8/9/2019 197213603 Raspunsri Materiale de Constructii

1/7

1) Materialele unitare sunt acele materiale care se caracterizeaza prin existenta de legaturi

chimice de acelasi fel intre toate particulele constituiente(atomi, molecule, ioni).

2) Materialel compozite sunt materialele alcatuite din mai multe componente compatibile, cu

proprietati complementare, astfel incat produsul rezultat sa aiba proprietati superioare

oricaruia dintre componenti.

3) Materialele asociate sunt materiale de constructii formate din doua sau mai multe materiale

unitare sau compozite si indeplinesc functii diferite in produsul finit.

4) Incercarea prespune supunerea materialului cu compozitia si structura nemodificata, la

actiunea incarcarilor mecanice sau a agentilor fizico-chimici, pentru determinarea

comportarii sale la aceste actiuni.

5) Analiza prusupune descompunerea materialului in parti constituiente pentru

determinarea calitativa(eistenta) si cantitativa(cantitatea relativa) a componentelor

acestuia.

!) "ro#ele necesare investigarii care sunt etrase din elemente de constructie poarta

denumirea de carote.

$) "ro#ele su# forma de #ucati, cu forma si dimensiuni normate, confectionate din

materialul ce urmeaza a fi investigat si pe care se efectueaza analizele si incercarile dela#orator,poarta denumirea de epruvete.

%) Densitatea reala a unui material reprezinta masa unitatii de volum format din particulele

constituiente(fara pori, goluri sau alte discontinuitati).

&) Densitatea aparenta a unui material reprezinta masa unitatii de volum aparent(cu

structura sa, deci format din particule constituiente si discontinuitatile din acest

volum-pori, goluri, capilare, fisuri etc.).

1') Densitatea aparenta a unui material poros reprezinta masa unitatii de volum

aparent(format din particule constituiente si pori).

11) Densitatea reala a unui material compact, in raport cu cea aparenta este aceeasi(egala).

12) Precizia de masurare a densitatii aparente este mai buna folosind metoda #alantei

hidrostatice.

13) Saturarea cu apa este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cuforma geometrica neregulata in cazut cand materialul din pro#a nu reactioneaza chimic

cu apa, sau in prezenta acesteia nu se produce distrugerea structurii.

14) Parafinarea este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu

forma geometrica neregulata in cazul cand materialul din pro#a reactioneaza chimic cu

apa, sau aceasta distruge structura materialului.

15) scarea la masa constanta a meterialelor poroase este obligatorie pentru determinarea

densitatii aparente a pro#elor cu forma geometrica neregulata.

1!) Intre compactitatea si densitatea aparenta a unui material exista corelatii! -

r*1''+aoa*1''+o.

1$) "olumul real al materialului(pentru determinarea densitatii), reprezinta volumul format

din particule constituiente.

1%) "olumul aparent al materialului(pentru determinarea densitatii aparente), reprezintavolumul format din particulele constituiente si discontinuitatile din acest volum (pori,

goluri, capilare, fisuri etc.).

1&) Absorbtia de apareprezinta proprietatea unui material de a a#sor#i si retine in porii si

capilarele sale o cantitate maima relative de apa, in anumite conditii de presiune si

temperature.

2') Porozitatea aparenta mare si finetea mare a porozitatii determina o absorbtie mare.

21) miditatea unui material reprezinta cantitatea de apa pe care acesta o contine la un

moment dat.

22) Proprietatea corpurilor solide poroase de a permite trecerea fluidelor prin structura lor

reprezinta permea#ilitatea.

23) /ta#ilitatea la apa reprezinta proprietatea materialelor de constructii de a nu se distruge#de

a nu$si modifica esential proprietatile, sub actiunea saturarii indelungate.

8/9/2019 197213603 Raspunsri Materiale de Constructii

2/7

24) Aprecierea rezistentei la inghet-dezghet(in conditiile standardelor romanesti aliniate la

standardele europene), se realizeaza prin numarul maxim de cicluri successive de inghet$

dezghet pe care le poate suporta un material, fara ca pierderile de rezistenta si de masa sa

scada sub anumite limite maxime admise pentru fiecare material.

25) Pentru determinarea umiditatii, din momentul recoltarii pana in momentul primei cantariri,

pro#a de material tre#uie supusa uscarii.

2!) %aterialele clincherizate au porozitatea cuprinsa intre 2-%0.

