1914, anul in care mitul razboiului fulger s-a spulberat

8/16/2019 1914, Anul in Care Mitul Razboiului Fulger S-A Spulberat

1/13

1914, anul în care mitul războiului fulger s-a spulberat

Autor: Manuel Stănescu

Marele Război – denumirea sub care e cunoscut Primul Război Mondial în Occident –subliniază cel mai bine impactul pe care l-a avut (şi îl are) acest conflict uriaş asupra evoluţiei umane în ultimul secol el e! nici mai mult! nici mai puţin! sursa tuturor transformărilor! deorice fel! ce au avut o influenţă ma"oră asupra oamenilor în ultima sută de ani# Moartea lascară industrială a sc$imbat mentalităţi! a prăbuşit imperii! a făcut loc pentru marile utopiimilenariste ale secolului – fascismul (cu toate formele sale! inclusiv nazism) şi comunismul#%ondamnată ca sin&ura vinovată de război! 'ermania a acumulat o frustrare fără precendent la nivelul între&ii naţiuni! din care s-a născut cel de-l reilea Reic$ şi o teribilă dorinţă derevanşă# *e aici p+nă la declanşarea unui nou conflict planetar nu a mai fost dec+t un pas# ,istă voci care su&erează că! de fapt! nici nu putem vorbi despre două războaie mondiale. înrealitate! ar fi fost unul sin&ur! despărţit de două decenii de armistiţiu# /n toată această

perioadă! ,uropa a fost măcinată de conflicte învinşi şi învin&ătorii de pe bătr+nul continentşi-au pierdut statutul de mari puteri# 0storicul ,rnst 1olte îşi intitula su&estiv una dinlucrările sale de referinţă. Războiul civil european 2323-2345#

În anii din urmă, Marele Război a revenit în atenţia istoricilor şi a opiniei publice. Poate cea maiimportantă scimbare în mentalul colectiv european are în vedere vinovăţiile ! a "ost #ermaniasin$ura vinovată de război% &ele mai multe voci susţin că nu putem arăta cu de$etul doar îndirecţia unei sin$ure ţări. 'iecare dintre actorii implicaţi în deciziile "undamentale din vara anului()(* are rolul său în pornirea uriaşului mala+or care a secerat milioane de vieţi.

nteresul opiniei publice europene re"eritor la aspecte diverse din perioada Marelui Război,interes care a crescut pe măsură ce ne apropiem de (-- de ani de la declanşarea con"lictului, nuse re$ăseşte însă şi pe plaiurile mioritice. În Romnia, con"lictul în urma căruia am pierdut sutede mii de vieţi, militari şi civili deopotrivă, şi care, în cele din urmă, a dus la crearea RomnieiMari, e pierdut într/un trecut obscur, "ără relevanţă. 0ici istoricii nu se în$esuie să/l readucă înconştiinţa publică. &u cteva e+cepţii notabile, Marele Război nu prea e+istă în istorio$ra"ianoastră.

1

http://www.historia.ro/sites/default/files/imagecache/galerie-foto-large/463968613.jpg


2/13

Atentatul

Se spune deseori că atentatele nu reuşesc să scimbe nimic. Parcă niciodată această a"irmaţie nu

pare mai lipsită de sens dect atunci cnd vorbim despre asasinarea ariducelui FranzFerdinand, moştenitorul tronului Austro/1n$ariei, la Sara2evo, în iunie ()(*. Pe de altă parte,numeroase voci au a"irmat de/a lun$ul timpului că, în lipsa atentatului, cu si$uranţă al "i e+istatalt declanşator, con"licul "iind inevitabil. 3ot ce se poate. Sau poate că nu% storia nu e ştiinţăe+perimentală, să putem reveni asupra "enomenelor de2a întmplate. 0u putem să ştim cu precizie cum ar "i evoluat lucrurile în lipsa atentatului, reconstituind "aptele alt"el. 4e "apt,con"lictul nu se pro"ila nici după producerea acestuia5 o serie de decizii şi de situaţii neprevăzuteau dus la război. 4ar nu ne propunem aici să evaluăm ce-ar fi fost dacă5 crearea de scenarii poate"i atractivă, dar nu e istorie.

