Cod produs: 191734 

 

2 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

Atentie!  Nu este adecvat pentru copii sub 3 ani. Pericol de sufocare, căci pachetul include mici părţi componente ce pot fi înghiţite. Părţile componente ale acestui pachet au colţuri şi margini ascuţite. Seminţele şi plantele nu sunt pentru consum. Păstraţi cutia şi manualul de utilizare căci conţin informaţii utile.    

Stimaţi părinţi! Cu ajutorul acestui pachet educativ veţi putea cultiva cu succes plante carnivore şi mimoze folosind mini‐sera pentru creşterea acestor plante.  

Deoarece  plantele  au  nevoie  de  timp  ca  să  crească  vă  rugăm  să  aveţi  răbdare. Dacă  respectaţi  toate  instrucţiunile  privind cultivarea şi îngrijirea totul va merge strună.  

Ajutaţi‐vă copilul atunci când acesta are nevoie. Căutaţi împreună un loc potrivit pentru amplasarea serei. De asemenea, copilul dvs. va avea nevoie de un spaţiu de lucru unde să poată efectua în linişte experimentele.  

Dacă este nevoie puteţi acoperi acest spaţiu de lucru şi podeaua, de ex. cu un ziar. Recomandăm purtarea de haine mai vechi. De asemenea este bine să aveţi în apropiere o rolă de hârtie în cazul în care pe jos cade apă sau pământ.  

Nu folosiţi veselă din bucătărie pentru experimente. După încheierea experimentelor spălaţi toate aparatele folosite şi mâinile!  

Copiii mici şi animalele nu au ce căuta în apropierea serei, căci seminţele şi plantele nu sunt prevăzute pentru consum.  Vă dorim mult succes în cultivarea plantelor carnivore!    

Conţinut pachet 

 1 Mini‐seră cu ghivece 2 Capac 3 Set seminţe: Dionaea muscipula, Drosera rotundifolia, mimoza 4 Pământ pentru plante 5 Pelet pământ 6 Ac 7 Pahar măsurători 8 Pipetă 

 Suplimentar mai ai nevoie de: o lingură veche, apă, foarfecă, cutii goale de iaurt (125 g).   

3 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

    

Pot fi plantele niste monstri? Povestea „verdeturilor ucigase”  A  fost  odată  ca  niciodată  în  îndepărtata  America  o  plantă  care  a  crescut  complet neobservată sute de ani. Dar într‐o zi Columb a descoperit America, iar după el au urmat coloniştii europeni. Iar de acum s‐a terminat cu liniştea acestei plante necunoscute. 

Acum cca. 250 de ani unul dintre cei mai importanţi oameni din Carolina de Nord – un stat din America – scria  botanistului  Peter  Collinson  o  scrisoare.  În aceasta el povestea despre o plantă  care părea  că „mănâncă”  mici  animale.  Ea  a  primit  numele  de Dionaea muscipula (Venus flytrap).  Cercetătorii  curioşi  din  Anglia  vroiau  să  aibă neapărat această plantă, căci erau fascinaţi de ea. În anii următori a  început o ceartă, pe care noi acum cu greu ne‐o putem  imagina. Pe atunci biserica era foarte  importantă pentru mulţi oameni,  iar motivul acestei cerţi a fost istoria genezei din Biblie. Aceasta spunea  că  Dumnezeu  a  creat  plantele  pentru  ca oamenii şi animalele să aibă ce mânca.  Iar acum să fie dintr‐o dată exact pe dos? Oricum  toată  lumea putea  vedea  cu  ochii  liberi  că  planta  prindea muştele, dar pe atunci era complet  imposibil să nu fii de acord cu biserica.   De aceea au mai  trecut  încă 100 de ani până când celebrul Charles Darwin, care era oricum puţin iubit de  biserică  din  cauza  ideilor  şi  cercetărilor  sale neobişnuite,  a  scris  într‐o  carte  că  această  plantă chiar mănâncă insecte – adică carne.  Mulţi cercetători şi curioşi au pornit  în excursii prin ţări străine  şi au descoperit  şi alte specii de plante carnivore.  Una  dintre  ele  avea  frunze mari,  a  căror margine  era  atât  de  netedă  încât insectele alunecau şi nu mai puteau scăpa. Pe  atunci  nu  existau  aparate  foto  şi  nici  internet.  Istoriile  acestor  descoperiri  au  fost povestite mai departe  şi astfel au ajuns  să  se  răspândească.  Iar pe măsură  ce  se ducea vestea, plantele deveneau tot mai mari şi mai mari. Oamenilor le plac poveştile de groază şi astfel broaştele şi şoarecii care cădeau în „gura” plantelor carnivore au devenit şobolani, maimuţe şi chiar crocodili. Probabil că se râdea bine pe seama crocodililor.  

