Sub. 20 Alcoolismul: aspecte psihologice si sociale; tulburari psihopatologice si somatice

Epidemiologie:- Prevalenta pe durata vietii pt abuz si dependenta in SUA = 15% in pop.

generala- 100.000 decese /an cauzate de complicatii- 90% din pop. emisferei vestice a cons. alcool la un moment dat in cursul

vietii- 30% au probleme temporare legate de abuz- 10% din B si 3-5% din F au probleme severe, repetate- 20-35% din cei care cer serv.de sanatate au o problema somatica/psihica

legata de alcoolIstoria naturala:- Etapa experimentarii- Consumul integrat social, acceptat- Abuzul/dependenta- Primul contact: 12-14 ani- Prima intoxicatie ac.:14-18 ani - Cei care incep inainte de 15 ani au o probabilitate de 4 X > decat cei care

incep dupa 21 ani → varsta de debut= fact. predictiv pt. instal. dependentei → rate mari ale debutului precoce → rate mari de delicventa

- Probleme minore: absente, conflicte, etc. apar intre 18-30 ani- Intervalul in care un individ devine un alcoolic: 23-33 ani; ½ din

dependenti ajung pana la 31 de ani- Alcoolicii ajung la tratament in jurul varstei de 40 ani, dupa ~ 10 ani de

probleme sociale, familiale, profesionale, medicale sau tentative esuate de a se lasa

- Daca dependenta nu se remite, alcoolicul moare cu ~ 15 ani mai repede, pe la 55-60 ani, prin: b. cardio-vasc, cancer, accidente, suicid.

- Peste 90% din alcoolici au complic.somatice: ciroza hep, HTA (15-25%), ulcer, BPCO, gastrite, epilepsie simptomatica sec.alcoolismului, cardiomiopatii, neuropatii periferice

- Pattern-uri de consum: bautor moderat, dar constant, pana apar complicatiile - alcoolismul mediteranean (francezii) sau cei care au si perioade de abstinenta

Etiologie:Ipoteza genetica: rudele apropiate ale alcoolicilor risca de 3-4 x >, monozigotii > dizigotii, copiii alcoolicilor adoptati de non-alcoolici au risc de 4 x >.

1

2 tipuri de alcoolici: - tipul I: debut tardiv, dependenta psihologica > dependenta fizica, sentimente de culpabilitate dupa abuz - tipul II: heritabilitate crescuta (tata-fiu), cu antisocialitate crescuta, novelty seeking behaviourIpoteza psihologica: alcoolul are efecte anxiolitic, antidepresiv si relaxant si cupeaza trairi psihologice de neputinta in fata stresului la cei cu profil nevroticIpoteza comportamentalista: comportament invatat prin premiere si intarire incepute dupa primul contact cu alcoolulIpoteza socio-culturala: exista grupuri care descurajeaza consumul de alcool (evreii)

Markerii cons.de alcool: - GGT arata cons.cr. > 6 saptamani (sau < , la cei cu lez.hepatice) si ↓ sub normal dupa abstinenta > 7 zile; impreuna cu transaminazele arata recaderi dupa o per.de abstinenta; ar putea fi folosita in scop screening pt depistarea heavy-drinkerilor; > 30 mg/l

- VCM (vol.corpuscular mediu) apare la 35-40% din alcoolici, la F > 95 μc si la B > 100 μc - CDT (transferina deficienta in carbohidrat) are sensibilitate mare pt alcoolism > 20 mg/l

- AST, ALT, TG, ac. uric sunt de asemenea crescuti

Tablou clinic

1. Intoxicatia acuta (betia acuta): euforie, dezinhibitie comportamentala, verbala, dislalie, labilitate emotionala, ataxie2. Sevrajul necomplicat (sindromul de abstinenta): semne fizice si simptome subiective la un dependent care intrerupe brusc consumul- simpt. sunt opuse efectelor acute (alcoolul este anxiolitic si relaxant)- primul simptom: instalarea progresiva a st. de anxietate difuza, care in sevrajul profund sau complicat cu DT poate fi anxietate psihotica- insomnie + anxietate + hipertermie- durata si debutul sevrajului depind de semi-viata substantei (la alcool = 4-5 ore)→ un sevraj poate debuta dupa o noapte de somn; intensitatea depinde de doza uzuala si durata de la ultima ingestie- de cele mai multe ori apare la 12 ore de la ultima ingestie, atinge maximul la 48-72 ore si scade progresiv pana in z. 4-5.- 95% sunt de intensitate medie-moderata- la > ½ din cazuri apar simpt.neurovegetative: transpiratii, tahicardie, tahipnee, t=37,5-39°C sau neurologice: hiperreflexie O-T, tremor. - mai rar: semne gastro-intestinale: greata, voma, anorexie