În mod ironic ! considerăm noi acum, cnd avem perspectiva unui secol ! vara anului ()(* se

anunţa ceva mai liniştită, după ani de con"licte în 6butoiul cu pulbere7 din est. În ()(8, Pacea dela 9ucureşti pusese capăt celui de/Al 4oilea Război 9alcanic şi toată lumea spera la un ()(* subauspicii mult mai bune. amenii păreau interesaţi doar de mult aşteptata vacanţă de vară. ÎnAn$lia, de e+emplu, sezonul de cricet, navi$aţia şi picnicurile erau sin$urele preocupări cuadevărat importante. pinia publică nu a părut impresionată nici măcar de atentat. Abia la ;(iulie


3/13

Provenit dintr/o "amilie săracă , #avrilo a"ost trimis la Sara2evo să locuiască la unul dintre "raţii săi mai mari. În "ebruarie ()(; a luat partela mani"estaţiile de protest îndreptate împotriva 6comportamentului colonial7 al autorităţilor, "apt pentru care a "ost e+matriculat. Pentru a/şi putea continua studiile, s/a mutat la 9el$rad. Înacelaşi an, Serbia a ordonat mobilizarea pentru ce avea să devină Primul Război 9alcanic.Princip a intenţionat să se alăture unui $rup de $erilă al societăţii secrete 61nire sau Moarte7,cunoscută şi sub numele de 6Mna 0ea$ră7, dar a "ost considerat inapt, din pricina staturii şi

constituţiei "izice. Princip s/a deplasat în sudul Serbiei pentru a "i primit de maiorul Eo2islav3anFosic, ad2unctul şe"ului Serviciului de n"ormaţii al armatei srbe. 6Gşti mic de statură şislab7, a "ost răspunsul care cu si$uranţă a declanşat în mintea tnărului şi e+altatului Principdorinţa de a/şi dovedi capacităţile.

4upă reîntoarcerea la 9el$rad, #avrilo l/a cunoscut pe Hivo2in Ra"a2lovic, unul din "ondatoriimişcării cetnicilor. Împreună cu alţi (@ tineri bosniaci, a a2uns la un centru de pre$ătire alcetnicilor, unde s/a antrenat în tactici de $erilă. Atentatul a "ost or$anizat de 4anilo lic, careconducea celula din Sara2evo a or$anizaţiei 6Mna 0ea$ră7, împreună cu colonelul 4ra$utin4imitri2evic, şe"ul 4irecţiei de n"ormaţii Militare din Serbia. &ei doi au recrutat şase tineri,cinci srbi şi un bosniac de reli$ie musulmană, printre care se număra şi Princip. 3oate detaliile

au "ost cu $r2iă studiate. În iunie s/a a"lat că ariducele 'ranz 'erdinand, moştenitorul tronului, şisoţia sa So"ia au "ost invitaţi de $uvernatorul 9osniei şi erţe$ovinei, $eneralul sFar PotioreF,la Sara2evo, pentru inau$urarea unui spital. 4ata vizitei "usese stabilită pentru ;= iunie, o zi deduminică.

3


4/13

lipa nefastă

4e la $ară suita s/a deplasat cu şase automobile spre Primărie, unde urma să aibă loc primireao"icială. În cel de/al treilea automobil, un Gräf&Stift decapotat, au luat loc 'ranz 'erdinand şiSo"ia, $uvernatorul PotioreF şi locotenent/colonelul conte 'ranz von arrac. Asasinii "useseră

plasaţi pe ruta ce "usese anunţată public. Primii doi au eşuat în tentativa de a acţiona5 la ora(-:(-, 0edel2Fo &abrinovic a aruncat o bombă, care a ricoşat din maşină, e+plodnd suburmătoarea. &abrinovic a în$iţit o pastilă cu cianură şi s/a aruncat în rul Mil2acFa, care, dincauza secetei, nu depăşea (8 centimentri. În consecinţă, moartea prin înec a ieşit din discuţie, dar nici cianura nu a avut alt e"ect dect vărsături violente5 a "ost arestat imediat de poliţie şi bătutcrunt de mulţime.A2uns la Primărie pentru recepţia o"icială, Franz Ferdinand a acuzattensiunea, întrerupndu/l pe primarul &urcic în timp ce/şi rostea discursul de bun/venit:64omnule primar, vin în vizită doar ca să se arunce cu bombe asupra mea. ncredibilI7 4arSo"ia, o prinţesă de ori$ine ceă, a reuşit să/şi liniştească soţul cu cteva cuvinte şoptite laurece. 'ranz 'erdinand şi/a revenit şi a aşteptat calm să/i "ie adus discursul a"lat în maşinaavariată şi care "usese pătat cu sn$e. A adău$at cteva "raze re"eritoare la incident, mulţumind

