1.antigenele si structura aparatului imun

26
Antigenele si structura aparatului imun Antigenele si structura aparatului imun IMUNITATEA =ansamblu fenomenelor prin care organismul recunoste si neutralizeaza structuri agresoar sau straine acestuia. RASPUNSUL IMUN = se declanseaza ca urmare a patrunderii in organism a unui Ag ANTIGENUL = substanta non-self ( macromoleculara de peste 10 kDa, obisnuita proteina) fata de care organismul declanseaza un raspuns imun PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTIGENELOR Imunogenicitate: capacitate innascuta de a induce un R.I. specific: - selectie clonala de L – Ag specific - activarea clonei selectate - proliferarea L ( expansiunea clonei) Antigenicitate: capacitatea de a induce un R.I. si de a reactiona cu Ac solubili sau receptori celulari Epitopii – determinantii antigenici Fragmentul de molecula/ locul din Ag care reactioneaza cu un Ac sau Recetor cellular - Ǿ Foarte mici Conformatie : a) secventiala – lineara a subunitatile de a-ac/monozaharide b) conformatiala: - alaturarea a 2 sau mai multe lanturi in cadrul structurii secundare/tertiare a moleculei proteice sau glicoproteice

Upload: theo-gabriel

Post on 05-Jan-2016

253 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

reumato

TRANSCRIPT

Page 1: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Antigenele si structura aparatului imun

Antigenele si structura aparatului imun

IMUNITATEA =ansamblu fenomenelor prin care organismul recunoste si neutralizeaza structuri agresoar sau straine acestuia.

RASPUNSUL IMUN = se declanseaza ca urmare a patrunderii in organism a unui Ag

ANTIGENUL = substanta non-self ( macromoleculara de peste 10 kDa, obisnuita proteina) fata de care organismul declanseaza un raspuns imun

PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTIGENELOR Imunogenicitate: capacitate innascuta de a induce un R.I. specific: - selectie clonala de L – Ag specific - activarea clonei selectate - proliferarea L ( expansiunea clonei)

Antigenicitate: capacitatea de a induce un R.I. si de a reactiona cu Ac solubili sau receptori celulari

Epitopii – determinantii antigeniciFragmentul de molecula/ locul din Ag care reactioneaza cu un Ac sau Recetor cellular

- Ǿ Foarte mici

Conformatie :

a) secventiala – lineara a subunitatile de a-ac/monozaharide b) conformatiala: - alaturarea a 2 sau mai multe lanturi in cadrul structurii

secundare/tertiare a moleculei proteice sau glicoproteice

Localizare : - pe suprafata ag (epitopi topografici) - expusi numai dupa prelucrarea Ag (epitopi criptici)

Functii: - imprima specificitate moleculei de Ag - sunt imunoreactivi – reactioneaza cu Ac omolog

Page 2: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Paratopul – aria in care Ac se combina cu epitopul (are conformatie complementara suprafatei epitopului)

Valenta AG – un Ag este multivalent, in functie de numarul determinantilor din moleculaMonotonia repetitiva imonugena: Ag carbohidrat – nr. ↑ de epitopi dar de acelasi tip ( nu diversi)

CLASIFICAREA ANTIGENELOR

I. Marimea molecularei

II. Complexitatea moleculei (chimica)

III. Relatia gazda Ag

I. Marimea moleculei

a) Ag complete/imunogene:

- Peste 40 kDa, macromolecule- Nr. si varietatea epitopilor creste proportional cu Ǿ moleculei de Ag

b) Ag. Incomplete/neimunogene: sub 5 kDa

- Haptenele:- Ag. Incomplete, molecula mica, nu induc un R.I., dar pot reactiona cu produsele R.I.- devin imunogene prin cuplarea cu un transportor (carrier) – se formeaza Ac anti haptena si anti-carrier- heptena este recunoscuta de LB specific iar carrier-ul de RTC

II. Complexitatea chimica

a) Intens imunogene: - proteinele

- glicoproteinele

b) Polizaharidele si lipidele – devin imunogene numai dupa legare cu un substrat proteic (LPZ)

Adjuvantii: molecule nespecifice organice/minerale care amplifica R.I. al unui Ag, la administrarea concomitenta

