Ш і XL. — Ko. 4. 2 tei e x e m p l a r u l D U M I N I C Ă 27 ianuarie, 1924 III I I . , . HUI — P — — — I .

niversul Literar <=^â PB£TUL ABONAMENTULUI le tară: pe un an 1 0 0 l e i . In străinătate pe un an 2 0 0 le i .

Iarna I» munte

La câte o cotitură sania mai pîeaci şi singură... totuşi e frumos si toat ! Uimea e mulţumită

— Nr. 4 . UNIVERSUL L I T E R A V

JFIp P R A C T I C I î Fiţi. practici! E strigătul ce crod cei

гааі mulţi că ar ii lozinca zilelor noastre. Foar te puţini sunt aceia cari cred în idealismul sincer şi curat, în. poezia limpede ci neţărmuri tă a su­fletului omenesc.

Sunt două lagăre protivnice şi sunt totuşi fiii aceleiaşi lumi. Şi unii şi ceilalţi îşi închipuesc că sunt pe ca* lea adevărului adevărat. Cei mai mulţ i s'au aruncat cu nesaţiu în vâr­tejul luptei pentru bogăţii materiale, ignorând ca bogăţiile de care nu poţi .sărăci niciodată sunt acelea ale spi" ritului şi ale mimei, singurele cu care pleci într 'adevăr pe lumea cealaltă. Bealtfel, pe lumea cealaltă nu duci rlecât ce-ai putut agonisi sufletului tău, care foarte adeseori pleacă să­rac de tot de pe lumea aceasta.

Cine însă, dintre protagonişti, şi iagoniştii celor două abore.

I ir au.

ce ? 'dreptăţi Cei dintâi, t a r i cred că s'aprupic

sfârşitul íumei şi se tern să nu piardă-nici măcar o picătură din plăcerile yieţei de asta ? Sam cei cari, bănuesc,

4 întrezăresc sau suni siguri ca dincolo de această viaţă mai este una, supe" rioară, abstractă dar superba, — u i r de dreptatea stăpâneşte pretutin­deni ?

Omul care se învredniceşte să aibă

a tâ t cât i-ajunge să-şi mulţumească' nevoile materiale, fără de care orga­nismul fizic şi plăcerile necesare vi»" ţoi, nu se pot împăca, acel om îşi face datoria faţă de viaţa ce-i s'a dat &pre binele Iui.

Omul, care nu se osteneşte însă în­tru a tâ ta , acela nu e vrednic să tră­iască pontra că nu ştie preţui binele" ce i s'a făcut spre îndreptarea lui.

Omul. care agoniseşte mai mult de cât cerinţele fireşti şi drepte ale or­ganismului său, acel om face lux şi risipă cu darurile naturei , atunci când nu creiază mijloace spre a veni şi. în sprijinul altora, cari vor şi ar putea să trăiască muncind împreju­rul său.

Extremele sunt deci do combătut totdeauna. Nici cei prea plecaţi mate­rialismului, nici cei prea străini de viaţa pământului, n 'au dreptate. Calea de mijtoc e cea sănătoasă. Pri­mejdia stă în exagerări.

De aceia, şi eu zic vouă : Fiţi practici în înţelesul ca viaţa

materială să nu copleşească pe cea sufletească, dar fiţi şi idealişti în în­ţelesul ca viaţa spiritului să nu vă împiedice desvoltarea firească a exis­tenţei fizice, vouă şi familiilor voas­tre.

0 pagina din copilăria lui In frumosul oraş Salzbourg, nu

departe de pădurile înverzite ale Boe~ miei, Providenţa a pus, în 1756, în-far'o modestă casă, leagănul aceluia care a fost şi va fi maestrul muzicei.

în t r ' o friguroasă seară de Decenr bire, familia lui Mozart se află într 'o sărăcăcioasă odae, în care nu erau

' decât patru scaune şi un pian vechi, ce forma toata mobila modestei ca­mere.

•— ..Mre foame, mi-e foame mult, mamă. spuse un băieţaş de şase ani, apropiindu-so de mama sa.

— .,1a bucata asta de pâine, dragul meu, îi răspunse o femet! ce s t a trista şi sărăcăcios îmbrăcată, n 'am nimic altceva, să-ţi dau astăzi.

Spunând aceste ctivmte, ea învio­ră fruntea inocentei creaturi, 0« o sărutare fierbinte de mamă.

— „Să* invocăm pe sfântul Nópo-mucéne, copiii mei, zise suspinând vechiul maestru de cor al capelei din Praga ; poate că masa voastră de di-seară va fi mai b-ogată.

— ..Această pane e destul de bu­nă, zice Wolfe, am.? Mozart, întreru* pfmdu-1. Ţine, ia jumăta te din -ea» mic a mea Frédén'ca".

d e V rjitltt Leon*e

poftă pâiaea goală, când micul Wolf-gang, zărind lacrimi în ochii tatălui şi mamei sale, se îndreptă către„ins-t rumentul care era toată bucuria sa. şi, lăsând să alerge pe pian micuţele sale degete a celor 6 ani, caută sa consoleze pe făuritorii vieţii sale.

Sărmanii păr in ţ i ! lacrimile lor s'au

schimbat în ferit : ii pare că iu " înger, coborât din cer, face să ascu!

te una din aceste melodii care mintf nează pe cei mai fericiţi.

Dar nu, acest înger Iocueşte pe păi mânt ; acest înger, era fiul lor, obiec? tul tuturor speranţelor.

—„Vino de mă sărută, copii scump, zise maestrul de cor ; într'o zi tu V E I fi un mare compozitor !...

Wolfgaug, fericit de mul ţumirea tai său, continuă să-şi mănânce bii

căţica de pâine. — „Vai Doamne ! pentru ce suni

atât de sărac, spuse maestrul cape lei !

Wolf ga ug nu avea decât şase ani şi sufletul său era tot a tâ t de mare ca şi talentul său : aceste cuvinte care pentru, oricare alt copil ar pă rea zadarnice, pentru el aveau să fî| o înfăptuire. Tot restul serei aceleia, el părea că se gândeşte şi refleotea/Ji când ceasornicul suită opt orc. micul Wolfgaug. adormi pe gen uncii ii m:r. mei sale.

A doua zi de dimineaţă, t ână ru muzicant so sculă foarte vesel ; ct greutate putu să fio îmbrăcat, cerat ic voie mamei sale să meargă ia plim­bare împreună cu aora sa." Ea co:i simţi şi îndată cei doi copii se găsiri singuri.

— „Iţ i aminteşt i Frederica, eeoaci a spus papa aseară ? El a suspinat a> dane şi a spus : Vai Doamne ! De cf sunt a tâ t de sărac ?".

—„L'ani auzit destul de bine Wo!f gang ; ce vrei să facem ? Să fii", foarte ascultători şi când vom ajun ge marî vom câştiga bani mulţ i .

— „Dar surioara, nu trebue să a.ş tep tăm ; eu nu sunt a tâ t de mie, şi în curând voi fi tot a tâ t de maro cj şi pianul meu, şi tu, dragă surioară tu eşti chiar cu mult mai mare .

— „Vino cu mine, micuţa mea su rioară ; vreau să dau lecţii. Vorn merge şi vom întreba pe toţ i copil pe c ă r e i vom întâlni pe drum dacă

J ö 4

Suspină 'ncet izvorul delà stâncă. Hin cer coboară linişte adâncă... Pc fufa florilor împurpurate... Stând prins de crengi niri vântul nu mai bute; Visează fluturii, visează *« ramuri Privighit orile, cu alte neamuri Ete păuări eâ.ift^refe. Sus pe erest* Hăsane focul h&tii, ca '» poveste. Ше-odată cerul în argint se *шЬгте&і

Pământul se 'nveemântă 'n promoroacă. Cercei de diamant în crengi, s'anină. Sporind la noi văpăile *n grădină Lumini împart la fiecare floare Şi toafă floarea parC'O lumânare, Aprinsă. Fluturii pe floare ard.

S*afffifă câte-ir1* strop de mir de nard lie fiecare fir df iarbă moale. &e 'ncftTffe »*»-'?#'" morii, jos, *?* vale

'•îvf^/fi? 'nfreftga moară hi .jos coboară.

î

Cei doi eopîi. d e v o r a u cu m uită

Vu flacăra ce-f? >*? flacisră pe . Ş I r K ' î î fot cre^v Mă f-?m să nn-m

- -р.кеигя гпсген frprindă s.rffs''?

D u n r ' n i c ă 2 7 I a n u a r l r i e 1 9 2 4 .

vor să facă muzică. E atAt dc fru­mos

— ,,Ce idee frumoasă ! Şti ce, fră-ţioarc, în chipul acesta vom putea strânge bani pentru mâncare .

— „Urmează-mă, Frederico, iată un băeţel care vine pc drumul aces­ta . Wolfgang se îndreptă către cei b ineveni t .

— ,,Vrei să înveţi să cânţi la pian ? îl întrebă el pe copilul uimit.

— ,,Sigur că da ; arătă-mi deci cât mai repede jocul acesta nou ; ai ne* voe de bile pentru aceasta ?

— . ,0 ! nu. Trebue să te aşezi рѳ un taburet, înaintea unui instru­ment mare care se numeşte pian ; te aşezi la mijloc si compui muzica !...

..O ! cât dc amuzant trebuie să Пе aceasta !...

— .".Fără îndoială ; d a c ă vrei îţi voi da loci,ii : dar pentru fiecare lecţie v'a trebui să-mi dai câţiva bani, pen­tru că s c u m p u l nostru tată este foar­te -.'!•!(.