oamenilor din Sara2evo pentru ovaţii, în care vedea 6bucuria pentru eşecul atentatului7.4upă consumarea momentului o"icial, 'ranz 'erdiand şi So"ia au insistat să/i viziteze la spital pecei răniţi în atentat. #uvernatorul PotioreF a decis să evite centrul oraşului, dar şo"erul maşinii încare se a"la perecea re$ală, nein"ormat în tensiunea momentului de scimbarea de traseu, a virat pe strada 'ranz Dose". PotioreF, a"lat în aceeaşi maşină cu 'erdinand şi So"ia, i/a cerut şo"eruluisă oprească şi să se întoarcă. În momentul în care a oprit, Princip, a"lat în apropiere, a tras două"ocuri de la apro+imativ cinci metri, "olosind un pistol de "abricaţie bel$iană. Primul $lonţ l/alovit pe ariduce în 2u$ulară, cel de/al doilea, pe soţia sa, în abdomen. ?a proces, Princip adeclarat că a avut intenţia de a/l asasina pe PotioreF, nu pe So"ia. Princip a "ost arestat pe loc.Maşina cu cei doi monari s/a deplasat în $rabă către casa $uvernatorului. So"ia a murit cnd au

a2uns la reşedinţă, 'ranz, la zece minute după. &on"orm mărturiei contelui arrac, ultimelecuvinte ale moştenitorului tronului Austro/1n$ariei au "ost: 6So"iaI So"iaI 0u muriI 3răieşte pentru copiii noştriI7

Procesul asasinilor şi a celor implicaţi în or$anizarea tentatului s/a ţinut între (8 şi ;8 octombrie ()(*, verdictul şisentinţele "iind anunţate la ;) octombrie. 4anilo lic a "ost condamnat la moarte, împreună cuunul dintre atentatori, amndoi "iind e+ecutaţi la 8 "ebruarie ()(@. Princip şi &abrinovic au primit ;- de ani de temniţă, pedeapsa ma+imă pentru cei care nu împliniseră ;- de ani şi care nu puteau "i e+ecutaţi, con"orm le$ii. &ele ;B de zile care/l despărţeau de împlinirea vrstei de ;- deani la data în"ăptuirii atentatului l/au salvat pe Princip, dar nu pentru mult timp. Întemniţat încondiţii dure, care s/au accentuat pe măsură ce războiul continua, s/a îmbolnăvit de tuberculoză,murind în încisoarea 3erezin la ;= aprilie ()(=. &abrinovic a împărtăşit aceeaşi soartă.

4


5/13


6/13

războiului, considernd că un atac asupraSerbiei va duce la intervenţia Rusiei şi, în atare situaţie, la un inevitabil con"lict european.#ermania era decisă, la rndul ei, să/şi spri2ine aliatul. Kaiserul şi/a însărcinat ambasadorul laEiena să declare că 6#ermania va "i alături de Austro/1n$aria indi"erent de decizia pe care o valua7. ?a @ iulie, prin intermediul ambasadorului austriac, &il'elm a primit o scrisoare din partea

lui 'ranz Dose", prin care acesta preciza că 6sin$ura posibilitate de a evita prăbuşirea monarieieste eliminarea statului srb7. #ermania era otărtă să acorde asistenţă ciar şi în cazul uneiintervenţii a Rusiei, a cărei armată era considerată nepre$ătită pentru război. Ambasadorulaustro/un$ar îşi in"orma superiorii despre opinia Kaiser/ului, care 6a precizat că ar "i păcat să nu pro"ităm de o situaţie att de "avorabilă pentru noi7. Întrebat dacă #ermania e pre$ătită pentru unrăzboi cu 'ranţa şi Rusia, $eneralul Gric von 'alFenaLn, ministrul de război şi cel care vaconduce o"ensiva din 3ransilvania împotriva Romniei în ()(C a replicat, scurt: 6&ate$oric, daI7

