3martie2006

24 pagini,

1 leuan VII, nr. 87

www.timpul.ro

TIMPULREVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{I

Din filele disiden]ei: invita]ia la CracoviaGabriel Andreescu

O conferin]\ radiofonic\ `n spirit colectivist a unui ierarhortodox pro-comunist (1945)Gabriel Catalan

Universitatea Central-European\ este produsul uneiiluzii optice, Europa Central\Interviu cu Istvàn Rév

Sfin]ii de piatr\Al. Andriescu

Despre ipocrizia istorieiNicolae Coande

Bruno Schulz [i �Sanatoriul timpului�Gabriela Gavril

Audien]\, publicitate cultural\ [i spirit critic (I)GABRIELA GAVRIL

Cultura de s`mb\t\ seara...

S-au multiplicat `n vremea din urm\ g\l\gioasele pledoariipentru renun]area la morg\, la �[taif�, la �munc\-munc\-mun-c\�, pentru c`[tigarea publicului prin manifest\ri c`t mai natu-rale, c`t mai vioaie, c`t mai sprintene. Trebuie ([i cu iu]eala g`n-dului!) s\ ne despuiem � zic unele voci � de orice sofistic\riiintelectuale, pentru a ne cuib\ri la s`nul marelui public, pentrua-i sim]i r\suflarea [i mirosul, pentru a ne face cunoscu]i... Esteabsolut normal ca tinerii arti[ti s\-[i doreasc\ succesul depublic. Unii ar fi uimi]i s\ afle c\ [i-acum c`teva sute bune deani putea fi `nt`lnit acest deziderat.

~n ce m\ prive[te, discursurile despre cum s\ ai succes, cestrategie s\ adop]i [i altele de felul acesta `mi readuc `nmemorie urm\toarea `nt`mplare. La un post cultural de tele-viziune, cu o audien]\ aproape confiden]ial\, realizatorii uneiemisiuni � tot de cultur\ � difuzate `ntr-o s`mb\t\ la ora 20s-au str\duit s\ capteze aten]ia �omului de r`nd� [i, de aceea,au f\cut tot posibilul s\ evite lucrurile mai complexe, mainuan]ate, mai solicitante pentru mintea telespectatorului. Cubun\ [tiin]\, au cobor`t mult discu]ia, s\ poat\ fi `n]eleas\ deoricine ar fi interesat. Pare o tactic\ minunat\, nu-i a[a? Nu-mai c\, dac\ mai cuget\m pu]in, ne d\m seama c\ probabili-tatea ca, s`mb\t\ la ora 20, �oricine� s\ urm\reasc\, numaiochi [i urechi, o dezbatere cultural\ tinde spre zero. Mul]iintelectuali rasa]i [i `mp\timi]i de cultur\ s-ar putea s\ prefe-re [i ei, `ntr-un astfel de moment al s\pt\m`nii, `ndeletnicirimai pl\cute. Numai cei `nc\p\]`na]i au r\mas `n fa]a televi-zoarelor [i nu au schimbat postul. Ei, bine, ce r\splat\ am pri-mit pentru r\bdare [i fidelitate? Ni s-a livrat o emisiune sim-plificat\ anume pentru un ipotetic public larg care, ne[tiind cei s-a preg\tit, `[i vedea lini[tit de treburile sale, f\r\ a fi scu-turat de vreun interes subit pentru cultur\.

Situa]ia nu pare foarte diferit\ `n cazul jurnalismului cultu-ral de la noi. Scrisul lejer, descheiat bine la sintax\ [i vocabu-lar, amalgamul de idei care l-ar face invidios pe Ubu, comen-tariile ca de [uet\ `n spatele blocului (f\r\ savoarea acesteia, defapt, n-ar fi r\u s\ se mai documenteze auctorii...) s`nt prezen-tate drept unicele solu]ii de atragere a cititorilor.

Dar care ar fi totu[i ace[ti r`vni]i lectori? Pentru cinese-ntinde la]ul, se-arunc\ dezinvolt n\vodul? Hm, �Barome-trul de consum cultural 2005� spune multe. M\ tem c\ ap\-sarea pe divertisment [i consumism (a[a e [i la al]ii, n-ar tre-bui s\ mai c`rtesc!) `i atinge prea pu]in pe cei care � s-a v\zut� nu �consum\� nimic. Rezulatelele sondajului, comentate`ndelung `n presa noastr\, ar fi [i un du[ rece, de natur\ s\`nghe]e pu]in piruetele narcisiace. Cei neinstrui]i nici nucump\r\ gazetele. Poate ar face-o dac\ le-ar permite �co[ulzilnic�? {i, chiar dac\ le-ar cump\ra, textele `ntinse pe tav\,oric`t s`nt ele de �manelizate� de semnatarii lor, tot r\m`nprea grele pentru �insul de r`nd�.

(continuare `n pagina 3)

EDITORIAL

Num\r ilustrat cu fotografii de Natalia Cebanu

martie 2006

2 AgoraTIMPUL

ERESURI

Despre patriotism

BOGDAN SUCEAV|

Era imposibil ca propaganda a[a-zispatriotic\ a vremii s\ nu fi l\sat urme `nmintea celor n\scu]i [i educa]i `n Rom=nia`nainte de 1990. Intensitatea efortului de-pus, `n acest sens, de puterea politic\ deatunci a fost uria[\. C`t or fi costat toateacele spectacole monumentale care al\tu-rau lirica [i gimnastica [i produceau le[i-nuri pe 23 august, `n fiecare an? Scopulera „comuniunea“ `ntru glorificarea chi-pului cioplit al momentului. Nu s-a maiv\zut vreodat\ `n Europa o mas\ at`t demare de oameni for]a]i s\ glorifice o reali-tate de care nu erau mul]umi]i. Dar toateacestea au r\mas `n urm\. De c`nd am ple-cat din Rom=nia (pentru mine s`nt zeceani; detaliul nu are importan]\ dec`t dac\]inem la exactitatea consemn\rii), am aflatc\ exist\ [i alte forme de a-]i manifestapatriotismul.

M\ voi opri la un eveniment istoric, lao imagine care m-a ajutat s\ descop\r dife-ren]ele dintre diferitele forme de exprima-re a patriotismului. ~n urm\ cu c`]iva ani,am vizitat muzeul de istorie al miculuior\[el Frankenmuth, din Michigan, o loca-litate fondat\ `n 1845 de misionari germa-ni. Inten]ia lor ini]ial\, dup\ cum atest\unele documente, fusese aceea de ar\m`ne credincio[i ]\rii de origine [i de aservi popula]ia de orgine german\ din sta-tele din Midwest. Imigra]ia din Germaniaspre micul or\[el a continuat vreme dedecenii. Ast\zi statisticile consemneaz\ c\Frankenmuth are circa 4800 de locuitori,dintre care 45% se declar\ de origine ger-man\, 11% de origine englez\, 8% irlan-dez\, 7% polonez\. Interesant\ e evolu]iacomunit\]ii la finele veacului al XIX-lea[i, mai t`rziu, `n perioada premerg\toareprimului r\zboi mondial. Vizitatorul poatedescoperi `n arhiva muzeului, printre alte-le, o fotografie remarcabil\: cea a solda-]ilor americani pleca]i `n 1917 dinFrankenmuth, s\ lupte pe frontul euro-pean. Numele lor s`nt pomenite. S`nt tineridin familii de origine german\ (numele loro sugereaz\), a c\ror limb\ matern\ era,probabil, germana. To]i ace[ti oameni auservit `n armata Statelor Unite ale Americii[i au contribuit la victoria alia]ilor `mpo-triva puterilor centrale, `n perioada 1917-1918. Am `ncercat s\-mi imaginez com-plexul de idei [i de credin]e, precum [iposibila contradic]ie identitar\ prin careunii dintre ei vor fi trecut. Nu e u[or s\ teafli `n tran[ee [i s\ deschizi focul `mpotri-va unor oameni care s`nt, dup\ toate regu-lile g`ndirii tribale, de aceea[i etnie ca [itine, `n mijlocul unei perioade a de[tept\riina]iunilor. A ap\sa pe tr\gaci cerea deter-minare [i `ncredere `n ideea `n numelec\reia participi la r\zboi. {i mai e cevacare te sus]ine: ideea c\ `]i serve[ti ]ara.Nici nu e cazul s\ avem vreo `ndoial\ careera ]ara solda]ilor din Frankenmuth – cea

sub drapelul c\reia `[i riscau via]a `n tim-pul serviciului lor `n r\zboi. Pe vremeaaceea, Michiganul copil\riei lor era un locabia des]elenit. Pe atunci Hollywoodul eradeparte de a avea str\lucirea de ast\zi, iaracei solda]i (veni]i dintr-o zon\ deloc po-leit\ cu aur) au ales s\ lupte pentru ]ara lor`mpotriva ]\rii p\rin]ilor lor. Cum s-ar pu-tea defini patriotismul `n acest caz? Ce ac-cep]ie ar trebui s\ d\m termenului „patrio-tism“? Erau tinerii pleca]i pe front din miculFrankenmuth ni[te tr\d\tori ai Germaniei?Vor fi fost ei marca]i `n vreun fel de „vino-v\]ia“ infidelit\]ii fa]\ de Germania? Oriceanaliz\, orice interpretare trebuie s\ ]in\cont de multe imponderabile.

Pentru mine `ns\, imaginea solda]ilordin Frankenmuth r\m`ne una emblema-tic\. Ast\zi, la zece ani de la plecarea meadin Rom=nia [i la [aisprezece ani dep\r-tare de ultimul moment al propagandei na-]ionaliste, cred c\ `n]eleg mai bine o ataresitua]ie. Am convingerea c\ exist\ o form\patriotism lucid care cap\t\ forma unuisincer ata[ament fa]\ de societatea `n caretr\ie[ti, un ata[ament ce se extinde asupratuturor modalit\]ilor noastre de a interac-]iona cu aceast\ societate. S`nt convins c\pompierul care se arunc\ `n foc pentru asalva via]a unui om d\ dovad\ de patrio-tism [i mai cred c\ echipajul unei salv\ricare nu acord\ primul ajutor la timp nutrece nici testul elementarei solidarit\]iumane, nici pe cel al patriotismului.Consider c\ trebuie s\ te g`nde[ti cu luci-ditate c\rei societ\]i `i datorezi fidelitate,ata[ament, `n]elegere. Patriotismul include[i respectul fa]\ de anumite institu]ii cucare interac]ion\m `n cadrul societ\]ii.Pentru c\ mi-e imposibil s\ vorbesc `ntr-ochestiune at`t de delicat\ despre sentimen-tele altcuiva, m\ voi referi la rela]iile melecu unele dintre institu]iile din Rom=nia.Mai `nt`i, la leg\turile mele cu Universi-tatea din Bucure[ti, care a reprezentat pen-tru mine nu doar spa]iul formativ, ci [i lo-cul meu de munc\. ~mi respect fo[tii pro-fesori [i respect parte din sistemul acade-mic care m-a format. Respect memoriaprofesional\ a lui Gheorghe }i]eica, a luiDan Barbilian [i a altor umbre glorioaseale breslei mele. Respect tot ceea ce ]inede activitatea Societ\]ii de {tiin]e Mate-matice. Dar am oroare de luptele intestinedin fiecare facultate [i [tiu foarte bine c\ele s`nt replicate `n mai toate universit\]ilerom=ne[ti. Pentru mul]i dintre colegiir\ma[i `n Rom=nia, mersul la universitatenu e nici o pl\cere, din pricina tensiunilor

[i a mizeriilor de fiecare zi. Mi-a[ dori caanumite decizii din mediul universitar s\fie luate pe baza de onestit\]ii intelectuale,a profesionalismului, `ntr-un context maiinteligent. Mi se pare `ngrozitor c\ univer-sitarii rom=ni s`nt pl\ti]i mult sub pre]ulpie]ei interna]ionale de munc\ din specia-litatea lor [i cred c\ aceast\ situa]ie e de-vastatoare pentru anumite domenii (medi-cina, chimia, informatica, fizica, matema-tica s`nt doar c`teva dintre ele). Lipsa derecunoa[tere a muncii fiec\ruia r\ne[tesocietatea rom=neasc\ [i nim\nui nu pares\-i pese. V\d c\ multe institu]ii dezvolt\ oretoric\ oarecare `n numele lumii rom=-ne[ti, a culturii rom=ne[ti, dar nu le v\doferind nimic `n schimb pentru a sus]ineideile `n numele c\rora vorbesc. S`nt insti-tu]ii rom=ne[ti a c\ror activitate nu se ri-dic\ la nivelul retoricii lor, iar unele s`ntconduse de func]ionari a c\ror carier\ `nadministra]ie e o lung\ list\ de ambiguit\]iadministrative. Mi-e foarte greu s\ men-]ionez vreo singur\ institu]ie rom=neasc\de a c\rei func]ionare s\-mi amintesc cupl\cere. Nu cred `n superioritatea sistemu-lui de educa]ie rom=nesc, nu am `ncredere`n sistemul de s\n\tate rom=nesc, cred c\privatizarea industriei a l\sat loc corup]iei[i cred c\ nici campania `mpotriva corup-]iei nu e f\cut\ `n `ntregime cu profesiona-lism. {i atunci, ce form\ de ata[ament s\mai simt fa]\ de Rom=nia? Oare e aiciceva diferit de ceea ce g`ndesc [i simt mi-lioanele de rom=ni care, dup\ 1990, s-austabilit [i muncesc `n alte p\r]i? Pe de alt\parte, se `nt`mpl\ s\ merg cu pl\cere lacursuri `ntr-o universitate a StatuluiCalifornia [i s\ m\ bucur c`nd realiz\rilemele `n plan profesional s`nt recunoscute.Am prieteni [i colaboratori americani [ilucrez cu studen]i americani. Cu unii fo[tistuden]i de-ai mei p\strez leg\tura [i dup\[apte sau opt ani de la `ncheierea studiilor.Am convingerea c\ datorez tot mai multdin ceea ce s`nt sistemului universitarnord-american. S`nt sincer ata[at de loculacesta. Este o op]iune intelectual\ [i afec-tiv\, care combin\ pragmatismul cu alege-rea unui mod de via]\. Dar nu este oareaceasta o experien]\ comun\ tuturor celorcare, de mai bine de dou\ veacuri, trecAtlanticul [i, dup\ mult\ munc\, desco-per\ c\ dau sens [i utilitate eforturilor lor,`ntr-un fel care nu era posibil `n Europa?Acum `n]eleg [i de ce se `nt`mpl\ a[a. Seproduce, `n timp, o ampl\ [i complex\transformare a individului, o muta]ie ceatinge niveluri foarte profunde.

FOTO

: DIN

ULA

Z|

R

Revue d’études

anciennes et médiévales

(nr. 2 / 2004)

O publica]ie academic\, a[a cum(prea) pu]ine s`nt `n Rom=nia, estedesigur Revue d’études an-

ciennes et médiévales, consacrat\ `nspecial investiga]iilor de istoria filo-sofiei (a teologiei [i [tiin]elor) antice[i medievale. Revista „Chora“ a a-juns, iat\, la num\rul 2 (2004) [i are operiodicitate anual\ (e `n `nt`rzierea[adar cu un an). Realizarea ei sedatoreaz\ unor speciali[ti recunoscu]i`n medievistic\ (Anca Vasiliu, de laCentre National de Recherche Sci-entifique din Paris, AlexanderBaumgarten de la Universitatea dinCluj [i Bogdan T\taru-Cazaban de laNew Europe College, Bucure[ti), iareditarea a revenit editurii Polirom.Publica]ia se remarc\, `n primul r`nd,prin consisten]a sumarului, dar [iprin aspectul grafic agreabil, asigu-rat de editor.

Semneaz\ `n acest num\r: JeanJolivet (un studiu despre a[a-numitul„augustinism avicennian“ din secolulal XII-lea), Alain Gallonier (despreechivalen]a dintre termenul grec her-meneia [i latinescul interpretatio, `ncomentariul lui Boethius la primultratat aristotelic din Organon),Kristina Mitalaïté (despre atitudinealatinilor fa]\ de imagini/“icoane“, ati-tudine ilustrat\ sistematic, mai `nt`i,de Libri Carolini), Maurice-RubenHayoun (un studiu despre Moise dinNarbonne [i averroismul evreu),Marilena Vlad (despre Fiin]a inefa-bil\ din De principiis, tratatul neopla-tonicului Damaskios), Br`ndu[a Palade(despre c`teva aporii din etica luiAristotel) [i José Mª Zamora (despretratatul consacrat de Philon dinAlexandria patriarhului Ioseph).

Un substan]ial [i minu]ios capitolde note (cea mai dezvoltat\ apar]inelui Vasile Rus, traduc\tor al luiPlotin) [i recenzii completeaz\ num\-rul din „Chora“. Care se adreseaz\ nudoar speciali[tilor din Rom=nia, ci [icelor din str\in\tate (studiile s`ntredactate `n francez\, englez\, italian\[i german\).

V.G.

ComunicatComitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Rom=nia `[i exprim\ consternarea

pentru faptul c\ sala de sport din Lancr\m, în\l]at\ la c`]iva pa[i de morm`ntul luiLucian Blaga, n-a fost mutat\ pe un nou amplasament. Ca urmare a campaniei depres\ [i a unei dezbateri de la G.D.S., la care a participat [i Ministrul Lucr\rilorPublice, a fost luat\, `nc\ din iunie 2005, decizia demont\rii construc]iei ilegale [ipotrivnice voin]ei testamentare a marelui poet.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor face apel la autorit\]ile locale s\ respec-te memoria lui Lucian Blaga [i s\ dea curs deciziei administra]iei de reamplasare aconstruc]iei.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Rom=nia

3

martie 2006

AgoraTIMPUL

GABRIELA GAVRIL

(continuare din pagina 1)

Ceilal]i? Ne place nou\ sau nu, tineriiumplu s\lile la conferin]ele lui H.-R.Patapievici [i Ple[u, cump\r\ gazetele [itomurile eliti[tilor [i ale �boierilor� (a[aarat\ statisticile, chiar dac\ pe unii `ideprim\ lucrul acesta...), particip\ la dez-bateri despre comunism [i �FenomenulSolidaritatea�, despre �transdisciplinarita-te� [i [tiin]ele cognitive, fac reviste inter-na]ionale, organizeaz\ colocvii [i [coli devar\ de informatic\ (chiar, a]i auzit deEUROLAN?), s`nt de v\zut la vernisaje defotografii de art\ [i la festivaluri de film deantropologie, la lans\ri de c\r]i �grele�, cupersonalit\]i din lumea filozofiei. Dac\s-ar scoate pu]in nasul din sera artistic\, `nr\coarea realit\]ii, s-ar vedea c\ unii, multmai juni dec`t redactorii zglobii, au dejaafaceri prospere, s`nt `n asocia]ii profesio-nale importante `n lume. De aceea, mi separe c\ e [i o jignire pentru cei tineri `ncer-carea de a-i momi cu un soi de �Vacan]aMare� cultural-publicistic\, din care lip-se[te umorul frust al Lenei.

Al]ii? Haide]i s\ recunoa[tem c\, `ncele mai multe pagini u[urel-culturale,�lectur\m� doar copertele (c\ut\m s\afl\m pre]urile), titlurile, anun]urile [i,c`teodat\, interviurile. Cine-a mai cititni[te c\r]i `n via]a lui se lipse[te f\r\mustr\ri de con[tiin]\ de o recenzie �cufinal a[teptat�.

Strategiile editurilor au devenit tot maisofisticate. Din p\cate, discursurile depromovare din presa scris\ au r\mas mult

`n urma inventivit\]ii manageriale, a pri-ceperii, a fanteziei [i a `ndr\znelii tehnice.{i asta de[i, ca-n paradoxul bine [tiut, s`ntagere de picior ca Ahile [i, pe deasupra,afi[eaz\ o frenezie de bacante. De ce?Poate pentru c\ inten]ia publicitar\ � evi-dent\ `ntr-un site, `ntr-un clip de televiziu-ne, `n materialele de promovare � este aici]inut\ la dos (de parc-ar fi o boal\ ru[i-noas\) [i alimenteaz\ contribu]ii cu pretin-se mize obiectiv-culturale. Nu-]i trebuie operspicacitate ie[it\ din comun s\ `n]elegic\, `ntr-o publica]ie de editur\ sau de gru-pare, vei avea `ntotdeauna reac]ii nefavo-rabile doar la produc]iile altora, gre[eliles`nt � ca un f\cut! � numai ale adversari-lor [i ale apropia]ilor lor. Unii cititori mairafina]i s-ar putea amuza copios urm\rindvariantele �retoricii laudei� [i modalit\]ileprin care, `n formule declarat decrispate,s`nt redescoperite avantajele servitu]ii,pl\cerea masochist\ de �a fi la st\p`n� [iconfortul eufemismelor.

Dar aceasta pare s\ fie doar o stare detranzi]ie [i am sentimentul c\ nu va duraprea mult. Trebuie s\ vin\ [i momentulc`nd publicitatea cultural\ prin gazete va fiuna pe m\sura strategiilor generale, multmai dinamice [i mai inteligente.

Asumarea anonimatului

~n loc s\-i fie propuse cititorului con-temporan gr\bit (dornic s\ g\seasc\ infor-ma]ia cultural\ c`t mai repede) ni[te pseu-do-comentarii destul de str\vezii `n inten-]iile lor, mult mai indicat ar fi ca prezenta-rea publicitar\ � `n sensul cel mai bun alcuv`ntului � s\ fie f\cut\ pe fa]\, f\r\camuflaje [i `nv\luiri care nu mai p\c\lesc

pe nimeni. S-ar putea miza pe for]a deimpact a imaginii, iar textele de prezenta-re (produse redac]ionale sau isc\lite) ar ficonstruite dup\ o retoric\ foarte clar defi-nit\. Aceasta e o practic\ `nt`lnit\ `nOccident, a fost `ncercat\ [i la noi acummai bine de doisprezece ani, dar f\r\ iz-b`nd\. Dac\ designul este atractiv [i pune`n valoare imaginea c\r]ilor, dac\ texteles`nt concise [i redactate `ntr-o corect\ [iexpresiv\ limb\ rom=n\, dac\ exist\anchete [i interviuri cu subiect incitant,atunci succesul e asigurat.

N-am dispre]uit niciodat\ textele depromovare `n numele criticii literare. Voirecunoa[te `ntotdeauna c\ numai datorit\tenacit\]ii unor editori (Poliromul merit\laude) literatura noastr\ a `nceput s\ maifie cunoscut\ `n str\in\tate, iar prezen]aRom=niei la T`rgurile interna]ionale decarte poate fi onorabil\. Un material depublicitate cultural\ se scrie cu destul\trud\, cere mult\ pricepere [i se afl\ la anilumin\ de delirul spumos � e foarte dificils\ nimere[ti dozajul `ntre rigoare, concizie[i fantezie. Speciali[tii `n publicitate ne-arputea spune, de altfel, c`t de greu este s\g\se[ti �sloganul� atr\g\tor, formula per-cutant\ care s\ v`nd\ produsul. Repet, nuv\d nimic blamabil `n a scrie texte publi-citare, dar cu o condi]ie � din punctul meude vedere esen]ial\: asumarea statutului de�lucr\tor� [i, implicit, a cvasi-anonimatu-lui ce deriv\ de aici. Autorul unor prezen-t\ri dictate de interesele institu]iei pl\titoa-re trebuie s\ accepte, precum desenatorulsiglei unei companii de cosmetice sau rea-lizatorul clipului pentru sucul de coac\ze,c\ identitatea lui nu conteaz\ dec`t pentrucei din bran[\. (Dac\ va scrie un bestsellersau va regiza un film de succes, bine`n]e-

les c\ atunci situa]ia se va schimba.) Nucred c\-[i imagineaz\ nimeni c\, pe eti-cheta sticlei de bere, l`ng\ imaginea stili-zat\ a zimbrului, vom citi [i numele grafi-cianului.

Atunci c`nd politicile cultural-editoria-le vor fi asumate limpede, am convingereac\ vom avea numai de c`[tigat. O revist\de �publicitate� cultural\, de exemplu, `ncondi]ii grafice agreabile cel pu]in, cutexte bine periate [i strunite, scrise ]in`ndseama [i de a[tept\rile publicului-]int\, aravea o influen]\ considerabil\ asuprapie]ei de carte. Nu [tiu dac\ travestirile deacum ale productelor de propagand\ `nrealiz\ri culturale aduc vreun real profiteconomic [i de imagine editurilor [i scrii-torilor. Uita]i-v\, de curiozitate, pe pagini-le web ale unor publica]ii occidentale: ve]ig\si sec]iuni foarte clar puse sub sigla�Publicitate Cultural\�. Francezii [i engle-zii s`nt �directori de publicitate literar\�,�responsabili de publicitate literar\/de tea-tru/ film/ muzic\�, �agen]i de promovareliterar\�. Numai la rom=ni to]i s`nt criticide ceva, dup\ cum, `n campaniile electo-rale, to]i s`nt anali[ti a ceva...

Ar mai fi un aspect, insignifiant poatepentru cei mai mul]i: atunci c`nd publici-tatea cultural\ nu se va mai preface a ficritic\ literar\, dezbatere de idei sau altce-va asem\n\tor, vom forma speciali[ti `nacest domeniu complex [i foarte severprin codurile [i reglement\rile sale (mate-rie de studiu `n universit\]i, subiect deanalize extinse [i tem\ a unor congrese `nlumea occidental\), iar nu � cum s\-ispun? � �m`n\ de lucru ieftin\�.

Cracovia, 13 martie, 2006

Audien]\, publicitate cultural\[i spirit critic (I)

EDITORIAL

LIVIU ANTONESEI

Probabil din cauza prostiei politicieni-lor, care se agit\ mai mult pentru proprialor chivernisire dec`t pentru formularea desolu]ii viabile pentru comunitate, avemsenza]ia c\ lucrurile stau, c\ nu se `nt`mpl\nimic, c\ `ntreaga popula]ie ar fi sub nar-coz\, `ntr-un fel de �slav\ st\t\toare�. ~ns\nu este deloc a[a. Societatea este, de fapt,`n plin\ mi[care. Dac\ nu `nt`mpin\ piedi-ci de netrecut, ea produce o mul]ime deevenimente demne de interes, are o foarteatractiv\ via]\ proprie � [i economic\, [icomunitar\, [i cultural\. Profit`nd `ntr-unfel de dezinteresul oficialit\]ii, o mul]imede persoane, institu]ii private [i chiarpublice, ONG-uri etc. dovedesc, mai binedec`t reu[esc s\ o fac\ politicienii no[tri,c\ societatea [tie, totu[i, ce dore[te [i `n cedirec]ie vrea s\ se `ndrepte, c\ exist\ struc-turi [i grupuri sociale cu voin]\ proprie.Numai `n ultima jum\tate a s\pt\m`nii tre-

cute am asistat la o frumoas\ serie de ase-menea activit\]i reconfortante.

Joi, la Foc[ani, `n organizarea AteeuluiPopular de acolo [i a Institutului CulturalPolonez, s-a deschis o expozi]ie privindFenomenul Solidaritatea, urmat\ de o dez-batere cu publicul. C\ organizarea a fostimpecabil\ nimic de mirare � acolo undes`nt implica]i polonezii a[a se `nt`mpl\ deobicei. Ce m-a mirat a fost participareafoarte numeroas\, `ntr-un ora[ mic, `ntr-osear\ c`nd se televizau dou\ meciuri defotbal interna]ional, cu echipe rom=ne[ti �aproape o sut\ de persoane, majoritateatineri. Dincolo `ns\ de num\r, a fost im-portant\ calitatea discu]iilor. Acei tineri de17 � 25 de ani, n\scu]i dup\ apari]ia Soli-darit\]ii, voiau s\ afle de ce sindicatul afost posibil `n Polonia [i nu `n Rom=nia,cum era comunismul despre care nu aveauamintiri, de ce lucrurile au evoluat mairepede [i mai bine acolo dec`t aici. Bachiar `ncercau s\ formuleze propriile lorr\spunsuri! Pentru c`teva ore, am uitat c\tr\iesc `n ]ara d-lor Iliescu, N\stase [iB\sescu, teleport`ndu-m\ parc\ `ntr-un felde ]ar\ normal\. Dac\ adaug c\ afi[eleanun]au pentru a doua zi un concert dejazz � blues cu Vali �Sir Blues� R\cil\,fostul mei coleg de facultate, `mpreun\ cuValeriu Pavel, sosit din Norvegia, cu unungur [i doi muzicieni ru[i, a[ putea spunec\ nici dl. Opri[an nu era pe acas\! {i astaf\r\ a mai vorbi de c`]iva tineri arti[ti plas-tici, elevi de liceu basarabeni care studiaz\acolo, impresionan]i prin talentul lor [i

prin devo]iunea fa]\ de acesta. De altfel,ilustr\m num\rul de fa]\ cu fotografiileNataliei Cebanu, care a publicat deja [i oc\rticic\ de proz\ [i care se preg\te[te s\studieze actoria.

A doua zi, la Cupola din Ia[i, trebuia s\particip la vernisajul expozi]iei �Canali-zare/Civilizare� a tinerilor arti[ti fotografiie[eni Sorin Purcaru [i Eugen Harasim,trebuia chiar s\ vorbesc acolo. Doar c\ dincauza �mersului trenurilor�, am ajunsvineri diminea]\ `n Ia[i, nedormit, amintrat `n activit\]ile mele curente [i pe la15 dup\-amiaza am adormit. Arti[tii m-ausunat cu un sfert de or\ `nainte de vernisaj,le-am spus c\ m\ schimb [i vin imediat,dar am adormit `napoi! A[a c\ n-am vorbitacolo. ~ns\ s`mb\t\ dup\-amiaz\ m-amfuri[at la expozi]ie, am admirat fotografii-le [i am fost uimit de c`t\ expresivitate pots\ stoarc\ doi arti[ti adev\ra]i din simplafotografiere a unor capace de canalizare.Din Ia[i, din Viena [i Zurich. Da, �capaculde canalizare devine o poart\ de comuni-care�, cum spun ei `n textul care `nso]e[teexpozi]ia, dar `n unele locuri devine [i ooper\ de art\ `n sine, `n vreme ce `n alteles`nt furate [i `nlocuite de discuri de beton!Da, canalizarea este menit\ s\ ascund\scurgerile mizerabile ale societ\]ii moder-ne, dar aceast\ ascundere poate fi ea `ns\[imizerabil\ sau... artistic\. ~i felicit pe ar-ti[ti pentru idee [i pentru calitatea artistic\a lucr\rilor expuse [i, `n acela[i timp, lemul]umesc c\ au ad\ugat fotografiilor lor,ca o surpriz\, capacele de canal fotogra-

fiate de mine la Gdansk, Cracovia sauCzestochowa, atras pur [i simplu de fru-muse]ea `n sine a acelora.

{i s\pt\m`na nu se terminase! Dup\expedi]ia mea ru[inat\ [i incognito la ex-pozi]ia d-lor Purcaru [i Harasim, am ple-cat la BCU, la lansarea volumului dedicatpove[tii revistei �Alma Mater�/�Dialog�,despre apari]ia c\ruia am dat seama aici.S`mb\t\ seara [i `n Sala Ha[deu nu aveailoc s\ arunci un ac! Sigur c\ erau o duzin\de �dialoghi[ti�, unii sosi]i din str\in\tatepentru eveniment, [i o m`n\ de nostalgicide v`rsta celor dint`i, dar imensa majorita-te o reprezentau studen]ii. {i discu]iiles-au prelungit mai bine de dou\ ore, curememor\ri [i `ncerc\ri de explicare, cuexplozii temperamentale, cu o pasiunesurprinz\toare.

Da, `n societate se `nt`mpl\ ceva.Comunit\]ile au via]\ proprie, au preo-cup\ri autonome despre care politicieniinu [tiu mai nimic, ba chiar [i televiziunilele trec sub t\cere. Via]a merge `nainte,cum spune un truism, doar c\ paparudelecare pretind c\ ne conduc � cine mai [tie`ncotro? � se vor trezi cu totul `n afaraacesteia, `nso]i]i de �liderii de opinie�,care cred c\ o vizit\ `n Zambaccian e legi-tim\, `n plin\ opera]iune de cercetarepenal\. ~n ce m\ prive[te, prefer s\ m\deplasez la Foc[ani ori s\ vizitez incogni-to expozi]ia d-lor Purcaru [i Harasim dec`ts\ beau cafea `ntr-un mediu de un kitschmemorabil. ~n fond, fiecare pas\re pelimba sa c`nt\, dar [i piere!

~n comunit\]i se `nt`mpl\ ceva!

Istorie recent\TIMPUL4

martie 2006

Petri[or Militaru, Oaspetele impar.Editura Scrisul Rom=nesc, Craiova2005

Volumul de debut al poetuluicraiovean Petri[or Militaru surprindeprin rafinamentul discursului �despreesen]e�. Autorul jongleaz\ cu omul]ime de simboluri (orientale [i nunumai) � ceea ce poate fi o porniresinuciga[\ `n poezie �, dar reu[e[te s\domine toat\ aceast\ materie divers\.Prinse bine `n carnea poemului, `npofida livrescului lor, imaginile devinale sale, se elibereaz\ de bagajul desemnifica]ii de-acum �vulgarizate�,tocite de prea mult\ utilizare. De alt-fel, o lectur\ care ar miza excesiv pedeja-cunoscut ar fi contrazis\ demodul `n care metaforele aparentuzate se regenereaz\ poetic. Prelu`ndstructuri cunoscute, autorul le de-construie[te, discret, articul`ndu-[idiscursul poetic `n intersti]iile desco-perite. Obiectivarea poemelor prin�personaje� este adesea `n[el\toare:{ar Peleorb devine, altfel citit, [arpe-

le orb � iar de aici mai departe, ero-tismul rafinat e la el acas\. Pe urmelelui Naum, Petri[or Militaru propune o�cale a [earpelui�, cu desfolieri subti-le de semnifica]ii.

Mul]imea de simboluri a textuluise organizeaz\ `ntr-un univers coe-rent, dar guvernat de reguli ale �im-posibilului�, `n lumi onirice sau, pur[i simplu, `n puzzle-uri care provoac\imagina]ia cititorului.

Miezul grav este `mbr\cat `n formeincantatorii, clasicizate, de la basmulnon-sense (poeme `n �trepte�, foarteaproape de caligrame) p`n\ la haiku:�r\s\rit de vin/ noaptea `[i desf\cu iar/picioarele fin� (Feed-Back).

Petri[or Militaru opteaz\ pentru oformul\ care nu are prea mul]i adep]i`n poezia autohton\ �t`n\r\�, domi-nat\ de �biografism� [i de metafore�tari�. Volumul de versuri al autoruluicraiovean � provocator `n acest con-text � este un �oaspete� ce se cuvineprimit cu aten]ie.

(A.G.)

BBUU

RRSS

AA CC

||RR

}}IILL

OORR

GABRIEL ANDREESCU

Este straniu c`t de des se aud contesta]iila adresa arhivelor Securit\]ii, �depoziteimunde� de care ar fi mai bine s\ te fere[ti.Eu unul le cercetez (c`nd pot), cu nespusinteres. Arhivele povestesc despre lucruricare nu ar fi trebuit f\cute de semeniino[tri � dar aceasta este fiin]a uman\ �,despre arhipeleagul represiunii � captivant�, `n sf`r[it, materialele `ntocmite de se-curi[ti falsific\ deseori realitatea prin in-terpretare, din interes, din lene � dar pre-cau]ia cercet\torului nu face dec`t s\-i st`r-neasc\ orgoliul de detectiv. Arhivele tepun `n fa]a unor date noi, te `nva]\, te cla-rific\. Cu acest tip de curiozitate am cititinformarea locotenent-colonelului G=deaConstantin (ce-o mai fi f\c`nd?) de la Di-rec]ia I a Departamentului Securit\]ii Sta-tului (DSS), semnat\ `n data de 13 august1988, cu privire la �ac]iunea de la Cracovia�din 25 august 1988.1 Locotenent-colonelul`n cauz\ se ocup\ de �situa]ia elemente-lor� invitate la Cracovia de sindicatul �So-lidaritatea� [i de m\surile care s-ar im-pune, din perspectiva DSS, `n acest caz.(~n limbajul securi[tilor, cuv`ntul �ele-mente� se repet\ de-a lungul deceniilor.)

~n ultima perioad\, spune locotenent-colonelul, se constat\ o intensificare a ac-]iunilor postului de radio Europa liber\ `nsprijinul Conferin]ei interna]ionale orga-nizate la Cracovia sub patronajul lui LechWalesa, liderul organiza]iei poloneze �So-lidaritatea�, �cu sprijinul activ al unor ofi-cine du[m\noase str\ine, de tipul Europeilibere�. Reuniunea, fixat\ pentru perioada25-28.08.1988, ar urma s\ interna]ionali-zeze [i s\ `ncerce coordonarea �unor ma-nifest\ri de natur\ du[m\noas\, din unele]\ri socialiste�; s\ �instige la ac]iuni du[-m\noase� unele �elemente din ]ara noastr\[i alte ]\ri socialiste�, lu`ndu-se ca modelSolidaritatea; s\ fac\ propagand\ ac]iuni-lor Solidarit\]ii. Apoi, informarea face lis-ta celor invita]i din Rom=nia (to]i, �ele-mente�), despre care spune c\ s`nt �cu-noscute pentru concep]iile [i atitudinile lor`mpotriva or`nduirii socialiste din ]aranoastr\�: Ion Puiu, Doina Cornea, RaduFilipescu, Mariana Celac Botez, DanPetrescu, Liviu Cangiopol, Florian Rusu,Nicolae Fi[tioc, Gabriel Andreescu, pre-cum [i membrii a[a-zisului grup �Rom=nialiber\� din R.P. Ungar\.

Erau totodat\ invita]i `n bloc, f\r\ a-inominaliza, participan]ii sau simpatizan]iievenimentelor de la Bra[ov.

Ce ar\tau investiga]iile Securit\]ii laacel moment? Citez:

�� Gabriel Andreescu din Bucure[ti [iDan Petrescu de la Ia[i au f\cut uneledemersuri pentru a participa la reuniune.

� ~n leg\tur\ cu Dan Petrescu, raportezc\ s-a ac]ionat combinativ prin conduce-rea Bibliotecii Universitare din Ia[i, unde`[i desf\[oar\ activitatea, pentru a nu li sepermite plecarea `n exterior. Respectivconducerea acestei biblioteci i-a spus c\,`n prezent, plecarea lui `n str\in\tate nupoate avea loc, `ntruc`t nu are `nc\ 11 lunide la `ncadrarea `n munc\.

� Se de]in unele date c\ inten]ioneaz\s\ scrie un material pe care s\-l trimit\, fo-losind o anumit\ `mprejurare, la Cracovia.

� Liviu Cangiopol, din aten]ia Secu-rit\]ii Ia[i nu a `ntreprins, p`n\ `n prezent,nici un demers pentru a pleca `n Polonia.

� Doinea Cornea din Cluj, s-a prezentatla 14.06. [1988] la [eful securit\]ii Cluj `n

audien]\ [i referindu-se la invita]ia ce i s-af\cut prin �Europa liber\� de a participa laCracovia a afirmat: ea nu se consider\ di-zident\, ci opozant\ a politicii partidului.A `ntrebat dac\ poate trimite o scrisoare demul]umire lui Lech Walesa, c\ruia s\-i ex-plice de ce diziden]ii din Rom=nia nu sepot `nt`lni. A insistat de asemenea, s\ i sespun\ dac\ i se garanteaz\ ajungerea scri-sorii la destina]ie. De[i la 20.07.1988 amai avut o `nt`lnire cu [eful securit\]ii nua mai redeschis discu]ia pe aceast\ tem\.Este posibil `ns\ ca, prin intermediul zia-ri[tilor belgieni Bigolet [i Dubjie, a celuienglez Almond, care a contactat-o la 20,21, [i 27.07. [1988], precum [i cet\]enelorvest-germane Hilbert [i Suhan care aucontactat-o la 01.08.1988, s\ fi transmisverbal anumite mesaje pentru reuniuneace face obiectul prezentului raport. ~n pre-zent se afl\ `n ]ar\ [i fiica acesteia, `mpre-un\ cu so]ul, care, ini]ial, au l\sat-o s\ `n-]eleag\ c\ vor sta p`n\ la sf`r[itul lunii.Este controlat\ activitatea `ntregului grup[i se va ac]iona func]ie de evolu]ia situa-]iei operative.�

Am ales acest pasaj pentru c\ el spunelucruri sugestive despre atitudinea DoineiCornea [i a lui Dan Petrescu. Din infor-mare mai afl\m c\ invita]iile la reuniuneade la Cracovia au fost f\cute [i prin scri-sori, [i prin intermediul publica]iei�Kontakt�, editate de membrii Solidari-t\]ii din Fran]a. Locotenent-colonelulG=dea Constantin nota c\ UnitateaSpecial\ �S� a pus m`na pe ele.2

Documentul nume[te, ca m\suri decontrol �a acestor elemente�, identificarea[i verificarea complex\ a tuturor persoa-nelor care solicit\ s\ plece `n Polonia sau`n ]\rile vecine. Securit\]ile jude]ene `ntre-prinseser\ deja, la acea dat\, ac]iunile co-respunz\toare. Pentru fiecare caz, unit\]ileSecurit\]ii au luat �m\suri complexe [icombinative� ca �elementele� nominali-zate prin invita]ii s\ nu poat\ p\r\si ]ara.Pentru perioada amintit\ se cerea �contro-lul total asupra acestora, pentru a prevenieventuale contacte cu str\ini sau rom`nicare c\l\toresc `n acest spa]iu [i prin carear putea fi transmise eventuale mesaje�.

