1.notiuni de anatomie

8
Notiuni de anatomie si fiziologie cardiovasculara Sistemul cardiovascular: • inima • vasele de sange Inima • organ format din 4 camere: doua atrii si 2 ventriculi • capacitate de 500 - 700 cm3 • invelita de un sac membranos fibrino- seros care poarta numele de pericard Caracteristicile generale ale atriilor • sunt cuboidale - au 6 pereti • au un volum mai mic si pereti mai subtiri comparativ cu ventriculii • atriul drept primeste sange din circulatia venoasa sistemica • atriul stang primeste sange prin venele pulmonare din mica circulatie Caracteristicile generale ale ventriculilor • sunt piramidali • pereti mai grosi si volum mai mare comparativ cu atriile • ventriculul stang prezinta o masa miocardica de 3 ori mai dezvoltata decat cea a ventriculului drept Inima • primeste sangele din vene in diastola • in sistola impinge sangele in artere • functioneaza ca o pompa musculara aspiro – respingatoare Mica circulatie •cedeaza dioxidul de carbon adus de la nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen

Upload: livia-caplescu

Post on 28-Jan-2016

4 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Notiuni de Anatomie

TRANSCRIPT

Page 1: 1.Notiuni de Anatomie

Notiuni de anatomie si fiziologie cardiovasculara

Sistemul cardiovascular:• inima• vasele de sange

Inima• organ format din 4 camere: doua atrii si 2 ventriculi• capacitate de 500 - 700 cm3• invelita de un sac membranos fibrino- seros care poarta numele de pericard

Caracteristicile generale ale atriilor• sunt cuboidale - au 6 pereti• au un volum mai mic si pereti mai subtiri comparativ cu ventriculii• atriul drept primeste sange din circulatia venoasa sistemica• atriul stang primeste sange prin venele pulmonare din mica circulatie

Caracteristicile generale ale ventriculilor• sunt piramidali• pereti mai grosi si volum mai mare comparativ cu atriile• ventriculul stang prezinta o masa miocardica de 3 ori mai dezvoltata decat cea a ventriculului drept

Inima• primeste sangele din vene in diastola• in sistola impinge sangele in artere• functioneaza ca o pompa musculara aspiro – respingatoare

Mica circulatie•cedeaza dioxidul de carbon adus de la nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen•are urmatorul traseu: ventricul drept-> trunchiul pulmonar si ramificatiile lui-> reteaua alveolo- capilara-> vene pulmonare-> atriul stang

Circulatia sistemica (marea circulatie)• transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi, de unde se incarca cu produsi care ulterior vor fi eliminati la nivel pulmonar, renal sau fecal• are urmatorul traseu: ventricul stang-> aorta si arborele arterial-> reteaua capilara a intregul organism-> venele cave-> atriul drept

Tipuri de circulatie ale sangelui•circulatia arteriala•circulatia venoasa• circulatia capilara• circulatia limfatica

Page 2: 1.Notiuni de Anatomie

Circulatia arteriala• are sens centrifug: de la cord la celelalte organe• este determinata de sistolele ventriculare

Circulatia venoasa• are sens centripet, de la periferie spre cord• sangele circula cu o viteza mai redusa decat in circulatia arteriala

Factori care favorizeaza intoarcerea venoasa1.presiunea hidrostatica de la capatul venos al capilarelor2.sistola ventriculara- trage in jos planseul atrioventricular3.presiunea negativa produsa de dilatarea toracica in timpul inspirului4.contractiile musculaturii scheletice 5.sistemul valvular din lumenul venelor situate sub nivelul cordului 6. forta gravitationala - pentru venele situate deasupra nivelului cordului

Circulatia capilara• faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul interstitial• contine aproximativ 5% din sangele circulant• sangele circula cu viteza mica - 0,5 - 0,7 mm /s• transporta catre tesuturi substante nutritive, oxigen, apa si electroliti

Circulatia limfatica• este o cale colaterala a marii circulatii• prin intermediul circulatiei limfatice, intra in sistemul venos o parte din lichidele interstitiale• are sens centripet de la periferie spre centru• sunt readuse in circulatia sanguina proteine si imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici, lipide din tractul digestiv, limfocite, enzime extracelulare

Ciclul cardiac• succesiunea sistola – diastola• durata depinde de frecventa cardiaca• pentru o frecventa de 75 batai / minut durata este de 0,8 secunde

Fazele unei revolutii cardiace normale:• sistola atriala -0,11 secunde - atriile se contracta iar ventriculii primesc o cantitate suplimentare de sange - 30% din volumul total de umplerea fata de umplerea pasiva• diastola atriala -0, 69 secunde - inceputul coincide cu debutul sistolei ventriculare• sistola ventriculara -0, 27 secunde - succede sistola atriala • diastola ventriculara - 0, 53 secunde• diastola generala a inimii - 0, 42 secunde - atat atriile cat si ventriculii se gasesc in diastola