(ltimatumul și declanșarea războiului

Au urmat zile în care s/a pus la punct un ultimatum adresat Serbiei. ?a (* iulie, ambasadorul$erman la Eiena era asi$urat că 6ultimatumul a "ost redactat ast"el înct acceptarea lui să "iee+clusă7. &ele (- puncte ale documentului au "ost emise autorităţilor srbe la ;8 iulie, unrăspuns "iind aşteptat pnă în după/amiaza zilei de ;@. În noaptea de ;8 iulie, re$entul Ale+andrual Serbiei a vizitat ?e$aţia rusă, 6e+primndu/şi disperarea cu privire la ultimatum, de neacceptat pentru o naţiune cu o "ărmă de demnitate şi solicitnd a2utor7. 4ar Rusia nu era dispusă să pornească un război pentru care nu era pre$ătită5 ţarul 0icolae al /lea a promis doar 6susţineremorală7, considernd că o opinie publică europeană de"avorabilă Austriei o va "orţa să/şirevizuiască poziţia. 0ici 'ranţa nu părea "oarte dispusă să intre în război cu #ermania5 înconsecinţă, Serbia a "ost s"ătuită să accepte ultimatumul. ?ipsiţi de spri2inul aliaţilor, autorităţile

srbe au decis să respin$ă un sin$ur punct al ultimatumului, cel prin care se solicita posibilitateaca poliţia austriacă să opereze pe teritoriul Serbiei. Primul lord al Amiralităţii britanice, Jinston&urcill, nota: 6 acest ultimatum este cel mai insolent document o"icial pe care l/am văzut, darcred că Marea 9ritanie va rămne neutră în război7. În ciuda e"orturilor diplomatice de a "orţaAustria să accepte ultimatumul în condiţiile arătate de Serbia, la presiunile #ermaniei, Eiena arămas neclintită. ?a ;@ iulie, 'ranz Dose" a ordonat mobilizarea a = corpuri de armată, în timp ceambasadorul imperial a "ost retras de la 9el$rad.

?a orele (( dimineaţa, în ziua de ;= iulie, Austro/1n$aria a declarat război Serbiei, monitoareleaustriece bombardnd 9el$radul în cursul după/amiezii. Kaiserul a trimis o tele$ramă Țarului, încare cerea 6spri2inul pentru Austria în războiul împotriva Serbiei7. În răspunsul său, 0icolae

preciza: 6un război nedrept a "ost declanşat împotriva unei ţări mici... &urnd, voi "i "orţat să iaumăsuri care vor duce inevitabil la război. Pentru a evita calamitatea unui con"lict european, îţi cer în numele prieteniei noastre să "aci tot ce este posibil pentru ca aliatul tău să nu pornească unrăzboi7. 4ar maşinăria in"ernală, odată pornită, a măturat ca un tăvălu$ Guropa. ?a ;) iulie,#ermania a cerut Marii 9ritanii să dea $aranţii că îşi va menţine neutralitatea în cazul unuirăzboi $eneralizat pe continent5 sir Gdard #raL, însărcinatul cu A"aceri G+terne al $uvernului, arespins cererea a doua zi. 3ot pe ;) iulie, Rusia a declarat mobilizarea parţială, #ermaniaameninţnd că va "ace acelaşi lucru dacă Rusia nu pune capăt mobilizării. ?a 8( iulie, Austria şi

6


7/13

Rusia au trecut la mobilizarea $enerală, alături de 3urcia. Marea 9ritanie a cerut asi$urări 'ranţeişi #ermaniei că neutralitatea 9el$iei va "i respectată5 Parisul a acceptat imediat, răspunsul9erlinului "iind evaziv, din motive ce aveau să devină "oarte clare în scurt timp.