C`t de eficient a fost �controlul total�preconizat de Securitate? La Cracovia nua putut s\ participe, evident, nimeni dinRom=nia. Dar pe masa Conferin]ei auajuns dou\ scrisori, una semnat\ de Doina

Cornea, cealalt\, de cel care v\ poveste[tetoate acestea. Scrisorile au fost publicate`n presa interna]ional\ (printre altele, `nrevista L�Alternative) [i citite la Europaliber\. Cititorii curio[i s\ afle care a fostcalea folosit\ pentru scoaterea materiale-lor din ]ar\ vor trebui s\ o `ntrebe peDoina Cornea `n ce prive[te solu]ia dom-niei sale. Eu unul am profitat de existen]aunei invita]ii trimise mie de AmbasadaStatelor Unite, `n luna aprilie 1988, de amerge la Ambasad\ [i a vorbi despre mo-tivele arest\rii mele. C`nd am aflat despreevenimentul de la Cracovia, ascult`ndEuropa liber\, am scris imediat un mesajde adeziune adresat Conferin]ei. Am `nce-put [i demersurile de plecare, dar era doarun act de provocare, c\ci [tiam c\ nu exis-t\ nici o [ans\ practic\. Miza r\m`nea tri-miterea materialului critic relativ lasitua]ia din Rom=nia. ~nainte de a pleca laAmbasada Statelor Unite, mi-am scristextul pe un petec de 10 cm2 de h`rtie, pecare l-am ascuns `n tocul pantofului. Spresurpriza mea (de[i explica]ia este rezona-bil\: exista o invita]ie oficial\), am reu[its\ trec dincolo de poart\. Ajuns pe teri-toriul american, am povestit despre cir-cumstan]ele arest\rii, dar mi-am scos [itextul, pe care l-am rescris pe pagini dedimensiuni normale. Am rugat s\ fietrimis ([i) la Cracovia.

Astfel de demonstra]ii erau urmate deanchete, presiuni, situa]ii de b\nuit. Darmaterialele trimise din `nchisoarea cep\rea ermetic\, a lui Ceau[escu, au avutrostul lor. Am aflat mai t`rziu c\ `n urmacelor scrise am fost desemnat s\ fac partedin Comitetul de Cercetare [i Documen-tare asupra }\rilor din Est, din Polonia.Nu am reu[it s\ onorez participarea nicio-dat\. Cu liderii Solidarit\]ii aveam s\ m\`nt`lnesc numai dup\ 1990. Iar cu listam\surilor luate de Departamentul Securi-t\]ii Statului pentru a `mpiedica trimitereaoric\rui mesaj la Conferin]a de laCracovia, m-am `nt`lnit de abia acum �nu-mi vine s\ cred � dup\ 18 ani.

1 Arhiva C.N.S.A.S., D.21/2, f. 26-29.2 Mai s`nt amintite invita]iile adresate Celei

Maria [i lui Cre]u Monica [i Eugen din Bucure[ti.

Din filele disiden]ei: invita]ia la Cracovia

5Istorie recent\ TIMPUL

martie 2006

GABRIEL CATALAN

Acest document este textul pe care l-acitit Ioan Marina Vasluianul, viitorulpatriarh ortodox rom=n Justinian, peatunci doar episcop vicar al MitropolieiMoldovei, la emisiunea radiofonic\ �Orasatului� din ziua de duminic\, 1 Iulie1945, de la ora 13:00.

El a fost descoperit de mine `ntr-un do-sar cu file nenumerotate, datat 1945, din-tr-un fond neinventariat complet, intitulat�Emisiuni diverse�, aflat `n Arhiva Socie-t\]ii Rom=ne de Radiodifuziune.

Importan]a sa const\ `n faptul c\ aceas-t\ �conferin]\ radio� este una dintre celemai vechi lu\ri de pozi]ie public\ a respec-tivului cleric, ajuns ierarh ca urmare arela]iei sale speciale de prietenie cu lideriicomuni[ti Gheorghe Gheorghiu-Dej, EmilBodn\ra[ [i Petru Groza, mai precis acontribu]iei sale substan]iale la evadarealui Gh. Gheorghiu-Dej din lag\rul de laT`rgu Jiu, prin ascunderea [i `ntre]inereaacestuia `n casa sa din R`mnicu V`lcea,unde liderul comunist ajunsese `n urmaunei defec]iuni a automobilului cu care sedeplasa dup\ ce evadase din lag\r, la mij-locul lunii august 1944.

La fel de important este [i con]inutulcuv`nt\rii lui I. Marina, care, cu ocaziazilei interna]ionale a coopera]iei, face o`nfl\c\rat\ propagand\ coopera]iei, bine-`n]eles folosindu-se de retorica cre[tin\ [ide cea anti-r\zboinic\, sus]in`nd pozi]ia

guvernului comunist rom=n [i anticip`ndpoliticile sociale [i economice ale regimu-lui comunist fa]\ de ]\r\nime (`ntov\r\[i-rile agricole, cooperativele agricole deproduc]ie, gospod\riile agricole de stat,sta]iunile de ma[ini [i tractoare erau abiala `nceputurile lor ori chiar se g\seau `nc\doar `n stadiu de proiect). Este o dovad\ autiliz\rii clerului ortodox `n campania de

colectivizare [i comunizare a ]\r\nimii ro-m=ne [i nu numai a acestei categoriisociale, ci a celei mai mari p\r]i a popu-la]iei ]\rii `n general.

Aceste interven]ii publice demagogiceale ierarhului Marina vor continua [i chiarse vor intensifica, `ndeosebi dup\ ce a pri-mit (tot de la regimul comunist) recompen-sa suprem\: `nsc\unarea sa ca patriarh `n

mai 1948, predilec]ia sa oportunist\ pentruchestiunile politico-sociale, `ntr-o vizibil\interpretare marxist\, fiind extrem de clar\`n principala sa oper\ scris\: Apostolat so-cial, `n care s`nt reunite toate pozi]iile salepublice, gra]ie c\rora [i-a asigurat puterea [iinfluen]a cvasi-total\ `n Biserica Ortodox\Rom=n\, precum [i statutul de nomenclatu-rist p`n\ la moartea sa din 1977.

O conferin]\ radiofonic\ `nspirit colectivist a unui ierarhortodox pro-comunist (1945)

�Conferin]\ radio� � [emisiunea] Ora satului, Duminic\, 1 Iulie 1945, ora 13. Dif. [Difuzat\] � semn\tur\ indescifrabil\[sus]inut\ de] ~.P.S.S. P\rintele Ion Marina, Vicarul Mitropoliei Moldovei

S|RB|TOAREA COOPERA}IEI

Ziua de ~nt`i Iulie este ziua interna]ional\ a coopera]iei, ziua `n care cooperatorii din toat\lumea se adun\ [i se sf\tuiesc, c\ut`nd s\ p\trund\ c`t mai temeinic rosturile [i foloaseleorganiz\rii cooperatiste.

P`n\ acum, `n ]ara noastr\, nu s-a prea dat `nsemn\tate acestei s\rb\tori.~nainte de dictaturi, mi[carea cooperativ\ nu prea a fost luat\ `n seam\ [i deci, nici ]inut\

la loc de cinste printre celelalte or`nduiri care ajut\ omul s\-[i u[ureze traiul. ~n timpul dictaturilor, s\rb\torile erau comandate de sus `n jos. {i, cum coopera]ia se ridic\

de jos `n sus pe umerii trudei poporului muncitor, prin `n]elegerea fr\]easc\ de conlucrare,voin]\ liber\, ea, coopera]ia [i legile ei erau potrivnice atotputerniciei dictatorilor. De aceeanu putea s\ fie slobod\, s\ deschid\ c\r\rile sufletului popoarelor, din nou, spre razelestr\lucitoare ale libert\]ii.

Acum, c`nd mucenicia at`tor milioane de eroi a f\urit biruin]a libert\]ii asupra diabolicelorplanuri fasciste de subjugare a popoarelor, ne putem bucura [i noi `n voie [i putem reintra pef\ga[ul organiz\rii democratice a muncii noastre de toate zilele.

Desigur, libertatea nu trebuie `n]eleas\ `n sensul c\ fiecare poate face ceea ce `i pofte[teinima. Libertatea trebuie `n]eleas\ a[a ca s\ faci, tu omule, ceea ce e bine, f\r\ s\ p\gube[ti pesemenul t\u, pe care Domnul, la fel ca pe tine l-a l\sat, s\ tr\i]i aproape, `n `n]elegere.

De aceea, [i libertatea dup\ r`nduielile [i `nv\]\turile coopera]iei, o g\sim cea mai potrivit\,cea mai fericit\ pentru om. Ea are ca dogm\: �to]i pentru unul [i unul pentru to]i�. Deci, ceibuni [i ner`vnitori ai muncii altuia, `ntov\r\[i]i prin libera lor voin]\, caut\ prin fr\]easc\`n]elegere [i conlucrare, s\-[i u[ureze greutatea zilelor, nu `mpov\r`nd pe al]ii, ci [i sc\p`nd depovara altora, hr\p\re]i sau lacomi f\r\ seam\n. ~ntocmai cum alt\ dogm\ a coopera]iei spunec\: �unirea face puterea�. {i toate acestea `n pre]uirea muncii, `n ajutor b\nesc, cum [i `n`ndestularea nevoilor.

Milioanele de oameni de pe `ntreg `ntinsul p\m`ntului, f\r\ osebire de neam sau de treapt\social\ � fiindc\ doctrina cooperatist\, ca [i biserica lui Dumnezeu, nu se `ntemeiaz\ pe ur\,ci ]ine deopotriv\ pe to]i oamenii cinsti]i [i muncitori pe aceea[i treapt\ � milioanele decooperatori `[i serbeaz\ azi un nou an de munc\, pentru binele lor ob[tesc [i pentru binelefiec\ruia, f\r\ ca acest bine s\ fie smuls `n paguba altora.

De data aceasta, noi rom=nii, cu toate c\ avem un trecut de pre]ioase str\danii pe ogorul`nfr\]irii oamenilor spre bine, `nc\ nu ne putem m`ndri [i de `nf\ptuiri bogate, de rezultate`nsemnate, `n coopera]ie.

De data aceasta, scutura]i ca dintr-un somn greu `n care am fost ]inu]i de vr\jitorii r\ului [ip\catului ce ne-a b`ntuit v\zduhul, se cade s\ chibzuim cu ad`nc\ `n]elepciune pentru a g\sicalea cea dreapt\ [i izb\vitoare.

Necazuri grele [i suferin]e nenum\rate au aruncat peste neamul nostru, acei care, slujindde[ert\ciunilor fascismului, ne-au t`r`t ]ara `n focul r\zboiului blestemat, f\r\ nici un temei [if\r\ nici o judecat\.

Necazuri grele [i suferin]e nesf`r[ite va trebui s\ `ndur\m multe zile, p`n\ c`nd vom `n]elegecu to]ii s\ ne unim `n munca de `ndep\rtare definitiv\ a duhului vr\jma[ firii omene[ti r\mas\

`nc\ `n sufletele unora, care clevetesc `mpotriva libert\]ii poporului muncitor de la sate [iora[e.

C\ci libertatea, dragi ascult\tori, nu e l\sat\ de Domnul numai pentru cel bogat sau numaipentru cel iste]. Ea este deopotriv\ pentru toate limbile [i pentru toate neamurile p\m`ntului.

Necazurile mari vor fi `nl\turate numai prin fr\]easc\ `n]elegere [i conlucrare. Dac\ mais`nt � [i din nefericire, `n ]ara noastr\ s`nt mul]i � oameni egoi[ti, care se iubesc numai pe ei,care `njosesc [i storc pe aproapele lor nevoia[, care fac cam\t\ [i adun\ prin `n[el\torie argin]inemunci]i, apoi, numai adunarea noastr\ `n cooperative ne va sc\pa de jugul semenilor no[trif\r\ omenie. Numai prin cooperativ\ s\ ne vindem prisosul muncii noastre, numai princooperativ\ s\ cump\r\m uneltele [i m\rfurile trebuitoare gospod\riei noastre.

Cooperativa nu ne a]`]\ `mpotriva cuiva, ea ne scap\ de asuprirea altuia. Nu `ntr-o zi sau`ntr-o lun\, vom putea birui toate greut\]ile, prin cooperativa noastr\. Ceas de ceas [i zi de zi,str`n[i fr\]e[te `n jurul unit\]ii noastre [i chibzuind cu to]ii asupra mersului ei, vom `nfr`ngetoate greut\]ile [i vom trece toate piedicile.

St\ruin]\ deci [i sinceritate `ntre noi.Acolo unde este g`nd vr\jma[ [i plan ascuns, acolo nu se poate cl\di nimic bun `ntre

oameni.Acolo unde este `n]elegere, dragoste [i sprijin, harul Cerului lumineaz\ frun]ile [i

`ndestuleaz\ gospod\riile.Iat\ pentru ce este de mare `nsemn\tate s\ ne dezbr\c\m cu to]ii de duhul egoismului [i al

`ng`mf\rii, de ur\ sau l\comie fa]\ de altul. Numai a[a vom fi `n m\sur\ s\ `nt\rim [i `n ]aranoastr\ mi[carea cooperativ\, s\ ajungem [i noi `n anii urm\tori, nu numai s\ s\rb\torim cubucurie ziua de ~nt`i Iulie, dar s\ ne bucur\m de rezultatele str\daniilor noastre.

Multe [i `ntunecate r\t\ciri au b`ntuit peste noi. S\ deschidem por]ile judec\]ii drepte [i s\pornim cu mintea pe c\r\rile drepte.

Fiindc\ numai astfel vom dovedi c\ s`ntem `n m\sur\ s\ ne bucur\m [i s\ pre]uim libertatea� sf`nta libertate omeneasc\.

~n folosul nostru, dar nu `n paguba semenului sau vecinului nostru.Numai astfel vom birui [i vom dura ]ar\ c`rmuit\ de dreptate pentru cei care, prin sudoarea

frun]ii lor, `[i c`[tig\ p`inea cea de toate zilele.�[Arhiva Societ\]ii Rom=ne de Radiodifuziune (A.S.R.R.), fond [neinventariat] / dosar �Emisiuni

diverse�, 1945, (file nenumerotate)]

Index de numeDomnul [Dumnezeu]Ioan Marina

Index de materiiConferin]\ radiodoctrina cooperatist\ duhul egoismului [i al `ng`mf\rii[emisiunea] �Ora Satului�`n]elegerea fr\]easc\ de conlucrarelibertatea poporului muncitor de la sate [i ora[emi[carea cooperativ\organizarea democratic\ a muncii noastre de toate zileleVicarul Mitropoliei Moldovei ziua interna]ional\ a coopera]iei

CriticeTIMPUL6

martie 2006

GABRIELA GAVRIL

O prefa]\ veche

de treizeci de ani

la o traducere (presupun)

rev\zut\ [i ad\ugit\

În cazul lui Bruno Schulz, cunoa[tereabiografiei sale, cercetarea epistolelor [i apu]inelor texte teoretice risipite prin revis-te, chiar [i familiarizarea cu desenele [igravurile scriitorului1 sînt esen]iale pentruîn]elegerea prozelor. Componenta lorautobiografic\ nu poate fi eludat\ – arînsemna s\ se întoarcem la „moartea au-torului“, constatat\ acum mai bine depatru decenii de Roland Barthes, confir-mat\ [i de Michel Foucault la acea vreme[i dezmin]it\ de amîndoi ceva mai tîrziu.Desigur, se impune o anumit\ pruden]\ îndecelarea elementelor concrete transfigu-rate în paginile autorului polonez; pentruacesta, autobiografia este mai curînd„genealogie spiritual\“ care, pe m\sur\ cete-adînce[ti în explorarea ei [i te apropiide „r\d\cinile eului“, „trece în mitologie“,se poate transforma în „delir mitologic“2.Dar f\r\ parcurgerea coresponden]ei (cuTadeusz Breza, Witkiewicz, Debora Vogel– ea îns\[i autoare a unui volum intitulatManekiny –, Gombrowicz [.a.), f\r\ cu-noa[terea unor texte programatice precum

(Mitizarea re-alit\]ii), nici geneza scrierilor lui Schulz(problemele de cronologie sînt extrem deinteresante!), nici op]iunea estetic\ [i filo-zofic\ a prozatorului nu vor putea fiîn]elese prea bine.

Nu mi-am f\cut mari iluzii c\ Manechi-nele3 – în traducerea remarcabil\ a profe-sorului Ion Petric\ – ar putea fi o edi]iecritic\. Nu mi-am imaginat c\ s-ar puteacompara cu edi]ia Bruno Schulz, OeuvresComplètes, coordonat\ de Serge Fauchereau.Dar m-a[ fi a[teptat ca volumul s\ cu-prind\ un text introductiv alc\tuit de cine-va avînd cît de cît [tiin]\ despre studiileconsacrate prozei lui Schulz (publicate înultimii vreo treizeci de ani), în stare s\citeasc\ în original proza [i bibliografiacritic\ [i – de ce nu? – cu o anumit\ expe-rien]\ în domeniul traducerii de literatur\.A[ fi dorit s\ g\sesc în acest volum [i un„cuvînt“ în care s\ fie discutate m\carunele dintre situa]iile cînd, la transpunereaunor imagini [i structuri în limba român\,„tr\d\rile“ nu au putut fi evitate, speramca traduc\torul s\ explice cel pu]in cîtevadintre op]iunile [i solu]iile sale. Am toat\admira]ia pentru talentul domnului IonPetric\ [i, tocmai de aceea, nu pot decît s\

regret c\, în aceast\ prezentare editorial\,nu putem p\trunde pu]in [i în culiselet\lm\cirii. Cum se spune c\ prima edi]ie aManechinelor (traducere [i cuvînt înaintede Ion Petric\, 1976) ar fi fost cenzurat\,c\ unele pasaje au fost distorsionate (sauchiar eliminate?)4, era necesar s\ se preci-zeze undeva care sînt raporturile traduce-rii din 2004 cu precedentele (1976, 1997).{i-a revizuit domnul Ion Petric\ traduce-rea? Cum? Care au fost – dac\ au fost –punctele nevralgice ale t\lm\cirilor ante-rioare? Este reprodus\ întocmai traduce-rea din 1976 (sau poate cea din 1997?)?Exist\ unele modific\ri? De ce natur\? Lace nivele? N-am senza]ia c\ este doar unmoft academic s\ vrei s\ afli dac\ exist\omisiuni în edi]ia din 1976, dac\ urm\toa-rele difer\ în vreun fel între ele, dac\ aparepe undeva vreo schimbare [i/sau ad\ugire.

Pentru a-l prezenta în 2004 pe BrunoSchulz cititorului român, se recurge la untext al lui Nicolae Manolescu din 1977,intitulat „Omul mecanomorf“ (titlu com-plet neadecvat prozei schulziene, vomvedea mai departe de ce). Dac\ „tema“ nuar fi fost actualizat\ ca preambul la aceast\edi]ie, nu m-a[ fi oprit asupra sa, consi-derînd-o doar o contribu]ie de acum trei-zeci de ani, un fel de „bun venit în litera-tura român\“ adresat scriitorului n\scut laDrohobycz – amical, c\lduros poate, darirelevant în 2004. Iat\ ce m\rturisea, pevremea aceea, chiar exegetul: „Pîn\ la tra-ducerea româneasc\ a lui Ion Petric\ (subtitlul original Manechinele) /titlul origi-nal, în limba polon\, desigur, al unei po-vestiri, iar nu al unui volum este Manekiny– n.m, G.G./ ignoram totul despre acest

contemporan polonez al lui M. Blecher,ale c\rui proze relateaz\, sub forma amin-tirilor din copil\rie, cîteva enigmaticeîntîmpl\ri din irealitatea imediat\.“ (ed.cit., p. 5). Înainte de a z\bovi asupra aces-tui fragment stimulant, se cuvine s\ spunfoarte limpede c\ nu-i fac nici un repro[exegetului pentru c\, acum treizeci de ani,[tia cît [tia despre autorul Pr\v\liilor descor]i[oar\. Dac\ n-ar fi fost republicat\ca prefa]\, „tema“ aceasta r\mînea exactacolo unde-i era locul; ini]iativa editorial\te oblig\ s\ semnalezi îns\ erorile [i inter-pret\rile neinspirate.

Chiar nu i-a s\rit în ochi redactoruluide carte, m\ întreb, umorul involuntar alstructurii „acest contemporan polonez allui M. Blecher“? În anii ’80 ai secoluluitrecut, cînd ecourile protocronismului semai f\ceau auzite la noi, iar despre Schulznu se vorbea prea mult, o astfel de punereîn eviden]\ a scriitorului nostru ar fi avut ooarecare îndrept\]ire. Dar ast\zi, cînd [tiicît de pu]in cunoscut [i tradus este MaxBlecher, î]i vine s\ exclami ca personajullui Caragiale – vi]eversa!

Textul lui Nicolae Manolescu estechiar surprinz\tor prin contradic]iile sale.De[i vorbe[te de „generatio aequivoca“ ([ide apologia materiei la Schulz), comenta-torul ajunge la concluzia c\ aceasta în-seamn\ „producerea de duplicate groso-lane“ (p. 7). Sintagma „amintiri din copi-l\rie“ (un soi de automatism critic, nu m\îndoiesc) induce ideea apropierii scriitoru-lui polonez de Ion Creang\ [i poate con-duce la interpret\ri hazardate ale prozeicelui dîntîi. În primul rînd pentru c\ – e untruism acesta pentru speciali[ti – aminti-

rea este la Schulz înlocuit\ de dorin]a de aretr\i „vîrsta genial\“, de tentativa de arecupera „timpul mesianic“ (sintagmap\streaz\ în chip voit sensul iudaic)5.Scriitorul polonez nu rememoreaz\ copil\-ria din perspectiva adultului, ci încearc\ s\redobîndeasc\, prin magia semnelor [i avocabulelor, „o a doua copil\rie“: „Idealulmeu este cel de a m\ «maturiza» încopil\rie“ – îi scrie în 1936 lui Andrzej

„Aceasta ar fi adev\ratamaturitate.“ (trad. G.G.).

„Procesul de mitizare a lumii nu esteîncheiat.“ („Umitycznienie nie jest

“) – sus]inea Schulz în 1936,în (Mitizarearealit\]ii), probabil textul s\u programaticcel mai cunoscut [i mai citat. Fie [i numaispusele acestea ar trebui s\ ne trezeasc\rezerve fa]\ de folosirea sintagmei „ireali-tatea imediat\“. Cum au observat de-a lun-gul anilor destui comentatori str\ini, esterelativ riscant s\-i aplici autorului Pr\v\-liilor de scor]i[oar\ eticheta de „suprarea-lism“ (lipse[te din scrisul s\u alogismulsuprarealist) sau pe cea de „realism ma-gic“. Pentru autorul Pr\v\liilor..., subs-tan]a „este într-o stare de fermentare f\r\sfîr[it, de germina]ie“, „nu exist\ lucrurimoarte“ – ceea ce ne îndep\rteaz\ în modevident de agonia lui Blecher („via]ajupuit\ pîn\ la sînge“) [i de modul s\u dea vedea obiectele – sînt insuportabile, tre-zesc grea]a, „nu tr\iesc, sînt utile [i nimicmai mult“.

Este lesne de sesizat la Bruno Schulz [idistan]area de Kafka, în numele „panmas-caradei“, al „panironiei“6. „Cineva esteom, altcineva este gîndac de buc\t\rie...“.Preluînd observa]ia lui Serge Fauchereau,„totul e reversibil“ în universul Pr\v\liilorde scor]i[oar\ (pe care, datorit\ dimensiu-nii sale ludic-feerice, l-a[ apropia mai de-grab\ de cel al lui Lewis Carroll decît decel kafkian): tat\l se preface în cocor, înlibarc\ sau în altceva, f\r\ a resim]i spai-mele [i suferin]ele lui Gregor Samsa dinMetamorfoza. Po]i s\ te transformi din omîn cîine [i-napoi, pentru c\ esen]a esteaceea[i, iar forma o simpl\ fars\. În fine,acum trei decenii, chiar f\r\ s\ fi cunoscuttextul scrisorii c\tre Witkiewicz, exegetular fi putut observa parodierea temei kaf-kiene în Karakony (Gîndacii de buc\t\riesau Lib\rcile): „Tat\l meu se mi[ca cu unritual ciudat, o deplasare complicat\ cumai multe membre, în care recuno[team,cu oroare, o imita]ie a ceremonialului unuigîndac de buc\t\rie.“ (trad. G.G.)7. S\ maipomenesc faptul c\, a[a cum apare înManekiny (Manechinele), „tat\l“ este un„prestidigitator metafizic“, un autor de„scamatorii minunate“, un ultim ap\r\toral poeziei care „poate recupera miturileoriginare“? Tat\l – „sintez\ între Ierusalim[i Atena“, potrivit formulei fericite a luiNorman Manea – este un profet îndr\gos-tit de culoare, în figura c\ruia nu reg\simnimic din Autoritatea kafkian\8. Mult maiinteresant\ decît for]area apropierilor întreKafka [i Schulz ar fi poate studierea influ-en]elor lui Thomas Mann asupra celui dinurm\. Autorul Pr\v\liilor... m\rturise[tec\, „la scara mult mai modest\“ a opereisale, a încearcat s\ se apropie de spiritul„istoriilor biblice“ din Josif [i fra]ii s\i.Cum îi scrie în 1934 pictorului [i graficia-

Bruno Schulz [i „Sanatoriul timpului“ (I)Note despre traducere [i exegez\

7Critice TIMPUL

martie 2006

nului Zenon crede c\ acesteaaduc o schimbare fundamental\ în modulde a concepe realitatea [i esen]a vie]ii.

Îmi este greu s\-mi dau seama ce va fivrut domnul Nicolae Manolescu s\ spun\prin fraza (reluat\ [i pe coperta a patra ac\r]ii): „În singur\tatea lui, Schulz a înv\-]at temeinic lec]ia lui Kafka [i a predat-o/Cui? În ce formul\?, n. m., G.G./ ca unmaestru.“ Dar îmi vine în mine un detaliuinteresant. Dup\ cum noteaz\ JerzyFicowski în monografia sa, la editura

a fost publicat\ în 1935, sub semn\-tura lui Schulz, traducerea Procesului luiFranz Kafka, realizat\ dup\ toate probabi-lit\]ile de logodnica de atunci a scriitoru-lui, .

Dac\ î]i este cunoscut textul lui Jandespre sursele evreie[ti ale operei

lui Schulz ( trimite la Car-tea Splendorii, la Zohar), dac\ ]ii cont desemnifica]iile „crea]iei din ziua a [aptea“,atunci sintagme precum „omul mecano-morf“, „robo]i mecanici“ (sic!), „omul ar-tefact“ din „tema“ veche de treizeci de aniî[i dovedesc inadecvarea la prozele autoru-lui Tratatului despre manechine.

M\ voi opri în continuare la dou\ frag-mente semnificative din (Cartea).Cel dintîi: „Cîteodat\, tat\l se ridica delîng\ Carte [i se îndep\rta. În acel r\stimp,r\mîneam singur cu ea, fa]\ în fa]\, [i vîn-tul trecea printre foile ei [i imaginile r\s\-reau.“10 (trad. G.G.) {i cel de-al doilea:„Iar cînd vîntu-ntorcea în lini[te filele, îm-pr\[tiind culori [i chipuri, un fream\t ser\spîndea printre coloanele textului ei,l\sînd s\ zboare dintre litere stoluri de rîn-dunele [i ciocîrlii.“11 (trad. G.G.). Nu [tiudac\ e o întîmplare, îns\ imaginea p\s\ri-lor ridicîndu-se în zbor din Carte din frag-mentul citat este foarte apropiat\ de o sec-ven]\ din Toledoth Jeshu: pentru a dovedicine este, Fiul (în singur\tate) confec]io-neaz\ p\s\ri colorate [i sufl\ cu putereasupra lor numele Divinit\]ii, iar ele seridic\ în aer12. (Se [tie de asemenea c\„Ruah“, termen care desemneaz\, potrivitZoharului, al doilea stadiu al sufletului,înseamn\ în ebraic\ [i „vînt“ [i „Spirit“.)

S\ ne reamintim [i începutul „c\r]ii adoua“ a Tratatului despre manechine:„Demiurgos, spunea tat\l meu, nu de]inemonopolul asupra crea]iei; crea]ia esteprivilegiul tuturor spiritelor.“ În „prelege-rile“ sale, tat\l face elogiul materiei „ferti-le“, „nelimitate“ [i al metodelor „apocri-fe“ de crea]ie care vor da na[tere unorpseudofiin]e, efemere [i incomplete. Eroullui Schulz este a[adar mai curînd ungolem, un soi de Adam în „a doua or\“ dinziua dintîi, ca într-un cunoscut pasaj tal-mudic13, nicidecum „omul mecanomorf“din spi]a figurilor ce populeaz\ paginilelui Urmuz sau Bechett14.

***

Citindu-l pe Schulz în române[te, m-asurprins de multe ori absen]a unor noteale traduc\torului, mai ales atunci cînd întextul original apar trimiteri care nu aucum s\ fie prea cunoscute la noi. M\ totîntreb cum ([i de ce) „Sanatorium pod

“ a devenit, pre limba noastr\,„Sanatoriul timpului“. Dar despre acestenedumeriri [i alte detalii voi vorbi înnum\rul viitor.

Note [i comentarii:1 Bruno Schulz, Wydawnictwo

Obraz terytoria, 2002; (pref. Jerzy Ficowski, Inter-

press, 1988; The Drawings of Bruno Schulz, (ed.J. Ficowski), Illinois, Northwestern UniversityPress. Ar putea fi consultate [i multe alte edi]iiîn englez\, german\, francez\. Excelent\ esteBruno Schulz, Oeuvres Complètes, coordonat\de Serge Fauchereau, Denoël, 2004.

2 Bruno Schulz, ed. cit., p. 102.

3 Bruno Schulz, Manechinele, traducere IonPetric\, prefa]\ Nicolae Manolescu, Polirom,Ia[i, 2004, pre] 23,5 RON. Sub acest titlu sîntcuprinse ambele volume ale lui Bruno Schulz –Sklepy cynamonowe [i Sanatorium pod

4 Deocamdat\ nu am putut verifica, dar voireveni asupra chestiunii.

5 În 1934, Bruno Schulz a început chiar scri-erea unui roman cu titlul Mesjasz (Mesia), carear fi continuat volumul Sklepy Cynamonowe [iar fi trebuit s\ fie opera sa cea mai important\.Se crede c\ manuscrisul s-a pierdut la moarteascriitorului. S-au p\strat cîteva însemn\ri aleprozatorului precum [i unele referiri la aceast\carte în epistolele prietenilor s\i.

6 Pentru a sugera m\car unele dintre dife-ren]ele între proza autorului Manechinelor, ceaa lui Kafka [i cea a lui Max Blecher (între carese g\sesc la noi, cu lejeritate, similitudini [i sestabilesc „vecin\t\]i“), voi reda în traducere unfragment dintr-o scrisoare a lui Schulz c\treIgnacy Witkiewicz, din 1934: „Pr\v\liile descor]i[oar\ /Sklepy cynamonowe/ ofer\ chiarre]eta realit\]ii, instituie un tip special de subs-tan]\. Substan]a acelei realit\]i particulare esteîntr-o stare de fermentare f\r\ sfîr[it, de germi-na]ie, este via]\ latent\. Nu exist\ lucruri moar-te, încremenite, limitate. Totul se revars\ din-colo de grani]ele sale, dureaz\ doar o clip\ într-o form\ anume, pentru a o abandona cu primaocazie. În cele obi[nuite, în modurile de a fiin]aale acestei realit\]i se reveleaz\ un fel de prin-cipiu – panmascarada. Universul alege o anu-mit\ form\ numai pentru aparen]\, în glum\, înjoac\. Cineva este om, altcineva gîndac de bu-c\t\rie, îns\ aceast\ form\ nu atinge cu nimiccon]inutul, se dovede[te a fi doar un rol accep-tat pentru o clip\, este doar pielea lep\dat\ însecunda urm\toare. Astfel se instituie un fel demonism al substan]ei, pentru care obiecteleparticulare sînt doar ni[te m\[ti. Via]a subs-

tan]ei const\ în epuizarea unui num\r infinit dem\[ti. Aceast\ migrare a formei este esen]avie]ii. De aceea din aceast\ substan]\ eman\ unsoi de panironie. E mereu prezent\ o atmosfer\de culise, în spatele scenei, unde actorii, dup\ce [i-au aruncat costumele, rîd cu poft\ depatosul rolurilor lor. Chiar în faptul existen]eirespectivului con]inut se v\desc ironia, farsa,limba scoas\ a strîmb\tur\.“ (ed. cit., p. 102, trad. G.G.)

skomplikowanym ruchem dziwnego w cere-

.“ (Bruno Schulz, Sklepycynamonowe. Sanatorium pod Wydawnictwo Zielona Sowa, 2003,p. 64.). În varianta româneasc\, secven]a devi-ne: „Tata se mi[ca parc\ pe mai multe picioare,se mi[ca într-un ritual ciudat, în care recuno[-team cu groaz\ imita]ia ceremonialului coleop-terelor“. (ed. cit., p. 109). Am oferit [i traduce-rea mea pentru c\ în original nu avem relativi-zarea prin „parc\“, nu apare substantivul „co-leoptere“ (iar introducerea termenului [tiin]ificîn acest context este greu de justificat) [i nicinu este repetat verbul „a se mi[ca“. Am prefe-rat traducerea lui „karakon“ prin „gîndac debuc\t\rie“ (ar putea fi [i „libarc\“), respectîndoriginalul, pentru a nu anula dimensiunea paro-dic\, de rescriere a prozei lui Kafka. De ase-menea, pentru a nu falsifica nuan]ele rela]ieiîntre „tat\“ [i „fiu“ din proza lui Schulz, consi-der c\ termenul „zgroza“ din limba polon\ tre-buie tradus aici prin „oroare“, iar nu prin„groaz\“. De ce? La scriitorul polonez, „tat\l“se metamorfozeaz\ în „libarc\“, se împu]ineaz\pîn\ la dispari]ie – treze[te „oroare“, repulsie,mil\ [i regrete, dar nu „groaz\“ (în sensul de„Emo]ie puternic\ [i violent\ provocat\ de unlucru înfior\tor, de un pericol mare, de o neno-rocire“ – DEX).

8 „Metamorfozele [i conflictele literaturiilui Schulz sînt flagrant deosebite de cele ale luiKafka, în a c\rui descenden]\ este situat.“ –scrie r\spicat Norman Manea. „Figura tutelar\a Tat\lui nu are la Schulz nimic opresiv, ci este,dimpotriv\, eliberatoare.“ (Familia, nr. 2/1999; text reluat în volumul Plicuri [i portrete,Polirom, 2004, pp. 343-348). Dac\ tot au reluatun text despre proza lui Bruno Schulz, nu în]e-leg de ce editorii nu l-au preferat pe cel – foar-te bine argumentat – al scriitorului NormanManea. B\nuiesc c\ îl aveau chiar în redac]ie.

9 Jerzy Ficowski, Regiony wielkiej herezji iokolice. Bruno Schulz i jego mitologia,Fundacja Pogranicze, 2002, p. 449.

10 „Czasem ojciec od isam na

sam i wiatr przez jej stronice i obrazy(ed. cit., p. 81) Versiunea publi-

cat\ în 2004 propune: „Uneori tata l\sa cartea[i pleca. Atunci eu r\mîneam singur cu ea, vîn-tul trecea printre filele ei, iar imaginile prin-deau via]\.“ (ed. cit., p. 138). În mod surprin-z\tor, din original (cu majuscul\!),termen cu foarte multe conota]ii – carte veche,magic\, sfînt\, „Biblie“, Carte a Vie]ii, spredeosebire de termen mult mai con-cret, cu sensul de „carte“ obi[nuit\, lucrare –este tradus prin „cartea“ (cu liter\ mic\). Toat\fraza cap\t\ astfel în limba român\ o tent\ ba-nal\. În traducere s-au pierdut [i sensurile din„sam na sam“ – „între patru ochi“, „fa]\ în fa-]\“, „f\r\ martori“ – extrem de importante pen-tru acest fragment. Cum sugestia textului estecea a „crea]iei secunde“, din „ziua a [aptea“,m-a[ feri s\ folosesc sintagma „a prinde via]\“.Pe de o parte, e problematic de spus ce-ar puteaînsemna în acest context „via]\“, pe de alt\parte, verbul are în principal sen-surile de „a se ridica“, „a se în\l]a“, „a r\s\ri“.

11 „I gdy tak wiatr cicho te arkus-ze, kolory i figury, dreszcz przez kolumny jej tekstu, wypuszc-

i sko-(p. 81). În volumul Manechinele

(2004): „{i în vreme ce vîntul r\sfoia filele,fluturîndu-le culorile [i imaginile, prin coloa-nele textului ei se scurgea un fior, aruncînddintre litere stoluri de rîndunici [i de ciocîrlii.“(p. 138). Cum textul lui Schulz are uneori omuzicalitate deosebit\ [i o caden]\ de poem înproz\, cred c\ t\lm\cirea ar trebui s\ încerce s\p\streze [i poeticitatea unor secven]e. „R\sfoiafilele“ din varianta româneasc\ este un pleo-nasm. Poate m\ în[el, dar nu a[ renun]a la tra-ducerea lui „cicho“ (mai ales în contextul dat,cînd conoteaz\ poate „lini[tea“ celei „de-adoua crea]ii“), dup\ cum a[ prefera termenul„chip“, mai poetic [i mai sugestiv, celui de„imagine“ (în limba polon\, de altfel, „figura“înseamn\ [i „figur\“, „siluet\“, „personaj“). Lafel, ]inînd seama de finalul frazei, „stoluri derîndunele [i ciocîrlii“, cred c\ „fream\t“ estemai cuprinz\tor (înseamn\ zgomot difuz, mi[-care, emo]ie) decît „fior“. {i este un termencare-a c\p\tat înc\rc\tur\ poetic\ în limba ro-mân\. Datorit\ asocierilor culturale sau trimite-rilor la sintagme din limba român\, a[ evitaverbul „a (se) scurge“, chiar dac\ pare echiva-lentul cel mai bun al celui din polon\. M\ tri-mite cu gîndul la sîngele scurs la canal (laBacovia), la creierii scur[i pe asfalt (în rela-t\rile de tabloid ale accidentelor), la „a scurgezerul din brînz\“ (exemplu din DEX), la apacare se scurge pe versan]ii mun]ilor sau lacolocvialul „i se scurg ochii...“. Iar pluralul„rîndunele“ (în DEX poate fi g\sit [i „rînduni-ci“) îl prefer pur [i simplu din ra]iuni eufonice[i pentru c\ a intrat în limbajul poetic româ-nesc. S\ nu uit\m totu[i c\ „filele“ sînt aleC\r]ii ( )!

12 Gershom Sholem, On the Kabbalah andit’s Symbolism, trad. Ralph Manheim, SchochenBooks Inc., New York, p. 173.

13 Idem, p. 161.14 Apropierea între Schulz [i Urmuz – atît de

r\spîndit\ în critica româneasc\, f\cînd partedin categoria erorilor de informa]ie/interpreta-re longevive [i girate de nume prestigioase,cum este [i compara]ia „clasicizat\“ Blecher-Schulz – se face probabil în virtutea unor vagisimilitudini, de suprafa]\, dac\ nu cumva lamodul pseudoeseistic, speculînd pe margineatitlului „Manechinele“. În fapt, substan]a ope-rei celor doi scriitori este profund diferit\.Lumea lui Schulz este dominat\ de fanteziafeeric\, de magia „vîrstei geniale“, cea a luiUrmuz este un „Autokosmos infinit [i inutil“,populat de hibrizi.

