in tot felul ne frceau!Apoi, o venit Mitropolitul Bilan si i-am spus ce se

petrece pe aici. Ci la un moment dat intraseri si prinapartamentul Mitropolitului.

Si s-a supirat tare tiganul gi o zis:- M-oi duce eu la Bucuregti si voi avea eu griji si vi

dea pace de acum.Si s-a dus la Bucure;ti 9i, dupi aceea, nu o mai venir,

ca si se amestece in treburile ministirii.

Dar probleme directe Pdrintelui Arsenie, pe uremeaAceeA, i-au ficut? $tiyi ceua?

Pirintele mergea sus, de lucra la pegtera pe care afbcut-o. Mai ducea cAte doi-trei oameni de sipau acolo,la piatri. Era acolo zona de partizani;i venea armata peaici. Venea noaptea si ne scula din somn gi flceau giligiemare. Erau si cite zece persoane, vlijgani din iia voinici.

La un moment dat, mi-au cerut buletinul. VlzAndfotografia din buledn, o zis:

- Uite, mi!

$i.o dat fotografia de au purtar-o pe la to;i, pe acolo.

$i pe urmi. imi zice:- Te sfbtuim si nu-gi inchizi viata aici, ci e pi.cat!Datoriti acelei fotografii, asa cum era pe buletin, nu

m-au mai chinuit, nici nu m-au mai deranjat niciodati.Pe futialalf ii mai pilmuiau...


Dar ce i-a impresionat la fotografe?

Ci eram tini.r. Aveam 16 ani.

$tiyi ceua dr cdlatoria tn Muntele Athos a PdrinteluiArsenie? V-a pouestit ureodatd?

Nu, Pirintele Serafim ne povestea ci Pirintele Arse-

nie s-o dus la Athos, dar zicea ci n-o stat mult acolo, ciin Tesalonic ar fi stat,,mai mult. A fost numai in viziti. inAthos. De acolo, apoi, a venit la ministire. I-a trimis peamindoi Mitropolitul Bilan, ca si puni rinduiala de laAthos la ministire, aici.

$i Pirintele Serafim a fost, a stat un an de zile laAthos, acolo. Dar el nu a fost de acord cu rinduiala deacolo, de la Athos ;i nu a introdus-o aici.

Zicea: Mai bine mai pu1in;i mai ckr, decdt a turuidthtea;i topi sd ayepte sd se termine odatd...

,Mii, daci vei mai posti a$a, ifi trage clopotul..."

Dupd ce a plecat Parintele Arsenie de k Shrnbdta, hPrislop, a rnai uenit pe aici?

Da, a mai venit. O dati, cred. $i a stat pini a douazi. Cd., atunci cind eram eu aici, stitea cind venea in zonimai mult la Arpa;, la o doamni, acolo, ca si scape de oa-meni. Ci era urmirit de Securitate. $i doamna aceea incu-ia poarta;i atunci oamenii nu puteau si intre. Se duceaudegeaba; bS.teau la poarti, dar nu le deschidea nimeni.

Atunci cind o venit - s6.mbita seara - o stat pi.ni. adoua zi, iar a doua zi o plecat. Deci n-a stat prea mult...


Pdstrali ureo amintire ceuA mai personak a relayiei cuPdrintele Arsenie din uremea chnd se afn aici, la Mandsti-rea Simbdta?

Dupi ce arn venit eu aici, am tinut vreo patruzeci dezile post numai cu api si pi.ine si m-am slibit tare. Amfugit, apoi, la pidure, din cauzaslibiciunii. Si, tot a{a, ve-nise PS.rintele de laArpas gi m-o adus el inapoi. Si-mi zice:

- Dar cine ti-o spus si postegti?

$i zic:- Pii, Pirinte, poruncile Bisericii spun si tii toate

posturile...Si o r6.s, zicind:- Mii, daci vei mai posti aga, igi trage clopotul...

$i a ft.cut asa, cu mAna. A mai zis:- Acum ai noroc, esti salvat, ci esti tini.r, dar daci ai

fi mai in virsti, ar fi gata cu tine!

Era aspru Pdrintele, cum se uorbe;te?

.Pe unii ii certa mai tare, mai direct. Pe care ii vedeaci sunt increzuti si ci. nu merge altfel. Sau pe cine vedeaci nu calci a cilugar, daci e vorba de cei care voiau siintre in mi.nistire...

Ce ne puteli spune de izuorul P,irintelui Arsenie? Echiar izuorul lui?

Nu, Pi.rintele doar l-a curi.git. Izvorul era acolo, darera plin de frunze si murdar. Pirintele l-a curigit.

in pegtrra din munte a altucat sd steA, mdcar o ureme?

Nu, in pesteri nu a apucat si stea.


Acolo Parintele intengiona sd se retraga?

Da, aqa voia. Voia si mute mi.ni.stirea acolo, ca si fiemai liber de oameni.

L-ayi mai cautat si dupa ce a plecat de la Skmbdta?

Am mai fost odati, la Driginescu, cind picta acolo.Erau multi oameni acolo, dar a stat de vorbi cu mine. M-ointrebat cind vreau si sti.m de vorbi, acum sau mai tirziu.

Zic:- intii mi uit la picturi.;i dupi aceea putem vorbi.Cit m-am uitat la picturi., Pirintele m-a observat. $i,

c6,nd am terminat, o venit la mine si o stat aproape unceas de vorbi cu mine.

$i-mi zicela un moment dat:- Dar doari istea le stii si tu toate, cite gi le-am spus.

Doar le cuno;ti, ci. doar ori eu, ori tu.A;a a zis: ori eu, ori tu. Adicl, aceea;i preotie, aceeagi

slujire, cum mi-a mai spus si alti dati..

Acestea sunt parte din amintirile Pirintelui Paisie.insemnele bitrinetii, cu ale ei grele incerciri, caute sise silisluiasci in trupul firav al Pirintelui. Sufletul t6.nir,suav, nu di ghes dec6.t rareori insi adumbririi de cuget.De pe patul chiliei sale, din Minestirea Brincovenilor,Pi.rintele Paisie se face parte, din nou, din vecernia ceinundi, cu minunea ei, Tara Figira;ului. Acolo unde,odinioari, Pirintele Arsenie uilgea inspre Si.mbita deSus Cerul...

Sora Aurelia TincaS,Lmbata de Sus, Brasov

,,Pi.rinte, cine egti, Pirinte?!"

A venit pentru prima oari.la Mi.nistirea S6.mbi.ta deSus pe cind avea vreo 25 de ani, si il vadi ;i ea, aievea,pe.PS.rintele Arsenie Boca, acel Pirinte despre care roaresatele din imprejurimi vorbeau ca despre un sf6.nt. Autrecut de atunci inci aproapeT0 de ani, iar sora Aurelia(aga cum ii spun togi cei de aici) nu a mai plecat de laaceasti mi.ni.stire.

Aurelia Tinca (sori cu Pr. Paisie Tinca, de la Minis-tirea Brhncot)eAnrl, Si.mbita de Sus) a v\zut lumina zileiin 1920,la Izvorul Muresului. inci de mici e crescuti infric5. de Dumnezeu si dragoste de Biserici .in 1945, vinela Mi.nistirea Simbita, si il intllneasci. pe Pirintele Ar-senie Boca. Aici, ajuti la bucitirie si la alte treburi gospo-diregti incredintate de Pr. Arsenie. Firesc, cu o ascultare


di.inuind de zeci de ani, sora Aurelia poate fi gisiti gi azi,la cei peste 90 de ani ai sii, intotdeauna, fie in biserici,fie la treburi, pe la bucitirie.

in momentul in care am gisit-o, pogord dinspre ve-cernie, pe aleile inmiresmate tomnatic ale mi.nistirii.

Am rugat-o si ne intoarcem pulin impreuni, inspreacel timp covAr;it de prezenta Pirintelui Arsenie Boca.

,,Cine $tie ce ati auzitvoi..."

SordAurelia, cum afost intllnirea Acee*, de demuh, cuParintele Arsenie Boca?

Prima dati c6.nd l-am intAlnit pe Pirintele Arsenie afost in Postul Pagtelui, in anul 1945.

Aici, la Sdmbdta?

Da. Eu locuiam in Brasov, la;eful gi.rii, la o familiegermani.. Si acolo, de la biserici, am auzit cl,vine lumeala SAmbita. $i am aflat ci vine un aurocar, un grup. Dareu tot nu stiam daci si merg, pAni. cAnd deodati m-amgdndit: Hai sd merg fi eu! $i-ncepe doamna preoteasi. -

era Pi.rintele Comsa atunci - si-mi spuni:- Au plecat. Nu mai sunt locuri la excursia asta. Dar

mergi cu trenul, daci vrei, ci nu e departe.Eu nu cunosteam deloc drumul, dar am plecat cu

trenul. $tiam ci trebuie si-mi cumpir bilet pini la Voila.Apoi, in tren, cAnd am vrut si cobor la Voila, conducto-rul mi-a spus ci sunt si algi oameni din Bragov care mergla mi.nistire ;i ci vor opri ;i in halti la Simbita.

I-am zis:


- Dar eu am luat bilet numai pini la Voila!.Acum,cum si merg pd.ni la SAmbita?

- Lasi, ci nu se rup rogile de la ffen daci te mai ducedoi kilometri.

Atunci am venit deci pentru prima dati, impreunicu cigiva oameni de la Bra;ov. Era in anul 1945...

Cam clyi ani aueagi pe atunci?

25 de ani.

$i, dupd ce ali ajuns k Slmbdta?

Era in Postul Pa;tilor, cAnd am venit. Cred cd. era acincea siptimini de Post.

Era o maici aici, care aiuta la bucitirie. Era mai bi-trAni, aga.

Dupi Sfinta Liturghie, ii spune Pi.rintelui Arsenie giPd.rintelui Serafim, de fagi cu mine:

- Astizi a cAntat cor ingeresc in biserici.

$i Pirintele Arsenie, care era in biserici. si stitea cumiinile ridicate in sus, la fel ca si Pirintele Serafim, i-ari.spuns maicii:

- Cine ;tie ce agi auzit voi...Nu voiau si spuni adevirul! Dar a fost atunci ceva

cu totul minunat!Eu am stat atunci o siptimini;i apoi am plecat. Pe

urm5.., de Schimbareala Fagi, am venit si am rimas.

Atunci, prima datd, ayi reulit sd ua spouediyi la Parin-tele Arsenie?

Nu, m-am spovedit la Pirintele Serafim. PirinteleArsenie era foarte ocupat! Lucra in ri.nd cu tofi mun-


citorii! Si piatra asta, care e in jurul bisericii, asta mici.,Pi.rinrele Arsenie a adus-o. Pirintele o adunat-o din rAulila mare. Intra in api,, acolo, si aduna piaud.. Era foarte,foarte muncitor.

Alegea oameni pe care-i chema la treabi; cd. era foar-te, foarte multi lume. Dar toati lumea lucra! MinS"stireaerala inceput, era inci gubredi. Pe mine si pe inci vreodoui fete ne mai didea afari din grup. Si parci mi totsupiram: De ce nu ne primepte $ pe noi? Apoi, iar mi du-ceam Ia munci" si iar mi didea afari. $i la un momentdat, mi-a zis:

- Eu pe voi vreau si vi mai crut.A stiut ci mai avem altele de dus, probabil... Mi gi

vedea mai sli.bugi. si era lucru greu de ficut.

A doua oara ayi reu;it sa uorbiyi cu Pdrintele? Sa il cu-noafteli mai bine?

Da. Cam un an si ceva am stat impreuni. cu dAnsul,ci, dupi aia, in 1948, a plecat. Noi eram cu treabi multila bucitirie, la gospodirie. Vedeam numai cum il aglo-mereazd,lumea pe Pi"rintele aga de tare!...

