20-biserica densus

5/14/2018 20-Biserica Densus - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/20-biserica-densus 1/16



BISERICA - TEMPLU ROMÂNESC

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş se află

în judeţul Hunedoara, fiind cea mai vechebiserica românească în care şi astăzi au locslujbe religioase. Datorită particularităţiloracesteia, biserica este cunoscută drept cel

mai ciudat edificiu din Tara Haţegului.



Localitatea Densuş estesituată la o distanţă deaproape 10 kilometri

faţă de oraşul Haţeg, înapropierea fosteicapitale a Daciei -

Sarmisegetusa Regia.



Povestea bisericii, la care au contribuitşi unii istorici, autori a diferitesupoziţii, ar începe înainte de ocupareaDaciei de către romani.

O altă variantă ar fi aceea că pe locul actualeibiserici ar fi existat un templu închinat ZeuluiMarte (al războiului) de către urmaşiigeneralului roman Longinus Maximus, căzutîn luptă în timpul războiului daco-roman.

Destule feţe bisericeşti susţin că laDensuş ar fi existat un lăcaţ de cultcreştin cu multi ani înainte de sosirealegiunilor lui Traian.



In susţinerea părerii cum că aceasta ar fi fost la început un templu păgân, vine argumentul că altarul bisericii este mai aproape de direcţia sud, decâtde cea de est. Alte indicii ar fi forma acoperişului, care privit din lateral, areforma unei păsări, mai precis porumbel, iar deasupra altarului se afla doi leide piatră, situaţi coadă în coadă.

Cea mai vehiculată părereeste cea care susţine că actuala biserică din Densuş

a fost un templu romancreştinizat, adică o biserică paleocreştină construită între secolele IV-VI, fiind şiprima biserică de peteritoriul Daciei. Cert estefaptul că biserica a fostridicată pe ruinele uneiconstrucţii din antichitateasecolului al IV-lea.



In interiorul bisericii, cât şi înîmprejurimi s-au f ăcut numeroaseinvestigaţii, dar, cu toate acestea,biserica monument continuă să-şi

păstreze taina. Cercetările efectuateîndreptăţesc ipoteza conform căreiabiserica a suferit mari modificări de-alungul timpului, în special la sfârşitulsecolului al XIII-lea.



Din punct de vedere al arhitecturii, biserica prezintă

un plan pătrat cu

latura de 6 metri. Naosul acesteia este străpuns de un turn în jurul căruiase află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin.

Spre est se află o adâncă absidă semicirculară, atât la interior cât şi laexterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. La

diferite nivele ale zidurilor se observ ă motivul arhitectonic în dinţi deferastrău.



Construită din blocuri, bolovani de râu şi din materiale luate din fostacapitală romană a provinciei Dacia - cărămizi cu inscripţii romane,

capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare - biserica are un aspectneobisnuit, stârnind admiraţie şi uimire.

Valoroasele fragmente de pictură murală, datând din 1443, opera unei echipede maeştrii, în frunte cu Stefan, unul din primii zugravi români cunoscuţi, v ădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Tara Românească.



Dintre elementele decorative, cel maimult atrag atenţia doi lei aşezaţi chiardeasupra absidei altarului. Specialiştii auafirmat iniţial că doar romanii ar fi pututfolosi aceste simboluri, pentru că daciinu aveau de unde să cunoască un

asemenea animal.



Descoperirea unui scut dacic pe care era reprezentat un leu ridică altemulte semne de întrebare. Chiar şi masa altarului pe care slujeşte preotuleste o piatră funerară romană datînd din secolele II-III d.H. Noiledescoperiri arheologice din zonă (o piatră pe care se află o inscripţie înlimba latină, dar care vesteşte o sărbătoare dacică) par a adînci şi mai multmisterele acestei zone.



Lăcaşul a fost folosit ca biserică de către românii care au îmbrăţişatcalvinismul, iar după unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei a devenit biserică greco-catolică. În 1948, odată cu interzicerea BisericiiRomâne Unite cu Roma, lăcaşul a fost trecut de autorităţi în folosinţa

Bisericii Ortodoxe Române.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_reformat%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romei

http://ro.wikipedia.org/wiki/1948

http://ro.wikipedia.org/wiki/BRU


http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83



http://ro.wikipedia.org/wiki/1948

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_reformat%C4%83



Biserica Sfântul Nicolae din Densuş figurează pe lista de monumente dinpatrimoniul UNESCO, iar acum, dupărestaurare, frumuseţea ei impresionează.



The church of Densus, a village in Tara Hategului (Hateg County),

located few kilometers far from Ulpia Traiana Sarmisegetusa is still keeping

its secrets so that no one can certainly say when it was built. Historians have

different opinions. Some of them say that it was built on the ruins of a pre – Christian edifice in Dacia, others believe that it was built on the

foundation of a temple dedicated to god Mars, many say that the church

was initially a mausoleum dedicated to general Longinus Maximus that was

killed by the Dacians, Nicolae Iorga places it in the 16th century, while art

historian Vataseanu believes that it dates from the last quarter of the 13thcentury.

What is certain is this: at this point, it is the oldest church in Romania in which services are still officiated.

The walls were built of bricks with Roman inscriptions, capitals,

tombstones, sewerage pipes, blocks, marble, columns and sculpturestaken from Ulpia Traiana. The pronaos, under the form of an “L”, isuncovered, and guarded by four thick pillars covered withtombstones. The altar table is also made of a tombstone whose letters were deleted. Above, there are two lions that stay back on back. The

naos is pierced by a tower around which there is a narrow spacecovered by a prop vault, and at East there is a semicircular niche.

http://www.romanianmonasteries.org/romania/sarmisegetuza

http://www.romanianmonasteries.org/romania/sarmisegetuza



Realizare – Felicia ([email protected])

Fotografii - internet

Muzica – Gheorghe Zamfir - Memory

mailto:[email protected]



20-biserica densus

Documents