EseuTIMPUL8

martie 2006

AL. ANDRIESCU

Un omagiu vechilor anticari ie[eni

Binecuv`ntat\ fie ziua c`nd, `nt`lnindu-m\ din `nt`mplare pe strad\ cu un fost anti-car ie[ean, care `[i continua meseria `nclandestinitate, acesta `mi face propunereas\ cump\r cartea lui Pouqueville, Voyagede la Grèce1, [ase volume `ntre 400 [i 600de pagini, fiecare `n parte, adic\ 3110 pa-gini `n total. F\r\ s\ fi [tiut atunci nimicdespre autorul c\r]ii, atras doar de titlu, devechimea ei [i de starea bun\ `n care se`nf\]i[a, ap\rat\ de coperte frumoase [i so-lide, cum nu se mai fac ast\zi, am accep-tat oferta nea[teptat\ f\r\ s\ m\ g`ndescprea mult. O c\l\torie `n Grecia de la `nce-putul secolului al XIX-lea, v\zut\ de unautor cu un nume, g`ndeam atunci, at`t decaraghios. F.�C.�H.�L. (François CharlesHugues Laurent) `mi a]`]a curiozitateamea de t`n\r colec]ionar de c\r]i rare [i devoiajuri `n ]inuturi exotice. {i, Doamne,c`t de mult a[ fi dorit, `n anii aceia ap\-s\tori, s\ vizitez Grecia, [tiind `ns\ c\ nuam nici o [ans\ s\-mi realizez visul, `n-tre]inut `n adolescen]\ de lecturile dinPanait Istrati!

Am cump\rat cartea [i m-am `ndreptatmul]umit spre cas\ cu cele [ase volumesub bra], care-mi alunecau `n st`nga [i `ndreapta pe luciul nealterat al copertelor.La cursurile de istoria limbii rom=ne pecare le audiasem, aflasem multe despre ro-m=nii din sudul Dun\rii, despre localit\]ile`n care ace[tia locuiau [i despre dialectelepe care le vorbeau, dar nu reu[eam s\-mifixez pe viu c\ile pe care p\storii arom=nidin Grecia le str\b\teau cu turmele lor, lamunte [i la mare, `n c`mpie, cu tot cala-bal`cul dup\ ei, pentru c\, practic, aveaudou\ locuin]e: una la munte, vara, [i alta la[es, iarna, `ntr-un fel de fals\ transhuman-]\. Citind, pe alese, tomurile masive ale luiPouqueville, mai `nt`i m-au atras tran[elepline de savoare din via]a acestor p\storirom=ni din Pind, a valahilor, cum `i nu-me[te autorul francez. M-am sim]it [i mai`ndatorat bunului meu anticar de atunci.

�}ara veghea turcit\�2

Anul trecut s-au `mplinit dou\ sute deani (1805�2005) de c`nd Pouqueville, a-cest curios diplomat, prin voca]ie maimult istoric [i etnograf dec`t ceea ce-l re-comanda cartea sa de vizit\, se `ntorceapentru a doua oar\ `n Grecia. Din primuls\u �voiaj�, la care se refer\ sumar `n ceade a doua edi]ie a c\r]ii sale, revizuit\, co-rectat\ [i sporit\, rezult\, pe de o parte,mul]umirea c\ `nsemn\rile sale din Voyageen Morée, à Constantinople et en Albanie3

au fost primite cu interes de public (�unaccueil trop favorable�, noteaz\ cu stais-fac]ie autorul) [i, pe de alt\ parte, `[i expri-m\ regretul c\ acesta era doar un `nceputmodest (�une t=che que j�avais à peineébauchée�4). Peste mai bine de dou\ sutede ani, cartea lui Pouqueville (n. 1770 �m. 1838), C\l\torie `n Grecia are `nc\ ce-va viu `n ea. C`t ne prive[te pe noi, rom=-nii, datorit\ st\p`nirii turce[ti `n Principate,reg\sim aici pagini comune de istorie. Nerecunoa[tem u[or `n �Grecia turcit\� a luiPouqueville. Ion Barbu avea s\ viseze,mult mai t`rziu, `n Isarl`k5, la o �}ar\ tur-

cit\�, de fapt un t\r`m fantastic, fixat vag`n }ara Rom=neasc\ prin cuv`ntul raiá:�Fii un t`rg temut, hilar / {i balcan �peninsular��, f\r\ s\ mai aib\ vreun sen-timent de umilin]\, ca grecii, cople[i]i devechiul [i gloriosul lor trecut batjocorit deocupa]ia str\in\. Fie c\ ne place, fie c\ nune place, secolele de subjugare turceasc\nu pot fi [terse din istoria noastr\ comun\,s\-i spunem balcanic\, alt termen ostraci-zat, de[i el define[te mai mult o mentalita-te [i nu o zon\ geografic\, [i cu at`t maipu]in etnic\.

Pouqueville se afl\ printre cei mai pre-]io[i martori ai pieirii acestei Grecii falsi-ficate de ocupa]ia otoman\. Exercit`ndu-[iocupa]iile profesionale, consulul francezdin Ianina se str\duie[te, la `nceput de se-col XIX, s\ reg\seasc\, printre ruine,Grecia antic\ f\r\ zadarnice sentimentalis-me [i exager\ri mitografice. Erudi]ia auto-rului este afirmat\, `n aceast\ lucrare greude `ncadrat, de frecvente trimiteri la vechiiautori greci [i latini, `n primul r`nd, dar [ila contemporanii s\i europeni, scriitori, is-torici [i geografi. ~n continuare trebuiead\ugat\ neap\rat mul]imea documente-lor, statisticilor [i h\r]ilor pe care le folo-se[te. Ilustra]iile, chiar dac\ acestea nu-iapr]in, vin s\ completeze `n imagini plasti-ce adecvate, imensa informa]ie din aceast\carte. Lectura devine astfel obositoarepentru cititorul gr\bit, dar deosebit de util\pentru cel avizat. Acesta se va bucura detabloul de epoc\ rezultat, `n care o lumepestri]\ este surprins\ `n mi[care, cu totfarmecul ei oriental dar [i cu p\catele eimari. Un personaj s`ngeros ajunge s\ sim-bolizeze, `n cartea lui Pouqueville, un `n-treg imperiu, dvenit anacronic `n toate for-mele lui de func]ionare: administra]ie, ar-mat\, economie, finan]e, cultur\, via]\ so-cial\, `n mijlocul unor comunit\]i na]iona-le `nv\lm\[ite, explozive, gata de revolt\`n orice moment. Se prefigura sf`r[itul Im-periului Otoman. Pe crudul Ali Pa[a dinIanina, bine cunoscut de Pouqueville, dinanii c`nd fusese consul general al Fran]eipe l`ng\ acesta, `l vede, generaliz`nd, ca peun fel de icoan\ a r\ului, simbol al tuturornenorocirilor cu care se confrunt\ grecii,sute de ani dup\ pierderea ultimului col]din Imperiul Bizantin, Constantinopolul,alt\dat\ capital\ cre[tin\, devenit Istambul.

Spre cer

Leag\n al ortodoxissmului, care a in-fluen]at profund cultura noastr\ medie-val\, Grecia bizantin\ a r\mas mult\ vre-me nu numai un for tutelar bisericesc, ci [iun reper cultural [i un izvor creator maivizibil, sub aspectul r\sp`ndirii, dup\catastrofa din 1453, c\derea tragic\ aConstantinopolului, la care Occidentul ar\mas, din nefericire, pasiv, cu c`teva ex-cep]ii. Formele de rezisten]\ neviolent\,prin credin]\, se diferen]iaz\ [i se `nmul-]esc foarte mult. Fenomenul Meteora poa-te fi citat printre acestea. Retragerea c\lu-g\rilor `n singur\tatea absolut\ de pe�st`ncile sfinte�6, cum au fost numite uria-[ele blocuri compacte de piatr\, ]`[nite dinh\urile care le `nconjoar\, r\spunde unuigest mistic [i politic totdeodat\. Oricum,de ap\rare, sub protec]ia divin\ a unuirelief parc\ atunci ie[it din m`inile bine-cuv`ntate ale Creatorului. Peisajul acestaeste at`t de ireal, cu bisericile [i m\n\stiri-le ridicate salvator pe v`rfurile stanelor depiatr\, `nc`t te crezi pe un t\r`m miraculos,unde guverneaz\ alte legi dec`t cele de jos,din lumea p\catului, a nedrept\]ii [i a vio-len]ei. Transformarea bisericii Sf`nta Sofia`n geamie este semnul sub care r\s\rituleuropean `[i `ncepe o `ndelungat\ [i neagr\istorie, nici ast\zi pe deplin a[ezat\.

Urc`nd treptele numeroase, ingenioss\pate `n piatr\ sau completate `n afar\,adev\rate parapete `n fier [i beton, care`ntregesc muntele, f\r\ s\-l deformeze, `]i

trec prin minte fel de fel de imagini dinvia]a celor care `[i aleseser\ loca[ul des\-v`r[irii lor spirituale `n acest spa]iu limitat,inaccesibil la prima vedere, `nainte de`mbun\t\]irile aduse de tehnica modern\.E suficient s\ te g`nde[ti c\, p`n\ `n 1923,accesul la `n\l]ime se f\cea cu ajutorulunor plase de fr`nghie trase de un fel descripe]i primitivi `ntr-un balans `nfior\torpeste pr\pastia imens\7.

La poalele Pindului, `n dreptul uneivechi localit\]i grece[ti (Staghi) cu nume-le `nlocuit, dup\ ocupa]ia otoman\, de u-nul turcesc, Kalambaka, se afl\ celebrelest`nci uria[e `mpodobite de l\ca[uri biseri-ce[ti. Cea mai mare dintre acestea, MegaloMeteora, ad\poste[te pe o platform\ natu-ral\ de piatr\ M\n\stirea Metamorfosis(Schimbarea la Fa]\), ctitorit\, `n 1388 , deAthanasios, mai t`rziu Sf`ntul AthanasiosMeteoritis, [i Ioasaf, ref\cut\, dup\ aproa-pe un veac, `n anul 14848. Primii ctitoris`nt `nmorm`nta]i chiar la intrarea `nm\n\stire, semn de ad`nc\ venera]ie. C`ndvii de la Kalambaka, av`nd ca ]int\ M\n\s-tirea �Schimbarea la Fa]\�, ai prilejul sur-prinz\tor s\ le vezi din ma[in\ cam pe toa-te celelalte biserici, dac\ nu chiar pe toate.Peisajul `l dep\[e[te `n frumuse]e pe celdin basme, din cauza st`ncilor neverosimi-le, care se ridic\, provocatoare, ca ni[teur[i uria[i `mpietri]i de spiritele malefice`n fiin]e mitologice ale muntelui. Ghidagrupului nostru le pomene[te con[tiin-cioas\ numele celor cu m\n\stiri, pe care,fire[te, nu le re]inem. Unele din acestevestigii s`nt bine p\strate, altele `n ruin\.Treptat, treptat ne `n\l]\m mereu. ~ntreKalambaka [i Meteora mare nu este o di-feren]\ de altitudine important\, circa 400de metri, pe care `i str\ba]i repede cu ma-[ina, p`n\ la punctul de parcare, f\cut cumare economie, de unde pornim pe jos.

Marea de aer

P`n\ acum ne-au delectat v\ile ad`nci,care `]i permit s\ vezi `n dep\rtare, printregratiile st`ncilor, c`mpia tesalian\. B\nu-iesc c\ pe aici este una din c\ile importan-te ale p\storilor macedorom=ni cobor`nddin Pind cu oile la iernat. De acum `naintevom face drumul pe jos, `ntr-un relief nu-mai de piatr\, [i nu pot, pentru `nceput, s\nu m\ g`ndesc din nou, desprinz`ndu-m\de scopul c\l\toriei, la p\storii care sute deani au cobor`t pe coastele unor v\i ca a-ceasta, `n c\utarea, tot mai jos, a paji[tilorbogate pentru p\[unat [i a izvoarelor abun-dente pentru animalele fl\m`nde [i `nseta-te pe care le c\l\uzeau spre c`mpie9. Nucred c\ aveau prea mult timp ace[ti oa-meni ai muntelui s\ se g`ndeasc\ [i s\ cau-te Meteorele spre care urc\m noi, oameniaduna]i din toate continentele, veni]i aicinumai `n acest scop. P\[im ca ni[te haluci-na]i pe treptele special amenajate, pentru aajunge pe placa de piatr\ din v`rful Megalo

Meteorei pe care este a[ezat\ m\n\stirea.~n [iruri str`nse, unii urc`nd, al]ii cobor`nd,umplem calea str`mt\, oprindu-ne din c`nd`n c`nd pentru a putea admira, din pozi]iilecele mai avantajoase, colo[ii de piatr\.Efectul acestora este extraordinar. Deasu-pra lor, privind `n jur alternan]ele `nsoritecu cele umbrite ale st`ncilor, ni se ofer\ unspectacol mirific. Contrar a[tept\rilor,impresia nu mai e de greutate, ci de zbor.C`nd ridici ochii spre cupola albastr\ ai,pentru o clip\, iluzia c\ cerul ]i se deschi-de [i te prime[te, sub privegherea suflete-lor sfin]ilor p\rin]i `ngropa]i sub lespezilede piatr\ pe care le-au p\r\sit pentru a ne`nt`mpina.

Pe nea[teptate, `n aceast\ clip\ de sfin-]enie plutind `n aer, `mi vin `n minte ver-surile p\g`ne ale lui Ion Barbu din Isarl`k:

La fundul m\rii de aerToarce g`tul, ca un caier,~n patrusprezece furci,La raiele;rar, la turci!Beat\, `ntr-un singur vin:Hazul Hogii Nastratin.Opozi]ia raiá (= cre[tini supu[i Impe-

riului Otoman) [i turci este evident\ `naceste versuri ale lui Ion Barbu: �la raiéle,rar la turci�. Privind cu venera]ie la greci [icu simpatie la turci, poetul descoper\ dul-cele [i somnorosul Levant, o ]ar\ de vis:�Beat\ `ntr-un singur vin: Hazul HogiiNastratin�. Reconstituirea acestui univers,desprins dintr-o realitate istoric\ dep\[it\,este o rar\ inven]ie poetic\ barbian\. Merit\s\-i c\ut\m r\d\cinile `n Grecia, la noi, maicu seam\ `n sudul ]\rii, [i `n toat\ PeninsulaBalcanic\ pe axa Bucure[ti � Atena.

(Va urma)

1 Voyage de la Grèce, par F.�C.�H.�L.Pouqueville, Consul�Général de France auprès d�AliPacha de Janina; Correspondant de l�AcadémieRoyale des Inscriptions et Belles�Lettres de l�Institutde France [�], deuxième edition, revue, corrigée etaugmentée, Paris, chez Firmin Didot Père et Fils,1826�1827.

2 Ion Barbu, Ochean, Edi]ie îngrijit\ [i cuvîntînainte de Al. Rosetti [i Liviu C\lin, Editura pentruLiteratur\, Bucure[ti, 1964, p. 79.

3 Pouqueville, Voyage, I, p. 28 Ibidem.4 Ibidem.5 Ion Barbu, Ochean, p. 96: � � Isarlîk, inima mea

/ Dat\-n alb, ca o raiá � (Nume dat de c\tre turciMoldovei [i ]\rii Române[ti, care pl\teau tributImperiului Otoman, dar nu erau administrate deacesta).

6 Meteora. Stîncile sfinte [i istoria lor, Edi]ie deGh. Tzoras, traducere în limba român\ de Olga FeleaAravantinou, Kalambaka, f\r\ an. Expresia �stîncilesfinte� din acest titlu revine de mai multe ori încuprinsul volumului.

7 Meteora�, p. 76-79.8 Ibidem.9 Am men]ionat alt\dat\, tot în paginile revistei

�Timpul� (prin 2004, cred), via]a acestor p\stori, pelarg comentat\ în Voiajul în Grecia al lui Pouqueville.O bun\ parte din volumul al II-lea din cartea sa esteplin\ de referin]e la aceast\ na]ionalitate oropsit\,cîndva, de Ali Pa[a din Ianina, lipsit\ [i ast\zi deunele drepturi culturale elementare, cum ar fiînv\]\mîntul în limba româna.

Sfin]ii de piatr\

9Eseu TIMPUL

martie 2006

VALERIU GHERGHEL

Sic transit�

Voi spune din capul locului: MihaiUrsachi mi-a fost profesor de limba ger-man\ `n prima clas\ de liceu (la �VasileAlecsandri�), din septembrie p`n\ prin no-iembrie, c`nd [i-a dat demisia. Risipescastfel o ne`n]elegere pe care a creat-o `n-su[i poetul, care a m\rturisit pe un ton pe-remptoriu cum c\ �n-a lucrat nici o secun-d\ sub comuni[ti� (cu carte de munc\!). Alucrat [i `nc\ mai bine de dou\ luni. De laprofesorul Ursachi (care nu urma nici unprincipiu pedagogic) n-am `nv\]at marelucru. Nu-i nici o problem\� Era gre[it s\`ncerci a `nv\]a ceva de la Mihai Ursachi.~nve]i `ndeosebi de la persoanele meticu-loase [i r\bd\toare, nu de la un om gr\bit[i demonstrativ ca Mihai Ursachi. Func]iasa `n cultura ie[ean\ a fost cu totul alta:coagulant\�

L-am vizitat adesea `n casa din funda-cul Dochia din }ic\u (cas\ care i-a fostrechizi]ionat\ de comuni[ti, prin 1985, [ipe care nu a mai putut-o recupera dup\1990). Poetul ducea o existen]\ a[a-zic`ndspartan\ (se culca odat\ cu g\inile [i sescula pe la 3-4 de diminea]\) [i primea depe la orele 9-10. Intrai `ntr-un hol (`n carem-au frapat ni[te schiuri, un bolovan der`u, o biciclet\). {i dup\ aceea f\ceai ladreapta, `ntr-o odaie-sufragerie, de o sa-vant\, `ndelung studiat\ dezordine. O foto-grafie a lui Edgar Allan Poe (poet ameri-can, mort `n 1849, cu care Ursachi chiarsem\na fizionomic), un volum din �Faust�al lui Goethe, iar deasupra unui dulap, uncraniu suficient de h`d ca s\ m\ terifieze([i despre care am scris deja `n �Poruncalui rabbi Akiba��). Pe du[umea odihneauc\r]i de anticariat, cu coperte groase [i for-mat greoi (pe care m\ `ndoiesc c\ Ursachile-a consultat vreodat\), pagini abia `n-semnate cu un cuv`nt sau dou\, poeziiscrise `n chiar diminea]a vizitei ([i dejadactilografiate atent). Un talme[-balme[aiuritor ([i cam kitsch, dup\ gustul meu deazi), asupra c\ruia Mihai Ursachi vegheacu ochi de gospodar satisf\cut. ~i ie[isecalculul� Poetul era, [tiu bine, un ins maidegrab\ ordonat, cu habitudini cazone,foarte grijuliu de s\n\tate [i de imaginea-iproprie, avar [i tipicar, non-afectiv, ludic [ifanfaron. ~ntr-un cuv`nt: un soi de cavalerdon Quijote `n amestec cu un general ]a-rist. Rezulta prin combina]ie o personali-tate exploziv\. Priveam pios interiorul, `n-fiorat de h`rc\, [i ascultam cu evlavie dis-cursul perfect monologat al poetului. Per-sonajul Ursachi (a[a cum `n]elesese s\-lcompun\ atunci) fascina�

Poetul a plecat `n Statele Unite la sf`r-[itul verii lui 1981. Dup\ acest an, fiindpomenit tot mai rar ([i doar de c\tre ne-consola]ii s\i amici), a c\zut `n uitare. Ces-a petrecut `n Statele Unite nu [tiu. Sespune (Mihai Ursachi `nsu[i a precizat `ninterviuri) c\ [i-a sus]inut un doctorat str\-lucit `n filosofie (pe tema leg\turilor dintremetafizica lui Heidegger [i versurile poe-tului Paul Celan). Ne`ncrez\tor cum s`nt,m\ `ndoiesc profund de adev\rul acesteiinforma]ii, ca [i de faptul c\ Mihai Ursachil-a citit pe Heidegger. Poetul a afirmat, deasemenea, ritos, c\ i-a f\cut lectura am\-nun]it\, `n timp ce `nnota pe spate `n tala-zurile Pacificului� R\m`ne `n seama isto-ricilor literari viitori dumirirea acestui a-m\nunt academic. Cu doctorat sau f\r\,Mihai Ursachi r\m`ne acela[i �personajfabulos� (cum pe bun\ dreptate l-a numitpoetul Nichita Danilov), care a marcatexisten]a [i gesticula]ia tuturor celor careau f\cut boema Ia[ilor `n anii �70. Dup\ ces-a `ntors `n ]ar\ (`n 1990), n-am mai pri-ceput nimic din poza poetului. Nu ne-ammai salutat, nu ne-am mai vorbit� MihaiUrsachi devenise inactual [i str\in, aseme-nea unui faraon `nviat subit `n era post-atomic\ [i p\[ind apatic peste un p\m`ntcalcinat� Dac\ ar fi tr\it, ar fi avut acumabia 65 de ani�

Eros filosofic

O anecdot\ sus]ine c\ teologii s-au `n-trebat ani `n [ir cu privire la sexul mai pre-cis al `ngerilor. F\r\ succes� C`nd turciiau n\v\lit `n Constantinopole, dup\ unlung asediu, `n 29 mai 1453, [i au p\truns`n basilica Sfintei Sofii (ridicat\ de `mp\-ratul Iustinian, cu o mie de ani `nainte), auavut parte de un spectacol inedit. ~n navatemplului, un conclav de teologi dezb\teaaprins chestiunea sexualit\]ii angelice.Nici unul dintre aprigii teologi nu aflasec\ ora[ul fusese luat cu asalt de turci. Niciunul nu participase la `nver[unata lupt\. {inici unul nu b\nuia c`t de aproape `i estemartiriul: p\g`nii n-au ]inut seama de bar-ba lor venerabil\ [i i-au scurtat cu un cap.Subtila dezbatere teologic\ nu ajunsese lavreo concluzie pozitiv\. ~ngerii din v\zdu-huri nu-[i dezv\luiser\ `nc\, `n acel mo-ment suprem, secretul. E de presupus, to-tu[i, c\ `ngerii nu au sex determinat (e gre-[it, poate, a afirma c\ s`nt de genul mascu-lin sau feminin) [i nici via]\ sexual\ (nor-mal\). Anecdota documenteaz\, dup\ c`te`mi dau seama, un adev\r irefutabil. Teo-logii (dar [i domnii filosofi) prefer\ rea-lit\]ii tangibile o lume numai `nchipuit\,de vapori speculativi, construit\ din cap,lumea `ngerilor asexua]i [i a monadelor(tot asexuate). Iar biografii acestora, sprea explica produsul unui cap de teolog (saufilosof, la alegere), `ntotdeauna nea[teptat,prefer\ via]a privat\ a numitului teolog(sau filosof). G`nditorul german ImmanuelKant (1724-1804) devine simpatic [i trans-parent curiozit\]ii noastre nu prin �Criticara]iunii pure�, nu prin proiectul unei �p\cieterne�, ci datorit\ unor ipotetice n\ravurisexuale, mai mult sau mai pu]in scanda-loase. Pentru a dumiri �Critica ra]iuniipure� e cercetat minu]ios bordelul. Pentrua pricepe o g`ndire ne`ndoios dificil\ se re-curge la m\rturisirile damei de consuma-]ie. Pentru a rezolva dificultatea se coboa-r\, a[adar, `n ginecologia practic\ [i `n lu-panar. Iar de la ginecologia practic\ [i p`n\la patologie (care e, ori[ic`tu[i, ]inta `ntre-gului demers) nu mai este dec`t un pas�

Anecdota despre teologii constantino-politani nu are, desigur, nici un temei. Caorice anecdot\, ea e o confec]ie mult `n-dr\znea]\ a unei `nchipuiri nestrunite.Anecdotele despre via]a lui Kant au, se

pare, mai mult temei. Filosoful a fost v\-zut zilnic ([i la acelea[i ore) f\c`ndu-[iproverbiala-i plimbare pe str\du]ele dinKönigsberg (ora[ din Prusia oriental\, de-venit proprietate ruseasc\ dup\ cel de-aldoilea r\zboi). Mai precis, `ntre cas\ [ifort\rea]a din Friedrichsburg ([i `nd\r\t).Nu a avut consoart\ legiuit\. Nu i se cu-nosc aventuri sentimentale, depresii dinamor. A refuzat orice prezen]\ feminin\ `ncuprinsul casei, apel`nd la serviciile unuilacheu reputat ca taciturn. ~n concluzie, unom `nchis `n rutine [i tabieturi mic-bur-gheze (cunoscute de toat\ lumea), astupatfiorilor amorului, f\r\ `n]elegere fa]\ depoematica `ndr\gostirii, un puritan moroz.A[ observa, `n treac\t urm\torul fapt sen-za]ional: Kant nu e singurul b\rbat ilustrucare nu a cunoscut femeia. Henry James,marele prozator american, autorul stranieipovestiri �The Turn of the Screw� (dup\care a rulat, la noi, foarte recent [i unfilm), nu a cunoscut-o nici el. FriedrichNietzsche a fost, de asemenea, un inhibat.{i `nsu[i Michel Foucault n-a avut parte devreo cunoa[tere (fiind, s\racul, homo-sexual). Dac\ ar fi s\ g`ndim asemenea luiJean-Baptiste Botul, opera tuturor seexplic\ prin predispozi]ia sexual\ (sau,mai exact, prin absen]a ei). Dar eu refuz s\g`ndesc asemenea lui Jean-Baptiste Botul.{i iat\ de ce.

Autorul se `ntreab\, cu perspicacitateaproprie na]iei franceze (care l-a dat c\treun final [i pe Jean-Paul Sartre, ca o `ntru-chipare emerit\ a ei), ce s-ar `nt`mpla dac\o comunitate anume ar adopta obiceiurilesexuale ale domnului filosof Immanuel Kant(din Königsberg, mai apoi Kaliningrad). Nuar fi amenin]at\ de extinc]ie? R\spunsul eunul singur: ba da. {i `nc\ `n cursul uneisingure genera]ii. Specia uman\ a rezultat,spun manualele de teologie, din abomina-bila frecare a epidermelor sub un diabolicimpuls sexual. F\r\ frecare [i f\r\ impuls(ba chiar [i cu impuls, dar f\r\ nici o fre-care), umanitatea s-ar duce de r`p\. Ideilesociale la care a ajuns filosoful german (`nstudiul �Spre pacea etern\�) se dumiresc,dup\ Jean-Baptiste Botul1, prin `nclina]iakantian\ spre abstinen]\. Pacea lumii [ipacea omului se ob]in `ntotdeauna printr-oliber consim]it\ renun]are. Singurul defectal teoriei lui Botul const\ `n faptul c\ omulconcret, omul `n carne [i oase, nu poaterenun]a de bun\ voie nici la impuls [i nici

la frecare. E greu a fi Kant�

Un cap de mort, de culoareabr`nzei muceg\ite�

~n Rom=nia, poligraful Giovanni Papinia avut emuli fanatici. Unul dintre ace[tia e,cum bine se [tie, `nsu[i Mircea Eliade.Pentru t`n\rul Eliade, volumul cel mai bunscris de Papini (o autobiografie roman]at\,`n fapt), m\ refer la Un om sf`r[it, a consti-tuit un soi de manifest [i de program.Papini `[i descria acolo revolta cultural\,ar[i]a enciclopedic\ juvenil\, n\zuin]aaprins\ c\tre un ideal intangibil, `nfr`nge-rea, dezgustul... Din pricini pe care nu arerostul s\ le discut acum [i aici, GiovanniPapini n-a reu[it nici pe departe s\ `ntru-chipeze, la senectute (c`nd a [i orbit), acelideal de savant `nfrico[\tor. Opera sa mul-tipl\ [i deconcertant\ (dar mai cu seam\superficial\) abia de mai intereseaz\ ast\zipe c`]iva curio[i. Pentru mul]i `ns\, GiovanniPapini r\m`ne legat de una din perioadelecele mai negre din istoria Rom=niei.Perioada `n care c\r]ile sale ([i nu numaiale sale) au fost mutilate `n chip voit. {i nude c\tre institu]ia cenzurii (ori de c\trefunc]ionarii ei con[tiincio[i), ci de c\trecititorii `n[i[i, sub imperiul unei imenseterori. Victima unei atari mutil\ri e chiarvolumul `mprumutat (prin 1985) de lapoetul Lucian Vasiliu: foarte vioiul eseupoematic Gog.

Aceast\ carte a lui Giovanni Papini s-atradus `n anul 1942, de c\tre o iubitoare aliteraturii furiosului encicloped, IleanaZara. ~n 1990, volumul a fost cu gr\birereeditat la editura Univers, `n colec]ia�Romanul secolului XX�, f\r\ modific\ri.Gog poate fi desemnat numai la modulimpropriu ca �roman�. E `n realitate oscriere fantezist\, cu un protagonist gro-tesc, Gog pe numele s\u (luat din textulApocalipsei, XX, 7: �Satana va ie[i dintemni]a lui, ca s\ `n[ele neamurile, pe Gog[i pe Magog�), putred de bogat [i `nv`rtindgalbenii cu lopata, bibliofil tenace, gur-met, c\l\tor neobosit de-a lungul [i de-alatul lumii sublunare, vizitator (contracost) al multor m\rimi culturale [i politice,din perioada interbelic\ (Frazer, Freud,Gandhi, Knut Hamsun) [i g`nditor privat,cu aplec\ri cinice. Spectacolul narativ rea-lizat de Giovanni Papini e `n primul r`ndcaricatural [i demistificator. Senza]ional`ns\ e urm\torul lucru. Din volumul `m-prumutat de mine lipsea tocmai capitolulesen]ial: [i anume acela `n care Gog `lviziteaz\ pe Vladimir Ilici, `n vila somp-tuoas\ din apropierea Moscovei, `n careboala sfren]iei `l alungase, edificiu `mp\r-]it echitabil de tiran, la modul comunist,cu inefabila lui ]iitoare [i infirmier\, �fe-meia groas\ [i t\cut\�, `ngerul s\u p\zitor,Vera [?] Krupskaia. Lipsa capitoluluipoate fi explicat\, cred, numai `n chipulurm\tor.

Publicat\ `n 1942 (`n toiul r\zboiului),versiunea lui Gog ([i mai ales capitoluldespre Lenin) va fi constituit pentru citito-rii rom=ni una din c\r]ile de suprem amu-zament, prin care puteau cunoa[te portre-tul (neretu[at `nc\ de c\tre iscusi]ii istoricisovietici) al p\rintelui bol[evismului [i te-rorii sistematizate. Rezult\ din capitol unLenin sangvinar [i frigid, un monstru deg`ndire calculat\ [i dement\, care descriemusafirului, f\r\ a se feri c`tu[i de pu]in,planul unei Rusii transformate `ntr-o �oc-n\ pacific\� (fapt care s-a [i `nt`mplat foar-te cur`nd sub Stalin). Dar ceea ce fusese olectur\ de pl\cere `n anii r\zboiului, devi-ne la sf`r[itul s\u, dup\ 1946, `n epoca de�a[ezare� a noii societ\]i, prohibit [i per-iculos. ~nt`iul de]in\tor al volumului nu s-a `ndurat, totu[i, s\-i dea foc, dar a smulscu totul capitolul despre maleficul perso-naj, a c\rui ]east\ pare protagonistului �cat\iat\ `n br`nz\ veche [i uscat\�� A[a `miexplic lipsa capitolului din cartea luiGiovanni Papini. {i mul]umesc luiDumnezeu c\ am ajuns s\ tr\iesc o v`rst\`n care nimeni nu ne mai oblig\ s\ d\m focc\r]ilor ori s\ rupem paginile care nuconvin ocupantului.

1 Autorul lucr\rii Via]a sexual\ a lui Kant,Bucure[ti, Humanitas, 2002.

Gloria, sexul [i br`nza muceg\it\

CerneluriTIMPUL10

martie 2006

Dana B\dulescu: ~mi vine `n mintem\rturisirea lui Emily Dickinson, care serefer\ la poezie ca la o experien]\ extre-m\: �Dac\ citesc o carte [i-mi simt at`t derece corpul `nc`t nici un foc nu mi-l poate`nc\lzi, [tiu c\ aceea este poezie. Dac\ amsenza]ia fizic\ [i impresia c\ mi se despic\]easta `n dou\, [tiu c\ aceea este poezie.Astfel o [tiu. Se mai poate [i altfel [?]� Enumai senza]ia mea la lectur\ sau, pentrudumneavoastr\, poezia este o experien]\asem\n\toare, care p\streaz\ o anumit\visceralitate?

Catherine Byron: Atunci c`nd scriu unpoem [i �merge�, adic\ �`[i ia zborul�,experien]a este una total\, care pune st\-p`nire pe inima, m`na [i mintea mea `negal\ m\sur\. {i un poem �merge� doardac\, atunci c`nd este gata, m\ surprinde,descop\r `n el ceva care seam\n\ cu o ate-rizare `ntr-o ]ar\ nou\.

Nu scriu multe poeme `ntr-un an. Poatemaximum zece? ~ncep de multe ori s\lucrez la c`te un poem pe care-l am `n min-te [i care nu reu[e[te s\ �decoleze�, ci r\-m`ne la p\m`nt. Uneori, dup\ luni sauchiar ani de zile, se-nt`mpl\ s\ g\sesc ocale de a face vreunul dintre poemele e-[uate s\ se `nal]e sau s\ se desprind\cumva din ceea ce `l ]ine captiv. Nu dauniciodat\ un poem spre publicare dac\ elnu este o surpriz\ chiar [i pentru mine.

Ca cititoare de poezie, ca [i EmilyDickinson, caut aceea[i experien]\ � c`t debine o spune: �Dac\ am senza]ia fizic\ [iimpresia c\ mi se despic\ ]easta `n dou\,[tiu c\ aceea este poezie.� Poezia mea `[iare r\d\cinile `n fizic [i `n visceral. {i cautleg\tura dintre corporal [i spiritual [i `npoezia pe care o citesc.

D.B.: Ce crede]i despre poe]ii irlande-zi de ast\zi [i despre... misiunea lor? Vizi-t`nd paginile de poezie irlandez\ peInternet, am dat peste un pasaj scris `n1939, `n care se spune c\ poe]ii irlandeziau o credin]\ �care eman\ din via]\, dinnatur\, din religie revelat\ [i din na]iu-ne.� C`t despre poezia irlandez\, ea �`[iare r\d\cinile `n civiliza]ia rural\, de[icunoa[te [i ]ine leg\tura cu elementele debaz\ ale viitorului.� C`t de mult din acestspirit s-a schimbat, c`t a r\mas?

C.B.: Cred c\ `nc\ simpatizez cu pasa-jul pe care l-a]i citat, `ntr-o oarecare m\-sur\ pentru c\ `mi place s\ p\strez `n scris[i-n lecturi leg\turile cu lumea rural\, carea supravie]uit `n Irlanda mult mai mult de-c`t `n Anglia. {i-mi place poezia de `nce-put a lui Seamus Heany [i poezia din ulti-ma perioad\ a lui WB Yeats [i pentru c\am`ndoi s`nt lega]i prin multe fire, `ntr-unmod complex [i interesant, de lumea ru-ral\. Prima mea antologie de poezie, Re-

gl\ri de conturi (1985), avea drept la mij-loc o serie numit\ �Galway�, care con]i-nea c`teva poeme cu vocea bunicii meleirlandeze. Seria aceea evoca ferma mic\de ]ar\ pe care a gospod\rit-o bunica `nprim\ jum\tate a secolului trecut. Acolo acrescut mama mea, ea fiind unul dintre ceidoisprezece copii care au supravie]uit. Euam repovestit unele dintre istoriile spusede ea [i de m\tu[ile mele.

Ast\zi ruralul este privit cu mult dis-pre] de poe]ii irlandezi! Chiar `nainte caTigrul Celtic s\-i c\p\tuiasc\ pe (unii) ir-landezi, poe]ii [i prozatorii scriau pe temaora[ului [i a modernit\]ii. De[i SeamusHeany este `nc\ venerat de mul]i � p`n\ laurm\, el a c`[tigat un Premiu Nobel pentruIrlanda, nu-i a[a?! � scriitorii mai tineri `lconsider\ irelevant pentru c\ scrisul s\u `[iare `nc\ r\d\cinile `n copil\ria pe care [i-atr\it-o la ]ar\.

Unii dintre contemporanii mei de limb\irlandez\ mi se par foarte interesan]i, poe]iprecum Nuala Ni Dhomhnaill [i Cathal OSearcaigh, pentru c\ ei aduc modernitatea`n rela]ie str`ns\ cu ruralul, uneori `ntr-unmod suprarealist.

D.B.: Care a]i spune c\ este statutulpoetului irlandez de ast\zi? Julia Copus,poet\ englez\ contemporan\, este dep\rere c\ `n Irlanda poe]ii s`nt mult mai`ndr\gi]i dec`t `n Anglia. Tot ea vorbe[tedespre o asocia]ie a arti[tilor, �Aosdána�,care exist\ doar pentru a le permite mem-brilor ei s\-[i dedice energiile artei.Odat\ ale[i, membrii ei primesc un stipen-diu pe via]\. A[a este `ntr-adev\r?

C.B.: O, da, a[ vrea s\ locuiesc `nRepublic\, s\ fiu eligibil\ ca membruAosdána! E un salariu anual mic, dar deun real ajutor � nu suficient ca surs\ unic\de venit, dar o baz\ minunat\ dac\ faci [ialtceva pe cont propriu. {i cred c\ este pevia]\. ~n plus, `]i ofer\ compania altorcreatori, e un fel de emblem\ a aparte-nen]ei tale la comunitatea arti[tilor. Tat\lmeu a fost medic, [i am sim]it `ntotdeauna�Aosdána� ca pe o re]ea profesional\ pre-cum cea a medicilor, care-]i ofer\ statut demembru pe via]\.

D.B.: Ave]i vreun poet irlandez prefe-rat (indiferent din ce perioad\) sau unpoem irlandez la care s\ v\ `ntoarce]i dinc`nd `n c`nd?

C.B.: ~mi place foarte mult poemul-lamenta]ie �The Lament for Art OLaoghaire� de Eibhlin Dubh Ni Chonaill.Cred c\ e de la sf`r[itul secolului al XVIII-leasau ̀ nceputul secolului al XIX-lea: poeta eram\tu[a lui Daniel O�Connell �Eliberato-rul�. E o elegie lung\ [i plin\ de pasiunepentru so]ul [i iubitul ei [i a fost tradus\ de

mul]i poe]i [i poete irlandeze de-a lungulanilor.

D.B.: Franche]ea [i urgen]a poezieidumneavoastr\ pot fi [ocante pentru unii.Ceea ce d\ o not\ distinct\ vocii dumnea-voastr\ este `n]elegerea scrisului ca ins-crip]ie `n substan]a corpului [i pe corp(toate straturile, ]esuturile [i tendoanelepropriului corp [i ale trupurilor de ani-male). Vede]i `n aceasta o posibilitate de a`nvinge moartea, sau de a transfiguradimensiunea pieritoare a trupului `n imor-talitatea artei?

C.B.: O `ntrebare interesant\! Cred c\,de[i nu mai s`nt o credincioas\ catolic\ demult\ vreme, imagina]ia mea s-a format `ncadrul versiunii date religiei Romano-Ca-tolice de m\icu]ele irlandeze (am primiteduca]ia complet\ de la m\icu]e � p`n\ s\merg la universitate), `nc`t atitudinea meafa]\ de trup este str`ns legat\ de imaginile[i simbolistica `mp\rt\[aniei euharistice.Nu e at`t �transfigurarea mortalit\]ii trupu-lui `n imortalitatea artei�, c`t mai degrab\stabilirea leg\turii dintre trupesc [i sacru.

D.B.: Fiecare dintre poemele dumnea-voastr\ spune o poveste. P\re]i o poet\fascinat\ de pove[ti. A]i spune c\ ceea ceface]i ca poet-povestitor este s\ salva]ipove[tile de la uitare, transform`ndu-le `nmomente de intensitate emo]ional\?