Era odati aici Pi.rintele, la casa de langi complex, si s-adus cu prescuri la"lume. Venea lume foarte muiti! $i to;ise ingrimideau - asa se ingrimideau! - si-i sirute mina.

Eu m-am g6.ndit: Cum sd md tngrdmddesc a;a?! Sa-lnecdjesc asa?M-rm dat deoparte.

Cind o terminat cu tofi, o venit la mine si mi-o datmina;i mi-o zis:

- Si triiegti!Eu n-am indriznit si mi duc, ci n-am vrur si.-l mai

necijesc si eu...

Fost-a orn trirnis de Dumnezeu 16l

Altidati, era in riul mare, scotea piatri. Era aproapede momentul plecirii lui de aici ;i ;tiam ci. pleacd.f, toa-te fetele - au fost foarte multe studente atunci, de la Te-ologie ;i de la alte facultiti; era si maica starefi. Zamfirusi multe altele - au cerut sfat ;i multe voiau si le trimitila ministire, la Bistrita. Numai eu am tot ri.mas, am rorrimas. Am fost la fin in gridini si, cind s-a rerminat cufrnul, mi-am zis: Acum il a;tept aici pe Pdrintele, chnd iesedin r,Lu, fi uorbesc. $i cind a iegit, avea un insotitor, pePirintele Antonio. Cind o iesit, o zbierat la mine; a;a ozbierat la mine:

- intinde-o, ci te apuci ploaia!Mi-am zis Uite, nici acum n-dm Auut noroc... Lm

fh.cut insi. ascultare si am plecat.Am vorbit cu Pirintele la plecare, inainre de a se urca

in ci.ruti. Ultima plecare... Cind o plecat de aici. Atunci,parci cineva m-ar fi impins de la spate: Pleacd Pdrintelegi numai eu Am rdmas ftra tfnt... $i m-am dus, aga, ;i amstrigat ca o disperati:

- Pirinte, vi rog si mi trimiteti si pe mine la Bistrita.' Pirintele, in general, le trimitea pe roare la ministire

la Bistri;a. Sti gi se uiti la mine si-mi zice:- Pe tine nu te trimit.imi venea si pling. Am strigat:- Dar ce si fac, Pirinte?- Ce si faci? Si stai, si rabzi anii viegii...

A;a ayi;iftcut, nu?

Da... Daci a;a o zis Pirintele...CAnd a murit Pirintele Serafim, cind l-au dus la spi-

tal ultima dati, ;i dinsul, aproape plingi.nd, mi-a spus:

162 P,irinte le Ars en ie B o c a

- Tir si nu pleci de aici! Tir si. nu pleci de aici!Or$icum am fost, cum n-am fost..., ca o stergitoare

de picioare, ca o seryitoare. N-am fost nu $riu ce. Dar gtieDumnezeu...

,,Pirinte, cine va intra aici, la nunt5.?"

Se tot uorbe;te din acea perioadd de anumite minunipe care le ficea aici Pdrintele. Va amintiti lumuri d.e genulacesta? Lucruri mai deosebite care s-au intdmpkt aici?

A iesit odat5. Pi.rintele Arsenie de la masi, dupi Cri-ciun. $i era in curtea mi.nistirii un pom, un brad aruncatde la pomul de Criciun. S-a dus Pirintele, a luat pomulgi l-a infipt in pimint. Iarna, in pi.m6.nt ingheEat. $i bu-ci.ti.reasa, care era aici - Victoria o chema -, a zis:

- Pirinte, Pirinte, cine esti, Pirinte?Ci o vi.zut ci. in pimi.nt ingheEat o infipt bradul...Dar Pi.rintele i-a zis:- Thci, Victorio, taci, taci!Zicea uneori Pi.rintele :- Dupi ce plec din lumea asta, si mi chemati, ci mai

mult vi ajut de acblo, ca de aici.Am fost cindva si eu la Dri.gd.nescu. Chiar atunci,

picta la icoana cu Nunta din Cana. $i era un timp ci.ndnu vorbea. Nu vorbea cu nimeni. Scria pe h6.rtii celor cucare voia si vorbeasci. Atunci. eu arn inuebat:

- Pirinte, cine va intra aici, la nunti.?

$i mi-a ariltat ca;i cum ar spila rufele si le-ar sroarcebine. Adici si fii bine spi.lat ;i stors bine ;i atunciintra la nunti. Ci de vorbit nu vorbea.

Polr

Fost'a om trirnis de Dumnezeu 163

Nu ;tiu prea multe, pentru ci nu sriteam mult pelingi Pi.rintele. Nici n-aveam timp, si era mer.bu-iircon-jurat de oameni cu;coali multi; cu teologie, cu semina!cu facultate.

Cum era Parintele la sluiba?

Api.i, st5.tea ca o stinci, cum zicea maica Teodora!Stitea ca o stani de piatri., nemiscat! Slujea mai rar, ci.in general slujea Pi.rintele Serafim cu un pirinte MihailBurghescu, care la urmi o mers la Sil\te. Acolo o;i mu-rit... Au fost trei Piringi aici, la inceput.

Pi.rintele Arsenie era cu treburile multe gi cu lumea.Thre-l mai necijea lumea!Thre, tare! insi la fiecare situa-gie ;tia un cuvS.nt si.le spuni...

$i k predicd?

inainte de a pleca de la mi.nistire, a trimis lumeaacasi gi a zis cL vrea si riminl doar cei cu carte mai mul-ti,, cd, tine nigte predici pe care nu le in;elege oricine.Erau pentru studengi. Era cam dupi Sfantul llie gipini.la1 august, perioada aceea in care sunt cam 10 zile.

$i-apoi ziceau unele, mai in rAs, ci acum se aleg oiledin capre. Dar Pi.rintele le-a spus:

- S-avegi griji, ca nu cumva cei care credegi ci rim6.-negi, tocmai voi si plecagi!

Era o fati de pe la Sibiu, care imi rot zicea:- Hai si mergem si noi!Toati lumea era chemati si meargi, doi c6.te doi, in

faga Pi.rintelui. C-aga-i alegea pe tofi. $i-mi zicea fata aia:- Hai si mergem!Zic:


- Eu nu mi duc! Eu n-am gcoali!--Pii, ce, depinde de gcoali?- Depinde 9i de starea sufleteasci, dar;i de gcoali...Dar ea a tot insistat:- Hai, hai, hai!...

$i am mers cu ea la Pirintele ;i am vrut s-o las in fagalui gi si plec. Dar Pi.rintele o intins mina, si mi prindipe mine. M-a intrebat cite clase am.

- Pii am pu!ine...Numai patru aveam... $i-a zis ;i Pirintele:- Cam pufin, cam pugin...Dar eu i-am spus:- $i-a;a vreau si merg acasi...Toamna era multi treabi gi acasi.- $i mai vin iara;i de Sftnta Maria...Si mi-a zis:- Bine. Du-te.

$i am plecat. Apoi, la Sfdnta Maria, am venit inapoila ministire, cu marna.

,,Spovedigi-vi la Pirintele Serafim,ci e inger in trup!"

Va mai amintiyi ce sfaturi ua dddea Parintele?

Nu spunea prea multe. in primul rind, era atent lafamiliile care aveau copii. Cind o mami avea numai uncopil sau doi, Pirintele inueba:

- Ceilalgi unde sunt?Ficeau avorturi ;i apoi unele veneau cu necazuri

mari. $i Pirintele de fiecare dati intreba:


- Dar copiii unde sunt? Din cauza asta aveti necazurimari, pentru ci omorA.gi copiii!

Dumneauoastrd u-a zis ceua deosebh, cind uorbeati cuSfnyia Sa?

Nu. Nu vorbeam prea mult cu Pirintele. Era aga deocupat, ci nu indrizneam. Mi gAndeam ci daci n-amnici gcodi, ce si caut eu la el? Auzeam ci veneau unii saualgii, dar n-aveam timp si merg gi eu. Mi gindeam 9i cin-am pricepere de a vorbi cu Pirintele, dqi el primea petoati lumea care venea la Sfingia Sa.

La Drdgdnescu ali maifost?

Atunci ci.nd picta la Nunta din Cana am fost de vreodoui ori. Altidati apoi n-am mai fost...

Cum afost plecarea lui de aici?

Mitropolitul Bi.lan l-a trimis la Prislop, unde minis-tirea era pirisiti. Aici era mare aglomeratie gi s-a gAnditsi-l trimiti. acolo, cI acolo era lipsi mare de oameni buni.

$i acolo o inceput Pi.rintele renovarea ministirii. $i apoitot de acolo a fost ;i inchis. A fost apoi pe la Bucure;ti,pe la Schitul Maicilor...

Dupd ce a plecat Parintele de aici, lucrurile au rdmas k

fel? Mai uenea lume aici?'Venea

lume, venea. Ci gi Pirintele Serafim era unom deosebit. Chiar Pi.rintele Arsenie a spus citre cineva:

- Spovedigi-vi la PS.rintele Serafim, c5. e inger in trup!Spunea Pirintele Arsenie:- AveEi tot ce vi trebuie acolo, la Simbita.


A fost Pirintele Serafim, pe urmi a fost Pirintele Te-ofil. A fost destul bine gi este gi acum. Doar ci trebuie siavem cu to;ii mai multi dragoste de Dumnezeu.

Simyipi aj utorul Pdrinte lui Arsenie?

Da! Da! il simgim!La noi, acasi, s-a fhcut biserica rnai tirziu. Si, cind

am frcut pictura la biserici, Pirintele Arsenie de trei ori otrimis bani acolo, pentru pictura bisericii, flri si-i cearinimeni. $i m-a chemat preoteasa de acolo gi m-a intrebat:

- Cine-i ila care tot trimite bani?- P5j cine? Pirintele Arsenie!Degi nu i-am cerut niciodati! Nici n-am vorbit despre

asta, despre biserici.. Dar Pirintele gtia unde e lipsi...

$i acum ne ajuti mult. Zicea numai si ne gindim lael, si-i cerem ajutorul, ;i el va fi cu noi...

Sora Aurelia Tinca e ca o adiere de dor a unor vre-muri de odinioari, in care sfinEii pribegeau aievea,la mo-dul cel rnai firesc, printre oameni. Prezenga ei pe aleilemi.nistirii ori prin ungherele bisericii de aici, cufundatiin rugS.ciune, resemnifici sensuri, cheami la conqtienti-zare, la responsabil izare...

Teodora BitiTohan. Brasov. ,

,,P5.rintele Arseniem-a adus pe calea cea buni!"

Cind urci spre Jhra Bi.rsei, sufletul incepe si frea-mite a vqnicie. Un tirim de basm, invesmintat in acealini;te patriarhali care cheami sfios la rugiciune, la in-genunchere. De aici parci. nu mai e deci.t un pas pAni laDumnezeu, iar oamenii ce-i strijuiesc hotarele gtiu maibine ca oricine aceasta. De aceea ospitalitatea;i dragostealor covirses c, te fac si te simti Aclsd, te fac parte din lumealor"de descendengi divini, parte din dorul lor de Hristos.

Pe doamna Teodora Bigi am int6.lnit-o la Tohan, olocalitate in imediata vecinitate a Zilrnestiului (Bra;ov).

Mi se spusese ci a ffecut prin citeva momente grele incare Pirintele Arsenie Boca i-a fost nu doar ajutor, ciadevirat insogitor;i mijlocitor la Dumnezeu. C6.ndva, in


copilirie, il intAlnise pe Sfhntul Ardealului la o minis-tire din Prahova. insi doar mult mai tirziu, prin proniedivini, a descoperit ci Pirintele acela pe care il intA.lnise,oarecindva, nu era altul decit Pi.rintele Arsenie Boca.

insi cele mai frumoase si binecuvi.ntate purtiri degriji ale Pi.rintelui Arsenie s-au manifestat in viata sadupi trecerea la cele vesnice a Pirintelui Arsenie. Despreacestea am insistat si ne istoriseasci doamna Teodora.