 Astfel a luat naştere povestea ciudată a „verdeţurilor criminale”, care este adevărată numai într‐o măsură foarte, foarte mică. În orice caz, plantele carnivore sunt nişte specii cu adevărat neobişnuite şi interesante şi în cele ce urmează vrem să ţi le prezentăm îndeaproape. Iar cu ajutorul seminţelor din pachet poţi cultiva tu însuţi aceste plante.   

4 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

Experimentele

Cum construiesti mini-sera Pachetul educativ include o mini‐seră cu sistem inteligent de irigare, ajustat optim la nevoile plantelor.   

 Cum se asamblează mini‐sera Pune una peste alta cele două părţi ale serei.  Instalează  înăuntru  cele  3  ghivece.  Cu  siguranţă  ai  descoperit  deja  că  locul  din centru arată diferit. Aceasta este din cauză că vei creşte plante diferite – carnivore şi mimoze. În centrul serei se află un mic orificiu pentru udare.  Plantele carnivore preferă să aibă „picioarele” ude. În cele două ghivece exterioare plantele pot fi aşezate direct pe apă. Mimozele se udă de sus şi se pun în mijloc.    

 Fă cu acul câteva găuri în capac.  Capacul are rolul de a proteja plantele în timpul creşterii.     

Cresterea plantelor carnivore În  pachet  ai  seminţe  de  la  2  plante  carnivore:  Dionaea  muscipula,  drosera rotundifolia. Aceste plante pot fi cultivate de‐a lungul întregului an.   

Dionaea muscipula Ea este cea mai interesantă dintre aceste plante, căci prima dată se închide şi apoi “digeră” victima.  

Cum se procedează 1. Plantele carnivore cresc pe sol mineral şi nisipos. Încarcă pământul pentru 

plante într‐un ghiveci folosind o lingură.  2. Umezeşte  bine  pământul  cu  pipeta  şi  aşteaptă  câteva minute.  Aerează 

pământul cu lingura.       Cum funcţionează pipeta Apasă partea superioară a pipetei şi scufundă pipeta în apă. După ce eliberezi partea de sus lichidul urcă în pipetă. Apăsând cu atenţie poţi picura puţină apă.      

aici se udă

5 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

     

3. Împrăştie seminţele Dionaea muscipula pe pământul umed.   

4. Aşează  ghiveciul  pe  unul  dintre  suporturile  exterioare  ale  serei  şi  aşează capacul. Astfel  în  interior rămâne umed şi cald,  iar seminţele primesc suficient aer proaspăt.   

5. Pune sera într‐un loc luminos, de ex. pe pervazul unei ferestre.   

6. Acum trebuie să ai răbdare, căci plantele au nevoie de 4 – 6 săptămâni şi abia după  aceea  încep  să  crească.  Le  place  căldura  adică  25  –  28  °C.  Ai  grijă, pământul nu are voie să se usuce!  

  ATENŢIE! Nu vor ieşi plante din toate seminţele. Aşa este natura. De aceea plantează mai multe seminţe din fiecare plantă.    SFAT: Dacă afară se face suficient de cald, iar seara nu se răceşte prea tare poţi plasa plantele afară la soare. Ele vor rezista chiar şi la ploi torenţiale.     

 

Drosera Numele Drosera provine din greacă  (drosos  înseamnă rouă)  şi vine de  la nenumăratele picături lipicioase de pe tentaculele frunzelor, care atrag insectele prin jocuri de lumini şi miros de miere.  

Ce trebuie să faci 1. Înainte  de  însămânţare  seminţele  Drosera  trebuie  îngheţate  un  pic.  În  acest 

scop  aşează  punguliţa  cu  seminţe  într‐un  ghiveci  şi  apoi  pune  ghiveciul  în congelator 1 ‐2 zile.   

2. Umple cu pământ un ghiveci.  

3. Umezeşte pământul cu pipeta şi amestecă‐l cu lingura.  

4. Împrăştie seminţele pe pământul umed. Deoarece planta creşte numai la lumină nu are voie să fie acoperită cu pământ. 

