Vg-401WW4Elial^&s*A'=!in

t;

BISERICA

ORTHODOIA ROMANARevistg Periodica Eclesiastica

A

SANTULDI SINOB AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE.

ANUL AL XXIV -Iea, No. 9.

TABELA MATERIILORPap.

1 Amintirl din Istoria Bisericescti. . . . 8012 Inmormintarea P. S. Silvestru Episcop

de Husl, 8173 Trel cuvint'arI 8424 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-

lul Augustin 8625 0 conferinta. 8726 Musica bisericesca 8867 Omul, Morala cresting §i influenta acesteI

morale asupra vietel sale 8968 Rossuet 9029 Cronica Bisericesch ,..% 90810 DonatiunI 913

BUCURESTI

TIPOGRAFIA CA'RTILOR BISERIOEVI

1900.

.

A.....

]=C1\./1E3R,I_

'9.-

Ir.

) /Yd

........... . . ......

. . . .........

. .

41F'' ''''2_1

www.dacoromanica.ro

ANUL XXIV BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 9.

AMINTIR1 DIN 1STORIA BISERICEASCA

De la 1750-1800de

SERGIU MACREU.

Ve4I Biserica Ortodoxl, Romani;,, an. XXIV, No. 8.

Dect ast-fel lucrand preasf. Domn Samuel si conlucra.'torittut vrajmasi, cu socotinta obstesc6, a tuturor a arhiereilor,boerilor si clericilor s'au facut alegerea si votarea pentruMeletie al Larisel. Apol alegendu -1 pe acesta de Patriarch silua,nd cavadia, ca confirmare a alegerel si intorcendu-se laPatriarchie, dandu-se publicitatel atunci tnscrisul demisiunelDomnulul Samuel si facendu-se schimbarea canonica In bi-serica Sf. Marelul Martir Gheorghie, ail proclamat la 5 No-embrie 1768 patriarch ecumenic pe Domnul Meletie.

A stat pe scaunul patriarhul ecumenic, Domnul Samuel I,In MU.% sa patriarchie cincl ant si 5 luni si 14 dile. Era acestpreasf. Samuel de loc din Bisant. lmpreuna cu sOrta natureisi a fire] a castigat multh. invetAtura din copilarie, facendu-semetropolit Dercelor, dupa calitatea mintei 14 a naturel saledrastice si in multe dovedind agerime, apol fiind bine apretuit

www.dacoromanica.ro

802 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

si de care batrtnil cu greutate de atuncT, si de catre boeril no-bill de la putere, participand la sfaturile si vorbirile for par-ticulare si promovat find in urma In scaunul, a fost sOcotitunul dintre cel mal respectatt arhierel. Iar el folosindu-sedin acestea de la inceput, n'a neglijat nicl invetatura Jogicelsi a filosofiel teoretice, ci ne'ncetat vorbind cu invetatiI siocupandu-se cu punere in tOta stiinta, se ambitiona sa ex-celeze mal mull in acestea de cat In cele bisericestl. Deaceea lasandu-se de lucrurile bisericestI se ocupa cu teorilsi cu studii si cetea carp, preferand ocupatia finistita Inlocul grijet despre cele ale vietel. Cu cat se departa de vietazgomotOsa, cu at era mal cautat si se Intarea in renume,facendu-'s1 cunostihtl la ocasie. DecT ast-fel cu timpul princuvint si vieta s'a facut tuturor cunoscut si era cubit pentruintelepcIune, prudenta si alte virtuti, si continua it intre-buintaa la nevol, avendull privirile la el arhiereii din Si-nodul endemic, cerendu-I sfatul si concursul. Fiind-ca bise-rica cea. mare a lul Christos era in mare greutate temporala,cu socotinta comuna 0 cu votu primind scaunul ecumenics'a aratat in atatea si atatea marl si multe afacerl virtuteacea indurnnecleita si mal ales vrednicia la o guvernare defelul acestia. Era maret in cugetare, sevirsitor de lucrurlmarl si prevedetor, avend o fire si o deprindere din celemal abi]e, consider bun si adinc cunoscetor si puternic intOte si de a vorbi si de a lucra. De aceea si in aceste im-prejurari grele tOte le facea cu promptitudine si cu reusitaconducerea cate trebuinta-I cerea in ale bisericel, crescen-dull buna-vointa si reputatia catre cel ce guvernaa, mai.ales a monarhului. Era si cu noroc la cele ce's1 propunea sila cele ce vola reusitor; suferea cu barbatie si respundeacu tarie, de cat In alt chip sa umble pe ici colea si sa o-pue resistenta, ager a descurca si a scruta fie ce lucru sia straface cele Improtiva, era temut de cel gresitl si lubit decatre cel dreptl, familiar itzturor, cu multimea democratic, si

www.dacoromanica.ro

AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA 803

Ode grijitor mat ales de ale bisericel; mat putin de bans§i despretuitor de obicelurl nerationate, aparator infocat aldogmelor drepte stramo§e0. laudator anticitatel, lubitor deneam §i mat ales fitelin, §i ingrijindu-se de tot felul de im-bunatatire §i reinaltare a tot nemul de pretutindenl, datavre-odata era cautat §i intrebat. Jar data unora li se pareinovator, acesta era ca vorbea cu rezon §i lucra drept, schim-band obicelul. Era abil si in cele politice lovind inovatiunile§i lucrurile imorale, ascundendu-le in inintea sa §i intunecandresultatul preocupatiunel sale sail neglija sail facea bine celorde la putere, tOte le potrivea spre interesul ob§tesc §i pu-rurea purta grija de ce-I bine Si drept, §i conschl fiind depropria sa autoritate nu o ceda nimanul fara loc §i nimicnu socotea mat de preferat de cat acesta mare pastorie adatoriel sale, pe care o representa cu demnitate asupra tu-turor bisericilor.

Scaunul ecumenic apol a fost ocupat prin voturl cano-nonice §i alegere ob0.6sca de preasf. Domn Meletie al II,inaintat din at Larisiel, dupa cum s'a spus. Iar fostul pa-triarch Domnul Samuel, prin porunca imperatesca a fostdus la Sf. Munte. El insa prin cerere s'a dus la liman, carepornindu-se in furtuna mare indata s'a ridicat vijelil dintOte partite turburandu-se prin infrico§ate valurl. S'a pornitdeci larna cea mat grea asupra Ortodoc§ilor §i a varsat du-hurile reutatel si ataca pretutindenl cu violenta, amenintandultimul pericol pe neamul nostru. Apoi incependu-se rez-bolul in Polonia, avend de motiv deosebirea de dogme §icel ce nu se intelegeati in ale Cre§tinismului s'ail separatintre el pentru a fi liberl, se 'Area ca este §i ceva sfintit§i despre .credinta. A divisat apol §i imperechiat nu numaipe cel din Polonia, ci §i pe totl cel ce se numesc cre§tinldin WM Europa, §i data nu cu arme, cu opinia insa seiritail toil intre el. Din acesta nedrepta prejudecata §i opi-niune viclena aderentiI Romel aprinclend ura daunatOre §i

www.dacoromanica.ro

804 AMINTIDT DIN 1ST. B1SERICESCA

distrug8tOre asupra n6stra §i formand tot felul de viclenie,cand s'ati Inarmat luand tntr'ajutor for nepiositatea ca sanimicesca cu totul pe Grecil urlt1 de ei din vechime, soco-tind ca-1 o ocasie bine-venita, Si ce nu faceati, ce nu spu-neati, §i ce n'ati 1ntreprins prin orl-ce viclenie, prin o por-nire nebuna §i in§alaciune, in cat sa ridice §i pe stapanitoriino§tri asupra nOstra spre a ne sfe0a ? Persecutand §i ca-lomniind §i prin cuvinte §i prin scrisorI §i ca suntem pre-gatip la revolutie Si ea avem de aliap pe cc! de o credintacu noI la moment, cand va fi ocasie de atac.

De felul acestora fabricand cuvinte §i sugerandu-le Oto-manilor i preanuntand ca ar fi ca un nor pe muntil Misielconcentrarea Dalmatilor acolo §i Generalul for Stefan, r6s-pandind ca este Petru al II Imp6ratul Rosiel, i de acolomi§candu-se §i pornind pe ascuns §i in secret, indemnandpe ortodocil din Macedonia, Tracia §i Bitinia §i din tot cu-prinsul stapanirel Otomanice, §i surescitandu-1 la resvratir),nu numaI mintele cele uOre §i imaginatia barfitOre a poporuluiincult, dar prin atatea barfele §i a respandirel ve§tel fortu-&Ga au iritat §i ati zguduit §i opiniile guvernatorilor i maitop se rezbola asupra nOstraa supu0lor, esceptand pe pu-jinn cart nu au fost atin§1 de acesta lepra, cap aveati minteamat patruncjetOre §i chipul mal statornic, cari1 pricepeau iintrigile §i se opuneau unel porniri de atatea r6utap; alt -felWU politia §i sara §i locuitoril pamintulul ar fi lost revoltata§i Inteo balta de revarsari de singiuri omene0 s'ar fi pre-Pant. Dar uciderea oWesca, persecutia §i rezbolul nebu-nesc a fost inlaturat cu totul §i Impedicat prin intelepcIunea6menilor de bun cuget. Deci presupunerea viclena §i uraizvodita asupra n6stra cu Mutate §i urgiile locale §i uciderilen'au putut fi curind suspendate, de aceea toil erati consi-derap ca vrajma0 i se tiraniseati mai ales ca cel ma! urtt!§i se p6rsecutaq ca unit ce adica lucrau vrajma§e0e. Multidintre no! nevinovap qi inocenl at fost sfe0ep de man! ne-

www.dacoromanica.ro

AMINTIEtt DIN In. BISERICESCA 805

drepte si not toll eram plini de frica si de primejdie, si cumnici odinidra, n'a fost, si nici sa, mai fie, cat a durat rez-bola' Otomanilor contra Rusilor.

De asemenea temeri deck cuprins poporul lui Dumnecletveciendu-I preasf. Domn Meletie, lupta pentru ortodocsil cres-tini de pretutindenea din stapanirea Otomanilor si contramandriei apusulul si prin rugacluni nesfirsite si cereri indelun-gate implora de la Dumneded ajutor strigand catre Domnul:Iata a vrajmasil tei D6mne s'aIl intarit si cei ce to urasc pretine ad radicat capul, si asupra norodului teil an faurit so-cotinta si s'ad sfatuit red asupra sfintilor tel, s'ati chs: ye-nip sa-1 nimicim pre dinsil si sa nu se mai pomenesca maimult numele lor. Sint cuprinsi de gandirl rele si s'aU cu-getat sa ascunda curse servilor tel, s'ar'i gandit, s'ail vorbitin viclenie lucrand nedreptate la cel prea Ina It. Nu ne lasa penol pans, instirsit si nici nu-ti departa de la nol mila ta Winne.Scapa-ne pe not din nevoile nOstre si fil milostiv pacatelorn6stre pentru numele ted. Ajuta-noue Mantuitorul nostrupentru slava numelui WI; Elibereza-ne de la vrajmasii nostri,scapa-ne de la cel ce lucreza viclesuguri, acoperi-ne de larepejunile celor vicleni si de la multimea celor ce lucrezanedreptatea. Da rasplata mandrilor, fa cu not dupa indurareata si multimea milelor tale, milueste-ne cu minunile tale sidpi slava numelui tea Winne. Resplateste resplata mandrilorsi sa cada top cel ce nutresc red servilor tei. Imbrace-se cuocara si rusine cei ce nesocotesc pre nob of de junghieresi sa fie rusinatt de on -ce stapanire. Intru tine DOmne amnadajduit, fie Winne mila ta spre nob, pentru ca Iaudatariel nOstre to esti si prin buna-vointa ta se va inalta fo-losul nostru.

De felul acestora neincetat mijlocind pentru popor inaintealui Dumnecled se ruga cu caldura. Conducea si conlucrapentru bisericile lul DumnecleA de pretutindeni si-1 ruga cutarie ca O. sufere neca4urile de asupra lor, amintindu-'0

www.dacoromanica.ro

806 AMINT1111 DIN 1ST. BISERICESCA

suferintele Si nevointele sfintilor si ale§ilor lul Dumned26§i sall alba privirile catre bunurile vietel de vecl, ce -1 4-tepta §i sa primesca mantuirea de la Dumneclel Economisa§i trebuintele dupa imprejurari §i t6te le facea cu intelep-dune §i cu cumintenier persistand mal indelungat in ruga-ciuni §i invetand invetatura cuvintulul lul Dumneclet ca ceamai necesara. Privighia pentru paza turmel, o ferea de lupiice o amenintati §i impacluia turburArile si grozaviile §i pre-tutindenea-1 facea sa se liniOesca galcevitoril, fie ca spuncuvinte suparatOre §i amenintatOre, fie ca ar fi placute §ide veselie. Povatuia §i Inveta cu cumintenie ca sa nu deanici un motiv protivnicilor, fiind ca umblau. prin feluritelaturl. Spunea §i celor de la putere §i pe Sf. Sinod din ju-rul sell, a preasf. arhierel, it povatuia ca in dragoste sa sep6rte intre el, una sa cugete §i de acele§1 lucruri sa se ocupe,privind la resplata chemarei for de sus §i sa indeplinescacele de lipsa spre lauda lui Dumnecleil. Cad clicea ca lupta-1comuna §i dar §i actiunea comuna §i acela este mai buncare produce mal mutt. Deci acestea lucrand §i facerid man-gaea bisericile de pretutindeni ale lul Christos §i incurajape cel ce sufereau, incuraja pe cel in nevol §i imbarbatape cel decA gap si sprijinea pe toti cel cuprinql de necacluriaratandu-le speranta cea mai stralucita in Dumnecleil.

Ast-fel preasf. Doran Meletie se lupta cu lubire de Dum-neclea pentru bisericile sale; dar relele necredincloOlor sporeatmmultindu-se prin pornirea §i conlucrarea rezbolului. Cadcererile publice nu se faceati nici en socotela §i hotar, nicldupa obiceiuri §i lege; ci tOte averile cre§tinilor li se ripeaudeodata §i ceea ce nu avead li se cerea for prin imprumuti s'ail adaus fOrte marl qi grele datoril prin ora§e si sate,

in comune si popOre, in cat n'aveaii nici macar imbraca-mintea trebuitOre corpurilor. Ast-fel dar publicul desbracat,Tar poporul credinclos se schinglula pentru marele chel-tuell ale armatel celei de sute de mh la numer prin angaril

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BiSERICESCA. 807

neincetate §i in deolate se strivea. Apoi mai pretindea si fie-care dintre soldatl de la cel ce-1 Intampina orI ce-I placeasi data. n'ar fi aflat '1 ucidea pe cel ce nu avea. Ast-fel ne-dreptatea pe on tine ca pe un datornic si se omorad unulpe altul §i pe cel nedreptatit tl rezbuna eel ce trala, care-Ilua ceea ce gasea §i desbracandu-1 far& ru§ine it jafula faratema. Intr'un cuvint top erat nedreptatiti §i se pandeatiin tot chipul ca sa se atace.

Cu chipul acesta s'a inmultit reutatea necredincio§ilor §isalbaticia asupra cre§tinilor se ravarsa. Iar inreutatirea exis-tent& in natura for s'a inferbantat §i s'a raspandit naravu-rile rale, in cat in stracli §i ulitl se batjocoreau in gramacli,ca cel ce se desfrineza intre el, innebunindu-se sevirOnd fapter4indise in stracli, ca si cainil cel far& nicl o pudOresultandu-0 unul altula femeile §i filcele si coruptl fiind auumplut de reutatl tot °rap! §i sara §i casele locuitorilor.De aceea aceste urgil ale for despretuindu-le ci fugind deviolentele for se ascu ndeati contribuabilil (sup4I crWinI)prin ora§e, lar cel de la tals se retrageati in deOrturl §ia§a totl navala neinblanclitilor si barbarilor vrajma0, ce nu§titi de nici o lege si caril n'ati margine la nedreptate §ii nsulte, o socoteati vitejia soldatilor lor, Tar coruptia per-sistenta si vederea for privirea demonilor.