Niscuti la 18 ,noiembrie l95l,la Poiana Mirului(Braqov), doamna Godora Bigi poarti necontenit cu eadorul acelei vremi a copili.riei, in care doar ea, ai ei giDumnezeu formau universul. Saligluiti undeva pe coli-nele mirifice ale satului, cu greu s-a desprins de copili.rie,pentru a intra in iuregul nebun al viegii de jos, in lumeain care cei mai mulgi dintre noi triim zi cu zi. A lucratin invi;imAnr, vreme de 30 de ani, fiind directoare giindrumitoare a copiilor din Poiana Mirului.

Discugia cu doamnaTeodora a fost una cu totul odih-nitoare, rupti din bogigia si frumusegea acestor locuri.

,,Tiebuie si wei!"

Doamnd Teodora, dumneauoastrd api ajuns in conjunc-

lie cu Pdrintele Arsenie Boca int-un mod ceua mai atipic.L-ayi cunoscut pe Sfkntul Ardealului tncd din uremea copi-ldriei, insd abia dupa zeci de ani ali aflnt ca Parintele acela,de d.emuh, cu cnre u-ayi intthlnit intr-o situapie speciala, a

fost nimeni ahul decdt... Pdrintele Arsenie. Sd uedem, uar0g, cum s-au Petrecut acele bucuroase momente.

Pirintele Arsenie plecase de la Simbita, din cauzi. ciera urmirit - cred eu - gi ajunsese pe Ia Crasna. Dar nu


stiau prea mulgi unde se afla atunci. Era de Sfh.nt4-Marie.Ne-am dus, impreuni cu familia, gi noi la Mini.stire, laCrasna. Ne-am dus, ;i a doua z,t.urma si ne spovedim.Am stat la priveghere, am urmat rAnduiala... Cu noi amers si o familie de tineri care erau cisitoriti, aveau co-pii, dar nu erau cununati religios. A doua zi, acestora,Pi.rintele le-a spus: Nu ua pot impartd;i phnd nu innayi incumintenielAu iegit cuno;tintele acestea ale noastre afari,au venit si ne-au zis: Uite, nu ureA Parintele sa ne tmpdr-ta;easca. Ne-a zis sd ne gdsim na;i.. $i atunci ai mei si ceicare mai erau cu noi au zis: Copila asta fi cu bdiatul meu,hai sa ii punem pe ei sa ud cunune.' Eram necisitoriti...Eu eram la liceu. Cei doi s-au dus, i-au spus Pirinteluigindul lor gi atAt a fost! Cred ci era asa, in miez de noap-te, cind se petrecea acest episod. $i a venit PS.rintele dela grupul acela mare din biserici, si vorbeasci cu noi.

$i ;tiu ci a venit si mi-a zis: Ei, ;i e;ti na;d! $i eu m-amrusinat si am spus: Nu stiu, Parinte!Eu sunt eleua. Nu;tiudacd potface dsta... $i Pirintele a zis asa: Tiebuie sa urei!

. Foarte interesant! Nu am ;tiut de la cine vine cuvAn-tul acesta, cine e Pirintele.

$i am zis: Bine, atunci sunt na;a!Si, intr-adevir, agaa fost. I-am cununat pe cei doi si, in timp, desi erau oa-meni mai in vArsti decAt mine, m-au respectar de nagi.!Veneau si aici, dupi ce m-am cisitorit, veneau mereu lamine, ;i imi spuneau nd;ica in sus, na;ica in jos.

Timpul a trecut... Si au divorgat oamenii acestia,pAni la urmi. Iar el, printr-o imprejurare nefericiti, dincauzd. ci a vrut si i;i salveze copilul dintr-o situagie grea,a fost gi.sit vinovat si a fost dus in pugcirie. Multi vremenu am mai stiut nimic de el.


Dupi eliberare, s-a dus pe la o ministire prin Mol-dova, nu gtiu exact unde. Si acolo, la acea ministire, i-arfi spus cineva: Sd o cauyi pe nafa ta! Sd te duci sd o caupipe nafa ta! $i a venit. M-a ci.utat. Am fost foarte impre-sionati. - sogul murise de curAnd - cAnd l-am vizut. Erafoarte sli.bit, foarte schimbat. Mi-a povestit lucruri greledin inchisoare - nu imi venea si. cred -, dar flceam legi-tura cu ce am citit prin cirti.

in casi aveam o imagine cu Pirintele Arsenie. $icind a dat acest fin aI meu cu ochii de Pi.rintele Arse-nie, a zis: Uite, e Parintele care ne-A cununatlSi am spus:Cum?!PdrinteleArsenieilEl imi spune: Da!Nu;ti1i cd u-abinecuuhntat $ u-a pus mdna pe cap ;i u-a spus ceua ce tottimpul pe drum agi repetat?... Acesta era cuvi.nrul ce mi-lspusese: Tiebaie doar sd urei!Nu stiu de ce, mi s-a p5.rutasa, ca un dat, si. port aceste cuvinte in suflet gi oricAndcred eu cd, as zice cd. nu pot sau nu. trebuie,si pot sd, zic batrebuie sd ureau;i se ua implini.

Aceasta a fost aducerea mea aminte in timp, prin acestfin al meu, despre intilnirea cu Pirintele Arsenie Boca.

,,Nu piturica trebuia s-o aduci!Pe el trebuia siJ aduci!"

Cu siguranya, aceastd inthlnire cu Parintele Arsenie a

fost doar un inceput al cautdrilor al unui excurs al apropie-rii de Pdrintele ;i al uddirii prezen,tei sale in uiaya d-uoastrd.

Da, din picate, eu l-am cunoscut mai mult intr-unalt fel. De acolo de unde esre, de acolo mi-a vorbit, speci-al, sufletului meu, inimii mele. $i poate nu sunt vrednici

Fost-a orn trirnis de Dumnezeu l7l

si vorbesc astizi cu aleasi preEuire si cu o frumuse;e de-osebiti despre Pirintele, mai ales pentru ci ;tiu? dAn-sului nu i-ar plicea si. spun prea multe despre el, penrruci acest Sfhnt al fudealului a avut, mai inainte de roare,multi, multi smerenie.

Din picate, l-am cunoscut - pentru ci aga a vrurDumnezeu - la necaz. $i, prin Pirintele Arsenie, Dum-nezeu mi-a intins mina Sa. lqa L-am cunoscut eu peDumnezeu! intr-un mod mai special, mai deosebit. Cred- din ce arn citit legat de Pd.rintele Arsenie -, ci. dincolode minunile sde, adevi.rata propovS.duire a Pirintelui afost relatia om - Dumnezeu. Aceasta cred ci este cel maiimportant! Pentru mine, cel putin, aga a fost! A;a a rin-duit Pirintele Arsenie: si. invi.g eu relatia mea, ca om, cuDumnezeu. Pentru ci nu eram deloc unde trebuie. Nueram! $i a trebuit si. vini. peste mine necazul, si imi dauseama deslugit de aceasta...

Sotul meu cizuse intr-o cumpliti paralizie. N-a maivorbit, n-a mai mers... Dureros! Dar a avut atita tirie giatita bunitate, incit eu nu mai puteam si mi pling deel. Dar, prin asra, am fost prin multe, multe spitale gi amvizut oameni... Am vlzut atita durere! Oameni cu durerimult mai grele decit ale mele. Si oameni care duceautoate aceste dureri, cu ajutorul lui Dumnezeu. $i aga, inspitalul din Figira;, Pi.rintele Arsenie, pe care ftgi.rigeniiil irrbesc - nu por si spun ci l-au iubit, ci il iubesc din totsufletul! - a trimis o asistenti care, vizind intr-o seari ci.i se face riu sotului (medicii i-au scos perfuziile, totul!)mi-a zis: Gata, hai, ia ma;ina ;i te duci cu el acasdlEuam spus: Dar a;a ceat eu nu pot sd fac! De-ai yi tu unfulocuiesc eu... Cum sd md duc in miez de noapte cu el acasd?!

L72 P,irintele Arsenie Boca

Tiebuie sd trec printr-o padure, sd urc la bloc... Cine-miajutard-l duc? Eu, o femeie, nu pot singura. Nu se poate! $inu stiu cum am ridicat ochii spre cer si am zis Doamne,asta nu mi-o da, ca nupot s-o duc!Asta chiar nupot s-o duc!Orice abceua... $i, pini la urmi, am tot rimas pe lingi el.La un moment dat sogul fbcuse o crizd,, o cidere puter-nici. de calciu ;i de magneziu si i se pusese un circel, daraga, tare! Si eu, disperati, i-am luat piciorul, am inceputsi il masez, aga, gi ztc: Cred cd aici are ceua!

Asistenta a fost tare impresionati. de ceea ce fbceampentru sotul meu si mi-a zis: Doamnd, nu urei sd mergila S,imbdta, la izuorul Parintelui? Atunci, am zis: Ba da,cum sd nu?!Am luat o piturici, o bucigici, a9a, de pitu-rici gi o sticli, ca si. aduc api de la Pirintele Arsenie. Nu

;tiam cum se procedeazi, cum si fac, nu fusesem nicio-dati. M-am dus acolo, cu asistenta, ;i am ajuns Ia izvor.Nu era nimeni, nimeni, nimeni! M-a impresionat locul...Am vi.zut icoane acolo. Ploua, ningea pe ele. Astizi s-aamenajat, s-a ftcut, aga, un design aparte, este altceva.Dar atunci, nu! Ploua, ningea acolo! Curgea apa... $i migAndeam: Doamne, ;i nu se snica? Pai dacd eu a; duce oicoana acum Acolo, nu s-Ar strica?

M-am rugat, aga, cit m-am priceput eu... Doamnaaceasta si mai mult m-a impresionat, pentru ci ea plAn-gea, efectiv! Se ruga acolo si plAngea! $i eu mi gindeam:Doamne, daca eu nu mai pot sa pkng, ea cred cd are unnecaz muh mai mare decit al meu;i, uite, m-A adus aici...

Am luat api, am stropit gi piturica aceea cu api.,acolo, la izvor, dupi care am plecat la masini. CAnd amajuns la magini., mi-am dat seama ci am uitat piturica!Dar masina nu era mai departe decAt cAtiva metri. Imedi-


at mi-am dat seama ci nu am luat pS.turica! M-am intorssi... pi.turica nu mai era nici.ieri!Nu mai exista!--

Ne-am intors amAndoui, am ciutat peste tot... Niciurmi de piturici!

Si ea, atunci, a spus:- Si;tii ci ista este un semn de la Pi.rintele Arsenie...Eu am ris:- Si vini Pi.rintele Arsenie si-mi ia piturica?!... Nu

pot si cred!Ea, atunci, a mai insistat. Dar eu am zis:- E o piturici.... O fi fost vreun cAine sau poare, cine

stie, vreun om care a avut nevoie de ea, deEi, la cum e,nu poate decAt si-gi infr.soare picioarele cu ea. Aftceva, cesi faci?! Dar zic: Nu-i nimica! ii trebuie cuiva, probabil.De-asta nu am mai gisit-o...

$i am plecat. Am ajuns la Fi.gd"rag. I-am dat soEuluisi bea api. Asta a fost in luna august. in anul urmitor, la1 februarie, a murit.

Cred ci. dupi pomana de 40 de zile, m-am dus pAnila spital, si. duc ceva, acolo... Doamna aceasta, asistenta,vreau si vi spun ci mi-a dat intre timp doui cirgi cu Pi-rintele Arsenie, si. le citesc.