  SFAT: Dacă  seminţele  rămân  lipite  de  pereţii  pliculeţului  taie‐l  cu  o  foarfecă  şi  apasă conținutul pentru a ajunge pe pământ.  

6 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

  

  

5. Aşează ghiveciul pe unul dintre  suporturile exterioare ale mini‐serei  şi aşează capacul.  

6. Aşează sera într‐un loc luminos. Dacă soarele străluceşte foarte puternic aşează planta la umbră.  

7. După 3 – 7 săpt. planta începe să crească. În această perioadă pământul trebuie să rămână tot timpul umed.  

            

Îngrijirea Nu uda niciodată de sus! Cel mai  important  lucru: Dionaea muscipula  şi Drosera  rotundifolia nu au voie  să  fie 

niciodată udate sau stropite de sus.  Cel mai bine este să plasezi ghivecele în stânga şi în dreapta serei şi să torni apă cu foarte puţin calcar în orificiul serei. Plantele trebuie să stea întotdeauna 1 – 2 cm în apă.  

 Cea mai adecvată este apa de ploaie curată. Pune afară o găleată ca să ai tot timpul rezerve de apă.   

  

Pe cât posibil nu îngrăşa pământul! Plantele carnivore nu au nevoie de îngrăşământ! Ele primesc substanţe nutritive de la insecte, pe care le pot depozita chiar şi pentru un an întreg! De aceea cel mai bine este să nu foloseşti deloc îngrăşământ sau foarte puţin! 

   

În formă iarna Pentru perioada de iarnă alege cel mai rece spaţiu din locuinţă (4 – 14 °C) – dar atenţie să fie luminos! Iarna plantele au nevoie de puţină apă, dar ai grijă să nu se usuce. Căci acest  lucru este mortal pentru plante. În  cazul  lui Dionaea muscipula  se  întâmplă  deseori  că  planta  devine maro  şi  se  usucă. Planta nu moare ci intră într‐un fel de hibernare şi revine la viaţă în aprilie. Ceea ce moare sunt numai părţile vizibile ale plantei. De aceea udă mai departe! Şi drosera rotundifolia revine la viaţă primăvara.    

7 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

    

  Nu este nevoie să schimbi ghiveciul Plantele carnivore au de obicei rădăcini mici. De aceea nu trebuie să le schimbi ghiveciul ca la alte plante.  

        Dionaea muscipula După 4 – 5 „digestii” pro frunză, acestea se înnegresc şi trebuie tăiate cu foarfeca. Nu‐ţi fă griji – tot timpul cresc alte frunze.  ATENŢIE! Dacă atingi deseori frunzele ca să testezi dacă se închid ele mor. Poţi aşeza pe ele o insectă, o bucăţică de brânză sau ou mărunţit.           

Tentaculele lui Drosera rotundifolia  Atunci  când  tentaculele  încep  să  devină  maro  sau  după  ce  au  „înghiţit” numeroase insecte ce nu au fost complet descompuse le poţi tăia cu o foarfecă, 4 cm deasupra solului.  După aceea ele vor creşte la loc.   

8 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

Un pic de botanica! Botanica studiază plantele. Chiar dacă plantele carnivore „mănâncă animale” ele sunt totuşi plante. Carnivorele nu sunt diferite fundamental de alte plante cu înflorire. Ele posedă rădăcini prin care primesc apă şi nutrimente. Ele realizează şi fotosinteza la fel ca şi oricare altă plantă. Iar acum câte ceva despre fotosinteză.  

Fotosinteza Ştii sigur că oamenii au nevoie de oxigen şi hrană. Dar de ce au nevoie plantele? Respiră plantele ceva? Nu! Ele folosesc un truc propriu: fotosinteza!   Cuvântul provine din greacă şi este compus din 3 părţi: phos – lumină, syn – împreună şi thesis – a aşeza. Fotosinteza are de‐a face deci cu lumina.  

Plantele au nevoie de glucoză care le oferă putere şi energie pentru a creşte şi a trăi. Cum produce planta glucoză? Căci nu o poate mânca aşa cum o facem noi.  Pe lângă lumina soarelui plantele au nevoie de dioxid de carbon. Acesta se găseşte în aer. De asemenea mai au nevoie de apă şi clorofilă. Acesta este un pigment care face ca frunzele să fie verzi. Fotosinteza se poate realiza numai la plantele cu frunze verzi.  Clorofila poate utiliza energia solară pentru plante. În acest proces dioxidul de carbon şi apa se transformă în oxigen şi glucoză. Iar planta poate continua creşterea!   Plantele au nevoie de glucoză pentru creştere – dar ce se întâmplă cu oxigenul? Acesta este numai un produs rezidual. Plantele nu au nevoie de el şi de aceea în expulzează în aer. Iar noi îl putem respira.   

