1979-1991 a treia perioada a razboiului rece-curs 7

7/28/2019 1979-1991 a Treia Perioada a Razboiului Rece-curs 7

1/3

GLOBALIZARE 1979-1991- A TREIA PERIOADA A RAZBOIULUI RECECURS 7 04.05.2011 si 11.05.2011

1979-1991- A TREIA PERIOADA A RAZBOIULUI RECE

Semne ale sfritului perioadei destinderii ncepuse s apar nc din 1977. n timpul ne-gocierilor privind acordul SALT 2, att Helmut Schmidt, cancelarul Germaniei de Vest, ct i so-

vieticii doreau s fie incluse n tratat i armele destinate zonei europene: armele nucleare cu razmedie de aciune. Jimmy Carter a refuzat categoric. Cancelarul Germaniei va ceda, iar ruii vor ri-posta prin instalarea unor astfel de proiectile n Europa de Est pn la sfritul lui 1977. O deciziediscutabil care va fi contrabalansat de americani prin instalarea de rachete n rile aliate pn lasfritul lui 1979. Cu siguran c intervenia sovietic n Afganistan (decembrie 1979) avea s de-claneze acutizarea relaiilor americano-sovietice. n acest conflict armat forele implicate erau pede-o parte Partidul Poporului democrat din Afganistan, de orientare marxist i sprijinit de sovietic,pe cealalt parte rebelii islamiti mujahedini sprijinii de SUA, Arabia Saudit, Pakistan. Au urmat9 ani de rzboi ntr-o desfurare aproape similar cu cea din Vietnam, ns avnd drept principalperdant URSS.

La nivel politic n mediul internaional prpastia continua s creasc. n 1980 preedinteleCarter va recomanda sportivilor americani s nu participe la jocurile olimpice de la Moscova i larndul lor, sportivii sovietici i cei din rile aliate vor boicota jocurile olimpice de la Los Angelesdin 1984.

Rzboiul din Afganistan a contribuit n mod decisiv la alegerea ca preedinte al SUA a luiRonald Reagan. Jimmy Carter, chiar dac a mrit semnificativ bugetul militar, chiar dac a creat ofor rapid de reacie, chiar dac a ncheiat acorduri militare secrete cu China, pentru americani,datorit faptului c nu a reuit s fac economia s funcioneze era vzut ca un preedinte slab.

Ronald Reagan, odat instalat la Casa Alb va adopta o atitudine pe ct de simpl, pe attde direct fa de sovietici. n concepia lui nu avea niciun sens s negocieze cu Moscova, attatimp ct sovieticii ar fi nclcat acordurile stabilite. Singura soluie viabil n viziunea lui Reagan

era reprezentat de obinerea superioritii nucleare fa de URSS i de lupta mpotriva sovieticilordin rile lumii a treia. Administraia Reagan va anuna c a descoperit acea bre de vulnerabilitatedatorit creia o prim lovitur nuclear sovietic ar fi devastat SUA. Va folosi aceast ipotez de overidicitate ndoielnic pentru a crete semnificativ cheltuielile cu narmarea pe tot parcursul anilor1980.

n martie 1983, preedintele american va face public iniiativa aprrii strategice ( rz-boiul stelelor)- reprezint construcia unui scut de aprare n spaiu din spatele cruia americanii arfi putu lansa o prim lovitur nuclear.

n 1985 asistm la schimbri politice majore la vrf n URSS. Liderul suprem devine Mi-hail Gorbaciov, iar prim ministru Eduard evardnadze. Acetia aveau s introduc un no sistem de

lucru perestroika (reconstrucie), care treptat va deveni foarte popular n ntreaga lume.Principalele componente erau urmtoarele:

confruntarea dintre superputeri era neproductiv

puterea militar nu garanteaz securitatea care poate fi atins doar prin mijloace

politice i prin identificarea unor politici comune

securitate unui stat nu poate fi sporit dac acest lucru se face n detrimentul altui

stat

conflictul dintre superputeri n lumea a treia a dus Moscovei mult prea puine avan-

taje tangibile i a determinat creterea considerabil a tensiunii dintre superputeri

1


2/3


toate statele lumii sunt independente i, n consecin, securitatea fiecrui stat de-

pinde de relaiile cu celelalte, interactiunile pe care le are

valorile universal comune: drepturile omului, nerecurgerea la for n rezolvarea

problemelor politice, democraia, ar trebui s reprezinte fundamentul deciziilor de politic extern

abordarea prin prisma ideologiei de clas a strategiei de politic extern ar trebui

abandonat n favoarea intereselor comune ale omenirii URSS este un stat normal care nu are ca obiectiv stpnirea lumii, ci i dorete re-

laii de cooperare cu toate celelalte state

n acest context, conflictul din Afganistan reprezenta o mare problem, ntruct situa lumeaoccidental i pe cea islamic pe poziii antagonice. Pe de alt parte, blocul socialist devenea pentruMoscova o povar din ce n ce mai mare pentru c niciun stat nu prea a fi capabil de o dezvoltareeconomic viabil. Conform estimrilor fcute, subveniile pe care sovieticii le acordau anual rilordin lumea a treia depeau 40 miliarde dolari. n plus, toate rile comuniste nregistrau datorii fade URSS.