Cind mi vede, imi spune:- Nici acum nu crezi ci Pirintele Arsenie ti-a spus

ceva prin piturica aceea?Si am inceput, aga, citind din cirgile primite de la ea

gi din altele, pe care mi le-am cumpirat ;i eu - ci parciDumnezeu a vrut a;a, si mi le trimiti. -, si.-mi adincesciubirea, si-l cunosc mai bine pe Pirintele Arsenie.

$i-am venit acasi. AjungAnd, aga, in faga iconigei, amspus: ,,Doamne, Pirinte Arsenie, daci am fost neqtiutoa-

174 P,irintele Arsenie B oca

re;i daci nu am luat in seami ce mi-a spus prietena mea,

micar acum, dupi. atita timp, ft-mi si. ingeleg. Spune-mi

ceva!" Am vrut ceva, aga, de necrezut! $i m-am rugat o

seara, doui, trei, patru, cinci... $apte seri! $tigi cum? Mi

rugam ata, cu cuvintele mele, in legea mea. Si, deodati,

aud aga:- Mi, nu piturica trebuia s-o aduci! Pe el! Pe el tre-

buia si-l aduci!AtAt... Ati.t am auzit! De-atunci, m-arn linigtit! A fost

nemaipomenit! Vai, ceva..., gtigi cum?! $i noaptea, par-

ci, eram bucuroasi;i indurerati. indurerati, intr-un fel,

pentru ci n-am ftcut ce trebuia, dar gi bucuroasi, bucu-

roasi, de ceea ce imi di.ruise Pirintele Arsenie!

Mai trece ce mai trece timpul ;i, intimplitor, citesc

un articol scris de un Pirinte de undeva de pe la Albac...

Parintele Dionisie lgnat...

Da, exact!Acesta povestea o intimplare cu o femeie care fusese in

cirucior ;i, dupi intAlnirea cu Pirintele Arsenie, s-a ridicat

din cirucior ;i a mers pe picioarele ei! Acum respectiva

persoani este miicugi, undeva in Retezat. $i atunci am

in;eles eu ci am gregit. Totqi am fost a;a de bucuroasi!...

De atunci, am inceput si citesc gi Cararea imparAy*l

;i multe, multe alte ci.rgi. Citindu-le, am ingeles cA.t de

adAnc e Pirintele! $i ce putere fantastici avea de a sinteti-

za cuvintele sale de invigituri! Cuvintele sale sunt atit de

minunate;i de pe inlelesul tuturor!Al tuturor! Oricine il

poate inEelege pe Pirintele Arsenie.

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

,,Pirinte Arsenie,ajuti.-mi., lumineazi.-mi. . . "

La un moment dar, a trebuit si m5. duc la un exa-men, la un concurs de directori. Tiebuia ftcuti o lucrare,trebuia pregitit mult material... Era in anul in care so-gul meu deja trecuse la cele vegnice. Aveam asa, o srarede - cum si vi spun eu? - tristege. Niciodati n-am fostsinguri. Acum mi simteam singuri.. $i trebuia si si miconcentrez, si mi pregitesc pentru examen... Concursulacesta era cu toti directorii - nu conta ci egti de gridini-ti., ci. egti de ;coali generali, cL e;ti de liceu. Thebuia sistii totul, nu era nicio diferengiere.

Cu o zi inainte, nu s-au mai luat in seami lucririle.Le-au studiat dingii, au dat o noti si gata. Ei, a doua zinu stiu ce s-a intimplat, dar ne-au zis cd. trebuie si nesusginem si lucrarea. Eu lucrarea mi-o flcusem, nu erao problemi, dar nu eram suflete;te pregititi, pentru c5.nu stiusem ci. trebuie si o sustin. intAmplitor, aveam lamine un exemplar, l-am risfoir pulin gi m-am dus. ina-inte si intru, cu emotii si cu o teami, aga, cumva, am zis:Pdrinte Arsenie, ajutd-md, lumineazd-md. sdf.u tn stare sdsuslin cum trebuie lumarea!$i am intrat. $i-am inceput sivorbesc si si spun scopul pe care l-am urmirit in lucrare,ce mi-am propus, obiectivele, cum le-am parcurs, desprecolectivul meu, despre copiii de acolo, cum ii urmirim,cum lucri.m cu ei... Tot-tot-tot! Mi uitam, a;a, la comisiegi aveam puterea, in timp ce vorbeam, si mi uit la ei;i sivid ci sunt multumili. $i zic in mintea mea: Dar parcaeu totusi lucrurile astea nu le-am ltiut chiar a;a... Cumde mi-au uenit a;a dz cursiu in minte? $i cum dz le spun

175


eu Acum a;a, dz rdm,in a{a de uimiyi? Ci-i vedeam cum

stiteair uimigi gi mi ascultau... $i-mi ziceam: Doamne!

Pdrintele meu!... in timpul acesta, al sustinerii lucririi, eu

asta gindeam ;i totqi nu siream de la ce trebuia si spun,

aveam un fir foarte logic al expunerii.

La sfirsit, pregedinta comisiei imi zice:- Eu numai ati.t a; vrea si vi intreb: la Poiana Mdru-

lui funcEionagi?- Da, acolo, in"acel situc!- Si aga gridinigi aveli la Poiana Mirului?!- Da, sigur! V5. poftesc siveniti sivedegi cum e la noi'

la gcoali, ci este minunati si avem n$te copii minunagi!- $i ii urmirigi afa, pe fiecare?- Da! Din promotiile mele, de la inceputul activiti.gii

mele, astizi avem medici, avem pre;edinEi de Tiibuna-

Ie... $tiu despre fiecare in parte ce a urmat, unde a ajuns

;i si;tiEi ci, din gridinigi, vedeam profilul intelectual de

mai tirziu al copilului respectiv. $i aga se si intimpla.

$i atunci, ea mi-a spus:- Gata, asta a fost!- Multumesc!

$i am iegit. Dupi mine a intrat directorul dela Radu

Negru, din Figiraq, liceul pe care eu l-am absolvit. Am

stat si ne dea rezultatele. Iese directorul de la Radu Negru

si-mi zice:- Doamni, ce le-agi fbcut? Cei din comisie au vorbit

in continuu despre dumneavoastri!

$i eu am zis:- Nu eu am vorbit, i-am vorbit...Efectiv a;a a fost!Am dat foarte multe examene in ac-

tivitatea mea didactici. dar niciodati nu m-am descurcat


ca atunci!Vizibil am simtit ajutorul Pirintelui!Am _vlzut,a;a, cum curgea totul! $i m-am;i concentrat... Or, nu in-totdeauna reugetti aceasta, pentru ci emogiile nu te lasi...

Si am venit acasi ;i aga multumiti am fost! I-ammultumit Pirintelui Arsenie...

,,Pirinte Arsenie, ft-mi cale liberi.!"

Altidati, m-am dus cu nora;i nepotica mea la nasiilor, la Breaza de Prahova. Conduceam eu ma;ina. Amstat acolo doui zile si ne pregiteam si plecim, si ne in-toarcem spre casi., dar se lucra pe Posada. Era un $antieracolo. Cind ne-am dus, am stat acolo o jumitate de ori,pini si trecem! Si au insistat arAt de mult nasii lor si maistim, incit s-a fbcut th,rziu.

Zic:- Haidegi si mergem! Haideti si mergem!Orici.nd plecam la drum, ziceam Pdrinte, ajuta-ma sa

nu papesc ceua! insoye;te-ma in caktoria asta! Dar asra spu-nearn in gind. Cand am plecat, am oprit pulin intr-o pia-ti, la iesirea din localitate. O vinzitoare de la tarabi., zice;

- Vai, ce e pe Posada aia! Am stat trei sferturi de ori!Am urcat in ma;ini si am zis: ParinteArsenie,ft-ne cah

liberd!Nora mea s-a uitat la mine... Am pornit la drum.Am mai povestit noi, fetita in spate a adormit si, la

un.rnoment dat, mi face atenti nora si-mi zice:- $tiEi unde suntem?- O, suntem aproape de Predeal! Dar de Posada cAnd

am trecut?- Asta vi. intreb ;i eu! $tigi ce ati zis la plecare?- Ce-am zis?

I78 P,irintele Arsenie Boca

- Ati zis: Pdrinte Arsenie, fi-ne cale libera!...- Vai, am zis cu voce tare asta?!- Da, ati zis! $i eu m-am uitat atent la dumneavoas-

tri. Agi spus: Pdrinte Arsenie, fi-mi cale liberd!

$i am trecut... Dar nici micar nu am vizut stopul,unde au fost masinile celelalte. Nu am vizut nicio ma$i-ni!Am trecut.

CAnd ajungem acasi, biiatul zice:- Mami, dar tu'iu ce vitezi ai condus?Ci didusem telefon inainte de a pleca...- Nu am condus cu vitezi mare!

$i nora mea a inceput si ridi. gi a spus:- O si-;i povestesc eu cum ne-a adus Pi.rinteleArsenie...De ce am spus eu rugiciunea cu voce tare?! Sau, mai

bine zis, de ce Pirintele Arsenie a vrur si spun aceasterugiciune aga, de data aceasta? Pentru ci v-am spus cieu mereu mi rugam in gind, cA.nd plecam la drum. Eule mai povesteam copiilor de Pirintele Arsenie, dar ei nuprea credeau. $i a vrut Pirintele Arsenie si se intimpleaceasta, spre a o lumina pe nora mea, care de atunci...

Nu mai are nicio tndoiak tn priuinya Pdrintelui...

Da, asa e! De c6.te ori vine pe aici, ia cirtile PirinteluiArsenie pe care le gi.seste la mine, le cite;te si nu mai arenicio indoiali!

,,Fii atenti.la slujbi gi lasi magina!"

Alti intimplare care m-a apropiat iarS.si mult de Pi-rintele Arsenie a fost aceasta, pe care vreau si v-o spun! Ointimplare legati de ce a spus Sfingia Sa, ci ,,de acolo dz

t' l

I

ilil


undz uoif, ud uoi ajuta;i mAi mub" , cuvinte care-qonfir-mi, de fapt, toate acesre intimpliri ale mele!

inri.mplarea aceasra a fost deosebiti si se bazeazifoarte mult pe relagia aceasra om - Dumnezeu si pe teo-logia adinci.-adinci-adi.nci a Pirintelui. Eu cred, din totce am citit, ci a fost o adevirati valoare duhovniceasciPirintele Arsenie! $i spun aceasra oricui, chiar daci am;i contraziceri citeodati. insi nu asra conteazi! Meritidin plin Pirintele Arsenie aceste cuvinte! Care sunt cuacoperire, nu sunr spuse aga, in vint!

Veneam de la o priveghere de la $inca Veche, dela Pirintele Matei, care era acolo atunci. Ne intorceamnoaptea. Era o ploaie! Si erau pe drum ni;te gropi, de nuvi. spun! Sigur ci gi de la oboseali ;i gindindu-mi gi lacuvintul Pirintelui, chiar acolo, spre Paltin, am luat inplin o groapi, cu masina! Dar nu vi spun... Cu amindo-ui. roEile! Probabil ci era-m gi eu obositi, dar era si groapaplini cu api gi n-am vi.zut-o! N-am vizut-o, dqi le maigtiam eu asa, care sunt pe acel drum... Si zic citre doam-na de lingi mine:

- Vai, rugati-vi! Si. nu facem pani, ci n-arn puteresi desfac roara, ;i pe ploaia asta aici stim pini dimineagi!