2

- anxietatea e simpt. principal, cel mai des si precoce; ± disforie, insomnie cu cosmaruri (continut animalier anxiogen)- pe durata sevrajului are loc hipoperfuzia cortexului frontal si temporal → hiperactivitatea sistemului recept NMDA → hiperactivitate neuro-vegetativa si centrala tip rebound → simpt. sevraj- dupa stingerea st. ac. apare sdr. de sevraj alcoolic tardiv: HTA moderata, tremor discret, disforie, disconfort; persista sapt-luni

Tratamentul (detoxifierea): 1. revitaminizare cu preparate polivitaminice orale cu tiamina, acid folic, niacina ;*alcoolicii au deficit vitaminic datorita interferentei alcoolului in absorbtia subst.nutritive la niv. port. proximale a intestinului subtire.- Tiamina este absolut necesara! Se adm. inaintea perfuziilor cu glucoza si inaintea meselor, pt. evitarea depletiei depozitelor restante de tiamina necesare metab.gluc.

- 100 mg p.o. de 1-3x /zi- Ac. folic 1 mg p.o./zi - zilnic preparate multivitaminice2. preparate minerale cu Zn, Mg, vit. D3. hidratare p.o. (lichide indulcite, sucuri de fructe)4. psihotrope cu toleranta incrucisata cu alcoolul: BDZ (pt.ca nu dau neurotoxicitate, nu deprima semnificativ respiratia, TA, ef.anxiolitic)

- Diazepam i.m./p.o. 20-40 mg/zi in prima zi; doza ↓ cu 20% zilnic pana in z.4-5*alti autori: „regim de incarcare” cu 20 mg la 2-3 ore pana la linistirea pacientului sau adm. 20-30 mg /noapte *Se absoarbe mai repede p.o. decat i.m.!

- Clordiazepoxid (Napoton, Librium) tb 10 mg, 2-3 tb la 6-8 ore, timp de 4-5 z., cu ↓ progresiva zilnic

- Medazepam (Ansilan, Rudotel) tb. 10 mg, 2 tb. la 8 ore- Lorazepam (Anxiar, Ativan) tb. 1 mg, 1 tb. la 4-6 ore

* BDZ cu act.scurta (Lorazepam) se rec.pt cei cu afectare hepatica importanta., pt. ca nu risca sa se acumuleze in org.! *Daca nu sunt adm. suficient de frecv., nu asigura un nivel stabil in sange → pragul convulsivant ↓ intre doze → pot aparea crize convulsive!* BDZ care nu sunt metabolizate hepatic pot fi adm.celor cu afectare hepatica sau in doze mai mari (de 1,5-2x>) in sevrajele severe*Lorazepam se absoarbe rapid si i.m., de aceea este rec. la pac.care varsa sau nu accepta trat.oral.

3

5. Pt. deshidratari severe - pev. cu Glucoza- numai + tiamina!!! pt. ca alcoolicii au deficit de glicogen si tiamina (cu rol de coenzima in oxidarea directa a glucozei) → poate precipita instalarea rapida a encefalopatiei carentiale Wernicke!!!6. - Beta-blocante (Propranolol, Atenolol) - Propranolol 10 mg la 6 ore: ↓ tremorul, tahicardia, HTA, diaforeza, si in doze mari aritmiile din miocardiopatia alcoolica; - Atenololul se adm. de obicei combinat cu BDZ, care pot fi adm. in doze moderate, evitand suprasedarea si afectarea cognitiva - Agonisti α-adrenergici - Clonidina 0,5 mg de 2-3 x/zi: ↓ tremorul, tahicardia, HTA.7. Pt. prevenirea crizelor comitiale:

- Barbiturice - Fenobarbital 10 mg i.m. de 2x/zi - numai daca ↓ pragul convulsivant*Utiliz. lor este controversata; in cazul comitialitatii independente de alcool se va continua medicatia anticonvulsivanta anterioara; de ex. cei care iau Fenitoina vor lua doza zilnica + 300 mg

- Carbamazepina 600-800 mg/zi primele 2 zile, apoi se ↓ la 200 mg/zi - pt. prevenirea crizelor comitiale