Page 3: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

c) Ag nucleare – citoplastmatice ( Ag celulare) 1) AND nucleare catenar ( AND ds):

- antigenicitate slaba - antigenicitate ↑ prin alipire la histone2) Histonele: - proteine mici bazice – 1, 2a, 2b , 3, 4 - nucleozomii: - octomer ( 2-4 ) pe care se infasoara 2 bucle de AND +H1 mentine bucla - ↑ antigenicitatea AND 3) Antigenele nucleolare: - polipeptide

- RNP – U1….6

4) Proteinele nehistonice: - ARN polimeraza 1 ( SD ) - ADN topoizomeraza 1

( Scl – 70) - aminoacil transferaza

5) Ag citoplasmatice: - ribonucleoproteine mici

d) Superantigenele: - nu sunt fagocitate sau prelucrate de Mcf- fixare MHC- II si TCR β- activeaza pana la 10% din LT periferice- determina o hipersecretie de limfokine implicate in PR, LES, socul endotoxinic (toxine bacteriene)- Nu secretie Ig specifice/ limfocite sensibilizate

III. Relatia gazda – Ag

1) Ag autologe – prezente numai la un individ ( autogrefa)

2) Ag. sinergice – la indivizi identici genetic din cadrul unei familii

3) Ag allogene ( homologe) – la indivizi diferiti genetic din cadrul aceleiasi specii ( ex. mama/copil = R.I.)

4) Ag. xenogene ( heterologe) – la specii diferite ( intens imunogene; ex. maimuta om)

Page 4: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

5) Ag. heterofile – epitopi comuni; aparatia reactia reactiei incrucisate cu Ac specifici ( ex. T. pallidum + ag. Cardiolipinic din miocard)

6) Ag. specifice de tesut /de organ: - tireoglobulina ( Ty. Autoimuna) - mielina ( encefalita alergica p. vaccinare)

7) Ag sechestrate – specifice` de organ; nu intra in contact cu sistemul imun in mod obisnuit

Ag de histocompatibilitate: - HLA ( Ag limfocitare/leucocitare umane)

MHC ( Complex Major de Histocompaqtibilitate)- Ag structurale, specific individuale, pe S2 celulelor- Confera specificitate antigenica tesuturilor- Rol major in acceptarea – respingerea grefelor de organ/ tesut

Structura : - lanturile grele α – specifice( A, B, C) - lanturi usoare β – beta 2 microglobuline

Genele – grupate in 2 regiuni distincte pe bratul scurt al cr. 7 - 6 locusuri: - A, B, C

- cifra (alela – varianta structurala) “w” - 4 cifre – HLA- B2705

Categoriile de ag HLA/MHC

a) HLA/MHC – I: A, B, C = localizare pe S 2 cel. Nucleate ( L, McF ), Tr. nu hematii = amplificate de IFN α, IFN β = legare CD8; Ag endogene, virale

b) HLA/MHC – II: DR, DP, DQ= localizate pe LB, LT, Mcf, cel. endotaliale, cel. epiteliale, (Tr. Digestiv, Tr. Respirator )= amplificate de IFN ال, TNF, IL-13= deprima expresia PGE2= legare CD4; Ag exogene captate de APC

Page 5: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

c) Gene/proteine HLA – III= Codifica C2, C4, B (complement)= Citokine (TNF)= Proteine de soc termic (HSP-70)= Hidroleza P450

STRUCTURA APARATULUI IMUN

Sistemul limfoid

= orgene/tesuturi – loc de maturizare/diferentiere a celulelor limfocitare originare

A. Organe limfatice primare• Timusul – involutie dupa nastere

- populare cu pro-T numai in viata intrauterina (fereastra de populare – timotaxina)• Maduva osoasa

- specializate numai in geneza de LT si LB - nu au capacitate de R.I. - sursele prenatale ale precursorilor celularii:

- ficatul- splina- maduva osoasa

B. Organele limfatice secundare

Componente - ggl limfatici - splina - TLAM – digestiva/respiratorie

Locul de inducere a R.I. Diferentiere anatomica in ggl/splina: R.I. cel. / R.I. um.