Dupi ceva timp, zic: cred cd totupi nu s-A int,implatnimic. Am venit acasi., am bigat masina in garaj, cuugurinti... N-a fost nicio problemi.! Asta a fost vinerispre simbiri. Simbiti primesc un telefon de la mama,care-mi zice:

- Si vii pin|la Poiana.Intru in garaj, pe ambele rori aveam pani. Am cdutat

eu roti de rezervi, dar n-am gi.sit pe nimeni, n-am rezol-vat. Mi duc la Sflnta Liturghie duminici dimineata. $i,


la un moment dat, stiteam a;a, pe la intrare in biserici,mai

-pe la ugi, ci era bisericuga mai micuEi si stiteam si

nu deranjez, pentru ci nu m-am dus chiar de dimineagi,cind se incepe. $i, in loc si fiu atenti la Sfinta Liturghie,si imi fie gindul la ce se intimpli in biserici, acolo...,nu! imi veneau in minte tot felul de ginduri; De ce aa

ficut pana amdndoua rofile? $i de ce n-oi f ocolit groapa?

$i acum ce fac? Ca dacd era numai o roAtd, Punearn rezer-ua... Dar cu doud rbli cum sa ma duc eu pdnd la serui.ce? $iam tot fri.mA.ntat asta; niciun pic si mi gindesc la SfintaLiturghie! Si aceeasi voce, care mi-a spus mai demult ceam gregit cu piturica, aud zic|.ndu-mi, deslusit:

- Fii atenti la slujbi gi lasi ma;ina!

$i mi duc si mi uit inspre Sf. Altar, si vid ce facepirintele... Era momentul prefacerii Sfintelor Thine... $iatunci m-am intristat, m-am mfinit ;i mi-am zis: Vaide mine, am citit atAtea caryi ;i tot nu arn inyeles ce e im-

Pzrtant, intr-adeudn tn relayia cu Dumnezeu!... $i nu am.inpeles prea muh ce se intimpld tn cadrul Sfntei Liturghii.

Odati, la un curs, un profesor universitar din Clujne-a intrebar citi am citit Biblia ;i ne-a dat la sfhr;it re-zultatul. Un numir de 2-3 %o o citiseri. $i numai atuncimi-am adus aminte, in Sfhnta Biserici, de acel profesor,care ne-a spus: Daca n-api citit Biblia, n-dli citit nicio car-te! Mmic nu ualoreaza!

$i am venit acasi si-mi ziceam: Uite, am citit totfelulde caryi si tot nu ftiu ce inseamna Sftnta Liturghie... Mi,gAndeam ci e treaba preotului si faci acolo rugiciuni, eunumai si.le ascult. ins5., uite ci nici aceasta n-am fost instare si o fac, atunci, adici si ascult. Si am ftcut acelagilucru pe care l-am incercat dupi ce am fost la Simbita, cu

Fost-a om trintis de Durnnezeu l8 t

piturica. Si mi-am propus a;a: Shmbdta ma duc sa md spo-uedesc fi il inteb pe Parintele George sd imi spartAce este SfLiturghie. ii spun adcudrul! ii spun cd nu sunt instruita reli-gios, cd nu cunosc ce tnseamnd Liiurghia. Asta este! E foarterdu... Dar ureau sd;tiu, ureau sa innu fntr-o rknduiak!

$i aga am ficut. insi, in fiecare seari, m-am si rugat:Doamne, dd-mi, indruma-mi pa;ii, pe unde trebuie sa mdduc, cum sdfac!... Pdrinte Arsenie, ajutd-md sd tnyeleg ce eSf Liturghie!

Mi duc vinerea la Sfbntul Maslu. La noi, vinerea,este Sfhntul Maslu. $i, in timpul Sflntului Maslu, imiveneau tot felul de ginduri, asa: Mdi, dar de ce sunt alesetocmai aceste Sfnte Euanghelli? Nici asta nu;tiu! Dar de cesunt trei pdryi? Nu yiu... Nu yiu...

Daci nu am frcut religie in scoali, pur ;i simplu nuam stiut o mulgime de lucruri! Era important cind veneapreotul in case, dar eu n-am avut nici a;a, in preajmi, pe ci-neva care si mi.lumineze, si imi explice anumite lucruri...

La noi, in parohia de care aparlin, intotdeauna sunt

.doi preoti: Pirintele Radu gi Pirintele George. $i Pirin-tele Radu, cind ajung la miruit, imi zice:

- DoamnaTeodora, arn o carte pentru dumneavoastri.- Da?- MAine veniqi la biserici?- Da, vin!

$i dau si plec, dar dinsul zice:' - O carte a Pirintelui fugatu, despre Sfrnta Liturghie.

Mi s-au lipit picioarele de pardoseali, cAnd am auzit!Si zic:

- Da. da!Vin!Zice:


- Dar e pugin mai scumpi.!- Nu conteazi!Vin!Am venit acasi, aga de bucuroasi! $i mi duc simbi-

ta.La biserici, nu era Pirintele George, cu care voiam sivorbesc eu despre Sf. Liturghie. Nu era... Nu se potri-vea cu planul meu. Niciodati nu se potrivesc planurilenoastre omenesti cu planurile lui Dumnezeu. Si mi-a datParintele Radu cartea. Bineingeles, imediat am deschis,si vid la Sfintele Daruri, ce gisesc acolo... N-aveam rib-dare, pe drum! Dar o doamni era tot dupi mine si aminchis-o. Zic: Lasa, sd ajung acasd ;i md apuc sa o citesc!

Am venit acasi;i am citit-o de trei ori! VL spun sin-cer cd. mi-a fost si rusine de cAte n-am ;tiut. PirinteleArsenie stia ci. am nevoie de asta. $i de acolo, de unde e,ce a zis? Lasd, md, p,Lnd tl gdsefti pe parintele George sd ipiexPlice mai trece o saptamind fi tu tot ingrdmadita e;ti...

$tii sd cite;ti... Lasa ca iyi trimit eu o carte!M-am bucurat foarte mult! De atunci, nu mai indriz-

nesc si. mi. duc la orice ori la slujbi. Mi duc de la inceput,indiferent unde as fi. $i numai daci, Doamne feregte, seintimpli ceva, nu ajung de la inceput la Sfinta Liturghie!

Dar toate acestea - toate acestea! - se datoreazlP|-rintelui Arsenie! De acolo de unde e, m-a ajutat, m-a lu-minat si continui si o faci!

,,Lumea deja l-a canonizat pe Pirintele Arsenie!"

M-am rugat Pirintelui ;i mi-a ingiduit, m-a aju-tat, dupi aceea, asa, nevrednici, si ajung la Simbita, siajung la Prislop... Numai la Sinaia nu am fost. Nu stiucasa unde a murit Pirintele! De fapt, n-a murit... Iar la


mormint este ceva special! Pacea aceea pe care ne-o di deacolo, de sus, nu o gisegti aproape niciieri in altf parte.Am reugit si merg si sus, la Sd.mbita, la pegteri!

Cred ci lumea dejal-a canonizat pe Pirintele Arse-nie! Ci.nd va ri.ndui Dumnezeu, va veni ;i partea cealalti,a consacririi de citre Biserici a sfinteniei Sfinfei Sale.Dar pentru mine si pentru mulgi alEii, Pi.rintele e SflntulArdealului, aga cum il numesc togi! Pe mine, PirinteleArsenie m-a adus pe calea cea buni! imi place foarte multcind zic uneori ci pentru inima curati a fieciruia dintrenoi a luptat Pirintele. Asta este foarte important! La astasi ajungem!Asa cred eu... $i asta cred ci a fbcut Pirintelepentru tot omul ce a vrut si. priceapi, si. ingeleagi. Nu sepoate si nu te impresioneze viata sfhnti pe care a dus-oPirintele Arsenie ;i rugiciunile pe care le face pentru noi!

Si dea Dumnezeu si il cunoa;tem si mai bine pe Pi-rintele Arsenie si, daci micar aici, pe pimAnt, unii dintrenoi n-am ajuns si ne cunoa;tem fagi ciltre fagi. (;tiind cieste el, cum a fost cazul meu), mi.car Dincolo si reuqimsi ne intAlnim, in impiri;ia Cerurilor...

Teodora Bigi are darul de a reda, prin cuvint, ceeace Pirintele Arsenie fbptuie;te, cu fapta sa, in viata oa-menilor. Iar pentru ea, intr-adevir, Pirintele Arsenie estecel care i-a readus viaqa in sufletul siu, mereu in ci.utare.Cu sigurangi, pentru doamna Teodora, Pi.rintele Arsenieinci mai are cuvinte de rostit, mAni intinsi spre ajutor,binecuvintare de di.ruit in vreme de restriqte sau sens albucuriei in vreme de liniqtire...

Maria ClopogelPoiina Marului, Braqov

,,Mi-a ri.mas in sufet,e mereu prezent Pirintele Arsenie!..."

Am stribitut cAteva ore prin ginuturile Bra;ovului,in sus, spre Zarnegti, pentru a ajunge la Poiana Mirului.Aici, la ceas de seari, mi a;teptau cAgiva dintre credin-ciogii care au avut bucuria de a-l fi cunoscut pe PirinteleArsenie Boca. E impresionant cAti dragoste gi ospitali-tate emani. acesti oameni! In doar citeva ceasuri, aveamsenzagia ci. fbcAnd drumul spre Poiana Mirului m-amreintors acasi, dupi o vreme de pribegie printre striiniqi instriiniri.

Maria Clopogel a cobord"t de undeva din culmile Po-ienii, cale de kilometri buni, la fiica sa, pentru a ne inlesniint6.lnirea. O viagi frumoasi;i o pildi de credinciogie.T6de ani de trudi., insa ;i de frumoasi slujire a lui Hristos.


Aici s-a niscut, in Poiana Mirului, gi aici a, rislas. Pestetoate necazurile si incercirile viegii, a simgit un ajutor denidejde: Pirintele Arsenie Boca.

Am rugat-o pe doamna Maria si ne reintoarcem,pentru cAteva momente, in mirajul acelei vremi, in careDumnezeu pogora, aievea, din cind in cAnd printre oa-meni. Iar Pirintele Arsenie Boca a fost unul din acei Oa-meni, trimisi de Dumnezeu, pentru semenii sii...

,,Pentru ce il pui pe Ion la mo4i? Ion nu-i mort!"

Doamnd Maria, cind s-a intkmpkt int,ilnirea cu Pa-rintele Arsenie?

L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie a;a: in timpulRizboiului mergea lume multi de la noi, de la PoianaMirului, pe jos, pe sub munre, la Ministirea Simbita,pentru ca auziseri de Pirintele Arsenie. La noi era OasreaDomnului foarte prezenrd. si ftceau aduniri. Era un bir-bat de aici care isi lasase familia si s-a flcut frate de minis-tire. Era Pirintele Nichita, de mai tdrziu, a;a l-au sfintit.

Sd inyeleg ca fratele aceste era din Oaste. . .

Da! Era in Oastea Domnului. El se ocupa aici cuadunirile. Mai tirziu, s-a rerras la mS.nistire. $i a rimasla.Pirintele Arsenie, la Simbita. A lucrat si la chilie, sus,cu Pirintele Arsenie. Si, apoi, el aducea lume de aici lamini,stire. ii ducea pe sub munte. Mergeau si cite 50 depersoane odati.

Jin minte ci eram copil cind am mers prima dati.Erau niste ploi, potop mare, incit era si ne ia apa!

I


Pe jos mergeali?-

Pe ios! Da. Eu aveam vreo 1 l-12 ani, nu mai gtiu

exact. Atunci am ajuns prima dati la Mini.stirea Simbi-ta;i l-am vizut pe Pirintele Arsenie.

Apoi a inceput Rizboiul. Titicul a plecat in Rizboi

si, inainte de a pleca, am mers cu el la ministire. Sigur,

titicul s-a spovedit, s-a impirtfuit la ministire.