—- ..Câţiva, bani !. dar eu nu am ; av. caic ori. canat câte o piesă nouă\ îmi cumpăr jucării. Adio, adîo". stri­gă copilul îndcpărtândirse.

Mozart şi sora sa, puţin satisfăcuţi cte prima lor întâlnire. îşi consuna ră plimbarea.

— ,,Cc faceţi acolo, micuţii mei prieteni ?, Ic spuse cu bănă ta te o fru­moasă doamnă care sta la fereastra turui castel. Nu sunteţi copiii lui Mo­zart ?

-—„Pa, doamna, răspunse cu mân •lj,"c- Wolfgang.

-~ „Cum, (Ha cânţi atât de bine la pian r '

— „La dispoziţia d t r ă , doamnă. — .,Cântă-mi alunei ceva. micuţu-

\f, muzicant. Wolft'ang Mozart nu se lăsă. să. fie

rugai : un măre ţ pînn aurit m r l inv pwvionă câtuşi de puţin : şî el cântă tiu a tâ ta uşurinţă şi expresiune, în-•iât contesa nu-.şî putu stăpâni ndmi-vaţiunea за.

— .,Corpii încântător ! spuse ea, oât de fericit este tatăl d t e l e că are ша astfel de copil.

— ..O t r o anină î din contră, ta tă l meu (iste foarte nenorocit, căci el ţdângo adesea : totdeauna când îi spunom că ne este foame". Naivitatea fermecătoare a lui Wolf-

gang Mozart, zmulso lacrimi din o-«hii nobilei doamne caro-1 îmbrăţişa, dándu î o frumoasă pungă, ce conţi­nea mai multe pieee de aur.

— „ la aceasta, virtuosulc tânăr, supuse ea copilului care deveni foarte v«?el ; când vei fi mare, îţi vei aduce aminte de castelul din Salzbourg.

Lipsa celor doi copii lî se păru des-íül de lungă maestrului de cor şi so­ţi»! sale.

— „Ce s'au făcui copi'i rostr:i ?", ktfrebă biata mamă. când deodată, serigăte dc bucurie îi făcură mima sîi-i tresară, l'la cşî numai decât.

— ..Mamă, scumpă mamă, iată ce іпнюоаза pungă plină cu vârf !...

^oiţetele I U B I R I I

d £ ійот « m s e u

X X I O, Doamne, potoleşte-mi suferinţa Şi-arată-mi calea ca să ies din noapte !.. Mă chiamă iar chinuitoare şoapte Spre ţărmul unde doamnă-i nefiinţa.

Şi, chiar de-aş fi eu unul din cei şapte Din vremuri înţelepţi — tot n'aş pricepe De tinde iadul suferinţii 'ncepe Să 'mprăştie pe lume stranii fapte...

O, Doamne, tu mă 'ncerci din greu acuma» Cu stropi de cer vrei să-mi amesteci huma Ca să mă 'mprăştii ' w pulberea de astre..»

Şi totuşi, cât mă chinue gândirea Că poate-i scris ca să-mi clădesc iabh-ea Şi fericirea numai pe dezastre

X X I I ...Dar e pigmeu să plângi ca un copil Când sbuciumul te prinde în cătuşe Degeaba stai ursuz ca o mătuşe C« 'n van suspină dupe-a! vieţii-A prii...

Fii tare tu ce crezi că eşti subtil Şi nu te mai grăbi spre-a morţi uşe — Prin viaţă nu se trece azi deabuşe, — Nici elegant cum .joci într'un cadril.

Fii lapidar în comedia vieţii ! Fii Athlas ce pe umărul său ţine Pământul nopţii şi al dimineţii

Aruncu-te titan, cu dor de bine, In focul celor mai păgâne lupte — O harfă de-ai ieşi cu coarde rupte

Oi

1) Vezi n u m ă r u l p r eceden t .

— „Ne-aai făcut rugăciunea de di­mineaţă, şi bunul Dumnezeu ne-a re­compensat" . Apei amândoi povesti­ră părinţilor, ceea cc cetitorii noştri ştiu deja.

Câtva timp dună aceea, dete un mare concert la Yiena, la curtea îm­părătesei : tânărul virtuos fu pre­zentat curţii ; Maria Theresia şi fiica sa, principesa Maria Antoînetta, îl umplură, de elogii şi desmierdării.

La 8 ani Wolfgang Mozart apăru la Versailles, unde excită entu­ziasmul întregei curţi. Ta tă l artistu­lui nostru avusese destulă dreptate z icândui : „tu \;ei fi într 'o zi un ma­re compozitor".

La 12 ară, tânărul Mozart făcu o o-peră bufă : La Finta Semplice. La 14 ani, el compuse Mithrklate. După ce parcuse succesiv Elveţia. Germa nia, Anglia, şi Italia, Mozart reveni la Paris , unde îşi pierdu pe m a m a sa ; acest trist eveniment ii cauză ,r tâ ta mâhnire, în cât părăsi cu oroare capitala Franţei . In acest t imp. Wolfgang se reîntoarse l i Viena pe lângă împăratul losef H ; t . şi se dedi­ca compozitul uci.

După o viaţă laborioasă. Mozart muri în vârstă, de 3fi ani, după ce termină celebrul Requiem, en re, cu toate că fusese compus pen­

tru un altul. îi fu cântat lui pentru prima dată.

Cultivând cu ardoare şi perseve­renţă fericitele dispoziţiunî cu care Providenţa Ja dotat pe micul Mozarts marele maestru deveni a tâ t de maro graţie operilor sale, încât, imortaliza numele familiei sale.

Principalele bucăţ i compuse de Mozart sunt, : la Finta Sainte, Mit hridate, Lucia Silla, Visul lui Şer­pi on. fdomenea, Nunta lui Figaro, Don Juan. Flautul fermecat, Cle* menta lui Titus, şi un mare numărj de sonate, de liturghii, cântece rol H gioase şi canta te .

- A N E C D O T A -

A lerga, in fuga mare, Co cutie dc carton. — Incotro-i făcu 'ntrebare Un amic cu vesel ton. --- Am luat o pălărie, .1 răspuns cel întrebat. ..Pentru scumpa mea soţie ..S'aeum, foarte îngrijat, ..Alerg 'ute, a і-ó duce, „Căci. incr-t de m'oi plimba, ..Frică mi'c să nil apuoe ,,Moda iar a se schimba /".

N. ŢOiC

л - Nr. 4 UNIVERSUL Li TERAR i—...... • - • ! I I ! I I I I IU

I N T E R M E Z Z O tn înserarea de argint eu valuri dantelate de zăpadă" As vrea să-mi cânţi cu 'nfrigurare, din Ifebnfsy, o serenadă SVn suflet — amforă de aur curată, greii on neclintirea — S'aprind tămâia parfumată sub care a tresărit iubirea.

Aş vrea un vis făr' de sfârşit. Copil neaşteptat — plin de ispite — Un vis, ce-ar lumina 'n singurătate "Psalmodierea unei -noi credinţi. Căci am ucis pe răn dorinţi Cu străluciri de pietre nestimate Şi 'nfiripări de avânturi stăpânite Copil neaşteptat — plin de ispite —

Dă-n%; mâinile amândouă T>ă-mi ei gura Şi ochii, ce au furat culoarea marei Imbrăfişarea veche1 — veşnic nouă — S'alunge viziunea depărtare?... Căci numai gândul — Seară de mătase —s

. Pătrunde ,nfiorat, là tine 'n casă,

Şi du-mi iar înserar*,u de argint Cu valuri dantelate de zăpadă Şi toate nebuniile ce mint, in negrăit de alba serenadă Şi-dacă pofi — adoarme-mi rusvratireve A Ibina răstea fă şi târzie Ce 'nteapă sufletu-mi ei* nemilosu-i a*- — Şi clipele de aur, ce-or să vie Să le fixăm tn estomparea viorie A dorurilor ce se supun — şi tae~.

Gaby A- V u c u l e s c u

Din Începi I Т Я Е CBltnrate româneşti

( N I I I T A F I I I ШІ N I L I

Petru Manega Un codificator uitat al Basarabiei

D, Ştefan Berechet, licenţiat Î N •eologie şi doctorand Î N drept, tradu­ise din ruseşte O lucrare a profesoru­L U I basarabean L. Kassu, F O S T M I N I F F *

Ira al instrucţiune! public© Î N Rusia : „PETRU MANEGA, Un codifictor

% $ Ы al Basarabiei*'. Ы C A R E S E D E S -

vahiesc unele lucruri iate*esa«TE ale începuturilor culturale româneşti a" ,'eupra cărora e bine S Ă N E oprim.

L. Kassu, deşi ajunsese un mare demnitar rus, se ocupa de chestiunile basarabene şi implicit de cele "româ­neşti şi cu O vădită înclinare de a a-rata legăturile noastre cu latinitatea S È oprea asupra acelor chestiuni din trecutul ţărilor româneşti care se manifestau în sensul acesta.

Aşa,- ca să explice cum Petru Ma­nega, care mai târziu trebuia să se o-F»pe Î N Basarabia cu lucrările juridi­ce referitoare la o codificare a legilor basarabone, a ajuns din Muntenia la .Paris, L. Kassu vorbeşte de tendinţa «are se manifesta în principatele ro­mâneşti pe la începutul veacului al XTX de a se apropia de lumea roma­N Ă .