Decl ast-fel nedreptatea, coruptia, salbatacia si spurca-clunea urita iT stapanea Linea. Ajungend intriga si ca-lomnia si asupra !Astra, precum §i barfela, vorbirea mar-§ava, schilhbare neexistenta a numelul §i straformarea de-§arta, cum s'a clis, a insalbaticit pe tauril not aratati §iinarmat asupra nOstra. Amenintail, incurajau §i-I sfatuiatipe guvernatort sa. supravegheze §i sa fie atenti de a au4iceva despre cre§tinl. §i decl a venit Ore-care de la Gene-ralul armatei, afirmand acestea, din causa unel prigonirtsad salbatacii, sad din o alt.& reutate plazmuita din cel cese apropie de Generalul armatel, ca acel Stefan care s'a,

in-ei

si-I

1-ad

www.dacoromanica.ro

808 AMINTIR1 DIN 1ST. BISERICESCA

furisat pe ascuns a venit si escita pe supusl, s'a aparut InAretiul Bitiniel aducend cu el mit de galbenl si le-a impartitla sc6la de acolo, far tesaurul dat profesorulul. Ace staveste referindu-se monarchulul, a poruncit .sa-1 aduca pe elIn legaturl, ba inca si pe profesor si pe cel din scOla. Caciasa de lesne crecletOre sint mintele fricOse. Luand cel po-runcitl porunca inscris, ca la o mare vinatOre de Ia ingri-jitOrea imperatie si de la curtea vizirulul si de la Generalularmalel si alergand in Asia, luand si pe unil din judeca-toril circumscriptiel Aretiului, pe de o parte unit au incun-jurat casa saraci a scOlel cu felinare si armata, lar pe dealta unil intrand cu armele in manl cautad comOra si scor-moneati aflarea mare! pra111. Dar in loc de comOra au ga-sit cap-va carbunl si acestia necurap, in loc de pradi zbu-ratOre urmaread remasiturile tapelor. Apucand decl pe celnevinovap din casa, fOrte simpli si fara reutate, sapte bar-batl Ia numer, fOrte saraci si din causa pusniciel trupululslabanogitl, in locul imperatuluI, a generalului si a lul Pro-ten cel multiform, I-au luat pe acestia ca pe piste talharlsi face tori de rule in obeli adus cu vuet mare si sprebucuria publiculul, ca adica au prins pe conjuratil si aghi-otantil vestitulul General si vrajmas si ca-1 vor prinde si peel cat mal curind. Dec1 aducendu-1 in luna lui Februarie inConstantinopol 1 -au inchis in carcere publica. Erati intre celinchisl sapte la numer si un leromonach Agapie, un Dio-nisie monahul din Peloponez, si Constantin de Tesalia pro-fesorul scOlel de acolo impreuna cu all patru. Decl sco-tendu-I de fata pe acestia dupa cate-va gile, in me4ul noptil,spalmantap cu totul, it intrebati despre inchipuitul de elStefan, and si de unde a venit si cap banl le-a dat? larel protestand ea nu tin si nici prin vis nu pot Inchipuipe un aseminea se desvinovatead si despre bans Ca n'auflinta si ca calomnia nu pOte subsista. Dar unul dintre gu-vernantl it indemna sa marturisesca si sa dea viva pe al it

l'a

si I-ad

pi-I

www.dacoromanica.ro

AM[NTIR( DIN 1ST. BISERICESCA 809

de conjuratie si depositile de bani sa la arunce asupra celormat marl ca sa se WA scapa de urgie pe dinsil si sa scapesi de greutatea pedepsel muncilor. Temendu-se Ins& de prea-curata pedepsa a lut Dumnecleil si privind cu indignare laacel sfat viclean al cercetarel si nepasandu-le de pedepsa,de presenta gizilor si de mOrte, au strigat cu curaj : Notstntem flit evangeliel adeverulul, si mincluna o despretuimasemenea ca diavolul, nici not nu stim ceea ce se cere dela not, nict n'am primit banl de care-I vorba, nict pe altcine-va nu stim sad cum5stem a a primit, si nict putemsa marturisim asupra altora nedrept dintre Omenil nevino-vatt Ucideti-ne, ardeti-ne, taeti ne si on ce voitl faceti ne,cad nu stim de loc nici cum5stem ceva despre cele ce In-trebatl si nici vom marturisi nedrept asupra cut -va, si nicivom minti asupra Omenilor nevinovatl. Not am invetat saspunem adeverul si acesta o avem de porunca de la Christosadeveratul nostru Dumneclea. Dec1 acestea respectuos spu-nendu-le in fata vizirului si acelor presentl, dus cu sil-nicie gazil lovindu -1 peste cap. Jar el socotind ca merg lamOrte, imbarbatandu se cu zelul adeverulul, minctuna si ne-bunia si insalaclunea for pentru nepietatea for o despretuiati.Dar ghlontindu-I si tragendu-I cu violent& gazil, pe unulsfisiat, tar pe altul aruncandu-1 din susul scarel si ast-felstrivindu -1 aruncat in inchisOre, abea mat resufland, incat se pareat numal ca mat traesc, si bolnavinda-se n'atifost mat mult interogatl. Din cauza bblel profesorul Con-stantin a a dormit In Domnul, tar dupa trel lunl s'atlindreptat.

Pe la jumatatea lunei urmatdre Martie scurs si s'auimprastiat acesta armata ciumata din acest mare oral, ro-sind strimtorile la esire cu singlurl nevinovate. CaclWend urgil impreuna cu demonul traitor in el, data ar fiintalnit pe vre-unul din supusl sail pe o ferestuica or crapaturain magazinele for sad in casa si in genere stand cine-va,

I-au

cel-l-alt1

verclit

I-an

sail

www.dacoromanica.ro

810 AMINTIRI DIN 1ST. BlSgRICESCA.

s'ar odihni sub un acoperamint, navalind nebuneste '1 sti-Oat, sub cuvint ca a privit ceea ce nu trebuea sä vacla,adica prin vederea stindardulul-s'a facut vinovat de mOrte.S'a dus cu el si laudarosul Senahirim vizirul imperatief,f6rte Ingamfat si grozav incurajat cu multe armaturi si a-plaudat de multimea adunata din mil de nemuri si falin-du-se ca ar inchide de odata tOta Europa, data el ar voi,si indata ar supune pe vrajmas. Deci s'ati dus si am so-cotit ca ne-am usurat intru cat-va de infricosata invaluiresi ca vom gasi o mica incetare a reutatilor. Dar putine Mileail trecut si am veclut furtunile mai violente si valurile tur-bate. Cad cu cat se invalulati afara si prin batjocurl se re-varsau asupra terei, cu atata se facea mare zgomot Mil-untru cuprins de spirite rele. S'a ridicat apol si asupra acestelacropole a Bisericilor s'a sfasiat'o fara, mild si turburandsufletele, putin a trebuit ca pe top sa-t spaimante. Cad vor-bele false din viclenie, sail mat bine a dice idolatrizareaintrodusulul pe furis a lul Stefan, inspirand tote presupu-nerile, felurite temerl ail cuprins pe stapanitorl si'sI flguratlin minte frica, In cat sa crela cine-va ca era cu putinta,asa ca sa vorbim despre acesta cat e posibil. Deci a sositcalomnia si intru cat-va I-a spaimantat, ca adica §tefan Ge-neralul, care escita pe supusl s'a inteles cu preasfintul pa-triarb ecumenic, Domnul Meletie, In patriarhie si ca esteacolo, sfatuindu-se asupra tuturor trebelor; si de aceea deodata incunjurand jur-imprejur Patriarhia cu armata loco-tiitorul Generalulul, ca sa nu le scape fantoma si navalindmultime inauntru si imprastiindu-se prin case, top ad fostprinsl si cercetati si cele mai din launtru .ale caselor, sinimic, absolut nimic n'aa lasat nemiscat. Dupa ce ati terminatcercetarile, luand pe preasfintul patriarh ecumenic, DomnulMeletie, cu suita Jul §i pe cel ce s'aii aflat cu el dintre cle-ricl, pe top l-ati dus la inchisOrea publica mai intai incar-cerandu-I (la Aprilie in 8, chin, Mercdri). Deci poporul cre-

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. B.SERICESCA 811

dinclos auclind acesta calomnie Ville nedrept6, .i intelegendpornirea farti cuvint se lupta forte intristat si infricosat,presupunend ca invinuirea este asupra tuturor si tcereati dela Christos Mantuitorul ajutor si scapare. Ei nOptea ail trans-mutat pe condemnati tntr'o carcera mai inlauntru, la ceaimperatesca, incepend cercetarea prin amenintari si muncidin cele mai grele, dar pentru ca nici cea mai mica pre-supunere nici vre-o inchipuire n'at1 gasit despre fantomaimaginata de el, Stefan, au inteles lntru cat-va ca ceea-cese lice este o calomnie si s'aii desmeticit putin. Nemulnostru atunci a scapat de calomnia cea mai grea nedfepta;lar pe preasf. Domnul Meletie, de si nevinovat si neatinsde on ce presupunere viclena asupra for s'i bite legend cucertitudine calomniile ilegale, de si le era rusine de virtutealui, dar sa-1 restabilesca in patriarhat le era mai rusine. Deaceea a Ingaduit nemului sa-si alega dupa obiceiii alt pa-triarh, fiind-ca preasf. Domn Meletie, condemnat la inchisOrea demisionat din patriarhie si ca a, trimis Mara Bisericiinscris, expunendu -se cu barbatie si cu lubire de Dumneciettla junghierea cea nedrepta ce-lameninta, cerend mijlociri prinrugaciuni de la tote bisericile si dorind tuturor de la Dum-necleill mantuire. Adunandu-se apol atat Arhiereil Sinodului,cat si prea nobilii boeri si clericii, prin socotinta si votultuturor au ales de patriarh ecumenic pe Metropolitul Tesa-lonicului, Domnul Teodosie, si luandul l'ati presentat vizi-rului, si primind cavadiile spre intarirea alegerel s'ati Intorsla patriarhie, si facendu-se mutarea canonica l'au felicitatde patriarh ecumenic la 11 Aprilie in anul 1769.

S'a inveselit apoi poporul credinclos pentru alegerea siinaltarea la patriarhatul ecumenic a Domnulul Teodosie,avend sperante mai bune si despre nevinovgia prea sfintuluiDomn Meletie, si a eliberarel lul din InchisOre, care fiindInca in inchisOre, era in liniste, deasemenea si top cei ceail fost dust Impreuna cu el. lar eel ce s'aii invrednicit de

www.dacoromanica.ro

812 AMINTIRi DIN IST. BISERICESCA

ranirl prin chinuirl, top prin Indemnul si bine-cuvintareapreasfintitulut Incununandu-se cu vitejie, erail gata a patimipana la m6rte pentru adev6r. Iar vectnicul de amintireIacov Episcopul Corinlulul, fiind ca a suferit mat mult mun-cile si a respins infricosarile cele mat anevolOse, pentru ase-manarea Inchipuitulul de et Stefan, cum cliceau, laudand,bine-cuvintand si marind neincetat pe stapanul Christos, dincausa schingtuiret s'a dat sufletul In mana lul Dumnegett.Iar pe preasf. Domnul Meletie, martir cu vointa si atria so-cotintel si marturisitor, gata find pururea spre m6rte, cubarbatie si cu bucurie tOte suferind pentru adev6r, cuprinsde tOte amenintarile si instrumentele de muncire, atunctcand Fail legat gazit, l'a scapat din mainele for Domnul,crutandu-ne pe not. Daca ar fi murit in muncl, s'ar fi parutcalomniatorilor Ca murit vinovat si la tot poporul lut Dum-necleu ar fi fost nesterse calomniile si dispretul necuviinclossi urgia viclena a vrajmasilor fOrte Indamanatica. Dect aregretat tiranul de cele ce a facut si and l'a predat pe elmuncilor si l'ail desbracat, atunct schimbandu-st parerea aporuncit sa-1 elibereze. Cad a recunoscut si s'a incredintatsi prin marturiile din afara si prin cercetarea cea mat stras-nica a celor din launtrul Inchisorel, ca preasf. Domn Me-letie este nevinovat in tOte si inocent, ca si cel din jurulsell, si examinand mat lnainte si incredintandu-se si amin-tindu-st si de scrisOrea din Harovatia, cand din ordinul seaa fost trimis acolo calugarul sub partriarhul Domnul Sa-muel, care a scris din Dalmatia preasfintitulut despre celece se Intimpla acolo, cad data s'ar fi putut aduce la stIrsitordinele but, care, cum am gis, adusa la vizirul tmperatielIn lagarul de la Adrianopol, s'ar fi trimis in capitala catramonarh pentru examinare, ca fiind reala sail plazmuita.Cad calomnia n'a fost pornita Intata data. S'ail adaus.si s'ailInmultit de pretutindent presupunerile, ura tnreutatita si res-bolnica si frica persistenta. Dect tOte acestea privindu-le si

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 813

16,murindu-le puternicul monarh si din tOte Instiintandu-sesi convingendu-se ca pe nedrept s'au adus calomnil si in-trigi, a poruncit ca pe toti s6,-1 sc6ta din temnitele impe-ratestl ca inocentf si nevinovap, si pe preasfintitul DomnulMeletie, pentru O. a primit sca,unul acela l'a acuzat si l'aexilat la Mitilini (in 18 April). Deci ast-fel s'a adicat acestacalomnie fOrte Inveninata deasupra nOstra, si n'a mai remasnici macar urma de acesta calomnie fOrte nedrepta, si malales a curatit tina de pe ochil guvernatorilor si a impras-fiat ceta. cea prea grOsa, si de atunci au inceput a recu-nOste intrigile de afar6. asupra 'Astra si calomniile si .a nucrede cu usurinta la cele ce se lic si a se purta cu mode-ratie la cele ce se intimpla, cercetand mult urile si reuta-tile cu judecata cuvenita, in conformitate cu Imprejurarile.

A stat pe scaunul Ecumenic Preasf. Domn Meletie al II-leacinci lunT si patru Mile. Era de loc din Tenedos, educat mo-nahiceste din copilarie si impartasindu-se de o buns Inv&tatur6, si crescend cu fapte si cu cunostinta celor bune, sifb.cendu-se ieromonah a fost mal intala protosinghel al celuiprea tntelept Gavriil Mitropolitul Nicomidiel. Vietuind decicu acesta si castigand in cele bisericesti trebuinti mult6, ex-perienth si arltand si o aptitudine a sa proprie, and a in-cetat din vieta Iacob al Larisiel, fiind eparhia vkluv6. de Ar-hiereul seu, si care era ingreulata si obosita de fOrte greledatoril si de o rea administratie, alegendu-se de obste si cuconsentimentul Sinodulul se hirotonegte Mitropolit al Lari-sef. Deci mergend la Eparhia sa in anul 1750 si .econo-misind tOte bine si usurAnd datoria ce avea, era de toplubit si considerat si de top laudat. Era lubitor de virtutesi de adever, filotim, familiar, bland, nereutaclos, simplu sidrept, preveclaor si invetAtor or stAtuitor, econom, Ins& ne-lubitor de argint si nobil, stapan peste patimi si ducend ovieta monahica. De aceea statea mult la rugaclunl pia-ceat posturile si putin se ingrija de imbracaminte si-0 pe-

pi-1

www.dacoromanica.ro

814 AMINTIRT DIN EST. BESER10ESCA

trecea timpul In cetirea Sfintei Scripturi. Isl intindea lubireacatre top si modestia, si avea multd rivna dumnedeescapentru padirea curata a dumnedeestelor dogme si misteril,pentru care mai ales cel indrep chemat la scaunul pa-triarhicesc, si avend spre el s'ail intarit mai mult.S'a dedat la o ast-fel de lupta stiind bine imprejurdrile siintelegend dificultatile si In Base luni, din cele ce stiu eti.,s'a opus, eschivandu-se in tot chipul, si cand vrend nevrnda primit, dicea cu lacrimile in °chi: mi s'a ripit ceea ce amdorit si mi s'a dat ceea ce am evitat, dar fie in bite voeabunulul Dumnedeil Facendu-se patriarh ecumenic in ase-menea timpurl n'a neglijat nici una din datoriile acesteimarl pastorii, Ingrijind si ocupandu-se cu dragoste de tOte bi-sericile lui Dumnedet, cohlucrand, indemnand si mangaind,ajutand, aparand si stand in frunte si dupa Apostolul facen-du-se tuturor tOte, pentru ca pe toll sa-i castige lui Christos.De aceea de catre toil si arhierel si lerel si monahi, apolde boerl si clerici si de tot poporul era lubit. lar In ca-lomnia cea mai grea aduse asupra sa si intriga ingrijindu-sedespre suflet, era in genere neschimbat, fard frica, tare sivesel, laudand si bine-cuvintand si marind netncetat pe sta.-panul Christos. Dar si in constringerile si uciderile cresti-nilor, ce intimplat mai apol la Mitiline din furiile Oto-manilor primind raniri si loviturl, in tOte marea pe Dum-nedeii; ba si cand i s'a luat tOte averile si traind in saraciacea mai negra se bucura multamind lui Dumneded.