Administraia Reagan a continuat s lupte mpotriva prietenilor URSS n ntreaga lume.Spre exemplu: au sprijinit micarea CONTRASn Nicaragua, au continuat s-i sprijine pe mujahe-dini n Afganistan, au continuat s sprijine micrile antisovietice din Congo, Angola etc.

n plan militar a existat o deosebire fundamental ntre politica dus de Reagan i ulteriorde George Bush i cea dus de Gorbaciov. n timp ce Reagan isi lua/sprijinea angajamentul fata deinitiativa apararii strategice / fa de rzboiul stelelor, Gorbaciov va surprinde pe toat lumea n ia-nuarie 1986, cnd va propune dezactivarea tuturor armelor nucleare pn n 2000. n 1988, la ONU,Gorbaciov a fcut public faptul c URSS i reduce unilateral efectivele militare, iar trupele staio-nate n RDG, n Cehoslovacia i Ungaria vor fi retrase. La acest anun, n aceeai zi, eful MareluiStat Major demisioneaz. El fusese de acord, ns, numai cu reducerea armamentului convenionali numai cu condiia reciprocitii americane. Din acel moment Gorbaciov va fi angajat ntr-un joc

de mare miz cu propria armat.n 1989 la Casa Alb se instaleaz George Bush, iar secretar de stat James Baker.Gorbaciov va continua s fac o serie de concesii militare fr s primeasc nimic n

schimb. La nivel internaional, Gorbaciov devine din ce n ce mai popular, dar avea probleme din cen ce mai mari acas. Dincolo de aceste obiective generoase, de concesii militare discutabile nu areuit s gseasc soluii economice i financiare pentru a rezolva problemele economiei sovietice.n consecin, n interior, poziia lui devine din ce n ce mai ubred. n 1991 vom asista la o tenta-tiv de lovitur de stat iniiat de oamenii si, iar n decembrie 1991 totul va lua sfrit pentru Gor-baciov, atunci cnd liderii Rusiei, Bielorusiei i Ucrainei s-au ntlnit lng Minsk i au hotrt di-zolvarea URSS i naterea unei Confederaii Deschise de State Independente (CSI).

PROCESUL DE ADANCIRE AL INTERDEPENDENTELOR

Dup sfritul Razboiului Rece am asistat la o accentuare a multipolaritatii la nivel mondialsi in egala masura la o adancire a interdependentelor.

Exista o multitudine de argumente care demonstreaza ca am asistat la o crestere a multipo-laritatii la nivel mondial chiar daca SUA continua sa ramana principalul centru de putere.

Printre aceste argumente regasim faptul ca, treptat, dar sigur, majoritatea elitelor lumii numai considera societatea americana ca pe un model social, economic si politic ideal. SUA nu mai

2


3/3


pot asigura singure securitatea militara a planetei. Abordarea fenomenelor economice, a tendintelorsi a consecintelor lor tind sa se diferentieze atat la nivelul lumii dezvoltate cat si la nivelul celei indezvoltare.

Partea din venitul mondial detinuta de SUA descreste lent ca urmare a producerii miraco-lului japonez, a relansarii Europei sau a progresului constant al Chinei. Sincope si fenomene de

pierdere de viteza incep sa fie tot mai prezente in economia americana, acestea culminand cu crizafinanciara de la sfarsitul anului 2007 si cu recesiunea care i-a urmat.Chiar daca economia americana continua sa fie prima economie a planetei, este la fel de

clar ca ne aflam in situatia in care intr-o serie de alte tari, combinatiile factorilor de productie sunt lafel de eficiente, poate chiar mai eficiente decat in SUA.

Tendinta de multipolaritate este existenta si in egala masura echilibrul de prosperitate aeconomiei mondiale sunt determinate in mare masura de relatiile economice dintre centrele de pute-re, dintre acestea si restul lumii, dar si de aparitia unor noi jucatori cu o arie si cu o marja de in-fluenta semnificative.

Intr-o astfel de lume, procesul de crestere al interdependentelor reprezinta procesul care stala baza functionarii economiei mondiale. Aceasta inseamna ca nici o tara din lume, indiferent caeste puternica sau nu, saraca sau bogata, nu mai poate functiona izolat.

Practic, tocmai aceasta interdependenta crescanda sta la baza accelerarii vitezei cu care seproduce si se propaga progresul.

O problema o reprezinta masura in care adancirea interdependentelor este la fel pentru toa-te statele lumii. Acest proces creste semnificativ, creste accesul la resurse, la tehnologie si la piete,dar nu se materializeaza automat intr-o crestere economica.

Adancirea interdependentelor este comparabila cu idealul de dreptate sociala la nivel mon-dial. Acest proces poate pune o colectivitate umana in castig, dar poate genera diferente semnificati-ve la nivelul grupurilor care compun o colectivitate sau alta. Acest proces tinde sa impuna econo-miei lumii o viteza de adaptare comandata de ritmul de evolutie a celor mai competitive economii.

Cresterea interdependentelor poate genera o crestere a gradului de vulnerabilitate a econo-miei tarilor lumii. Acest proces determina o crestere fara precedent a vitezei cu care se propaga ori-ce tip de fenomen, fie el pozitiv sau negativ, la nivel mondial, ceea ce se materializeaza intr-o cres-tere a vectorilor de influenta asupra echilibrului la nivel national, regional si mondial.

..................................... = o realitate incontestabila si in egala masura principala provocarepentru toate statele lumii indiferent de nivelul lor de dezvoltare sau de oranduirea social politica.

3

1979-1991 a treia perioada a razboiului rece-curs 7

Documents