Această apropiere, după părerea lui L. Kassu, ora datorită şi revolu­ţiei franceze care deşteptase simţi-mânlul naţional în români şi a făcui ea boeri moldoveni şi munteni ca Ѳаіагді, Sttirza, Beldiman, Ghica,

Brăncoveanu, să formeze un partid naţional, dar şi influenţei consulate­lor franceze din provinciile acestea care erau chemate să facă cunoscut în Moldova ei Muntenia prestigiul numelui francez.,

A contribuit, spune Kassu, la fran« ţuzirea provinciilor dunărene şi ofi­ţerii ruşi cari în timpul războaelor din 1787 şi 1791 cum şi acelea delà 1806—1912 au fost în contact cu boerimea moldovenească şi care ofi-ţerime rusească se pleca pe atuncea înainte» modelor apusene.

este de mirare,, spune Kassu C V fot primii ani" ai seooftiktt al XIX-leA s'au trimis din Muatenia pe socotea^ Ia Statului tineri pentru continuarea ©ulturei lor în Piza şi după aceea îa Paris. Despre osârdia acestor primii bursieri români dn Universităţile eu­ropene vorbesc notele lui Eufrosin Poteca.

Dar afară de bursieri ai statului, a-par în Paris şi copiii moldoveni şi munteni bogaţi, fii de „logofeţi" şi „postelnici" cari erau porecliţi „bon jourişti" pentru că introduseseră în fymba lor cuvinte franţuzeşti.

Intre aceşti copiii ..bonjurişti'* de părinţi bogaţi, din 1816 până la 1820 a trăit la Paris şi Petru Manega. ca­re se născuse în Muntenia în 17S2, Tatăl lui Yayle Manega, era mace­donean de origină, din oraşul Acta.

Sprijinit de mitropolitul Iswatîe al Uncffo-Valahîei,. care era prieten cu amiralul vus Ciceagov. Manega după terminarea studiilor de drept la Pa­ris este recomandat secretarului de stat al Rusiei, lui Capodistria, care ÎF recomandă 3a rândul său guvernatO"

Ûtllil" n i a i 7 ! ii, •: t- " î M

irului Basarabiei, generalului Infovj «are il numeşte In comisia de codift-f «are a Basarabiei.

Şi iată cum acest macedonean deî origină, muntean de naştere, ajungea în Basarabia, unde ocupă un post dej Vază. Atât figura lui Manega, cât şi a bio-,

grafului lui Kassu, interesează toc­mai prin acest complex de împreju­rări. Oamenii oşiţi diiitr'o parte a ţâ­rei pătrund în cele mai mari dregăio J

rii ale altor ţări, dar rămân preocup păţi de aceleaşi interese legate de* «oarta poporului lor. Şi cţupă cum Manega jurist de valoare ar fi putut găsi şi l a Petersburg câmp îndestu­lător pentru activitatea, lui, dar el a preferat s'o consacre legilor basara' b e n e aşa şi Kassu, ajuns min istm rus, după ce fusese profeor'şi un ma­re cunoscător al dreptului germanic, mai ales al germanilor din provin-•cijlor baltice, este preocupat de soar­ta dreptului basarabean şi a oameni-lor cari s'au ocupat cu acesta şi scriö despre acesta.

De aceea atât • biograful' primului ftin bonjuriştii români, Kassu. cât şi Manega, ne sunt'aptopiaţi pentru le. gătura adâncă pe care a păstrat-o cu neamul din care a purem şi de асееч era nevoe să vorbim de ei, făcândiri cât mai larg cunoscut hunei romă* neşti.

Or. I . Dneelan

Cugetările junei regine Te poţi. bucura cu inîma^de insuşir

rUe cuiva, fi paß răbda defectele cu mintea,

Mţti fericit ea-.mdejstnlare, când ai putuifaiceofaptă bună.

•

Omul e vioară. Numai când i se rupe cea dn urmă coardă rămâne ol bucată de lemn.

Prietenia scade şi unde e prea muh tă fericire şi unde e prea mult necaz*

•

Linguşitorii încep pururea prtn ê spune că n'ar fi în stare se \ingw fească.

Fericirea e ca un £<•<»!,• . r f i răsput» de, dar nu vine.

• - ..

0 nenorocire marc in altă şi pe á fnnţă de rând.

• Peru cei albi sunt talazurile spw

megânde ce încărunţesc marea Ы urma furtunii.

Trad. de Süge B . Mariam

D u m H c ă 27 Ianuarie 1924.

P U Ş K I N

VISCOLUL — U r m a r e şi s fârş ' t

D a r sa n e Î n t o a r c e m la b u n i i p r o p r i e t a r i d i n Nc i i a r adow şi s ă vedem ce se petrece- l a d â n ş i i . Kimi<.

Z i u a ве s c u r s e f ă r ă n ic i u n inc iden t , d a r e e a p t e a î M a r i a căzu b o l n a v ă . Se t r i m i s e î n • r a s di*pă doctor . El ven i s e a r a ş i g ă s i po Ma­r i a a i u r â n d . Niş t e f r igur i v io len te o c o p r i n s e -r ă şi b i a t a b o l n a v ă v r e m e d e d o u ă s ă p t ă m â n i In pe m a r g i n e a , m o r m â n t u l u i .

N i m e n i d i n . c a s ă n u c u n o ş t e a c h e s t i u n e a - lup i l : s c r i s o r i l e d i n a j u n f u s e r a a r s e de Ma­r i a ; f a t» din, c a s ă n u v o r b i s e eu- n i m e n i n i m i c t t m a n d u - s e - de m â n i a s t ă p â n i l o r să i : Dai ' Ma­n a G a v r i i o v n a însăş i ; i n a i u r e a l a sa n e c u r ­m a t ă , d e s v a i u i s e t a i n a . T c t w g » cuv in t e l e î i e r a u a ş a de zăpăc i t e în-càt m a m a sa,, care. n u se m i ş c a oVla c ă p ă t â i u l e i , în ţe l e se n u m a i că #iică-sa iubea de m o a r t e p e ' V l a d i m i r NieoLae-

'vic i şl că i u b i r e a era , f ă r ă î ndo i a l ă , pr ic ina , [feoalei. iùi sei consffitui cu. b ă r b a t u - s ă n ş i cu c â ţ i v a vec in i şi se h o t ă r î i n u n a n i m i t a t e că M a r i a Gavr i fovna n u trebuia- s ă ocolească p e • e l pe ce r e i-l d e s e m n a s e u r s i t a , c ă s ă r ăc i a , nu «Ate i m v i ţ iu , eh a v u ţ i a n u faee fer ic i rea , et­ernul c a r e ţ i împăr tăşeş t i ) viata, şi a l te l u c r u l Ae. a c e s t iei:

I n t r e aces tea , Maria: Іиеерчч* să meargă e p r e b ine .

De m u l t t i m p , VladiMiiF n u se niai- ivise in c a s a iui• Gavr ih tv î e i . И e r a . f r i c a . d e . i n d i f e r e n ţ a eu c a r : era. p r i m i t d e obîceiu» Hotă r î ră. eă t r l -^nea t ă , ca s ă - l c au t e s p r e a-i face c u n o s c u t ă Wă, - ! ' p t a i a fer icire : c o n s i m ţ i r e a la c ă s ă t o r i a sa . D a r incro fu m i r a r e a p r o p r i e t a r i l o r Nen. i ra -d o w - u l u i când; , ca r ă s p u n s la i nv i t a r ea lor, ei p r i m i r ă d i n pa r l e - i « s c r i soa r e pe j u m ă t a t e n e î n ţ e l e a s ă E l le? d e c l a r ă că, mi . v a p u n e n ic i oda tă p i c i o r u l î n c a s a lor şi-i r u g a să ui te pe u n nenoroc i t , a c ă r u i u n i c ă s p e r a n ţ ă e r a m o a r ­tea.

Catev«k *ile î n u r m ă , af la i 'ă eă V l a d i m » p lecase l a r e g i m e n t . E r a in ÎS 12, Mul t t i m p n i ­m e n i n u î n d r ă z n i s ă vo rbească de sp re a c e a s t a M ă r i e i , ca re î ş i re.căpăta&i s ă n ă t a t e a .

V l a d i m i r n u m a i t r ă i a ; m u r i s e la Moscova in a j u n u l in t răr i i - F rancez i lo r . A m i n t i r e a s a p ă ­r e a s f â n t ă M ă r i e i ; cel p u ţ i n p ă s t r a to t ceea ce a r fi p u t u t s ă i-1 a d u c ă a m i n t e : că r ţ i l e p e c a r i el le ci t ise a l t ă d a t ă , d e s e n u r i l e sa le , m u z i c a a i v e r s u r i l e ce le c o m p u s e s e p e n t r u ea.

, Ѵ е с і т \ cari- ş t i a u toate^ se m i r a u d e s ta to r -a i c i a e i şi a ş t e p t a u curioşi» pe e rou l , o a r e t r e b u i a î n К я е s ă b i r u i a s c ă f ide l i ta tea t r i s t * • aces t e i v i r g i n a l e Artetnrise.