2$) %aterialele vitrificate au porozitatea su# 20.

2%) Materialele fuzi#ile sunt materialele cu punct de refractaritate mai mic decat 135' grade

.

2&) Materialele refractare sunt materialele cu punct de rafractaritate mai mare decat 15%'

grade .

3') emperatura(punct) de aprindere-temperatura la care materialul se aprinde in prezenta

sursei de foc.

31) emperatura(punct) de inflama#ilitate-temperatura la care materialul se aprinde chiar in

absenta sursei de foc(gasele combustibile se autoaprind sub actiunea temperaturii).

32) Punctul de inmuiere al unui material, reprezinta temperature la care materialul supus

incalzirii sufera deformatii su# actiunea greutatii proprii.33) Punctul de aprindere al unui material reprezinta temperatura la care materialul se

aprinde in prezenta sursei de foc.

34) %aterialele inflamabile$sunt materialele care se aprind su# actiunea temperaturii, chiar

in a#senta sursei de foc(gaze combustibile).

35) %aterialele combustibile$sunt materialele care se aprind in prezenta sursei de foc, dar

ard si dupa departarea acesteia(polimeri).

3!) %aterialele necombustibile sunt materialele care nu se aprind sin nu ard, dar in

prezenta flacarii si a temperaturii se deformeaza, se topesc sau se distrug (beton, metale

etc.).

3$) Daca degradarea materialului este provocata de solicitari termice repetate, fenomenul poarta

denumirea de o#oseala termica.

3%) /olicitari statice-care sunt produse de forte exterioare ce cresc continuu, dar lent, de la zerola o valoare maxima unde se mentine un timp determinat.

3&) /olicitarile dinamice-sunt produse de forte exterioare care actioneaza brusc, cu toata

intensitate ei(sub forma de soc).

4') Solicitarile produse de forte exterioare a caror intensitate variaza sinusoidal sunt solicitari

ciclice.

41) &fectul efortului unitar tangentialeste de a impiedica lunecarea relativa a sectiunilor si se

manifesta ca o forta de forfecare.

42) &fectul efortului unitar normaleste de a impiedica departarea sau apropierea sectiunilor,

dupa cum solicitarile sunt de intindere sau compresiune.

43) Pentru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si

cu aceeasi suprafata de incercare, rezisenta la compresiune cu valoarea cea mai mare o are

pro#a de forma geometrica cu#ica.44) Pentru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si

cu aceeasi suprafata de incercare, rezistenta la compresiune cea mai mica o are pro#a de

forma geometrica cilindrica.

45) 'ucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe de volum cunoscut, reprezinta

rezistenta la compresiune prin soc.

4!) 'ucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe cu sectiunea S, prin caderea unei

greutati standardizate, reprezinta rezistenta la incovoiere prin soc.

4$) "aloarea efortului unitar care tinde asimptotic graficul de variatie a efortului unitar, cand

numarul de cicluri creste, reprezinta rezistenta la o#oseala.

4%) Proprietatea materialelor de a se opune modificarii formei, prin patrunderea unui corp dur

nedeformabil in masa lor, reprezinta duritatea.

4&) 'a un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor active este mai mare decat cea a

fortelor de legatura, corpul se va deforma plastic.

8/9/2019 197213603 Raspunsri Materiale de Constructii

3/7

5') 'a un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor active este cel mult egala cu cea a

fortelor de lagatura, corpul se va deforma elastic.

51) aracterul vascos al deformatiilor poate determina intazierea producerii deformatiilor in

raport cu viteza de crestere a intensitatii efortului unitar.

52) aracterul vascos al deformatiilor este determinat de frecari interne intre unitatile

structurale.

53) elaxarea materialului are loc cand se analizeaza starea de eforturi si deformatii la trecerea

din starea solida in stare vascoasa.

54) elaxarea materialului are loc numai cand se produce descarcarea pro#elor.

55) Pentru un material rezistenta la compresiune, f ma aferenta pe unitatea de suprafata

este egala cu forta maima de rupere

5!) onsiderand frecarea dintre platanele presei si suprafetele epruvetei, rezistenta la compresiune

obtinuta la incercarea cu frecare este cu atat mai mare cu cat raportul intre suprafata de

rupere si volumul sau vor fi mai mari, deci cu cat volumul va fi mai mic .*(este influientata

de viteza de incercare)*.