$i Pirintele ii spunea:- Du-te, Ioane, lihigtit, ci tu ai si fii bine!De la un timp insi am inceput si avem o indoiali.

Trecuseri doi ani de zlle gi nu mai stiam nimic de el. Iarmimica i-a frcut pomani... I-a impirgit toate hainele.N-a mai rimas nimic, nimic, nimic! Si, dupi aceea, mi.-mica a plecat la ministire si il punea tot timpulpe titiculla Liturghie, la morti.

Dar cind s-a dus la ministire, odati Pi.rintele i-a spus:- Mei, Victorio, de ce il pui pe Ion la morli? Ci Ion

nu a murit!Fi.ri. si qtie Pirintele nimic, absolut! intr-atita lume

era acolo - aga se ginea lumea dupi el, era potop de oa-meni! -, cum era si fie atent tocmai la pomelnicul nostru?!

Dar el a spus:- Pentru ce il pui pe Ion la morti? Ion nu-i mort!A venit acasi mama ;i a mai mers aga vreun an de

zile. A vizut ci tot nu prime;te niciun semn, nimic - ni-mic nu gtiam de el!-, o inceput iar si-l puni la morti. $i,mergind iar la mini.stire, Pirintele a intrebat-o:

- De ce nu-mi dai ascultare? igi iei pedeapsi! Ci Ionnu e mort! Ion are ce-i trebuie cu el, nu moare!

A venit acasi mama gi am mers a;a mai departe, cusperanla ci titicul triieste. $i a;a a fost! Dupi patru ani


de zlle, intr-o duminici, ne-am trezit cu el acasi! Erachiar de Cuvioasa Paraschiva. Era pesre siptimd.iri sir-bi.toarea asta ;i aveam stabilit cu niste femei si mergemla mi.nistire. Ci mergeam pe la Sinca Noui si de acoloera tren pini la Figira;. Din Fi.gilas mergeam pAni laSi.mbita de Sus si de acolo o luam pe jos.

Am mers la ministire si am ajuns cu o zi inainte, sicu un unchi de-al meu, care era si plece in armati., camilitar, dar nu stia cA.nd ii vine ordinul. Ne-am dus deci,si seara ne-am pregitit si am mers la vecernie. A;a multilume era acolo!... Si Pi.rintele Arsenie a dat lumea la oparte si s-a oprit in fata mea.

Si zice:- Na, Mario, mai plingi ci. nu vine tati-ti.u?

$i titicul venise de doui sau de trei zile. Atunci, eui-am spus ci sunt foarte bucuroasi. I-am zis:

- Pirinte, da, a venit acum, de trei-patru zile!Si ne-o luat, ne-o chemat ini.untru, mi-o cerut si-i

povestesc cum a venit si toate intimplirile. $tiam insiprea putin, pentru ci stitusem foarte pulin cu el si eraobosit, cum venise de pe drum, ci a venit mai mult pejos, din Rusia.

Dar eu eram, cum v-am spus, gi cu un unchi. $i ilcheami Pirintele pe acest unchi si ii spune:

- Tir vii iniuntru, te spovede;ti, ci tu ai ordinul aca-si. De ce ai venit? Ai ordinul acasi!Tiebuie si. pleci, uite,in cutare zi.

El imediat s-a spovedit ;i i-a dat drumul si pleceacasi., iar acasi deja ii pregitiseri cuftrul, cum era peatunci... Pentru ci ai lui primiseri deja ordinul pentruarmati., aga cum i-a spus Pirintele Arsenie.


Api fost des la Manastire, mai apoi, sa il cautayi pe Pa-

rintele Arsenie?

Da, mergeam des si dupi aceea la ministire. Ammers vreo cinci-sase ani la rind, cind eram copil. Se adu-na lumea la Pirintele! Doamne, era potop de lume cindfbcea slujbi in altar!

Se ginea lumea dupi el! imi amintesc cum scotea bo-lovani, aga, din pidure, din munte, de sus, gi ii dideade-a dura si venea' jos ;i ii lua. Si erau asa de frumogi!

Si zicea Pirintele:- Avegi griji de istia, mi, ci ;i igtia o si vi fie de folos

cAnd n-oi mai fi eu!Vorbea despre acei bolovani.Si, multi vreme, erau tot mese acolo fbcute din pie-

tre rotunde, frumoase. Erau puse gi in faga ministirii, siacolo unde erau cele doui lacuri. Pe marginea lor eraunumai pietre din aceea rotunde, fhcute de Pi.rintele.

,,Du-te, Pirinte, odati gi ia-gi ce wei!"

Altidati - era si titicul atunci de fagi -, Pirintelene-a povestit cum a venit Securitatea si il ridice gi ce s-aintA.mplat. Lumea a incercat si faci scandal, si se opuni,si. nu-l lase, dar Pi.rintele i-a oprit si le-a zis:

- Nu!Si i-a zis apoi la securistul ila:- Mi lisati si-mi iau o carte?A vrut si-si ia o carte cu el! Dar n-au vrut si-l lase.

N-au vrut si.-l lase gi gata! $i o ori jumitate n-a plecatma;ina din loc! N-a putut si plece!

Fost-a orn trimis de Dumnezeu

- Du-te, Pirinte, odati;i ia-gi ce vrei!Si Pirintele s-a dus in chilia lui ;i a luar cea avut de

luat si s-a urcat in masini si masina a pornit! Si el, de aco-lo, i-a binecuvintat in urmi si a rimas lumea plingAnd.Vh dagi seama ce durere!...

Apoi, multe au fosr, dar am mai uitat anumite lu-cruri, ci. s-au perrecut demult, in copilirie... Unele le-amginut minte, dar pe altele le-am mai ;i uitat. Si-mi aducaminte tot pe parcurs de anumite cuvinte, sfaturi si zic:Uite, m4 cd Parintele ziceA Asa, Pdrintele zicea a;a...

,,De ce egti la mS.ni.stirecu piti gi slinini-n traisti?"

Am fost gi cind l-a ficut frate de ministire pe Pi.rin-tele Teofil Piriian. $i mi uitam eu, asa, fiind copil, si vidcum citeste, fiind orb. CfteaApostolul, citea pe degete. $ieram curioasi, ci nu vi"zuseri.m noi pe aici asa ceva...

Pirintele Teofil era ucenicul lui gi il ginea aproape deel. Si eu mi tot miram...

. Odati, venisem cu o femeie schioapi si am rimas osiptimini arunci la mi.nistire, acolo. Era cam bolnivi-cioasi, cam firavi si mimica rot spera la o minune... Astfel,vedeam fel de fel de lucruri. Oameni amirigi care veneau...

Venise un orb, care zicea:- Pirinte, ce si fac? Ci-s bolnav...- Pii tine, mi., regim! De ce esd la mi.nistire cu piti

;i slinini-n traisti?Dar de unde stia Pirintele acesre lucruri? Avea harul

acesta de cunostea omul! Cunostea liuntrul omului! $tiaci omul acela o venir cu slinini, desi era posr, PosrulSfintei Mirii.

189

$i, la un moment dat, a zis securistul:


$i multe din acestea au mai fost...Pirintele Arsenie a slujit gi cu Pi.rintele Serafim, cu

Pi.rintele Iustin, cu Pirintele Ioan. Pe toli i-am cunoscut.

$i m-am gi spovedit la Pirintele Arsenie. Fiind copil, ne-a

spovedit in grup. $i ;ine minte cLzice:- Mi - ci a;a vorbea -, pe mine tata m-a bitut o

singuri dati, pentru trei lucruri: si nu fur, si nu mint si

si gtiu si.-mi aleg prietenii!Asta mi-a ri.mas imprimat, aga, in suflet. Eram copii

multi, adunagi acolo. Daci venea atita lume ;i fiecare i;i

lua cAte un copil, vi. dagi seama cAgi eram acolo!

La D ragan es cu, l- ali c dutat ure o datd p e Pdrinte lz Ars eni e ?

Nu. Numai mimica a fost, mimica se ducea!Dupi ce m-am cisitorit, nu m-arn mai dus. Md.mica

a fost ;i la Driginescu, ;i la Bucure;ti, cind picta bisericaaceea. Odati, ea s-a dus pentru cineva si. il caute pe Pi-rintele. $i, cind a ajuns, Pirintele a zis:

- No, Vtorio, si aici m-ai gisit!Pirintele picta in turla bisericii. Nu avea cum s-o vadd

pe mama. S-a mirat, a.;a, mama... $i apoi a coborAt Pirintelesi le-a dat binecuvAntarea;i a zis celui cu care venise marna:

- Ce-ai venit la mine, mi?A zis citre bi.iatul acela.- Tu caugi sinitatea gi cu gigirile in buzunar?!L-a mustrat. $i i-a mai spus:- Daci nu lagi gigirile, mori!

$i a;a a fost... A murit de foarte, foarte tinir.Ne mai mustra;i inainte, dar parci la ministire nu

chiar asa. Dar ci.nd s-au dus de acolo, se spune ci a fostmai dur. Le-a spus totul pe fagi oameniior.

Fost-a orn trirnis de Dumnezeu l9I

Si i-a spus gi sotiei acelui biiat:- Tir si nasti copii, si. nu cumva si-i omoii; daci vrei

si fii sinitoasi!Era slabi, firavi acea femei€, ;i din cauzaasta l-a ci.-

utat pe Pirintele, ca si vadi ce-i spune. Dar ce si-i spuie?Asta i-a spus!

Ea triiqte si in ziua de azi, dar el a murit de tini.r.Foarte t6.nir a murit bi.rbatul ei...

,,Vai de voi, c5. au si. vie pisiri cu ciocul de fier!"

Ce ne puteyi spune d.espre uremurile acelea in care pd-rintele Arsenie incepuse sd fe ,,cercetat" ;i dr Securitate?

Era o vreme foarte zbuciumati atunci si Pirintelepredica ore intregi, pi.ni noapteatirziu. Din cauza aceeas-a si alarmat situatia, ci era lume multe si istora nu leconvenea... Intrase Securitatea asta gi ii bAntuia, ii urmi.-rea pe togi. Ba ci-i bogat, ba ci.-i vorbe;te de riu... Aveaumult. Li se pirea lor ci el face politici., dar n-avea el,Pirintele, treabi cu politica.

Era pranLzdtor. El sda ce o si se intAmple. Le spuneauneori oamenilor:

- Mi, o si ardem, m5JAsa zicea! Tin minte ci. odati, zicea:- Vai de voi, ci au si vie pisiri cu ciocul de fier!$i acela a fost bombardamentul. Dupi aceea abia am

in,teles noi ce au insemnat pasarile cu ciicul de fer.$tiu ci o intrebam mereu pe mimica:- Ce inseamni, mimici, secera si ciocanul?Noi nu sdam atunci, nu ne dideam searna de astfel

de lucruri, pe care le auzeam la Pirintele. Dar au venit gi

L92 Parintele Arsenie Boca

ne-au cotropit rqii ;i ne-arn dat seama ;i noi apoi despre

ce e vorba... Pentru ci de la ru;i au plecat secera si ciocanul'

Va amintiyi cum slujea?

Da!Vai, dar cum!El era totdeauna in fruntea tuturor' Chiar qi cAnd

slujeau toli patru piringii. E vorba de Pirintele Ioan, de

Pirintele Serafim, de Pi.rintele Iustin gi de Pirintele Arse-

nie. Pe cind mergeam eu la ministire, la inceput, ei erau.

$i apoi au venit gi algii. Nu le mai ;in minte numele, dar

atunci ii cunoqteam bine pe toli. CAntau la strani - erau

vreo gase, care erau ucenicii Pirintelui Arsenie.