- Sulfatul de Mg i.m. 1 f/zi, pt. prevenirea crizelor comitiale8. Pt. depletii: hK-emia, hMg-emia, hP-emia - dupa dozare se adm. pev. sau oral Gluconolactat de Ca si Mg, Magne B6, Trimanganat, Polimineralizant S

Raspunsul terap. ~ reactia individuala, istoric, modalitati (binge drinking)*nu se adm. neuroleptice in sevrajul necomplicat

3. Sevrajul complicata) Sevrajul complicat cu delirium tremens (DT)DT - la 5% din sevraje- simpt. apar la 72 ore de la intrerupere:

- la cateva ore: tremuraturi ale extremitatilor, febra > 39°C, tahicardie > 120, HTA

- la 12-24 ore: anxietate, agitatie p-m, halucinatii vizuale zoopsice (rar auditive), semne de simpaticotonie, confuzie agitata (delirium), idei delirante cu continut legat de mediul profesional sau de ambianta uzuala a consumului bauturilor alcoolice

- ± crize epileptice simptomatice = rum fits; apar la 48-72 ore la marii bautori- mortalitatea = 0,2%; la tarati: 10-15%

4

- cu trat.complex se remite in 1-5 zile- trat. urmareste ↓ riscului crizelor convulsive, ↓ agitatiei anxioase care deshidrateaza suplimentar pac. si controlul comorbiditatilor somatice: insuficienta hepatica, pancreatita, inf. bronho-pulm, hematoame subdurale post-traumatice, miocardiopatie metabolica cu tulb, de ritm, polineuropatii perif. toxice.

Tratament: 1. BDZ: - Diazepam 10-20 mg i.m. sau p.o./priza, maxim 100 mg/zi

- Lorazepam 1-4 mg/zi - Oxazepam 30-60 mg/zi - Clordiazepoxid 20-50 mg/priza, maxim 400 mg/zi

- BDZ se adm in prize de cel putin 4 x/zi- BDZ cu T1/2 lung (Diazepam, Clordiazepoxid) au risc de acumulare, mai ales la cei cu afect.hepatica; - BDZ cu T1/2 scurt (Lorazepam, Oxazepam) necesita ritm de adm de 4-6 x/zi si nu sunt metab. hepatic- Daca varsa, nu tolereaza sau nu accepta medic.orala - adm. Lorazepam i.m.2. Pt. deshidratarea severa: pev cu Glucoza + Tiamina pt prevenirea encefalopatiei carentiale Wernicke; 3. Tiamina, Acid folic, preparate multivitaminice4. Neurolepticele ↓ pragul convulsivant → ne abtinem sa le dam in sevrajul necomplicat; se adm. insa in scop tranchilizant, la nevoie, doze mici de Haloperidol, Clordelazin, cu precautii privind TA, distonii ac.5. Rehidratare prin perfuzii sau p.o. si reechilibrare electrolitica6. Supraveghere intr-o camera bine luminata 48-72 ore, cat timp DT const. urgenta medicala si metabolica inainte de a fi o urgenta psihiatrica7. Ex. somatic (se cauta semne de TCC, infectie), termometrizare, consemnarea semnelor vitale la 6 ore

b) Sevrajul complicat cu crize epileptice- 1-3 % din sevraje debuteaza cu o criza convulsiva = rum fits (criza unica care anunta sevrajul)- rar apar mai multe crize, situatie in care se adm. BDZ si se cere ex. neurologic- medicatia anticonvulsivanta non-BDZ nu este indicata preventiv

Forma clinica

Medicatie Cale de adm

Posologie Comentarii

Agitatie moderata

Clordiazepoxid

p.o. 25-100 mg la 4-6 ore

d.i. se poate repeta la 2 ore

5

pana cand pac. se linisteste, apoi dozele si ritmul se adapteaza

Agitatie marcata

Clordiazepoxid

i.v. (pev)

0,5 mg/kgc, ritm 12-15 mg/min

adm pana la linistirea pac., apoi individualizat

Delirium tremens

Lorazepam i.v. (pev)