5$) ezistenta la compresiune obtinuta pe prisma -cand raportul dintre inaltimea h si

diametrul d, respective latura sectiunii transversale l este supra unitar, intre valoarea

rezistentelor eista relatia prccil -cand acelasi raport este su#unitar, intrevalorile rezistentelor eista relatia prccil

5%) Pentru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala) reprezinta raportul dintre forta

maima de rupere si aria initiala a sectiunii pro#ei incercate.

5&) uperea unei probe de material supuse la compresiune statica se produce prin dilatarea

pro#ei de material.

!') uperea unei probe de material supusa la intindere centrica(axiala) se produce prin

microfisuri ce se dezvolta transformandu-se in fisuri, iar in final se produce ruperea

materialului.

!1) Daca viteza de crestere a fortei este mare, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la

compresiuna este mare.

!2) Daca viteza de crestere a fortei este mica, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la

compresiune este mica.!3) ezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare circulara, fata de cea cu

sectiunea cu colturi, este mai mare.

!4) ezistenta la compresiune obtinuta pe un cub echivalent in raport cu rezistenta la compresiune

pe cub, cu aceeasi sectiune de incercare, este egala.

!5) Pentru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala) reprezinta raportul dintre forta

maima de rupere si aria initiala a sectiunii pro#ei incercate.

!!) ezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare cu colturi, fata de cea cu

sectiunea circulara, este mai mica.

!$) aracteristica numita rezilientaeprima lucrul mecanic necesar pentru a rupe o pro#a cu

sectiunea /, prin caderea unei greutati standardizate 6.

!%) Pentru un material rezistenta la compresiune dinamica exprima lucrul mecanic necesar

pentru distrugerea unei pro#e de volum cunoscut.!&) Incercarea pentru determinarea rezistentei la oboseala se executa prin supunerea pro#ei de

material la masina de incercat, care este su# forma unui dispozitiv mecanic cu incovoiere

rotativa, care genereaza o forta de intensitate varia#ila sau constanta 7, ce induce in

sectiunea solicitata eforturi de intindere si+sau eforturi de compresiune pentru perioade

scurte , durata perioadei de alternare fiind determinate de viteza de rotatie a

dispozitivului de incercare.

$') .

$1) Probele pentru determinarea deformatiilor de umiditate sunt de forma prismatica

$2) .

$3) .

$4) .Deformatiile de dimensiuni provocate de temperatura pot conduce la ruperi de material pentru

lemn.

$5) .

8/9/2019 197213603 Raspunsri Materiale de Constructii

4/7

$!) .

$$) .urgerea vascoasa a materialelor este determinat de timp si de temperature.

$%) .

$&) .

%') .

%1) &lementele chimice in contact, in conditii variate de temperatura si presiune dau nastere la

combinatii chimice complexe, care sunt minerale.

%2) %odul de aran+are a mineralelor in spatiu reprezinta tetura

%3) ocilesunt com#inatii naturale de minerale.

%4) aracteristicile produselor din piatra naturala sunt influientate de modul de formare al

rocilor(geneza), de structura si tetura lor.

%5) Structura hemicristalicaeste specifica rocilor rocilorpartial cristalizate, partial su# forma

amorfa.

%!) Structura holocristalica este specifica rocilor complet cristalizate.

%$) ocile au textura masiva(neorientata) daca au minerale su# forma grauntoasa si formeaza

roca cu caracteristici similare dupa orice directie(izotropie).

%%) Structura vitroasa este specifica rocilor de suprafata la care viteza mare de racire nu a

permis cristalizarea(roci cu structura amorfa sau sticloasa).%&) ocile au textura sistoasadaca sunt formate din straturi de minerale diferite.

&') ocile au o textura stratificatadaca au mineralele(aceleasi in toata masa rocii) dispuse in

straturi, ceea ce face ca proprietatile sa difere in functie de unghiul dintre directia de

incercare si aceste straturi, iar roca sa prezinte fenomenul de cliva8(desfacerea in foi$unele

gresii,mica).

&1) Porfiruleste o roca filoniana.

&2) ranituleste o roca intrusiva.

&3) 9ioritul este o roca intrusiva(granitica).

&4) /ienituleste o roca intrusiva(granitica).

&5) 6a#roul este o roca intrusiva(granitica).

&!) :azaltul este o roca efusiva compacta.

&$) ndezitul este o roca efuziva compacta, roca hemicristalica.&%) "iatra ponce este o roca efusiva poroasa.