C.B.: M\ bucur c\ vede]i aceast\ calita-te narativ\ `n poemele mele. Am `ncercatp`n\ acum, de multe ori, s\ scriu proz\,pove[ti `n proz\. Dar nu pot s\ spunpove[ti dec`t `n poezie. M-am apropiat celmai mult de spiritul unui roman `n �So]uldin perioada iernii�! A[ crede c\ nuvelist\s`nt mai degrab\ `n poeme, `ncerc`nd s\redau, a[a cum a]i remarcat, momente deintensitate emo]ional\.

D.B.: A]i spus c\ `n �Amour fou� [i `nalte poeme pe aceea[i tem\ v-a]i inspiratdin textul vechi irlandez �Liadain &Cuirithir�. ~n ce m\sur\ se hr\ne[te poe-zia dumneavoastr\, `n `ntregul ei, din mi-tologia, din folclorul [i poezia medieval\irlandez\? Vorbi]i [i limba?

C.B.: Am `nv\]at ceva irlandez\ la[coal\ p`n\ pe la 12 ani, dar tat\l meu, careera englez, nu m-a l\sat s\ continuu. M\descurc destul de bine c`nd vine vorba s\spun ceva `ntr-o discu]ie f\r\ preten]ii, dar

numai `n dialectul din nord-vest (unde`nc\ se mai vorbe[te irlandeza). ~n sud-vest au un cu totul alt dialect [i o alt\ pro-nun]ie, acolo m\ pierd de-a binelea! ~miplace foarte mult textul din secolul alXIX-lea �Liadain & Cuirithir�, care esteun amestec de proz\ [i poezie. {i am scriso dram\ poetic\ pe trei voci pornind de laun episod din ciclul irlandez de pove[ti�The Tain�, pe care am intitulat-o �O po-veste de sf`r[it de var\�. ~n ultimii ani `ns\,scrisul meu este legat mai direct de pro-priile mele experien]e, mai degrab\ dec`tprocupat de c\utarea unor scheme mitolo-gice irlandeze pe care s\ le leg de expe-rien]ele mele.

D.B.: A]i asistat la procesul ob]ineriivellum-ului, o experien]\ pe care poemulcare d\ titlul volumului Vellum o transfi-gureaz\. Cum a]i putea descrie acea expe-rien]\?

C.B.: A fost de-a dreptul fascinant\.Dup\ ce scrisesem c`teva poeme despreanimalele fa]\ de care m\ sim]eam vino-vat\ `n perioada `n care eu [i so]ul meu nejucam de-a fermierii prin anii �70 (uneledin stafiile lor `nc\ mai b`ntuie poemele�Sicriu. Cript\. Consum.�!), am `nceput s\adun date despre sursele pieilor [i depreprocesele prin care trec acestea pentru adeveni vellum, cu destul de multe cuno[-tin]e despre lucrul la ferm\ [i m\cel\rie.Astfel am adus `n poezie savoarea corpo-ral\ a `ntregului proces. Nu m-a deranjatmirosul p\trunz\tor [i viermii din curteame[terului care jupuia vi]eii!

M-a mai interesat, la nivel uman, faptulc\ nimeni dintre cei `n bran[\ pe care i-am`nt`lnit nu [tia `ntreaga poveste, de la vi]eiin\scu]i mor]i la ferm\ [i p`n\ la ultimapagin\ de vellum. La fiecare etap\, `mi d\-deam seama c\ `i pot oferi una sau maimulte informa]ii interlocutorului cu carevorbeam la momentul respectiv [i prinasta `l surprindeam. Acest lucru m-a inspi-rat s\ spun `ntreaga poveste, de la `nceputp`n\ la sf`r[it! Cum piesa a fost scris\ ini-]ial ca scenariu pentru radio, bine`n]eles c\trebuia s\ fie o poveste. Am realizat c\ erao eliberare. C`nd scriu pentru radio, saupentru un spectacol, m\ simt pus\ `n mi[-care ca poet [i cred c\ asta-i bine. M\str\duiesc mereu ca scrisul meu s\ fie mai�transparent�, dar s\ ating `n acela[i timpdin ce `n ce mai multe ad`ncimi.

Poezia trebuie s\ pun\ st\p`nirepe m`na, pe inima, pe mintea mea

CATHERINE BYRON s-a n\scut la Londra `n1947, tat\l s\u fiind englez, iar mama irlandez\. Din1948, Catherine a locuit `n Belfast. Volumele ei depoezie includ Settlements and Samhain (Regl\ri deconturi [i sf`r[itul verii, Loxood Stoneleigh, 1987);Samhain (Sf`r[itul verii, difuzat `n 1986, publicat `n1987), Turas (1988), The Fat-Hen Field Hospital:Poems 1985-92 (Spitalul de c`mp al g\inilor grase,1993) [i The Getting of Vellum (De la vi]el la vellum,publicat\ simultan `n Anglia [i `n Irlanda, The Cliffsof Moher, Co Clare, Salmon Poetry, Ireland,Blackwater Press, England, 2000). Poeta a publicat[i un studiu despre poetul irlandez Seamus Heany,

Out of Step: Pursuing Seamus Heany to Purgatory (~n contratimp: cu Seamus Heany`n Purgatoriu, UK, Loxood Stoneleigh, 1992). Volumul ~n contratimp: cu SeamusHeany `n Purgatoriu este expresia nevoii poetei de a se `ndep\rta de influen]a luiHeany ca poet [i ca bard al Irlandei. De[i Donegal este �]ara min]ii�, unde poeta se-ntoarce mereu din orice exil, via]a lui Catherine Byron este legat\ de multe ]inuturi.~n vestul Sco]iei [i-a crescut [i fetele [i caprele, iar acum locuie[te `n centrul Angliei,pred`nd compozi]ie [i literatur\ medieval\ la Nottingham Trent University. (D.B.)

11Cerneluri TIMPUL

martie 2006

CATHERINE BYRON

Ai scris vreodat\ un num\r de telefon sau poate-un nume`n palma ve[nic la-ndem`n\?}i s-a-nt`mplat m\car c`ndva s\ scrii ceva pe propria piele fin\,sau s\ ]i-o ape[i g`dilat p`n\ la `nfiorare, l\s`nd s\ curg\ pe ea d`re cu v`rful pixului sub]ire?Are exact cerneala care-]i trebuie s\ lunecem`ng`ietor, u[or [i st\ acolo ore-ntregi.Chiar de-o freci bine cu s\pun [i tot o s\-]i r\m`n\ urme.E chiar ce-]i trebuie c`nd vrei s\ `]i notezi ceva`n grab\, un lucru importantpentru mai pu]in de o zi,dar esen]ial m\car atunci.H`rtia zboar\, e u[or s-o pierzi[i nici nu-i de g\sit exact c`nd vrei s\ scrii.~n fine, dintre toate, propria-]i pielea[ zice c\ n-o po]i r\t\ci.

Nu e a[a [i pentru animalul � fie el miel, ied, ori vi]el �a c\rui piele-a fost desprins\ de pe trup,cur\]at\ de accesoriile vie]ii,� carne � gr\sime � p\r �

[i transformat\, chiar transfigurat\, `n pergamentsau � cum se-nt`mpl\ cu vi]elul � `n vellum

pe care urmeaz\ s\ fie scris Cuv`ntul.

M\n\stirea din Lindisfarne �fondat\-n anul Domnului[ase sute treizeci [i cincipe insula din largul coastei ]inutului Northumbriape care-o [tim ca Insula Sf`nt\iar marea o desparte de restul lumii de dou\ ori pe zi, pre] de c`teva ceasuri,leg\n`nd-o-n valuri�

Prea pu]ine am descoperit`n afara gr\mezilor de os de vit\[i-a c`torva scoici�

oasele s`nt din perioada anglo-saxon\ timpurie,de la-nceputul secolului [apte sau opt�

iar osemintele bovine predomin\ printreoasele pe care le avem aici�

At`t de mul]i vi]ei, c`nd p\[unea-i a[a pu]in\pe insula asta mic\, cu dunele ei de nisip[i ]\rmuri pline de stuf �?

Insula-i mic\ [i cu nici un chipnu se putea ob]ine at`ta piele de vi]eldin turmele de viten\scute [i crescute doar pe ea�

desigur exista un centruspecializat pe insul\,unde probabil vi]eii se-aduceau[i se sacrificau, apoi se jupuiau,pentru ca pielea lor s\ se poat\ transforma `n vellumpentru producerea de manuscrise�

Vorbim de-un abator monastic, prin urmare?O fabric\ de vellum unde pieile net\b\citea o sut\ dou\zeci [i nou\ de vi]eiau fost puse la `nmuiat [i r\zuit [i-ntins,iar pielea de pe spate prins\`n cotorulc\r]ii sfinte pentru care-acestea au fost f\cute:uimitoarea Evanghelie de la Lindisfarne?

{i iat\ pielea de pe coaste ajustat\a fost tranformat\ `n pagini g\lbui,[lefuit\ cu piatr\ ponce,vopsit\ cu sandaracs\ piar\ urma oric\rei gr\simi animalece-ar putea `mpiedica cerneala s\ mu[te `n piele.Dar instrumentul de scris?O pan\, penna,pana unei g`[tepotolit\ [i `nt\rit\`ntr-o tav\ cu nisip fierbinte,apoi crestat\-n v`rf.~n scriptorium-ul m\n\stiriiEpiscopul Eadfrith din Lindisfarne`[i `nmoaie pana de g`sc\`n cerneala s`ngerie[i `ncepe s\ scrie primele slove:Incipit evangelium

Asta a fost cu treisprezece secole `n urm\.Azi po]i vedea Evanghelia `n carne [i oase la Biblioteca Britanic\, sub sticl\:fiecare foaie iluminat\ f\r\ nici o umbr\,vellum-ul din pielea net\b\cit\ `nc\ alb [i trainic;`n locul c\rnii, piei puse una l`ng\ alta,fir l`ng\ fir,

dar astfel transformat\ nu-]i dai seama`n pagina ce ]i se-ntinde dubl\-n fa]\ a cui piele ar fi.

{tii, pieile � chiar `mi plac,au o textur\ pe care se poate scrie bine, doarlocurile unde-au fost c`ndva r\d\cinile foliculilor`]i dau o senza]ie zgrum]uroas\�

Da, se simte ca pielea neb\rbierit\�

~n Atelierele de Vellum din Celbridge,}inutul Kildare,~n ultimii ani ai secolului dou\zeci,maestrul caligraf Denis Brownalege piei din noul lotal lui Joe Katz, ne`ntrecutul me[ter ceh.

Gusturile difer\.Unora le plac foarte albe,Al]ii vor s\ aib\aspectul vechi g\lbui,iar al]ii vor, c`teodat\ � Denis `l ia pe cel complet negru,din alea-n carepigmentul e intact,mai exact, \sta a fost un vi]elsau un pui avortatal unui animal `nchis la culoare

Unul negru, da�un animal `ntunecatDac\-l freci cu [mirghel�Asta-i unul dintre cei `nchi[i la culoarecare m-ar interesa.

Pieile lor au substan]\.Dac\ le dau lustru � o s\ ias\ frumos.

O frumuse]e de vellum. Vellum din pui lep\da]i.Cea mai l\udat\ suprafa]\ de scrispentru un caligraf, chiar [i acum.Aceasta e pielea unui vi]el at`t de t`n\rc\ nici m\car vi]el nu e,n-a respirat aerul acestei lumi:un avortat, un lep\dat,un f\t aruncat, aproape la termen, din burtamaic\-sii � mort.

Ob]inerea vellum-ului `ncepe `n aceste zilecu vizita jupuitorului la ferm\,ceea ce pare irosirea unui vi]el de lapte avortat.

Vi]eii care s`nt `n via]\deja trec la-n]\rcare. L\ptarul `[i `nmoaie degele`n lapte cald pentru ca ei s\-nve]e lec]ia grea:s\ bea acum din vasul de metal,s\ se desprind\ de ]`]a moale-a mamei.Vi]eii \[tia n\scu]i viiAu fost lin[i, de le vezi trupurile str\lucind[i asta s-a-nt`mplat `n cele dou\ zilep`n\ l\ptarul i-a desp\r]it.

Dar pe sc`ndura murdar\ de noroi din curtea me[terului care-i jupoaie, la c`teva mile mai departe,nu vezi str\lucindtrupurile vi]eilor avorta]i.Me[terul John Warman `l ia pe primul din gr\mad\,cel cu pielea `n alb [i negru.Picioarele sub]iri ca ni[te be]e [i prea lungiat`rn\ de un trup nevolnic. Me[terul `l ia cu hot\r`re [i bl`nde]e,`l duce `n [opron,porne[te ma[ina cu aer comprimat.

N\scut mort, cu-adev\rat un pui lep\dat.N-a respirat aer. Din \[tia vezi mul]i.N\scu]i mor]i �

Vi]elul \sta � cred c\ pe \sta l-am luats`mb\t\ la amiaz\. Arat\ `nc\ frumos [i proasp\t �

{tii, c`nd ies mor]iau pielea curat\ mai mult timp�

T\i[ul lamei me[terului e lung [i-ngust,ai zice c\ e al unui coupe-papier de-argint. John Warman face o gaur\sub bra]ul vi]elului,la `mbinarea piciorului cu pieptul.Introduce canula furtunului cu aer comprimat `n gaur\.

Pielea de pe stomacul vi]eluluise umfl\ ca un balon [i se desface singur\ de trup,desc\tu[`nd toate membranele ce leag\ pielea de carne,de zg`rciuri, de os.

Acuma nu ne mai atingem de el cu cu]itul. Hai s\-]i zic cum facem acum.~l dezbr\c\m de piele uite-a[a�

prindem pielea de podea�

asta-i o macara�

Pielea asta,dac\ o sco]i a[a,vezi � nu r\m`ne nici o pat\�

E posibil s\ r\m`n\ un semn de la cu]it`n locul din care porne[ti t\ietura, n-ai ce-i face.Dar partea cea mai pre]ioas\ a pieii,Cum ar fi cea de pe [olduri sau de pe spinare,r\m`ne intact\. Uite, asta, spre exemplu, e o piele perfect\. Vezi?

Cine-ar fi zis c\-]i trebuieun troliu [i-un cablu de o]elca s\ dezbraci `ncet, cu grij\, un vi]el? Desigur, pot jupui un iepurecu astea dou\ m`ini, `i scot vesta moale de blan\,frumos, peste cap �de-ai zice mai degrab\c\ desf\[ un prunc.Dar s\ dezbraci un vi]el,un vi]el mort de trei zile,e cu totul altceva.E ca [i cum ]i-ar fi dat s\ prive[ti venirea pe lume-a unui prunc,nu o jupuire,ca [i cum ai vedea vi]elulcum se na[te a doua oar\,aceast\ nou\ ie[ire `n lume, cu capul `nainte,din propria pieleca din p`ntecul mamei.At`t de ginga[, delicat`n rozuri sticloase, sclipitoare[i `n alb, mu[chii lui ne`ncerca]i[i tendoanele,organele � pl\m`ni, m\runtaie, inim\ �nefolosite vreodat\ ex utero.Vellum uterin. Pui lep\dat.

Mul]i `l vor complet cur\]at [i alb, ei caut\ceva foarte compact,mai mult sau mai pu]in ca h`rtia,sau ca pergamentul,`nc`t nu mai este acolo personalitatea,nu mai s`nt semnele,imperfec]iunile, g\urile�

Pe mine, ca artist,m\ intereseaz\ toateinconsisten]ele aceleaca punct de plecarepentru compozi]ie �ca [i cum din gaura aceeaa[ `ncepe s\ [erpuiesc o linie a scrisului,s\-ncol\cesc scrisul `n jurul ei�

~n ultimii ani ai secolului dou\zeciartistul caligraf Denis Brown`[i deschide scriptorium-ul `ntr-o cas\ nou\ ca oricare alta,pe-o proprietate nou\ oarecare,undeva la marginea de sud a ora[ului Dublin.~ntr-o camer\ ce-ar putea fi dormitor � atelierul s\u �peni]a lui de o]el se mi[c\ pe suprafa]a vellum-ului neatins,o bucat\ de forma [i dimensiunea,s\ zicem, unei pagini din evanghelie,doar c\ pielea asta e puternic pigmentat\ �

Un caligraf bunare propria caden]\, propriul ritm[i [tie s\ simt\ intervalele din spa]iu �e ceva ce porne[te din propriul t\u puls.

El inscrip]ioneaz\ cuv`ntul �VICTIMA�[i-n timp ce d`rele cernelii se usuc\intr`nd `n fa]a m\t\soas\ a pieii �potrive[te f\r`me de sticl\`ntr-o coaroan\ spinoas\,aura unui singur cuv`ntdin latin\: victima �fiin]\ vie, sacrificat\.

El potrive[te f\r`m\ peste f\r`m\pe cadrul de lemn ars ce va ]inepiele � cuv`nt � sticl\ la un loc`ntr-o cutie ars\. O gaur\ negr\ cu marginile ca o lam\,ce poate ]ine-n ea:victima �vitella � vi]elu[ �piele jupuit\ f\cut\ abajur

anluminur\.

Traducere de Dana B\dulescu [i Radu Andriescu

Vellum

DialogTIMPUL12

martie 2006

Bunicul meu, evreu `nst\rit, a urmatseminariile lui Max Weber

Dedica]ia ultimei c\r]i a dumneavoastr\,Prehistory of Post-Communism. Retroac-tive Justice [i Preistoria post-comunismului.Justi]ie retroactiv\ (Stanford, CA: StanfordUniversity Press, 2005), sun\ astfel: ,,Buni-cului meu, cunoscut din amintirile mameimele, dr. Istvàn Földes (1890-1944).� Cine afost bunicul dumneavoastr\?

Venea dintr-o familie evreiasc\ secular\`nst\rit\, progresist\. Avea leg\turi cu dou\p\r]i din mi[carea sociografic\ din Ungaria

de la `nceputul secolului. Avea un unchicare era judec\tor la Curtea Suprem\...

Evreu?Evreu, da... Bunicul meu a studiat, pe

l`ng\ Budapesta, `n Berlin, a urmat semina-riile lui Max Weber, a studiat [i `n Geneva,a fost membru al cercului Galileo de laUniversitate, a fost secretarul Cercului pec`nd Karl Polanyi, viitorul celebru antropo-log economic, era pre[edintele Cercului...

Este posibil ca unii din cei care ne citescs\ nu-[i aduc\ aminte de cercul Galileo.

Cercul Galileo a fost un grup format maiales din studen]i de la facultatea de Dreptde la Universitatea din Budapesta la `nce-putul primului deceniu al secolului XX; eralegat de un jurnal de [tiin]e sociale impor-tant, Secolul XX, din a c\rei redac]ie f\ceaparte chiar [i Max Weber...

Iar limba `n care ap\rea jurnalul eragermana.

Ap\rea `n limba maghiar\. Era un jurnalburghez, radical-progresist, foarte mult in-fluen]at de sociologia german\, de cea fran-cez\ a timpului, Max Weber, Emile Durkheim;exista, de asemenea, `n acea vreme omi[care important\ de sociologie juridic\.

Acesta a fost cercul Galileo. S\ conti-nu\m despre bunicul dumneavoastr\.

Nu cred c\ restul este foarte relevant. Nua fost niciodat\ avocat, a `ncercat s\ devin\un savant, dar nu a putut s\ fac\ asta, a scriso carte important\ despre dreptul eclezias-tic [i, `n 1944, a fost ucis.

De cine?De germani. ~n 1944. Iar mama, care

este un istoric de art\...Tot de origine evreiasc\?Da, dar pentru care aceast\ identitate

evreiasc\ nu a fost niciodat\ important\, a[acum se `nt`mpl\ de obicei. A `ncercat totulpentru a fi altceva dec`t evreic\ [i simte c\nu are prea mult `n comun cu evreitatea ei,except`nd faptul c\ unele din rudele ei,printre care bunica ei, tat\l ei [i c`]iva dintreveri au fost cu to]ii uci[i pentru c\ erau evrei.Oricum, `n ciuda faptului c\ `ncearc\ dingreu s\ nu fie evreic\, aceasta este o partefoarte important\ a identit\]ii ei. Oricum,mama a jucat un rol foarte important `n dez-voltarea mea personal\ [i intelectual\, iarpentru ea, tat\l ei a avut `ntotdeauna cea maiimportant\ influen]\. Eu `i datorez foartemult, prin amintirile mamei. De aceea nu amvrut s\ dedic aceast\ carte numai mameimele, ci [i omului care a avut influen]a inte-lectual\ cea mai mare pentru ea.

S\ v\ spun drept, nu [tiam nimic, darnimic despre originea dumneavoastr\ e-vreiasc\.

Pentru c\, `ntr-un fel, nu am nimic de-aface cu ea.

Europa Central\

nu a existat niciodat\

Tat\l lui Gustav Mahler, farmacist `nBoemia, a trebuit s\ se cre[tineze pentru aprofesa. Iar Mahler `nsu[i, la un momentdat, a trebuit s\-[i arate certificatul debotez. Budapesta p\rea a fi mai tolerant\,din punctul acesta de vedere, la sf`r[itulsecolului al XIX-lea. Bunicul dumneavoas-tr\ avea chiar [i un unchi judec\tor laCurtea Suprem\.

Da, Budapesta era un mediu foarteemancipat. Nu numai evreii erau emanci-pa]i, dar, `ntr-un fel, monarhia, la sf`r[itul

existen]ei sale, era mai mult sau mai pu]inoficial, legal, `ndeajuns de emancipat\.Acest lucru a creat iluzia optic\ a EuropeiCentrale � entitate multi-etnic\, multi-na-]ional\, multi-cultural\ � care poate s\ ofereun c\min ideal pentru tot felul de minorit\]i,mai ales pentru cea evreiasc\. {i cred c\aceast\ iluzie optic\ a avut un impact foar-te durabil asupra dezvolt\rii intelectuale aEuropei [i a[ afirma chiar c\ UniversitateaCentral European\ (Central EuropeanUniversity) este, `ntr-un fel, produsul aces-tei iluzii optice.

,,Iluzie optic\�. A]i folosit de trei oriaceast\ expresie. De ce ,,iluzie�?

Deoarece, atunci c`nd aceast\ convinge-re s-a fixat [i s-a `nt\rit, c`nd aceast\ ideemulti-etnic\, multi-na]ional\, supra-na]io-nal\ se cristalizase, totul se terminase deja.{i mai `nt`i au fost cercurile intelectualevieneze de origine evreiasc\, dup\ colapsulmonarhiei austro-ungare, care `ntre]inuse [imen]inuse aceast\ no]iune, despre entitateacentral-european\.

Ierta]i-m\ c\ v\ `ntrerup. Vorbisemdespre Mahler mai `nainte, dar fuseser\ omul]ime de al]i arti[ti acolo, `n Viena.

Nu numai arti[ti, dar o mul]ime deoameni de [tiin]\: filozofi, economi[ti,sociologi�

Mul]i fiind evrei...Da. Asta voiam s\ v\ spun. Aceast\ no-

]iune, de Europ\ Central\, a fost `ntre]inut\[i men]inut\ mai `nt`i `n Viena. ~n specialdup\ Anschluss, dup\ ce au venit germanii[i mul]i dintre ace[ti oameni au trebuit s\ e-migreze liber, ace[ti oameni, SigmundFreud, Karl Popper, Erich Hobsbawm, [ia[a mai departe, mai ales `n diaspora, au `n-cercat s\ construiasc\ aceast\ Europ\ Cen-tral\ geo-cultural\, geo-politic\ imaginar\.,,Republica literelor�, care este tolerant\,care este deosebit\ din punct de vedere inte-lectual, care, drept rezultat al coabit\rii u-nor grupuri culturale, religioase diferite, eraa[a de receptiv\ la ideile modernismului,care a produs aceast\ cultur\ at`t de deose-bit\ `n Viena, `n Praga [i `n Budapesta.

Aceast\ no]iune de Europ\ Central\ afost re`nviat\ `n `mprejur\ri complet diferi-te, `n anii �70, c`nd oamenii de aici s-auconfruntat cu alt\ amenin]are, foarte agre-siv\, de aceast\ dat\ nefiind nazismul, cicomunismul sovietic. Ei au `ncercat s\ aratec\ `nc\ mai era ceva deosebit legat deEuropa Central\. Era ceva deosebit de Vestdin punct de vedere cultural, era deosebitde Est, era mai aproape de Vest, dar nucomplet occidentalizat\, `nc\ mai avear\m\[i]ele acestei culturi, cu oameni pre-cum Milan Kundera de la Paris, GeorgeKonrad, scriitorul maghiar care a fost pen-tru o vreme pre[edintele PEN clubului,Adam Michnik din Polonia, c`]iva istoricimaghiari... Deci, `n anii �70 [i la `nceputulanilor �80, ace[ti oameni au re`nviat ideeade Europ\ Central\.

{i cred c\, atunci c`nd a pornit aceast\idee de Universitate Central-European\,c`nd primele idei au ap\rut legate de ea, `nanii �80, c`nd comunismul se pr\bu[ea, [i `nanii �90, unii din ace[ti oameni, care aujucat un rol important `n reapari]ia ideii, aujucat un rol [i `n apari]ia Universit\]ii, maiales primul conduc\tor al Departamentuluide Istorie, Peter Hanak. Deci, au ajuns ia-r\[i la aceste idei. Dar Universitatea a luatfiin]\ [i a `nceput s\ func]ioneze dup\ cecomunismul s-a pr\bu[it.

No]iunea de Europ\ Central\ murisecomplet, `nc\ o dat\, deoarece, `n loc de acoopera, acele ]\ri care se considerau p\r]iale acestei regiuni geo-culturale imaginateau `nceput s\ concureze. Aceasta pentru adovedi Occidentului c\ una era mai bun\dec`t cealalt\, pentru a c`[tiga mai mult dinpartea Occidentului: acces `n NATO, `nUniunea European\, mai mult ajutor dinstr\in\tate, mai mul]i bani din Occident,mai multe investi]ii...

Dorin]e c`t se poate de omene[ti, p`n\ laurm\.

Nu vreau s\ spun c\ nu s`nt omene[ti,vreau doar s\ v\ spun c\ Europa Central\este o iluzie, c\ aceast\ regiune nu a existatniciodat\, dac\ nu lu\m `n seam\ imagina]iaanumitor grupuri de oameni. ~ns\ imagina]iaaceasta a jucat un rol foarte important [ipute]i vedea aceasta chiar acum. St\m acum`n cl\direa acestor Arhive ale Societ\]iiDeschise [Open Society Archives], iar aces-te Arhive nu ar fi ap\rut f\r\ aceast\ iluzie.

Deci, chiar `n clipa aceasta, convorbi-rea noastr\ are loc `n\untrul unei iluzii.

Da, st\m `n aceast\ cl\dire a Arhivelor,care este bazat\ pe o iluzie.

George Soros a fost

studentul lui Karl Popper

Nu `n]eleg. V\ rog s\ m\ corecta]i dac\gre[esc. Aceast\ institu]ie a fost pornit\ cufoarte mul]i bani, da]i de un om de afacerifoarte bogat, dl George Soros. El a oferitto]i acei bani pentru a `ntre]ine aceast\ ilu-zie. Am dreptate?

Da.Cum este posibil, ca acest domn, care

judec\ p`n\ la urm\ ca un om de afaceri, s\`mp\rt\[easc\ acela[i fel de iluzii cu aceiintelectuali?

Mai `nt`i, el nu este doar un om de afa-ceri, ci, dup\ cum probabil [ti]i, a fost `nLondra studentul lui Karl Popper, laLondon School of Echonomics. Acesta estemotivul pentru care a hot\r`t s\-[i numeasc\organiza]ia filantropic\ The Open SocietyInstitute, folosind titlul celebrei c\r]i a luiKarl Popper, The Open Society and Its Ene-mies (,,Societatea deschis\ [i du[manii ei�).Dup\ cum am spus, pentru Karl Popper, no-]iunea de Europ\ Central\, no]iunea de Re-public\ a literelor, de tradi]ie intelectual\,erau extrem de importante. El venea dinacea tradi]ie filozofic\ vienez\, fusese cres-cut `n Viena [i apoi a fost for]at s\ emigre-ze. De aceea a sf`r[it `n Londra.

George Soros a fost [i el for]at s\ emi-greze, `n parte pentru c\ era evreu, `n partepentru c\ nu era comunist. A emigrat, s-astabilit la Londra, a studiat cu Karl Poppercare, natural, l-a influen]at din punct de ve-dere intelectual. A[ vrea s\ spun c\ exist\ oleg\tur\ direct\ `ntre aceste no]iuni de la `n-ceputul secolului XX [i hot\r`rea lui GeorgeSoros, de la sf`r[itul comunismului, s\ ajuteapari]ia tuturor acestor institu]ii.

Sigur, dar a dat o mul]ime de bani, la omul]ime de oameni, cet\]eni ai Republiciiliterelor.

Da, dar aceasta a fost `ntrebarea dum-neavoastr\. Care a fost leg\tura dintre hot\-r`rea lui George Soros de a porni aceast\universitate [i afirma]ia mea despre naturailuzorie a Europei Centrale. {i, dup\ cumam `ncercat s\ v\ explic, aceea a fost leg\-tura. Exist\ [i o alta. C`nd a pus bazele aces-

ISTVÀN RÉV:Universitatea Central-European\ este produsul unei iluzii optice, Europa Central\

Partea a doua a interviului cu directorul Open Society Archives, Budapesta

Profesor de istorie [i [tiin]e politicela Central European University,Budapesta, director academic la OpenSociety Archives at C.E.U. (1998-2006, respectiv 1995-2006);

Central European University, direc-tor la Budapest College (1991-1993);

Membru, Departamentul de IstorieEconomic\, Universitatea de Econo-mie Karl Marx din Budapesta (1985-1981);

Membru, Academia Ungar\ de{tiin]e (1981-1985)

Între 1985 [i 1998, burse la Schoolof Social Science, Institute for Ad-vanced Study, Princeton, Getty Re-search Institute, LA, Center for Ad-vanced Study, University of Michigan,Ann Arbor, Doreen B. TownsendCenter for the Humanities, Berkeley,CA, Center for the Advanced Study inthe Behavioral Sciences, Stanford.

Cursuri [i seminarii la University ofChicago Law School, Jesus CollegeOxford, Political Science DepartmentColumbia, Anthropology DepartmentPrinceton, History Department Davis,Program in History and LiteratureHarvard.

Printre cursurile de M.A. sus]inute,`ncep`nd cu 1991, la C.E.U:

! Amnezia [i mo[tenirea trecutului! Înainte [i dup\: `n]elegerea sensu-

lui cronologiei! Preistoria post-comunismului! Distan]a corect\! Timpuri rele! Estetica fascismului [i comunis-

mului! A vedea `nseamn\ a crede?Printre seminariile de PhD de la

C.E.U. din aceea[i perioad\:! A reprezenta [i a interveni! Proces [i eroareLucr\ri publicate `n �International

Journal and Regional Studies�, �Dis-sent, Daedalus�, �World Futures�,�Budapest Review of Books�, �Repre-sentations�, �Storiografica�.

În 2005, a publicat, la StanfordUniversity Press, CA, RetroactiveJustice: prehistory of post-communism[Justi]ie retroactiv\ � preistoria post-comunismului].

13Dialog TIMPUL

martie 2006

tei universit\]i, el s-a g`ndit, consider`ndexperien]ele secolului XX, c\ na]ionalismulva fi o chestiune foarte important\ dup\pr\bu[irea comunismului. {i a avut drepta-te! Din nefericire, aici nu a fost doar o ilu-zie, dup\ cum am putut vedea `n unele fosterepublici sovietice, conflictul dintre Armenia[i Azerbaidjan, `ntre Cecenia [i Rusia, `nBalcani `n fostele republici iugoslave.

Dac\ voim o Universitate unde o elit\regional\ s\ studieze `mpreun\, ai c\reimembri s\ `[i `n]eleag\ limba `n care se ex-prim\, atunci putem sta de vorb\ chiar [i `n`mprejur\ri mai sumbre; aceast\ universita-te poate fi o garan]ie `mpotriva barbarismu-lui dup\ pr\bu[irea comunismului. Aceastaa fost speran]a lui George Soros.

Da, dar nu este vorba de o utopie?Nu este doar o utopie... A avut preceden-

te reale. A existat, de pild\, celebra univer-sitate din Bologna, de la `nceputul epociimoderne, unde studen]i venind din toate a-ceste ]\ri pe care le consider\m acum `nEuropa Central\ - Cehia, Ungaria, Rom=nia,Croa]ia, statele germane, studiau `mpreun\cu studen]i italieni acolo, `n latin\. Iar acestlucru a jucat un rol foarte important, chiar [iunul politic. Ave]i dreptate c`nd spune]i c\aceast\ experien]\ putea s\ nu `mpiedice,din nefericire, multe din evenimentele isto-rice care au avut loc `n aceste ]\ri. Dar amers `ntr-un fel, a fost un precedent de luat`n seam\.

Occidentul [i-a pierdutdu[manul [i banii

Cu c`]iva ani `nainte de cartea desprecare am discutat, a]i publicat un articol `nrevista Daedalus, cu titlul ,,Victoria post-mortem a comunismului� (,,The postmor-tem victory of communism�). Articolul aap\rut `n 1994. Crede]i c\ titlul lui mai estevalabil acum, `n 2006?

N-a[ mai scrie articolul ast\zi, pentru c\ar fi foarte u[or s\ nu fie `n]eles.

De ce?Ast\zi, cei care afirm\ c\ lucrurile pe

care le avem `n fostele ]\ri comuniste nus`nt nimic altceva dec`t victoria postmortema comunismului s`nt `n extrema dreapt\populist\. Aceia spun c\ ceea ce s-a `nt`m-plat nu a fost dec`t o schimbare a puterii po-litice a nomenclaturii cu putere economic\.Iar eu nu m-am g`ndit la a[a ceva. ~n modsigur nu! Ceea ce am scris, a fost despreceva cu totul diferit. P`n\ `n �89, pentruOccident, Europa de Est [i ]\rile comunisteaveau o identitate foarte clar\: ,,Cel\lalt celR\u� (�The Evil Other�). Iar Vestul se puteavedea nu numai ca oponentul regimurilorest-europene dictatoriale, totalitare, a[a cumcredea, dar [i `ntre]inea ideea c\ situa]iamilitar\ `i permitea s\ fac\ asta; atunci, `[iputea permite, chiar [i prin interven]ie mili-tar\, s\ ,,elibereze din robie� bietele ]\ri desub ocupa]ie sovietic\. ~n felul acesta sevedea Occidentul.

Rom=nia nu era sub ocupa]ie sovietic\.Nici Albania. Nici Iugoslavia.

Rom=nia era tratat\ diferit `n anumitecercuri occidentale. Dup\ �89, comunismuls-a pr\bu[it, Occidentul [i-a pierdut du[ma-nul [i nu a venit `n ajutorul fostelor ]\ri co-muniste. Nu a mai existat vreun PlanMarshall, George Soros fusese cel care `lsugerase liderilor occidentali...

Cine s-a opus?Toat\ lumea.Toat\ lumea? Pute]i numi pe cineva?Pre[edintele american, `n vremea aceea,

era George Bush, care era tat\l actualuluipre[edinte. Dar p`n\ [i Bill Clinton a fost`mpotriv\. Cancelarul german din acea vre-me, Helmut Kohl, era `ntr-o situa]ie foartedelicat\, pentru c\ avea de pl\tit o mul]imede bani, [i nu Europei de Est `n general, ciGermaniei de Est `n special; dar [i succeso-rul s\u, Gerhard Schröder, era `mpotriva a-jutorului economic Europei de Est. Pre-[edintele francez, François Mitterand, era [iel `mpotriv\ � el se opunea p`n\ [i reunifi-

c\rii Germaniei, dup\ cum [tim foarte bine� era un oponent foarte `nd`rjit al ajutor\rii]\rilor din Estul Europei.

De ce aceste pozi]ii, toate identice, `m-potriva Europei de Est?

Pentru c\ Occidentul dorise s\ vad\ sf`r-[itul comunismului, dar nu dorise s\ pl\-teasc\ pentru asta. Comunismul s-a pr\bu[itca rezultat al e[ecurilor sale structurale pecare le con]inea. A fost un colaps structural,nu un rezultat al vreunui tip tradi]ional derevolu]ie popular\, `n nici una din aceste]\ri. Poate c\ Rom=nia a fost cel mai aproa-pe de acest tip de situa]ie, `n ciuda a ceea cecredem azi despre ,,a[a-zisa revolu]ie rom=-n\�; cred c\ a fost, probabil, o revolu]ie au-tentic\, cea mai aproape de tranzi]ie.

Deci, aceste state s-au pr\bu[it, Occi-dentul nu a vrut s\ investeasc\ prea mult `nacest colaps [i nu a vrut s\ investeasc\ preamult `n reconstruc]ia acestor ]\ri. AcumVestul pl\te[te o mul]ime de bani noilor sta-te membre ale Uniunii Europene, p`n\ [i ]\-rilor care a[teapt\ s\ intre `n Uniune.Rom=nia este ast\zi unul dintre beneficiariiacestui statut, iar Occidentul `i d\ mul]ibani, `n ciuda dificult\]ilor pe care le are,pentru a `ndeplini condi]iile necesare pre-ader\rii la Uniunea European\.

Am auzit foarte des opinia despre imen-sa gre[eal\ pe care a f\cut-o Occidentul.Adopt`nd o asemenea atitudine a creat aiciun no man�s land politic l`ng\ fosta UniuneSovietic\.

Da, este adev\rat. Cred c\ a fost, proba-bil, o gre[eal\ s\ nu se fac\ nimic atunci,imediat. Probabil c\ Vestul ar fi putut in-fluen]a mult mai mult dezvoltarea EuropeiCentrale [i de Est, dac\ politicile sale ar fifost mai bine g`ndite [i ar fi fost sprijinitede mai mul]i bani. Ar fi putut influen]a p`n\[i dezvoltarea Rusiei `ntr-un mod mult maieficient. Cred c\ Rusia este un loc foartepericulos, iar Occidentul a ratat [ansa de aface ceva atunci c`nd a putut.

De ce s\ nu putem discutadespre Ungaria Mare?

Se ̀ nt`mpl\ s\ m\ aflu acum ̀ n Budapesta,`n Ungaria. Vin din Rom=nia, din Bucure[ti.Vorbesc cu un om de [tiin]\ maghiar. Carecrede]i c\ pot fi subiectele cele mai sensibi-le `ntr-o asemenea discu]ie?

Mai `nt`i, nu vorbi]i cu un om de [tiin]\maghiar, `n general, vorbi]i cu un istoricmaghiar. Subiectele, pentru un istoric, s`ntdiferite de cele pentru un sociolog, de pild\.Pentru un sociolog, s\r\cia, cre[terea dis-tan]ei dintre p\turile sociale cele mai boga-te [i cele mai s\race s`nt chestiunile reale;pentru un istoric, alte chestiuni s`nt celeimportante.

V\ `ntrebasem care pot fi subiectele celemai sensibile pe care, venit din Bucure[ti,le pot discuta eu cu un istoric maghiaracum, `n Budapesta.

Natural, cele mai sensibile subiecte s`ntlegate de istoria secolului XX [i mai ales deconsecin]ele celor dou\ r\zboaie mondiale;natura regimurilor interbelice, at`t `nRom=nia, c`t [i `n Ungaria; pr\bu[irea regi-murilor interbelice, at`t `n Rom=nia, c`t [i `nUngaria; venirea la putere a comunismului,`n ambele ]\ri; deceniile regimului comu-nist; pr\bu[irea regimului comunist `n am-bele ]\ri. Acestea s`nt subiecte cu adev\ratfoarte sensibile.

~ntr-o asemenea discu]ie, ar putea fisubiecte tabu?

Natural, a[ putea spune nu, dar pute]i ex-perimenta, pute]i s\ m\ `ncerca]i ca s\ pute]ivedea dac\ s`nt chestiuni care nu s`nt discu-tate cum trebuie.

Transilvania. Discu]iile despre UngariaMare.

Care e problema aici? Nu este un subiecttabu, pentru mine. Nu [tiu de ce ar trebui s\fie un subiect sensibil.

Nu `n]eleg.Nici eu nu `n]eleg `ntrebarea dumnea-

voastr\. Care este problema? De ce s\ nu

poat\ fi discutat\ no]iunea de ,,UngarieMare�, ori chestiunile legate de Transilvania?Le putem discuta, de ce nu? Nu s`nt delocchestiuni sensibile pentru mine, personal.Ele par s\ fie sensibile politic, at`t `nRom=nia, c`t [i `n Ungaria, mai ales pentruanumite grupuri, dar pentru mine, ca isto-ric, ele nu s`nt astfel.

Cineva s-a pl`ns c\ dumneavoastr\, isto-ricii, a]i dezvoltat un fel de Newspeak,foarte diferit...