?a ( au$ust, 'ranţa, #ermania şi 9el$ia au trecut la mobilizarea $enerală, iar #ermania a

declarat război Rusiei. A doua zi, $uvernul britanic a promis 'ranţei că va impiedica "lota$ermană să traverseze Marea 0ordului şi să atace porturile "ranceze. 3ot la ; au$ust, trupele$ermane au intrat în Polonia, ?u+embur$ şi 'ranţa. ?a * au$ust, #ermania a declarat război9el$iei şi a traversat "rontiera5 Marea 9ritanie a declarat mobilizarea $enerală şi a emis unultimatum la 9erlin, în care preciza că "ără $aranţii ale neutralităţii 9el$iei o"erite în următoarele(; ore cele două naţiuni se vor a"la în stare de război. &ancelarul $erman von 9etmann/olle$ i s/a con"esat cu amărăciune ambasadorului britanic la 9erlin: 6pentru o bucată dertie Marea 9ritanie e dispusă să intre în război împotriva unei naţiuni cu care este înrudită7.1ltimatumul a e+pirat la miezul nopţii5 #ermania şi Marea 9ritanie erau, la rndul lor, în război.?a "el de trist, Gdard #reL i/a mărturisit unui prieten, în timp ce priveau lămpile aprinzndu/seîn St. Dames ParF: 6?uminile se stin$ peste tot în Guropa5 nu le vom mai vedea aprinse în timpul

vieţii noastre7.

)alan*a for*elor înclina spre Puterile entrale

4acă războaiele s/ar putea purta doar pe baza statisticilor, Puterile &entrale păreau să "ie avanta2ate în "aţa Antantei


8/13

divizii de in"anterie şi ;; de cavalerie, în comparaţie cu Aliaţii, care se puteau baza pe ()) diviziide in"anterie şi @- de cavalerie. 4ar o asemenea aritmetică simplistă e înşelătoare: #ermania eranet superioară celorlaţi beli$eranţi, att prin or$anizare şi înzestrare, ct şi datorită unor trupee+trem de bine instruite şi motivate.Marele Stat Ma2or al armatei $ermane, condus de $eneralul"elmut' von +olte, nepotul marelui lider militar din timpul războaielor "ranco/prusace, era

6creierul7 maşinăriei de război teutone. Avnd o "orţă activă de *,8 milioane de soldaţi, armata$ermană era or$anizată în ;@ de corpuri de armată, "iecare cu cte două divizii. În rezervă se$ăseau alte 8; de divizii, a căror capacitate operativă ridicată s/au dovedit o surpriză neplăcută pentru Aliaţi în anii următori. 9ine antrenaţi şi motivaţi, soldaţii $ermani au reprezentat unoponent "ormidabil pnă în ultimele săptămni de război. &avaleria, pe de altă parte, în ciudainteresului personal al Kaiser/ului, a dezamă$it pe cmpurile de luptă, îndeosebi din pricinarecentei reor$anizări, unităţile de cavalerie avnd în componenţa lor şi in"anterie uşoară, careurma să/i o"ere putere de "oc mărită, ceea ce a dus la erodarea spiritului cavaleriei prusace şi alcapacităţii ei operative.

#ermania era superioară şi în privinţa artileriei, "ie ea de cmp sau obuziere, tunurile $rele

dovedindu/se, la rndul lor, o surpriză e+trem de neplăcută pentru "rancezi, într/un războitran"ormat într/un con"lict de"ensiv, de poziţii, în care artileria avea să 2oace un rol primordial. 0oua invenţie a epocii industriale, mitraliera s/a dovedit o armă e+trem de e"icientă, resposabilăîn bună măsură de pierderile teribile de vieţi omeneşti. În ()(*, #ermania nu deţinea mai multemitraliere dect trupele britanice, dar capacitatea industrială i/a permis să înlocuiască în permanenţă $urile de "oc.

Armata austro/un$ară era departe de cea a aliatului $erman. 4in totalul celor a"laţi sub arme,;@N erau $ermani şi ;8N ma$iari5 restul, mai mult de 2umătate, reprezentau diversitatea etnicăcaracteristică monariei dualiste, de la cei la italieni şi de la bosniaci la romni. Avea însă şicteva calităţi, printre care artileria de calibru $reu şi cavaleria ma$iară. Oe"ul

Statului Ma2or imperial, mareşalul &onrad von tzendor", e considerat de mulţi specialişti drept6cel mai bun strate$ al războiului7, cu si$uranţă mai înzestrat dect omolo$ul său $erman, căruiaîi lipsea determinarea.