De ce prind plantele carnivore animale?  Prinderea animalelor nu este chiar atât de vitală pentru plantele carnivore.  În locul de origine al plantei respective acest lucru reprezintă un avantaj faţă de alte plante, care cresc în acelaşi loc.  Deoarece plantele carnivore trăiesc în zone extreme (foarte cald, uscat, hrană puţină) substanţele nutritive nu sunt tot timpul asigurate. De aceea plantele trăiesc în aceste zone la „dietă”.  De aceea carnivorele s‐au specializat în prinderea insectelor şi a animalelor mici, precum şoarecii. Iar acest lucru reprezintă un tip de „îngrăşământ” pentru ele.         

      

9 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

Dionaea muscipula Cum arată frunzele‐capcană ale plantei? Interiorul acestora se colorează în roşu aprins la lumină solară puternică şi de aceea atrage insectele. În interior se află glandele care produc nectar şi intervin în digestie. Pe margini se află 15 – 20 ţepi stabili. Atunci când se închide capcana ţepii se unesc şi nu mai permit victimei să iasă afară.   

Cum funcţionează capcana? Pe partea interioară a frunzei se află câte 3 perişori. Dacă 2 dintre aceştia sunt atinşi într‐un interval de 20 sec. capcana se închide imediat. Aceasta este cea mai rapidă mişcare din lumea plantelor. Puterea capcanei poate chiar zdrobi insectele moi.   

Cum mănâncă planta victima? Glandele digestive produc un suc digestiv, care descompune insecta. După câteva zile capcana se redeschide, iar părţile nedigerate cad afară. Apoi capcana trebuie să se odihnească 1 – 2 zile. Fiecare capcană poate prinde insecte de 4 – 5 ori. O plană mai bătrână poate prinde şi digera animale de mărimea unei viespe.  

Unde trăieşte Dionaea muscipula? În zonele mlăştinoase de pe coasta americană din Carolina de Nord, adică mai precis de jur‐împrejurul oraşului Wilmington. De aici provin şi seminţele care au ajuns la tine! Dionaea muscipula este protejată legal, iar seminţele pot fi culese numai de către culegători autorizaţi.   

Drosera rotundifolia Tentaculele ucigaşe Partea superioară a frunzelor este acoperită de glande pediculate, cel mai adesea roşiatice. Aceste glande au trei sarcini. Prima: formează cleiul de prindere, de care se lipeşte victima. A doua: produc sucul digestiv după ce victima a fost prinsă. A treia: preiau nutrienţii dizolvaţi.   

Din  cauza mişcărilor prăzii,  tentaculele  se  îndoaie pentru  a  cuprinde  victima. Acest  lucru durează 2  – 3 ore. Acum  glandele produc sucul gastric care descompune insecta. Acest proces durează 3 zile.   

Planta prinde în special ţânţari şi drosofila, ce sunt atrase de mirosul de miere al picăturilor lipicioase ale plantei.   

Unde trăieşte Drosera rotundifolia? Din această plantă există mai multe specii, ce pot fi găsite peste tot în lume, majoritatea în Australia.  

De obicei trăieşte în regiuni mlăştinoase, dar şi în zone tropicale şi subtropicale care devin parţial deşertice. Multe dintre speciile acestei plante sunt protejate de lege.    

Cultivarea mimozelor Acum poţi cultiva şi o altă plantă. Ea este la fel de neobişnuită ca şi carnivorele, dar din cu totul alte motive – mimoza!  Mulţi crescători de plante cred că plantele simt când li se vorbeşte şi de aceea cresc şi se simt mai bine. În cazul mimozei chiar poţi ajunge la concluzia că planta „simte”, căci la cea mai mică atingere îşi retrage frunzele. De aceea ea mai este denumită „Nu‐mă‐atinge”.  

Cum se face 1. Aşează  bucata  de  pământ  într‐un  pahar  gol  şi  curat  de  iaurt  (125  g). 

Umple  paharul  aproape  până  la  jumătate  cu  apă.  Aşteaptă  5  min. Pământul trebuie să absoarbă toată apa.   