Page 6: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

1. Ggl limfatic:

a) zona B-dependenta ( corticala):– LB grupate in foliculi limfoizi– Plasmacite -----C. germinativi

b) zona timodependenta (paracortex)– Domina LT

c) zona medulara : vase sanghine/limfatice LT, LB, P1, Mcf, cel. dendritice

2. Splina:

LT = in jurul a. trabeculare LB = foliculi limfoizi, peste mansonul de LT (pulpa splenica) APC = Mcf, cel. dentritice in periferia foliculilor limfoizii

3. TLAM:

Amigdale (palatine/faringiene/linguale)Placi Payer, apendicele cecalAg patrunse prin mucoase

C. Circulatia limfocitelor:

Sângele

- 70% - 80 % = LT- 10% = LB- Cca. 10% = cel. Nule

Circulatie: - 90% raman intravascular- 10% parasesc patul vascular in t. periferice nelimfatice ---ggl. Limfatici --- canal toracic –VCS- ciclu circulator : 24-48 h- sunt ocolite timusul si maduva osoasa- LT circula cel mai mult (viata lunga)- ecotaxei/homing: migrarea L catre anumite tesuturi

Page 7: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

D. Celulele implicate in R.I. I. Limfocitele T

- Origine timica = 2/3 din L circulante- Pro-T provin din M.O.- Durata de viata : luni/ani- Maturizarea :- aparitia pe S2 a TCR- Echipament enzimatic- Markeri de diferentiere celulari ( CD4/CD8 – glicoproteine)

II. TCR: -Molecula transmembranara, specifica pentru un Ag-TCR 1 (α, β) 5% CD4 -, citotoxicitate-TCR 2 (α, β) 95%

III. Comlexul CD4/CD8 – TCR – CD3=-TCR + epitop-MHC – II + CD4 / MHC – I +CD8-Cd = 5 lanturi polipeptide semnalizeaza i.c. inititierea R.I. fosforilizeaza unele proteine de pe S2 citoplasma a m.c.

Markeri celulari de suprafrata:

• CD 4 → MHC – II• CD 8 → MHC – I• CD → molecule costimulatoare

Maturizarea LT in timus• Cel. Suport pentru pro – T – LT (timocite)• Cel. Reticulare – retea de sustinere LT si timocite• LT = proliferare + maturizare/diferentiere expresie CD4+CD8 + si TCR• Selectie : + = pastrare CD4+/CD8+

- = eliminare cele autoreactive

Clasele si functiile LT1. LTc CD8+ = liza cel tinta prezentatoare de Ag2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I. Umoral ) sau LTc (R.I.c)LTh1 = citotoxicitate (LTc), IgG2, reactie inflamatorie IFN ال → deprima LTh2LTh2 = secretie IgE, A, G1, proliferare Eoz (IL-5), mastocite IL-10 → deprima LThl

Page 8: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

3. LT inductoare CD4 + = stimuleaza activarea LT, Mcf4. LTs CD8 + = Ag specifice, previne autoimunitatea5. LT cu memorie CD4 + = in R.I. primar, viata lunga (10-40 a)6. LT efectorii CD4 + = reactia de hipersensibilitate tardiva7. LT CD4 + CD8 + = autoreactive

II. Limfocitele B• Origine in M.O.• Implicate in secretia de Ig (P1)• Durata scurta de viata ( 5-7 z)

- Markeri celulari de S2:

a) RCB : - m Ig = receptor specific pentru Ag fixare RFc de S2 – LB- mIg: M – primul RCB } R.I. primar D – apare ulterior` G – R.I. secundar

CD79a si CD79b: transmit semnalul de activare a LBRCB = distributie insulara, mobil pe S2

RCB + Ag ----Plasmocitb) RFc pentru Igc) Receptori pentru C3, C4, C1qd) MHC-I si MC – IIe) Receptori pentru hormonif) molecule de adeziune (LFA-1): CD40, CD45, etc.