&&) uful vulcanic este o roca efusiva poroasa.

1''. 6rohotisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare).

1'1. :olovanisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare).

1'2. 6ipsul este o roca sedimentara de precipitatie.

1'3. rgila este o roca detritica cimentata.

1'4. alcarul este o roca sedimentara de precipitatie.

1'5. ravertinul este o roca sedimentara de precipitatie.

1'!. 9olomitul este o roca sedimentara de precipitatie.

1'$. Marmura este o roca metamorfica prin contact.

1'%. rdezia este o roca metamorfica prin compresiune.

1'&. ocile detritice sunt rezultate din depuneri de sfaramaturi provenite de la rocipreeistente .

11'. ocile de precipitatie sunt formate prin depunerea si cristalizarea unor saruri din apele

marilor si oceanelor si se caracterizeaza prin compozitie mineralogica simpla, fiind

alcatuite in principal dintr-un mineral care ii da denumirea.ele sunt gipsul, calcarul si

dolomitul, travertinul.

111. ocile organogene sunt formate prin acumularea scheletelor minerale ale unor specii

marine.ele suntcalcare cochilifere, diatomit si tripoli.

112. onglomeratele rezulta prin cimentarea(aglomerarea) prietrisurilor.

113. -recciile rezulta prin cimentareagrohotisurilor.

114. resia silicioasa rezulta prin cimentareanisipurilor.

115. Argila rezulta prin cimentarea malurilor.

11!. %armura rezulta prin metamorfoza calcarelor, .

11$. Ardezia rezulta prin metamorfozaargilei, .

8/9/2019 197213603 Raspunsri Materiale de Constructii

5/7

11%. Piatra de talie este o piatra pentru zidarie, care este un produs fasonat si care face parte din

produsele de cariera.

11&. %olonul este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din

categoria produselor de cariera.

12'. Piatra mosaic este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte

din categoria produselor de cariera.

121. Placile pentru placa+e sunt un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonatce face

parte din produsele de cariera.

122. Savura este un produs de piatra sparta din categoria produselor concasate(agregat natural

sfaramat) care sunt produse din cariera, produse din piatra naturala.

123. Splitul este o piatra sparta din catogoria produselor concasate, grupa produselor de

cariera, care fac parte din produsele de piatra naturala.

124. ilerul este un produs ce face parte din grupa filere de pietre naturale, un produs

concasat ce face parte din categoria produselor de cariera.

125. riblura facer parte din grupa cribluri de pietre naturale, facand parte din produsele

concasate.

12!. Incarcarea cu material granular a vasului pentru determinarea densitatii in gramada in stare

afanata se face la inaltimea de 1' cm.12$. Prezenta umiditatii la nisip poate determina modificari ale densitatii sale in gramada.

Prezenta unei cantitati mici de apa poate duce la cresterea densitatii in gramada pentru ca

volumul de goluri este inlocuit de apa.prezenta unei cantitati mari de apa poate duce la

scaderea densitatii in gramada a nisipului pentru ca apa are densitatea mai mica decat

densitatea reala a nisipului.

12%. urba / nu exprima granulozitatea pentru ca nu se afla intre curbele limita 0, 1, 2.

12&. ele care incep cu o panta mai mare.

13'. Sortul elemenar reprezinta cantitatea de agregat separate intre doua ciururi consecutive

din setul standardizat.

131. Sortul granular reprezinta cantitatea de agregat ca suma de sorturi elementare succesive.(3,4$

0$nisipul)

132. orma granulelor de agregat este determinata prin raportul parametrilor #+a si c+a.raportul parametrilor #+a si c+a se determina pe sorturi deferite de granule de agregat,

la care se masoara a,# si c dupa care se face raportul acestora, media rapoartelor

comparandu-se cu valorile normale.

133. orma granulelor recomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul

volumic este cat mai mare si #+a',!! sau c+a',33.

134. orma granulelor nerecomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul

volumic este cat mai mic si #+a',!! sau c+a',33.

135. Impuritatile din agregate pot influienta caracteristicile compozitelor pe care le formeaza.

continutul de impuritatieste reprezentat de diverse substante care in cantitati mici in masa

agragatului, pot avea actiuni defavorabile privind realizarea structurii si a caracteristicilor

macanice cand agregatele sunt folosite la betoane si mortare.