2. Umple pământ într‐un ghiveci.   

3. Pune 3 – 4 seminţe în ghiveci. Acoperă‐le cu puţin pământ.  

4. Aşează ghiveciul  în centrul mini‐serei. Udă pământul cu pipeta  în aşa  fel încât să fie bine umezit.   

5. Aşează capacul. La seminţe le place să fie cald.   

6. Aşează sera într‐un loc însorit.  

10 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

 7. Vor trece cca. 2 săptămâni până la apariţia primelor plante din pământ.  

 8. Ai grijă ca în următoarele săptămâni pământul să fie permanent umed. Udă‐

l regulat cu pipeta.              Scoate  de  pe  ghiveci  capacul  pentru  câteva  ore  şi  fă  asta  tot  la  2  ‐3  zile,  astfel plantele primesc suficient aer proaspăt.  Când  plantele  ajung  să  se  lovească  de  capac  scoate‐l  şi  păstrează  pământul permanent umed.      

Îngrijirea   Trebuie să schimbi ghivecele!  După 5 – 6 săptămâni este timpul să schimbi ghiveciul plantelor tale. În acest sens mişcă cu atenţie pământul din jurul vlăstarelor.  Ai grijă să nu răneşti rădăcinile. Acum poţi muta plantele  într‐un ghiveci mai mare cu pământ de flori.   

     În formă iarna Nu te speria: iarna mimozele nu mai au nicio frunză. Taie  toamna  peţiolul  până  la  o  înălţime  de  15  –  20  cm  şi  aşează  planta  pentru hibernare într‐un loc rece (5 – 15 °C). Udă planta numai ca să nu se usuce pământul. Din  luna martie poţi muta mimoza într‐un loc cald şi luminos.   

11 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

Nu-ma-atinge!  Ce se întâmplă ...atunci când atingi o frunză de mimoză cu degetul? Frunza de adună imediat. Dacă atingerea este mai puternică se apleacă  în  jos şi peţiolul plantei şi probabil se retrag şi frunzele din jur, pe care nici măcar nu le‐ai atins – la fel ca şi în cazul unei reacţii în lanţ.  

    De ce se întâmplă asta? O  frunză de mimoză este alcătuită din numeroase celule minuscule. Fiecare celulă conţine apă. Apa apasă pe pereţii exteriori ai celulei, iar frunzele stau drept. Dacă  atingi  o  frunză  planta  primeşte  un  stimul,  iar  printr‐un  mecanism  foarte complex apa se scurge imediat din celule.  Iar acum apa nu mai apasă pereţii celulelor, motiv pentru care frunzele se adună. 

 

   De ce face mimoza acest lucru? Atunci când frunzele sunt retrase planta nu mai pierde aşa multă  căldură  şi  apă.  În  natură  acest  lucru  poate  fi  un avantaj în perioadele reci sau uscate.  În plus  frunzele  retrase nu  sunt  la  fel de atractive pentru prădători, ca şi cele complet extinse!      IMPORTANT! După cca. o jumătate de oră frunzele recapătă forma normală. Apa s‐a scurs din nou în celule. Nu uita însă că fiecare procedeu de strângere a frunzelor este extrem de obositor pentru plantă.  De  aceea  permite‐i  mimozei  să  se  relaxeze  între  experimente,  căci  dacă  o  soliciţi  în permanentă nu va mai răspunde în viitor.   SFAT: Ce se întâmplă dacă sufli puternic spre plantă? Ce se întâmplă dacă scuturi ghiveciul plantei? Ce se întâmplă dacă pui planta timp de 3 minute în frigider?  Şi în aceste cazuri frunzele se retrag. Deci mimoza nu reacţionează numai la atingeri, ci şi la vânt, vibraţii şi frig! 

 

Ştiai că ... ...mimozele îşi retrag frunzele pe timpul nopţii într‐un fel de poziţie de somn? Şi peţiolurile atârnă în jos. După ce se întunecă în camera ta vei putea observa acest lucru. 

 ... după 3 – 4 luni de la însămânţare apar florile? Florile seamănă cu nişte mingi roşii‐purpurii. Ele rezistă numai o zi, dar planta face zilnic noi flori.  

© 2011 Franckh‐Kosmos Verlags‐GmbH & Co. KG (Pfizerstraße 5 – 7, 70184 Stuttgart, Germania) © 2012 German Electronics SRL (Sucevei 14/201, 410078 Oradea, Romania) – ediţia în limba română