Nu `n]eleg deloc ce voia s\ spun\.Introducerea c\r]ii dumneavoastr\ `ncepe

cu un citat din Hora]iu: Nullius in verba!,,Nu v\ `ncrede]i `n cuvinte!� Mai spunea]iacolo de ,,nevoia istoricului de a `mp\rt\[iresponsabilitatea� [i, deci, de ,,nevoia istori-cului de a verifica� aceste cuvinte...

Da, dar am folosit acestea `ntr-un con-text cu totul diferit. Am vrut s\ spun c\,pentru un istoric, mai ales pentru cel care seocup\ de istoria recent\, sursele s`nt foarteproblematice. Cele mai multe dintre arhivepe care trebuie s\ le foloseasc\ istoriculcon]in, `n multe cazuri, minciuni con[tientesau latente. Sursele s`nt problematice; [itotu[i, istoricul trebuie s\ le foloseasc\. Deaceea am avertizat cititorul c\ e foarte greus\ se `ncread\ `n cuvinte. Nu are nimic de-aface cu vreun Newspeak.

Nu putem pune

agen]i de circula]ie

pentru termenii politici

Verifica]i toate cuvintele cu care lucra]i,ca istoric?

~n ce sens?De pild\, `ntr-un document `nt`lni]i cu-

v`ntul ,,capitalism�. ~n altul, ,,socialism�.Apoi, ,,comunism�, ,,na]ionalism�, ,,demo-cra]ie�.

Am sperat s\ fiu prudent folosind ase-menea categorii abstracte. Totu[i, nu credc\ este posibil s\ se plaseze un agent care s\supravegheze circula]ia fiec\rui termen, afiec\rui cuv`nt, [i s\ `ncerce s\ explice sem-nifica]ia precis\ `n context a acelui termen.Cred c\ nu am f\cut, `n textul meu, preamari confuzii legate de ace[ti termeni. Am`ncercat s\ fiu clar - ce am `n]eles prin ,,co-munism�; `n cele mai multe cazuri, am fo-losit ,,socialism de stat� ca fiind sinonim cu,,comunism� [i `n c`teva locuri am folositcon[tient ,,socialism de stat� `n loc de ,,co-munism�. Nu am scris foarte mult desprecapitalism, dar, de fiecare dat\ c`nd am fo-losit acel termen, cred c\ semnifica]ia a fostevident\ pentru mine. Probabil c\ nu amexplicat totul, dar, sper, cea mai mare partedin argumenta]ia mea poate fi urm\rit\ `nciuda unor dificult\]i [i ambiguit\]i.

Françoise Thom, `n cartea ei din 1988,Langue de bois (Limba de lemn), a `ncercats\ decripteze tot discursul comunist.

Pentru mine nu a fost foarte greu de`n]eles discursul comunist. Dar, dup\ cumpute]i vedea, cartea mea este, `n parte, unefort de a-l `n]elege, de a ,,de-secretiza�(�de-classify�) g`ndirea istoriei din perspec-tiv\ comunist\. Nu [tiu c`t de mult amreu[it, dar aceea a fost una din ambi]iilemele cu aceast\ carte. Dar nu cred c\, pen-tru mine, scrierea unui dic]ionar de termenicomuni[ti i-ar fi fost scopul; am `ncercatmai cur`nd s\ explic anumite fenomenecare, dup\ opinia mea, au jucat un rol cen-tral `n modul comunist de g`ndire [i descriere a istoriei [i cum au influen]at dez-volt\rile din comunism toate acele moduride g`ndire [i infrastructuri istorice.

A]i citit cartea Françoisei Thom?Nu, nu... Am vorbit mai `nainte (v. �Timpul�,

februarie) despre George Orwell. Ce opinieave]i despre limbajul comunist perceput deel [i despre decript\rile din Nineteen-Eightyfour?

Dup\ cum v-am spus, am `ncercat s\`n]eleg `ntr-un fel discursul comunismului[i nu pur [i simplu s\ `l decriptez.

Orwell nu `ncearc\ s\ `n]eleag\ discur-sul acesta?

Ceea ce a `ncercat Orwell nu a fost at`ts\ `l `n]eleag\, ci s\ `l prezinte, s\ fac\ lu-mea s\ `n]eleag\ c\ exist\ ceva sub comu-nism, ceea ce, dup\ el, nu mai existase`nainte. {i a avut foarte mare succes c`nd aatras aten]ia asupra acestui fapt. Dar nucred c\ acela a fost scopul meu, s\ `l urmezmecanic pe Orwell. Dar am un foarte marerespect pentru Orwell...

Un alt autor, Alexandr Zinoviev, se re-fer\ la tot felul de discursuri politice sovie-tice, `n Homo Sovieticus [i nu numai acolo.Ce crede]i despre acel fel de percep]ie?

Nici aceea nu a fost pentru mine. Ceeace am f\cut a fost s\ `ncerc s\ `n]eleg cumaveau sau nu aveau sens unele lucruri, `nfunc]ie de contextul istoric. Cum poate ce-va s\ devin\ un lucru care s\ preocupe, saucum poate acel lucru s\ `nceteze a maideveni o chestiune care s\ merite aten]ie.

Sf`ntul {tefan [i v`nz\toarea

de la magazin

~n textul din Daedalus din 1998, de carevorbeam mai `nainte, spunea]i: ,,Pentru na-]ionali[tii maghiari, Europa Central\ `n-seamn\ posibilitatea restabilirii hegemo-niei maghiare `n bazinul carpatic. O dat\cu disolu]ia componentelor statelor federa-le (Iugoslavia, Cehoslovacia, UniuneaSovietic\), deconstruc]ia h\r]ii de dup\Tratatul de la Versailles a `nceput.Politicieni maghiari ambi]io[i au v\zut c\ avenit momentul pentru re`nvierea imperiu-lui Sf`ntului {tefan `n centrul Europei.�Cine erau acei ,,politicieni maghiariambi]io[i�? S`nt activi pe scena politic\acum, `n 2006?

Da... Este foarte u[or de v\zut cine s`nt.Ace[tia s`nt politicienii care au organizats\rb\toarea Mileniului Maghiar, lung\ deoptsprezece luni, `ntre 2000 [i 2001, c`nd aus\rb\torit aniversarea a o mie de ani de la`ncoronarea primului rege cre[tin maghiar,Sf`ntul {tefan, [i l-au prezentat ca pe unmodel pentru secolul al XXI-lea � Sf`ntul{tefan [i imperiul s\u. Viktor Orban era prim-ministru atunci. Despre aceast\ s\rb\toaremilenar\, aici, la Arhive, am f\cut documen-tare sub forma unei expozi]ii virtuale, care sepoate g\si pe un website; din nefericire, estedoar `n maghiar\, dar toate fotografiile, toatemonumentele care au fost construite pentruaceast\ ocazie se pot vedea... Deci, ace[tias`nt oamenii pentru care acest model alUngariei Sf`ntului {tefan este un model via-bil p`n\ [i pentru prezent.

A[ dori s\ v\ povestesc un episod carenu mi s-a mai `nt`mplat niciodat\ `nBudapesta. Am fost duminic\ la un super-market, Tesco, `mpreun\ cu so]ia mea, pen-tru cump\r\turile s\pt\m`nale. Cred c\ amschimbat cu so]ia mea dou\ replici `n rom=-n\, nu cu voce foarte tare, `nainte de aajunge `n fa]a casieri]ei. Doamna cu prici-na ne-a perchezi]ionat gen]ile s\ vad\ dac\nu furasem ceva, ne-a perchezi]ionat haine-le pe care le pusesem al\turi...

Nu [tiu ce s\ v\ spun. Realmente nu [tiu!Exist\ o xenofobie r\sp`ndit\ `n aceast\ ]ar\.

Cum, [i `n Budapesta?Chiar [i `n Budapesta. Dar nu [tiu s\ v\

spun dac\ acest episod a fost un semn alacestui fenomen. Da, `ntr-adev\r, dup\ son-dajele de opinie, xenofobia este foarte r\s-p`ndit\ [i puternic\.

Ve]i vota la alegerile urm\toare?Da, ca de obicei dup\ 1989. Nu mer-

geam la vot `nainte de 1989.Presupun c\ nu ve]i vota cu Viktor

Orban.Cel mai probabil, nu. Nu sprijin populis-

mul, na]ionalismul.Atunci, cu sociali[tii.Nu a[ merge `n direc]ia aceea, dar, pro-

babil...

Un interviu de Radu Eugeniu STAN

LitereTIMPUL14

martie 2006

VICTOR NEUMANN

Profe]ii despre trecut

Cultura rom=n\ cunoa[te o prim\ ampl\preocupare pentru asumarea ideilor moder-ne gra]ie activit\]ii variate [i fecundedesf\[urate la sf`r[itul secolului al XVIII-lea [i `nceputul secolului al XIX-lea de gru-pul intelectual cunoscut sub numele de{coala ardelean\. De[i exist\ exemple cepreced\ contribu]iile acesteia, `ntre careopera lui Dimitrie Cantemir a fost socotit\de exege]i ca fiind cea mai valoroas\, ilu-mini[tii rom=ni din Transilvania s`nt aceiace probeaz\ cel dint`i amplu interes pentrucon[tientizarea identit\]ii comunitare rom=-ne[ti [i formularea idealurilor politice aleacesteia. Inspirate de mi[carea de idei euro-pean\, `ndeosebi de Sturm und Drang-ulgerman, operele {colii ardelene aveau cascop principal recunoa[terea drepturilorpolitice ale rom=nilor din regiunile aflatesub administra]ia Imperiului habsburgic.~ntre crea]iile de referin]\ ale amintituluicerc de intelectuali s`nt [i acelea ale luiIoan Budai- Deleanu. P`n\ acum, valoarealor a fost recunoscut\ mai ales prin inter-mediul scrierilor literare.

De departe cel mai fecund dintre intec-tualii rom=ni inspira]i de enciclopedismuliluminist, Ioan Budai-Deleanu este at`tautorul unei admirabile opere beletristice,c`t [i al uneia istorice. Dac\ poemul }iga-niada a fost apreciat ca un unicat literarrom=nesc pentru epoca de debut a culturiimoderne, recentele edi]ii din opera sa in-dic\ [i o preocupare constant\ pentru istorie.Aidoma congenerilor lui, Budai-Deleanuconsider\ trecutul ca argument suprem `narticularea g`ndirii politice. Despre origi-nile popoarelor din Transilvania1 este ocarte ce eviden]iaz\ leg\tura `ntre istorie [ipolitic\, precum [i op]iunile teoretice aleintelectualului spre a defini viitoarea iden-titate na]ional\. R\mas\ `n manuscris p`n\

de cur`nd [i, `n consecin]\, pu]in comen-tat\, amintita carte marcheaz\ `nceputurileg`ndirii politice rom=ne[ti. Despre origini-le popoarelor din Transilvania urmeaz\modelul impus de memoriul colectivSupplex Libellus Valachorum, adic\, pro-movarea intereselor rom=nilor dinTransilvania2. ~nrudirea cu modul deg`ndire al lui Samuil Micu, Gheorghe{incai, Ioan Molnar Piuariu ajut\ la situa-rea operei lui Budai-Deleanu `n [coalacultural\ enciclopedic-iluminist\ [i `norientarea politic\ idealist\. Asocierea lormai indic\ asumarea de c\tre o prim\ ge-nera]ie de intelectuali laici a responsabi-lit\]ii form\rii nucleelor culturale, utile `nprocesul de emancipare social\ [i `ninventarea ideii de etno-na]iune.

Ceea ce intereseaz\ aici este explicitareadiscursului istoric (a se citi: cu motiva]iepolitic\) al lui Budai-Deleanu `n func]ie decurentele de idei ale timpului: iluminismul[i romantismul. Aceasta pentru c\, a[a cumvoi ar\ta prin exemplele de mai jos, `n scri-erile lui Budai-Deleanu se suprapun ideilecelor dou\ curente. Cu alte cuvinte, voi`ncerca s\ dezv\lui produsele sale intelec-tuale de la `nceputul secolului al XIX-lea,urm\rind s\ r\spund la `ntrebarea: care esterezultatul suprapunerii cuno[tin]elor [tiin-]ifice de sorginte iluminist\ [i a facult\]ilorimaginare ale romanticului?

Geografia [i istoria ca preocup\ri politice. ~n c\utarea arhetipului

Al\turi de Samuil Micu [i Petru Maior,Budai-Deleanu este atras de ideea trans-form\rii religiosului `n laic. La sf`r[itulsecolului al XVIII-lea, greco-catolicismul`mpreun\ cu ortodoxia `[i pierd din valoa-rea religioas\ pentru a poten]a na]ionalis-mul3. Profe]iile despre trecut contribuieenorm la aceast\ metamorfozare. Biserica`mbrac\ haina na]ional\, context `n careimaginea lui Dumnezeu se schimb\ `nfunc]ie de circumstan]ele de via]\ aleprofe]ilor. Istoricitatea evadeaz\ din cer-cul teologiei [i al metafizicii, consider`ndc\ acolo nu `[i mai poate afla des\v`r[irea.Un important exeget al epocii apreciaseaceast\ trecere spre o nou\ concep]ie aesen]ei [i a adev\rului istoricit\]ii ca fiindprezent\ mai `nt`i `n c\r]ile ilumini[tilor,mai apoi, `n opera lui Herder4. ~n Despreoriginile popoarelor din Transilvania,

Budai-Deleanu prezint\ locuitorii Dacieiantice, geografia regiunii [i premiseleunit\]ii poporului rom=n `n]elese ca fiindidentice din antichitate [i p`n\ `n timpuriletr\ite de autor. Inten]iile lui s`nt explicite.C`nd s-a decis s\ studieze originile popoa-relor ce locuiesc `n Transilvania, el a soco-tit c\ ar fi util s\ prezinte diversitatea deinforma]ii despre vechii locuitori ai Daciei[i �despre cele mai de seam\ prefaceri (aleacestei ]\ri)�. Povestirea ia `n considerareTransilvania, dar [i regiunile vecine aces-teia, adic\, Ungaria R\s\ritean\ [iPartium-ul, Valahia [i Moldova. Motivulacestei extensii? Dacia a fost alc\tuit\ dintoate aceste provincii, iar amintitele terito-rii �se potrivesc `ntr-at`ta `nc`t par a forma`ntr-un fel o singur\ ]ar\, sortit\ de natura`ns\[i unui singur popor [i unei singurest\p`niri, [i despre care se [tie ca au fostlocuite din vechime cam de acelea[i nea-muri [i au fost supuse apoi acelora[i prefa-ceri�5. Tenta]ia enciclopedic\, respectiv,erudi]ia specific\ epocii luminilor estevizibil\. Pe de alt\ parte, majoritatea jude-c\]ilor istorice au ca scop formularea uneiideologii politice.

Trimiterea la o Dacie unic\ ce cuprinderegiunile a[a cum au fost definite `n litera-tura geografic\ [i istoric\ de secol alXVIII-lea, adic\, Transilvania, Moldova [iValahia, inten]iona s\ dovedeasc\ vechi-mea formelor de organizare statal\, origi-nile antice [i continuitatea de via]\ peacela[i teritoriu a comunit\]ii rom=ne[ti.De aici porne[te mitul ideii etno-na]ionale,respectiv, ideea originilor comune [i nega-rea oric\rei discontinuit\]i `n timp [i spa]iua rom=nilor. Scrierile din aceast\ categoriedevin expresia sentimentelor [i impun oschem\ a prezent\rii trecutului [i o orien-tare a istoriografiei `n sensul aspira]iilorde unitate geografic\ [i unitate etno-ling-vistic\ sau etnona]ional\. Este vorba depromovarea `n toate `mprejur\rile a reven-dic\rilor politice. Descrierile istorico-geo-grafice subsumeaz\ idealismul colectiv [iarat\ debutul ideologiei identitare rom=-ne[ti. Aten]ia pentru istorie devine cu at`tmai mare cu c`t revendic\rile juridico-po-litice s`nt mai intense. Motivul preocup\-rilor statornice pentru trecut ale intelec-tualilor se explic\ [i prin aceea c\ DietaTransilvaniei nu a luat `n discu]ie teza ve-chimii rom=ne[ti `n Transilvania. Discu-tat\ `n Supplex Libellus Valachorum, eaera menit\ s\ sus]in\ drepturile dintotdea-una ale rom=nilor de a fi recunoscu]i cana]iune regnicolar\. Contestarea ideii con-tinuit\]ii genereaz\ la r`ndul ei ambi]iaintelectual\ de a proba prin studii extinsedreptul istoric al rom=nilor de a fi egali cucelelalte �na]iuni� [i, deci, pe aceast\ ba-z\, de a primi statutul de �a patra na]iune�din Transilvania. ~n fine, extinderea stu-diilor era justificat\ de polemicile cu nobi-limea comitatens\, dar [i de `n]elesul pecare l-au dat sa[ii P\m`ntului Cr\iesc(Fundus Regius)6.

~mpreun\ cu Samuil Micu [i PetruMaior, Budai-Deleanu va contribui la r\s-p`ndirea amintitelor idealuri `n mediile in-telectuale ale congenerilor s\i. Apoi, `nscurt timp, cu to]ii le vor multiplica pentrumasa popula]iei. C\ut`nd s\ elibereze dis-cursurile istorice, literare [i filozofice deeventualele semne de `ntrebare puse deoamenii de [tiin]\ cu pozi]ii critice, {coalaardelean\ dorea s\ eviden]ieze trecutuldoar cu g`ndul la viitor. Mult mai bine pre-g\ti]i `n compara]ie cu Gheorghe {incai,cei trei intelectuali `[i articulaser\ nara]iu-nile, [tiind s\-[i argumenteze punctele devedere ori formul`nd interpret\ri propriibazate pe informa]iile rezultate din con-sultarea literaturii istorice. Budai-Deleanu

Orientarea luminist-romantic\`n cultura român\ (I)

Exegeza trecutului ca militantism politic

Gabriel Andronache, Purificatorul,Cu o prefa]\ de {tefan Niculescu-Maier, Ilustra]ii de Gheorghe Parascan,Editura Ion Creang\, Bucure[ti, 2006,82 pagini, pre] neprecizat.

Dus\ spre faliment acum c`]ivaani, Editura Ion Creang\ a fost pre-luat\ de dl. {tefan Niculescu-Maier,patronul publica]iei electronice ame-ricane de limb\ rom=n\ . Preluat\ `nvederea resuscit\rii, de bun\ seam\,opera]iune care a [i `nceput prinpublicarea micro-romanului parabolicPurificatorul de Gabriel Andronache,editor la publica]ia amintit\, dar [iredactor la s\pt\m`nalul Ie[eanul. Dinc`te `mi pot da seama din citirea pre-fe]ei, editura nu va mai fi axat\ pepublicarea (doar a) c\r]ilor pentru co-

pii, c`t pe promovarea tinerilor autoride proz\, poezie [i eseu. O idee bun\`ntr-un moment `n care cel pu]in dou\genera]ii succesive de autori tineri batla por]ile literaturii, iar dintre edituri-le existente doar c`teva, c`t s\ le nu-meri pe degetele de la o m`n\, `[iapleac\ privirea asupra lor.

Autor t`n\r, laureat al mai multorpremii na]ionale pentru proz\,Gabriel Andronache a debutat anultrecut cu volumul de povestiri P`n\ lacap\tul lumii, care din p\cate nu s-abucurat de promovarea necesar\. Sperca, din acest punct de vedere, strate-gia de promovare pentru noua carte s\fie mult mai abil\, pentru c\ autorulchiar este demn de toat\ aten]ia noas-tr\, cititori sau critici literari. Volumulde fa]\ cuprinde, cum spuneam deja,un mic roman parabolic, construit `njurul �binelui f\cut cu for]a�, cel carese dovede[te `n cele din urm\ a fi r\ul,chiar r\ul absolut. Obsesie care b`ntu-ie regimurile politice totalitare ori pediver[i �terapeu]i� de sorginte religi-oas\ sau laic\. Rezumat\ astfel, po-vestea pare simpl\, `ns\ cu siguran]\percutant\. Dar nu acest lucru esteimportant, c\ nu despre ilustrareaunei teze este vorba aici, ci despre li-teratur\. Iar Gabriel Andronache,chiar este scriitor, iar povestea aleas\este bine `mbr\cat\ `n carnea `nt`m-pl\rilor [i, mai ales, excelent scris\.Iat\ un autor deja bine format, c\ruia`i a[tept cu interes c\r]ile viitoare.

(L.A.)

BBUU

RRSS

AA CC

||RR

}}IILL

OORR

15Litere TIMPUL

martie 2006

propusese o sum\ de ipoteze de lucru cenu consun\ `ntotdeauna cu perspectivelecongenerilor s\i germani, maghiari sauslavi. Din punct de vedere metodologic [iconceptual `ns\, ele s`nt foarte apropiate.

Aidoma confra]ilor din culturile `nve-cinate, Budai-Deleanu promoveaz\ `nscrierea sa dreptul p\m`ntului (jus solis) [idreptul s`ngelui (jus sanguinis), referin]e-le de prima m`n\ `n procesul de con[tien-tizare a identit\]ilor colective `n toat\ zonaEuropei centrale [i de sud-est. Din frag-mentele citate rezult\ c\ rolul amintitelordrepturi avea s\ se extind\ mult dincolo deaccep]iunea ideii de emancipare ini]iat\ [icoordonat\ de Viena ̀ n secolul al XVIII-lea.Dreptul geografiei devine drept istoric, iaracesta din urm\, drept politic. Demonstra-]ia este urmat\ cu fidelitate ori de c`te oris`nt narate direct sau comparativ fapteleprivitoare la Dacia, la daci [i romani, laromani [i rom=ni. Ideea unei singure ]\ripe care doar un singur popor este `ndrep-t\]it s\ o st\p`neasc\ devine teza funda-mental\ a istoriografiei romantice rom=-ne[ti (dar [i a acelora din curentele istorio-grafice urm\toare), ale c\rei izvoare pro-vin din cultura german\. Faptul c\ istori-cul transilvan arat\ c\ ]ara este sortit\ uneiidentit\]i singulare [i nu uneia plurale,probeaz\ `nclina]ia lui spre un discurs `ndezacord cu politica oficial\ habsburgic\,aceea ce asigura coabitarea mai multorgrupuri lingvistice [i confesionale `n inte-riorul aceluia[i stat. Memoriul, SupplexLibellus Valachorum, este mai atent lanuan]e, recunoa[te coabitarea rom=no-ma-ghiaro-s\seasc\, plurilingvismul [i denu-mirile localit\]ilor `n limbile Transilvaniei7.Mesajele sale s`nt reformatoare, inspiratedin g`ndirea ra]ional\ iluminist\. Reven-dic\rile s`nt g`ndite `n temeiul ideilor deegalitate a tuturor locuitorilor [i de liberta-te `n func]ie de condi]ia social\ a fiec\reipersoane8.

Atunci c`nd discut\ ideea de identitate,Budai-Deleanu o face `ntr-un mod vizio-nar. �In timpurile str\vechi ]inuturile aces-tea nu au avut nici o denumire proprie,fiind ascunse mult\ vreme sub numele deSarma]ia [i Sci]ia. Apoi `ns\, dup\ ce afost unit\ de daci `ntr-un stat bine r`nduit,`ntreaga regiune cuprins\ `ntre Mun]iiCarpa]i, Nistru, Marea Neagr\, Dun\re [iTisa a `nceput s\ poarte numele de Dacia.Mai t`rziu, `mp\r]indu-se ]ara de mai mul-te ori, a purtat numele de Gothia, Gepidia,Patzinachia, Cumania, Bulgaria, dup\diferitele popoare care au st\p`nit `n dife-ritele ei p\r]i. ~n cele din urm\, s-au formatdin ea trei provincii mai de seam\, anumeTransilvania, }ara Rom=neasc\ [i Moldova,la care pot fi ad\ugate p\r]ile Ungariei dedincoace de Tisa [i Banatul Timi[oarei,`mp\r]ire ce se p\streaz\ p`n\ ast\zi�9. Ide-ea unit\]ii teritoriale este una central\ `ndemersul intelectualului [i ea este reluat\`n numeroase ocazii, reprezent`nd firul c\r-]ii. Rata[area Partium-ului [i a BanatuluiTimi[oarei la celelalte regiuni invocatevine `n `nt`mpinarea aceluia[i demers ide-ologic. Istoria [i geografia s`nt instrumen-te pentru justificarea g`ndirii politice: do-b`ndirea de c\tre rom=nii din Transilvaniaa egalit\]ii `n drepturi cu celelalte comu-nit\]i ale regiunii. Erudi]ia este una impre-sionant\, `ns\ demersul este f\cut `n bene-ficiul ideilor politice contemporane lui [inu `n acela al cunoa[terii. Dac\ admitemaceast\ ipotez\, orientarea intelectualuluitransilvan este mai mult una romantic\ [imai pu]in una iluminist\.

Problema demografic\ este tot timpul`n aten]ia lui Budai-Deleanu, dar [i a ur-ma[ilor s\i, cu to]ii transform`nd-o `n celmai des invocat mijloc de argumentare adreptului istoric rom=nesc asupra regiuni-lor de la Carpa]i [i Dun\re. De exemplu,atunci c`nd invoc\ provinciile Partium [iBanat, Budai-Deleanu nu explic\ lucrurile[i nu contextualizeaz\ raporturile sociale[i administrative. Amintitele regiuni nu aufost [i nici nu puteau fi a[ezate atunci [inici mai t`rziu sub un numitor comun cuTransilvania. Existau diferen]e `n ceea ceprive[te administra]ia, ierarhiile sociale,

nivelul de dezvoltare economic\ [i diver-sit\]ile religioase [i culturale ceea ce vaprograma `n chip particular timpul eman-cip\rii. Transilvania [i Banatul nu benefi-ciau de un model cultural identic. ~n seco-lele al XVI-lea [i al XVII-lea, regiunilePartium [i Banat au fost mult timp subadministra]ia direct\ a Imperiului otoman,iar `n secolul al XVIII-lea dob`ndiser\ unstatut distinct `n raport cu Marele Prin-cipat al Transilvaniei (definit astfel `nce-p`nd cu anul 1765).

Banatul Timi[oarei de exemplu, dup\ce a fost l\sat `n paragin\ de turci, habs-burgii l-au adus la standardele institu]io-nale, economice [i social-culturale ale re-giunilor din imperiu. Acest lucru s-a petre-cut dup\ o perioad\ de 60 de ani de admi-nistra]ie militar\ [i civil\ exercitat\ `n moddirect de Viena (1718-1779). ~n situa]ianoilor teritorii achizi]ionate de Imperiu, `ndiscu]ie erau diferitele procedee ale politi-cii aceleia[i puteri. Fiecare regiune era con-dus\ `n func]ie de particularit\]ile locale.Habsburgii au ]inut seama c\ Transilvaniaera o provincie diferit\ de Banat, cu o alt\configura]ie social\, cu o organizarecomunitar-lingvistic\ [i confesional\ cedata de secole [i `n care fiecare grup aveaun rol economic stabilit. Rela]iile feudaler\m\seser\ foarte puternice `n aceast\regiune [i ele vor `ngreuna procesul demodernizare. Legile, Approbatae Consti-tutiones, datau din timpul principatuluiautonom al Transilvaniei, iar `ncerc\rilede `nnoire ale imperialilor dup\ `ncorpora-rea regiunii au `nt`mpinat mult\ vremerezisten]a local\. Nici mo[tenirile confe-sionale sau culturale nu erau identice `ntreBanat [i Transilvania.

La fel ca al]i membri ai {colii ardelene,Budai-Deleanu este interesat de legilecare puteau oferi rom=nilor [anse de afir-mare. ~n schimb, modelele de guvernareintroduse de imperiali [i rezultatele lorprivind coabitarea pa[nic\ a diverselor co-munit\]i confesionale (romano-catolic\,evanghelico-luteran\, reformato-calvin\,greco-catolic\, ortodox\, unitarian\, mo-zaic\) nu au aceea[i relevan]\ pentru auto-rul c\r]ii Despre originile popoarelor dinTransilvania. Cu at`t mai pu]in subtilit\]ileculturale, mai cu seam\ c\ ele inten]ionaus\ consolideze puterea administrativ\ aVienei [i nu s\ `ncurajeze mi[c\rile politiceale unora sau altora dintre multiplele gru-puri confesionale [i lingvistice ce populauImperiul. Istoria devine un instrument pen-tru justificarea revendic\rilor: dob`ndireade c\tre rom=nii din Transilvania a ega-lit\]ii `n drepturi cu celelalte comunit\]i aleregiunii.

In ceea ce prive[te asocierea cu Moldova[i Valahia, Budai-Deleanu nu este preocu-pat [i, probabil, nici nu avea informa]ii

suficiente s\ prezinte particularit\]ilerezultate din evolu]ia istoric\. Dincolo desimilitudinile de limb\, de religie [i tradi]iirom=ne[ti, el eviden]iaz\ diferen]ele dato-rate sistemelor politice [i legislative exis-tente `n regiunile situate de-o parte [i dealta a Carpa]ilor. Dac\ `n Transilvania [iBanat se impune modelul habsburgic pen-tru to]i locuitorii, inclusiv pentru rom=ni(ei fiind inclu[i `n secolul al XVIII-lea caegali beneficiari ai proceselor de moderni-zare al\turi de celelalte popula]ii ale regiu-nii), modelele turc [i bizantino-fanariotdin Moldova [i Valahia au statuat un set devalori gener`nd un habitat [i o cultur\ poli-tic\ diferite10.

1 Ioan Budai-Deleanu, De Originibus PopulorumTransilvaniae. Commentatiuncula cum Observatio-nibus Historico-Criticis. Despre originile popoare-lor din Transilvania. Mic\ dizerta]ie cu observa]iiistorico-critice, Edi]ie de Ladisalu Gyémánt, cu ointroducere de {tefan Pascu [i Ladislau Gyémánt.Traducere [i note de Ladislau Gyémánt, Vol.I-II,Editura Enciclopedic\, Bucure[ti, 1991, 334/559p.

2 D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Edi-tura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1984, pp.187-198. Elaborat în anul 1791, memoriul cuprinsese oampl\ radiografie a situa]iei rom=nilor dinTransilvania, destinat fiind s\ revendice drepturi politi-ce pentru rom=nii transilvani în fa]a Cur]ii din Viena.

3 Ibidem, p. 413: �În lupta politic\ cele dou\confesiuni religios separate s-au unit; pesterivalit\]ile dintre uni]i [i ortodoc[i triumf\ definitivprimatul na]ional�.

4 Ernst Cassirer, Filozofia luminilor, Traducere [itabel cronologic de Adriana Pop. Postfa]\ de VasileMusc\, Editura Paralela 45, Pite[ti, 2003, p. 187.Potrivit lui Cassirer, Herder ar fi �orientat întrebareasa asupra întregii realit\]i istorice�, încercînd s\ for-muleze un r\spuns pornind de la intui]ie. La o exa-minare mai atent\, nu este vorba de o continuitate, cîtmai ales de o discontinuitate între iluminism [i ro-mantism. Cele dou\ orient\ri erau incompatibile,exemplul gîndirii lui Immanuel Kant [i a reprezen-tan]ilor romantismului, Herder, Fichte, Hegel,Schelling. Cum s-a ajuns la aceast\ confuzie? Dup\moartea sa, scrie Popper, �atunci cînd nu s-a maiputut ap\ra, Kant, acest cet\]ean al lumii, a fostexploatat pentru a servi scopurilor [colii na]ionalisteromantice, chiar cu succes, în ciuda a tot ce spusese[i scrisese împotriva spiritului romantic, a entuzias-mului sentimental [i a vis\rii de[arte�. Cf. KarlPopper, Immanuel Kant: filozoful iluminismului(Cuvîntare omagial\ la o sut\ cincizeci de ani de lamoarte) în Idem, În c\utarea unei lumi mai bune,Traducere din german\ de Anca R\dulescu, EdituraHumanitas, Bucure[ti, 1998, p. 134.

5 I. Budai-Deleanu, op.cit. vol.I, p.2. 6 Vezi Supplex-ul lui Inochentie Micu-Klein din

1743 în D. Prodan, op.cit. pp. 435-459; vezi SupplexLibellus Valachorum în Ibidem, pp. 455-480.

7 D. Prodan, op.cit., p.479: �Comitatele, scaune-le, districtele [i comunit\]ile or\[ene[ti în carerom=nii întrec la num\r celelalte na]iuni s\-[i aib\numirea [i de la rom=ni: acele îns\ în care celelaltena]iuni covîr[esc cu num\rul s\ [i-o aib\ de la acestesau s\ poarte nume mixt, ungures-rom=nesc, s\sesc-rom=nesc ��.

8 Ibidem. 9 Ibidem. 10 Victor Neumann, Ideologie [i Fantasmagorie,

Polirom, Ia[i, 2001, pp. 30-49. Asupra diferen]elorinvocate vezi [i observa]iile lui Adrian Marino dincartea sa, Libertate [i cenzur\ în Rom=nia. Începutu-ri, Editura Polirom, Ia[i, 2005, p. 48.

Andra ROTARU, ~ntr-un pat subcear[aful alb, poezii, Cu o postfa]\ deA. Urmanov, Editura Vinea, Bucure[ti,2005, 86 pagini, pre] neprecizat.

Una dintre cele mai frumoase c\r]ide poezie citit\ de mine `n ultimii ani� iar, `n ceea ce-i prive[te pe debu-tan]i, cred c\ e vorba chiar de cea maifrumoas\ � este acest volum publicatde Andra Rotaru la Editura Vinea,probabil cea mai bun\ editur\ `n ceeace prive[te poezia `n general. Unvolum care `mi aminte[te, prin valoa-rea sa, nu prin similitudini de art\poetic\, perioada glorioas\, prin `n-c\rc\tura de talent, [i terifiant\, princontextul social [i politic, `n care `[if\ceau intrarea `n literatur\ marilepoete (colege de genera]ie cu mine):Marta Petreu, Mariana Marin,Magdalena Ghica/Magda C=rneci [iElena {tefoi. Ca `n cazul acestui

�careu de doamne�, lectura volumu-lui Andrei Rotaru mi-a dat de la pri-mele pagini senza]ia `nt`lnirii cu untalent poetic nu doar puternic, ci [icultivat, rafinat, supravegheat de oprofund\ con[tiin]\ literar\.

~n postafa]a sa, dl. A. Urmanov,spune c\ �un astfel de volum nu s-amai scris `n lirica rom=neasc\ de dup\2000�. Dac\ ne referim exclusiv lavolume de debut, cred c\ aproape pu-tem dubla perioada. Doar ConstantinAcosmei, pe la jum\tatea anilor 90,Dan Sociu, spre sf`r[itul acelui dece-niu [i Mihai Vakulovski, cu un volum� nu debut, `ns\, dac\ `mi amintescbine � de acum c`]iva ani, mi-au maiprovocat o impresie asem\n\toare.

Dl. Urmanov sus]ine c\, scriindaceast\ �biografie� liric\ a pictori]eide 33 de ani, t`n\ra poet\ de 25 de ani�minte de la primul vers la ultimul [itocmai minciuna asta e splendoareavolumului�. Doar c\ poe]ii nu mintniciodat\! Iar biografia Fridei Kahlo,`n viziunea Andrei Rotaru, cuprindemaximul de adev\r posibil! Pentru c\acesta e adev\rul suprem al tinerei [iat`t de talentatei [i ingenioasei poete.

A[ putea cita sute de versuri extra-ordinare, de asocia]ii str\lucite [i deformule memorabile din acest volum.Dar ar fi `n zadar, dac\ nu de-a drep-tul `mpotriva adev\rului s\ comit ase-menea selec]ii. ~n fond, pentru a `n]e-lege miza c\r]ii, dincolo de str\luciri-le sale contextuale, este nevoie de oprim\ lectur\ continu\. Dup\ aceea, tepo]i opri la contemplarea fragmentat\ adetaliilor. Este o carte construit\ � ex-celent construit\, ca s\ fiu mai precis!

(L.A.)

BBUU

RRSS

AA CC

||RR

}}IILL

OORR

LUCIA CIFOR

Proiec]iile, `n]elese [i ca autoproiec]ii,din scrierile memorialistice sau din jurnale,scrisori etc., apar]in`nd unor personalit\]i,pun `n dificultate, nu de pu]ine ori, recepta-rea informat\. Este omis\ sau doar trecut\cu vederea, `n astfel de situa]ii, �nesf`r[itatain\ a persoanei�, despre care vorbe[teteologia cre[tin\ [i pe care care scrierile�crude�, care s`nt jurnalele (`n termenii de-loc excesivi ai lui Mircea Mih\ie[, din re-centul volum C\r]ile crude. Jurnalul intim[i sinuciderea, Polirom, 2005), o impun.Receptarea informat\ tinde s\ resping\ totceea ce nu are leg\tur\ � sau doar pare a nuavea leg\tur\ � cu stricta valorizare social-profesional\ a personalit\]ii respective. A[apare s\ se fi `nt`mplat cu receptarea unuiadintre cele mai interesante jurnale ap\rutedup\ 1990, Jurnal (1959-1990), semnat deIoana Em. Petrescu, ap\rut la Editura Para-lela 45, `n 1994, edi]ie `ngrijit\ de RozaliaBorcil\ [i Elena Neagoe, cu un Cuv`nt`nainte semnat de Elena Neagoe [i benefi-ciind [i de o intens-comprehensiv\ Postfa]\scris\ de Carmen Mu[at. Ca orice �jurnalcu autodestina]ie� (adopt`nd termenii clasi-fic\rii lui Jean Rousset), adic\ scris dinnevoia confrunt\rii autorului cu el `nsu[i,Jurnalul Ioanei Em. Petrescu nu putea s\nu trezeasc\ suspiciuni [i aprehensiuni detoate felurile cu privire la legitimitatea pu-blic\rii lui, ac]iune de `n]eles din punctulde vedere al istoriei literare, dar `n profun-d\ opozi]ie cu finalitatea acestei scrieri.Deturnarea finalit\]ii prin schimbarea des-tinatarului poate s\ vicieze lectura [i s\creeze prejudicii imaginii unei persona-lit\]i, lucru luat `n considerare, `n aprecie-rea Jurnalului Ioanei Em. Petrescu, de to]icei care au vorbit despre: Carmen Mu[atmai `nt`i, dar [i Mircea Anghelescu(cf.http:www.observatorcultural.ro/infor-matiiarticol, A scrie [i a publica jurnal).Nu mai vorbim de tendin]a maladiv\ [i per-nicioas\ spre voyeurism [i indiscre]ie pecare jurnalele autodestinate o pot intensifi-ca sau sus]ine `n cazul unor cititori nu toc-mai one[ti, deprin[i s\ judece totul la nive-lul de indigen]\ al existen]ei proprii. Pe dealt\ parte, ce carte poate s\ evite asemeneaoglinzi deformatoare?

Dar exist\ [i un interes nepervertit derele deprinderi pentru Jurnalul Ioanei Em.Petrescu, interes care comport\ mai multeexplica]ii. Prima, [i cea mai important\,este aceea c\ jurnalul apar]ine unei str\luci-te figuri intelectuale din mediul academicclujean, specialist\ de prim rang `n emines-cologie [i poetic\, profesor universitar ido-latrizat de mai multe genera]ii de studen]i,disp\rut\ mult prea devreme dintre noi, `nanul 1990. Dispari]ia timpurie simbolizea-z\ destinul s\u meteoric [i gra]ia ce ni s-af\cut prin simplul fapt al existen]ei ei `n-tr-una dintre cele mai `ntunecate perioadepentru via]a cultural\ [i pentru atmosfera vie-]ii academice [i universitare din Rom=nia. ~nplus, harisma [i prestigiul acestei luminoa-se intelectuale din perioada comunist\ seasociaz\ de la sine cu numele [i personali-tatea celui care a fost Liviu Petrescu, dis-tinsul universitar clujean, comparatist [ipoetician de notorietate [i, nu `n cele dinurm\, omul cu care Ioana Em. Petrescu [i-a`mp\r]it via]a. Nu oricum � iar aici Jurnalulface tulbur\toarea prob\ � ci printr-o mare[i tragic\ iubire. Iar dac\ ar fi s\ relu\mcuvintele unui alt mare disp\rut, AlexandruPaleologu, acesta spunea, `n mai multer`nduri, c\ orice mare iubire este un act decrea]ie, un �noroc�, un rezultat al supuneriila for]a de elec]ie sau un r\spuns la gra]iacare se ofer\ omului, f\r\ a i se impune. ~ntermeni tulbur\tor de asem\n\tori m\rturi-

se[te despre iubirea ce �i s-a dat� IoanaEm. Petrescu: �Mi-a fost dat miracolul �Doamne, ce vorbe, dar \sta-i adev\rul �«miracolul iubirii». C`]i `l cunosc? Nu m\autoiluzionez [i [tiu c\ e «un miracol»: c`]ipot construi un sentiment (f\r\ s\ cedezesl\biciunilor [i tenta]iei de a se autonega)ca un adev\r (ca orice alt adev\r al nostru)[i pot sau au norocul de a putea s\ sus]in\o construc]ie similar\ `n cel\lalt, `n toat\aceast\ imens\ pustietate scr`[nit\ sauv\ic\ritoare din jur?� (Jurnal, p. 246).