13!. Prin granulozitate se apreciaza compozitia in granule de diferite dimensiuni dintr-unagregat.

13$. Inghet$dezghetul, ca actiune distructiva asupra produselor din piatra duce la pierderea

relativa de masa si la pierderea de rezistenta la compresiune.

13%. ezistenta la soc la piatra se exprima in procente.( soc$m05033#m)

13&. ezistenta la uzura la piatra se exprima in procente.( uz$m05033#m)

14'. ezistenta la strivire prin compresiune la piatra se exprima in procente.( str$m05033#m)

141. Pentru obtinerea produselor ceramice albe poroase se folosesc argile caolinite cu granule de

diametre de maim ','! mm, argilele fiind de culoare alba spre galbui.

142. Pentru prevenirea actiunilor distructive asupra produselor din piatra la nivelul fundatiilor se

prevad hidroizolatii.

143. 'a fabricarea produselor ceramice, nisipul silicios are rol de degresant.

144. 'a fabricarea produselor ceramice cenusa are rol de degresant.

145. 'a fabricarea produselor ceramice zgura macinata are rol de degresant.

8/9/2019 197213603 Raspunsri Materiale de Constructii

6/7

14!. 'a fabricarea produselor ceramice varul are rol de aglomerant.

14$. 'a fabricarea produselor ceramice melasa are rol de aglomerant.

14%. 'a fabricarea produselor ceramice gudronul are rol de aglomerant.

14&. 'a fabricarea produselor ceramice samota are rol de adaos refractar.

15'. 'a fabricarea produselor ceramice cuartul are rol de adaos refractar.

151. Plasticitatea argilelor favorizeaza o deformatie permanenta.

152. %acerarea materiilor prime este un proces natural ce consta in pastrarea argilelor in

depozite descoperite, unde in timp se produce putrezirea materialelor organice iar su#

actiunea inghetului se produce o sfaramare naturala a argilelor.

153. scarea naturala a produselor ceramice dureaza 15-2' de zile.

154. Pentru obtinerea produselor ceramice brute colorate se folosesc argile fuzi#ile.

155. ontractia la ardere a argilei are loc la temperaturi de 463$733 grade .

15!. Pentru obtinerea produselor brute clincherizate se folosesc argile vitrifia#ile.

15$. ormarea mulitului are loc la temparatura de %!' grade .

15%. ontractia la uscare este determinata de evaporarea apei peliculare si li#ere.

15&. Pentru produse ceramice clincherizate, porozitatea este de %0-2-0(pg 001)

1!'. Pierderea apei legate chimic la argila are loc la temperaturi de cca. 4!' grade .

1!1. Pentru produse ceramice vitrificate porozitatea este su# 20.1!2. Pentru produse brute poroase, porozitatea este peste %0.

1!3. Degresantii folositi la fabricarea produselor ceramice au rolul de a micsora plasticitatea

argilelor si totodata contractia ei la uscare.

1!4. Indicele de plasticitate al unei argile se apreciaza prin intermediul determinarii umiditatii

corespunzatoare unei deformatii standard(raport de turtire) suferita de o pro#a

cilindrica de argila su# actiunea unei greutati standardizate.

1!5. ondantul folosit la fabricarea produselor ceramice are rolul de a co#ora temperatura de

ardere a masei argiloase in scopul reducerii consumului de com#usti#il necesar acestei

operatii.

1!!. Aglomerantii au rolul de a mari plasticitatea argilelor sla# plastice in vederea reducerii

manoperei de fasonare a formelor crude.

1!$. aramizile se impart in categorii de calitate in functie de dimensiunea maima adefectelor si numarul acestora precum si dupa marimea altor caracteristici(clasa data

de densitate, marca, grosimea si presata-nepresata).

1!%. aramizile se impart in clase de calitate in functie de densitatea aparenta.

1!&. at trebuie sa fie echivalentul 8 pentru blocurile ceramice999 :tre#uie sa depaseasca

valoare de 2,5.

1$'. "olumul de goluri pentru "P$uri este cuprins intre 06;$/3;.

1$1. "olumul de goluri pentru

8/9/2019 197213603 Raspunsri Materiale de Constructii

7/7

1%2. Austenita ca alia+ solutie solida se formeaza la obtinerea fontei pentru urmatorii

parametri!cand temperatura are valori de peste $23 grade (ferita$alfa e poate lega pana

la 0,4; carbon).

1%3.