,,Minuni multe erau, si gtigi"

Ayi stat dceA t)rerne, de peste o sdptamknd, apoi in ahe

cdteua rhnduri, la manastire timp rnai indelungat. Ce ua

mai amintiyi din acele perioade?

Venea lume cu oameni bolnavi de epilepsie. $i Pi-

rintele cobora de la altar si le punea crucea pe guri ;i,dintr-odati, isi reveneau!futa iar am vlntt."

Era unul pe,care il flneau pe la mini'stire, il hrineau

cilugirii. $i ;tigi cum era? Tot timpul cind era Liturghia

mai in toi, avea crize! Eu nu prea imi dideam seama ce se

intimpli, fiind copil, dar auzeaLm lumea spunind: Uite,

chiar in timpul Liturghiei s-a tntkmplat iara/ sa-l apuce

crizele!$i ricnea, asa, ficea urit!

$i Pirintele Arsenie didea lumea la o parte gi zicea:- Facegi loc!Si, trecind printre oameni, se apropia de omul cel

bolnav si ii punea crucea pe guri ;i imediat isi revenea!


Ci inainte se inclesta, asa, mult! Si era curios si, in acelagitimp, destul de infrico;itor ;i de cutremuriter, pentrumine, si. vid asta...

Cite au fost, vai de minel.Ti.ticul, lucrind cu Pi.-rintele toati" ziua,la chilie, avea gi el multe de povestit.insi nu le mai tin minte, ce si fac... Atunci era bine dacile scriam. Cind veneam de la ministire, intotdeauna iispuneam mimicii ceva nou. Minuni multe erau, si stiti.

Am saptezeci si sase de ani... Dar, ;tigi cum... Mi-arimas in suflet, e mereu prezent Pirintele Arsenie! Amfost;i la mormA.ntul lui, mi rog lui si, cind am un necaz,il chem in ajutor;i mi ajuti!

Doamna Maria Clopotel vorbeste despre Pirinte-le Arsenie cu respectul si pretuirea cu care rar intilnestipe cineva si transpuni in icoani de gind chipul vreuneipersoane dragi. Pentru ea, ca si pentru mii gi mii de al;irom6.ni, Pirintele Arsenie a trecur de mult in sinaxare...

MS.rturii din Poiana Mirului (Bra;ou)

La Poiana Mi,rului, cei cAEiva credincioqi care l-au

cunoscut pe Pirintele Arsenie Boca formeazl,Ia modul

cel mai firesc, o familie. Togi se gtiu intre ei, se intilnesc

impreuni in sat, la muncile c6.mpului sau, mai ales, la bi-

serici, in rugiciune gi recuno;tingi Pentru ce le-a diruit

lor Dumnezeu, prin Pirintele'De aceea, ajungind la oricare dintre ei, ajungi apoi

si ii cunogti pe rind, pe fiecare. $i, intAlnire cu intilnire,

sufletul ti se umple de bucurie sfA.nti, inima se apleaci

inspre rugiciune...

Ioan Gogonea:

,,O intAlnire riscruce in viagi'

Ioan Gogonea are 47 de ani. Era foarte tinir cAnd

l-a ciutat pe Pirintele Arsenie. insi' acel moment i s-a

intipirit in suflet cu lux de aminunt, de semnificagie.

Se intA.mpla prin 1987...Eu eram la o riscruce de drumuri - ne sPune Ioan Go-

gonea -, in sensul ci trebuia si iau decizia si urmez o ca-

rieri, pentru tot cursul viegii. in strifundul inimii mele, al

sufletului meu, avearn doringa de a urma o carieri militari.

Printr-o imprejurare favorabili, am ajuns la Pirintele

Arsenie. O femeie de aici, de la noi din sat, mergea la


Pirintele Arsenie. $i maici-mea, care era buni. prietenicu ea, zice: Ia-l;i pe baiatul meu. Si m-aluat gi fdmine si,curios lucru, m-a dus exact - inci o dati vi spun -, m-adus exact, fhri si intrebe pe nimeni nici ce tren schimbi,ce drumuri lasi., in ce starie trebuie si. coboare, pini laDri,gi.nescu! M-a dus exact ca;i ci.nd era o ciutiroare fi-deli! Nu stiu daci o fi fost, intr-adevir, o ciutitoare fidelisau de cAte ori o fi fost Pi.rintele, dar cert e ci a gtiut exactunde si cum si mI duci. Cu o precizie care m-a uimit!

$trayi deja de Pdrintele Arsenie?

Eu stiam ceva vag, in sensul ci Poiana Mirului, caasezare, e undeva la interferenta dintre Jbra Figirasuluigi Jhra BArsei, iar Tara Fi.giragului a fost in miscare, celpulin in perioada aceea, cind Pi.rintele Arsenie, vremede vreo l0 ani, s-a aflat acolo, la SAmbi.ta, si a propo-viduit. Iar piringii pirintilor nostri erau nisre ciutitorifervengi ai Pirintelui Arsenie. Copiii lor, piringii nostri,auzind despre povegdle pe care piringii lor le spuneau lagura sobei, iarna, despre Pirintele Arsenie, l-au ciutat siei. Pentru ci si ei, la rA.ndul lor, au avut probleme si l-auciutat. Numai ci., la vremea lor, nu l-au mai gisit la Sim-bita... L-au gi.sit la Prislop, la Driginescu sau la SchitulMaicilor. $i oriunde a mai fost Pi.rintele.

Am ajuns in satul Driginescu... Era o asezare dinaceasta, de cimpie, cu case mici. Pe o stradi, vi.d o bise-ricuEi si mi se zice:

- Asta e biserica din Drigi.nescu. Am ajuns! Uite sicasa parohiali. Uite-l ;i pe Pi.rintele in curte!

Era gi un grup de oameni, nu prea mare. Femeia ace-ea, cu care eram, imi zice:

196 P,irintele Arsenie B oca

- Avem noroc! Uite, il gisegti gi pe Pi.rintele si nu-s

nici oam?ni prea mulgi; deci ne Poate si pe noi rezolva...

Am intrat in curte, unde am vi.zut un om a;a - cum

si zic?! - de o staturi impunitoare, inalti! Fizic, era...

bine ficut! La o virsti - zic eu - de vreo gaptezeci 9i ceva

de ani. A;a m-am gindit eu atunci, de;i acum Putemface socoteala cAgi ani avea atunci. $tim ci Pirintele era

niscut in 1910. Lucrurile acestea se petreceau in 1987,

deci avea 77 de ani.Am intrat in curte, deci. Ce m-a impresionat si m-a

marcat a fost felul cum era imbricat Pirintele Arsenie: era

imbricat aga - cum si. zic eu? - atipic. Nu mai intAlnisem

un om care si fie imbricat in genul in care il intAlneam

acum pe Pirintele. Parci-l vid: avea niste bocanci, din bo-

canci ii ie;eau peste ni;te pantaloni de postav nigte gosete

de lini. O haini lungi, o cima;i dbi, o cravati... Era

tuns scurt, cu o barbi scurti, ingrijiti gi nigte ochelari de

vedere. $i in cap - trebuie neapirat si vi spun, ci m-a fas-

cinat gi m-a;i derutat acest asPect!- avea un turban ficut

dintr-un fular (ceva de genul acesta) sau dintr-un Prosop.

$i eu am stat aga, stingher... Mi. uitam la Pirintele

cum le explici la unii ;i la algii... Nu m-a interesat ce le

zicea, cL erau problemele lor. Ce le-o fi spus nu stiu si

oricum nu stiam atunci ci ceea ce le spune e atat de im-

portant. Cert e ci, la un moment dat, rimAne cu privirea

pe mine si zice:- Cu tine ce-i?Si zic eu:- Pirinte, gtigi... Thici meu e cam bolnav, cu spatele...- Lasi, mii, asta! Spune de ce ai venit.Era prima intrebare, de incalzire, cum ar veni. indati

intru in esenta problemei gi spun:

Fost-a orn trimis de Dutnnezeu 197

- Pi.rinte, am terminat liceul si nu stiu in ce..parte sio aPuc.

Eu, in sufletul meu, voiam neapirat si ajung aici, darvoiam si confirmarea Pirintelui. Se uiti asa la mine si zice:

- Mi, tu esti un caracter dur. Du-re la Miligie!La care, il intreb:- Pi.rinte, acum si miligienii sunt pe categorii: subo-

fiteri, maistri militari si ofigeri. Pirinte, la care si mi duc?La ce nivel?

Si zice:- Du-te la ofiEeri!Ca si ajungi ofiger, in vremea respectivi, trebuia si fii

membru de partid, ca si te primeasci la examen. Tlebuiasi mi ia ;i in armati 9i am ftcut socoteala gi mi-am zis:Ma, dar ca sd nu mai pierd eu un an dr zile cu ArmAtA,rna duc la subofyeri;ifac;coala de ofTeri laftrdfrecuenyd.Lucru care, insi, nu s-a mai intAmplat, pentru ci a venitRevolugia si s-au schimbat roare. $i am ri"mas, iati, subo-figer. $i... n-a fost riu!

. in dialogul pe care l-am avut, pe lingi cele pe carele-am relatat deja, imi mai pune o intrebare:

- Me, ce crezi tu, de exemplu, daci intr-un rizboipleaci niste consiteni si unul dinrre ei moare sau mormai multi, iar unul scapi. Ce crezi tu vizavi de faptul ciunul scapi;i altul moare?

t.u, natural, am ri.spuns:- Cel care a scipat a fost mai credincios!in aparentS., chiar am gisit aceasri explicatie intr-o

carte care se apleca asupra acestei probleme. Si zicea aco-lo ci oamenii, in mod natural, rispund in felul acesrala intrebarea in discugie, crezAnd ci cei mai credinciosi


rimAn si ii ocrotegte Dumnezeu. Ot lucrurile stau 9i nu

stau aga, in sensul ci Dumnezeu, de multe ori, il ia Pe om

la timpul potrivit, cind lui ii este cel mai bine. Cind e

mai pociit, cind e mai pregitit, atunci il ia.

$i am mai avut o discuEie. imi aduc aminte chiar ci

s-a retras un pic in spate, s-a a;ezat pe o banci, m-a privit

mai insistent qi am mai avut, aga, un scurt dialog. Insi nu

mai refn ce am discutat. $tiu doar ci la sflr;it, lumea care

era adunati atunci s-a mirat de discutia Pe care am avut-o'

Dar atunci m-au uimit doui lucruri esenfiale la Pi-

rintele Arsenie. Mai intii, privirea. Era o privire care, pur

si simplu, era cagi cind te privegte infinitul! Ceva care nu

mai intAlnisem! Nu mai intilnisem o asemenea privire!

Era o privire din aceea tip laser, care trece prin tine!Adici

tu, pentru Pirintele Arsenie, erai ca o carte deschisi. $isimEeai lucrul acesta! $i atunci a fost prima datd. cAnd s-a

uitat la mine si prima dati cind am simgit nevoia si pun

capul in pimint, lucru care pentru mine era nefiresc. Si

pun eu capul in pimAnt cind cineva mi privegte?!... Ei,

atunci l-am pus in pim6"nt, pentru cd. era... ahceua!Ceva

care trecea prin mine! $i nu numai ci trecea prin mine,

dar trecea dincolo de mine!Apoi, al doilea aspect care m-a uimit a fost acela cL,

dupi. ce am avut conversafia cu Pirintele gi s-au spus ul-

timele cuvinte, o femeie mi-a zis:- Du-te gi siruti-i mina Pirintelui.M-am apropiat - instinctual m-am apropiat de Pi-

rintele - si i-am luat mAna sa intre ale mele, dar fbri si

mi apropii prea mult gi si. i-o cuprind cu totul in miinile

mele. $i atunci, acolo, parci. ceva m-a paralizat! N-am

putut si mai fac nimic! DecALt, probabil, aga, un fel de


gesticulare, ca si cind i-as siruta mAna, dar n-am pututnici si i-o cuprind, nici si i-o sirut!