0,1 mg/kgc, ritm 2mg/min

Clordiazepoxid

p.o. 50-100 mg la 4 ore

Crize epileptice

Diazepam i.v. 0,15 mg/kgc ritm 2,5 mg/min

Halucinoza Diazepam p.o. 5-20 mg la 4-6 ore

Lorazepam p.o. 2-10 mg la 4-6 ore

Complicatii psihiatrice

a) Tulburarea psihotica indusa de alcool: - cu halucinatii (halucinoza Wernicke) care apar dupa o descrestere a cons. de alcool la un dependent vechi, de cel putin 10 ani. - cu idei delirante (paranoia alcoolica), mai rezistenta la trat. antipsihotic, cu teme delirante predominant de natura sexualab) Tulburari amnestice: sdr. amnestic Korsakoff indus de alcool; ± sechele neurologice (sdr. Wernicke cu ataxie, nistagmus, paralizie nn. oculomotori cu oftalmoplegie, al carui std. extrem este encefalopatia pelagroasa alcoolica)- apare dat: lez.cerebrale partial reversibile (shrinkage la niv.cortex, microhemoragii corpi mamilari, nucl.dorso-medial al talamusului, subst. cenusie periventriculara),netratata duce la deces in 15% cazuri; tratament tot cu tiamina 100mg/3 ori pe zi timp de 1-2 saptamani, apoi 100mg/zi timp de 3 luni.- sdr. Korsakoff alcoolic are evol. impredictibila, semnele neurologice se pot remite rapid cu Tiamina 100-200 mg/zi primele 3-7 zile; ulterior se continua cu adm de 4 sapt a polivitaminelor; daca persista paralizia de nn. VI si ep.confuzionale se continua adm de Tiamina cel putin 2 luni.

6

c) Black-out-urile = ep.tranzitorii de amnezie anterograda (de fixare); apar in intoxicatiile acute ale alcoolicilor cronici, dat. disfunctiilor organice de la niv. hipocampului si struct. temporale. Memoria retrograda (de evocare) nu este afectata. Alcoolicul nu isi aminteste ultimele 5-10 min, desi activitatea comportamentala si intelectuala sunt intacte. A doua zi realizeaza lacuna mnestica → anxios, nu stie ce a facut. Pot preceda sdr. amnestic Korsakoffd) Dementa alcoolica = consecinta ef. distructive ale alcoolului la niv. membranei neuronale si a neuronului, deficitului cronic vitaminic, traumatismelor craniene repetate- 1/3-1/2 din alcoolici au deficite cognitive obiectivabile, dilatari de ventriculi, alterari struct.in corpul calos si cortex, partial remisibile dupa abstinenta considerabilae) Tulburarea de dispozitie indusa de alcool (depresia secundara)f) Tulburarea anxioasa indusa de alcoolg) Tulburarea sexuala indusa de alcoolf) Tulburarea de somn indusa de alcool

Tratament:Halucinoza Wernicke- daca: - episodul halucinozic > 24 ore, se complica cu delir, apar st. de agitatie, apare acumulare de BDZ → →→ Haloperidol 5-10 mg/zi (de electie)*riscul de ↓ a pragului convulsivant este mic- inainte se folosea si Flufenazina (Prolixin tb. 1 mg, 2,5 mg, 5 mg, 10 mg, Lyogen tb. 1 mg, Dapotum tb 5 mg, sol. 4mg/ml, Moditen tb 1,5 mg) - nu se mai foloseste- actualmente: Risperidona 1-2 mg/zi, Sulpirid (Eglonyl, Dogmatil) 50-200 mg/zi, Tiaprid (Tiapridal) 50-200 mg/zi, Seroquel

- + tranchilizante (Lorazepam 1-2 mg p.o. sau i.m., Diazepam 5-10 mg), vitamine - in spital - de regula se remite*daca ep. psihotic delirant-halucinator > 30 zile se face dg.dif. cu un debut de tulb, schizofreniforma!

Anxietatea - raspunde bine la Buspirona (Tensispes 10 mg, Stressigal 10 mg, Spitomin 5 mg, 10 mg ), beta-blocante (Propranolol), triciclice sedative (Doxepina 25-50 mg/zi)

Comorbiditatea depresiva- 60% din alcoolici sunt depresivi cand se interneaza pt detoxifiere

7

- depresia post-sevraj este frecventa in primele luni de sobrietate - peste 15% din alcoolici comit suicid, suicidul este cu 60-129 ori mai frecv. la alcoolici decat la ceilalti, iar ¼ din suicidul psihopatologic se datoreaza alcoolismului- in gen. depresia se remite spontan dupa 2-3-4 sapt de sobrietate- 80% din marii bautori au perioade de depresie majora, iar 30-40% din alcoolici au perioade de cel putin 2 sapt de depresie majora- daca nu au existat episoade depresive ant si independente de alcool, depresia alcoolicului se amelioreaza dupa cateva zile-sapt de abstinenta, cu persistenta eventual a simpt distimice- ADT - inconveniente: interactioneaza cu alcoolul, exista risc de overdose si de nivel plasmatic redus; - SSRI: nu au risc toxic in cazul overdozei: Fluvoxamina (Fevarin, Luvox) 150 mg/zi