Armatele Aliaților

Principala "orţă a Aliaţilor o constituia armata rusă: ((* divizii de in"anterieşi 8C de cavalerie. Ma2oritatea strate$ilor din epocă erau de părere că, odată trezit, 6ursul7 rus seva mişca poate $reoi, dar inevitabil înainte, pnă la 9erlin. 4eşi în"rn$erea umilitoare în "aţa

Daponiei în ()-@ dusese la o reor$anizare a armatei, aceasta rămăsese şi în ()(* un $i$ant cu picioare de lut. Mobilizarea era $reoaie, e+istau $rave de"icienţe în înzestrare, îndeosebi puşti şimuniţia a"erentă. r$anizarea era de"ectuoasă5 în rndul conducerii superioare corupţia şiincapacitatea pro"esională erau de notorietate, iar la nivelul trupei lipseau o"iţeri pre$ătiţicorespunzător, care să creeze le$ătura între soldaţii de rnd şi înaltele comandamente. &u toateastea, soldatului rus nu/i lipsea cura2ul şi, cel puţin în primii doi ani de război, s/a dovedit unoponent pe măsura adversarilor.

8


9/13

'rancezii reprezentau 6nucleul dur7 al Aliaţilor. Să precizăm, cu condescendenţă, că istoricii"rancezi sunt cei care se $răbesc să sublinieze acest "apt discutabil. G însă unanim recunoscut cădupă în"rn$erea catastro"ală în "aţa Prusiei din (=B-/(=B(, 'ranţa reuşise, prin e"orturiconsiderabile, să/şi reclădească o armată a cărei în"rn$ere #ermania o considera o prioritate. 0eavnd posibilităţile demo$ra"ice ale #ermaniei, 'ranţa a reuşit totuşi să or$anizeze C; de divizii de in"anterie şi (- decavalerie. În combinaţie cu un sistem de "orti"icaţii bine dezvoltat, strate$ii militari de la Parisaveau convin$erea că pot opri orice atac $erman pnă la intrarea în luptă a armatei ruse. Militarii"rancezi erau inteli$enţi, ener$ici, motivaţi, o"iţerii "iind mnaţi uneori de un cura2 e+cesiv. 3unulde cmp de B@ mm s/a dovedit o armă "ormidabilă. Pe dealtă parte, armata "ranceză era încă tributară unei doctrine uneori depăşite, "ie că vorbim deconcepte strate$ice, "ie de tactică, or$anizare sau dotare. 4e la 0apoleon, trecnd prin traumaîn"rn$erii din războiul cu Prusia, armata "ranceză dezvoltase o concepţie ultra/o"ensivă,implementată la toate palierele. În consecinţă, e+ista o anumită ri$iditate tactică care, dee+emplu, i$nora e"icienţa artileriei $rele în detrimentul celei de cmp. Pnă şi uni"orma, pantaloni roşii şi veston albastru, era o reminiscenţă a concepţiei napoleoniene. &avaleria purta

armura şi casca spieci"ice primului imperiu5 antrenată pentru a "i o unitate de şoc, cavaleria se baza pe sabie şi lance, alături doar de o carabină de mic calibru. ?a conducerea Marelui StatMa2or se $ăsea $eneralul Dosep/DacQues/&saire Do""re, un om cu nervi de oţel şi un cura2 ieşitdin comun şi care a dovedit o "le+ibilitate neobişnuită atunci cnd situaţia s/a dovedit aproapedisperată.

În ()(* au e+istat doi aliaţi ai Antantei, unul în est şi celălalt în vest , care auluptat cu mult cura2, deşi deţineau armate de mici dimensiuni. Serbia a intrat în război cu ((divizii de in"anterie şi una de cavalerie, iar 9el$ia cu C, respectiv una. Armata srbă aveaavanta2ul că soldaţii săi erau nu doar motivaţi, dar şi căliţi în recentele con"licte din 9alcani, iarcea bel$iană, deşi privită cu multă neîncredere, a dovedit cura2 şi determinare.