Dispari]ia celui care a fost LiviuPetrescu la scurt timp dup\ plecarea dintrecei vii a Ioanei Em. Petrescu simbolizeaz\,`ntr-o posibil\ hermeneutic\ a existen]eicelor doi (pe care Jurnalul Ioanei Petrescuo schi]eaz\, dup\ cum bine observ\ CarmenMu[at `n postfa]a c\r]ii), uniunea supratem-poral\ a celor doi mari disp\ru]i.

Sentimentul comiterii unui inadmisibilviol asupra intimit\]ii persoanei [i `mpov\-r\toarea impresie de indiscre]ie s`nt prime-le reac]ii la lectura Jurnalului Ioanei Em.Petrescu [i ar fi nefiresc s\ nu fie a[a. Tr\i-rile celor care au cunoscut-o `ndeaproapetrebuie s\ fie mult amplificate, discre]ia f\-r\ cusur [i elegan]a acestei doamne a cultu-rii rom=ne fiind un numitor comun al evo-c\rilor `n cartea Portret de grup cu IoanaEm. Petrescu, ap\rut\ la un an de la dispa-ri]ia ei (1991, Editura Dacia, Cluj-Napoca).Dar, de[i poate p\rea paradoxal, `n acesteprime inconfortabile impresii se afl\ ascun-s\ [i miza acestei scrieri, pe care Ioana Em.Petrescu [i, ulterior, Liviu Petrescu, ar fiputut s\ o distrug\, dac\ ar fi considerat pa-ginile Jurnalului ca fiind o scriere de strictinteres privat, cu o anumit\ func]ie terapeu-tic\ [i autoformativ\, lipsit\ de alte semni-fica]ii. Dar nu au f\cut-o nici unul, nici ce-l\lalt, iar decizia lor ar putea s\ dea de g`n-dit celor care au comentat nefavorabil apa-ri]ia acestei c\r]i. Nu s-a `nt`mplat acestlucru, poate, pentru c\ demersul diaristicdep\[e[te nevoia de confruntare cu sine,tinz`nd spre ceea ce asce]ii cre[tini numescexerci]ii spirituale. Din acest unghi privit,Jurnalul Ioanei Em. Petrescu este o cartede `n]elegere, nu una de `n]elesuri, ca s\ nefolosim de termenii lui Mircea Eliade dinOceanografie. Ne `ng\duim s\ vorbim des-pre valen]ele purificatoare [i spirituale alescrierii Jurnalului, pentru c\ `n paginile dejurnal ale Ioanei Em. Petrescu, ca [i `n celescrise de Jeni Acterian sau de Alice

Voinescu, dominanta alegerii tonului [i asubiectelor pare a fi aceea a peniten]ei. Jur-nalul preia, `n acest context laic, func]iilespovedaniei [i suferin]a purificatoare pecare o implic\ orice spovedanie adev\rat\.Nimic din narcisismul specific majorit\]iijurnalelor, nici un efort de construire sau deconservare a imaginii care s\ le privilegie-ze postum. Nici nu li se putea `nt`mpla a-cest lucru unor femei de succes, ba chiarfascinante [i str\lucitoare, `n ambian]a vie-]ii culturale [i `n societatea timpului lor.Probabil c\ mai mult dec`t alte categorii deintelectuali, aceste mari personalit\]i eraucon[tiente � [i datorit\ naturii lor de feme-ie, de nedesprins de o pre[tiin]\ a smerenieicre[tine, care le face cu at`t mai cuceritoa-re � de pericolul, de riscurile pe care le im-plic\ orice tip de succes social. Lupta cuaceste pericole se poart\ doar pe c`mpul deb\taie al inimii proprii, de pe pozi]iile deneclintit ale unui imperativ transpersonal, olupt\ grea, f\r\ spectatori, a[adar, f\r\ niciun posibil sprijin, nici m\car cel al aplau-zelor cu care erau obi[nuite.

Trecînd peste unele pagini din jurnalulanilor tineri, în care Ioana Em. Petrescuaminte[te de Jeni Acterian, �fiin]a greu demul]umit�, dar întrucîtva neconfigurat\ `n`ntregime din cauza v`rstei, Jurnalul IoaneiEm. Petrescu mi-a amintit izbitor de Jur-nalul lui Alice Voinescu, extraordinara pro-fesoar\ [i intelectual\, dar [i femeia `nrobi-tor `ndr\gostit\ de so]ul ei, mort devreme.Diferen]ele dintre cele dou\ scriitoare pots\ fie mai mari dec`t asem\n\rile, dup\ cumpove[tile lor de dragoste s`nt diferite.

Alice Voinescu, figur\ de intelectual\str\lucit\ din perioada interbelic\ ([i post-belic\), ale c\rei conversa]ii [i prezen]\ fas-cinau auditoriul intelectual la Paris ca [i laBucure[ti, a avut [ansa istoric\ a unui `nce-put de carier\ interna]ional, aspect sub cares-ar fi `mplinit, f\r\ `ndoial\, [i Ioana Em.Petrescu, dac\ alta ar fi fost conjuncturapolitic\. Reputat\ profesoar\ [i chiar men-tor spiritual pentru oameni de forma]ie cul-tural\ diferit\ de a sa (profesoara de filoso-fie, cu doctorat sus]inut `n Fran]a, va predala Conservatorul din Bucure[ti o vreme),Alice Voinescu las\ un consistent Jurnal(de peste 800 de pagini format mare), `ncare un loc central `l ocup\ iubirea pentruso]ul ei, Stello, surprins\ `n toate metamor-fozele sentimentelor omene[ti [i survol`nd,nu f\r\ a-l poten]a, tragismul inerent condi-

]iei de femeie, intelectual\ [i iubit\, iubit\mai mult legal\ dec`t real\.

Tragismul confesiunilor `ncredin]atejurnalului de c\tre Alice Voinescu [i IoanaEm. Petrescu vine, `n esen]\, din aceea[isurs\ major\: iubirea unor femei puternice,socialmente [i profesional, `n contexte devia]\, de tragism intensificat de suferin]emari, personale, dar [i istorice. O diferen]\se impune a fi semnalat\ aici: AliceVoinescu era de o mare vitalitate, dar lip-sit\ de o frumuse]e pe m\sur\, pe c`ndIoana Em. Petrescu a avut privilegiul uneirare frumuse]i naturale, dar [i inconveni-entul unei boli care i-a transformat o mareparte a vie]ii `n mucenicie. Jurnalele pe ca-re am`ndou\ le-au ]inut, cu toate deosebiri-le dintre ele, impun prin ceea ce s-ar puteanumi fenomenologia experien]ei inimii `n-dr\gostite. Este prezent\, `n paginile jurna-lelor lor, o iubire mai `nt`i plin\ de orgoliu,apoi, pe r`nd, iubirea `nc\rcat\ de am\r\-ciune [i de sf`[iere, contradictorie, o iubirec\reia nu-i r\m`n necunoscute ura [i repul-sia, dar care se dovede[te, p`n\ la urm\, ca-pabil\ s\ se autodep\[easc\ `n frumuse]e [iacceptare, `n `nseninare [i binecuv`ntare (laAlice Voinescu, `n special, dar [i la profe-soara clujean\). Aceste scrieri, unice `n fe-lul lor `n literatura rom=n\, s`nt concomi-tent [i jurnalele unor mari scriitoare: c\cinumai ni[te mari scriitoare pot s\ poves-teasc\ cu pertinen]\ via]a, s\ o vad\, s\ olase s\ se expun\, exprim`ndu-se, nu pentrua-[i construi o imagine, ci pentru a sluji unadev\r, care este chiar adev\rul vie]ii lor.Jurnalele lor aduc `n prim plan ceva ce lip-sea din literatura rom=n\, ca [i din via]acultural\ de la noi: proiec]ia unor femeisublime. Tragice [i sublime.

Dincolo de în]elegerea contextualizat\ aacestor jurnale [i de interpret\rile diferitecare li se pot da, cel pu]in un aspect de inte-res pentru sociologia culturii, dar [i pentruistoria mentalit\]ilor din acest col] deEurop\, dep\[e[te, prin relevan]\, celelaltevirtu]i ale acestor scrieri. Este vorba despreimpunerea unui tip uman necunoscut `nliterele rom=ne: imaginea femeii inteligen-te [i superinteligente, scriitoare de talent,care joac\ totul pe o singur\ carte. Carteadragostei fa]\ de acela care i-a devenit so],nu dup\ multe [i nu m\runte `nt`mpl\ri, ca`n cazul Ioanei Em. Petrescu. So]ul iubit a-proape c\ ]ine loc de restul lumii, deDumnezeu [i de absolutul spre care oriceinim\ tinde. Oricine ar fi b\rbatul iubit cu oasemenea nem\sur\ a inimii, el nu va facefa]\ exigen]elor acestei iubiri absolute. {inu va putea provoca dec`t durere, dezam\-gire, triste]e. Adic\ exact ceea ce `i trebuieunei inimi `nsetate de d\ruire, de jertf\ `n a-dora]ie, ca s\ s`ngereze [i s\ se realc\tuias-c\, `ntrem`ndu-se din ceea ce nu `nceteaz\a inventa atunci c`nd nici un element al rea-lului nu-i mai d\ voie s\ spere c\ el, omuliubit, este zeul adorat, iar nu omul plin desl\biciuni [i chiar de vicii, precum Stello,de exemplu, c\ruia poate chiar prea exigen-ta sa consoart\ `i �alimenta� aplecarea sprerisipire erotic\, evident, nu `n mod con[ti-ent, dar tocmai de aceea mai greu de st\vi-lit. Iar Stello nici m\car nu voia s\ mailupte, din c`te se poate citi `n Jurnalul luiAlice Voinescu [i din c`te las\ ea `ns\[i de`n]eles, pentru c\ nu [tie de ce s-ar mai filuptat, nemaisper`nd s\ fie vreodat\ la m\-sura `naltei [i drasticei ei necump\t\ri `niubire. {i poate nemai`ndur`nd lucrarea a-cestei fatalit\]i, alege, chiar dac\ incon[ti-ent, s\-[i dezam\geasc\ consoarta prin celem\runte ale vie]ii, prin tr\d\ri vulgare [imeschine, pentru a-i acoperi astfel izvoare-le adev\ratei [i singurei dezam\giri. {i `nc\e un cuv`nt prost dezam\girea pentru dure-rea, disperarea unui b\rbat, n\scut\ dininaptitudinea de a fi a[a cum m\sura `nalt\a iubirii unei femei i-o cere. Poate c\ asta a

Cronici TIMPUL16

martie 2006

Proiec]ia unei femei sublime `n spa]iul ingrat al diaristicii

17Cronici TIMPUL

martie 2006

`n]eles, `n cele din urm\ trebuia s\`n]eleag\ [i asta, Alice Voinescu, mai alesdup\ ce l-a pierdut. Poate a `n]eles c\ [inem\sura inimii ei a contribuit `ntr-un feloarecare la derivele lui, mai ales c\, `nap\rarea lui vin, ca o ratificare a unui des-tin mai presus de `n]elegerea celor mul]i(chiar inteligen]i), moartea lui timpurie [iintensificarea iubirii ei. Se sub`n]elege,pe de alt\ parte, c\ ni[te b\rba]i at`t deiubi]i de ni[te femei precum cele dou\mari scriitoare nu pot fi dec`t ni[te oame-ni pe m\sur\. Poate c\ nu prin acelea[icalit\]i [i, desigur, nici prin acelea[idefecte. Se poate ca ei s\ nu fi avutaceea[i `nclina]ie pe care o aveau femeileiubite de a lega absolutul de sentimentelepe care le tr\iau [i nici de persoanele iubi-te. {i nici m\car nu se poate spune c\ pro-cedau gre[it, c\ci numai Dumnezeu poatefi iubit cu dragoste necl\tinat\, f\r\sc\deri [i f\r\ tocmeli. Este oarecum exa-gerat, dac\ nu gre[it, s\-i iube[ti pe oame-ni cu iubirea care numai lui Dumnezeu ise cuvine: iubirea �din toat\ inima, dintot sufletul [i din tot cugetul�. {i totu[i,aceast\ iubire intens problematizat\ aIoanei Em. Petrescu, precum [i cea a luiAlice Voinescu, este, ca orice mare iubi-re, capabil\ s\-[i descopere eroarea [i s\fie `ntreag\ bun\ [i binecuv`ntat\, `ntr-oclipit\. Ca [i marile convertiri, care seproduc aidoma.

Exist\ un Damasc al inimilor astfel`ncercate, pe care, cel pu]in, prin poves-tea lung\ de iubire de dup\ moartea luiStello, Alice Voinescu `l certific\. Nuschimb`ndu-[i iubirea pentru Stello, ci`mbun\t\]ind-o sub binecuv`ntarea uneidureri care i-a sfin]it inima. Pierderea luidefinitiv\ prin moarte `nseamn\ rec`[tiga-rea lui definitiv\ prin Dumnezeu, `n care`l va iubi mai mult ca `nainte.

Cu Ioana Em. Petrescu, lucrurile par anu sta cu mult deosebit. {i ea a ales, darde pe alte pozi]ii, s\-[i iubeasc\ b\rbatulcu care s-a cununat [i pe care-l iubea demult\ vreme, cu toat\ franche]ea [i aspri-mea inimii neprih\nite, adic\ cu tot erois-mul primei tinere]i. Iar eroismul, ca oriceeroism, este s`ngeros. De la bun `nceput,a[a a fost s\ fie iubirea ei. Spuneam c\ [iIoana Em. Petrescu [i-a ales b\rbatul pecare s\-l iubeasc\, construindu-se pe sine`n spa]iul acestei iubiri. Nici Ioana Em.Petrescu nu a fost lipsit\ de ceea ce s-arputea numi o surs\ de suferin]\ perma-nent\, a[a cum era pretinsa ur`]enie pen-tru Alice. Iar pentru extraordinara profe-soar\ clujean\, aceast\ imens\ suferin]\,despre care pu]ini vor fi [tiut, era crunta[i ucig\toarea ei boal\. Ce poate fi maiopus dragostei cotropitoare pentru unb\rbat adorat [i pe care `l dorea dumne-zeie[te fericit prin iubirea ei dec`t o boal\aproape invalidant\? {i cum trebuie s\ fieacela care se [tie iubit cu at`ta disperare,cu o iubire at`t de prigonit\ `n chiar mie-zul vitalit\]ii ei, `n miezul de s`nge [icarne at`t de vr\jm\[ite `mpotriva unuisuflet cople[itor? Un r\spuns la `ntreba-rea cum a putut face fa]\ cineva (ca LiviuPetrescu) acestei nemilos de du[m\niteiubiri `l d\ chiar moartea lui, survenit\ lascurt\ vreme dup\ moartea Ioanei. Dar `ld\ [i via]a lor `mpreun\. P`n\ la cap\t`mpreun\.

Nic\ieri `n alt\ parte a literaturii rom=-ne, indiferent de ce gen literar ar fi vorba,nu se `nt`lnesc proiec]iile unei tipologiifeminine de asemenea anvergur\ [i cu oat`t de mare for]\ de seduc]ie. Impunereaunei noi tipologii umane prin intermediulunor jurnale, precum Jurnalul Ioanei Em.Petrescu, cov`r[e[te [i anuleaz\ prinimportan]\ toate fire[tile aprehensiunilegate de oportunitatea public\rii scrieri-lor autodestinate. Proiec]ia unei femeisublime, iat\ c`[tigul de necontestat allecturii Jurnalului Ioanei Em. Petrescu,lectur\ de natur\ s\ provoace emula]ie, nudoar s\ fascineze, `n �vremuri mai pu]ins\race� dec`t ale noastre (ca s\ `ncheiemcu o parafraz\ inspirat\ de un alt marespirit german, contemporan cu RainerMaria Rilke).

{ERBAN AXINTE

Numele lui Dan Sociu a `nceput s\ fie po-menit `n revistele literare `nainte ca acesta s\pubice primul s\u volum, borcane bine legate,bani pentru `nc\ o s\pt\m`n\ (Junimea, Ia[i,2002). Poezia lui, u[or atipic\ pentru ceea ce sepracticase p`n\ atunci, a fost �prizat\� cu entu-ziasm prin cercurile ie[ene care s-au grabit s\-ladopte f\r\ rezerve pe scriitorul venit de laBoto[ani. Merit\ amintite lecturile �performa-te� `n cadrul `nt`lnirilor organizate de �Club 8�,gruparea literar\ ce a contat pentru autor cuasupr\ de m\sur\ ̀ n anii premerg\tori debutului.De altfel, cea mai important\ antologie literar\publicat\ la Ia[i dup\ 1989, oZone friendly, afost numit\ astfel dup\ un text de Dan Sociu.

Semnalele critice repetate, venite dinsprescriitori precum O. Nimigean, Radu Andriescusau Gabriel H. Decuble, [i succesul pe care l-aavut grupajul din antologia mai sus amintit\ aucontribuit la receptarea pozitiv\, aproape una-nim\, a primei c\r]i, recunoa[tere `nt\rit\ [i deob]inerea a dou\ importante distinc]ii literareRonald Gasparic (2002) [i Marele premiupentru debut �Mihai Eminescu� (2003). Caurmare a acestei reu[ite, �pre[edintele gene-ra]iei na[pa�, (autorul fiind botezat astfel deNicolae }one -�Magnificul�) a primit oferta dea-[i republica borcanele la �Vinea�, `n colec]iadestinat\ �dou\mii[tilor�. Dar ce a ie[it nu etocmai o a doua edi]ie. Cele optsprezece poe-me noi incluse `n Fratele p\duche (2004) s`ntsuficiente pentru ca volumul s\ poat\ fi cititaltfel, s\ aib\ alt\ consisten]\, alt\ miz\.

Poemele din placheta ie[ean\, reorganizate`ntr-o a doua sec]iune, foi[orul rockerilor, aufost practic puse `n umbr\ de alte texte ce pu-teau forma ele `nsele un volum de sine st\t\tor.~ntre cele dou\ fascicole exist\, f\r\ `ndoial\, o

coeren]\ dat\ de �biografismul auster� [i de�minimalismul cu paradoxal efect expresiv�(O. Nimigean), dar primul grupaj aduce `nplus o personalizare a faptului cotidian asimi-lat, la care se adaug\ [i efectele unei atente ex-plor\ri prin psihologia proprie. Dac\ la `nceputDan Sociu se mul]umea s\ constate dizarmo-nia lumii `n care tr\ie[te, opun`nd acesteia oatitudine u[or sfid\toare (adolescentin\?), une-ori comic\: �`n fond totul se explic\ prin dorin-]a/ simpl\/ omeneasc\ a unui p\duche `nsingu-rat/ de a s\rb\tori cr\ciunul cu noi�, `n Sociub\tr`n umorul se transform\ `ntr-o grimas\,devine consecin]a cinismului suportat ca o fa-talitate: �am 25 de ani [i m\ simt terminat/iliescu are 75/ [i z`mbe[te�. ~ntr-un alt text,poetul `ncearc\ s\ se deta[eze de sine [i izbu-te[te o confesiune la persoana a treia: �ladou\[cinci/ `n via]a lui au intrat ambulan]ele/facturile/ fracturile/ [i p`n\ acum/ n-a avut/nimic/ important de spus�. Tot `n acest grupajpot fi `ntrez\rite [i c`teva dintre motivele pecare scriitorul le-a exploatat mai pe larg `n celde-al treilea volum al s\u C`ntece eXcesive(Editura Cartea româneasc\, 2005). Via]a ma-trimonial\ [i calitatea de p\rinte `l oblig\ pepoetul mereu sincer la dezv\luiri oarecum sur-prinz\toare pentru cel care p`n\ la un momentdat `[i for]a limitele senzoriale �cu alcool [idiverse�. Nu vreau s\ spun prin asta c\ DanSociu [i-a schimbat modul de a scrie o dat\ cudob`ndirea statutului de so] [i tat\. Se modific\doar cadrul. ~n loc de cr`[ma plin\ cu scriitori,apare maternitatea plin\ cu copii, `n locul c\-minului insalubru, r\sare `n peisaj cantina pen-tru ajutor social, de unde se poate procura `n-tr-un anumit interval orar pre]iosul lapte praf.Transcriem spre exemplificare povestea desucces a unei familii fericite: �fiica mea se li-ni[te[te/ c`nd fac gesturi mecanice/ nu c`nd `ivorbesc/ sau `i c`nt/ doar c`nd o agit/ mecanic/stupid/ nevast\-mea ar vrea s\ iau bani/ pe fie-

care r`nd scris/ sau dac\ nu/ s\ scriu doar pen-tru ea/ am\r`]ii de la containere/ m\ cunosc/dup\ sacii cu scutece/ [i mult scrum/ nimicfolositor pentru ei/ [i/ mai ales/ dup\ privire�.

C`ntecele eXcesive dep\[esc nivelul unuisimplu volum de versuri `n care textele se afl\`n armonie doar prin unitatea stilistic\ [i princoeren]a viziunii propus\ implicit. Cartea e unproiect alc\tuit din patru sec]iuni Love qua-rantine, Drumul spre cas\, Cu gura uscat\ deur\ [i C`ntece eXcesive. Primul fascicol pareun scurt jurnal matrimonial (compus din treitexte) `n care flash-urile din via]a de cuplu, dedinainte [i de dup\ na[terea feti]ei Ioana,coexist\ cu nota]ia unor evenimente exterioa-re, ce p\trund `n �carantin\� printr-un filtru, fieprintr-unul al memoriei (involuntare?), fieprintr-un altul, mai pu]in proustian, cel al ...televizorului: �Ast\zi m-am trezit pe la 11. Latelevizor era Maddie&David. Domni[oaraDipesto � care e foarte comic\ � trebuia s\-[ifac\ datoria de jurat. Nu m-am uitat la tot epi-sodul, a[a c\ nu [tiu ce s-a mai `nt`mplat�.

Dan Sociu descoper\ relevan]a faptuluicotidian, poetica sa fiind una a autenticit\]iineostentative, de[i, `n mod paradoxal, uneleversuri par a fi mai degrab\ ni[te indica]ii regi-zorale. Dar poetul se cupleaz\ la realitatea citi-torilor s\i (e [i acesta un mod de a le `nt`mpinareac]iile) [i face schi]e ale evenimentelor `nplin\ desf\[urare: �miha m`ng`ie pisica/ p\rin-]ii ciocnesc se pup\/ sala nu e gata/ n-avemna[i/ n-avem buc\tari/ doar na[terea e sigur\.acte/ hivu� bun/ s`ngele bun/ pl\m`nii buni:[pag\�. Cele trei texte din Love quarantinedefinesc foarte bine primul nivel al c\r]ii, unnivel `n care �performerul liric� e izolat debun\ voie `ntr-o lume plin\ de tandre]e, `ntr-olume neagresiv\, domestic\: �dac\ ie[im dincamer\/ l\s\m radioul deschis/ [i ea crede c\s`ntem cu ea/ nu e nici o problem\/ [i nou\ nis-a f\cut la fel/ duminica trecut\/ de exemplu/d\deau slujba/ [i nenea teoctist/ avea ozdr\ng\nic\/ exact ca a noastr\�.

A doua sec]iune, Drumul spre cas\, cuprin-de texte mai pu]in omogene. Unele dintre eles`nt `n spiritul celor din cartea de debut (Toat\mizeria creierului \sta, Bumeranguri me[teri-te de tata, Doamne, f\-m\ tare sau De la o zila alta), altele s-ar fi `ncadrat perfect `n love ...(~n decembrie am devenit b\rbat, ~n timp cem\ cert cu o proast\ de func]ionar\, shanghitruelove Itd).

Exist\ `n poezia lui Dan Sociu un tragismderutant, urmare a unei relat\ri neutre sausenine, ce se `ntretaie cu un comic de sorgintecinic\: �s\-mi adun destul curaj/ c`t s\ ies dinbuda autog\rii/ [i s\-i z`mbesc unui [ofer: ade-v\rat ̀ ]i spun ]ie, frate �/ ast\zi vei trece cu mineprin Hlipiceni�. Unul dintre cele mai bune texteale acestei sec]iuni, poemul Drumul spre cas\nu mai e drumul spre cas\ se `ncheie bruscprintr-un enun] constatativ superfluu. Micaparabol\ metafizico-domestic\, foarte binecondus\, putea s\-[i fie sie[i suficient\, a[a cumse `nt`mpl\ `n cazul altor poezii, unele foartescurte, `n care autorul poetizeaz\ cu o tandre]estranie informa]iile aflate de la televizor: �cada-vrele se lungesc/ c`]iva milimetri/ vei fi ofemeie mai ̀ nalt\/ voi fi un b\rbat mai ̀ ndr\gos-tit,/ voi fi mai `nalt/ te vei sim]i protejat\�.

Cu gura uscat\ de ur\ (expresie preluat\ dela Ian McEwan ) este un poem amplu ce ]inelocul celei de-a treia sec]iuni. Aici predomin\imaginile percutante, [ocante ce se succed curapidiatate. Se poate vorbi [i despre o anumit\violen]\ a limbajului poetic nedatorat\ lexicu-lui, ci metricii speciale a textului. ~n acest fel,autorul `[i introduce C`ntecele eXcesive (ulti-ma parte a volumului), prin care revine la aceldublu registru din prima sec]iune, cel alnota]iei evenimentelor exterioare aflat\ `n coa-bita]ie cu evocarea aproape elegiac\ a biogra-fiei unui sentiment. Aceste �c`ntece eXcesive�s`nt c`ntecele marcate cu X-ul interdic]iei, alanul\rii, cu �X-ul de pe ferestrele caselorabandonate (dar [i al caselor `n/ construc]ie,anun]`nd c\ `n cur`nd vor putea fi locuite)�. ~nspatele acestui ingenios joc de cuvinte se poateghici [i o veritabil\ art\ poetic\ pe care DanSociu refuz\ s\ o formuleze explicit poate dinteama de a nu-[i trasa singur un X al inter-dic]iei pe viitoarele sale proiecte literare.

Dan Sociu, `ntre primul [ial doilea desc\lecat la Ia[i

NICOLAE COANDE

Prin 1996, vara, luasem un premiu dedebut `n poezie al Uniunii Scriitorilor [i,ajuns `n gr\dina-teras\ a sediului scriitori-cesc am cunoscut-o pe Mariana {ipo[. Euo mai v\zusem la televizor, `ns\ pe mo-ment nu am recunoscut-o, ceea ce `n-seamn\ c\ ecranul `[i f\cea datoria: ecranao memorie care, de s-ar fi exersat `nspa]iul natural al dialogului, n-ar fi datrateul cu pricina. A[a, chipul MarianeiSipo[ r\m\sese pentru mine `n spa]iultubului catodic, acolo unde [i cel mai buncomunicator este un monologator cu unmicrofon prins la rever [i o ureche atent\la regizorul de emisie.

M\ plimbam timorat printre vedeteleliterare ale momentului, cu un pahar deceva `n m`n\, c`nd un scriitor bucure[teanm-a tras p`n\ sub copacul unde MarianaSipo[ `i lua un interviu lui C. Ab\lu]\, lau-reatul senior la poezie `n acel an. Nu-l[tiam, evident, nici pe Ab\lu]\, dar m\car`i citisem c`teva c\r]i. Care s-au dovedit, lao atent\ [i emfatic\ num\r\toare f\cut\chiar de poet, 19 � p`n\ s\ capete mult r`v-nitul premiu. Pus fa]\ `n fa]\ cu o atare fe-cunditate, am avut un recul l\untric. Mis-a p\rut, pentru o clip\, de[i aveam 33 deani, c\ s`nt pur [i simplu necopt pentru unpremiu at`t de important [i care-mi c\zusemie `n cre[tet, drept care faimoasa nedu-merire �ce caut eu aici?� s-a i]it imediat`ntr-un col] al min]ii. Mariana Sipo[ m\`ntrebase iute ce simt eu ca t`n\r premiant[i-mi d\duse c`teva indica]ii regizoralecare m\ amuzaser\ [i m\ indignaser\ lao-lalt\. Adic\, s\ m\ uit la Ab\lu]\, ca [i c`ndam fi avut un dialog, [i s\ intru `n jocul de-aautenticitatea pe care televiziunea se price-pe s\-l mimeze at`t de bine. Evident c\ n-am f\cut nimic din ce mi-a spus, m-amuitat vexat spre ea [i am declarat, la fel deemfatic ca [i poetul cu 19 c\r]i neb\gate `nseam\, c\ s`nt uluit c\ mi-au dat premiu laprima carte, de vreme ce dl Ab\lu]\ a tre-buit s\ a[tepte vreo 20 de ani pentru o ase-menea clip\. {i m-am c\rat de acolo. Con-vins c\ replica mea nici n-o s\ intre `nmontajul f\cut de realizatoarea unei emi-siuni care, credeam eu, va fi difuzat\ lavreun patetic post de televiziune bucure[-tean, l-am c\utat pe Iustin Pan]a, pe care `ll\sasem cu un pahar `n m`n\, `n timp cescriitorul acela binevoitor m\ t`ra spre pri-mul meu interviu televizat. Numai c\ Pan]ase f\cuse nev\zut [i aveam s\-l mai rev\d,tot cu un pahar `n m`n\, abia peste c`]ivaani, dup\ care, nici p`n\ `n ziua de azi�

Ca, pe urm\, s\ aflu c\ Mariana Sipo[lucra la TVR [i nu la vreo televiziune debloc, cum putea s\ fie `n acea vreme Tele7abc, despre care aflu acum din cartea ei,Destinul unui disident: Paul Goma, c\ se`nt`mpla s\ fie, totu[i, prima televiziunedin Rom=nia care difuza, `n 1994, un in-terviu urmat de o emisiune despre faimo-sul scriitor. {i disident.

Dar s\ nu mai r\sucim `nc\ o dat\ cu-]itul `n r\bdarea lui Paul Goma. ~nc\ dindebutul acestei c\r]i ap\rute la sf`r[itulanului trecut la Editura Universal Dalsi, el�protesteaz\�: �Eu nu s`nt disident. Eu s`ntscriitor. Punct.�

Numai c\ Mariana Sipo[, cea care l-aintervievat de dou\ ori pe Paul Goma p`n\s\ pun\ `n pagin\ tot ce [tie despre el, nuse afl\ `n fa]a lui Goma doar pentru a con-semna cuminte ce-[i aminte[te autoruldespre el. Nu, Mariana Sipo[ este o adev\-rat\ �moa[\�, nu numai a clipei scurte, dar[i a duratei lungi cu care trebuie s\ m\su-r\m istoria lui Goma `n istoria rom=nilor.Ea este acolo, de c`te ori poate, pentru a-lface pe Goma s\ ias\ din el `nsu[i [i dintiparele `n care l-au turnat diver[ii admira-

tori sau detractorii s\i de zile mari. Oho, [ice l-au mai �turnat�! Unul dintre ei,Securitatea. Al doilea, ca solidar corp-de-cast\-f\r\-cap, `nsu[i Scriitorul rom=n.

Aceast\ carte de 281 de pagini, carecuprinde [i un slideshow pe care l-a[ fi do-rit mai consistent, este `nc\ un efort alunui intelectual rom=n onest � dac\ nu vise pare pu]in lucru � de a-l �relua� peGoma da capo, p`n\ ce memoria noastr\crescut\ ca m\r\cinii `n de[ert va da semnde `nfrunzire. Mariana Sipo[ este cuadev\rat un anchetator-monograf al unuiscriitor pentru care anchetele, m\car isto-rico-literare, nu s-au terminat nici azi: o`nc\p\]`nat\ care st\ `n fa]a unui munte de`nc\p\]`nare, a unei voin]e care a fost pepunctul de a destructura o organiza]ie ac\rei menire era s\ destructureze tot cemai era neatins de morbul comunist. Ple-cat\ pe urmele ob`r[iei lui Goma, la Mana,`n Basarabia, acolo unde calidorul copil\-riei nu mai st\ `n picioare, `ntruc`t s-a mu-tat `n cer, ea ajunge p`n\ `n Parisul undescriitorul c\ruia i s-a luat cet\]enia rom=n\lupt\ [i azi cu o istorie pe care urma[ii[efilor rom=nilor de p`n\ `n 1989 `ncearc\s-o falsifice `n continuare. Pentru ei [ipentru urma[ii lor �europeni�.

Cartea este construit\ `n binomul tre-cut/prezent, adic\ `ntr-un soi de conti-nuum care este de fapt metoda vizibil\ ascrisului lui Paul Goma. La Goma (etimonexplicat de scriitorul `nsu[i ca venind de laHuma), ca [i la Kafka, dac\ v\ face pl\ceres\ v\ aminti]i, nu exist\, a[a cum numai unpoet a putut observa, timpul viitor. Pentrucei lucizi [i ne`mp\ca]i cu prezentul, viito-rul este absent. Conteaz\ clipa, ca `mpl`n-tare `n real, `n imediat. Dar este Goma unpaseist, un rob al propriei memorii � scurt-circuitat\ de resentimentele proprii, ali-mentate de cele ale contemporanilor s\icare `i refuz\ dreptul de a-i judeca pe to]i?{i, are Goma, indiferent c`t de mult ar fisuferit, dreptul s\-i judece pe to]i? La noi,la rom=ni, mai ales la scriitorii rom=ni,asta e curat\ blasfemie. Scriitorul rom=nnu se las\ judecat de nimeni (ba nu, deEugen Barbu!), chiar dac\ `ntr-o vreme l-ajudecat [i l-a b\tut la t\lpi partidul. Da, darpartidul� nu se compar\ cu Goma, parti-dul era `ndrept\]it, nu-i a[a?

Ajuns aici trebuie s\ fac `nc\ o m\rturi-sire de genul celei din `nceputul articolu-lui meu, de data asta mai scurt\. Am `ncer-cat acum c`]iva ani s\-l intervievez pe PaulGoma. Scrisesem `ntr-un ziar despre arti-colele lui din �Vatra�, referitoare laAntonescu [i holcaustul evreilor [i i le tri-misesem scriitorului. Amabil, mi-a mul]u-mit, chiar dac\ nu s-a declarat mul]umit deunele nuan]e ale articolelor mele. I-am tri-mis c`teva `ntreb\ri, `n speran]a c\ voi

putea `nchega un dialog pentru cartea meade interviuri, dar la una din ele n-am g\sittonul adecvat [i l-am iritat. Mizam oare-cum pe iritarea sa, dar a fost furios, ceeace s-a dovedit fatal pentru interviu. Mi-ascris o scrisoare dur\, invit`ndu-m\ s\ re-v\d cel pu]in una dintre `ntreb\rile carecon]inea, din c`te `mi amintesc, o not\ iro-nic\ ceva mai� deplasat\. Am l\sat-o bal-t\, avea dreptate, [i n-am revenit. Am r\-mas cu scrisoarea de la el. ~ntre timp amscris, f\r\ permisiunea sa, c`teva articolelegate de evenimente `n care a fost t`r`t lafel de f\r\ voie, cum este faimoasa emi-siune de la un post TV de cartier bucure[-tean `n care generalul securist N. Ple[i]\ `[iamintea cu nedisimulat\ pl\cere cum l-ab\tut `n arestul securit\]ii. Nu era primaoar\: `n cartea vorbit\ cu ziaristul Patrichi,Ochii [i urechile poporului, exist\ unpasaj `n care Ple[i]\ se laud\ cu� ordaliasa. Am scris [i am publicat un articol carea fost reluat fragmentar `n ancheta reali-zat\ de Mariana Sipo[ `n Rom=nia liber\(21 ianuarie, 2005). Acea anchet\, la careau r\spuns 24 de scriitori, publici[ti, ana-li[ti [i intelectuali rom=ni, unii afla]i `nstr\in\tate, este azi parte a c\r]ii despre ca-re scriu acum. Nu, Paul Goma nu estedeloc un scriitor `mp\ciuitor, nici acum c\a `mplinit 70 de ani, chiar [i c`nd vede c\cel din fa]a sa nu a dorit s\-l jigneasc\ in-ten]ionat. Totu[i, ca scriitor care nu se su-pune dec`t con[tiin]ei sale, cere oric\ruiinterlocutor sau preopinent suple]ea decare trebuie s\ dea dovad\ oric`nd un scrii-tor care are grij\ s\ fie recunoscut astfel.Suple]e intelectual\ [i caracter uman.

A[a se face c\ dialogul cu MarianaSipo[, dublul dialog purtat `n 1998 [i2005, reprezint\, al\turi de documentelepuse la diapozi]ie de Goma `nsu[i, exem-plara confesiune a unui autor care asta af\cut toat\ via]a: a m\rturisit. A m\rturisitde la intrarea `n adolescen]\, c`nd [i-av\zut p\rin]ii persecuta]i, [i p`n\ c`nd aajuns `n Occident, dup\ ce fusese `nchis deregimul muncitorilor [i al ]\ranilor pentrucare ceruse p`ine. Pentru scriitor a cerutlibertatea de a-[i scrie [i tip\ri opera, pen-tru cei neinteresa]i de literatur\ � liberta-tea de a nu le fi fric\ `ntr-o ]ar\ al c\reiconduc\tor ]inea discursuri mincinoaseunui Occident pe care `l bombarda cuc\r]ile sale ridicole. Avem inserat `n pagi-nile acestei c\r]i episodul hazliu al efortu-rilor f\cute de securi[ti de a bloca sosirealui Paul Goma la T`rgul de Carte de laFrankfurt din 1971, pe motiv c\ �prezen]asa ar fi folosit\ pentru reclama c\r]ii `ntr-un mod speculativ�. Lui Goma tocmai `iap\ruse Ostinato la Surhkamp [i editorul`ncerca s\ ob]in\ viz\ pentru sosirea saacolo. Numai c\ �scriitorul� Nicolae

Ceau[escu tip\rise [i el o carte la o editur\in Germania lui Willi Brandt [i tovar\[ul,cum se [tie, nu suporta concuren]a. {i a[aceva f\cea parte din arsenalul �speculativ�al Securit\]ii.

S\ nu credem `ns\, cei care am cititacest\ carte, ca [i cei care au auzit c\Goma este zelatorul ne`mp\cat al Securi-t\]ii, p`n\ la a-[i face o meserie din asta, c\scriitorul nostru f\r\ cet\]enie rom=n\ estemonomaniac, devers`ndu-[i furia `n gr\-dina cooperativei Ochiul [i Timpanul. Arfi prea simplist, s-ar c\uta doar un ]apisp\[itor, ca `n at`tea cazuri tipice pentrunecinstea spe]ei umane: Ceau[escu [i�b\ie]ii cu ochii alba[tri�. Metodic, tena-ce, deloc vindicativ, Goma se `ntreab\ ceau f\cut rom=nii cu to]ii `ntr-o perioad\c`nd se presupunea c\ formeaz\ un popor,om cu om. Cu micile [i de-acum cunoscu-tele excep]ii, nimic: au r\mas la stadiul depopula]ie, acela din care cehii ie[iser\,prin intelighen]ia lor `nc\ din 1968, c`ndproclamaser\ Prim\vara de la Praga sau,ceva mai t`rziu, `n 1977, c`nd lumea liber\ia act de Charta �77. Primul rom=n caresalut\ aceast\ declara]ie remarcabil\ delibertate dintr-o ]ar\ aflat\ sub ucaz comu-nist este, bine`ne]eles, Paul Goma, urmatde doi intelectuali de prestigiu: IonNegoi]escu [i Ion Vianu, c\rora li seadaug\ o necunoscut\ scriitoare [i care mait`rziu avea s\ se dovedeasc\ a fi trimis\special de Securitate: Lumini]a Coler, au-toare a unui uitat volum de proz\. Ca deobicei, cei patru evangheli[ti erau trei�

Ceilal]i aveau impresia c\ nu trebuies\-]i ba]i capul cu ceea ce `ncercau cehii [ierau, probabil, vexa]i c\ trebuie s\-l urme-ze pe Goma � care nu avea oper\. La noi,se [tie, opera ]ine loc de caracter [i decuraj civic.