€ u toa tă , r ă c e a l a ei M a r i a G a v r i i o v n a e r a c a ţ i îna in te - k iconjyira tă d e p r e t e n d e n ţ i . D a r to ţ i t r e b u i a s ä se r e t r a g ă , când" a p ă r u î n cas t e lu l In ca r e locu ia e a B u r m i n ; colonel d e h u s a r i , •rănit cu c r u c e a S f â n t u l u i Gbeorghe . Ia b u t o n i ­e r ă şi d a o p a l o a r e in te resan tă , , c u m z iceau d o n t n l ş c a r e î e d i n p a r t e a loculu i . Avea a p r o a p e 26 a n i ş i u n spir i t , p l i n d e p ă t r u n d e r e ş i ob­se rva ţ i une f ă r ă vre-o p r e t e n ţ i e ş i nes i l i t , c a r e p l ace a t â t de m u l t femei lor . P u r t a r e a s a cu M a r i a G a v r i i o v n a e r a s i m p l ă şi l iberă , d a r In i ­m a şi cctsii i i e r a u a ţ i n t i ţ i pe to t ce zicea ş i f ă c i a d â n s a .

Vecini i v o r b e a u do c ă s ă t o r i a lor ca de ceva s i g u r şi b u n a P a r a s c o v i a P e t r o v n a se bu ­c u r a că fifcă-sa a găs i t în s fâ rş i t o p a r t i d ă A* m i . ă d e ea.

î n t r ' o zi , B u r m i n găs i p e M a r t a G a v r i i o v n a a p r ' a p e de lac , s u b o salc ie , c u o ca r te î n m â n ă , î m b r ă e a t ă In a lb , ca o a d e v ă r a t ă eroină ' é e rornan . D u p ă p r i n i d e cuv in t e s c h i m b a t e , M a r i a G a v r i i o v n a înce t ă d i n a d i n s : convorbii- ja, m ă r i n d ü s t t e l a. ţ e c i p r e e ă ' t u r b u r a r e , c ă r e i a o u i se p u t e a p u n e c a p ă t de. cât, p r i n t r ' o exp l i ­ca ţ ie f ă r ă de ves te şi h o t ă r î t o a r e .

Ş i a ş a se şi î n t â m p l ă ; B u r m i n ; d â n d u - ş i sea-*tă de g r a v i t a t e a s i t u a ţ i e i î n ca re se g ă s l a , i i ă r l u r i s i că de m u l t c ă u t a o c a z i u n e a de a-şi l'Achide i n i m a şi ce ru eftte-va m i n u t e de a t e n -Sc- M a r i a G a v r i i o v n a î n c h i s e c a r t e a şi p leca kehii liv s^mii că c o n s i m t ă .

„Te i u b e s c zise B u r m i n , U; iubesc ca u n tebun... (Mar ia G a v r i i o v n a roş i şi p lecă şi m a i • u i t otTiiî). A m l u c r a t d i n cale a f a r ă de n e o -Hşnuit l è > à n d u - m a în voia une i du lc i ob i şnu -a ţe , de a t e vedea şi auz i î n f iecare zi... (Ma-

UN1VEKSUL L I T E R A R

O S C А Й W I I D E

_ 4

CASA CURTEZANEI" T U F Sub balcon

O, frumoasă stea cu gura de •ar.rn.in, o, lună cu sprâncenele de aur, ridică-te, іпаЦй-ţe din Sudul îmbălsămat si luminează ealea ce-o va urma iubita mea, ea nu cumva picioruşele ei- să M rătăcească pe colina ипащ bate vântul, ori pe dună. O, fru­moasă stea cu gura de carmin, o, lună cu sprâncenele de aur.

Corabie cs tremuri pe marea httristată, o, napă cu vela ume­da- şi. albă. porneşte ah /- por­neşte către port, s-pre mine.

Căci aceea pe care o iubesc, şi cu mine, am voi să ne ducem în ţara, unde imugureşte aiso-rut, in inima unei văi violete. Corabie ce tremuri pe marca f i -tristată:, a. nară eu mia umedă st albă.

: Pasăre fermecată- cu căntecul щот şi dulce, pasăre ce cânţi pe creangă, cântă, mai cănlă din vălul tău mic şi oacheş, sl aceea pe care p iubesc, în micul ei pat, va finii urechia ridicându-şi ca-•>v.l pe pernă, şi va veni căite mine. Pasăre fermecată, cu cân­tecul uşor si dulce, pasăre c-.; stai prinsă de creangă.

O, floare ce te legeni în acrul tremurător.^floare cu buzele dc iăpadă, coboară să te ia aceea pe care o iubesc. De va fi sit mari, vei muri într'o coroană -ne mpul ci- de va fi să mori, vei muri tntr'o cută a raekîei ei. Tc vei duce să te aşezi pe mica ei inimă aingaşe^ o, floare ce te le yeni in aerul tremurător, floare cu; buzele de,zăpadă...

* Vezi „Unive r su l feiterat-' n u m ă r u l p receden t T r a d u c e r e a aces tor poeme a l e Iu i O s c a r Wi lde e da to r i t ă # l u i

M; Negru.

r i a Gavr i iovna- îş i a d u s e a m i n t e de p r i m a sc r i ­soare de la S a t n t - F r e u s t ) . A e u m e p r e a t â r z i u , w* s a m ă m a i po t inuputr ivi soa r t e i ; a m i n ­t i r e a ta, a s c u m p e i şi n e a s s m u i t e i t a l e i-coane v a fi de a c u m î n a i n t e ch inu l şi m â n -gfterea vieţi* m o l e ; d a r î m i m a l r ă m â n e s ă p l ă t e s c o d a t o r i e grea , să - ţ i descoper u n se­cre t Î n s p ă i m â n t ă t o r , care va p u n e î n t r e no i o b a r i e r ă de n e t r e c u t . ,

— „Taci , îi> n u m e l e lu i D-zeu. t ac i , că m ă o-m o r i .

— „Da, ş tbi j s i iu l că a i fi fost a m e a ; d a r s u n t însura t . . .

M a r i a G a v r i i o v n a îl p r i v i î n s p ă i m â n t a t ă . — Si.nt. î n s u r a t , c o n t i n u ă B u r m i n , s u n t î n s u ­

r a t d e p a t r u a n i şi n u ş t iu ca re mi -e femeia , n ic i uncie- e s t e şi n ic i d a c ă voi revedea-o vreo-e d a t á 1 .

— Ge; z M ? s t r igă . M a r i a Gavr i i ovna . — ba- încteptttHt a i i i t lu i zise B u r m i n , m ă

4uceanx g r ă b i t l a Vi lne , . u n d e e r a r e g j m e n t n l Вввйто. Ш г ' 0 zi;, a j u n g â n d , l a u n p o p a s , pe ip-* i r a t r , p u s e i să se І і т а т е ca i i c â t se pj>tu m a i sepbidu, e t o d fftră v e s t e se r i d i c ă i m viscol g r o z a v ; şeful" s t a ţ i e i de p o ş t ă ф p e ş t a ş i i m ă s f ă t u i r ă s ă r t l a s s ă t r eacă .

L a î n c e p u t fi a s c u l t a i , d a r o n e e x p l i c a b i l ă ne l i n i ş t e m ă s t ă p â n e a ; p*i*a . că e l t u l m ă І т к к і г л т Visco lu l î n s ă n i t m a i c o n t e n e a 5 p i e r d u i r ă b d a r e a , p o r u n c i i d i n n o u să -mi î n ­ham. ; cai i şi p leca i pe cel m a i îng roz i to r v i ­for. P o ş t a ş u l u i îi ven i î n c a p s ă ţ i n ă m a r ­g i n e a r â n h i î , ' c e e á c e , zicea el, t r e b u i a s ă scur ­teze cu t i e i ve r s t e calea™

Z ă p a d a a c o p e r e a m a l u r i l e ; p o ş t a ş u l î n t r e c u locu l u n d e t r e b u i a s ă e ş im în d r n m şi as t fe l no g&sirăm î n locu r i n e c u n o s c u t e .

Viscolul n u se m a i po to lea ; ză r i i o s l a b ă lu ­m i n ă şi p o r u n c i i să se î n d r e p t e î n sp re a c o l o ; aj t n s e r ă m î n t r ' u n sat , l u m e a eşea d i n Ьівэгіса eh l e m n ce e r a desch i să , t r ă s u r i Bta ţ ionau a-fai-u şi o a m e n i i se m i ş c a u i n pSris t i l . ' „Aici ! A i c i ! " s t r i g a u - m a i m u l t e voci. P o r u n c i i vizi­t i u l u i s ă op rească . „Vai, u n d e a i în târz ia t . ! î m i i i s e u n u l , logodnica ţ i -a l eş ina t , p o p a n u m a i ş t ie ce s ă i exă ;. e r a m a p r o a p e s ă n e î n t o a r ­c e m ; h a i d e d a r m a i iu te" . Să r i i d i n t r ă s u r ă f ă r ă s ă zic © v o r b ă şj i n t r a i î n b i se r i ca Slab r a m i n a t ă d e d o u ă s a u t re i l u m â n ă r i de c e a r ă . O f a t ă tâ-nără s t a pe. u n s c a u n î n t r ' u n colţ î n ­t u n e c o s a l biser ic i i , a l t a îi f reca t â m p l e l e . „ In sfârş i t , da te D-zeu de v e n i ş i l " z ise a c e a s t a

d i n v r m ă . încă- p u ţ i n şi a i fi ucis pe d o m n i -şoarar".

Bă t r ânu l - pn îo i î n a i n t a sp re m i n e , în t reb&n-ă". mtix

— Vreţ i sa îneep î •— Începe , începe, p ă r i n t e , zisei d i s t r a t . R i d i c a r ă p e t â n ă r a fa tă ; ea i m i p ă r u des ­

t u l de f rumoasă. . . Neghiob ie de neer ta t . . . S t a m î n p ic ioa re l â n g ă ea î n fa ţa a l t a r u l u i , p r e o t u l s e g r ă b e a ; t r e i o a m e n i ş i s e r v i t o a r e a ţ inea ţ i l ogodn ica şi se o c u p a u n u m a i de ea . Ne că4 sâ io r i r ă .