Au tnflorit in anul acesta 1770 in Intelepciune si 'nye-talura urm6tOrele persOne:

Nicifor Theotoche leremonahul, din Cercira, om fOrte e-rudit si experimentat In Wta stiinta, a fost mai intaiil pro-fesor in patria sa, apol in Iasul .Moldovei si multe a scris,a publicat si elementele mecanice ale filosofiel greceste sia tradus si alte multe carp stiintifice. Dionisie lerodiaconul,din Itaca, om de stiinta si tnvetat deprins In explicarea Sf.

privirile

s'ati

Fan

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISED10ESCA 815

Scripturi si rivnitor ardent a dogmelor ortodoxe, a profesatarta logicel si a explicat Sf. Scripturi in Biserica din maniaMicone, posedand judecata drepta a criticat dogmele celenoui qi farl base introduse In teologie si filosofie.

Cozma Balan ieromonahul, din Ioanina, om erudit si cucunostinti variate, profesand in patria sa arta logicel si sti-intele, a explicat in biserica si Sf. Scripturi.

Teofil Ioanitul, Episcopul Cambaniel fOrte erudit si expe-rimentat in interpretarea Sf. Scripturl, Insemnat intre arhiereiprin intelepclune si in cuvinte si in fapte. A scris invetaturiintroductive crestinesti spre folosul de- obste.

Dionisie Lariseil, Episcopul Platamonului profund cunos-cetor de arta logica si de stiinti, explicator experimentat atSf. Scripturi, reputat tntre arhierei pentru invettitura si dreptajudecata, cum si prin ingrijirea de turma sa.

Gherasim Leria, Episcopal Metrelor, prea invetat si preacunoscetor de afacerile bisericesti, experimentat in interpre-tarea Sf. Scripturl, renumit intre arhierel si pentru inveta-turA si pentru simplitatea lui, iubitor de frail si simpaticpentru or ce socotinta si fOrte modest, ducend in genereo vieta nepatata.

Cozma Ieromonahul, din Etolia, om de stiinta si experi-mentat in Sf. Scripturl, ducend o vieta asceta cat mai per-fecta, si zel apostolic avend a umblat apostoliceste din locin loc, invetand Sf. Scripturi. A cutreerat 30 de Eparchilintarind in credinta pe poporul lui Durnnedeff, in care a in-fiintat clece stole in limba veche greca si de stiinti, donesute de stole de cetire numal, care se numesc si china (xotva),veneati la el din tote laturile, din orase si sate multimeasi-1 urmaii. 'a sfirsit vieta martiriceste in Albania.

Christofor monahul ascet din Arta, studiind arta logicel sistiintele a preferat vieta linistita in cuviosie, prin studiareaneincetata a castigat intelepclunea din Sf. Scripturi.

Visarion monahul, ascet din Rapsane, in Tesalia, profesa

www.dacoromanica.ro

816 AMINT1RI DIN 1ST. BISERICESCA

arta logicel §i §tiintele §'a ales i acesta vieta sin guraticlin cea mai profunda lini§te, §i prin studiul continua §i ne-intrerupt al Sf. Scripturi I-ail Inte les teoria.

Chrisant leromonahul, din Etolia, frate cu pururea amin-titul Cozma, om de §tiinta, mult invetat, dedat in totul lalubirea de Christos a fratilor, se dadea i pe sine serviciilorfratilor. i formand §cOla de obte in insula Naxulul, Earslefa preda logica, §tiintele, invetatura Sf. Scripturi prin careinobila moravurile §i a ridicat insemnatatea dogmelor drepte,justificand ce-I drept §i combatand neghina cea viclena inWA vorbirea sa.

Ciril leremonahul din Furna, a Agrafelor, tesalonicean,cunosc6tor de arta logicel §i de tiintl, educat monahice§tedin copilarie, i ocupandu-se tOta vieta cu studierea Sf. Scrip-bill, prin WA vorbirea invetand in comunitatea Sf. Munte,intarea edificarea spirituals, devenind profesor obs,tesc tre-buitor tuturor.

Nicolas Barcosi, cunoscetor a tots §tiinta §i a artei logice,a lost profesor fiilor Domnitorulul Voevod Constantin Mo-ruzi.

A nil Lunile Patriarchil Imperatoril

1761: 2. 2. Ioanichie al III din Halce-don, fort al Ipeculul.

1766: 6. 6 si 14 clile Samuel I din Derce. Mustafa I.1768: 6 si 4 4ile Meletie al II din Larisa.1769: 4, 7. Teodosie II din Tesalonic.

(Va nrma).

C.E.

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU, EPISCOP DE HUSI,

I.

Anunfam cu cea mai mare pet rere dereit incetarea din vieta a P. S. Silvestru,Episcop de Hugi. P. Sf. Sa a incetat dinvie fa Seimbettet 25 Noembre ora 9'12 inurma unei scurte bOle provenita din ret-cad. inmormintarea s'a facia Marti 28Noembre la cimitirul Belu din Bucuresci.

Reposatul era tin barbat cult, muncitorqi bun de inima In Eparltia Sa era tit-bit de totes lumea, find ca era un ade-verat pastor. lliortea Sa lasa un maregol in Episcopatul Roman.

Sct-i fie farina word qi memoria ne-peritOre!

Biserica OrtodoxA Roraima 2

www.dacoromanica.ro

818 INMORMINTAREA

II.

Serviciul funebru s'a facut In bilerica Sf. Gheorghe noU.Au luat parte top membril Sf. Sinod. A asistat si Dl. C. C.Anion, ministrul Cultelor si Instructiunel publice, un aghio-tant Regal, o delegatiune a Senatului si un fOrte numerospublic. Dup6 terminarea serviciului Dl. C. Erbiceanu atinut in numele profesorilor facultatel de teologie o fOrtemiscatOre cuvintare, cum §i Dl. P. Garbovicenu in numeleprofesorilor Seminariului Central. Publican aid amandoueaceste cuvintari.

Iata cuvintarea D-lui C. Erbiceanu:Sll laudant pre betrbafii cep mdriii pt:

pe parin(it noptri in neinul for ". (Sirah,c. 44. v. 1), cad:

Intelepcfunea for o povestese norodele,pi Janda for o veetepte adunarea". (In(elep.1u1 Sirah. c. 44. v. 15).

Intristare adinca au cuprins sufletele tuturor Romani loraudind trista si neasteptata veste a mortei Preasfintituluisi mult lubitului de tots, Silvestri' Bala nescu, Episcopal Husilor in etate de 62 ani! Mult mai durerOsa si mainemangalata Inca este starea sufletesca a prietinilor, a cu-noscutilor si a celor ce in viata ail venit in contact cu el,pentru ca I au cunoscut credinta si s'ati convins de cuge-tarea lui plina de rivna sfinta pentru Biserica si Patrie, I-allapreciat actele si faptele lul pline de tot felul de virtuticrestine! ( A c est a in neamul set) s'ai) rnarit si inVilele Jul a lost la udat, (Sirah. c. 44. v. 8). ( Este dinacela caril ail la sat nurne, ca sa se vestesca lau-del° lor, (idem v. 9).

Viata WI Religie este asemenea zborului paserei ce seperde in vezduh, asemenea valurilor mare ce se despicasi se nimicesc, asemenea fortunelor ce aduc dupa ele linisteaaerului. Nu stim positiv nimic prin not Insi-ne despre notUn vesmint intunecat acopere Wta viata nOstra precum si

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE EIW 819

scopul eV Un mister este na§terea nOstra pe acest pamintnestatornic, un mister si mOrtea nOstra, nu cun6*tem precispentru ce am venit in asta lume §i pentru ce trecem dinea prin mOrte, §i nici §tim unde mergem! Mintea omenesca'§i declina puterea sa de a resolvi acesta insemnata pro-blema a vietel omene§ti. Acesta insuficienta a mintei n6strene o represinta. Sfinta nOstra Biserica in o cantare a saast-fel: g Oare unde mergl acum suflete 2 Oare CUMvolii petrece acum acolo? A0 pofti sa qtiii taina,dar nu este nimen1 In stare a o spune. Oare sidln01 10 aduc aminte de al sel, precum not de el?(Stihira la inmormintarea preotilor lumen!). Oamenilor! pen-tru ce lndegart ne turbura m? Calea, pe care aler-ga; m este repede 0 scurta, viata este fum, abur 0cenuqa, 0 pulbere peste putin vom fi, si ca o .fiorene vestejim (idem).

Viata nOstra nu'§i afla dar explicarea sa desavirsitd, decat in Crestinism. In Religia crestina, in acest stint aseza.-mint dat noue de catra, Iisus Christos Dumnecjeul si Man-tuitorul nostru; in ea nu mai gasim deslegarea nedumeri-rilor n6stre asupra vietei; in ea linistea constiintei, paceasufletului, si garantia neindoi6sa de ce trebue sa fAptuimin viata. cEir slat viata, a mea este viata 0 a meaeste mOrtea..., ne spune SI. Scriptura. Ea, Religia nOstracre§tinesca, ne cere riguros din parte-ne credinta nestra-mutata in adeverurile ce ni le-a descoperit spre mantuireanOstra Iisus Christos. Pentru cre§tin, Christos este garantia'Astra sigura, el busola faptelor n6stre, cu el numai tre-cem in lini§te marea cea inviforata a acestel vieti trecetOresi ajungem la liman nod, necunoscut none, in o alta lumevecinica. Lumea acesta ce o percurgem acum este stadiulde incercare, de lupta inprotiva reului, locul in care prinfapte bune sail rele savir§ite de no!, in acesta vale a plan-gerel, ne facem vrednici or! de o fericire vecinica in oalta viata, sail de o pedepsa vecinica. Mintea nOstra natu-rala cere, pretinde, reclama o deosebire intre bine si red,o resplata virtutel §i o pedepsa viciului.

Ea respinge cu indignare, ca ucigawl, furul §i desfranatulsa alba aceTa0 sOrta .i dupa mOrte, cu cel ce a faptuit bi-nele, dreptatea §i temperanta,nadajdue§te in Dumnecleti.

www.dacoromanica.ro

H2O INMOEIMINTABEA

Legea ne impune credinta intr'un Dumnedeil drept jude-cator. Amin, amin clic voud, cel ce asculta, cuvin-tele mele si crede in cel ce m'a trimis pre mine,are vieta vecinica, si la judecata nu va, veni, ci vatrece din morte in vieta ". (16n c. V.) si in alt loc nespune imperativ : a mea este judecata". Apol ca, totcine vede pre Fiul si crede in of are vieta vecinica,Fi eu ii volii invia pre el in cliva cea de apol". (IOnc. IV.). Din aceste putine citate din Sf. Scriptura vedemc5 ni s'a descoperit clar scopul vietel nOstre paminte§ti pre-cum si ce ne Wept& dupa mOrte, i care scop se ajungenumai prin nol, dup. cum vom fi vietuit si faptuit In vietabine sail red.

Religia nOstra lasa deplina libertate individulul de a lucrain viela si a se purta dupa cum it dicteza vointa sa, pentruca. i -a facut cunoscut pe deplin scopul vietel sale. Este darrespundetor de tot ce face in vieta. Dela noi dar depinde caatat In acesta, lume cat §i In cea viitOre sa fim fericitl, inputerea faptelor nOstre. Inaintea to am pus foc si apitsi uncle ye! voi vel tinde ma,na to ".

Omul ce a §tiut sa vietuesca in lumea acesta dupa principiile.Religiel Crestine este, dupa, putinta aprecierel omenWl,§i Preasfintitul §i mult regretatul Episcop al Hu§ilor, SilvestruBalanescu; pentru ca §i cu cuvintul §i cu fapta se purta §itrala intre nol, dandu-ne pilda vie de vieta creOna. Dum-nedeil lubindu-1 mal mull de cat lumea, l'a luat de timpuriddintre poi, lipsindune de un tip real al vietel, care intremulti respandea adeverata vieta crestina. Asta di sintem In-truniti in acesta sfinta Biserica pentru a-1 petrece la mor-mint, implinindu-ne o datorie creOina. Scriptura dice: Tru-pul Jul cu pace s'a,' 1 ingropam, Jar numele Jul sa,tra esca, in nomul nostru; cad% lupta, bund s'a luptatIn vieta si credinta a pazit; acesta este barbatulmile!, a ca, rui dreptate nu se va ulta. rirea luinu va peri nici odata din popor". (Intelep. Sirah. Cap.44, vers. 11-15).

Oamenii marl §i vrednicl In vieta trebuinta de laudedin partea nOstra, ci de a fi imitati de noi in vieta lor, a-vendu-1 ca pilde bone de urmat. Cu tote acestea fiind ca.-1obicei consfintit de vecuri ca celui ce trece de la noi sa. i

Wan

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE EILIO 821

se descrie vieta si sa i se aprecieze faptele, sdrta a facutca asta-d1 eta, prietenul sell de trel-ded §i cinci de an!, §ica representant al Facultatel de Teologie, sa expun inainteamormintului WI, a PreasfintituluI Silvestru Balanescu, vieta§i activitatea sa ca om, ca Preut §i ca Episcop. 'Ml este u§6rasarcina ce 'ml-am luat, pentru ca. WO. suflarea Romanesca§tie de ma! 'nainte ca Preasflntia Sa a fost un model rarde vieta cu adeverat cretins, plina de tote virtutile, malales biserice0. Simtul de umanitate, al Iubirel aprOpelul,era puternic desvoltat in sufletul sell nobil §i maret.

Preasfintitul Silvestru Balanescu 41 trage origina sa dinpopor, dar care singur prin o abilitate rara, §'a insu§it ocivilisatie §i nobleta de caracter netntrecuta; amabilitatea saera de tot! admirata. Nascut in satul Pangaraclorul la 1838,din judetul N6mtulul, §'a facut studiile sale incepatOre ma!intaiti in Targul Platra, apol la un calugar in MonastireaPangaratil. La 1854, la etatea frageda de ese-spre-clece aniel a fost tuns in monahism la Monastirea Bisericanil. Fhndprin natura sa lubitor de §tiinta a venit ca simplu monahla Seminariul Veniamin, din Monastirea Socola 'a intrat incOla urmand cursurile Seminariulul cu asiduitate, ca orl-care

elev, supunendu-se discipline! §colare, §i unde a terminat cusucces ambele cursuri. In timpul §colariel sale a fost hiro-tonit Diacon §i apol Preot pe numele Bisericel Seminariulul.Dupa terminarea cursurilor a fost numit §i Bibliotecar alSeminariulul §i suplinitor la catedra de istoria Universall.Dar dorul sell ardent de a-§I largi §i 1mbogati tot maI multsfera cunotintelor Teologice, de §i era de o constitutie fortedebila §i §ubreda, s'a hotarit, cu riscul vietel, sa se ducain Rosia la Chiev spre a studio. in Academia de acolo Teo-logia. Serac, de multe orl lipsit de cele trebuitOre unlit stu-dent, a indurat cu persistent& Mote greutatile ce i se puteatiopune, $ prin rabdare §i devotament pentru tiinta, a invinsgreutatile §'a terminat cu resultat bun cursul, Wand §i di-ploma de candidat or licentiat in Teologie. Venind in tarna fost mal Intalil numit suplinitor de stiintele Teologice inSeminariul Central din Bucure§ti, dupa aceea §i profesordefinitiv, apoi §i Director Seminariulul, unde a profesat §icondus §c61a pana la 1886. In acest restimp, la 1879, pentrumeritele sale a lost ales §i consacrat ArhiereU. Cat a fost ca

www.dacoromanica.ro

822 INMORMINTAREA

profesor si director in Seminarid era considerat de to sco-laril ca un, parinte al lor, pentru ca pe cel lipsitb iI ajutacu bat* bar pe cel talentati i3 incuraja prin darurl aveapururea in jurul seu.