Mai rămneau britanicii, stăpnii mărilor datorită celei mai importante "orţe navale a lumii.Armata re$ulată, pe de altă parte, "ormată doar din voluntari, di"erea "undamental de cele prezentate de2a, "iind creată cu scopul prote2ării vastului său imperiu, avnd $arnizoane locale,cea mai importantă "orţă "iind cea din ndia. &apacitatea ma+imă a armatei britanice dinmetropolă se ridica la (( divizii de in"anterie şi 8 de cavalerie. 'orţa e+pediţionarăa"lată în au$ust ()(* pe continent număra C divizii de in"anterie şi aproape una de cavalerie,numărul redus "iind suplinit de capacitatea de luptă ridicată şi un moral e+celent. Pe bazae+perienţei din războiul burilor, britanicii se înzestraseră cu tunuri $rele, iar or$anizarea şicapacitatea de transport erau mult superioare standardelor europene ale epocii. &omandantul"orţei e+pediţionare, mareşalul sir Don 'renc, se remarcase în calitate de $eneral de cavalerie înA"rica de Sud. "iţerilor britanici le lipsea însă e+perienţa conducerii unor unităţi mari din punctde vedere numeric, "iind obişnuiţi cu unităţile reduse şi "oarte mobile "olosite pe cmpurile deluptă din A"rica. 9ritanicii şi/au or$anizat şi o "orţă de rezervă, "ormată tot din voluntari,compusă din (* divizii de in"anterie şi (* bri$azi de cavalerie, dar pre$ătirea ei a necesitat timp.

În ()(*, pe cmpurile de luptă şi/a "ăcut apariţia şi o armă ce se va dovedi decisivă în decursulsecolului: aviaţia. În au$ust, #ermania deţinea 8=* avioane şi 8- de zeppeline, 'ranţa ! (;8

9


10/13

avioane şi (- avioane de mari dimensiuni, asemănătoare zeppelinelor, iar Marea 9ritanie ! ((8avioane, C8 "iind ataşate &orpului e+pediţionar.

Planurile beligeran*ilor

#eneralul Do""re, a"lat în "runtea Marelui Stat Ma2or din ()((, a aprobat în ()(8 Planul E,care preconiza o violare a neutralităţii 9el$iei şi ?u+embur$ului de ctre #ermania şi era destulde "le+ibil, "ără să "i+eze e+act o strate$ie, dar urma să se adapteze situaţiei reale. În principiu, preconiza o o"ensivă în Alsacia şi ?orena, provincii pierdute în (=B(, ceea ce se potrivea ca omănuşă planurilor o"ensive $ermane.

Schlieffen Plan de 1905

4upă crearea Antantei cordiale în ()-*, Jilelm a cerut şe"ului Marelui Stat Ma2or, contele vonSclie""en, conceperea unui plan care să permită #ermaniei purtarea unui război pe două"ronturi, de"initivat în decembrie ()-@. Sclie""en considera că Rusia, ţinnd cont de mărimea

10


11/13

armatei sale, de in"rastructura "eroviară precară şi birocraţia e+cesivă, va avea nevoie de Csăptămni pentru o mobilizare completă. În consecinţă, su$era că sin$ura şansă pentru o victorieîntr/un război purtat pe două "ronturi o reprezintă în"rn$erea rapidă a 'ranţei ! con"orm planuluiParisul trebuia cucerit în 8) de zile, iar 'ranţa urma să capituleze după *;, înainte ca armata rusăsă invadeze Prusia rientală. Sclie""en era convins că armata "ranceză putea "i încercuită

"olosind tactica aplicată de annibal în bătălia de la &annae, despre care susţinea că putea "iaplicată şi în con"ormitate cu concepţiile şi tenica începutului de secol . 4ar planul avea şislăbiciuni evidente, iar cea mai importantă o reprezenta violarea teritoriului unor ţări neutre. 4eşiinvazia 9el$iei era de aşteptat să provoace intervenţia Marii 9ritanii


12/13

Armata "ranceză a declanşat o"ensiva spre Alsacia şi ?orena, intrnd în capcana întinsă de$ermanii care se retră$eau încet, provocnd pierderi substanţiale, pentru a permite "lancului dreptsă învăluie armatele aliate. În cea de/a doua 2umătate a lunii au$ust, $ermanii au pătruns peteritoriul "rancez, declanşnd bătălia "rontierelor. 'orţele "ranco/en$leze nu au putut "ace "aţămaşinăriei de război $ermane şi s/au retras, cu pierderi $rele. Armata @ "ranceză a "ost aproape

complet aniilată.