„ S ă r u t a ţ i - v ă , n i se zise. F e m e i a m e a îşi în-] t oa r se pa l i da - i fa tă sp re m i n e . Vruse i s'o s a t r u t , când ea s t r i g ă : „ A h ! n u e ' e l !" ş i căzu f ă r ă c u n o ş t i n ţ ă . Mar to r i i îş i î n t o a r s e r ă sp r a m i n e ochii spe r i a ţ i . E u făcui o s ă r i t u r ă , , eş i i d i n b i se r i că f ă ră cea m a l m i c ă ped ică , m ă a-, r u n c a i î n k i b i t k ă ş i s t r i g a i : m â n ă !

— D o a m n e ! s t r i g ă M a r i a Gav r i i ovna , ş i n u ş t i i ee s 'a făcut s ă r m a n a d- ta le soţ ie ?

— Nu ştiiij r ă s p u n s e B u r m i n ; n u ş t iu n u -ю е Ь s a t u l u i î n ca re m ' a u î n s u r a t , n u - m i a d u c a m i n t e «le l a ce s t a ţ i e p l eca sem. P e a t u n c i , î n ­ţ e l e g e a m a t â t de p u ţ i n g r a v i t a t e a c r i m i n a l e i m e l e vic teni î , î n câ t , es i t d i n b i se r ică , a d o r ­m i t şi n u m ă d e ş t e p t a i d e câ t î n d i m i n e a ţ a * i ţ e l u n i t ă t o n r e , c u toni . .<Hftţii i n a i d e p a r t e , S e r v i t o r u l , c a r e m ă i M o ţ e a . t m n r i $n războ i , a ş a c ă n u naè. mo, n i e i o épé ra í i t a d e a t t e s -e e p e r i p e a c e e a d e oajre « m k ß b z a t a t â t d o « u i t ş i c a r e a c u m e a t â t • d e : cirud r ă z b u n a t ă d e P»ine.

— D o a m n e ! D o a m n e t zise M a r i a Gavri-t l e v n a , l t j i tndu-i m â n a t d- ta a i ' f o s t . Ş i n n mi j

T r a d . de C h a r l o t t o B . M a r i a s

Craniului meu O, craniul meu — ciudata colivie - н Un porumbel ţineam odată 'n íme, Un mesager dresat atât de bine, €ă nu credeam uri altul sik mai fie.^

• ...... - - - V - >• Dar Vam trimis spre zările senine Şi de аЫпеігтп, van aşteppsă vie, Căci prins1 a fost şi 'nchiş .de Роегге Spre* a nu se maiîntoarce iar la mine^ 0 babă urâcioasă şi bolnavă, 0 vrăjitoare meşteră *n otravă, Stă azi în locul lui, Melancolia. rA tapisat cu negru-a tale feţe Şi—tot torcând un caier de tristeţe-4 0 soră îşi aşteaptă : nebunia !

N . T . Cr i s t e se«

6 . — Nr. 4. UNIVERSUL L I T C R A R Dum•• . c i /

O

Î N C H I N A R E Amicii тгі Ani mulţi şi grei S'au dus pe veci; Ne chiamă 'n şoapte Sab lespezi reci...

Voi nici gândiţi. Nici bănuiţi €um trece via fa, Plăceri şi chin Cote puţin Le 'neacă ceaţa

Bată-ne vân'ul, Slăbeasc' avântat, Vrlâ-ne marea, Noi cât trăm Ne amăgim boar cu uitarea.

Ducă-se viaţa Căci dimineaţa Ne aduce alinul; O, n'axeţi teamă ivoariea ni-e mamă...

Trăiaseă vinul! S. H o r t o p a n

— Roman lacustra după IH.ROSNY — Urmare şi sfârşit —

.Amreh şi N o m a i - p o r n e s c înce t p e d r u m u l d e s c â n d u r i ş i de p ie t re . Suf le tu l lor e h o -t î r î t E i m e r g la s ă v â r ş i r e a fapte i c u m se r o s t o ­goleş te o s t â n c ă în p răpas t i e . . . ş i n u se op resc d e â t ca s ă a e c a l t e zgomotu l v a l u r i l o r ca r i a r u s f u n d e m i ş c a r e a cuiva» D a r r ecunosc î n d a t ă t r e c e r e a u n e i s p a i m e , p a s u l unu i jder s a u fu­g a n n e i r a ţ e să lba teca .

A j u n g l a l ocu in ţ a lu i Rochs Si ' l idă şi to t a t â t de m a r o ca a lu i Z a m , lu­

m i n a s te le lor îi dedea o î n f ă ţ i ş a r e posomo-rftfâ ; ci*a î m p r e j m u i t ă de u n î na l t g a r d de p a n şi p o m i ş e r i ; n i m e n i n u se p u t e a a p r o p i a fepă să deş t ep te fur ia câ in i lo r roşi i .

D a r de când N o m a i a p u s m â n a acolo, l in i -ş î e a d o m n e ş t e pes te î n t r eg sa tu l . E a zise în­cet :

— Vezi t u ? ca rnea b l e s t e m a t ă e ra s i g u r ă ; f uf lecui lor s'a d u s : Să s ă r i m g a r d a i .

A m â n d o i e r a u sp r in t en i , uşor i ca s ă nu-ş i t r ădeze p r ezen ţ a .

A m r e h se a s c u n s e î n decisul u n u i boschet . N o m a i b ă t u cu p u m n u l în u ş ă . Vocea a s p r ă a lu i Rochs r ă s u n ă î n l i n i ş t e a

nopţ i i . — Nenoroc i re celui ca re -mi t u l b u r ă s o m n u l . N o m a i zise cu b l ânde ţ e : — A m v e n i t ! Koshs , — u i m i t — î n t r e b ă . — De ce-ai veni t ? — IU recunosc p u t e r e a şi ca sa nu m ă ba ţ i

m â i n e l a r i i să r i tu l s o a r e l u i i a t ă - ină - ţ i s c l a v ă I •Surâse în s e m n de t r iumf, d a r b ă n u i a l a ş i

n e l i n i ş t e a îl î n t r e r u p s e : — N u a u l ă t r a t câ in i i m e i ? T â a ă r a l a c u s t r ă fu g a t a c u r ă s p u n s u l . — M'a r fi s fârş i t , d a c ă n u le-aş fi s p u s cu­

v â n t u l m a g i c al zeu lu i lupi lor . E i n u se vo r d e ş t e p t a decâ t la z iuă .

Sechs r i d i c ă b l a n a de l à uşă . Ochi i i u i p ä -tatmzStcri c e r c e t a r ă î n t u n e r i c u l , î n s ă n u v ă z u d>3 cet co rpu r i l e întinse, a l e câ in i lo r şi f o r m a Ntemaî ei .

P l i n d e î nc rede re , n e b u n în î n d r ă z n e a l ă ş i \m t o t d e a u n a înv ingă to r , n u şi-a î nch ipu i t n ic i -etlatä c ă v re -un războ in ic al t r i b u l u i a r în-fH&yRi s ă se r id ice împo t r i vă - i şi că o femee a* p n t e a eă lăuz i vo in ţa u n u i o m ; t ă c e r e a câi-• і*»г îl t u l b u r a s e dar , el c redea î n cuv in te m a -вІВе.

Jtatä o lance n u m a i , r id ică d e o d a t ă u ş a de ЫШЫ ş l apăru î na in t ea t ine r i i fete e i cându- i m »landete:

— Ai v e n i t I Deja dor in ţa -1 făcuse să-ş i î n t i n d ă b ra ţe le .

S t r â n s e p e fec ioară l a p iep t . E a c u p r i n z â n d u m e r i i l u i Ro ch s şi a g ă ţ â n d u - s e cu d i s p e r a r e s t r i c ă :

— Loveş te ! A m r e h eşi d i n î m u e r e c . Secura- i l i c ă r i o

c l ipă d e - a s u p r a c a p u l u i ş i căzu ca u n c iocan. R o d i s d ă d u u n s t r i g ă t a s e m e n e a u r l e t u l u i

t i g r u l u i . Căzu î n t r ' u n g e n u n c h i , apo i se r i d i c ă a p u c â n d l ancea . P ă r e a î n c ă î n p u t e r e . D a r a d o u a l o v i t u r ă de s e c u r ă î i ven i î n spa t e , a t r e i a î n faţă... şi se ros togol i la p ă m â n t cu zgomot s u r d .

- - Loveşte- i i n i m a ! s t r i g ă N o m a i . V i a ţ a lu i o m o a r t e a n o a s t r ă .

A m r e h sco rmon i cu vârful l ănc i i sa le î n în-t unc rec şi c â n d a t i n s e i n ima , r ă c n e t u l d e m o a r t e c u t r e m u r ă î n t r e g u l sa t l a c u s t r u d o mi ­n â n d ur le te le câ in i lor să lba t i c i .

B ă r b a ţ i i şi femeile se s c u l a r ă şi a l e r g a r ă l a i;i -iii.iia lu i Rochs .

N o m a i se p i e rdu p r i n m u l ţ i m e , în t i m p ce A m r e h s t r iga :

—- Moar t ea se h o t ă r î s c în t r e m i n e şi Rochs . Un--! d i n t r e noi t r e b u i a să p i a r ă . Z*-'i глі-au da t pu t e r ea . Vai, celui ca re se va r id i ca î m p o ­t r iv i , mi .