Mai t`rziu, r\splata istoriei a fost pem\sur\: `n timp ce cehii [i-au g\sit unpre[edinte democrat `n Havel, noi ne-ammul]umit cu Iliescu, ba chiar `n anul 2000intelectuali de prestigiu ne invitau s\-lvot\m pe fostul secretar de partid comu-nist fiindc\ Vadim Tudor amenin]a�Cotroceniul. De parc\ acela ar fi terorizatBucure[tii cu minerii! ~n fine, spaima denecunoscut�

Poate c\ lec]ia oferit\ nou\ de PaulGoma, om liber aflat [i azi `n exil, ar tre-bui `n]eleas\ tocmai `n contextul oferit delibertatea ob]inut\ prin jertfe umane `n1989, atunci c`nd a fost posibil\ o minim\solidaritate a rom=nilor; atunci c`nd, credeu, orice rom=n care nu avea exerci]iulobedien]ei fa]\ de PCR putea deveni lide-rul ]\rii, f\r\ ca agen]ii de influen]\ aicomuni[tilor s\ declarea sus [i tare c\ nouveni]ii nu au experien]\ politic\. S\ nu nefie team\, inclusiv de ridicol: comuni[tiiau profitat tocmai de bunul sim] alrom=nilor [i au conservat atunci o puterepe care o pierduser\ `n strad\ de o manier\care ar\ta c`t de odio[i erau pentru cei pecare `i `nc\lecaser\ vreme de 44 de ani.

Altmineri, vom tr\i uimi]i etern de ex-plica]iile inteligente, dar f\r\ urm\ri prac-tice, ale lui Gabriel Liiceanu care crede [iacum c\ n-am avut un Havel fiindc\ n-amavut poporul care s\ dea un asemeneaexemplar. Dar, vorba lui Paul Goma: �eui-am scris `n 1977 lui Pavel Kohout, lide-rul mi[c\rii chartiste pragheze, nu luiHavel care era al [aisprezecelea `ntr-o ie-rarhie ce func]iona de fapt ca o confrerie(pentru cine vrea s\ `n]eleag\ cumfunc]iona a[a ceva `n comunism, recomadcartea de convorbiri a lui Havel cu un zia-rist prieten, Interogatoriu `n dep\rtare)�.La noi, termenul nu are acoperire, dinacest motiv a[tept\m [i azi rezolv\ri `nvia]\ de la diferitele partide care s`ntemana]ii ale PCR, fie c\ se numesc PSD,PD, PNL sau PRM.

LabirintTIMPUL18

martie 2006

Despre ipocrizia istorieisau cum l-a devansat auctorul Ceau[escu pe scriitorul Goma la Frankfurt

19Labirint TIMPUL

martie 2006

RUDOLF CRISTIAN

Scrierile lui Viorel Marineasa ridic\ oserie de `ntreb\ri asupra culturii politice [i aistoriei Rom=niei contemporane. Deosebitde valoroase sub aspectul reconstituirii veri-dice a trecutului s`nt c\r]ile `n care se ocupãde intelectualitatea rom=neasc\ din perioadainterbelic\ - Sensul tradi]iei `n publicisticalui Nichifor Crainic [i a lui Nae Ionescu,Universitatea de Vest din Timi[oara, 2004 [iO cedare `n anii �20, Editura Paralela 45,Pite[ti, 19981.

Secolul al XIX-lea a fost martorul na[-terii [i dezvolt\rii unui nou concept de inter-pretare a identit\]ii colective vehiculat dec\tre c\rturarii romantici. Ace[tia au modifi-cat ideile ilumini[tilor `n favoarea uneiKulturnation sau a unei ierarhii autoprocla-mate. Acest lucru s-a `nt`mplat, din p\cate,`n detrimentul unei educa]ii civice [i `ndauna unei pedagogii necesare protej\riialterit\]ilor culturale sau confesionale. Nueste de mirare c\ modelul de cet\]ean rom=nlipsea sau era `nlocuit cu un surogat roman-tic de tip neotribal. Minoritarii, cum i-amnumi ast\zi, s-au g\sit `n situa]ia de a-[i aveaidentitatea amenin]at\ de asimilare ori de ase vedea priva]i de drepturile [i libert\]ilecet\]ene[ti. Faptul este vizibil nu numai `ncazul regimului fascist, ci [i `n acela al regi-mului comunist-na]ionalist.

Lucrarea profesorului Viorel Marineasa,Tradi]ie supralicitat\, modernitate diorto-sit\2. Publicistica lui Nichifor Crainic [i alui Nae Ionescu la o nou\ citire (EdituraUniversit\]ii de Vest, Timi[oara, 2004) seocup\ de evolu]ia politic\ [i cultural\ dinsocietatea rom=neasc\ `n prima jum\tate asecolului al XX-lea. Perioada interbelic\ a`nsemnat o extindere necontrolat\ a centra-lismului `n planul guvern\rii politice [i opropagare `n expresie geometric\ a teoriilorcu accente etno-na]ionaliste [i rasiale. Ter-minologia politic\, dar [i aceea cultural\, aprimit accente radicale, excluz`ndu-i dinstart pe reprezentan]ii grupurilor confesiona-le diferite de cel majoritar. Pentru cei maimul]i politicieni din Vechiul Regat, unireacu provinciile aflate timp de secole sub do-mina]ie habsburgic\ sau ]arist\ar fi fost pre-ferabil s\ se `nt`mple f\r\ preluarea tuturorgrupurilor confesionale, culturale [i lingvis-tice minoritare prezente `n acele regiuni.Pentru guvernele de la Bucure[ti care doreaus\ imprime vie]ii publice o identitate unic\ `nsens etnografic, lingvistic [i politic, spa]iul plu-riconfesional [i multilingvistic al Transilvaniei,cel al Banatului [i al Bucovinei reprezentau unfactor care se sustr\gea controlului lor [i le pro-voca nesiguran]\, chiar team\.

Nichifor Crainic [i Nae Ionescu s-au aflatsub aspect politic `n tab\ra scriitorilor deextrem\ dreapt\. Doctrinele lor politice cutente rasiale `[i au originea `n curentele g`n-dirismului [i tr\irismului. Este important s\cunoa[tem asem\n\rile [i diferen]ele dintrecei doi autori, fixa]iile [i chiar obsesiile lorpentru a putea face deosebirea `ntre diverse-le orient\ri din publicistica rom=neasc\.Viorel Marineasa a observat diferen]ele `ntreexpresiile na]ionaliste, dar [i bigotismul ce i-a animat pe cei doi intelectuali. Separarea a-ceasta ne ajut\ s\ `n]elegem mai bine duali-tatea Ionescu � Crainic. Personalitatea lor secontureaz\ mai exact mul]umit\ studiului luiViorel Marineasa. S`nt puse `n lumin\ aspec-te ale psihologiei personajelor, ele contribu-ind la `n]elegerea ac]iunilor [i a atitudiniloradoptate de-a lungul anilor. Elementul denoutate adus de c\tre Viorel Marineasa estemetoda de analiz\ psihologic\ a personajelorCrainic [i Nae Ionescu. Autorul studiului a-trage aten]ia asupra conflictului personaldintre Ionescu [i Crainic pentru ob]inerea fa-vorurilor din partea conduc\torilor vremii [ipentru recunoa[terea pozi]iei de v`rf `n pro-pagarea ideologiei regimurilor dictatoriale.De exemplu, `n 1937, Nichifor Crainic dorea

s\ fie principalul teoretician al noii ordinistatale, el asum`ndu-[i �povara� educ\riipolitice a na]iunii.

Diferen]a teoretic\ dintre Nae Ionescu [iNichifor Crainic se reg\sea `n modul de pre-lucrare a ideilor etno-na]ionaliste. NaeIonescu se revendica de la ideile fascismuluiitalian, influen]at profund de teoriile corpo-ratiste `n domeniul economiei [i al politiciisociale. ~n accep]iunea lui Nae Ionescu, sta-tul era mereu `ncercat de absen]a unor cet\-]eni rom=ni veritabili, posibil de convertit laideile corporatismului fascist. Anul 1922 afost un prilej de satisfac]ie, dar [i de dezam\-gire pentru Nae Ionescu. Fascismul a trium-fat `n ]ara Rena[terii. Exista totu[i un motivde sup\rare: �Il Duce dell Fascismo�,Mussolini, nu era st\p`n absolut, Italiap\str`ndu-[i `nc\ formele democratice: parla-ment ales, mini[tri tehnicieni [i un suveranconstitu]ional situat deasupra partidelor poli-tice. ~ntr-un cuv`nt, logica [i ra]iunea mai a-veau for]\ de convingere printre cet\]enii ita-lieni. Spiritul lui Galilei influen]a `nc\ mul]ioameni din Peninsula Italic\, iar acest fapt `lirita teribil pe intelectualul rom=n afiliat idei-lor de extrem\ dreapt\.

C`t prive[te nazismul german, acesta nuera altceva dec`t o form\ de imitare a curen-tului fascist italian. Trebuie s\ fim obiectivi[i s\ recunoa[tem c\ figura liderului mesia-nic, a salvatorului autoritar nu era exclusivapanajul politicienilor dictatoriali dinGermania [i Italia. ~n toat\ Europa putea fi`nt`lnil acest tip de lider politic, mai cuseam\ `n perioada interbelic\. Ata[amentulfa]\ de nazismul german, fa]\ de acea supu-nere cadaveric\ de tip prusac: �kadawe-rische Gehorsamkeit� fusese l\udat\ de NaeIonescu atunci c`nd pusese accentul pe efi-cien]a [i buna organizare tipic german\ `ncontradic]ie cu balcanismul societ\]ii rom=-ne[ti. Mi[carea politic\ a nazismului era, `nconcep]ia lui Nae Ionescu, o revolu]ie so-cialã, politic\ [i rasial\ menit\ s\ modificesocietatea european\. Spun`nd cu t\rie c\Hitler nu trebuie condamnat deoarece se slu-jea doar de mijloacele timpului pentru a-[i`nderp\rta adversarii politici, Nae Ionescu aprovocat intelectualitatea lucid\ a epocii.Potrivit felului s\u de a g`ndi, fiecare mi[-care politicã violent\ a avut mijlocul ei deeliminare fizic\ a persoanelor socotite inde-zirabile sub aspect politic ori rasial: Revo-lu]ia Francez\ a avut ghilotina, Revolu]iaBol[evic\, revolverul, Revolu]ia Nazist\,rugul pentru c\r]i [i decretul de expulzarepentru persoane. Apologia Fuehrer-lui nazistreflect\ un segment deloc neglijabil al g`ndi-rii politice rom=ne[ti din perioada interbeli-c\, segment `n cuprinsul c\ruia Nae Ionescua jucat rolul de mentor. Sedus mai `nt`i demussolinism, Nae Ionescu va deveni un fer-vent adept al hitlerismului [i va milita pentrudes\v`r[irea unui regim dictatorial. La fel ca`n Germania timpului, el legitimase cet\]e-nia rom=n\ prin apartenen]a la etnia rom=n\.Pentru ca sistemul s\ aib\ acoperire [i sub

aspect spiritual, Nae Ionescu imaginase oconvertire mai mult sau mai pu]in for]at\ a`ntregii popula]ii la ortodoxism, desigur `nvarianta unei biserici na]ionale autocefale.Pornind de la vechea simbolistic\ a ciobani-lor [i inspir`ndu-se din ideologia usta[\ a luiAnte Pavlic, Nichifor Crainic socotea c\ lite-ratura [i teologia se reg\sesc `n orientareapolitic\ a zvasticii.

Crainic era adeptul nazismului pe filierasimbolistic\ de glorificare a nobilului barbararian. Pornind de la studiile lui HoustonStuart Chamberlain [i ale lui AlfredRosenberg, scriitorul rom=n considera c\poate s\ g\seasc\ o direct\ [i ne`ntrerupt\`nrudire `ntre ]\ranii rom=ni contemporanilui [i cuceritorii arieni ai Europei. Aceast\leg\tur\ ar fi constat `n perpetuarea simbolu-rilor decorative solare, uraniene, care se g\-sesc redate `n portul [i obiectele cotidieneale ciobanilor transhuman]i din Carpa]i.Viorel Marineasa analizeaz\ obsesiile luiCrainic, st\ruind asupra atrac]iei acestuiapentru partidele de dreapta [i extrem\dreapt\ din Rom=nia interbelic\. Teoretician[i mentor al studen]ilor cu simpatii legiona-re, Crainic manifesta o reticen]\ cu iz deregionalism fa]\ de Germania [i Italia,compl\c`ndu-se `n a a]`]a ura fa]\ de evrei,]igani [i maghiari. De fapt, Ungaria deveni-se obiectul unora dintre reac]iile sale celemai viscerale. El prelua aproape completmodelele decorative ariene.

Spre deosebire de Nichifor Crainic,Lucian Blaga era de p\rere c\ [i ideile confe-siunilor neortodoxe pot fi acceptate de inte-lectualii rom=ni. El `[i fundamenta opiniile

pe baza studiilor de patristic\, studii ce i-aupermis stabilirea unui fond comun cre[tin`ntre rom=ni [i alte popoare. Nichifor Crainica replicat prompt [i intransigent la un aseme-nea punct de vedere, sus]in`nd c\ o comuni-tate de spirit cu alte popoare neortodoxe arduce pe rom=ni la un regres spiritual fantas-tic, la o mentalitate medieval\ cople[it\ desupersti]ii [i de prejudec\]i. El invoca perico-lul dec\derii `n animism, fapt pentru careinvoca exemplele unor practici cu caracter[amanic din mediul rural. Mai nuan]at [i maira]ional, Blaga `i r\spunsese c\ ortodoxismullui Crainic dorea s\ grefeze intoleran]a inchi-zitorial\ peste ortodoxismul autohton.

Studiul Tradi]ie supralicitat\, modernita-te diortosit\. Publicistica lui NichiforCrainic [i a lui Nae Ionescu la o nou\ citirede Viorel Marineasa este foarte conving\tor,el subliniind, cu informa]ie adus\ la zi [i cuargumente istorice [i teoretice irepro[abile,ideile �fantasmagorice� ale unui segmentimportant al clasei culte din Rom=nia inter-belic\. Cartea este cu at`t mai necesar\ cu c`tdezv\luie cu [tiin]\ cauzele [i consecin]elemanifest\rilor extreme. Autorul `[i exprim\speran]a c\ prezumtivii s\i cititori `[i vordep\[i inhibi]iile personale citind paginileacestei c\r]i. ~n realitate, universitarul timi-[orean nu are nici un motiv spre a fi re]inut,cercetarea sa baz`ndu-se pe o temeinic\ par-curgere, selectare [i interpretare a bibliogra-fiei [i a izvoarelor istorice, literare [i publi-cistice. Meritul excep]ional al c\r]ii rezid\ `nprezentarea riguros exact\ a conflictului deinterese, a concep]iilor false ale genera]ieitr\iriste [i a confuziilor ideologice propagatede intelectualii de v`rf asocia]i cu politica ex-tremei drepte din Rom=nia anilor �30. Al\turide contribu]iile notorii semnate de MartaPetreu, Florin }urcanu, Leon Volovici, SorinAlexandrescu, Z. Ornea, Irina Livezeanu,Norman Manea, Victor Neumann [.a., volu-mul Tradi]ie supralicitat\, modernitate dior-tosit\3. Publicistica lui Nichifor Crainic [i alui Nae Ionescu la o nou\ citire de ViorelMarineasa se va `nscrie printre referin]eleimportante privind discursurile radicale ding`ndirea politic\ rom=neasc\.

1 Societatea [i cultura româneasc\ din perioadacontemporan\ sînt abordate în colaborare cu DanielVighi. (vezi: Rusalii �51. Fragmente din deportareaîn B\r\gan, edi]ia a II-a, rev\zut\ [i ad\ugit\, EdituraMarineasa, Timi[oara, 2004 [i Fahrplan für dieSixties, edi]ie bilingv\, traducere de Gerhardt Csejka,Edition Solitude, Stuttgart, 2003).

2 Potrivit Dic]ionarului de neologisme, termenuldiortosit,-\ ar avea drept sinonime par]iale cuvinteledistorsionat,-\ [i denaturat,-\. Pentru o explica]iemai detailat\ vezi: Microsoft XP Professional/Microsoft Office/ Word/ Thesaurus Dictionary.

Publicistica lui Nichifor Crainic [ia lui Nae Ionescu la o nou\ citire

AccenteTIMPUL20

martie 2006

DAN GIOSU

Prezentul continuu

A[a spunea:Viitoru-l tr\iesc chiar acum, trecutul`l voi tr\i dup\ moarte.~n prezent cerbii a[teapt\ca apa s\ curg\. Umbrele lorseam\n\-ntruna cu mine. Prezentul`mi pare c\ nici nu exist\.

Dar, auzi el o voce:VIITOR nu exist\, TRECUT nici at`t.Exist\ numai PREZENTUL CONTINUU.

Pe-atunci venea dinspre p\dure o boarecu miros de Moarte.Mirosul acela al Mor]ii de fapteste dragostea ta pentru mine.

Da, da, da: Viitoru-l tr\iesc chiar acum.Cerbii a[teapt\ ca apa s\ curg\umbrele lorseam\n\-ntruna cu mine.

Misterioas\ erai ca pietrele r`ului, ca iarba crescut\-ntre tufe�mu[chii cei de demult ai copacului!Muzici atunci, de tot felul,n\v\leau cu c\ldura lor verde de miere,s\-mi sparg\ urechile tinere�Mirosul acesta al Mor]ii, de fapt,este Dragostea ta pentru mine.~n prezent trandafirii de sear\� miroasna lor�umbra�Trecutul `l voi tr\i dup\ moarte.

Dar auzi el o voce:Ca fulgul de-u[or zburdai peste ape, ca argintul ]i[nit din afund!Acum e[ti ca roua ap\rut\-natainte deSoare,cu team\ de razele lui uciga[e. ~]i spun:Totuna cu Soarele este ca roua-diminea]a--nvoind, murind diminea]a.Exist\ numai prezentul continuu.

Mi-amintesc de o ap\ `ntins\cu nume de floare �[arpe mic tem\tor`ncol\cind gleznele dealului�[i pe mine a[tept`nd mai `ncolototdeauna ceva f\r\ nume.

~n m`n\ cu arcul `ntins a[teptam�ceva f\r\ glas dar plin de albastruO s\-apar\ acum din ad`nc?O s\-nceap\ s\ bat\ un v`ntpe care nu-l [tiu?

Da, da, da! Viitoru-l tr\iesc chiar acum.Trecutul `l voi tr\i dup\ moarte.A[a spunea�

Cerbii a[teapt\ ca apa s\ curg\�Umbrele lorseam\n\-ntruna cu mine.Seara scoteam m\r\cinii din t\lpi.Ce mare isprav\ [i asta!

{i galbenul `nflori `n zori,]`[ni din rou\.Se `ntinse numai parfum.Numai parfum. Numai ap\.

Alcool(Balad\)

Be]ivane, be]ivane, uite,]i-am f\cut morm`ntul `n form\ de sticl\,F\r\ de ru[ine{i f\r\ de fric\te-am `nc\l]at `n loc de troparicu capace de bere.L`ng\ tine pl`nge cea mai fericit\muiere.~n semn de respect, chiar popa, pentru geniul t\u este beat.C`inii latr\-a pustiu, foarte aproape--ntr-un sat.Morm`ntul l-au l\sat f\r\ dop,s\ curg\ `n golsufletul t\u `mbibat `n alcool.Morm`ntul l-au l\sat f\r\ dop.~n loc de �Missa�� lui Beethoven ]i se c`nt\ muzic\ pop.

Be]ivane,uite,]i-am f\cut morm`ntul`n form\ de sticl\!Beau [i m\n`nc\ [i pl`ng, Nu li-i fric\!

S-a l\sat noaptea.Femei frumoase recit\pe [optite din tine.Unul se u[ureaz\ pe crucea taca s\-]i fie de bine.Stai acolo `ntins[i r`nje[ti pe sub musta]\�

~n timp ce din sticl\ ieseun fel de galben\ cea]\,se ridic\ la cer printre ceice-au pl`ns acolo�Sau poate mai poate arde t\m`ia?Alo?M\ auzi?Aleluia!Aleluia, aleluia!...

Scrisoare

Urm\toarea dat\, am s\-]iscriu,iubita mea,din sicriu.Am s\-]i scriu cu m`na cea st`ng\fiindc\ dreapta n-o s\mai poat\ s\ pl`ng\.O s\-]i scriu `ntr-o diminea]\foarte devreme�~n loc de tocul meu verdeam s\-]i scriu cu un vierme.Pe vierme o s\-l cheme Boccaccio�S\ po]i [ti�C\ [i-acum a[ face-o�}ine minte: Pe vierme o s\-l cheme Boccaccio!Insist asupra acestui faptdeoarece, el singurul vierme

ce mi s-a dat.Scrisoarea o s\ `nceap\cu o t`nguire asem\n\toarecu un clopot b\tut de Buna Vestire.Clopotul o s\ fie f\cut dintr-oaram\ foarte sub]irepentru a te face s\ pl`ngiUn lucr\tor de la po[t\ o s\ vreas\-]i aduc\ alt\ scrisoarecu mult mai neagr\ [i cumult mai mare.Pentru a te convingec\ e de la minete ui]i s\ vezi `n col]ul de pagin\un copac ce seam\n\cu acela de tis\�De unde se vede c\scrisoarea cu vierme e scris\.Scrisoarea o s\ ajung\ aproapeDe dou\[pe noapteaAdic\ acolo. Nu o dat\ cu Moartea.Copacii din curteo s\-[i `nfig\ `n lun\umbrele lungi�Pe vierme o s\-l cheme Boccaccio�insist asupra acestui fapt.Sper c\ tu ai s\ pl`ngi.

Popular\

Gropare, groparesap\ mai tare,cu o lopat\ mai mareprintre pietre rare,cu neagr\ lopat\f\cut\ odat\ din Infinit de ~ngeriaceia ai Pl`ngeriic\ci am murit!La fundul gropiinu vin\ popiiai pune s\ creasc\ acolo o broasc\. {i-apoi nu m\ pl`ngecu var broasca stinge�S-or deschide por]iidin tainele Mor]ii�P`n\ diminea]\vom [tii de via]\.C\ci la miezul nop]iiAcelea-ale Mor]ii{i vom cuno[teaCe-i `n cupa Sa, Ce-i cu firul ierbiiCe-l p\scur\ cerbiicerbii- aceia tineri~ntr-o zi de Vineri?Gropare, gropareSapi tot mai tarecu lopat\ mare!Cu lopat\ mic\ai s\ mori de fric\p`n-la o adic\gropare Mitic\!

~nt`mpinarea Mor]ii

AisbergImpunerea accentuat\ a conceptu-

lui de transdisciplinaritate, lansat deBasarab Nicolescu la Paris ca mani-fest, asupra tuturor abord\rilor lumiicontemporane, nu mai este o noutate.Cu at`t mai interesant cu c`t o re-con-ceptualizare paradigmatic\ a ceea cear putea [i ar trebui s\ reprezinte tras-culturalul, de ast\ dat\, e mai multdec`t binevenit\. {i mai cu seam\ lanoi, unde lucrurile l`ncezesc `ntr-ofals\ devenire. Pe fondul acestor rea-

lit\]i, salut\m apari]ia noii reviste lite-rare, Aisberg, o revist\ manifest, deavangard\, cu o direc]ie clar conturat\� transmodernismul. Este o revist\ re-gional\ (dac\ nu gre[esc, caracterulde regional put`nd fi oric`nd transgre-sat) cu apari]ie triunghiular\ laBra[ov, Cluj Napoca [i Baia Mare.Fondatorii revistei ([i `i numesc peHoria Muntenu[, Alexa Gavril B=le [iAdrian Lesenciuc) contureaz\ `n pri-mul num\r direc]ia de ac]iune a publi-ca]iei, consider`nd transmodernismulca o contrapondere la conceptul depostmodernitate, oarecum dep\[it,propun`nd mi[carea de re(e)volu]ie caabandon al perspectivei evolu]ioniste[i acceptarea revolu]iei paradigmati-ce, `n fine, suger`nd (re)configurareaunei tradi]ii axiologice `n dauna unuispa]iu a-valoric. Ceea ce [i-au propusini]iatorii acestei reviste literare e ca[i cum � [i aici risc o compara]ie �reitereaz\ `ntr-o manier\ transdisci-plinar\ teoria dublului binom, care d\un r\spuns tran[ant [i foarte modernat`t teoriei maioresciene a formelorf\r\ fond c`t [i celei a sincronismuluilovinescian. R\m`ne de v\zut `n cem\sur\ fondatorii revistei vor reu[i s\impun\ schimbul de mentalitate, ori-cum este o viziune programatic\ nou\`n spa]iul cultural rom=nesc. Ledorim succes!

Florin }upu

21Accente TIMPUL

martie 2006

MIRCEA GHEORGHE

Am citit mai demult despre decep]iaunui critic `n fa]a sertarelor scriitorilorrom=ni care dup\ 1989 s-au dovedit a figoale. Ar fi fost normal, ra]iona acel critic,s\ existe opere �de sertar�, p\strate as-cunse, care acum ar fi avut prilejul s\ ias\,demascatoare, la lumin\.

Este posibil ca decep]ia aceasta s\ fifost `ntemeiat\, cel pu]in par]ial. Fapt este`ns\ c\, dac\ unele �sertare� de la carecriticul acela [i al]ii ca el se a[teptau la maimult vor fi fost `ntr-adev\r goale, altele (ac\ror existen]\ nici m\car nu era b\nuit\)erau pline! Este vorba despre sertareleunor scriitori care s-au manifestat editorial`n literatur\ pentru prima dat\ dup\ 1990,de[i biologic apar]ineau genera]iilor maivechi. Este poate cazul s\ li se recunoasc\meritul unei anumite rectitudini � au pre-ferat compromisului, fie el c`t de timid,anonimatul [i sacrificarea voca]iei literare.

Unul dintre ace[ti scriitori este MihaiGhivirig\. N\scut `n 1925, M.G. a debutatca scriitor `n 1995 la Editura Eminescuprin romanul Favorizare de infractor, de-pus la editur\ `n 1990. Au urmat romaneleMascarada (Eminescu, acela[i an, 1995)Impostorul (Editura Scriptum, 2000) [ivolumul de povestiri Privesc `napoi f\r\m`nie (Eminescu, 2001). Trei dintre acestec\r]i au fost scrise `nainte de 1989 [i auz\cut `n sertare `n a[teptarea unui miracolcare s-a [i petrecut.

Romanele lui Mihai Ghivirig\, ap\rute`n 1995, s`nt autobiografice. Primul, Fa-vorizare de infractor, evoc\ o perioad\ dedeten]ie la penitenciarul din Ia[i din 1952-1953, iar al doilea, Mascarada, este con-sacrat scandalului cu �medita]ia transce-dental\� care a dus `n 1982 la desfiin]areaInstitutului de {tiin]e Pedagogice undeM.G. era cercet\tor de peste 25 de ani.

Am`ndou\ s`nt admirabil scrise, au otehnic\ narativ\ sigur\ [i personaje me-morabile. ~n Favorizare de infractor vom`nt`lni tipologia normal\ a tuturor jurna-lelor [i romanelor de `nchisoare, a[adarlumea anchetatorilor [i a gardienilor,brutali ca Iura[cu, Manoil\, Ciuraru sauBalint, ori relativ cumsecade, precum c\-pitanul Pandele [i lumea pestri]\ a de]i-nu]ilor � profesorul Hanganu, preotulDamian, c\pitanul de vapor Pa[canu,oameni simpli ca Sandu Calot\, Manolesau dasc\lul Pintilie etc. Dar `n Mas-carada caricaturalul [i primitivul Cioroiu,obedientul si clarv\z\torul B\iculescu, orimuncitorii simpatici [i de treab\ printrecare este trimis la �reeducare� naratorul,fac parte din lumea �nou\� ap\rut\ peruinele celei distruse `n perioada descris\`n primul roman.

Am\ndou\ romanele s`nt scrise cu oanumit\ umilitate, ceea ce face ca valoarealor de m\rturie onest\ [i dureroas\ s\ fie [imai credibil\. Nic\ieri autorul nu este ten-tat s\ ias\ `n fa]\, nic\ieri nu `ncearc\ s\for]eze admira]ia sau comp\timirea citito-rului, nic\ieri nu uit\ de aceia care `i parmai neferici]i, mai implica]i [i maitemerari dec`t el `nsu[i.

Cu Favorizare de infractor, ne afl\mspre sf`r[itul perioadei staliniste, `n sep-tembrie 1952. Mihai Ganea, asistent uni-versitar, este arestat de agen]ii Securit\]iila facultate, sub privirile nedumerite alestuden]ilor, supus unei anchete extenuantela Bucure[ti, [i unei alteia, sumare, la Ia[i.Va fi de]inut `ntr-o `nchisoare din Ia[i `ncondi]ii cu nimic mai bl`nde dec`t cele dinlag\rele de concentrare naziste sau dingulagurile sovietice descrise de Soljeni]`n.~ntr-o `nc\pere de 12 metri p\tra]i, cu nou\paturi suprapuse, �locuiesc� de la o zi laalta `ntre 17 [i 30 de �locatari�, subali-menta]i, batjocori]i zilnic, bolnavi [i s\n\-to[i de-a valma, la cheremul unor gardienisadici. To]i se afl\ `n a[teptarea procesului

care trebuie s\ pronun]e o sentin]\. ~n ceeace-l prive[te pe Mihai Ganea, acuza]iile carei se aduc s`nt de a fi g\zduit timp de treis\pt\m`ni doi prieteni urm\ri]i de Securitate[i de a-i fi ajutat s\-[i fac\ acte false.

{i totu[i, oric`t ar fi de cumplit, infernulacesta nu este nimic `n compara]ie cu alteledespre care de]inu]ii vorbesc cu oroare.�Mai bine ca aici nu-i nic\ieri�, `i spune luiMihai Ganea unul dintre ei, descriindu-i`nchisorile de la Pite[ti, Aiud sau Gherla.�~n lag\rul de la Pite[ti�, `i spune un altul,�de]inu]ii erau for]a]i s\-[i m\n`nce fecaleleunul altuia. Era o favoare c`nd te l\sau s\-]im\n`nci propriile fecale...�

Mihai Ganea tr\ie[te `n �camera 7� ojum\tate de an, la sf`r[itul c\reia urmeaz\procesul [i achitarea din lips\ de probe.Suficient timp pentru ca, prin intermediul�locatarilor� care se perind\ prin ea, s\cunoa[tem toate categoriile sociale asuprac\rora se exercit\ represiunea: s\teni b\-nui]i de leg\turi cu Mahu [i grupul s\u derezisten]\ anticomunist\, intelectuali �vi-nova]i� de a fi activat `n partidele istorice,ofi]eri care s-au distins pe frontul de est,]\rani care nu-[i pot pl\ti cotele abuzive,c\lug\ri [i preo]i acuza]i c\ ]in predici�reac]ionare�, economi[ti. S`nt solidari, seajut\ uneori `n condi]ii extrem de dra-matice, dar, concomitent, respect\ un codde pruden]\ mutual\, fiindc\ to]i au ajunsaici datorit\ m\rturiilor incriminatoaresmulse cu for]a unor prieteni ori simplicunoscu]i. �{i nici n-am `ntrebat�, notea-z\ Mihai Ganea relat`nd discu]ia sa cuManole unul dintre cei care l-a g\zduit peMahu, �pentru c\ nu se `ntreab\; fiecareare secretul lui, dosarul lui [i teama lui deturn\tori� .

Oamenii marcheaz\ cum pot s\rb\torilecre[tine, p`ndesc cu `nfrigurare nout\]ile�de-afar\�, se bucur\ c`nd afl\ de [anselelui Eisenhower s\ devin\ pre[edinteleAmericii, sper`nd `ntr-un r\zboi eliberator,discut\ (cu pu]inele informa]ii pe care leau) politica occidental\, s`nt ferici]i c`ndmoare Stalin. Dar situatia lor e kafkian\.Ei nu [tiu nimic despre procesul pe care-la[teapt\, nici c`nd vor fi judeca]i, nici cumse va desfa[ura el, nici despre cei care-ivor judeca. {i nimic despre vinile pe carevor fi sili]i s\ [i le recunoasc\ p`n\ la `n-ceperea procesului. Romanul lui MihaiGhivirig\ `ndeamn\ astfel la `n]elegereaunuia dintre cele mai dureroase dar [i maiparadoxale efecte ale represiunii. Cei maimul]i dintre cei care se perind\ prin �ca-mera 7� s`nt oameni obi[nui]i, f\r\ nici ovoca]ie militant\, smul[i absurd de la ros-turile lor inofensive, simple victime ino-cente ale paranoiei represive. Vinova]i f\r\vin\, aidoma lui K, din Procesul. Numaic\ alegoria este de data asta o realitatefoarte tangibil\ [i care produce muta]ii.~nchisoarea, mizeria, interogatoriile bar-bare, b\t\ile le falsific\ fundamental des-tinele, f\c`ndu-i pe to]i egali `ntr-o virtual\istorie a anticomunismului. Fiindc\ dis-tinc]ia dintre cei care s-au opus cu arma `nm`n\ [i cei care n-au avut alt\ �vin\� dec`tde a fi rostit o simpl\ glum\ sau fraz\,�du[m\noas\�, nu mai este operant\ c`t\vreme to]i s`nt supu[i aceluia[i tratamentdistrug\tor.

Un alt merit ar romanului este c\ sur-prinde, `nd\r\tul for]ei brutale, sl\biciunea[i frica regimului. C`nd moare Stalin, con-ducerea `nchisorii apare brusc destabili-zat\, aidoma regimului `n ansamblu, te-m\tor de o pr\bu[ire rapid\. �Acu credc-au s\-i ataci [i americanii�, sper\ unuldintre colocatarii lui Mihai Ganea. �Livini di hac c`t `s apili tiulburi�. Exist\semne c\ ma[ina represiv\ se va gripa, darMihai Ganea este prudent [i `ntinde opunte a suspinelor spre viitor: �Nu [tiudac\ vom sc\pa de ru[i [i de comuni[tim\car peste treizeci de ani�, reflecteaz\ ella un moment dat. Romanul se `ncheie `nprim\vara anului 1953. Mihai Ganea iese

din `nchisoare dar oare ce-l a[teapt\? Cumva fi via]a lui de-acum `nainte?

{i iat\ c\ `n al doilea roman, Masca-rada, ne `nt`lnim cu el dup\ treizeci deani. A avut dreptate, comunismul nu adisp\rut `ntre timp.

Mihai Ganea a `ncercat s\ supravie-]uiasc\ respect`nd regulile sistemului.Lucreaz\ de mult\ vreme la un Institut deCercet\ri Pedagogice [i Psihologice [i adevenit membru de partid. Este `nconjuratde �tovar\[i� [i i se rezerv\, `n locurileunde se duce `n interes de serviciu, primiriprotocolare. Totul pare aproape idilic, darexist\ un nor nelini[titor. Se zvone[te c\Institutul va fi desfiin]at pentru un motivobscur, legat de ni[te cercet\ri comandate�de sus� despre relaxare, despre �medita-]ia transcendental\�. Ac]iunea demareaz\lent, cu episoade, s-ar zice, insignifiante,dar `n cur`nd ritmul devine alert, sensurilegrave, tonul ironic [i coroziv.

La drept vorbind, totul se petrece `ntr-olume de m\[ti. Mihai Ganea nu este maicomunist acum dec`t `n urm\ cu treizecide ani, iar colegii s\i de Institut, cei maimul]i dintre ei, de[i membri de partid, nus`nt mai comuni[ti dec`t fo[tii s\i camarazide `nchisoare. Nici regimul comunist nueste substan]ial altul dec`t `n perioadastalinist\, [i-[i arat\ imediat adev\ratanatur\ c`nd oamenii refuz\ s\ fie conformm\[tilor pe care le poart\.

Convocat la o [edin]\ de partid �extra-ordinar\� `n care cei de la �centru� vor s\-ipedepseasc\ pe directorii Institutuluipentru �vina� de a fi `ndeplinit scrupulosni[te dispozi]ii devenite apoi incomodepentru cei care le-au dat, Mihai Ganea [icolegii s\i �fac gre[ala� s\ voteze `mpotri-va sanc]ion\rii. Urmeaz\ o a doua [edin]\`n care, cu o mare desf\[urare de for]e, ac-tivi[tii de la centru, asista]i pe fa]\ [i ame-nin]\tor de Securitate, ob]in anularea vo-tului precedent, desfiin]area organiza]ieide partid [i, corelativ, desfiin]area Institu-tului. ~n urm\ cu treizeci de ani, oameniiar fi fost trimi[i `n `nchisori sau la canal.Acum ei s`nt trimi[i spre �reeducare� la�munca de jos�, ca muncitori necalifica]i`n fabrici. ~n anii �80, `n contextul interde-penden]elor interna]ionale, cu noul raportde for]e ce situeaz\ sistemul comunist `n-tr-o defensiv\ ireversibil\, nu mai este po-sibil\ revenirea la tipul de treroare s\lbati-c\ din trecut. Acum represiunea are nevoiede �forme legale�. {i spre a le ob]ine eafolose[te ca p`rghie spaima pe care a ino-culat-o cu decenii `n urm\ `n sufletele oa-menilor. Umbra lui Stalin din Favorizarede infractor este acum `nlocuit\ cu umbralui Ceau[escu, iar cei c\rora `n urm\ cu

treizeci de ani li se spunea �bandi]i� s`ntacum �intelectuali `mpu]i]i�.

~n partea a doua a romanului, `l reg\simpe Mihai Ganea la fabrica de bere Grivi]a,`ntr-o echip\ de desc\rc\tori de sticle goa-le. {i dac\ inventarea de vinov\]ii [i devinova]i a fost rezultatul unei mascaradecontrolate �de sus�, acum `ntreaga via]\social\ rom=neasc\ descris\ `n roman,cuprinz`nd de-a valma muncitori, func]io-nari [i intelectuali se dovede[te o atotcu-prinz\toare mascarad\. Dar o mascarad\care izoleaz\ regimul [i pe care el n-o maipoate controla. ~nc\ o dat\ ies `n prim plansl\biciunea, provizoratul. Discursurile ri-dicole [i inepte ale �secretarului general�nu au nici o leg\tur\ cu realitatea, iar mun-citorii, presupu[ii alia]i indefectibili airegimului [i `n numele c\rora se comittoate abuzurile, `[i bat joc de ele. {edin]elelor de partid s`nt parodii `n care toat\lumea face haz de gravitatea scor]oas\, [iea jucat\, a activi[tilor m\run]i. Nimeni nulupt\ cu arma `n m`n\ `mpotriva regimu-lui, dar to]i `i submineaz\ cu veselie ba-zele. Un personaj ca Mahu este acum deneconceput, cum de neimaginat ar fi [iplimbarea unui de]inut cu c\tu[ele lam`ini, de la o `nchisoare la alta, `n v\zullumii, `ntr-un compartiment aglomerat detren, ca `n Favorizare de infractor. Oame-nii supravie]uiesc prin fals\ obedien]\,prin complicitate `n ironie, prin mici `nv`r-teli, prin farse, prin iner]ie, prin construi-rea unei societ\]i paralele cu cea oficial\.{i, dac\ este vorba de o �reeducare�, eaac]ioneaz\ `n sens invers: Mihai Ganeag\se[te printre noii s\i colegi, oameni sim-pli, o pre]uire pe care �tovar\[ii� Cioroiu,Mucea [i ceilal]i ca ei nici nu ar fi fostcapabili s-o imagineze. Ultimele paginiale romanului aduc speran]a unei �reabili-t\ri�. Dar Mihai Ganea o refuz\ c`nd uncoleg `l informeaz\ c\, `n schimbul treceriilui `ntr-o alt\ munc\, mai apropiat\ decalificarea sa universitar\, ar trebui �s\colaboreze� cu Securitatea. Ar urma onou\ raliere aparent\, o nou\ masc\, pecare de data asta el nu o mai accept\.

S\ spunem c\ Favorizare de infractor[i Mascarada s`nt mai mult dec`t ni[tenara]iuni bine scrise, de un scriitor expe-rimentat, despre o via]\ fracturat\ de dou\ori la un interval de treizeci de ani. Latrecerea a mai multor decenii de la eve-nimentele care stau `n centrul lor, ele facparte dintre m\rturiile menite s\ previn\uitarea, solu]ia de continuitate ce ame-nin]\ s\ se instituie `ntre genera]ii, `nleg\tur\ cu natura [i func]ionarearegimului comunist.