Page 3: 1.Notiuni de Anatomie

Ciclul cardiac• irigatia miocardului se face in diastola• cresterea frecventei contractiilor ventriculilor determina scurtarea ciclului cardiac, pe seama scurtarii diastolei ventriculare• cresterea marcata si prelungita a frecventei ventriculare determina scaderea irigarii miocardului si scaderea importante a debitului cardiac, din cauza scurtarii timpului de umplere ventriculara

Proprietatile miocardului• excitabilitatea (functia batmotropa)• conductibilitatea (functia dromotropa)• automatismul(functia cronotropa)• contractilitatea (functia inotropa)• tonicitatea

Excitabilitatea (functia batmotropa)• proprietatea de a raspunde la stimuli prag si supraliminari• in sistola ventriculara miocardul este in perioada refractara absoluta

Conductibilitatea (functia dromotropa)• proprietatea miocardului excitoconductor de a conduce potentialul de actiune de la nivelul NSA la NAV, fasciculului Hiss, reteaua Purkinje, catre celulele miocardice

Automatismul (functia cronotropa)• proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic

Sistemul excito - conductor se compune din:• nodulul sinoatrial• nodulul atrioventricular• fasciculul Hiss• reteaua Purkinje

Contractilitatea (functia inotropa)• proprietatea miocardului de lucru de a raspunde la stimuli prin schimbarea dimensiunilor si a tensiunii• forta de contractie creste proportional cu lungimea initiala a sarcomerului• mecanism de autoreglare• adapteaza forta de contractie in functie de umplerea diastolica (legea inimii Franck-Starling)

Tonicitatea• proprietatea fibrelor miocardice contractile de a mentine un tonus contractil bazal

Page 4: 1.Notiuni de Anatomie

Parametrii functionali ai sistemului circulator• frecventa cardiaca• tensiunea arteriala

Frecventa cardiaca• numarul de cicluri cardiace pe minut• frecventa normala 60 - 1 00 / minut• peste 100 / minut – tahicardie• mai putin de 60 / minut – bradicardie• masurarea pulsului arterial, auscultatia cordului, analiza traseului ECG

Pulsul arterial• expansiune ritmica a peretilor arteriali, determinata de cresterea presiunii sanguine in timpul sistolei ventriculare

Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)• presiunea exercitata de sange asupra unitatii de suprafata a arborelui circulator• maxima la nivelul aortei• scade pe masura ce sangele se indeparteaza de inima

Factori de care depinde tensiunea arteriala1. forta de contractie a miocardului

2. rezistenta vasculara periferica, data in special de tonusul arteriolelor3. volumul de sange

4. vascozitatea sangelui5. elasticitatea peretilor arteriali - mai ales arterele mari• T A = DC*RV P

Debitul cardiac• volumul de sange ejectat de ventriculul stang pe minut• DC= DS*A V

Cresterea debitului cardiac se poate realiza prin:• cresterea debitului sistolic• cresterea alurii ventriculare

Reglarea hemodinamicii • mecanisme intrinseci - legea Frank-Starling• mecanisme extrinseci – nervoase – umorale

Mecanisme extrinseci - nervoase• sistemul nervos vegetativ simpatic - nervi cardiaci - efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului• sistemul nervos parasimpatic - nervi vagi - efecte negative asupra proprietatilor miocardului - doar pe etajul supraventricular

Page 5: 1.Notiuni de Anatomie

Mecanisme extrinseci – umorale• catecolaminele (adrenalina, noradrenalina) - efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului• hormoni CSR, tiroxina, insulina au efecte inotroppozitive

Miocard• tesut muscular de lucru – adult• tesut excitoconductor nodal – embrionar

Generarea impulsului• depolarizarea este indusa de patrunderea pasiva a ionilor de sodiu in celula• repolarizarea este consecinta a iesirii ionilor de sodiu prin interventia pompelor de membrana

Curba potentialului de actiune• in repaus exista un gradient intre interiorul si exteriorul fibrei musculare cardiace• interiorul are un potential electronegativ de - 90 millivolti

Curba potentialului de actiune• faza 0 - depolarizare, potentialul creste brusc de la - 90 la + 30 millivolti• faza 1 - scadere brusca de potential • faza 2 - repolarizare lenta• faza 3 - repolarizare rapida• faza 4 - revenirea la repolarizarea diastolica

Page 6: 1.Notiuni de Anatomie

Potentialul de actiune• miocitele contractile (de lucru) au faza 4 orizontala• fibrele miocardice de tip embrionar au o faza 4 oblic ascendenta, datorita unor canale ionice care permit intrarea lenta a ionilor de sodiu- faza 0 presupune cresterea de la -90 la + 60 mV