N i m e n i n u î n d r ă z n e a să v i n ă con t ra l u i şi cu a t â t m a i p u ţ i n să-1 a d m i r e şi s ă se t m m ă .

-— Voi l ua casa, a r m e l e ş i bogă ţ i i l e sa le c u m n e - a u l ă s a t s t r ă b u n i i şi voi c u m p ă r a pe No­m a i , fiica lu i Zam, p l ă t i n d u n p re ţ d u b l u .

Zom zise la r â n d u l l u i : - - Aşa este ! Cel ce-a î n v i n s pe d u ş m a n t r e ­

b u e să-şi ia p l a t a . Mâine de d i m i n e a ţ ă , 'a r ă ­să r i tu l soare lu i vei lua pe fiica mea,

Toţ i s t r i g a r ă : —- Aşa este. Şeful p reo ţ i lo r care n u v r u s e s ă î n d i u m e z e

po A m r e h d i n cauza b l â n d e ţ i i sa le î n a i n t a ş i Kise :

Zeii s p u n ! Іа- ţ i c e i a l t ă u d i n casa l u i Roch' ; şi apoi vei p l ă t i t r i b u t u l cuveni t Zeu lu i î n t u n e r i c u l u i .

- - F i e c u m vor zeii ! zise A m r e h . Şi la u n s e m n al p r e o t u l u i , î l l ă s a r ă s ingu r . B u c u r i a lu i e r a f ă ră m a r g i n i ca l acu l şi

m u n ţ i i . Avea î n el o a d o r a ţ i e n e î n ţ e l e a s ă şi u imi toa r e . S u s p i n a d u p ă Nomai , c u m p ă m â n ­tu l s eacă î n a i n t e a ploi i .

E r a n ă s c u t a fi s u p u s femeii , decât, a fi r r i ua i f a t a s u p r a ci .

In s i n g u r ă t a t e a lu i s i m ţ e a că a c e a s t ă c r i m ă ora m u l t m a i m a r c a t ă decâ t c r i m e 1 e con t im-pi . ilor r ă i şi m a i p u ţ i n c rudă . Un ins t inc t dt ta lc , de a p ă r a r e , de s l ăb ic iune şi dc g â n i . a e îi s t ă t e a pe i n i m ă şi i ub i rea lu i cre­ştea >..! m a i m u l t î n suflet, c auza a t â t o r lu­c ru r i ne în ţe lese .

Ai i fel el n u p u t e a s ă d o a r m ă . Văzu m u l t e slelo s l r e c u r â n d u - s e în fundu l l a c u l u i ş i m u l t e a l te le r i d i c â n d u - s e pe m u n ţ i . Se gân ­d e a -a p i a t r a a l b a s t r ă a Nomai-e i şi se întreba, dacă s'tilelo n u a v e a u a s e m ă n a r e a ei, f i indcă şi "ic se c u f u n d ă în a p ă şi n u p i e rd n i m i c d in s t r ă . u c i r e a lor.

Zi-cile a r g i n t a r ă î n t i n d e r e a . Cons te la ţ i i l e d i s p ă r u r ă în fa ţa a u r . o l e i d imine ţ i i ; ele fu­g i r ă d in n a i n t e a soa re lu i de a r a m ă . Cântecu l p ă s t i i l u r r e începu şi zefirul se î n t o a r s e pe va lu r i .

A m r e h zise că t re soa i e : — Ochiu de foc ! B u c u r i e a l u m i i ! P r i v i r e

a zeu lu i care. a u s c a t p ă m â n t u l şi i-a da t a t -bo r i i Га-ті m o ş t e n i r e a Iui l l ochs şi s t ă p â n i ­r e a a s u p r a Nomai -e i ! I ţ i voi oferi c h i l i m b a -ru l , bour i i , calul şi berbec i i cu coarne le lunc i i

I n t i m p u l a c e s t a Z a m îşi conducea fiica la l o c u i n ţ a lu i A m r e h .

E a p u r t a î n j u r u l g â t u l u i şi u m e r i l o r o le­g ă t u r ă de p ie le în s e m n de sc lavie . Ţ i n e a î n m â n a d r e a p t ă o p i a t r ă de s f ă r â m a t g r ă u n t e l e . C u n u n a de forîgc s t r ă l u c e a în p ă r u l ei.

Ş i Z a m o d u c e a în mi j locul fi i lor ş i fi icelor L u p u l u i , astfel că obse rvă A m r e h .

IU zise : — Zam, fiul Iu i W ö h r , n u a r e d o u ă feţe. Ei

î ţ i aduce , d u p ă c u m a f ăgădu i t pe aceea ca re t r e b u e să- ţ i î n m u l ţ e a s c ă n e a m u l . I a t ă de ce s ă te g â n d e ş t i tu î n s u ţ i la c u v â n t u l t ău .

A m r e h r ă s p u n s e . — Cel care nu-ş i ţ ine c u v â n t u l , e p r i n t r e oa­

m e n i ca un plop fără r ă d ă c i n ă . I a t ă , ch i l im-bar . i l , l ănc i le , p ie t re le c iopl i te ca r i î n v i n g p r r n i r i l e a s c u n s e şi coarne le zug răv i t e .

Apoi a r ă t â n d sp re m u l ţ i m e . — Toţ i aceş t i a să fie m a r t o r i !

Z a m r ă s p u n s e plinele b u c u r i e : — A ş a s ă fie ! — A m v ă z u t — s t r i g a r ă cei de faţă. L ' i â n d o p i a t r ă do nef r i tă , t a t ă l de sch i s e gu ­

r a N o m a i - e i a p o i cu o l o v i t u r ă s i g u r ă îi r u p s e u n d i n t e l u n g a ş a c u m h o t ă r i s e . Sânge le curse . T â n J r a l a c u s t r ă î n t i n se ea î n s ă s — cu d r agos ­t e — d in t e l e s t r ă l uc i t o r , s t ă p â n u l u i ei.

— Aşa făcu t -au fiii L u p u l u i de zece ori zec» g e n e r a ţ i i t — zise Z a m .

— N a m a i a m gr i j ă ! c o n t i n u ă el. In u r m ă •— ca d u p ă obicei — to ţ i se re t ra ­

seră . .Amreh p ă r e a , t u l b u r a t î na in t ea t i ne r i i ie ;

d o a r e . I n suf le tu- i î nd răgos t i t , se s t r e c u r a m i l a ca o f loare p l ă p â n d ă pe p ă m â n t u l umed .

Suferea , v ă z â n d c u m sânge le curge d i n g u r a ei. ş i gă s i u n c u v â n t — a t â t de du l ce — pe ca re nic i u n b ä r b a t de la începu tu l î n m i i n u l spusese î n c ă une i femei :

—. Aş v r e a Nomaî , n n sânge le t ă u s ă curgă ci a l m e u .

E a so a r u n c ă in braţele, lui p l ină <te recu­n o ş t i n ţ ă , în t i m p ce el ap leca t a s u p r ă - i sorbea sânge le ca re c u r g e a d in buzele ei roş i i . P e n t r u a m â n d o i fu o i m p r e s i e s t r a n i e , d a r în a cela i t i m p c iuda t ă .

P e n t r u î n t â i a oara t r u p şi suflet se conta-p e a u astfel şi le veni n e î n ţ e l e a s ă - - - d a r p ro , fundă — in tu i ţ i a v i i toa re i dc-sm i^ rdâr i a a. m o r u i u i p r e î r - . ' g ă t o r s ă r u t u l u i .

T r a d u s de Mi /cea Boni fac iu P I T T î Ş

Comori de artă La dispoziţia tutror color ce iubeşti

arta şi se interesează tio ou stă mir zeul ..Baron Jirukenthal" din S i b i u despre care puţin am auzit vorbind': se, ba chiar de loc.

Vizitatorii Sibiului şi-n special cei din vechiul regat lasă pe planul al doilea sau pe cel din arma vizii a r ^ i acestui muzeu.

Indiferenţa aeoasia mi numai că \-л doare, dar dă dovadă despre Toiul cum şcolile noastre ştiu *ă pregă­tească spiritele pentru artă.

Acest muzeu e o^ercaţiune a baro­nului ...Samoil .Brukentimi" <17~2! 1803) fost guvernate al Ardoalclui şi posedă tablouri, antichităţi , statu», monede, gîuvaeric.ilo.

Şi-a avut începuiul Ja 1 8 1 . 7 . Actu­almente o proprietatea liceului evan­ghelic din loca! ii rite. OVeaoc ne inte­resează mai mult o colecţia do ! abur uri — producţii ale celor mai mar* artişti ----- din caro o parte a celor cc-au format l îenaşterca ; au fost sl u-diate temeinic de vicnezul Dr. Theo­dor von F rimmel în 1804 şi 1899 atât pentru determinarea precisă a au te­rilor cât şi pentru studierea lor.

Pinacoteca numără 1 3 7 4 tablouri formând mai mutic şcoli, îutro care mai însemnate : italiană, germană din ţările de jos, secţia artei din patru şi şcoala mixtă (francospaniolă).

Nu este locul aci să, descriu toate

Duminică 27 Unuaris 1924. UNIVERSUL LII E.\*A!i

•tablourile ce m'au interesat ; m ă voi mărgini mimai a căuta simbolul fie­cărei şcoli în parle cu toate că aceste şcoli au avui o dura tă destul de lun­gă şi deci unul a fost spiritul ei !a în­cepui, şi altul l a apogeu.