Clasificare functionala a LB

1. LB primare: majoritatea la individul (B2CD5-) neimunizat domina RCB IgM, rar IGD

2.LB CD5+: - rar RCB IgD

- nu cel. Cu memorie secreta multa Il-10 (ef. Autocrin)

- C% mari de IgM = Ac naturali polireactivi cu afinitate I

- apar in LLC

3. LB cu memorie: pastreaza specificitatea v.Ag→genereaza clone de LB secundare

Page 9: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

III. Celulele prezentoare de Ag (APC)- Capteaza si prelucreaza Ag- Elibereaza substante activatoare ale LT si stimulante ale sintezei moleculelor de adeziune

1. Macrofagele

• Cel. principala a APC • Cel. fixata tisular/circulanta (MO)• Dimensiuni mari, bogata in lizozomi• SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit, Kuppfe, microgliale, alveolare, seroase

Functiile Mcf a) Apararea antimicrobiana:

Chemotaxia = C5a, PGE 2Aderarea = receptori de S 2

– imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d - nonimuni: proteine degradate glicoproteineEndocitoza = fagocitoza/pinocitoza + lizozomi = fagolizozomiDigestia fragmente eliminate/inglobate

b) Secretia : - enzime (elastaze, colangenaze, etc.)- mediatori cel. (IFN α, IL-1, TNF α, NO, factori de coagulare)

c) Participant in procesul imun:- captare/prelucrare Ag- exprima epitopi + MHC – II

- LT = C % optima →R.I.- LTs = C % minima/max- LB = R.I.

- poate conserva epitopi = toleranta imuna/R.I. prelungitd) Cel. Efectorie: ef. bactericid/tumoricid (RLO, TNF, proteze)

2. Alte APC

- Cel. dentritice Langerhans : piele, ggl. - Cel. dentritice foliculare : ggl. →fixeaza CIC- LB – MHC – II+ : capteaza/prelucreaza Ag + MHC – II

→ LTh→ IL – 2 (limitat)

Page 10: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Comunicare intercelulara

• Contact i.c. direct• Citokine

A. Molecule de adeziune (liganzii):– 6 familii, pe S2 tuturor cel.– C% dependenta de citokine– Determina natura infiltratului inflamator (L, P1/PM)

1. Caderinele : implica Ca ++2. Superfamilia Ig: rol in recunoasterea i.c.3. Integrinele4. Selectinele : metastazare, aderente la endoteliu5. Proteoglicanii: metastazare, migrare L6. Mucinele ( 6 fractiuni)

B. Citokinele:- secretate de LT, Mcf, etc.- se fixeaza de receptori ai cel. tinta- proteine cu G moleculara ↓- regleaza cresterea, diferentierea, functiile l, Mcf. Actioneaza: - autocrin/ paracrin/ endocrine

Clasificare: - IL (18)- TNF = efect citotoxic- IFN (20)- F. de stimulare a coloniilor ( eritropoetina, CSF)- F. de crestere- Chemokine α (CXC) / β (CC ):

- stimuleaza adeziunea cel. - α = activarea PMN- β = activare Mo, L, Ba, Eoz

Page 11: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

RASPUNSUL IMUNIn functie de :

– Calitate Ag– Calea de patrundere a Ag– Felul liniei de cel. angajate

R. I. - Mediat celular - Mediat umoral

R.I. mediat umoral• Declansarea in conditiile dispersarii Ag in organism• Desfasurarea la distanta de locul patrunderii Ag in organism • Implica formarea de Ac circulanti specifici• Activ in infectii viro-bacteriene• R. aberant = R. de hipersensibilitate imediata

I. Activarea LB cu Ag timodependenteActivarea + inducerea proliferarii LB, urmata de sinteza de AC, implica 2 stimuli :

1. unirea ag cu RCB = stimul slab2. contactul LTh2 activat si/sau Mcf cu LB = stimul puternic

Mcf = Ag + MHC – II

- LB = stimul slab ( 1 )

- LTH2CD4 → - contact direct cu LB = stimul puternic ( 2 )- secretie IL – 2, IL – 4- molecule costmulatoare ( CD154, 22, 2) care se leaga de R specifici ai LB

X = LB activat = Plasmocit = Ig

Fazele R.I.