FluoxetinaEscitalopram (Cipralex) 20 mg/ziCitalopram

- Fluvoxamina si Escitalopramul scad cravingul si mentin abstinenta in combinatie cu TCC- insomnia post-sevraj: Trazodona (Trittico) 50-100 mg p.o. seara + igiena a somnului- hepatoprotectoare - medicamente aversive- timostabilizatoare: Valproat, Carbamazepina - prudent, mai ales in comorbiditatea bipolara- psihoterapie

Sindromul alcoolic fetal

= ansamblu de malformatii la fatul a carui mama a cons. alcool in cant semnificative pe durata sarcinii (> 80 g/zi):- Gn mica, redusa cu cel putin 10%- Crestere post-natala redusa cu cel putin 10%- Crize de epilepsie- Anomalii neurologice- Aplatizarea reg.centrale a fetei- Ingustarea filtrumului (intre buza sup si nas)- Deficite de atentie si intelectuale- Tulburari hiperkinetice- Microcefalie

8

- Dificultati de invatare → tulb de comportament si de adaptare in adolescenta, v.adulta

- Tulb de comportament- nu apare la toti- SAF apare la fiecare 750 de nasteri (SUA), handicapul mental prezent la 85%- SAF = principala cauza cunoscuta de RM, inaintea sdr. Down!

Complicatiile somatice ale alcoolismului Digestive: - steatoza hepatica cu ficat marit si palpabil

- pancreatita acuta, deficienta de insulina si enzime - esofagita, gastrita → HDS - ciroza hepatica → rupturi de varice esofagiene

Cardiovasculare si cerebrovasculare: - HTA - ↑ TG, Col - coronaropatii - cardiomiopatia alcoolica cu tulb de ritm (fatale) - microhemoragii cerebrale → risc de stroke

Hematologice - leucopenie, scaderea imunitatii, ↑ VCM > 95 μc (marker biologic)

Neurologice - encefalopatia hepatica cu confuzie, agitatie, alterari de personalitate si flapping tremor

- sdr. amnestic Korsakoff - neuropatia periferica simetrica, la mb inf - degenerarea cerebeloasa → + psihoza Wernicke-Korsakoff - dementa alcoolica in std. tardive

Psihiatrice: - sdr. de sevraj complicat sau nu cu DT - tulb. amnestica = sdr. Korsakoff alcoolic - dementa alcoolica - depresia alcoolica - tulb. anxioasa indusa de alcool - tulb. psihotica indusa de alcool (halucinoza Wernicke)

Diagnostic diferential (pot fi si comorbiditati)- Tulb. antisociala de personalitate- Schizofrenia- Tulb. anxioasa generalizata- Tulb. bipolara, ciclotimia- Distimia

9

Dependenta de alcool

DSM - pattern maladaptativ de uz de subst. ce duce la degradare sau suferinta semnificative clinic, manifestat prin ≥ 3 criterii in decursul a 12 luni:1. toleranta: - nevoie de cantitati marcat crescute pt a realiza intoxicarea sau efectul dorit

- efect marcat scazut la continuarea uzului aceleiasi cantitati de subst.2. sevraj: - sdr. de sevraj caracteristic subst.

- pt reducerea simpt de sevraj este luata aceeasi subst sau alta inrudita3. substanta e luata in cantitati mai mari sau pe o perioada mai lunga de timp decat era intentionat4. exista dorinta persistenta sau eforturi fara succes de a reduce / controla consumul5. se cheltuieste mult timp pt obtinerea subst, uzul subst, recuperarea efectelor subst 6. activitati sociale, profesionale, recreationale - abandonate sau reduse datorita uzului subst7. continuarea uzului in pofida constientizarii faptului ca are o problema somatica sau psihologica posibil cauzata de substanta

Cu dependenta fiziologica: dovezi de toleranta, sevrajFara dependenta fiziologica

Abuzul de alcool

DSM A. pattern maladaptativ de uz de subst ce duce la degradare sau suferinta semnificative clinic, manifestat prin ≥ 1 criteriu in decursul a 12 luni:

1. uz recurent de subst care duce la neindeplinirea obligatiilor majore la serviciu, scoala sau acasa