Romane anticomuniste din sertar...

martie 2006

22 VitraliuTIMPUL

EDUARD KLIMSK

Pentru traduc\tori, dar [i pentru ceicare aspir\ la acest statut, pentru cititoriicultiva]i [i pentru comentatorii interesa]is\ vad\ ce anume presupune procesulcomplex de transpunere dintr-o limb\ `nalta, volumul doamnei Magda Jeanrenaud,Universaliile traducerii. Studii de traduc-tologie (Polirom, 2006), este o lectur\extrem de util\. Pe mine unul m-a atras dela bun `nceput modul `n care, contrazic`nd`n parte sugestiile titlului, profesoara de launiversitatea ie[ean\, ea `ns\[i o traduc\-toare cunoscut\, `mbin\ `n cartea sa rigoa-

rea teoretic\ (�{apte tehnici de traducere,ca s\ ne `n]elegem mai bine�), aproape ari-dele demonstra]ii filologice (�Traducereanumelor proprii, a poreclelor [i a formu-lelor de adresare afectiv\�, �Sistemulinterjec]iilor [i punctua]ia�, �A treia limb\a traducerii�) cu studiile de caz (�EugenIonescu fa]\ cu traducerea�, �MonicaLovinescu [i istoria unei traduceri publi-cate tardiv�), analizele de fine]e a deta-liilor [i pasajele cu tent\ autobiografic\.Din cele din urm\ transpare c`teodat\ odoz\ de umor fin [i de (auto)ironie.

Cum s`nt un cititor care prefer\ multorrecenzii [i cronici din presa rom=neasc\�P\catele limbii�, rubrica Rodic\i Zafiudin �Rom=nia literar\�, textele aplicate [idisputele `n jurul unor concepte [itermeni (de exemplu, recentele discu]iipe marginea edi]iilor rom=ne[ti ale opereilui Plotin din �ID�) [i m\ bucur atuncic`nd am sub ochi interven]iile doamneiIrina Mavrodin, pot spune c\ lecturaUniversaliilor... a fost pentru mine odelectare. Nu `nseamn\ c\ `mi `nsu[escabsolut toate opiniile exprimate `n carte(am unele rezerve fa]\ de capitolul�Traducerea ca joc al acumul\rii [iredistribuirii capitalului simbolic�), `ns\este genul de lucrare care te atrage `n dia-log, te stimuleaz\ s\ reflectezi asuprafidelit\]ii [i infidelit\]ii `n transpunereadintr-o limb\ `n alta, asupra diverselor�ideologii� [i principii, dar s\ [i observichestiuni de detaliu, sesizate `n generenumai de traduc\torii cu experien]\. Cu odimensiune declarat didactic\, carteautilizeaz\ o bibliografie complex\ (carenu se resimte `ns\ ca fiind una sufocant\),propune comentarii pe marginea

traducerii de texte literare, filozofice [ipublicistice. Unul dintre meritele incon-testabile ale volumului este c\ nu r\m`ne olucrare seac\ de teorie (cum exist\ destule`n bibliografia interna]ional\, scriseadesea de teoreticieni [i hermeneu]i carenu au [i practica traducerii).

Discu]ia pe tema bilingvismului mi-aatras aten]ia asupra unui risc `n traducerela care, recunosc, nu m-am g`ndit nicio-dat\ p`n\ acum, poate [i din cauza pu]ineimele experien]e `n domeniu. Colsultareacu un bilingv, mai mult chiar dec`t cu unvorbitor nativ al limbii din care tradu-ceam, mi se p\rea o solu]ie ideal\ pentruverificarea versiunii mele. Dar, iat\,doamna Magda Jeanrenaud surprinde unaspect esen]ial � decalajul care s-ar puteas\ existe `ntre cele dou\ limbi [tiute, laprima vedere, `n aceea[i m\sur\. Unadintre limbi este cea contemporan\, darcealalt\ ar putea s\ fi r\mas `ntr-un stadiude acum c`teva decenii, s\ fie idiomulcopil\riei. Repercusiunile acestei distan]easupra lexicului, asupra sintaxei, asupramodului de reprezentare a realit\]ii s`ntcov`r[itoare. Exemplul oferit de autoareeste elocvent: �Bilingvismul are a[adar nunumai virtu]i, ci comport\ [i riscuri; dup\ce mi-am terminat traducerea, i-am su-pus-o spre amendare [i cronicarului fran-co-rom=n: aproape de fiecare dat\ c`ndutilizasem un termen care, pentru el, eraun «neologism» (Reichmann a p\r\sitRom=nia `n urm\ cu mai bine de cincizecide ani), autorul voia s\-mi sugereze folo-sirea unui termen mai «autentic» dinlexicul rom=nesc (...).�

Riscurile s`nt foarte mari ([i rareoricon[tientizate) atunci c`nd traduc\torul es-

te el `nsu[i bilingv: din pricini biograficede cele mai multe ori, nu este exclus cauna dintre limbi s\ fi r\mas `ntr-un stadiuinactual (c`nd `nc\ nu se `mp\m`nteniser\anumi]i termeni sau erau `n uz structuri ceast\zi apar drept `nvechite) sau s\ nu fielimba sa de cultur\. Bilingvul poate tr\datextele prin arhaizare, prin poetizare,printr-o selec]ie a lexicului marcat\ denostalgia difuz\ sau mai pregnant\ pentru�patria pierdut\�.

În final, a[ mai aminti paginile excelentscrise despre �fantoma intraductibilit\]ii�� corb care ne cronc\ne[te la geam [iast\zi multora dintre noi. Autoarea nu arepreten]ia de a oferi re]ete � [i foarte bineface! Recunoa[te �nederminarea� ce poateconstitui o piatr\ de `ncercare pentru oricetraduc\tor, dar demonstreaz\, cu erudi]ie[i sim] al nuan]ei, c\ pu]ine lucruri s`nt cuadev\rat intraductibile, ci par a fi astfelatunci c`nd nu cuno[ti prea bine contexteleculturale, schimb\rile istorice, politice [ide mentalitate.

Dincolo de teorii [i de analize, de stu-diile de caz [i de discu]iile pe margineaunor solu]ii fericite sau mai pu]in inspi-rate, Universaliile traducerii propune [iun portret implicit al adev\ratului traduc\-tor de literatur\. Poliglot, filolog [i herme-neut atent, familiarizat cu textele filozo-fice importante, cu studiile istorice [i celeconsacrate mentalit\]ilor sau culturale `nsens mai larg, atent la mi[c\rile artistice [ide idei contemporane, traduc\torul maitrebuie s\ aib\ [i un �sim]� greu de definit,care-l `nrude[te cu artistul. Astfel detraduc\tori de literatur\ apar rar oriunde `nlume, nu numai `n Rom=nia...

�Acolo unde «totul este la fel,dar nimic nu mai seam\n\»�

MIHAI DASC|LU

Pe Spielberg l-am iubit imediat ce amie[it din epoca tovar\[ului, cînd, prin cea]aunui televizor alb-negru, am urm\rit po-vestea micului extraterestru (E.T) c\zut peTerra [i salvat de un copil pe care m-amstr\duit s\ nu-l asociez cu un pionier. L-amurît mai t`rziu, cînd am v\zut JurassicPark, un film f\r\ un scenariu solid, ce sebazeaz\ mai cur`nd pe efecte `n m\sur\ s\impresioneze (pozitiv) retina multora.L-am iubit iar\[i, dar, dup\ ce am digeratmai bine Schindler�s List, l-am urît din noupentru atitudinea v\dit hollywood-ian\ dinfinalul filmului, pentru scena `n careSchindler îi spune lui Stern, cu ochii plinide lacrimi, c\ ar fi putut salva mult maimul]i evrei. Cariera lui Spielberg are mo-mentele sale de glorie, dar ele sînt destul depu]ine [i mizeaz\ mai mult pe dimensiunearelativ comercial\ a peliculelor.

Toate cele de mai sus nu vor fi întîlnite`n cel mai recent film al lui Spielberg,Munich. Dup\ ce îl vezi, î]i spui c\ sepoate [i altfel, c\ obiectivul camerei poatesurprinde [i alte perspective decît celecare `l determin\ pe devotatul cinefil s\ r\-mîn\ cu pop-corn-ul în gur\, într-un punctculminant menit s\-l fac\ s\ r\sufle u[urat,f\r\ a se îneca, pentru a veni [i la urm\toa-rea produc]ie. Poate c\ unele dintre vechi-le �re]ete� ale regizorului mai pot fi recu-noscute [i aici, dar ele sînt [i extrem depu]ine, [i mai estompate. Ar fi imagineafeti]ei dintr-o cas\ parizian\ care, ridicîndreceptorul unui telefon, declan[eaz\ obomb\ [i poate unele elemente din final,c`nd Avner (Eric Bana) `ncearc\ s\ ob]in\dovezi asupra implic\rii celor asasina]i în

evenimentele din 1972, de la Munchen (anîn care un num\r de atle]i evrei sînt asasi-na]i de palestinieni). Prin tema urm\rito-rului urm\rit, prin conturarea unei lumiconduse de �zeul ban� [i de patimi, prinimaginea unor servicii secrete mînate `nac]iunile lor de o r\zbunare surd\, Munichface ca seria James Bond ([i altele deaceea[i factur\) s\ par\ o joac\ de copii, oproduc]ie suferind de un cronic [i desuetinfantilism.

Munich este `n principal filmul con[-tiin]ei lui Avner. La început, eroul este fi-del preceptului din Vechiul Testament,�ochi pentru ochi [i dinte pentru dinte�,porne[te f\r\ remu[c\ri în urm\rirea [i asa-sinarea autorilor masacrului din Munchen[i sfîr[e[te prin a r\mîne mereu un izgonitpe str\zile New York-ului [i prin a fi chi-nuit de co[maruri. Ce justificare au crime-le pe care el însu[i le-a s\vîr[it? � ajunges\ se `ntrebe. Meritul lui Tony Kushnereste cel de a se fi axat `n construirea sce-nariului s\u `n primul r`nd pe imagineacon[tiin]ei înc\rcate, pe incertitudinile luiAvner, l\s`nd `n fundal rela]iile dintre ser-viciile secrete, asasinatele [i agen]ii dubli.Avner î[i pune problema adev\rului carel-a transformat în ceea ce este, a dualit\]iivictim\ � c\l\u, a conflictului de veacuridintre palestinieni [i izraeli]i [i poateacesta este elementul care i-a iritat [i peunii [i pe ceilal]i la apari]ia filmului (ins-pirat, s\ amintim, de cartea lui GeorgeJonas, Vengeance).

Filmul prezint\ o lume cu reguli relativsimple, dar stricte, în care sentimentulcomuniunii membrilor aceleia[i na]ii pare,`n cele din urm\, un concept [i nu o reali-tate. Iat\ o scen\ semnificativ\: în decorulManhatan-ului, doi evrei, Avner [i Ephraim

� Geoffrey Rush �, nu mai reu[esc, într-o]ar\ str\in\, s\ participe `mpreun\ la unritual specific. R\m`n departe unul decel\lalt tocmai pentru c\, `n lumea în caretr\iesc, au ajuns s\ uite de ce/pentru celupt\ [i s\ transforme conflictul `ntr-unscop în sine, invocînd o pace f\r\ viitor, opace `n care Avner nu mai crede. Avnerrefuz\ s\ se întoarc\ acas\, iar Ephraim nuvrea s\ fac\ pîine împreun\ cu primul.Dialogul dintre membrii aceleia[i na]ii

este alterat. Ei nu mai pot fi convivi, întrecele dou\ con[tiin]e se insinueaz\ parc\ [io anumit\ ne`ncredere `n precepteleVechiului Testament.

Munich construie[te o lume în careGoliat nu mai este ucis cu piatra, ci cutelecomanda ce detoneaz\ bomba de subpat. Problematica este una deosebit decomplex\, de delicat\, iar Spielbergreu[e[te s\ o trateze �f\r\ pruden]\�, s\p\streze nuan]ele [i contradic]iile.

Munich � o lume a Vechiului Testament

CASA DE CULTUR| A MUNICIPIULUI IA{I�MIHAI URSACHI�

UNIVERSITATEA POPULAR|

ORGANIZEAZ|:

Cursurile:

*ART| FOTOGRAFIC| - `ncep\tori, avansa]i

*FOTOGRAFIE ALB-NEGRU (practic\ `n laborator)

�S\ încerc\m a în]elege [i s\ finaliz\m prin a [ti c`nd, cum [i de ce fotografiem�

cu prof. Ioan Matei AGAPI

Rela]ii la telefon: 267547

~nscrierile se fac zilnic, `ntre orele 9.00 � 16.00, la sediul Casei de Cultur\ �Mihai Ursachi� din Parcul Copou

martie 2006

23VitraliuTIMPUL

TRAIAN DANCIU

Berlin 9-18 februarie 2006

Pia]a Marlene Dietrich, g\tit\ toat\-nro[u, `[i a[teapt\ ur[ii [i ursule]ii. Spa]iuldintre Hotelul Carlton Ritz, rezervat cele-brit\]ilor, [i Berlinale Palast este transfor-mat el `nsu[i `ntr-o scen\ de film: luminiartificiale, limuzine negre, sute de oamenifoindu-se de colo colo pe fundalul sonor alc`te unui strigat extaziat: George! George!{i iat\-l pe George Clooney, unul dintrestarurile acestei edi]ii a Festivalului de Filmdin Berlin - Berlinale. Pia]a Potsdam esteunul dintre cele mai futuristice locuri pecare le-am v\zut `n Europa. Cl\diri pe careeu le-a[ numi postnewyorkeze se `n]epe-nesc ca `ntr-un film de Fritz Lang `n p\m`nt.Nimic nu mai aminte[te de anul 1951, c`ndinima Berlinului era `nc\ sufocat\ de ruine,iar Festivalul de Film se organiza pentru`nt`ia oar\.

Dac\ vom `mp\r]i filmele, dup\ criteriilelui Claude Chabrol, `n filme emo]ionale [i`n filme de reflec]ie, putem spune c\ `nBerlin se `ntrunesc mai degrab\ filmele dereflec]ie. Filmele prezentate aici s`nt `n ge-neral mai pu]in comerciale, mai pu]in ba-zate pe ac]iune, sentimentele nu s`nt dictatepublicului, se mizeaz\ mai mult pe punerea`n mi[care a propriei capacit\]i de reflec]ie.Anul acesta festivalul [i-a propus s\ fie unulpolitic, personal [i apropiat de realitate.Filmele �reflect\ situa]ia actual\ din lume:globalizare, r\zboi sau dec\derea contex-telor sociale�, spune directorul Festivalului,Dieter Kosslick.

Ar fi multe de scris despre Berlinal\,despre filme, despre aglomera]ia de staruricare-[i plimb\ ]inuta pe covorul ro[u, des-pre orgia de evenimente culturale [i monde-ne din jurul festivalului [i despre multe al-tele. Este desigur interesant ce spun IsabellaRosselini, Sigourney Weaver, RobertAltman, Meryl Streep, George Clooney,Isabelle Huppert, Atom Egoyan sau al]iidespre unele [i altele, dar eu nu m\ voi opridec`t, pe scurt, la 3-4 aspecte ale acesteiedi]ii a festivalului. Aspecte care s\ releveleg\turile subtile dintre Rom=nia [i Fes-tival, dincolo de cele v\dite � prezen]elerom=ne[ti de pe ecrane [i cei doi regizoriafla]i `n juriile a dou\ premii.

Cine conduce juriul anul acesta [i cine areceva de spus? Cine este actorul onorat cuUrsul de Onoare? Ce este Teddy Award-ul?

Cine are cuv`ntul?

Actri]a britanic\ Charlotte Rampling artrebui s\ fie binecunoscut\ publicului ro-m=n. Actri]a, considerat\ una dintre celemai marcante figuri ale cinematografieiinterna]ionale din ultimile trei decenii, areun palmares filmografic care num\r\ peste70 de produc]ii. Reputa]ia [i notoritatea `is`nt date de interpretarea unor roluri de ca-racter, a unor figuri provocatoare. �~mi pla-ce ca `n filmele mele s\ p\r\sesc cotidianul.Ceea ce se petrece `n umbr\ m-a interesatdintotdeauna mai mult dec`t ceea ce erasc\ldat `n lumin\�, spune Rampling. A jucat`n filmele unor mari regizori [i al\turi deactori de mare valoare: Woody Allen, NagisaOshima, Alen Parker, Sydney Lumet, PaulNewmann, Robert de Niro, Michel Piccoli,Sean Connery [i mul]i al]ii. Majoritatea fil-melor mari le-a f\cut `n anii �80, iar `n anii�90 a disp\rut pentru o vreme din vizorulpublic, de[i `n tot acest timp a jucat `n nu-meroase filme de cinema, dar [i de tele-viziune. Am fi tenta]i s\ credem c\ faptul c\`n 1996 joac\ `ntr-o coproduc]ie franco-ro-m=n\ Asphalt Tango, regizat\ de NaeCaranfil, al\turi de Mircea Diaconu [i FlorinC\linescu, s-ar datora acestui eventual

deficit de succes al lui Rampling. Eu `nclins\ nu cred a[a ceva. Actrita a r\mas probabilatras\, a[a cum o spune, de partea mai pu]invizibil\ a lucrurilor, iar cinematografia ro-m=neasc\ este cu siguran]\ �`n umbr\�. Amaceast\ `ncredin]are deoarece actri]a, dup\ce i-a reu[it o revenire incredibil\ `n 2003,`n Swimming Pool de François Ozon, `nrolul unei autoare de romane misteriose(pentru care este r\spl\tit\ cu Premiul Fil-mului European), joac\ un an mai t`rziu `n-tr-o produc]ie croat\, Jerusalemski sin-drom. A[adar eu consider c\ apari]ia ei,extraordinar\ de altfel, `n filmul lui Caranfilpare s\ se datoreze mai degrab\ c\ut\riiacelor lucruri �din umbr\�, dec`t unei dis-per\ri. Admir`nd profesionalismul luiCaranfil, actri]a declara: �am fost sedus\,de scenariu, de felul `n care se amestec\dou\ lumi. Lumea lui Marion (fran]uzoaicape care o interpreteaz\) care vine de-afar\,din alt\ ]ar\ [i care se izbe[te de realitatearom=neasc\�. Charlotte Rampling va fi re-v\zut\ pe ecrane `n Basic Instinct 2.

Ceilala]i membri ai juriului s`nt:Matthew Barney (artist multimedial, auto-rul ciclului de filme de art\ The CremasterCycle, so]ul c`ntare]ei islandeze Björk),Yash Chopra (produc\tor [i regizor indian,laureat al Premiului Academiei Interna]io-nale de Film din India), Marleen Gorris(regizoare olandez\, c`[tigatoarea Oscaruluipentru filmul Antonia - cel mai bun filmstr\in - de vazut!), Janusz Kaminski (came-ramanul polonez, de]in\tor a dou\ premiiOscar), Lee Young-ae (actri]\ din Corea deSud, protagonista din: �Sympathy for LadyVengeance�), Armin Mueller-Stahl (actorgerman de talie mondial\ - Jacob mincinosul,Music Box, Viata lui Thomas Mann, Shineetc.), Fred Roos (faimos produc\tor ame-rican, care a descoperit talente precum JackNicholson sau Tom Cruise; produce printrealtele [i noul film a lui Francis Ford Coppola,Youth Without Youth).

Am prezentat membrii juriului din dou\motive. Primul: s\ se `n]eleag\ ce spectruofer\ [i acoper\ acest juriu. Al doilea: pentruc\ cel pu]in doi membri ai juriului s`nt directsau indirect `ntr-o rela]ie cu Rom=nia: Pre-[edinta juriului a jucat ̀ ntr-un film rom=nesc,lucru pe care nu-l putem scrie despre preamul]i actori mari, [i produc\torul americancare produce noul film a lui Coppola, adap-tat dup\ nuvela lui Mircea Eliade [i caretocmai se filmeaz\ la noi `n ]ar\.

Ursul de Onoare

Ian McKellen � acum doi ani poate ar fifost necesar\ o prezentare mai lung\ aacestui nume. Acum este simplu: vr\jitorulGandalf din St\p`nul inelelor sau Magnetodin X-Men. ~n cur`nd `l vom vedea `n Codul

lui Da Vinci. Pentru mine Ian McKelleneste Richard III din filmul cu acela[i numesau James Whale din Gods and Monsters.Roluri `n care admir\m un actor care-[imerit\ fiecare dintre cele peste 40 de premiiinterna]ionale (plus dubla nominalizarepentru Oscar). Regina Angliei l-a `nnobilat`n 1991 cu Titlul de Cavaler. Pe acesta nu [il-a meritat excluz`nd carnea de pe lista debucate, ci prin presta]iile sale artistice, pen-tru curajul [i angajamentul lui `n ale artei [iale societ\]ii. Sir Ian Mckellen este activpolitic, coini]iatorul [i sus]in\torul proiecte-lor de teatru independent. {i acestea nu s`ntdoar vorbe `n v`nt, ele corespund realit\]ii.Iat\ ce putem citi [i pe site-ul Teatrului ACTdin Bucure[ti, primul teatru de proiecteindependent din Rom=nia: �Printre primiisus]in\tori ai Funda]iei se num\r\ TomCruise, Sir Ian McKellen, Richard Eyre,Tom Stoppard, Dame Diana Rigg, DameJudi Dench, Alan Rickman, Ian Holm [iLiviu Ciulei.� Aceasta ar fi la prima vedereleg\tura lui Mckellen cu Rom=nia. Desprealte leg\turi cu ]ara noastr\ `mi va povestiel, c`nd va avea din nou timp s\ dea inter-viuri. Acum este ocupat cu luarea `n primi-re, aici `n Berlin, a unui alt premiu interna-]ional: Ursul de Onoare. Curajul [i anga-jamentul actorului merg mult mai departe:`n 1988, c`nd guvernul Thatcher `ncerca s\interzic\ �public promotion� a homosexua-lita]ii, McKellen a declarat deschis, `ntr-odiscu]ie radiodifuzat\ pe BBC4, c\ este ho-mosexual. A f\cut-o pentru a statua unexemplu. La acea or\, el era unul dintre ceimai cunoscu]i actori britanici, dar `nc\ pedeparte de-a fi Galdaf pe care `l [tie toat\suflarea pam`ntului merg\toare la cinema.El este unul dintre membrii fondatori ai or-ganiza]iei care lupt\ pentru egalitatea `ntresexe, Stonewall. Mckellen organizeaz\spectacole de binefacere `n a c\ror slujb\ `[ipune notorietatea. Actorul dezv\luie `ntr-u-nul dintre textele sale, intitulat A gayGandalf � Homophobia is everywhere,faptul ca `n anul 2000 se critica `n termenistrict homofobi `ntr-un chat necenzuratalegerea lui pentru rolul vr\jitorului. Luptalui pentru toleran]\ [i acceptare, `mpotrivadiscrimin\rii sexuale continu\. ~n Berlin, `ncuv`ntarea ]inut\ de scriitorul americanArmisetad Maupin la `nm`narea Ursului deOnoare, a fost apreciat angajamentul acto-rului pentru drepturile homosexualilor. S-asubliniat c\ a fost un act de mare curaj s\-[irecunoasc\ deschis sexualitatea la momen-tul respectiv. Mckellen spune: �ast\zi `nc\reac]iile societ\]ii s`nt o problem\. Chiar [iindustria cinematografic\ hollywoodian\este `nc\, din acest punct de vedere,demodat\�.

A[adar, Ur[ii de anul acesta s`nt `n tan-dem cu premiile americane: patru Golden

Globe-uri au revenit unei pove[ti de dra-goste dintre doi cowboy: BrokebackMountain. Filmul av`nd [anse la tot at`teaOscar-uri. Filmul despre via]a sriitoruluiTruman Capote, de asemenea homosexual,este unul dintre favoritele la Oscar (PhilipSeymour Hoffman `n rolul principal).Transamerica este o alt\ pelicul\ ce aredrept tem\ sexualitatea omului, care se afl\`n cursa pentru marile premii ale sezonului.A[adar, `n Berlin, adie din acest punct devedere acela[i v`nt ca [i `n Los Angeles sauHollywood.

Teddy Award

{i dac\ este a[a `n Berlin, a[a este [i `nBucure[ti. Rom=nia se prezint\ cu trei filmela Berlinal\. Visul lui Liviu de CorneliuPorumboiu, Tertium non datur de LucianPintilie [i Leg\turi Boln\vicioase de TudorGiurgiu. M\ voi opri doar la cel de-al trei-lea, c\ci s-a scris despre toate destul deja.Ceea ce eu `nc\ n-am citit nic\ieri este fap-tul c\ Leg\turi boln\vicioase avea o [ans\bun\ s\ se `ntoarc\ cu un Ursule] acas\.Chiar dac\ Ursul era un Teddy [i ar fi ar\tataltfel dec`t ceilal]i ur[i, nu ar fi fost cu multmai prejos dec`t unul `n dou\ labe. TeddyAward este premiul care onoreaz\ filmecare trateaz\ tema homosexualit\]ii. Acestpremiu, care se decerneaz\ `n cadrulBerlinalei are o vechime de 20 de ani, pecare anul acesta `i s\rb\tore[te cu o ampl\retrospectiv\ [i este unul de mare impor-tan]\. Regizori precum Pedro Almodovar,François Ozon sau Gus van Sant au pornit`n lumea mare a filmului cu c`te un TeddyAward. �Premiul Teddy nu a fost niciodat\numai un premiu de film, el a fost din-totdeauna [i un premiu politic. Premiul acontribuit la liberalizarea societ\]ii. Faptulc\, `ncep`nd cu 1992, Berlinala a recunos-cut Teddy Award-ul ca un premiu oficial alfestivalului este o expresie a acestei evo-lu]ii�, declara Dieter Kosslick. Tot el subli-niaz\ `n cuv`ntul de deschidere a Festi-valului: �filmele care tematizeaz\ situa]ialor (homosexualilor) au o func]ie de ne`n-locuit: ele `ncurajeaz\ schimbarea.�

Anul acesta are [i Rom=nia un film `ncursa pentru un Teddy Award. Bravo ei! Saului! Filmului. Regizorul a declarat c\ [i-aasumat acest film, a[adar este preg\tit [ipentru controversele pe care le va declan[a,eventual, `n Rom=nia. Filmul, dup\ roma-nul Ceciliei {tef\nescu, poveste[te despredragostea dintre dou\ studente. �Spirituluitineresc al protagoni[tilor [i al echipei i sedatoreaz\ faptul c\ aceast\ tem\ este tratat\cu total\ deschidere, spontaneitate [i natu-rale]e, tot prin aceasta filmul atinge [i un altnivel. Leg\turi boln\vicioase face posibil\aruncarea unei priviri, neobi[nuite ochiuluinostru, `n cotidianul rom=nesc [i `ntr-orela]ie lesbian\ povestit\ cu o luciditatenea[teptat\�, se `ncheie prezentarea Filmu-lui `n programul oficial al filmelor aflate `ncompeti]ie pentru premiul Teddy.

S-a scris mult despre Berlinala de anulacesta `n presa rom=n\, dar, nu [tiu, am doareu impresia sau este `ntr-adev\r a[a, se evit\s\ se scrie despre Teddy Award, [i asta chiar[i `n condi]iile `n care [ansele unui filmrom=nesc de-a fi plecat cu Ursul �`n [ezut�acas\ erau foarte bune. Dar s\ nu m\ maimir at`t. Doar s`ntem `n ]ara `n care DEX-ul(edi]ia II, 1998) define[te homosexualitateaca �perversiune sexual\�. Nu-i a[a? S\ num\ mai mir. S\ ]in pumnii actorilor [i s\-idoresc regizorului s\ ajung\ pe urmele luiAlmodovar. Iar dac\ n-a fost s\ fie anulacesta, s\ fie la anul. A[adar, dac\ leg\turiledintre rom=ni [i rom=ni s`nt uneori boln\-vicioase, cele dintre Bucure[ti [i Berlin `nzilele celei de-a 56-a edi]ii a Berlinalei para se bucura de maxim\ s\n\tate.

Leg\turi s\n\toase`ntre Bucure[ti [i Berlin

martie 2006

24 Flash

Colegiul de redac]ie:

{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Emil Brumaru, Al. C\linescuLiviu Leonte, Paul Miron, Dan Petrescu, Alexandru Zub.

Coresponden]i externi:

J. W. Boss (Amsterdam)Cerasela Nistor (Montreal)Francesca Solomon (Tel Aviv)Bogdan Suceav\ (Los Angeles)William Totok (Berlin).Lauren]iu Ursu (Konstanz)Mihai Vacariu (Adelaide)

Redactor [ef:

Gabriela Gavril

Secretar general de redac]ie:

{erban Axinte

Redactori:

Alex Aciob\ni]eiRadu AndriescuMichael AstnerMihai Dasc\luAndreea GrineaGabriela HajaLucian Dan Teodorovici

Colaboratori:

Radu Pavel GheoFlorin L\z\rescuMircea P\duraruCristian P\tr\[coniuFlorin }upuCristian Dumitriu (tehnoredactor)Diana Cristina Go[man (tehnoredactor)Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Adresa redac]iei:

Ia[i, B-dul Carol I, nr. 3-5Casa Conachi, cod 700506

www.timpul.ro

E-mail: timpul@yahoo.com ISSN 1223-8597Nr. catalog Rodipet 4624Pre]: 1 leu (10.000 lei vechi)

Revist\ editat\ de:

Viitorul Rom=nesc [iFunda]ia Cultural\ �Timpul�

Fondatori:

Liviu Antonesei (pre[edinte)Gabriel Cucuteanu (director general)

TIMPUL

REVISTA APARE CU SPRIJINUL CONSILIULUI LOCAL IA[I [I AL MINISTERULUI CULTURII [I CULTELOR

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Întoarcerea lui Ion Bogdan Lefter

Acum vreun an, cînd a fost nevoit s\ sedespart\ de �Observator Cultural�, IonBogdan Lefter �a amenin]at� c\ va revenicu o alt\ publica]ie literar\. Nu toat\ lu-mea l-a crezut, dar eu, care `l cunosc depeste un sfert de veac, eram sigur c\ a[a seva `nt`mpla. Am c\zut pe g`nduri doar lasf`r[itul anului trecut, dar `n ianuarie, c`ndmi-a solicitat un text pentru primul num\r,mi-am revenit. Acum, acel prim num\r alrevistei �aLtitudini� (frumos jocul de cu-vinte din titlu!) este pe pia]\, datat martie2006. Pare, deci, a fi vorba despre un lu-nar, `ns\, din editorialul directorului, `n]e-leg c\ a adoptat o strategie `n trei pa[i detrecere la un ritm s\pt\m`nal. O revist\ de48 de pagini, bogat\, variat\, �de cultur\liberal\�, `n sensul cel mai larg [i neparti-zan al cuv`ntului. Se poate cita enorm dinacest prim num\r, dar prefer s\ semnalezancheta, extins\ pe 10 pagini, cu temaDiagnostic de ]ar\: Rom=nia `naintea in-tr\rii `n Uniunea European\, la care parti-cip\ cu r\spunsuri ample, euro-optimistesau euro-sceptice, dar toate interesante,autori mai ales din genera]ia noastr\, darde varii forma]ii intelectuale: MagdaC=rneci, Andrei Corbea, Adrian-PaulIliescu, Mihaela Miroiu, Traian {tef,William Totok, Victor Neumann, `nso]i]i,cu texte �europeiste� de Jonathan Scheele,Irina Cios, Elena Barbu, Lauren]iuGheorghe [i Aurel Iorga. L\s`nd cititoruluibucuria descoperirii comentariilor la c\r]i,expozi]ii [i altfel de evenimente culturale,a[ `ncheia semnal`nd superbul interviuluat de George Arion lui Victor Rebengiuc[i eseul lui Gabriel Andreescu despre �ca-zul Bivolaru�, scris dintr-o alt\ perspec-tiv\ dec`t cea cu care ne-a obi[nuit media[i chiar unii dintre intelectualii no[tri �defrunte� � altfel nu [tiu cum s\ le spun!

F\r\ polemic\, o revist\ e moart\!

Sigur, o revist\ e polemic\ `n sine, `nm\sura `n care con]ine o atitudine precisconturat\ � iar �aLtitudini�, bine`n]eles,con]ine a[a ceva! �, dar sarea [i piperulprovin de la polemicile explicite. ~n pri-mul num\r, semnalez textul d-lui ValentinProtopopescu, Atac la Ion Iano[i. Sofism[i def\imare, replic\ la dou\ texte ale d-luiMircea Mih\ie[, publicate `n �Rom=nialiterar\� [i �Cotidianul�. Dac\ semnalezarticolul, nu `nseamn\ c\ [i s`nt `ntrutotulde acord cu dl. Protopopescu! S`nt, de pil-d\, de acord c\ dl. Mih\ie[ are o anumepredilec]ie stilistic\ pentru excesele delimbaj, pentru formulele tari, pe care eu oevit c`t pot, pentru c\, `n opinia mea, con-vingi mai degrab\ prin logica argumen-ta]iei [i prin re]inere stilstic\. Dar stilulacela este op]iunea d-lui Mih\ie[ [i, cummai spuneam `ntr-un articola[, fiecare pa-

s\re pre limba ei c`nt\, dar [i piere. Cred,`n schimb, c\ problema pus\ de dl.Mih\ie[ este real\ � de ce judec\m cum\suri diferite alunec\rile la extremadreapt\ ale unor intelectuali de cele spreextrema st`ng\? De ce Eliade, care n-aavut func]ii `n Legiune, trebuie judecatmai aspru, pentru ni[te articole de ziar, de-c`t dl. Ion Iano[i, care a fost zece aniinstructor al CC al PCR, `n plin\ teroarestalinist\? Nu sus]in c\ dl. Iano[i a comiscrime cu m`nu]a dumisale, dar nici Eliadesau Cioran n-au comis! S`nt de acord c\ dl.Iano[i regret\ sincer aceast\ colaborare, darnici ceilal]i doi nu s-au m`ndrit cu cola-borarea lor! N-ar fi avut motive de m`ndrienici unii, nici ceilal]i. Prin urmare, nu g\-sesc nici sofismul, nici def\imarea de care`n acuz\ dl. Protopopescu pe dl. Mih\ie[`nc\ din titlul intervene]iei dumisale.G\sesc `n schimb obiceiul cu totul nefast al�dublei m\suri�, care nu ne poate ajuta lalimpezirea trecutului nostru din ultimeletrei sferturi de veac ba, dimpotriv\, facelucrurile [i mai pu]in clare.

O revist\pentru clasa mijlocie

Acum, c`nd scriu, se preg\te[te s\ `m-plineasc\ dou\ luni de apari]ie, s\pt\m`na-lul �Prezent�, realizat de dl. Dan CristianTurturic\ [i echipa �dizident\� de redac-tori [i colaboratori de la �Evenimentulzilei�, cea care s-a retras `n toamna anului2004, pe fondul schimb\rii bru[te depolitic\ editorial\ `n plin\ campanieelectoral\! Cuprinz`nd trei sec]iuni, `n treifascicule, Actualitate, Afaceri [i Stil, arte,timp liber, `n cele 48 de pagini ale sale,publica]ia mi se pare excelent\ pentru

publicul apar]in`nd a[a-numitei clasemijlocii � oameni de afaceri dinamici,intelectuali cu un anumit nivel alveniturilor, politicieni mai destupa]i laminte etc �, care doresc informa]iiculturale globale, anchete `n punctefierbin]i [i comentarii cel pu]in la fel deinteligente precum cele pe care le pot face[i ei! Cum, de[i lent, aceast\ categoriesocial\ este `n cre[tere, putem spera `nsuccesul ini]iativei. Sper asta nu doar caautor, ci mai ales ca cititor. Cei care `[iamintesc c\ s\pt\m`nalele-magazin, `nexplozie la `nceputurile anilor ´90, au dis-p\rut la mijlocul acelui deceniu, le amin-tesc c`teva lucruri. Mai `nt`i, acele publi-ca]ii erau aproape exclusiv politice. Aldoilea, Rom=nia din 2006 nu mai este ace-ea[i cu Rom=nia din 1996 [i nici clasamedie nu mai are acelea[i foarte reduse di-mensiuni. ~n fine, `ntre s\pt\m`nalele-magazin de atunci, oric`t ne-ar `ndemnamemoria s\ ni le amintim cu nostalgie, [i�Prezentul� de acum � iertat fie-mi joculde cuvinte! � este o diferen]\ de la cer lap\m`nt, o diferen]\ de clas\. Prin ce se re-marc\ publica]ia? F\r\ `ndoial\, prinexcelenta prelucrare a informa]iei pentruun s\pt\m`nal aflat `n concuren]\ cu tele-viziunea, radiourile [i ziarele. Prin anche-tele impecabile � semnalez pe cele referi-toare la afacerile cu sturioni [i la fenome-nul pedofiliei, mai mult ca s\ men]ionezceva, c\ toate merit\! � de unde se vede c\partea cea mai consistent\ a sec]iei deanchet\-reportaj de la �Evenimentul Zilei�[i-a urmat aici [eful, de[i nu i-a fost u[or s\supravie]uiasc\ mai mult de un an de zile.{i, desigur, prin calificata echip\ de co-mentatori: Turturic\, Ciprian {iulea, AlinaMungiu, Florin Tudose, Liviu Voinea,Adelina R\dulescu, Dan Suciu etc. N-a[trece sub t\cere nici t`n\ra [i excelenta

echip\ de la fascilcula cultural\, cu AdrianSchiop [i Cosmin }upa `n frunte, pe carei-am interceptat, mai `nt`i, ca arti[ti. S\ fie`ntr-un ceas bun, c\ m-am cam s\turat dereviste lucioase pentru b\rba]i, femei [ichiar de �ambe sexe�!

Dl. Simu] `n contracurentului!

De[i ardelean cump\tat, domnului IonSimu] `i place uneori s\ se situeze `n con-tra curentului, iar eu privesc cu simpatie a-ceste ie[iri ale sale, care uneori s`nt [i ie[iridin decor. Ultima ocazie `i este oferit\ deapari]ia celui de-al patrulea volum alDGLR, decretat din titlul articolului pecare i-l dedic\ `n �Rom=nia literar\� drept�Dic]ionarul-tezaur al literaturii rom=ne�,asta de[i majoritatea comentatorilor seri-o[i au constatat existen]a a tone de tini-chea `n respectivul tezaur. Argumentul c\�atacurile� ar fi pornit din interior, de laparticipan]ii la proiect, care l-au p\r\situlterior, nu st\ `n picioare � pentru simplulmotiv c\ [i �ap\rarea� d-lui Simu] pleac\tot de acolo, de la articolul d-lui FlorinFaifer din �Cronica� din ianuarie. De altfel,cine a consultat cu adev\rat dezbaterea dinjurul �instrumentului� simionic, a pututconstata c\ nimeni nu a contestat muncasisific\ depus\ de cercet\torii inclusi `nproiect, ci `nsu[irea feudal\ a acesteimunci de c\tre pre[edintele Academiei,generalul coordonator al proiectului, pre-cum [i manipularea istoriei literare, maiales pentru perioada interbelic\ [i cea con-temporan\, `n func]ie de obsesiile, admi-ra]iile [i idiosincraziile acestuia. Mai mult,cei mai mul]i critici formulau speran]a c\o viitoare edi]ie a DGLR, coordonat\ de opersoan\ mai pu]in accentuat\ dec`t dl.Simion, ar putea pune excelent `n valoaremunca acestor cercet\tori f\c`nd posibil\apari]ia instrumentului de care chiar avemnevoie. Dl. Simu] decreteaz\, a doua oar\dup\ un articol din �Dilema� de anul tre-cut, c\ �DGLR este cel mai bun dic]ionarde literatur\ rom=n\�. ~n fug\, eram s\-ir\spund c\, `n ]ara orbilor, chiorul este `m-p\rat! A[ fi fost `ns\ nedrept cu Dic]io-narul scriitorilor rom=ni, coordonat deMircea Zaciu, Marian Papahagi [i AurelSassu. De[i realizat `n condi]iile vitregeale deceniului de la sf`r[itul comunismului[i ap\rut cu o `nt`rziere de peste un dece-niu, de[i cu lacune, de[i de mai mici pro-por]ii dec`t produsul Academiei-Simion,acela m\car are darul corectitudinii infor-ma]iilor [i, mai ales, al aprecierilor.

Ca de obicei�

...excelente numerele pe ianuarie [i fe-bruarie ale revistei �Cuv=ntul�, a[a c\ arface bine s\ scoat\ [i o edi]ie mai slab\, s\nu m\ transform `n l\ud\tor de profesie.

16 martie 2006, `n Ia[iLiviu Antonesei

Sarcofagul de h`rtie