Reminiscentele bunatateb sale de inima si pana asta dI sepovestesc de ucenicil la Ca profesor, data nu avea un ta-lent oratoric extra-ordinar, acesta lips& a indeplinea cu pri-sosinta prin claritatea expunerel si prin convingerile insaditein inima sa si pe care stia, ca prin farmec, a be insufla sco-larilor sei. Elevib sel spun ca atata era. de convins in ade-verurile crestine ce le profesa, to cat adese expunendu-lese misca pana la lacriml! Directoratul sal si ca administratieca si disciplin& si educatie clericals au remas nesterse dinmintea scolarilor din timpul sell. Era parintele elevilor sibine-facetorul lor; de aceea a si lost mult lubit de scolaribset Ca Arhierol, avend o statura impunatare, un pas gray,o fata blanda si linistita, o voce dulce si duiasa, and serveaera o adeverata figura biseric6sca, plina de piositate unitacu bunatatea. Totb cel earl l'am vedut servind am remasadmiratorb al Preasfintiel Sale, privind numal la miscarilesale externe. Ce se petrecea in sufletul acestub imbunatAtitprelat, cand proaducea jertfa cea far& de sange,Dumnedetistie, eti lam vadat lacramand. Nimeni dintre nob, caril amtrait in relatil de aprOpe cu el, nu l'am audit nici odatapronuntand cuvinte usOre, insulte; fugea de certe si evitamania, suferea de la altul atacurl, far& a riposta, pana aidse ridicase de sus in cugetarea sa. Cand pentru intala Oras'a inceput Facultatea de Teologie in Bucurestl, PreasfintiaSa a fost profesor, si Decan al el, de si nu primea salar.Apol a mal fost si redactor si presedinte al comitetulul Re-vistel Sf. Sinod, Biserica Ortodoxa. In fine la 1886, sprefinele anulul, a fost ales de marele colegiu electoral Episcopde HusI, de cand a incetat de a mai profesa de pe catedra.Dar 11 astepta o ocupatie mult mai grea, pastoria spiritual&a Eparhiotilor seb. Din acest moment a facut cu totul ab-negatie de sine si s'a devotat cu suflet si trup datoriilor salemultiple si variate Episcopale. Tot timpul prisosea, caun alt Veniamin si Grigorie, n'a lasat condebul din man&traducend, scriind si imprimand tarp de suflet folositOre,de cuprins bisericesc, si de cari se simtea trebuintl in Bi-

1i -i

www.dacoromanica.ro

P.. S. SILVESTRU EPIS. DE HU§i 823

serica nOstra In genere si in Eparhia sa aparte: ca DreptulBisericesc, Teologia Dogmatic& Predicl si Conferin0etc. Era unul din membril cel valorosi al Sf Sinod; Tar E-parhia sa, pe care o cunostea tot atat de bine ca si casasa, era pururea inspectata si visitata canoniceste, 1ntrunind inconferinti pastorale pe preoti, sfatuindu-1, indemnandu-1 si incu-rajandu-i ca un adeverat Parinte la lucrul cel inalt, al pastorieispirituale. Cate lmbunatatiri n'a facut si la Eparhia sa, ince-pend cu Biserica si terminand cu zidul incunjurator. Preasf.Silvestru avea si calitatl raride inimacompatimea cu totssaracii si-1 ajuta cu tot ce avea, apol elevil si mai ales Stu-dentil din Facultatea nOstra catl n'ail fost ajutati materia-liceste spre a-s1 termina studiile ? Cine s'a adresat la el cand-va si n'a prima ajutorul ce-1 cauta ? Era parinte orfanilor siveduvelor, era sprijinul celor lipsiti si saraci, limanul celorInviforati, adapostul celor nenorocil Vorbea putin, dar cu-vintul sell era bine cugetat; era bland, linistit, ingaduitor,rabdator, umilit si mult ertator. Departe de el era tot--d'aunaura, invidia, viclenia, fatarnicia, tngamfarea, mandria si lu-crurile desarte. Preveclator si crecletor in viitor, cu mult timpinainte, s'a regulat insusi micul sell avut, casuta sa, facend'odupa mOrtea sa donatiune pentru Facultatea de Teologie, instop ca din venitul fondului sa, se trimita tineri Teologi instreinatate pentru desevirsirea culturei lor, spre a deveni bar-batl apti si pentru profesura si pentru Ierarhia level sale.

Atat de rivnitor era pentru cultura bisericesca, incat chlaracum inainte de ora mortis a dispus ca lucrarile literare teo-logice intreprinse de el si din nenorocire neterminate, sa secontinue, punend la dispositia celor indrept mijlOce mate-riale. Apreciindu-i-se activitatea sa literara teologica in Rosia.a fost onorat cu titlul de membru de onOre al AcademiesSpirituale din Petersburg in 1899.

Acesta -1 in trasuri generale portretul Preasfintitului Sil-vestru si acesta-i activitatea sa in vieta.

Tot ce ar fi putut face un cleric si Arhiereu, dupa mij-lOcele de care dispune asta-cli, a facut cu prisos acest vrednicprelat.

Tot ce We si este dator sä faca un bun patriot, PreasfSa a facut cu intrecere. El era al tuturora si nits ()data alsell. Cu el se perde un Ierarh de o valOre mare in Bise-

www.dacoromanica.ro

824 INMORMINTAREA

rica Romanesca. Golul ce-1 task cu greti va fi reparat; barbatplin de experienta si de zel bisericesc.

Acum cand ora despartirel Preasf. Sale de nol a sunat,acum cand trupul set se da gropel si se astupa cu pamintspre a se preface in taring, singura dorinta a Preasf. Sale, rostitaprin mine, este, dupa cum 'ml spunea in ultimile momente,sa nu me izitarl qi me pomenirl in raga' clunlle ',Astro.Vol dar seracl, veduve, orfani; vol, scolari, elevl si studentl;vol in fine colegil mel lubitl de profesura! Amintiri-ve demine. Iar Vol, Inalt1 Preasfintitl Prelatl, cu cart impreunaam condus Biserica lul Christos, adese amenintata si ban-tuita de valurile lumestl, timp de 21 de ani ca Arhierell, Volstill si cundsteti de aprOpe dragostea mea ce am avut'o pentrusfinta nOstra Biserica Nationala, nu me uitarl in raga-clung° vOstro ce Vilnic le indreptarl catra Dumne-(lea', rugari-ve pentru mine si me ertarl de tot ceV'as fi greqit in viers ca om.

.

Ed me due acum, dupa credinta mea tare, inaintea Drep-tului Judecator spre a'ml lua resplata faptelor melee.

'Ml pare ca and din departare sentinta: «Bine sery bunsi credincios peste purine al lost credincios, prestemulte to volu pane, intl.& intru imperaria, Ta,talulmeth. Amin.

IV.

late, si cuvintarea D-lul P. Garbovicenu:

1 rag cre0ini,

Marl si nepatrunse sunt talnele DumnecleiriI, cad tinese astepta, ca un pastor al bisericil romane sa se dud. asade repede din mijlocul nostru ? Cine se astepta sa ne pa-rg.sesca Acel, care era o pod6b1 a Episcopatulul roman sicare prin insusirile lul marl sufletesci atrasese spre El a-prOpe t6te mintile si inimile romanesci si crestinescl, callcautail sa se lumineze si sa se incalclesc. din lumina sicaldura mintil si a inimil lul? Nu era El Ore pastorul, caretrebula pentru mat multa vreme bisericil romane? Nu eraEl Ore acela, care intrupa in fiinta sa tot ce e sill*, muncafara preget, dragoste si devotament netarmurit pentru bi-

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE Husl 825

serica romana, potrivit invetaturilor dumnecleesci ? Cu catme Intreb mat mult, cu atat sufletul met' se sdrobesce deintristare si durere, cats respuns nu pot sa aflu.

Plang si cu mine prang toil profesoril Seminariului Cen-tral earl au cunoscut mai de aprOpe pe acest bun pastor.Plang tot! Romanil, cari dau bine socotela de insemna-tatea bisericii in vieta nOstra nationals si de greutatea lo-cului de Episcop. Dupe indelungate experienie s'a dovedit,ca a fi bun episcop nu e tocmai usor lucru, cad a fi bunepiscop tnsemneza a fi al bisericil trup si suflet, a fi al elcu tots flinia, a cugeta la ea cliva si n6ptea.

Reposatul Episcop de mic copil a avut cea mai mareaplicare catre biserica. Se afla in sufletul sell o putere as-cunsa, care'! Indemna neincetat sa-si jertfesca vieta bineluiobstesc, facendu-se servitor al altarulul. In etatea cea maifrageda, atunci cand sufletul e curat ca aurul, s'a facutcalugar si asa a urmat cursurile seminariulul de la Socoladin Iasi si pe ale Academiei teologice din Kiev. In ambileinstitute cresce sub ingrijirea de aprOpe a unor barbati in-vetati si piosl; imbogatesce mintea si inima cu virtutievangelice. Inarmat cu tot ce 'Ate forma pe un om cult side inima se intOrce in tail si ajunge profesor si directoral Seminariului Central din Bucuresci, iar mai In urma pro-fesor si decan al facultatiI de teologie.

Sir vorbesc despre activitatea sa ca profesor si director?...Spun numai atat ca era de o bunatate ideala; era o inimaIngeresca !

Cuvintele sale blande patrundeau si miscai ors si ceinima. El era adinc convins, ca Religiunea fiind chestiunemal mult de inima, asupra inimii trebue sa lucreze, cadOmen! de inima mai cu serial ne trebuesc pentru bisericasi tara. Era un propoveduitor al adeverurilor crestine in in-telesul apostolic al cuvintului!

In Decembre 1886 e chiemat de marele colegiii electoralsa conduca destinele Eparchie! de Husi. La instalarea saca Episcop se adreseza credincIosilor si le spune ca primcuvint ea El le aduce pacea §i le cere sa alba dragosteintre el, cad tote virtutile crestine, ca dreptatea, buna-tatea, lndurarea, compalirnirea, rabdarea §i altele

isvorul for in dragoste si se cimenteza prin dragoste,ati

'el

st

www.dacoromanica.ro

826 INMORMINTAREA

prin lubirea de pace. Pe dragostea evangelic, 's1 interne-laza si El activitatea sa de Episcop. De aceea timp de 14ani a umblat prin tOte comunele din Eparchia sa; a cu-noscut starea intelectuala, morala si materiala a credinclo-

Pretutindeni a invetat, pretutindeni a dat sfaturi canduc la bine si la fericire. Mal In fie-care an Linea confe-rinte cu preotil din Eparchia sa discutand cu el chestiuni,cari intereseza pe popor, chlemandu -i la indeplinirea da-toriilor pastorale fara de care respundetori se vor face siInaintea lui Dumnegeti si inaintea Omenilor. Doria din a-dincul sufletului seu, ca preotul sa sfintesca locul unde segasesce, ca sa fie o forta morala de care sa se sdrobescatOte vijeliile lumii acestia!

Dar nu numal pe terenul acesta a lucrat reposatul E-piscop, ci si pe terenul literar. El a Imbogatit literatura bi-sericesca cu lucrari Insemnate. Din 1877-1885 a fostpresedintele redactor al revistei Sf. Sinod « Biserica Ortho-doxy Romany), In care a publicat studil dogmatice si mo-rale de o importanta deosebita. In ultimul moment al vieteichiar a lasat prin viii gralu peste 4000 lei ca sa se ter-mine tiparirea unel lucrarl dogmatice, pe care o tradusesedintr'o limba streina.

Pe langa tOte acestea reposatul a fost si o inima cari-Invrednicit de bunatatile sufletului seu, dar

mai cu sema seminaristil si studentii teologi. A Intretinutstudenti cu cheltulala sa chiar la facultatile teologice streine.Facea tOte acestea pentru ca doria, ca biserica romanaalba cat mai multi barbati devotati si luminati; cat maimulti bine-facetori al poporului roman! Si ca sa se vadamai luminos sufletul seu cel bun si caritabil amintesc, eäintrega sa avere ce .a mai putut iconpmisi a lasat'o facul-tatei de teologie din Bucuresci.

Iata nut' crestinl, tine a fost reposatul Episcop! Prininsusirile frumOse ale sufletului dovedite in intrega-I activi-tate, el pOte sta cu vrednicie alaturi de cele mai maretefigurl ale bisericil nOstre nationale; el pOte fi numit ade-verat apostol al bisericii sale; el a fost pastorul cel bun,care sufletul sl-a pus pentru oile sale. Sufletul sell se ducevesel la Acel ce l'a trimis in lume, caci el e barbatul fe-ricit, care n'a umblat in sfatul necredinclosilor, ci In legea

tabila. Multi

sa

Wad

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE tins] 827

Domnulul voia lui, cugetdnd cliva si nOptea. El pOte slicecu consciinta curatd despre sine impreund cu marele A-postol Pavel: «Lupta bund m'am luptat, cursul am sfdrsit,creditnta am pastrat si acum astept cununa dreptatei, caremi-o va da Domnul, Judecdtorul cel drept> (II Tim. 4, 7. 8).lar nol top, car] ne-am adunat cu inima plina de intristareIn jurul trupulul sell rece,crestini, servitors al altarului siviitorl servitor] al altarului, sa fttgaduim aid in mod so-lemn, ca ne vom cAlduzi in vieta nOstra de frumOsele luiinvetAturi si sfaturi; de faptele lui adeverat crestinesci siromd.nesci; de vieta Jul blanda si inaltatOre de suflete! Sapromitem aid in mod solemn ca vom da ca si El bisericilsi scumpel nOstre ter!, sciinta m5stra, munca nOstra, devo-tamentul nostru, cad numal asa vom face ca biserica sitam nOstra sa se desvolte si sä inflorescd; numal asa vomputea prea man' amintirea acestul bun suflet de Episcop.Amin.

V.

Carul funebru a fost urmat pand la Cimitirul Belu de unfOrte numeros public si de aprOpe top thembril Sf. Sinod.Pe drum elevil Seminariulul Central ail intonat cele mai mis-catOre cantece funebre,

La grOpd. D-1 Bartolometir Stanescu, un distins student alFacultatil de Teologie a linut urrnetOrea cuvintare:

cSimon, fiul luT Onie, preotul eel mare,in vieta sa a sprijinit casa si in qilele salea IntArit Biserica'. (Siralt 60).

Prea 8.6n NI PrelafiIntristafi Cre0ini,

Incerca-m6-voll sa arat golnl, pe care 11 lass in biserica nOstra Ma-rele Episcop Silvestru BOlanescu; Incerca-m6-voll sO, arat paguba ce su-fero, poporul nostin, prin perderea acestui mare Prelat; dar ma simt slabin cuvint, cad. durerea celor de fats sere as i se vorbesett prin glasuldureril, qi sine nu tie ca rine, morminte, durerea e mare gi grit deglas. Cum voI6 incepe dar de cat ast-fel:

0 David! Marite rege gi profet, tie,In a doe lira as resunat sus-pinurile sfinte ale uneI iniml umilite, tie ti-a fost dat sO, cfinti cel

0

www.dacoromanica.ro

828 7NMORMINTAREA

mai scurt, eel mai dureros, dar eel mai adev6rat vets din intr4ga po-esie a vietei pamintest11): Omul ca larba dilele lul ca 17drea cam-pular'. Nu m6 indoesc, a nu al inteles adincul adev6r al canteculuit611; dar iarasi nu ma indoesc, ca, nu al varsat lacrami cantandu-1.data al v6rsat lacrami, trebuia sa vet*, caci lacrimile sunt roua inimelindurerate; si data al sinatit durere, trebuia sa simti, cAci durerea deaci este an mijloc de fofelepclune, Jar Mtelepaunea este corabia

Tu singur al plans de puterea cantecului tau, pentru-ca cantaltristul adever; nol am audit de vecurl, Asunand cu putere acesta du-

melodie, dar asta-cli am inteles'o mai mult ca orl cand, caci 2) hailomul ". Regele universulul a foot, dar ca un fir de iarba, s'a stins; pu-tere de intelepciune a fost, dar ca o' flOre plapanda s'a inchis mai Ina-inte de amurgul

Veniti puternici al lumiI, voi, cart conduceti destinele popOrelor oevi s'aii incredintat; pOte ea viati deprins a crede, oa vieta de aci e totasa de mare, ca si puterea pe care o manuitl; de credeti adsta, nusnnteti singuri, pentru ea toti 6menii acelas lucru cred; dar veniti sivedeti acleverul vietii de aci, veniti si vedeti ea sa fiti intelepti. Venitisi voi saraci oropsiti uitati de lume, voi,cari traiti mai desmostenitide cat pasarile cerulul si Ureic) campurilor; cad pasarile an culburi sifierele culcusuri, Tar dintre voi multi sunt, cart n'au nude piececapul; veniti si vol de vedeti rostul vietel omenesti; mina lui Dumne;leileste in tote, vesnicile lul legi se arata pretutindeni.

In fata mormintului, omul se intelege pe sine mai bine ca orl uncle;pentru mormint toti sunt una, adica nu este bogat sau sarac, nu estestapan sail serv, nu este conductor sari condus, ci corpul ori-earui esteal pamintulul si in pamint va merge, Tar sufletul fie-carula este al JulDumneq.eu si la Dumne;leil se va muta; dar si pamintul este al lul Dum-neqeti, insa ce este din spirit spirit este, ce este din came, came este. Mor-mintul este oglinda in care ne vedem slabiclunea si vremelnicia; dar totmormintul este puntea grin care ne =tam in vesnicie; si tot mormintuleste inalta catedra de la care auclim vestindu-ni-se, noun celor remasi inviOta, ca in acesta lume, tote sunt 3): ,Defertacirmea deferta'ciunilora.

De vi se da putere, de dobandim onOre, de castigam avere, dad, nu-mele nostru ar cutremura lumea, ne-am facut aroma sunatore si chimvalresunator, caci tote acestea sunt, deqertaciunea defertacirmilor". Lanimic nn ne folosesc, pentru ca nimic din ele nu putem trece impreunacu noT peste hotarul acesteI vieti; totul Amine aci, pe cand omul moreconvins, ca in acesta vieta n'a fost de cat un calator vremelnic si eaadeve'rata vieta pentru care s'a nasent este vieta vepica, care i se des-chide dincolo de mormint.