2. uz recurent de subst. in situatii in care este periculos fizic (ex: sofat) 3. probleme legale recurente legate de subst 4. continuarea uzului in pofida problemelor sociale/ interpersonale

recurente cauzate sau exacerbate de efectele subst.B. simpt. nu au satisfacut niciodata criteriile de dependenta

Tratamentul in abuzul/ dependenta de alcool - mentinerea abstinentei totale- initial detoxifiere ± trat. sevrajului- trat. comorbiditatilor

10

1. Intelegerea bolii: depasirea defensei de negare; poate necesita colaborarea familiei, prietenilor; psihoterapie individuala, dar mai eficienta este cea de grup2. Alcoolicii Anonimi si Al-Anon - incapacitatea alcoolicului de a face fata singur adictiei, foloseste tehnici din terapia de grup3. Interventii psihosociale - terapie de familie

4. Psihofarmacologiaa) Disulfiram (Antabuse) 25-500 mg/zi→ reactie f neplacuta chiar la cant mici de alcool: congestie eritematoasa, cefalee, pulsatii cefalice si toracice, dispnee, hiperventilare, tahicardie, hTA, transpiratii, anxietate, slabiciune, confuzie- rar: complicatii cu caracter vital, de aceea este CI la: antec.de b.cardiaca, tromboza cerebrala, DZ- se utilizeaza temporarb) Naltrexona (ReVia) 50 mg/zi→ ↓ craving-ul prin blocarea elib.de opioizi endogenic) Acamprosat (Campral) 2.000 mg/zi→ afecteaza sist. GABA sau NMDAd) Buspirona5. Dupa recuperare - se descurajeaza incercarile pac.recuperati de a bea normal

Intoxicatia cu alcool = betia simpla = ingestia recenta a unei cant.de alcool suficiente pt a prod. modificari comportamentale maladaptative acuteClinic: - relaxata, vorbareata, euforica, dezinhibata- agresivitate, iritabilitate, labilitate dispozitionala, alterarea judecatii,

degradarea functionarii sociale sau de munca- vorbire neclara ebrioasa, incoordonare, mers instabil, nistagmus, tulb.de

memorie, stupor, congestia fetei- comportament retras, lentoare psihomotorie, blackout-uri, obnubilare,

coma, deces - accidente circulatie, TCC, fracturi costale, infractiuni, omucidere,

sinucidere- la eval. se ia in considerare posib.exist. unui hematom subdural sau a

unei infectii, asocierea cu alte substante (BDZ, barbiturice- ef.sinergice, potential letale)

Intoxicatia alcoolica idiosincratica = comportament maladaptativ, adesea agresiv, dupa ingestia unei cant.mici de alcool, care nu ar cauza intoxicatie la majoritatea oamenilor (intoxicatie patologica).- comport. trebuie sa fie atipic pt persoana atunci cand nu bea

11

- pers. cu lez. cerebrale sunt mai susceptibileToleranta - bautorul necesita cu timpul cantitati mai mari de alcool pt. a obt. acelasi efect- indica dependenta- o constientizeaza cand apar simpt. de sevraj

Tratament: - suportiv- nutrienti: tiamina, vit. B12, folat- observatie

Sdr. legate de deficitul de tiamina (Vitamina B1)

Encefalopatia Wernicke = encefalopatia alcoolica= sdr. acut cauzat de deficitul acut de tiamina, de regula legat de dependenta de alcool- caract. prin: - nistagmus, paralizia miscarilor oculare, conjugate si de abducere, ataxie si confuzie generala - ± confabulatii, letargie, indiferenta, delirium de mica intensitate, insomnie anxioasa, frica de intuneric

Trat: - Tiamina 100-300 mg/zi, pana la rezolvarea oftalmoplegiei - Mg (cofactor in metab. tiaminei)

Pe parcurs cedeaza majoritatea simpt, cu exceptia ataxiei, nistagmusului ± neuropatiei perifericeSe poate remite in cateva zile/sapt sau poate evolua spre sdr. Korsakoff.

Sindromul Korsakoff = psihoza Korsakoff= conditie cronica cauzata de deficitul cronic de tiamina, de regula legata de dependenta de alcool, in cazurile in care alcoolul constituie o mare parte a aportului caloric zilnic- rara- caract. prin: amnezie anterograda si retrograda, adesea cu confabulatii, dezorientare si polinevrita

Trat: - Tiamina - Clonidina (Catapres) - Propranolol

Coexista adesea cu dementa alcoolica

12

25% din pac. recupereaza complet50% recupereaza partial cu trat cu tiamina 50/100 mg/zi de lunga durata

13