1.constructii din fondul existent, cu pereti structurali din
DESCRIPTION
sTRANSCRIPT
CLADIRI DIN FONDUL EXISTENT CU SUPRASTRUCTURA CU PERETI DIN
BETON ARMAT MONOLIT REALIZATE CONFORM NORMATIVELOR DE
TIP P13
Elemente generale
Cladirile cu sistem structural cu pereti structurali din beton armat prezinta regim de
inaltime mediu sau inalt.
Din punct de vedere functional aceste cladiri prezinta un domeniu larg de
aplicabilitate; pot avea destinatie de tip locuinta, cladiri administrative (birouri), cladiri
comerciale si social culturale.
Cladirea poate fi considerata ca un sistem care este alcatuit din subsisteme,
subansambluri si elemente.
Sistem „cladire“
Subsistem anvelopa alcatuit din:
subansamblurile:
pereti exteriori;
acoperis.
Subsistem pereti nestructurali
interiori .
Subsistem structural (fig.....)compus din:
suprastructura (SS);
substructura (infrastructura)
(SB);
structura de fundatii (SF);
masivul de pamant (MP).
Pereti exteriori nestructurali din:
-zidarie din caramida cu goluri,
din blocuri de beton celular
autoclavizat, fasii din b.c.a.;
-panouri prefabricate din beton
armat;
-pereti de sticla, panouri cortina;
Acoperis:
-terase;
-acoperis cu
panta mare (pt.
cladiri cu regim
mic de inaltime)
Pereti interiori
nestructurali:
-zidarie din
caramida, blocuri
si placi din b.c.a.,
fasii b.c.a., pereti
din gips carton.
Suprastructura - SS
Substructura - SB
Structura de fundatii - SF
Masivul de pamant - MP
Fig.1
Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat au reprezentat, in
prima etapa, la inceputul anilor „60“, o extindere a cladirilor cu pereti portanti din zidarie.
Peretii de beton au fost pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal
(interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip „camera“, fie spatii cu
un oarecare grad de flexibilitate de tip „apartament“. La aceste cladiri peretii de fatada au
fost de tip pereti nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii
din beton celular autoclavizat.
In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput sa aiba rezolvari
specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile, cu posibilitatea schimbarii acestora
pe durata de exploatare.
Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si
sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton
armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din
beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta
dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale
puternice.
Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme in plan
dreptunghiulare, patrate, poligonale.
Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton armat :
capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate;
posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin deformatii
postelastice favorabil la actiunea seismelor majore;
posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care se refera
la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de industrializare;
Tipuri de structuri 1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip „fagure“. Aceasta structura este
corelata din punct de vedere functional cu spatiile rigide. Cladirile sunt de tip punct
sau bara; ultimile sunt alcatuite din mai multe tronsoane, identice sau cu
diferentieri, legate de pozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig......).
bulb
rosturi antiseismice
Tr. 1 Tr. 2 Tr.3 Tr.4
Tr. 1, 4-trosoane de capat
Tr.2,3 –tronsoane interioare Fig..2..
hg
Fig..3.
.
perete exterior
nestructural
izolatie
termica hg
grinda de
fatada din
beton armat
Fig...4.....
pereti structurali transversali perete structural
longitudinal
Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate cu regim de
inaltime S+P+4E 10E. Domeniul de folosire a fost in special la locuinte (cu grade diferite
de confort), camine , hoteluri. Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit
in viitor datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe perioada de
exploatare.
Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante. Perioadele proprii de
vibratie corespunzatoare modului fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 0,7
sec. Datorita modului specific de realizare, rigiditatile difera pe cele doua directii
principale de rigiditate.
Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera, la travee de
3,30m 4,50m (fig....). Pe directia longitudinala a structurii exista unul sau doi pereti
structurali. Distantele intre subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele
structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre 5,10m 6,00m.
Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980, proiectate conform
normativelor P16-63 si P13-71, grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 20
cm. Aceste valori au fost stabilite functie de zona de amplasament seismic, numarul de
niveluri, tehnologia de executie.
Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un
material termoizolant, pozitionat catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata din
blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri
prefabricate din beton armat.
Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie
de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu
agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.
a
22
27
30 22,5
25
perete
de beton
perete de fatada
din zidarie
grinda de fatada
perete de fatada din fasii de b.c.a.
panou
prefabricat din
beton armat
Fig..5.....
captuseala
termoizolanta
b c d
e f g h i
Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida plina presata ,
caramida cu goluri, placi si fasii din beton celular autoclavizat.
Planseele au fost realizate in doua variante:
placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral
pe peretii structurali si pe grinzile de la fatada;
panouri si semipanouri prefabricate din beton armat (fig....); impartirea
prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de
urmatoarele criterii;
-capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier;
-dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale
acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;
1-1 1‘-1‘
panou prefabricat
semipanou prefabricat
P6
P5
Sp4
Sp3
Sp2
Sp1
Fig..6....
1
panou prefabricat
Fig..7.....
d
5 5
perete beton
armat
monolitizare
d d
1
a b
Fig..8...
armare inferioara armare superioara
Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti
desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi (fig......).
Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la monolitizari inguste , cu turnari
defectuoase ale betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de asemenea, si
traversarea uniforma a rostului orizontal (intre panouri si planseu) de catre armatura
verticala a peretilor.
plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig.......); predalele se pot realiza
la fabrica sau la santier; in cel de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni
maxime de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelor sunt corelate cu
posibilitatile de transport de la fabrica la santier, pe trailer.
Pd4
Pd3
Pd2
3
Pd1
predale
e Fig..10...
.
armare in
suprabetonare
-suprabetonare
-predala
8
8
conectori de tip ferme
Fig..11.....
a
b
8
5
-suprabetonare;
-predala
conectori de tip bucle
Fig..9....
Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa si incarcarile pe
aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 8 –10cm. Clasa betonului
din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonare Bc15.
Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta a fost
calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare si considerarii
placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pe reazeme este pozitionata
in suprabetonare. Armatura poate fi din otel OB37, PC52 sau plase sudate din
sarme STNB
Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaza cu
conectori , de tip bucle (fig.....) sau de tip ferme (fig....), din otel OB37 sau PC52.
Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafata de separatie dintre
cele doua straturi de beton. Pentru suprafete de placi curente, in jur de 25mp si
incarcari curente de cladiri civile, conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete
mai mari, cu valori ridicate de forta taietoare care conduc la eforturi unitare
tangentiale ridicate, conectorii pot fi de tip ferme .
In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi telescopici.
(fig......b,c). Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de ridicare
prevazut cu mai multe carlige, care se agata de tevi ,care trec prin cele doua siruri
de conectori marginali.
carcasa cu
conectori bucle
l
l
l
l
grinzi extensibile predala plasa sudata
Fig..12.....
a
b
c