Iata-ne dar intristati crestini, iatane in tata adevaratului rost al vietii,most care ne si bucura dar ne si intristka: ne bucura, pentru ca Dum-neclet chiama la sine pe fiul s6t rescump6rat, ne IntristOza pentru cane despartim de MI trate intru Christos, care se duce acolo made 4): tort

4) David Psalm. 102 v. 15.2) Ion cap. 19, v. 6.3) Eclesiastul cap. 1 v. 2.4) Math. Cap. 12 v. 30.

vietil.

last

dilei.

gi

*0

sibael

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE TIDO 829

tra esc ca ingeril in ceruria , adica unde nu este deosebire nici de rude,nici de prieteni, nici de condueetor si nict de condus. Acest lucru nu-mai,ne indurereza; omul are inima si simte suferinta si plange dedurere; dar not suntem crestini si crestinul rabda durerea pentru caintelege suferinta. Prin durere se inmOe si se nobileza, inima tar prinsuferinta se astute intelepciunea si prin urmare aceste done momentegrele ale vietit, se intregese intre sine pentru a ne deschide calea man -tuirit. Sa oprim durerea, dar cum o vom opri !.... Sa ne parasim delacrami, dar cum ne vom parasi!

Am vedut ce frumOsa priveliste face turtureaua, cand in zboru-i sal-taret, se perde in adincul albastru orizonului Indepartat; am vedutce frumOsa priveliste face corabia, cand vederea o perde pe intinsul sin-guratic al marilor miscatOre. Tote acestea leam vedut si placut.Dar sa privim acum aci; vedem mormintul deschis si pe Ospele ski totasa de 'rant si rece ca si mormintul; nu avem aci nici sborul turtu-relel, nici leganatul lin al corabiei si totusi in curind vom perde dinochl pe eel care pang en era fala nemului romanesc si una din pretiO-sele podObe ale bisericit crestine.

Venerabile prelat, pleeat-al din mijlocul prietenilor t61, din mijlocul:atator tovarasi de lupta care to -au Cubit si te-afi stimat si at desbracattote podObele lumii 1), tote podObele sfintului tell rang, pan'a cand sicarja pastorii. De ce at gout acesta?

Pentru ea at trait, intelept, si to -at mutat catre Domnul pastrandnestirbita intelepciune a spiritului tau. Chiar aci la pragul mormintuluiat tinut sa ne invett, ca nimic nu sfinteste pe om, mat mult de cat spi-ritul Oa, cand se lass a fi patruns de invetatura Mantuitorului. Uncle'ti-e stralucirea mitres celei pretiOse ? Unde-ti sunt hainele cele impo-dobite ? Undo 'ti-e sacosul imp6ratese si carja stapanitOre ? Nimic nu

luat din ele, pentru-ca acestea de si sunt vesminte sfinte, totuistsunt ale vremii; si at inteles ca nici aurul, nici smaragdul si nici opiatra scumpa nu pot straluci mai scanteetor in fata Celut atot- puternioca o inima =rata' intr'un suflet crevtinesc. Atat 'ti-at luat, pentru-caatat pOte sufletul sa duce cu sine inaintea vesnicului Tron.

De aceea dice regele David 2): inimg curata zideOe Mira minaDumnedeule qi Duh drept lnoesce intro cele din intro ale mole ".Da inima curata si Duh drept, lath*, singuril tovarasi credinciosi cartnu vor parasi pe om nici odata; not, on cat de mult am tubi petine -va nu putem sad intov6rasim mai mult de cat pa,na aci. AcestepodObe insa '1 vor fi indeajuns si nicI odata omul avendu-le nu va fisingur.

Cu aceste podObe, sufletul se presinta fare sfiala in fate Tronului num-nedeesc, tact ele it imbraca in costumul croit dup6 moda ceresca. Cuaceste podObe, sufletul se presinta en curagifi inaintea Tribunalului su-prom si nepartinitor, si ele ii costiga fericirea vesnica, tact sunt hai-nele de nunta, in care trebue sa fie imbracati eel ce vor sa se vese-lesca in Locasurile Domnului, in Curtile dreptatii Lul.

1) NumerOsele decoratimii ale terel.2) David psalm. 50.

at

'ti-at

www.dacoromanica.ro

830 !NMORMINTAREA

Te Venerabile Prelat, te duel puternicule stilp al nemului sibisericii nestre si, de si apunerea ta nu ae aseming nici cu sborul tur-ture]ei, nici en leggnatul corgbiei din causa durerei pe care ne-o lasi ininimI, totusi ea are un farmec mult mai inalt de cat acestea; al fostom si omul e regele universului, dar regalitatea lul fate, en lucrurileqi vietuitorele din lume, la mOrte se cuneste mai bine ca on &and. Sbu-rgtOrele cerului tree prin orizon si se perd dupe, el, dar pe unde antrecut nu :tag nici un semn; corabia alunecg pe valuri, dar pe unde atrecut nu lase, nici o urma.

Omul trece prin orizonul vieti de aci, si lase, urme dupe el. Acesteurme Mintuitorul ne spune ea sunt faptele bune, ca dice prin rostulApostolului Paul 1): Toti sunteti facuti pentru fapte bune". Urmele dar,pe care le lag omul in acestg vietg vor fi cu atat mai durabile, cu catse vor gasi mai multe fapte bune, care se, vorbescg celor rernasi despreeel adormit. Ast-fel de urme ai lgsat intre noi, Sfintitule Pgrinte, deci bn-curg-te auclind glasul Domnului ten 3): Bine slugs bung si credinclOsg,peste putin al fost pusg, peste multe te voiA pune, intrg intru bucu-ria mea".

Tu, lupta cea bung al luptat, credit4a al pgzit si acum calgtoria alsgvirsit. desfasur vieta si sall laud lupta pe care al facut-o pentrubinele bisericil si al naOunil ?

Nu, nu o volt face, cad faptele sant earl akgtaesc cele mai 'ra-mose biografil ale Omenilor. Nu te am cunoscut; nu ti-am fost intreeel mai de aprepe, dar dis-a Domnul: Din faptele for 11 yeti canOtepe e13). Iar faptele tale asa an fost, ca pentru vestirea for nu e nevoenici de dibaciti anuntator, nici de trimbitg patrunc,letore, care se, resuneping in aud.ul celel mai depgrtate snarl' rominesti. Totul pentru

pentru calguza de care te-al condus in vietg.Spue Parisul, spue Viena, spue Chievul, spue Cerngutnl, spue Iasul

si Bucurestiul cati tineri an veclut in Universitgtile for adunind luminapentru stupul rominismulul, spre a carpi mgrire tl-ai pus in joe si nu-mele si rangul si averea si munca personalg.

Spue veduvile si orfanii spue seracil si streinii,sand nu ascul-tat ? Mud nu 1-Ial °spa-tat ? Cand nu 1-al adgpat ? Mad nu 1-al adgpostit ?Cind nu le-al dat sf at ? Iar tineril spue, edud 1-al lipsit de lumina,dace, an cerut lumina ?

Nu-al lipsit de lumina pe nici un finer talentat, pentru ca ai fostlamina spre descoperirea adevgralal ! Dumneclea 31-a aprins luminamintii si a inimil iar in n'ai pus'o sub obroc, ci te-al silit se, o pui insfesnic, in je.tul arhieresc, ea se, lumineze tuturor celor din casa duhov-nicesca a poporului rom'inese. Lumina al fost si lumina ta prin bise-rica nemului nostru a stralucit la toti fiii poporului roman, cad in celedin urma tot avutul agonisirii tale de aci, 1-al dgruit fiilor poporului,earl vor se, se desavirseseg in studiile universitare teologice.

Nu-al lipsit pe nimeni de adgpost, cad al fost cetate care stg dea-3) hieseni cap. 2, v. 10.3) Math. Cap. 25 vers. 21.3) Math. Cap. 7 v. 20.

'dual

altilnimic tine,---iata

St-11

I-al

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE H4 831

supra muntelni si de toti eel strimtorati ai fost vaq.uta, pentru c5, a-cestora mai cu shag nu te-al ascuns; Tar ca sa fii degvirsit, acopera-mintele tale pamintesti, cele dou6 case cladite in Bucuresti le-al lasattot pentru ajutarea tineretulul teologic, pe care '1 stiar format nurnaidin EH poporalui roman.

Nu vom gresi dar, daca vom slice cu inteleptul Sirah: Simon, fiullul Onie, preotul eel mare in vieta sa a sprijinit casa si in clilele salea intarit biserica. El a pazit pe poporal sail de cadere si a intarit ce-tatea spre incunjurare" (Sirah 50). Vom dice cu Sirah, dar mal bine vomslice cu poporul si cu biserica romans: Simeon micul pastor de oT ne-cuvintatere ale tatalui san Vasile Balanesou de la Pangaricior, in clilelesale prin munca neintrerupta, intelepta, sincere si cinstita a ajuns marelepastor de of cuvintatOre ale Tatalui Ceres°, care au fost rescumparatenu cu our sail argint, ci cu sangele eel nepretuit al Mantuitorului; aajuns marele Episcop Silvestru Balanescu care in vieta sa a sprijinitcasa natiunii si in elilele sale a infant biserica nu pe cea pe careo cunostea Sirah ci biserica poporului roman in care cu adev6rat sidupa, adever se prea maresce Fiul lu! Dumneclet si Dumnec,leti eel intrel fete.

Timp de 12 an! catedra Seminariulu! Central, s'a invrednicit de g asultea propoveduitor al acestul adev6r; opt an! jurnalul Sfintului SinodBiseriea Ortodoxa," a dus pana, in Dunare si in munti si pOte mai de-parte,16eurile sufletesti pe care le trimeteal poporului, in a ca,rui dragostete-al stins.

In tine Facultatea de Teologie a cunoscut pe primul sea Decan, TarEpiscopia de Husi timp de 14 an! a recunoscut in tine, pe unul dintrepastorii providentiali, care 1-a dat lumina, cinste si tarie.

Tara intrega dar, in tine Sfintitule Demnitar, a avut fericirea sa cu-nOsca pe unul dintre harnicil, rodnici!, credinciosii si snpusii el fiT.

De asta-0 inainte ing sfinta ta figura, va zugravi cea mai frumOsapaging din timpurile nestre in istoria nemului si mai cu soma a bise-rick romane. Din istorie te vor note tineril, gel tu esti exemplul fo-cului pe care tineretea l'aprinde in luptele marl si sfinte. De aci te vorscote batranil, cad esti model de intelepciune qi tot de aci, pentru eel

veT fi modelul blandetei si al mile!, pentru literati indemnul lamunch' si pentru invatati, lumina nesting si mesura felului de dreptainvetatura,.

Cu ce te vom resplati dar, pentru tote cite ne-ai dat noun? Cu pompesgomotOse si cu eununi de fort? Nu,pentru ca acestea sunt jertfe ma-teriale pe care le facena pentru demnitatea corpulul tea, Tar pentru dem-nitatea ingeresculul t6u suflet, nu ti se cuvin acestea, earl Dumneleulla care to -a! mutat 1) nu voWe jertfa, ci mils vrea ; tu insuti nual voit marire, ci umilinta fost ultima fapta si ultima dorinta; sichiar in vieta, tag marirea pe care ti-a incredintat-o taxa ta, aT intre-buintat o spre a te umili dupa, cuvintul Dumnulul care dice 2) : Cinevoesce sa fie mai mare, mai mic tuturor sa se face ".

1) Math. Cap. 12 vers. 7.a) Math. Cap. 13 vers. 11.

blandi

www.dacoromanica.ro

832 INMORMINTAREA

Dar, Venerabile si mult iubitul nostru Parinte, vremea este intr'untarziu si cred ca sosit-a cesul cand trebue s5, dicem: La revedereIn ceruri.

Veniti acum intristati crestini, caci iata furtuna s'a deslantuit si era-titu-s'a stejarul din coma mmAilor, tar mandra lit podob'S, a cadut lapamint; iata ,marea se agita: 1)." valul tremu45 si geme si cu furie seisbeste si se arune5 peste t5rmuri. Alunati-v5 sa luam aininte, si sapriveghere, &ad vremea este intru priveghere a se gvirsi si cal ce sta"sa is sema ca sa nu cacti, cad nimeni nu stim, in care ora va veniDomnul nostru 2).

MAI clatitu-s'a stejarul si a r5mas trunchn mort far5, de frunze; darpe el clatitu-l'a furtuna cu putere, ea s5-1 imprastie semi* adeveruldiin lungul tarinei Romanesti

Vin-o dar, fericitule popor, vin-o impreuna cu nol, ca s'a adungm a-cOsta seminta rodnica, s5, o sadim in sufletele nOstre si cu solemnitateape care ne-o inspirer mormintul ce privim, sa ne legam a o ingriji cutots straduinta si munca, pang o vom face sa dea si in nol aceleasi florisi rode, pe cart le-am veclut crescute pe acest stint stejar al nemuluiromanesc.

De vom avea aceste podObe in sufletele nOstre, nu ne vom teme niside marea zgomotOsg, care nu e de cat vieta nOstra de aci, nisi de vi-forul ispitelor, care o agita si o invalue, cad vom trai cu constiintaimpacata si vom muri on Burls qicendu-se si sufletelor nostre aceea cetrebue sa dicem not acum catre sufletul scumpului nostru Pgrinte: Fe-ricita este cubes In care mergi aster -di safiete, caci s' a gait tie locde repaos".

A mai vorbit la mormint si printele Protoiereti al jud.Vaslui I6n Grigoriu, licentiat in teologie. Regretam fOrte multcO, n'am putut dobandi si acest6. cuvintare.

VI.

P. S. Silvestro a fost presedintele comitetului de redactieal acestei reviste de la 7 Decembre 1877 pans la 1 Ianuarie1885. In acest timp P. S. Sa a publicat diferite studii im-portante si mai cu semi dogmatice si morale. Dintre cele

studii cu can tnceput activitatea la acesta revistlamintesc: «Indemnarl spre dedarea la voia, lul Durnne-clap Ce tntelege autorul prin dedarea la voia lui Dumnedeu?

1) Luca cap. 21 vers. 25.2) Math. Cap. 24 vers. 42.

sl-a

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE Husl 833

Inte lege acea dispunere plina de pietate a spiritului dupecare crestinul predandu-se cu totul Provedintei Dumnedeestipriveste cu liniste si multamire la tOte intimplarile din vietalui. El crede din tOta inima, ca totul in lume se afla subprea intelepta conducere a lul Dumnedeti, far& a carul voie,nice peril capulul lui nu se misca (Luca XXI v. 18).

Pentru ca omul sa se dea la voia lui Dumnedeir trebues'o cunOsca, cad nimic nu pOte fi dorit pans nu e cunos-cut. De aci se explica publicarea unul fOrte frumos articolintitulat «Necesitatea predicel in biserica, p. In acestarticol autorul dovedeste ca in biserica antic& se tineau pre-did tot asa de des, cum se citea si Sfinta Scripture la ser-viciul divin. Articolul '1 terming. cu aceste temeinice si sa-natOse observatiuni: «Daca in secolul I, II-lea, III-lea si alIV-lea, cand adeverurile religiunil crestine erau primite cumai multa credinta si crestine ere' mai putin alipiti de ma-terie si mat putini susceptibili si incredull de cat in timpulpresent, s'a simtit o asa de mare necesitate de explicareasi judecarea cuvintului lul Dumnecletr, lucru pe care marilpastori si aparatorl al adeverurilor religiunil crestine Fat sipus in practice; apol cu atat mai virtos necesitatea acestaeste simtita asta-dl, cand nova genergiune si directiune parea voi sa construesca tot edificiul moralitatei publice numaipe basele principiilor emanate din propria ratiune».

Voia lul Dumnedeil se gaseste exprimata in sfinta scrip-tura. Cel ce vrea sa cunOsca vola Dumnedeesca si s'o urmezen'are de cat sa se aprofundeze in studiul sf. scripturi. Elbine, fiind-ca P. S. Silvestru dorea din suflet O. tot crestinulsa se dea voil Dumnedeestl publica tot acum un articol in-titulat «Intrebuincarea Sfintel Scripturi la serviciuldivin in biserica anticao. Biserica antica o lua de modelautorul si tOte studiile tinde sa indrepte atentiunea cresti-nilor de all catre acea biserica. acesta cu drept cuvint,cad acolo intalnim adeverata vieta crestina, vieta ideala in

Biserica Ortodoilt Rom &nA 8

www.dacoromanica.ro

834 INMORMINTAREA

intelesul adeverat al cuvintulul. §i pentru ca sa arate pre-otilor cum se pOte intelege voia lul Dumnedeil exprimata inSf. Scriptura incepe autorul sa explice bucatl din Noul Tes-tament si sa aplice inv6taturile la vieta crestinilor din tOtedilele.