A. R.I. primary - apare dupa prima expunere la Ag a cel. imune reactive inocente = cel. efectori + cel. cu memorie →STOP

- Ac apar la 10-14 zile de la contact

- initial IgM -- ↓ rapida a C%

Page 12: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

B. R.I. secundar:- Apare la expuneri ulterioare la acelasi Ag- R. prompt, rapid- Se activeaza LB cu memorie care au RCB = IgGm- LB cu memorie = APC (Ag+MHC-II si secretie Il-1 cu activare LTh)- Ac: apar precoce

Tip IgG, dar pastreaza specificitatea v. Ag C% mari, pe durata mare de timp Afinitate ↑ v. Ag (1000x)

II. Activarea LB cu Ag timoidependente

Ag. : – Au epitopi multiplii repetitivi– LPZ bateriene, flagelina, polimeri micsti polipeptide cu a-ac levogiri– Captate prin endocitoza (cel. parenchim.)– Persistenta indelungata– Eliberare in cantitati mici = R.I. prelungit

Activarea LB:a) Ag specifica (1)b) directa (nespecifica-2) (fractiune de molecula Ag)

Caracteristici: - absenta cel. cu memorie si LTh - absenta R.I. secundar - secretie excesiva IgM (luni, ani) - fagocitarea CI= eliberarea Ag cu reluarea ciclului

ANTICORPII

• Ig: glicoproteine, se combina specific cu Ag determinant = 20% din proteinele plasmei• Monomerul de Ig:- 2 lanturi grele H:

- definesc clasa/subclasa- au compotment antigenic diferit - 5 tipuri – IgG ( ال)

- IgA ( α ) - IgM (,u) - Igd ( delta ) - IgE ( β )

Page 13: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

– 2 lanturi usoare L : - K ( cr. 2 ) = 2/3 - λ – ( cr. 22 ) = majoritar la IgD se gasesc la toate Ig dar numai K sau ( λ )

MONOMERUL TIP

• 4 LANTURI POLIPEPTIDICE:- Lungime diferita- Grupate in 2 perechi diferite- Dispunere spatiala buclata simetrica a lanturilor

• Punti S=S ( pastreaza coeziunea)

Lantul polipeptidic:

A) extremitate aminoterminala ( domeniul variabil – se combina cu Ag; 3 regiuni complementar determinante hipervariabile)

B) extremitate carboxiterminala ( domeniu constant) - portiune variabila ( H+L)

Fab: - recunoste si se uneste cu Ag

- domeniul constant al H- diferentiaza cls./subcls. Ig ( 9 )

Fc: - fixeaza/ activeaza C3- fixeaza pe R celulari specifici - transportul transplacentar Ig

Clasele imunoglobuline:

1. IgG = 70-90% (10-13g/L)• Structura:

– 2 K/λ+ 2 H– 4 subtipuri ال :

- IgG1 (70%) = traverseaza placenta, C3moderata- IgG2 = C3 slab- IgG3 = C3 intens- IgG4 (4%) = C3 absent, activitate reaginica

Page 14: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

• Proprietati :- eficienta maxima apararea antimicrobiana ( IgG1)

. Aglutinare + liza germenilor + activare C3

. Opsonine

. Enutralizarea exotoxinelor bacteriene- caracteristici R.I. secundar- Ǿ mic = strabat endoteliul → difuzeaza extravascular

= traverseaza planceta ( imunitate la n.n.)

2. IgM ( 3%-10% / 0,8-1,2g/L)

• Macroglobulina = pentamer : 5 unitati unite prin punti S-S + piesa de jonctiune J• Structura : 2 K/λ + 2 H( ,u ), fara zona balamalei• Proprietati:

– Ǿ mare = nu traverseaza placenta, greu endoteliu vascular– Fixare intensa pe R de membrana (Mcf, L, PMN)– Sunt mIg caracteristice R.I. primar →valoare diagnostica– Aglutinare bacteriana (legare simultana) (ac-cr)– Diferentiaza grupele ABO (hemaglutinine)

3. IgA : (5%-25% / 1 – 4g/ L)

• Structura: 2 K/λ + 2 α (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme : • IgA serica (monomer 90%)• IgAs = dimer, in secretii (digestiva, saliva, colostru, lacrimala, bronsica) 2 unitati unite prin piesa

de jonctiune J + componenta secretorie S (rezistenta v. enzime)• Proprietati: - Protectie antibacteriana pe mucoase:• Inhiba aderenta germenilor la mucoasa• Limiteaza patrunderea Ag exogene prin mucoase

Page 15: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

4. IgD : (0,03 g/L)

• Structura :– Domina lanturile λ (4X) v. K + 2 delta– mIg cu rol de RCB

5. IgE : (500ng/ml)

• Structura:– 2 eta + 2K/λ

• Proprietati:– NU traverseaza placenta/Nu activeaza C3– Fixare pe RFc de pe S2 Baz, Mas = R reaginic → rol in apararea

antiparazitara– Fixarea pe alte cel. (Mcf, E, Tr) = ↑ captarea si clearanceul

Ag→potenteaza R.I.