Ultimele cuvinte ale Pirintelui au fost:- Tir si mi mai caufi. $i acum du-te pini in biserici.,

si vezi pictura...Vreau si. spun ci am plecat cu bucurie nespus de

mare, o bucurie pe care n-am mai avut-o de atunci. Ace-ea ci l-am intAlnit pe Pirintele Arsenie!

L-api mai cdutat pe Parintele? V-ayi mai uazut?

Spre rusinea mea, nu l-am mai ciutat, ci, daci. amintrat la Sibiu, la Scoala Militari, s-au complicat deja lu-crurile... Eram si mai tinir, nu eram ca acum, si fiu maiaplecat spre anumite lucruri esentiale.

Simpiyi ajutorul Parinte lui ?

Da, tocmai voiam si spun ci Pirintelui Arsenie i-amsimtit in permanenti ajutorul. Chiar sunt lucruri pe carenu vi le pot spune, dar care mi fac si il simt permanentprezent, aproape de mine.

Pentru mine, intS.lnirea cu Pi.rintele Arsenie a fosto inti.lnire esentiali pentru viata mea. Pe undeva, m-aschimbat total...

Ei, si mi-a mai spus Pirintele un lucru, la care amstat gi m-am gindit foarte mult... Mi-a zis:

. - Mii, tu qti brAnz6.buni, dar egti in burduf de ciine...Am tot stat gi m-arn tot gAndit care-ibrinza gi care-i

burduful, ci., daci stai si le analizezi, sunt doui lucruri opu-se... BrA.nza buni in burduf de ciine e o contradicEie. CAtar fibrinzade buni, burduful o strici!Am gisit eu o expli-catie, asa, in felul meu, dar nu qtiu acum daci Pi.rintele s-o


fi referit exact la ceea ce m-arn gandit gi eu. Dar probabil se

refereala faptul ci. existi. ceva, o contradicgie in mine.

$i mi-a mai spus un lucru, la final, un lucru care

mi-a rimas gi de care am linut cont toati viaga, dar gine

strict de intimitatea mea...Aceasta a fost intAlnirea mea cu Pirintele Arsenie, o

intA.lnire care a fost o riscruce in viaEi, un moment cu

care rimA.i pentru totdeauna in suflet...

Susana Gogonea:

,,in fap Pirintelui, parci nu mai aveai nici grai!..."

Susana gi Gheorghe Gogonea - familie de oameni

simpli, mereu primitoare de oaspegi - $tiu si faci din

sila;ul lor din Poiani loc bine-plicut lui Dumnezeu. $ipe ei durerile si necazurile viegii i-au purtat, ani si ani in

urmi, spre Pirintele Arsenie.Din acele amintiri, ei dau glas astizi a.gteptirilor

noastre, aducindu-ni-l pe Pirintele Arsenie aProaPe.'.

Am inceput povestirea cu doamna Susana Gogonea

care, la cei 66 de ani, i;i aminte;te cu extrem de multi

acuratefe clipele in care a reu;it si il cunoasci pe Pirin-

tele Arsenie.

Cum a1i ajuns, doamnd SusAnA, sa il cdutayi pe Pdrin-

tele Arsenie? $i de ce tocmai pe Parintele Arsenie?

Am avut nigte probleme ceva mai grave cu sinitatea.

$i aveam o prieteni care, auzind ci vreau si mi ope-

rc2. mi-azis:- Nu te opera pini nu mergi cu mine!

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

Ea a aflat ci la Driginescu e un preor bun. $imal zts:

- Daci. ne ducem acolo, el o si.-gi spuni.

201

mi-a

Am ajuns la Dri.ginescu. $i, cAnd am venit la rind,i-am spus Pirintelui:

- Uitati, vreau si mi. operez, ci sunt bolnavi...Dar Pirintele a zis indati:- Nu! Ci mai ai copii de ftcut! Doctorii re caute-

rizeazl. gi nu mai faci copii ;i nici nu vii mai siniroasi.Du-gi crucea si pi.streazi.-te!

At6.t mi-a spus! Doar cuvintele acesrea.

L-ayi mai int,ilnit;i mai apoi pe Parintele?

Am mai fost o dati. $i, c6.nd m-am dus atunci la el,cAnd m-a vizut, azis:

- Ti. n-am ce si-gi mai spun. Tie ti-am zis ce-amavut si-gi zic...

V-a recunoscut?

Da, da!

Clnd s-a inthmplat aceasta?

Cam la vreun an de zile...Si m-am mai dus inci o dati, dar nu l-am mai gisit.

Ce u-a impresionat, tn mod deosebit, la Parintele?

? r r .' ln hEa lui, parci nu mai aveai nici grai! Cand l-am vizutde prima oari, mi s-a pirut cu adevirat ci e un preot deosebit.

fl tauta multa lume?

Vai de mine! Vai de mine! Era lume puhoi. Puhoi!

202 P,irin te le Ars e ni e B o ca

le spunea cAte ceva;i unora, gi altora, si de colea gi pani- veneau h rand, ii mai tot lua. Cand pe unul, cind pe altul...

Vd mai aminti1i anumite situayii concrete, la care api

fost pdrta;d $ pe care sd le f retinut in mod deosebit?

Da, da. O femeie;tia ci nu-i vine randul curAnd. Era ofemeie c:re se trigea de acolo, de prin partea locului. $i a zis:

- Pirinte Preasfinte, pentru Sfin;ia Th am venit piniaici. Spune-mi;i mie,'o vorbi...

$i i-a rispuns Pi.rintele:- Ce si-;i spui? Dupi ce ai intrat in noroi, nu mai

am ce si-gi mai spui...

$i-a gitat cu ea. A gitat cu ea! No, asta i-a spus!Apoi au tot venit al;ii la rAnd si, dupi o vreme, noi

am plecat.

Gheorghe Gogonea:

,,Cum e cunoscuti SfAnta Parascheva,a$a era cunoscut gi Pi.rintele..."

Gheorghe Gogonea arc 78 de ani, insi trecerea tim-pului nu a estompat cu nimic fascinagia sau bucuria mo-mentului in care, impreuni ci sogia sa, Susana, ajungeala Pirintele Arsenie.

Si il lisim insi pe el si ne spuni cum a fost aceaintAlnire cu Pirintele...

Tot h Drdganescu l-ayi cunoscut ;i d-uoasta ?e Pdrin-tele Arsenie?

Tot! Eu am stat la rind mai la urmi si numai nu maiajungeam la Pirintele. Chiar mi-am zis la un moment


dat Eh, nu mai intru, nu mai intru!Erausi pe acolo uniicare se tot gribeau si intre, se bigau in fagi, alfi-si nugtiu ce... $i eu am stat acolo.

$i era biserica la o sosea. $i lingi biserici. era;i casa,unde era preotul acela al lor, din localitate. Si PirinteleArsenie locuia acolo. $i inaintea mea, la rind, era tot unadin Poiani, o femeie, care avea o nepoati ce triia in ne-cununie, a$a, un dezastru.

Si tot zicea, povestea ea acolo si deodati ii spune Pi.-rintele Arsenie a;a:

- Mi, stop! Daci ei vor si triiasci ca giganii, lasi-i inpace!Tir n-ai nicio vini! Lasi-i in pace, si triiascS. a;a catiganii, daci ei aga i;i doresc.

Dupi aceea o venit altul. Acela avea niste bani adu-nagi gi nu gtia ce si faci: s5. rimAni ln apartament sau

casa

si i;i cumpere casi. Pentru cL era legea aceea ci daci aiaDartament. nu mal ar vore sa al la gari. Asta eralegea comunisti... $i ce si faci cu banii? S-a dus s5.-l in-trebe pe Pirintele. $i Pirintele zice:

- Mi, Ei-a dat statul bloc?' - Mi-a dat!- Ai serviciu?-Am!- No, stai linistit in apartament, ci nu ai de ce si-Ei

faci casi. Ci ce-ai fhcut cu ce doi copii ai ti.i? Pentru cinesi faci casi?

'Punct. Atit i-a spus. A ticut omul...Dupi eceea, o venit la mine. Biiatul meu voia si dea

la $coala de Drept, pe timpul acela. $i, ca si il primeasciacolo, trebuia si intre in Securitate.lga era, trebuia si fiisubofiger de Securitate, ca si. te primeasci.la Drept. $i se


gi.ndea si mai urmeze o ;coali de drept, ca si iasi ofiter

direct:$i i-am spus Pirintelui asta. $i-mi zice Pirintele:- Si stea biiatul pe ce e! Si nu se mai duci la $coala

de Drept, ci inci puFn gi Dreptul nu va mai fi Drept!...

$i aga a gi fost, ci a venit Revolugia ;i s-a gitat' Gata!

$i mi-a mai zis:- No, si tu... Egti bolnav, dar ai si triie;ti multi ani.

E boali domneasci; suferi cu spatele... Si mai vii pe aici!

AtAt mi-a spus. $sta a fost toata treaba.

$i-apoi eu l-am intrebat pe acela cu banii, ci.ruia Pi-

rintele i-a spus si nu i;i cumpere casi, Pentru ci nu are

pentru cine:- Mi, care-i rostul, mi, si nu-ti faci casi?

$i el mi-o zis:- Femeia mea o fhcut doui avorturi... Inseamni ci

nu mai am de ce face casi, ci nu am Pentru cine...Pirintele a fost om inzestrat cu darul de a pti dinainte

cum s-au petrecut lucrurile.

De unde ali auzit de Parintele? $tiapi dt el de pe cdnd

era la Skmbata, nu?

Da, da! El a fost la S6.mbi.ta, apoi a plecat la Prislop.

Dar mai intii a fost stareg aici. Era om renumit. Cum si

nu gtii de el? Cum e cunoscuti Sfbnta Parascheva, care e

priznuitS. azi, aga era cunoscut si Pirintele... Era un fe-

nomen cunoscut, respectat! Era om insemnat, se vorbea

despre dAnsul!

Cu greu mi despart vremelnic de familia din Poia-

na cu meri... E deja noapte, insi cine mai are vreme si

cAntireasci timpul? De aici, mi indrept citre alte inimi

deschise citre mirturisire...

Cuprins

Fost-a om tr imis de Dumnezeu... . . . . . . . . . . . . 5CAnd Dumnezeu iubegte un popor, ii trimite profegr....7

,,Pr. Arsenie Boca, un mare sfAnt diruit de Dumnezeuneamului nostrd' (iPS Serafim Joanti)................ I I

,,Pirintele Arsenie mi. privea cu vegnicia!" (AspaziaO;e l -Petrescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

,".{m fost cu adevirat cucerit de personalitatea Pi.rinte-lui Arsenie Boca" (Pr. Nicolae Bordagiu) ............72

,,Pi.rinte Arsenie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi..."(Pr. Serafim Bidi l i) . . . . . . . . . .92

Pi.rintele Arsenie Boca gi intA.lnirea care i-a schimbatviap (Maica Glicheria Curtean) ......ll3

,,Pirintele Arsenie era un om deosebit" (Arhim. PaisieTinca) . . . . . . . . . . .146

,,Pirinte, cine qti, Pirinte? !" (Sora Aurica T nca) .......... | 57,,Pirintele Arsenie m-a adus pe cdea cea buni!" (Teodo-

ra Big i ) . . . . . . . . . 167

,,Mi-a rimas in sufet, e mereu prezont PirinteleArsenie!"(Maria Clopogel) . . . . . . . . . . . . 184

Mi.rturi i din Poiana Mirului . . . . . . . . . . . . . . . .194

2012=parintele arsenie boca-fost-am om trimis de dumnezeu

Documents