Tot din acest timp mal amintesc un articol intitulat: «Bi-serica, romans, cu eel caclu(I in rezbel pentrucredinp si patrie». In acest articol arata datoria bise-ricil romane fata de cei caduti in rezboiul din 1877-78si o indemna sa-si faca datoria. In doue chipuri sati pe douecab se pOte implini acesta datorie. Una morala, care se pOtereferi la cei caluti in resbolti si alta materials, care pOteservi la imbunatatirea sOrtei familiilor lor. «Ambele acestea,pe de oparte vor face pe biserica implini una din da-toriile catre fill sei spiritualb, bar pe de alta ii vor incurajiaforte mult si 'I vor pune in positiune de a fi gata tot-d'aunaspre a'st apara cu barbatie tara lor, si a nu suferi vre-odata sa, li se incalece drepturile strabune »

Datoria morala, pOte implini biserica inscriind insinodicile bisericilor respective pe cei cadull in rezboill caniste martin ab credintel si al patriel Si sa se reguleze ase pomeni la Proscomidie timp de trel an! in tOte dilele incare se va oficia sau sevirsi Sfinta Liturgie. De ad inaintesa se pomenesca ca top ctitoril bisericilor, in timpurile des-tinate de biserica pentru pomenirea tutulor mortilor celoradormitl Intru nadejdea invierii.

Datoria materiala Si-o pOte indeplini infiintandu-se cutiiprin tOte bisericile cu inscriptiunea: «Cutia pentru ajutorulfamiliilor celor cac,Inti in rezbolil pentru credinta si patrie,inceput in anul 1877».

FrumOse vederi In acest articol! De alt-fel din Vote articoleleamintite pana aicb respira dorinta intima a autorulul de a facedin biserica conducetOrea sufletelor pentru binele Si fericirealor. Doria ca biserica sa fie singura institutiune catre care

lap

a'si

31-0

www.dacoromanica.ro

R. S. SILVESTRU EPIS. DE HUO 835

sä se indrepte tote privirile cad de la ea vine vieta ceasanatOsa!

Asa a lucrat P. S. Silvestru la acesta revista pana in anul1885, cand s'a retras incredintandu-se presidentia comite-tulul de redactie reposatului Episcop de Rimnic GhenadieEnacenu.

VII.

Ca episcop de Husi P. S. Silvestru a desvoltat cea maimare activitate. Cea mai frumOsa parte sunt conferintelepastorale, pe cari le a tinut rind pe rind cu toti preotii E-parchiei. Venia ca un parinte in mijlocul fiilor sei si 'Iinveta cum sa se pOrte ca sa merga in lume pe calea ceadrepta.

Spre a se vedea mai amanuntit ce anume chestiuni dis-cuta si desvolta P. S. Sa arkt pe cele din conferinta tinutain comuna Adam, jud. Tutova cu 32 preoti: 1) Insemna-tatea preotiet. 2) Datoria de a predica. 3) Pregatirea. 4) Ha-mill in rugaciune. 5) Calitatile pastorului. 6) Credinta pas-torului sufletesc. 7) Disciplina preotesca. 8) Tinuta cleruluiIn bisericd si afard. 9) Relatiunile preotilor cu autoritatile.10) Dragostea intre preoti. 11) Smintelele provocate de catrepreoti. 12) Neamestecul In afaceri necompetente. 13) Pur-tarea cu pastoritii.

Orl si tine 'Ate inchipui folosul cel mare pentru preoti,cand and desvoltandu-se si luminandu-se asemenea ches-tiuni din gura Episcopului lor. Invetaturile iesite din gurasefului bisericesc patrund adanc in suflete si dati rOdelenecesare. Cum se mai 'Ate tangui un preot, ca cum aresa Invete, cand nu l'a invetat nimeni P De aci inainte aretad respunderea.

Dar nu numal aci se marginea P. S. Episcop, ci cautasa indemne si pe preoti sa muncesca, sa-si inavutesca minteacu fel de fel de cunostinte folositOre pentru indeplinirea

's1

www.dacoromanica.ro

836 YNMORMTNTAREA

cu consciintiositate a chIemareI lor. De aceea le da maidin vreme anumite chestiuni, pe cari trebula sa, le studieze,ca in anul viitor sa be desvolte in presenta P. S. Sale. WAo sema de chestiuni pe cari le a dat pentru conferinteledin 1892.

1) Carl sunt mijlOcele prin care preotul se pOte face aptsi demn de misiunea sa ?

2) In ce consta disciplina clerulul in genere in biseridsi in afar& ?

3) Cum trebue O. fie purtarea si atitudinea preotului dirediferitele vlrste ale pastoritilor sei pentru ca sa OM fi res-pectat?

4) Care trebue s,5. fie atitudinea si purtarea preotului fat&de autoritatile bisericesti si civile ?

5) Care trebue sa fie atitudinea preotului fata de regu-lamentele S-tului Sinod, de ordinele si dispositiunile Chili-archultil respectiv?

6) Cum trebue sa trAlasca preotil intre sine si cu clerulInferior ?

7) Care trebue sa fie atitudinea preotilor dintr'o localitateOre-care fata de un preot, ce ar compromite clerul prin pur-tarea sa si ce mijlOce de indreptare ar putea fi intrebuintatedin parte-le ?

8) Carl sunt datoriile diaconilor, dupa tipicul mare, celdin liturgie si din evhologiti, In serviciele religiOse si cumtrebue sa le fie tinuta ?

(Acesta se va desvolta de care un diacon).9) Ce tinut& trebue sa alba preotul si cum trebue se

servesca serviciile in biserid si afar& pentru ca sa pOt'aatrage lumea s'a. Ia parte la ele cu placere ?

10) Care ar putea sa fie atitudinea preotulul fatA de pas-toritil sei si ce metoda ar putea se intrebuinteze pentru a-Iface sä frequenteze bisericele in Vote duminicele si clilelede serbatori ?

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE HU§i 837

11) Cum trebue sd fie relatiunile preotulul cu invetatoril,si ce atitudine trebue sa aibh fate cu copiii de prin scOle?

12) Care trebue sd fie atitudinea si purtarea preotulul cupoporenil set. pe la diferite praznice si poment, la nunti siimmormintari?

13) Ce mijlOce s'ar putea intrebuinta pentru Inlaturareaconcubinagiulul din popor

14) Ce masurl ar putea fi luate pentru ca tineretul siveduvil In putere sh se casatoresca ?

15) Care trebue sa fie atitudinea si purtarea preotululfath de crestinil tndiferenti in ale religiunel, fath de cel ne-credinclosI si de cel superstitiosi si ce mijkice se pot intre-buinta pentru inlaturarea ideilor for contrare spiritului sfintelreligiuni crestine ortodoxe de rhsarit?

16) Ce masurI ar trebui sh se la pentru tnlhturarea lu-minarilor de cell falsificate de prin biserici. si

17) Cum ar trebui sd fie organisate epitropiele bisericestipentru ca avutul bisericilor sh fie bine administrat si ve-nitul intrebuintat la destingie ?

Tote aceste chestiuni sunt de cea mal mare important&pentru vieta pastorale.

VIII.

P. S. Silvestru a lucrat sI tiparind a parte pe terenul li-terar. Mal inthill a tradus din limba rush cursul de dreptbisericesc al lul I. S. Berdnicov. Lucrarea acesta cuprinde536 paginl In 16°. Spre a se vedea ce a motivat pe P. S.Silvestru sa traduch acesta lucrare reproduc aid prefata cucare Insoteste traducerea. Iata prefata:

Sgracia literaturei nostre de material prelucrat pentru dreptul bi-sericesc; lipsa de isvOre in limba romana din care doritorii sa "iotac6p6ta cunoscintI temeinice despre drepturile Bisericel ab antiquo gifelul administratiei el in trecut qi present; de asemenea lipsa de un

?

www.dacoromanica.ro

838 YNMORMiNTAREA

model de care st se conduct cel care ar voi sa elaboreze un manualde drept bisericesc in limba romans, care FA cuprindt pe lanes,* ideilegenerale de drept stabilite de biserict yi acele cuprinse in legile yi re-gulamentele de care s'a condus yi se conduce Biserica nostril OrtodoxiiRoraima, m'a hotarit sa fac traducerea opului de fatt. Ba, fats de pu-tina atentiune ce se d'a la noi lucrarilor de cuprins teologic elaboratede profesori de religiune, m'a hottrit la acesta positiunea Autoru-lui de profesor de drept bisericesc, nu la vre-una din academiile deTeologie din Rusia, ci la facultatea juridic de la Universitatea dinKazan.

Prima lucrare a mea dupt ce am luat acesta hotarire, a fost cerereapermisiunei de la Autor spre a'i traduce opul in limba Romant. Au-torul cu multt afabilitate, prin scrisOrea de la 21 Martie 1891, a yibine-voit a'mi acorda acestt favOre.

In limba Romint, sent traduse tote canOnele sinOdelor ecumenicelocale cu comentariele lor, cuprinse in cartea numita Fidalion. Maleste tradust, Inc , din anul 1652, aya numita Pravila mare sat ln-dreptarea legei cu Danmecteii care are MIA judecata archieresciisi impOrlitesa tote vinele preote0i Si mirene01 (compust) de .KirAlexi° Aristen.

Cestiuni de drept bisericesc sent tratate prin mai multe jurnale bi-sericeyti, ea: Revista Biserica Ortodoxa Romanii, Candela, (Cerntuti).Ortodoxul, qi altele mai not Material coordonat lust', care sg. Ottservi de manual sat de orientare acelor cari ar dori sa cunOsct. ase-menea muterie, nu este in limba romans de cat Compendia] de dreptcanonic, de Andreiii Baron de §'aguna Archiepiscop 0 Mitropolital Transilvaniel" si Fant'anele qi codicil dreptulal bisericesc or-todox" Intr'o broyurt aparte de C. Popovici jun. (Cernauti).

Lipsa dar de un drept bisericesc, coordonat yi sistematisat pe bazeytiintifice, este mult simtitt is no!, atilt pentru studentii de la facul-tttile teologict yi juridica, cat yi pentru tots cei ce trebue sa ounOsetdrepturile Bisericel ab antiquo yi actuale felul administratiei ei.

Se ytie ca la tote Universitttile din Europa afart de Francia giRomania la facultatea juridica este yi cate o catedra de drept biseri-

acesta e natural, dici magistratul de on -ce grad, la fie-carepas vine in contact en cestiuni bisericeyti, mai ales cu legile regu-lamentele dupt care se administrezt biserica dominantt, in statul incare se afla yi chiar a confesiunilor tolerate. Este neinteles cum stu-dentii de la facultatile nOstre juridic° din Iayi yi Bucureyti cari sentdeviitoril magistrati, st nu fie puyi in positinne de a cuayte yi dreptul

si

cesc. i

pi

pi

vi

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU EPIS. DE HUSI 839

si felul administratiei Bisericel nationalea terei in care at sa ser-vesca.

In opul de fats, pe langa partea introductiva stiintifica, se espunedreptul Bisericel ortodoxe in genere, dreptul si formele administratiunelBisericel Romano-Catolice, protestante etc. si in mod forte amanuntit,felul administratiei bisericel ortodoxe Rusa; acela ce pentru BisericaRomans, se ast6pta de la legistil si canonistii nostril. Pe langa acesteaAutorul mai espune si parerile desastruOse ale acelora, earl sustin castatul nu trebue sa alba nici o religie,ca si cand un stat ar fi nu-mai o fictiune, far nu un corp compact, compus din fiinte care'si sitviata animals din afarica si viata morals inter* aceea ce le si deose-beste de tote cele-l-alte animale. Tote acestea sint tratate in mod is -toHe si pot (lice chiar chronologic.

Nu cred de prisos a pune in cunostinta pe cetitor si asupra celorurmatOre :

Autorul publicat cursul sell de drept bisericesc in anul 1888.Observand in urma ca lipsea desvoltarea mai pe larg a unor parti, amai publicat in anul 1889 un volum ea anexa la opul an, cu anumearatare la care seetiune si chiar paragraf din cursul sea de drept, ur-meza a fi intercalata materia cutare din volumul anexa. En in tradu-cerea ce am facut am pus materia din volumul anexa la local el, a-

dica acolo unde Autorul arata ca trebue sa fie. De-aci schimbarea siinmultirea nume'rului paragrafelor. Tot prin ac6sta cetitorul '41 va pu-tea explica si repetirea materiel pe alocurea.

Pe langii acestea Autorul pune la inceputul fie-carei seetiuni un marenumer de isvOre din limba rusa; eit pe acestea le-am omis, Rsand numalisvOrele din limbi straine, de care se pot folosi si al nostril".

Tot din limba rusesca a tradus i Teologia DogmaticaOrtodoxa (cu expunerea istorid. a dogmelor) de Silvestri'Episcopal de Canev. Lucrarea acesta dogmatics e cea maiimportanta din cate exists in limba romanesca pe Fang. alui Macarie cuprinde 5 volume. A tiparit in view fiindnumal volumul I in doue parti si volumul al II-lea. A %satinsa." mijlOcele necesare ca sa se tipare..sca si restul.

Reproduc si de aid precuvintarea traducetorului pentruca cititorii ss vacla motivele ce a tndemnat pe reposatul E-piscop sa traduca i acestA lucrare dogmatics.

'p1-a

ai

www.dacoromanica.ro

840 INMORMINTAREA

Tata precuvin tarea :

Inca de multcu doue-secs yi tints de ani in nrra5, and ascultamca student in Academia spirituals din Kiev pe autorul acestei opere, senascu in mine dorinta, mai inteit de a vedea infiintatg yi la not inCara o facultate de teologie, yi al doilea a traduce yi imprima in limbaRostra nationalk Teologia dogmatics a distinsului melt profesor Arhi-mandritul Silvestro, inspectorul Academiei, pe care Inc de pe atunciincepuse a o publica in Revista Academiei.

Terminand cursul in anul 1873, yi introducendu-m5 in Cara, am fostluat inainte de mai multe alte ocupatiuni, ca de ex.: profesor yi directorla Seminarinl Central din Bucureyti, redactor yi preyedinte al Comitetuluiredactor al Revistei Biserica Ortodoxa RomanO", etc. etc., din carecoma n'am dispus de timpul necesar spre a incepe yi acesta lucrare.

Intre acestea, dup5, mai multe stgruinti yi coopergri on persOne,trunse de mult interes pentru culture clerului i prin urmare de pro-pgyirea Bisericel nOstre ortodoxe Romane, Inc , din anul 1881, prin pu-ternicul concurs al fericitulni intru amintire Mitropolitul Primat CalinicMiclescu, punendu-s 3 inceput Facultgtii de Teologie, de-o-camdatg cu pro-fesori gratuiti, in anul 1891, am avut marea satisfactiune,de a vedeaindeplinith in totul una din dorintele mele de acum dou5-deci yi ductde ani, adica, de a vedea infiintaa, prin anume lege, o Facultate deTeologie yi la nos in tars.

Multumit in snflet de acesta, mi-am disde yi incepusem deja tra-ducerea dreptului bisericesc de Berdnicov ca acum trebue s5, cant a'mlindeplini yi dorinta a doua, care este traducerea imprimarea Teolo-giei dogmatice a fostului men profesor, actual Episcop titular de Caney,Iuteiul vicarid de Kiev yi Rector al Academiel spirituale tot din Kiev,

In dorinta de a incepe cat mai curend acesta lucrare, m'am i adresatdare respectabilul men protesor Silvestro, cerendu-1 bine-cuvintarea dea'i traduce opera in limba nostr5. nationalg. Prea Sfintia Sa, cu dragos-tea-i duhovnichcA care'l caracteriseza, prin scrisOrea cu data de la 5Noembre 1891, mi-a acordat cu mare plgcere bine-cnvintarea solicitatg,qicendu-'ml intre altele: dea Dumnedeil ss trile01 s'o isprOveftla,Acosta cred ea, sal in vederea mares osteneli ce urma s5, fi intrebuin-Vat5, la traducere, sail, via longa vita brevis.

0 data Invoirea legal5, obtinufa, am yi inceput lucrarea yi incetul enincetnl am tot minat-o inainte, pima tend in fine asta-di, en ajutorullul Dumnedet, Iat5 c5, pun la dispositiunea studentilor de la Facultateade Teologie yi a altor iubitori de ytiinta teologick prima parte a voln-

Sa.

pn-

¢Y

www.dacoromanica.ro

P. S. SILVESTRU ENS. DE HUsi 841

mului I-111, din opera doctorultif in theologie Silvestru Episcop de Caney,magulit in sufletul meri ea le-am putut procura i eri un mijloc de caresa se folosesca in studierea Teologiei, dogmatice ortodoxe, pe langa a P.S. S. Macarie, tradusa de P. S. S. Gherasim Timus, actualul Episcopde Arges.