?a începutul lui septembrie, "orţele Kaiser/ului se $ăseau la B- de Filometri de Paris. Primaătălie de pe #arna s/a dovedit decisivă pentru soarta între$ului război.#eneralul Do""re a e+ploatat cu abilitate o descidere în "rontul $erman de *= Fm între armatele (şi ;, atacnd şi încercuind "orţele inamice. 'rancezii au trimis în luptă toate rezervele, C.--- desoldaţi "iind transportaţi cu ta+iuri puse la dispoziţie de $eneralul Dosep #alieni, $uvernatorulmilitar al Parisului. ?a ) septembrie se părea că cele două armate $ermane, izolate şi încercuite,sunt pe punctul de a "i aniilate. ?a auzul veştii, $eneralul von MoltFe a su"erit o căderenervoasă5 va "i înlocuit de la comandă la (* septembrie. #ermanii s/au retras la nord de rulAisne, unde au săpat tranşee în care se vor adăposti timp de trei ani.

Oi bel$ienii rezistau de/a lun$ul rului Tser, unde, în octombrie, $ermanii au încercat în van săstrăpun$ă apărarea, care se concentrase de/a lun$ul litoralului pe o porţiune de 8@ de Filometri,în 'landra. Atunci $ermanii s/au reorientat, atacnd în sectorul de "ront al 'orţei G+pediţionare britanice. În prima bătălie de la Tpres , beli$eranţii au su"erit pierderi teribile, dar "rontul nu a cedat. 4upă bătălie, Gric von 'alFenaLn, succesorul luiMoltFe, şi/a anunţat superiorii că #ermania nu putea învin$e şi a cerut, la (= noiembrie,ne$ocieri în vederea obţinerii unei rezolvări pe cale diplomatică a con"lictului. 4ar cancelarulvon 9etmann/olle$ şi $eneralii indenbur$ şi ?udendor"" s/au opus propunerii.

Războiul de mişcare se terminase. Ea începe cel de poziţii, cu pierderi teribile de ambele părţi.

Mitul războiului "ul$er, al unei victorii rapide, se spulberase şi de o parte, şi de alta. Gntuziasmulcu care Guropa intrase în război se va spulbera rapid, lăsnd loc deziluziei, disperării şi morţii.

12


13/13

Proclama*ia lui &il'elm al $$-lea, august 1914

%ătre poporul &erman

Încă de la întemeierea poporului nostru, cea mai importantă preocupare pentru mine şi pentrustrămoşii mei din ultimii *8 de ani a "ost aceea de a menţine pacea în lume şi de a continua pro"unda noastră dezvoltare într/un climat de pace. 4ar duşmanii noştri ne invidiază pentrusuccesul strădaniei noastre. Am îndurat cu stoicism toată ostilitatea vădită sau ascunsă a Gstului,a Eestului şi a celor de dincolo de mări, conştienţi de responsabilitatea pe care o avem şi de puterea de care dipunem. Acum însă, aceşti duşmani vor să ne umilească. Gi se aşteaptă ca noi să privim cu braţele încrucişate cum pre$ătesc un atac răzbunător5 nu sunt dispuşi să accepte "aptulcă suntem alături, pro"und loiali, de aliaţii noştri, care luptă să/şi apare reputaţia ca imperiu şi căodată cu umilirea lor ne vom pierde la rndu/ne puterea şi onoarea. Prin urmare, sabia este ceacare trebuie acum să decidă. În plină pace, duşmanii ne atacă. Înainte. ?a arme. rice moment deşovăială, orice ezitare înseamnă o trădare "aţă de Patrie. Supravieţuirea sau distru$ereaimperiului nostru recşti$at, însăşi e+istenţa puterii şi tradiţiei $ermane sunt acum în 2oc. Eomrezista pnă la ultima su"lare. Oi vom învin$e în această luptă, ciar de/ar "i să ne luptăm cu olume întrea$ă. #ermania nu a pierdut niciodată atunci cnd a "ost unită. Înainte cu 4umnezeu,care va "i alături de noi aşa cum a "ost alături de strămoşii noştri.

$erlin% au"ust 191'

13

1914, anul in care mitul razboiului fulger s-a spulberat

Documents