Sinteza Ig de catre LB

Clasificare funtionala a Ig:A) mIg: rol de RCB;IgM/IgD apoi IgGB) Ig circulante (AC): in plasma, secretii, spatiul extravascular

- Fab este identic la mIg si Ac, pentru acelasi Ag, in cadrul aceleasi clone celulare ( dubla recunoastere/interactiune cu AG)

- Ac se leaga direct de Ag - Ac prin Fc se leaga de C3, numai dupa prealabila cuplare cu Ag

Mcf au RFc de care se cupleaza CIC (Ag+Ac) → fagocitoza CIEliminare Ag = Ag + Ac + activare C3 ---- liza

Ag +Ac + legare de Mcf → fagocitoza

Page 16: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Rolul antigenic al Ag

• structuri proteice cu valoare imunogena• induc formarea de AC anti-Ig• determinanti antigenici = portiune variabila H/L

1) Epitopi care imprima specificitatea de specie (izotopuri):- diferentiaza speciile intre ele cls. de Ig sunt antigenic identice la toti indivii/speciei- la om izotipurile sunt determinate de lanturile H- prepararea de antiseruri ( Ac circulanti/fixati pe m.c.)

2) Epitopi specifici pentru indivizii unei specii ( allotipuri)- una Ig difera antigenic de la un individ la altul - reactie posttransfuzionala de Tr (purpura)

3) Epitopi specifici numai pentru Ig elaborate de o clona anumita celulara ( idiotipuri)- fiecare familie de molecule de Ig exprima un idiotip diferit

Reglarea R.I. umoral

a) ↓C5 de ag datorita epurarii sale de catre Ac →↓ stimulul de activare a LB →↓ secretie de Ig specificeAdministrarea simultana de Ag puternic / Ag slabe

b) Rolul inhibitor al LTs ( Ag specifice):- previn proliferarea clonelor cel. Dupa stimularea LB. Stimularea LTs apare la C% foarte mic/mari de Ag. exista si LTs contrasupresoare.

c) Interventia Ac : - efectul inhibator al IgG (blocheaza epitopii Ag, activeaza LTs, inactiveaza LB- formarea de Ac anti-idiotipici la C% mari

d) Factori supresori nespecifici:

PGE2 LTs = IL – 2

PAF LThl = IFN ال- RLO

RLO LTH2 = IL – 10Eliberati de APC

Page 17: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

R.I. mediat cellular

• Functii – eliminarea cel. infectate cu virusuri/bacterii cu dezvoltare i.c.– Apararea antitumorala– Respingerea allogrefelor

• Ag ramane cantonat la poarta de intrare/fixat pe cel. gazda• Derulare la locul de cantonare a Ag• Constituire lenta ( R.I. intarziat)• Directionare preponderenta v. celule care exprima Ag• Mediat de cel. citotoxice specifice ( LTcCD8+) / nespecifice (NK, K) si APC

A) Recunoasterea cel. Tintaa) Cel. aferectata = Ag + MHC – I

b) alipirea precursorului LTcCD8+ la complexul Ag+MHC-I = semnal 1 = activarea LTcCD8+→ R.I. primar: multiplicare/diferentiere →

1. Cel. cu memorie2. Cel. efectorii (efect citotoxic – citolitic/antibacterian)

c) LTcCD8+ activat →liza cel. tinta→d) →IL – 2 :

- autocrin = proliferare LTc ↑ receptori pt. IL – 2- paracrin = APC, LT

d) Resturile de cel. Lizata --- fagocitare de catre Mcf→ asociere cu MHC – II + IL – 2 → stimulare LTcCD8+ + stimulare LTh 1:

→IL – 2 →LTcCD8+→ IFN gama →Mcf:

- cel efectorie- stimularea fagocitozei- citotoxicitate

Page 18: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Mecanismul imunitatii de tip citotoxic

• Citotoxicitate de tip extracelular:

– Mediatori citolitici solubili(perforine/granzine)

– Liganzi Fas ( molecule de S2)

1) Legara de m.cel. tinta = hiperpermeabilizare la ioni/macromolecule- LTcCD8+ activat →elimina in spatiul extracelular:

- perforine : penetreaza m. cel. multiplicare in m. cel. (tubuli), permeabilizare→ moartea cel.