.Nu pot uita ipresia ce mi-a Jacul-o ,.portretul unui necunosscut" de dam von Eyck.

Pe un fond ce formează mai mult o atmosferă oarecum tristă, chipul acesta necunoscut apare ca o întru­pare supranaturală . Die notat că-..portretul unui necunoscut"' e prima lucrare în ulei a marelui pictor.

Acest, tablou a cărui valoare se ri­dică la câteva, milioane, e aşezat în­tr'o cutie de te ce se poate închide şi c în aşa- fel construită ea la cea niai mică-atingere o sonerie electrica comunica politiei faptul...

„Sfânttai Ionmim" iată un alt tab-blen d'o -valoare incontestabilă. Ope­ră a marelui artist Lorenzo ілЛІе a fost p-ăstrată în perfectă stare fără mei un semn de alcraţio... Tn mijlo­cul - probabil — al unei păduri, a-eest sihastru îşi făcea rugăciunea o rugăciune aşa cum so cerea a tunc i : fi acest fel de a semehma nu numai cu trupul- ci şi cu sufletul cum reeso im nuan ţa tristă atât de bine întipă­rită pe faţa lui bă t rână . Această tris­teţe seamănă mai mul t cu expresia acelui care cere îndurare, iertarea păcatelor. Ochii lui şi mai rugători nmt îndreptaţi spre crucea, ce-o ţ ine ta mână pe care e răstignit Christos. Mici aci culorile nu sunt vii şi „frir oftosul" urmărit este cu abilitate réa­lisât.

(Jn adevărat capo-d'operă e „Uo-gedna Sfintei Ecater ina" producţia selebmlui Tiz 'ano Vecelbo da Ca­sare, despre care cred c'ar fi necesar »ent.ru cei interesaţi un studiu ama*

- - Au sU t r e a c ă toa t e ! : n i timpul p r â n z u l u i de a l a l t ă i e r i , Goorgo to"Bcamp îi s t r e c u r a s e d u l c e a g în suflat o în-tredere nouă. care-i î ndo i a p u t e r i l e . Acest a-mîr ni lu i F i l ip , pleda.so f ă ră a fec ta ţ ie c a u z a legitimă a iub i r i i , în a ç a fel ca s'o c o n v i n g ă ; ÎMer F i l ip î n s u ş i îi r e îno i se o m ă r t u r i s i r e de -íisiva şi i a t ă că, b r u s c , a t r e i a zi d u p ă a c e a - seară fer ic i tă , t o tu l se d ă r â m a î n ea şi biprejurul ei. F i l i p o părăsaa, p ă r ă s i n d î n a-Иа.; t i m p i u b i r e a d-nei de Gremi l ly . D r a g o s -ka aceasta , pe ca re a r fi vo i t s 'o c o n c e a p ă tarată, p iordea î n t r ' î n s a or ice u m b r ă d e n e -ciaivăţie. In fec ioara a c e a s t a s i nce ră , v i ţ i u l » deştepta b r u t a l , t i r a n i c şi m ă t u ş a e i vene ­rată era ace ia care- i făcea în t e r m e n i îngroz i ­tori această od ioasă revelaţie. N n m a i a v e a e t e k de ado ra t . A s c u l t â n d o c a r a m â t u ş i i e i , •icra In ea însăş i , ca c ă l d u r a u n e i r u g ă c i u n i :

-•- Ab. 1 d a c ă a ş p u t e a s ä m o r ! i a m i m o m e n t d a t d -ва d e G r e m i l î y se a p r o

jkfii aşa ePe m u t t de ea, eă se a ş t e p t ă s ă fie l e ­i t ă . Auzise vo rb indu-эе de r i v a l i t ă ţ i f e m e n i -

cari se s fâ r şeau cu o m o r u r i . A h ! d a c ă a r узіся să fie o m o r â t ă !

Î W t u n a u r m ă z ă p ă c i n d pe s ă r m a n a copi lă , toni • c l ipa tn c a r e a m e ţ e a l ă o c u p r i n s e , I n • r e viz iunea confuză a n n e i p r ă p ă s t i i o î n -ІВЙ. Totul se topea î n ea. Nu se m a i s p r i j i a i

nunti t . Mă voi mărgini a spune că ,,frumosul" e în t rupat prin t răsă tur i fine şi bine dispuse care dau tablou­lui acea atmosferă a mişcării, a v i e ­ţii. Nici un contrast nimic nu-i tară sens. Hans Memling fondatorul unei direcţii în şcoală germană a pu tu t prin . .Bărbatul caro citeşte" să dea. n u a n ţ a potrivită imul individ ce s'ar găsi intr 'o asemenea si tuaţ ie . P r e a mul tă modestie în acest citit ceeace desigur cred că n 'a vrut să întrupeze TTans Memling. ..Toan Botezătorul" cu mie capul, opera Sui David Teni-ers parc-mrse că ntr i decât un copil oarecare destul de drăguţ. Dintre pic torii ardeleni niciunul nu este cunos­cut bine. deşi sunt foarte multe ta­blouri rămase delà ei.

De obiceiu au fost păstrate acelea care reprezintă chipurile membrilor familiei Brakenthal . Delà Franz Neu-hauser. pictor sas. s'au găsit frumoa­se tablouri.

în t reacăt mat relevez câteva pro­ducţii ale marilor artişti, Michel An-geîo cu : „Regele care înparte daruri şi uciderea copiilor din Bethléem : Paolo Cariari (Venmese) cu „Maria Magdalena" şi „.neheierea celor trei crai delà răsăr i t" ; Anton van Dyck cu. Jelirea lui Christes ; Pe t r e Pau l Ruhens* cu „Renâldo şi Armida", Guido Reni cu „sfânta Agnes" şi Rembrandt Harmensz van Ryn cu ..femeea bă t rână care ci teşte" . Sunt însă mul te alte tablouri, de valoare chiar cărora nu H s'a putut deter­mina autorii. Vas l î e s ca C. N i c u l a e

~Totii abo atH revistelor „'NîBRRSUU i m n r j m m • %\ „ Z I A R U L Ş T I I S

Ţ f i W partiell la

ne care ZJanul „ u n i v e í r s u l 0

Ie oferă cititorilor s i .

de s c a u n u l do ca re se r e z e m a s e p â n ă ac i ; se dopări-ă de el, d a r a b i a îş i p ă r ă s i p u n c t u l de sp r i j i n că începu s ă a m e ţ e a s c ă r ă u . V r u s ă s t r ige a ju to r , d a r l e ş inând , căzu g reo iu lovin-d u so cu t â m p l a de ro t i ţ a de l a p i c io ru l s c a u ­n u l u i .

D-na de Gremi l ly de te u n ţ i p ă t p u t e r n i c ca r e i - î suna în t o a t ă casa . Se repez i să-ş i r i d i ce n e -p ^ a i a ş i p r i v i n î u - i capu l , v ă z u că-i s â n g e r a f r u n t e a ; a t u n c i s t r i g ă ş i m a i t a r e , ş t e r g â n d cu degete le s ânge l e ca r e cu rgea , vo ind par"că s ă se î nc red in ţ eze de g r a v i t a t e a c r ime i ce comi ­sese . La ţ ipe te le ei, so iv i o s e r v i t o a r e ca re n e -p u t ü n d s ă r i d i c e s i n g u r ă f a t a l e ş i n a t ă , d - n a d e G r e m i l l y înce rcă z a d a r n i c s'o a j u t e , căc i f emeia a c e a s t a a ş a de vo in i că îş i s i m ţ e a b r a ţ e l e m o i ş i n e r v i i des t in ş i . L e ş i n u l a c e s t a o p a r a l i z a s e , c Hipnot iaase . I n t e r v e n i i r a fecior ş i Lou i se fu tfusă î n o d a i a ei ş i a ş e z a t ă î n p a t . P e c â n d u n se rv i t o r a l e r g a s ă c a u t e pe doc to r , s e r v i t o a r a a o deab räcä , i i i i c u u n p r i m p a n s a m e n t ş i o făcu aă-ş i v i e î n fire, d a c ă n u d e tot , cel p u ţ i n î n s t a r e a ace ia de l âncezea l ă , pe jumătate» t r e a z ă , c a r e d ă c o n ş t i i n ţ a g â n d i r i i .

M ă t u ş a ei, î n f u n d a t ă î n t r ' u n fotol iu, p r i ­v e a f ă r ă s ă d e a n ic i u n a j u t o r , r e ţ i n u t ă d e s l î b i c i u n e a ei şi "n a c e l a ş t i m p d e ace l s c r u ­p u l c a r e ţ i n e p e a s a s i n i l a d i s t a n ţ ă d e victâ-ю е Ь lor. î n scene le de c o n f r u n t a r e

Bin MFFEPÜIMA altor popoare

0 LEGENDA MAHOMEDANII Un bătrân musulman a muri t şi

după meritele Iui a ajuns în rai. Da r drumul spre cetatea fericirei nefiin-, du-I ешшвеиіЬ,, căei s ici odată nu um­blase pe ei, n o n h i aies al Iui Dumne­zeu ist fost dat să-l însoţească un în­ger. Şi fără să se oprească din mira­re a tot ce vedea în rai şi nu văzuse pe pământ , bătrâ tm fu adus într'fi» încăpere mare, în care erau nenumă­rate mese şi p mesele acestea erau întinse urechi şi limbi omeneşti .