Cat priveste partea a doua a volumulul si volumele ce urmeza,care de tote aunt in numgr de cincl, sper ca, cu concursul economuluiStavrofor C. Nazarie, actualul director al Cancelariei Episcopiei de Ro-man, licen %iat in teologie de la Academia spirituals din Kiev, si pOtesi al altora, volt" putea sa imprim pe fie-care an de acum inainte, cateo parte sari volum, pang se vor termina tote".

P. S. Silvestru a tinut si o multime de predict in diferiteocasiunl. Multe din acestiea sunt publicate in intregime, laraltele resumate tntr'o mare lucrare intitulata : «SilvestraBalanescu, Episoop Eparhiel Huqilor intre ani118861896, de Iconomul Coman Va,silesciz,. Tot aci suntpublicate si alte studil. Lucrarea acesta coprinde peste 900de pagini in 16°.

IX.

Am tinut sa fac acest6, scurta dare de sema asupra ac-tivitAtel P. Sf. Silvestru, cad dupe cum s'a veclut, P. S. Sa.a fost si presedintele comitetulul redactor al acestei revisteDin tote cele spuse se pOte conchide, c6. P. S. Sa a fostun barbat muncitor si doritor de a contribui la 1mbogatirealiteraturel. teologice. A muncit si despre barbatil muncitorlsuntem datorl sã vorbim.

G...

I-It

www.dacoromanica.ro

As1 dori ca aceste trey discursurY sgt, fie cetite detot clericul Roman, spre asT modula dupa ele limbasimpla si clasica a for si mai ales sentimentul religioscu colorit national, Pana acum nu stiti tine sa fi fostacest vrednic cleric Roman si abil orator, a ctiruYlimbs curatgt romanesca si argumentarea temel ceo desvolta este de o mare val6re literara. Aceste treydiscursurY sint pronuntate dou6 in Metropolia de Bu-curestl, unul la Hramul BisericeY Metropoliel, iaraltul la venirea (se pare) a unul Metro polit la scau-nul Ungro-Vlahiet Al treilea este numat un frag-ment, dar care-1 cu totul de continut istoric national,pentru care l'am si reprodus spre a nu se perde.Acest al treilea discurs a fost pronuntat la Monasti-rea Cernica, la hramul Bisericd.

Eti presupun ca autorul aces tor discursurY sa, fieDionisie Lupu, fostul Metropolit al Valahiel, careera si cult si mare patriot. Discursurile acestea ailfost pronuntate la finele secululuY trecut si inceputulsecululul nostru. In cele dou6 dintAY sa vorbeste decutremurul mare din 1802, de pribegirea Ord intrey randurT, de nenorocirea ce ameninta Cara dinpartea Turcilor, de ocupatia rus6sca, de protectia eY

www.dacoromanica.ro

TRE1 cuviNTARI 843

asupra Principatelor, de relatiile dintre MetropolitiiPrincipatelor, de revarsarea apex SabaruluT units cua ArgequluT, de pe timpul ocupatid ruseqti cand Bu-cureqtiT att schpat de ardere qi jaf, de vitejia Dom-nitoruluT Ipsilant, i in fine de o suma, de fapte istoricerationale. In pericopa celuT de pe urnaa se descrievitejia strAmoqilor in apararea tares qi a ReligieTse face alusie i la vitejia RomAnilor din present, desigur de sub Ipsilant; apoT vorbeqte i despre ctitorulCernica Dvornicul, intemeitorul MonastireT Cernicaqi de renumitiT Egumeni Arhimandritul Gheorghie §iTimoteTti, ca restauratorT ai acestuT chinovit. Acestediscursuri le am decopiat dintr'un manuscript ceposed §i care-T autografa autorului necunoscut pansacum, pentru eh in el sint forte multe corecturi fa-cute acestor discursuri qi ale altora, cum i la alteinsemnari ce cuprinde.

Sper ca din comparatia ce voTu face manuscriptu-luT meu cu alte manuscripte, volt' putea afla tineeste autorul acestor frumose i importante discursuri

ca continut i ca limbs,

lath acum aceste discursurl:

CUVINTLa praznuirea bine credinclosilor si de Dumnedeil

incoronarilor si lntocmai cu Apostolll Con-stantin si Elena.

(Pronuntat in Metropolia Ungro-Vlahiei).

I). Ca alt sore prea luminat asta-41 resArit, ca destApanul Christos dorind, in inchinadunea idolilor as urn,Biserici at5 ridicat pre pamint celut ce s'ati restignit pentru

Qi

ne-an

www.dacoromanica.ro

844 TREI CUVINTARI

nol, caril s'atl invrednicit prin chemare a c4tiga nu numalschiptrul de imperatie trecetOre, ci si in cerurl harazitcununa cea nevestejita a vednicilor fericirl.

0! Cat este de inalta chemarea ce se face de la cliditorultuturor. Ca 6re cand au chemat pre acel fericit Avram dinslujba inchinaciunel idolesti facut tata a multe nea-murl, asisderea pre minunatul Constantin, prin semnul cin-stitei crud, cel inchipuite pre cerlii cu niste stralucitOre stele,II chlama pe anume inscris cu stove rimlenesti: «Constan-tine cu acesta sa biruesti» pe vrajmasii tel. Ca lata to -amharazit bucurie lumel, tneepator a multe Imperatii si DomniiCrestinesti.

De acesta slavita chemare ceta Apostolilor bucurandu-seit chlama si el, ca sa dantulasca impreuna; caci Invred-nicit iubitorul de Omen1 a fi partas si la cinstea apostolielsi la bucuria fericirilor lor, ca pre cel ce intocrnai ca densii

ostenit intru cea in Christos drepta credinta. II chlamafericitul Pavel ca sa se indulcesca si amendoi de nespusabucurie a chlemarei lor, prin carea prea luminatul acestaPavel din ratacirea jidovesca izbavindu-1, it face vas ales,ca sa porte numele lul Inaintea Domnilor si Imperatilor, casa lumineze neamurile cele intunecate. Iar pre fericitul Con-stantin din adincul intunerec al inchinaciunel idolestiscos de a surpa idolil si au intarit drepta credinta in Vote la-turile lumel. Il chlama si tOta cea fara nume multime a pur-tatorilor de biruinta mucenici sa se bucure si impreuna cudensii la ceresca imperatie, ca cel ce cu fierbinte rivna auridicat din temelie Biserict in slava lui Dumnecfell, spre praz-nuirea lor, zdrobind capistile idolesti si risipindu-le cu totulca pe niste organe ale viclesugului dracesc si pricinuitOrede atatea grOznice cazne si varsari de singe ale dreptilorcrestini, ce ate stat cu o salbatica pornire in cate-va sutede ani. Insa eu acuma pomenind pentru cele de atunci gr6z-nice cazne ale crestinilor, me smerilu fOrte, me smerilu clic

le-at

Fat

s'at

Fat

si tad

www.dacoromanica.ro

TREI CUViNTART 845

pentru lucrurile ce se foe in curgerea vremilor si mahnitm6 dau putin in laturi de la cuvintul meu, socotind Ore ceva fi acesta ispita ce all dat'o; ea lata norOdele crestinestide call-va ani cerca niste cumplite dureri, niste marl pri-mejdil, nu atata de la silnica stapanire, de cat de la eel cese numesc a fi de nemul stapanirel, si ei dOr numai chipde Omeni 'Arta, iar la cruzimea cea cumplita sint niste lupiselbatici, caril au ridicat vieta asternut pustiire mai spretOte partile stapanirei lor, au sagetat cu uciderl, au stinscu prazile si cu alte jalnice napasti pre nerOdele cele sme-rite cu robia de multi ani, care si pana aicea la acesta pazitade DumnedeaValahie ajungend aces uritl vrajmasi, cercati sa'siarate obicinuita cruzimea lor cea de uraciunea pustiirei; dars'ati rusinat ca cu urgie impins inapoi cea neveclutaputernica drepta a lui Dumnncleil, prin armele cele fulge-ratOre si nebiruite ale Area puternicului nostru Imperat pra-voslavnic, Mare le Alexandru Pavlovici. Ca sä vecl Ore in cechip si de unde se va putea face vre-un ajutor spre man-tuirea si a celor mult necajitl crestini, lath departe de acestveac vecl un semn de mantuirea lor, pre nemul istrailtenesc. Casi acela fiind caduti Ore cand in robie cumplita la Egipteni seizbavesc de Dumneclea cu niste infricosate minuni, prin manapovaluitorulul lor Mare le Moisi. Vecl si la alta vreme bunsemn, pe un Iisus Navi, surpand si rasapind prin sabie ful-gerata Wta semintia cea rea a imperatiei lor din pamintulJul Hanaan. De a ca,rula biruinta, ce era pornita spre cu-cerire, de tot a spurcatelor !lemur' celor urite de Dumnecleil,intr'una din Bile si sOrele s'au oprit calatoria sa si sta inloc de priveste la vitejiile minunatului barbat, cum dezra-dacineza pana in sfirsit stapanirile cele viclene si necurate.

Mal vecl la alta vreme pe un Gedeon far intristat cu. totulsi mahnit, cand in silnica robia lul Madiam aflandu-se cunorodul istrailtenesc, i s'ati ivit un Inger de-1 vesteste bu-curia izbavirei Domnul e ell tine tare si cu putere,Vicendu-I :

p'an

www.dacoromanica.ro

846 TRE1 CUNTINTARI

lar cel necajit suflet din prisosul mahnirel lul respunde: Oareeste Inca Domnul cu mine, si de este Domnul cu not pentruce ne -au aflat tOte relele acestea, si unde sint minunile luicate ne-au spus parintil nostril, ca lata ne-ati lepadat preno' dat robi in mana lui Madiam. Acuma dar deva intampina o buns vestire cu nadejdea mantuirel pe unIghemon mahnit, or pe un mult Intristat bun pastor sufle-tesc parinte, sad pe un necajit suflet a unul blagorodnicBoer, on pe alt ipochimen smerit de amarele suspinarl,pentru atatea necazurl ce au cresting de la vrajmasI in tOtelaturile lumel, socotesc ca din prisosul mahnirel asa vor res-punde dicend: ca este Dumneded cu not credem, dar pentruce Ore ne-au aflat tOte relele acestea ? i unde sint minu-nile lui care spus parintii nostril? Unde este cea de mi-rarea vecurilor, intelepclunea care locuia in pamintul nostru?Unde sunt cetatile stramosesti si orasele cele vestite, in careatunci, pe vremea Marelul Constantin si a altor Imperati Gres-tirg inflorea asa ca frumusetea Ralulul si lacasurile lui Dum-nedeii ? Unde este si slava cea vestita a stramosilor nostricare stralucea pana unde s6rele s'ati intins razele ? CA iataacum ca niste lepadati ne-am facut robi. Ci eit la un paraponca acesta, ce s'ar face de calm URA multimea crestinatateicel necajite si amarite, nu vol opri respunsul de mangaere,

arat ca pentru firea nOstra, de vreme ce hotarirea Dumnedeesca este inteacest chip, ca sa se nasca si sa m6ra, cumsi ori-ce lucru A. se incepa si sa alba sfirsit; lata dar castapanul tuturor nu au volt a "fl in lumea acesta nicl unlucru statator; si de au slobozit atunci pe Eghipteni sa nä-cajasca cu silnica robie pe norodul lul Istrail, acea reutatesilnica le gatea un mormint in fundul maril Rosil, ca incele de pe urma nict unul dinteinsil scapat dintr'acelmormint; lar norodul cel necajit in robie izbavit deDumnedet cu mana tare si cu brat malt, fiind pov6tuitlprin Marele Moisi.

si ni -au

ni -au

nail

si-1

s'an

www.dacoromanica.ro

TREI CUVYNTARI 847

Cum si Vita radacina cea blestemata a multor ImperatitHananiestl au desradacinat'o cu mana celui vestit lisus Navi.Asisderea si puterea cea multa a ostirilor Jul Madiam, ceera In multime ca lacustele au surpat'o cu totul numai cu300 de barbatt, prin mana lui Ghedeon. Ce dar, nite ispiteca aceste multe obictnueste Dumnecleti a le orindui, intrebatine ? Ca sa se arate puterea lut in vremea izbandireilut. lata sOrta acesta s'ail mutat la Evropa, ci astepta mu-tare si de acolo, ca vremile sint niste organe ce lucrezaschimbarea tuturor lucrurilor. Lash pre cele mat vechi pre-menirt ca sint prea multe, si to uita la :Polonia cea vestitaca vet vedea-o barduita si impartita. Mat uite-te si spre alte04 ale Evropel si vet vedea multe feluri de primenirl siniste ciudate chimbart a lucrurilor celor vechi.

Ca marele acesta, Inteleptul Ziditor, cu adinca intelepciuneocarmuind lucrurile In multe feluri si in multe chipuri, tOtedupa cum ii place, le potriveste in cumpana drepta. Proniatut cea Dumnedeesca neincetat alergand cu umblet fara sunetsi cu glasuire neauclita, dice unula M. se sae si altula sa

unula sa imperatesca si altuia sa se supue, unula sase ascumla si altula sa se ivesca,. i 6re tine va grai lutce at facut? Sail tine va putea masura adincul judecatilorlut, Ca el stapaneste puterea, el judeca cu blandete, si gri-jaste pentru tOte. Cu multa aparare ocarmuind lumea, pentruca numat la Densul taste sa MCA si cat va vrea si cand vavrea, si tOte or ate se fac, nimic nu se pOte face fara cum-penirea Jut cea drepta.

Imperatia cea vestita a pravoslavnicilor, care all tinut'opre rind imperatii cel din urma Marelut Constantin, mat muttde o mie de ant, la vederea 'Astra cea d\upa omenesca in-telegere, s'ati cunoscut a fi spurcata, si mat ales nernurilede prin prejur, spre pohvala lor, tot-d'auna clevetita, asa cao plerduta cu totul, dar nu este asa; ci Pronia Dumnecie-esca mat ales vrind sa o ocrotesca, au zmuls'o de acolo,

calla,

www.dacoromanica.ro

848 TREI CUVINTAM

de la Vizantia, presadit'o sa cresca la nemul Rusiloreel smerit. N'ati perit Imperatia pravoslavnicilor, nu s'ailascuns supt pamint lumina cea adeverata cu pricina mu-tarilor din loc. Ca Mare le Constantin pentru ca nascut,ati murit, lar pentru ca au murit vietueste In veci si Cu,indraznela ce are catre DumneOeti, Isl ocroteste schiptrulJul. Ca Iata pang a nu se face mutare Imperatiel Dumne-cieesca Pronie cu cate-va sute de an! inainte au semanatla acest neam al Rusilor intalu semi* pravoslavnicei cre-dinte, in vremea fericitilor Cnej! Vladimir si a altor vred-nicl de lauda fericiti barbati si norod vrednic atinea cu mult cumpat si cu Intrega v1rtute, atat semlntabane! credinte, cat si schiptrul cel infrumusetat de Mare leConstantin, cu semnul cinstitel crud, ce au veclut'o pre

In acea Dumnecleesca Pronie dupaatata robie infricosata care au cercat despre Tatarl, malmult de dou6 sute de ant, cum si alte cumplite necazuri,ce dupa vreme avea si de la alte stapaniri ereticestI, careerad mal puternicl de cat el. Iar flOrea credintel cel pravos-lavnice nu s'atl scuturat de la densil vre-o data si nici sarpelenu s'ati putut apropia de el ca sa's1 verse veninu, macarsa vestejasca catus de cat florile cele prea frumOse ale pra-voslaviel lor, si cu aceste vrednice de lauda rabdari, ca cuniste cununi de biruinta impodobindu -se, hotarit inte-lepclunea Dumneleil vrednici de schiptrul imperatielMarelul Constantin.

Ca dupa ce sculat din caderea supunerel sifacut slobocII prin marl rezbOe, se obladula cu Cnejie desine-'s1 si se sporea cu multe biruinte spre vrajmasl, pangand s'ar'i ivit acel vestit Mare le Petru. Care le au impodobitpe nemul sell ca slava cea mal inalta a schiptruluI de im-perator, a carula ostenelile, asec46menturile si vitejiile cuCate au facut spre vrajmasl pentru buna stare a imperatieI,

ispitiib si lamurit1, ca

lul

s'ad

ft -ad

s'ad

s'ad gAtit

cerid.

l'ad

s'ad

www.dacoromanica.ro

TREf CUVINTARi 849

a le cuprinde cu laude trebuesc niste ritorl cu multa vo-rOva. Iar eu numal de una abea me minunez, a arata infapta o minunata premenire la acest neam, care ail ajuns.Oare cum a putut atuncea intr'o putina vreme, din Omenlselbated s, fad, dumesnici de se ved acum in mare laudsa lumel, atata inteleptbi supunere la pravelile ostasesti; atatade iscusitl la mestesugurile rezbOelor, atat de infricosati sigata a intampina la WO, maestria or ce pornire a vrajma-silor, dupa cum s'all cunoscut lumel vitejiile lor cele multlaudate si mai inainte, in vremea fericitelor imperatese: Ana,Elisaveta si Ecaterina; in cat cel ce au -chibzuit mestesugu-rile rezboelor mai inaintea lor, cu cate-va sute de anl, potVice ca acum rivnesc la vrednicia lor si la apucarea ar-melor.