- granzine: = apoptoza cel. - ligamzii Fas: legare receptori Fas ai cel.tinta apoptoza

2) Detasarea LTc dupa liza cel. Cu deplasarea catre alta cel. tintaCelulele citotoxice MHC – nespecificeA) NK:

– 2-5% din L periferice– MHC – independente in recunoasterea Ag– Citotoxicitate mediata celular dependenta de Ac

B) K: – Efect citotoxic v. cel. cu Ig specifice pe S2 lor– 2 R = inhibator – recunoaste MHC-I (E) cu dezinhibarea R. activator- elibereaza

perforine/granzine

Factorii nespecifici participanti la finalizarea R.I.

a. Factori celulari = cel auxiliare 1. Mastocitele:

- localizare tisulara preferentiala (piele, pulmon, orofarinx)- RFc pt. IgE si IgG

- Granule cu mediatori chimici: histamina, Lt – B4, SRS-A, Triptaza, etc.)- Citokine( TNF alfa, IL-1,6)

2. PMN: Rol fagocitant 4 faze :– Chemotactism– Aderenta– Recunoasterea– Indigestia – deversare extracel.

Page 19: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

• Puseu respirator = RLO:– Anion superoxid– Radical hidroxil– Peroxidul

3. Bazofilele:↓ - RFc pentru IgE

-granule: histamina, SRS-A, heparinaApararea antiparazitara

↑4. Eozinofilele:

- lizolecitina (cr-CH-Ly)- ef. fagocitant/citolitic (C% mari)- RLO, proteine cationice, Lt-B4

5. Trombocitele :- R pt. colagen, trombina, ADP- absorb fibrinogen, f.v. IX, XII- granule: serotinina, catecolamine

B. Factori serici :1. Complementul 2. Kininele plasmatice3. S. coagularii – fibrinolizei4. Derivatii ac. arahidonic

REACTIA IMUNA

o R de hipersensibilitate imediata – anafilactica

– Ag variat, cale respiratorie, digestiva, cutanata, inj.– Ag se fixeaza pe Ac (mIg) prezenti pe cel. → raspuns clinic rapid– Teren atopic (HLA-A2/40% din populatie) →LTh2 --- ILK-4, 5, 13 + IgE– Non-atopic : LTh1---L – 2 → IgG

Page 20: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Ac = IgE induse de ag : - contact I →fixare ca mIg pe baz- contact II → fixare Ag pe mIgE → degranulare

mastocite – Baz = primari (performati) secundari tertiari (cel. Atrase)

- Clinic :a) forma localizata (atopica) = rinita alergica, AB b) forma sistematica ---- soc anafilactic

o R. citotoxica

Ag : - Componenta structurala m. cel.- Haptena atasata pe m. cel.

Ac : - IgM/IgGAg + Ac = Fixare C3 → liza Fagocitare Cel. K = citotoxicitate mediata cek. Dependenta de AcTipuri de Ac : Deprima fct. cel. (hormoni) Stimuleaza fct. cel. (hiper-ty, miastenie) Blocanti unire Ag-Ac specific

o R prin com p lexe immune

• CI :– Formate in situ– Circulanze cu depunere ulterioara

• CI mari : fagocitare, indepartare rapida (AG)• CI mici : solubile, activeaza C 3, nonopurate

trasverseaza endoteliul vascular activare locala a C 3 → inflamatie• Clinic:

– a)Formare in situ (Arthus) activ/pasiva– b)Boala serului – 14 -21z de la administrare ser repetate = lez. glomerulare

Page 21: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

o R imuna mediata cellular

a) R de hipersensibilitate tardiva : dermatita de contact, granulom inflamatorb) R citolitica : ex. HAVB