— Ce este aceasta şi ce însemnea' ză aceasta ? întrebă uimit bătrânul .

S I îngerul însoitor îi răspunde în­dată :

— Ceea ce vezn. sunt urechile a c e lor oameni cari alergau cu stăruinţă în toa te meceturile şi cu multă băga' ro de seamă ascultau cuvântul lui Dumnezeu, dar numai ascultau. însă nici odată nu băgau în cap cuvân­tul Dumnezeu şi nici odată nu făceau să corespundă cuvântul acesta cu pur tarea lor. V a să zică din toată faina lor numai urechile s'au ară ta t demne de a intra în rai. iar restul trupului îor s*a dus în iad. Acelaşi lucru s'a întâmplat şi cu stăpânii limbilor acestea. Toţi pironrietarii lor au fost oameni de t reabă cu v o r ba. Tamba lor înalţă zilnic cele mai frumoase şi de laudă cuvinte tui A* lach, dar ei nici odată nu în^en-in^au ceea ce limba lor vorbise. Prin ur­mare şi din t o a f ă făptura lor numai limba lor a fost cum se cade si numai ea a făcut t reabă cinstită, de aceea limba lor a şi ajuns aci. iar tot restul trupului lor s'a dus unde se cuvine Í

D. И|ИВЦВШВВ»»ПППШИШапП*ЩІШІІППППЖ1ПИП»ИМ-ШЦНИІІІ Ш • • I III I M W HI*1 I ' I II I.

E a aşt"f i ta ca Louise să-ş i a i b ă î n t r ? a r a l u c i d i t a t e ca s ă î n d r ă z n e a s c ă să pl -ce şi să' se refugieze în o d a i a ei, sp re à găs i асоь» e a u m í n i a s a u r a ţ i u n e a , de o p o t r i v ă opr i t » pe loc în acel m o m " n t .

VI I I

Docff ru l n u găs i da o c a m da! .4. n i m i c p r e a g r a v în s t a r e a Louise i de Cour l i cu . Cu tcat.a a c e s t ;a, î n t r u cât a v e a febră şi î n t r e câ t n i ­m e n i nu-1 pue r se în c u r e n t cu ceia ca p r o ­vocase a c e a s t ă febră şi r a n a d l a f run te , doc­to ru l c rezu că e m a i b ine s ă a m â n e ori-ce a s i ­g u r a r e poz i t ivă de v indeca ră g r a b n i c ă . Nu, g ă s e a - n i m i c ser ios , r e p e t ă el d e m e i m u l t » ori m ă t u ş i i , d a r n u p u t e a g a r a n t a că s i t u a ţ i a n ' a r » să s e î n r ă u t ă ţ e a s c ă .

P u n â n d u - ş i l a a d ă p o s t r e p u t a ţ i a , d o c t o r u l n u b ă n u i a că p r o v o c a o î n d o i t ă n e l i n i ş t e t n conş t i i n ţ a , d -ne i d e G r e m i l l y . E a a v e a d e a c t î nco lo e d u b l ă î n s ă r c i n a r e h i v i n d e c a r e a Louise». D e p i n d e a d e î n g r i j i r i l e s t r i c t m e d i ­cale r e s t a b i l i r e a g r a b n i c ă a f e t e i ? Or t r e b u i a s a u să m i n t ă p e cop i lu l acee ta , f ă g ă d u m d u - i o i u b i r e p e r a r e n a e r a h o t ă r î t ă s ă î-o dea , e a u sà facă j e r t f a d e s ă v â r ş i t ă şi s ă s e sacrifice, p e d a t ă î n s ă ş i p e n t r u v i n d e c a r e a fisică. «s m o ­r a l ă a aces t e i p r o f a n e î n a m o r a t e ?

Cu toa t e z g u d u i r i l e i n t e r n e a l e m â n i e i et, d -na dt< Gren . i l ly a r fi a j u n s p o a t e r e p e d e l a s t ă p â n i r e a d e s ine , d a c ă a r fi fost c o n v i n s ă , s a u d a c a i u b i r e a ei s ' a r fi l ă s a t s ă fie u ş o r c o n v i n s ă dU n e c e s i t a t e a ace s t e i s t ă p â n i r i d e e ine .

F i l i p le p ă r ă s i s e e e a m â n d o u ă de o daUk

SsOHAN ЭЕ L O U I S U L B 4 C H

— Bărbaţii meu a âamblagit^şb ca să nu steà degeaba і-ащ pus vre~o 80 ouă la clocii.

— Mario, am uitat să facem prăji" tbră.

— TiiîJconiţălce tâmpite suntem!

ЧІ«вг ii p u t u t s ă parii m a i c r u d fa ţă de L o u i s e 4 e e a t f a ţ a de m ă i u ş ă - s ă . D n a d e Gremi j ly • • • f a t ă r i să exerc i te o s u p r a v e g h e r e po l i ţ i e - " я м м с а p e n t r u c a nici u n bi le t , n ic i i ro euv&nt M t ; Ilip s ă n u a j u n g ă i n t a i n a i n m â i n i l e І ю ь і а е і . D a c a n i m i c n u v a s c ă p a aces te i s a -p n m - g h c r i , a r fi a t u n c i o d o v a d ă ca şi f a t a e r a t e i at&t de o r o p s i t a ca ş i femeia d e 40 de a n i

L a u r m a u r m e i , f emeia p ă r ă s i t ă , p r e a îng«r-a f a a s ă i n re f lec ţ iun i le ei, p r e a l o v i t ă c a să • e e e p t e p u r ş i s i m p l u p ă r ă s i r e a a c e a s t a g ro -« • i a n ă , ee Î n t r e b a d a c ă i u b i r e a a c e a s t a a I u l ' ІЧЫр p e n t r u Louise , n u e r a o s fo r ţ a re f ă r ă « î n v i n g e r e , o p re făcă to r i e c a l cu l a t ă . C a r a c t e -Ä d d-lui de L u z a y p i e r d e a f ă r ă î n d o i a l a , i n l n a i n a aces te i p r e s u p u n e r i . F u s e s e c rud , d a r • t e ^ u r u l caz In ca r e c r u z i m e a u n u i a m a n t şan s cuzab i lă , c h i a r p e n t r u i n i m a u n e i l e -M e i b l â n d e , es te ace l a i n ca re p a s i u n e a p l e -ОьааВ în f avoa rea s t r a t eg i e i şi i n ca r e f eme ia e î n c r e d i n ţ a t ă că i u b i t u l n u se p u t e a l ips i de ea d<cât o m o r a n d - o . A j u n g i cu c h i p n l a c e s t a • 4 găseş t i a p r o a p e f r u m o a s ă o a c ţ i u n e u r â t ă « a r e p r e s u p u n e conş t i i n ţ a f a s c i n a t ă d e u u « t a r * a v â n t , ваи de o m a r e d e s p e r a r e de p e «ţaţa iubirii .- *••>

Hj t r 'un sp i r i t subt i l , s 'ar fi n ă s c u t r e p e d e : găfHiul a c e s t a :

—* Ca su facă p a s u l acos ta , a t rebui t? să eu - . Іи. iinilt , n e n o r o c i t u l u i l i e fr ică s ă m ^ - m a i Mfeească i (Va u r m a )

Nouile premii filatelice Pen t ru Juna Ianuarie, Universul Lv

imar, va împărţi cititorilor săi noui şi importante premii filatelice.

Nouile premii sunt cuprinse în 10 loturi şi anume :

Lot 1 : Wurtemberg 16 valori; ,

Löt Ü ; Germania, Rusia bolşevică 23 valori ; .

Lot S : Serbia, Ungaria* Venezue la 29 valori -"'Ші 4-' Spania, êerie jubiliară 6 '

•aloci ; hob 6 : Siam, TrentiH;1» Cehoslova­

cia şi II usi a bolşevică 19 valori ; Lot 6: Polonia, serie jubiliară. Ser­

bia 19 valori ; Lot 7 .'.Austria, Belgia, 24-valori; Lot 8": Cţeta, Ucraina, Ocup. rom.

în Ungaria şi Rusia bolşevică 28 va* lori ;

Lot 9: Portugalia. Ungaria, Tren-tin, 27 valori ;

Lot 10 : Ocup, Sârbă în Bapat, Un­garia şi Palestina, 23 valori.

Corespondenta filatelică La întrebările numeroşilor noştri

cititori răspundem : Sunt mai multe loturi ce se pot pu­

ne la dispoziţia cititori'or, cari se vor

adresa redactorului acestei rubrice, C. Orăşeanu, str. General T^ahovar» No. 113.

Loturile sunt : Rusia bolşevică până la 10 mii ru'

Ые, serie compl. 6 val. 9 lei. Memmel, ocupaţie franceză, 11 ral

eerie completă 12 lei-Ucraina, serie compl. 14 valori, 9

lei. Creta, 6 val. serie compl. 11 lei. Trentin. ocup. ital. 4 val. 4 lei. Cehoslovacia, I emisiune, mărd

anstriace surşarjate, serie 30 vaL, 35 lei.

Chile, 10 valori, 10 lei. Àzèrdbedjan, serie compl. până 1*

26 mii ruble, 6 val., 9 lei. Antibolşevice, Rusia, serie 8 val., 4!

lei. Germania, serie de doliu, 15

12 lei. Rutenia, serie compl., 5 val., 6 lel«

e t c . etc.

» R U L E A Z Ă :

F i l m e l e c e l e m a i f r u m o a s e ş i i n s t r u c t i v e