Aicea dar este- o mil& DumneVeesca, aicea o mans pu-ternica neveluta, aicea un Duh bun, un Duh drept si cre-dincios pogorit de la Dumnecleil, de au ajuns si spretOte laturile lumel vestea lor, mai ales catre pravoslavnicilcrestini, ca sa se bucure cu mare nadejde pentru mantuireace gatit'o mila lui DumneVeq, prin infricosatele arme aleprea puternicului, insusi stapanitor, pravoslavnicului nostruImperat, Alexandru Pavlovicl. Care lata s'ati intins putereaarmelor de au incunjurat marea si uscatul asupra vrajma-silor crestinatg tel.

Moldavia fericita si acesta bine-cuvintata vestita Valahie,dupa Dumneleescul ajutor de sus, urmand mila si neador_mita purtare de grija cea fara de preget a pravoslavnicululImperat, sa vad impodObite cu prea intalepta obladuire aMarie' tale, de se sprijinesc si se apara la niste iuti. vremlca aceste, ca iata, cu multa dorire si caldurOsa rivna pur-tand grija al intins neadorinita privighere spre tOte partile,ca sa nu se ating, norodul cu vre-o primejdie vatamatOrede catre vrajmast i In ce chip Vestitul Mare le Moisi, alesul

Biserica OrtodoxA RomknA 4

s'ati

le-au

www.dacoromanica.ro

850 TRICI CUVINTARI

de Dumnecleu, organul Insufletit cu carele au lucrat man-tuirea de la Eghipet a acelui norod, cu minune, prin MareaRosie; aseminea si Inaltimea to de la intelepciunea lui Dum-necleil to -al ales a fi mijlocitor de mantuire. Caci cu Dumne-gleesca puterea lui au cunoscut dinainte primejdia ce era sase intample si acestel patril, de catra vrajmasil carii au pustiitmulte politil. De aceea mai din vreme povatnindu-te in ca-latorie a alerga fart preget ca sa castigi mantuirea noro-dului, si cu prea Inteleptele si 'cuviincidsele osteneli ai intam-pinat pe buna norocire cea izbavitOre a acestul norod dinmana cumplitilor vrajmasi. 0! si cat este de lesne in manalui Dumnecleil lucrarea minunilor, ca mai inainte cu putinde acesta minunata izbavire se insemna la nevinovatul norodsi ispita mortel, cand pe rang altele dumnealor blagorod-nicil boeri, pang. la o vreme s'au luptat cu aces vrajmasica cu niste flare salbatice; dar neputend sta mai mult defats, luminandu-i Dumnecleti, au pus in lucrare o inteleptamestesugire, prin care s'aff amagit si au scapat din mainileTor. Dupa acea Preasfintitul, bunul pastor, numai singur cuOste bisericesca da rezbolil si biruia pe vrajmasi. Nu cu vir-tutea trupului, nici cu lucrarea armelor. ci cu arma slujbelcel de rugaclune catre Dumnecleh, intrarmandu-se vitejesteau dus rezbolul intr'acele necajite dile si mai ales In cele maide pe urma amarite clile, puind in fapta, fart preget si onsi ce mijlOce intelepte de potolea din ell in oi urgia vraj-masilor, ce o aveail el gala ea sa o verse asupra norodulul.Intr'acest chip amagindn-se vremea din ceas in ceas, lathnumai ca pand. In cesul de pe !Irma si numai de cat ca oalta mare Rosie pre Eghipteni, asa cuprins de odatainfricosatele arme ale pravoslavnicului Imperat de-i surpasi inpingea mortil, in bucuria vietel. i o! minunea lui Dum-necletl, ca numai intr'un ceas se schimba la aratarea grOz-nica fuga Tor. Tar nol numai cu neincetate glasuri multamim.Ci o prea sfinle bunule pastor al Moldovei si blagorodni-

www.dacoromanica.ro

TEM cuvitNTAal 851

cilor persOne, acum de si sinteti despartiti cu trupul, larprin Duhul aflati-ve aicea cu Preasfintitul banal pastor alUngro-vlahiei, cu blagorodnicii boeri si cu tot norodul, save bucurati impreuna intru acesta di stralucita de praznu-irea Marelui Constantin si fericitel Elena.

Veniti sa ye indulciti cu vederea si de cele multe doriteblandete, de cele milostive mangaeri si inalte haruri ale preainaltului obladuitorului acestor pazite de Dumnedeil pravos-lavnice Principaturi, facend si multamiri de obste catra mi-lostivul Dumnedeu pentru fericita vieta prea puternicului in-susi stapanitorului, pravoslavniculul Imperat, Mare le Alexan-dra Pavlovicl, izbavitorul crestinatatel, ca sa-i supue suptpiclOre pe toti vrajmasii. Asisderea rugaciuni de obste sa seaduca catra atat tiitorul Dumnedet pentru indelunga si fericitavieta prea Inaltului obladuitorului nostru Constantin Alexan-dra Ipsilant Voevod, impreuna cu prea luminatadorite odraslele Mariilor lor, luminatii Beizadele; pentru bunastarea Inaltimel sale cu biruinta spre to vrajmasil vedutisi neveduti.

Sa-i innorocesca crestinestele arme si sa -1 sporesca cu bi-ruinta, ca Ore cand pre vestitul acela lisus Navi, sa. -1 blagos-lovesca spre izbanda asupra vrajmasilor ca pe acel minunatGhedeon, ce au surpat puterea cea multa a In! Madiam,numai cu 300 de barbati. Ca Para zabava, cu ajutorul luiDumnedeii, sa aduca pre aceste pravoslavnice Principaturila, cea mai tnaltafericire, (la) cea mai vrednica stare a bucu-riei de obste, pana cand prin stapanescul gral ne va man-gaea dicend: Fericiti sinteti voi Noule Istrail, ca cine esteasemenea vale, norod ales si mantuit de Domnul? i alesin cele mai de pe urma, amarite dile de rezboili nevedut alvrajmasilor, cu rugaclunile catre Dumnedell puind in faptafara preget, si 'taxa§ ce mijlOce 1ntelepte, de potolea din diin di urgia acelor vrajmasl, ce o avea gata ca sa o verseasupra norodului. Asa s'ail amagit vrajmasii. pana in cesul

DOmna.

www.dacoromanica.ro

852 TREI CUVINTARI

de pe urma, ca numal de cat Marea Rosie pre Eghipten1Ore cand, asa cuprins de odata Infricosatele arme alepravoslavniculul Imperat, de-1 surpa impingea cu grciz-nick fuga a lor; in cat minunea Dumnedeesca numal intr'unteas schinaba de la norod intristarea mortit spre bucuriavietil, si ca pre datatorul de vieta cu glasurl inalte laudan-du-1 au dat multamiri cu lacrimi in cele de bucurie, candse minuna cu totul de acea milostiva Dumnecleesca pur-tare de grija a izbavire1 lor. Dupa rugaclunile catra Dum-nedeil prin tOta plecaclunea si cuviinciOsa supunere sa. dicem:Primeste prea Inaltate obladuitorule ca un prinos aceste pu-tine cuvinte, care le-ati inflintat asta-di luminata praznuireacelor intocmal cu Apostolii Marele Constantin si Elena, carilsint ales' si chemat1 spre bucuria acestor crestin1 de la eelatot puternic Dumnedeu, carula se cuvine tOta marirea invecil vecilor, amin.

(Acest aisours a lost pronuntat In Metropolia Ungro-Vlahiel).

II). Bucuria alesel Sinodii, podOba bisericestilor vrednicii, simangaerea cuvintatOrel turme harazit acestea didi-torul tuturor, milostivul Dumnedeil prin venirea pastorielvOstre, carea de mult era dorita. 0! preasfintite bunulePastor! si catre acesta mangaere de obste nu am pututcastiga pana acum bucuria stapanestei vederi. Dorind a meimpertasi si eu preaplecatul eel din slugile mat micul sluga,indraznind am venit, macar ca materie vrednica spre infa-tisare, cuvinte asupra acestor infricosale vremi, nu am pututcastiga unde-va. Dar Iarasi de tot nu voIti tacea, in vremeca a mangaiat marele acesta diditor al tuturor precuvin-tatOrea turma, si inca nu inceteza, ci cu adinca intelepcluneocarmuind lucrurile bite dupa cum Ii place, le potriveste incumpana dreptateI si grijeste pentru tote cu multa apararechivernisind lumea. Ca numal la densul este sa pota, §i cat

si-i

ne -ad

www.dacoromanica.ro

TREI CUVINTARI 853

va vrea si cand va vrea. Am cautat dar a marturisi ca oncate se fac, nimica nu se 'Ate face fara cumpanirea ceadrepta. Pentru ispitele care cerca nemul omenesc inteacesteluti vreml, mai in tote laturile lumei, se inteleg a fi nistelucruri intinse spre vre-un sfirsit. Si de au cunoscut cine-vaincepa.tura a on ce lucru si tot-deodata va pohti a cunOstesi sfirsitul lucrulul, nu se pOte. Ca acest sfirsit pana la vre-mea descoperirel lul este fOrte ascuns. Macar ca multi cumulte chipuri alerga cu mintea sa pOta ajunge ca sa inte-lega sfirsitul lucrurilor mai din vreme, Ore in ce forma vorsa iasa? Dar silesca-se, nevolasca-se cat vor vrea, ca nule va putea intelege mat tnainte pena a se ivi ele; fiind-caacesta numal la Dumnedeil este *luta cunoscuta.de'ml va dice cine-va, cum nu este vre-un folos a sti sailvre-o paguba a nu sti La acesta este fOrte gresit. Caci stiintaa on ce sfirsit harazeste niste inalte fericiri, iar necunos-tinta lui aduce noian mare a felurl de nenorociri. Ah! undeeste acum un frumos Iosif, un Moisi, un Samuel sail unIeremia ca sa Intrebe prin Domnul pentru not si sa ne spuecum sa urmam, ca sa nu mai fugim, negonindu-ne nimenea.Sail si de vom fugi, macar sa, stim in ce parte de loc saapucam ca sa nu ne intampine primejdia dinainte sail sase ajunga dupa urma, in vreme ce indesit asupra-neviforul ispitelor. CA Tata in curgere numal de cinci ant, cuacesta de acum, doua calatorii vrednice de lacramichinuit, si printre densele grOznicul cutremur, infricosata ar-dere in mijlocul politiei, impreunate si acestea cu felurl deprimeniri, cu feluri de streine si cludate schimbari a lucru-rilor, a carora sfirsitul Inca nu s'ail ivit pana. acum. Pentruca ce fel de sfirsit vor sa ilea -kite acestea, ne aflam inmare nedumerire. Veniti sa ne apucam de aripele trecutelorvecuri ca sa ne invetam, si inteacest chip mi se pare,ca de departe, macar catusl de cat, prin cele vechi intam-platori si sfirsituri ale lucrurilor, vom semui ceva,situl lucrurilor acestor vreml de acum.

§i

si sfir-

si

s'ad

ne-ad

www.dacoromanica.ro

854 TRMI CU ViNTART

Acele trel urgii grOznice care aft varsat Dumnedeu preparnint pentru reutatile nemului omenesc, adica potopul dinvremea lui Noe, prin tote unghiurile pamintului, atunci risipalumei, cu impertirea limbelor de la zidirea turnulul din Va-vilon si p101a cu pletre, puclOsa si cu foc din cer, care aumistuit pre WA semanta cea rea a Sodomlenilor, atunceape vremea lui Avram, sa le lasam pe acestea de oparte.Caci vremea de acum trage cuvintul catra stapanirl si po-gorandu-ne la Eghipet vom vedea alt fel de lucruri cludate.Insa pe nemul Israiltenesc de o parte rodindu-se si inmul-tindu-se fOrte, dupa fagaduinta cea data de Dumnedeft catreAvram. Iar de alta parte acest neam blagoslovit robindu-sede nemul Egiptenesc, cel spurcat si urit lui Dumnedett, sinumal putin, ci in vreme de patru sute de ant La vremilecele dint= ale acelel robii, macar ca stapanirea au fost cublandete, dar vrend Dumnedeft sa deslege acesta robie detot, mai tntalti au ridicat de la acel neam Duhul cuviOselstapanirl, si le-au pus Duh refit, vrajmas si pizmataret, mes-tesugind feluri de viclesuguri spre imputinarea si nenorocirearobilor, dupa cum arata Sf. Scriptura de mOsele jidovestla le-au fost poruncit atunci sa omOre cu cumpat tbta parteabarbatesca a copiilor ce se vor naste. lar cand au sositvremea ca sa faca Dumnedeil lzbanda, se intari Duhul celreit mai cu asupra intru Eghipteni, a'si chinui pre robil forsi cu batai grOznice ii silea in lucruri grele, peste putinta lor.Deci suspinara (dice Scriptura) fiil lui Israil din lucruri stri-gand; si se sui strigarea for catre Dumnedett si asculta suspi-nurile for si sa luam sama la sfirsitul de acolo, ca prin acelesa intelegem ce va fi sfirsitul de acum al lucrurilor. CA deau slobozit atuncea pe Eghipteni, sa necajasca cu silnica robiepre norodul lui Israil, iar acea rautate a for le gatea unmormint in fundul mare' Rush', (ca dupa multe semne siminuni in cele dupa urma nici unul n'aft scapatdintr'acel grOznic mormint, iar norodul eel necajit in robie

dintr'in5il

www.dacoromanica.ro

TREY cuvINTARI 855

s'au izbavit de Dumnec,eil cu brat inalt, find povetuip prinMare le Moisi).

Ce dar, niste ispite ca acestea si allele multe, care obicl-nueste Dumnedeil a le rindui, ca sa se arate puterea lulin vremea izbandirei lui; carora Bata de prisos le-au turnatduh de insalaclune, cu care amagindu-se, se vede reutatealor, au Imbratisat nadejdea, ce se pOrta ca praful de fur-tuna si s'au rezemat pe umbra care-I trage spre surpare,adunandu-'s1 mai cu prisos rOdele semanaturilor ce ausemanat ei asupra a multor norOde, pe care leail chinuit Incate-va sute de anI.

i de am lua sema cu o drepta credinta pentru cate s'auintamplat si in anii acestul veac si din cate primejdii amscapat, nob ne-am cunOste cei mal indestulatl de harul aju-tator a lul Dumnedeil Ca invremele a orb -ce fel de ispitecu minuni ne-ail izbavit, bar nu ne-ail parasit pana in slirsit.

a fugi de vrajmasb in vreme de primejdie nu este lucruimprotiva, ca lata acel minunat prooroc Ilie, de ail si po-gorit foc din cer, prin rugaciunea sa cu mare minune, bar'Ana a doua di au fugit de acolo, in loc departat, de EricaIzabelei si intr'acest chip cu fuga au dat loc mania Darcu trite acestea numai chivernisela sau paza nOstra cu fugape la munti pe la alte locurb ascunse, nu este de ajunsa ne apara de rele; ci drepta cea tare a milostivului si preaputerniculul Dumnedeil nea aparat de primejdie, indatorin-du-ne, ca de o parte cu tOta smerenia si cu drepta credintasä-1 laudam ne incetat, bar de alta parte sa suspinam si sastrigam cu lacrimi, ca Ore cand acel norod istrailtenesc laEghipet, ca sa.-1 plecam spre mila. sa ne auda si sa hotarascaodata a ridica cu totul de asupra-ne greutatea necazurilor cene au cuprins. Cacl din partea milelor sale semne de izbaviresint, cum si aparare despre vrajmasI necontenite. Ca dupacele-l-alte semne Dumnedeesti de mai 'nainte, iata si in trecu-tele dile pe la sfirsitul lunei lul Mal, cu drepta cea atot puter-

!ntaiti

si

§i

www.dacoromanica.ro

856 TREI CUVINTAR1

nica puse jos la pamint tote armele cele gr6znice acolo laPolonia, si tot pe acea vreme poruncind norilor au slobocjitsi aicea spre not plOe din destul, de ail tngradit acesta binecuvintata politie a pastoriei vOstre cu apa multa, pans cand

facut apa Sabarulul cu a Argesulul tot una, stand ca unzid tare in potriva ordiel cel intrarmate a vrajmasilor. i auremas rusinatl Ta scopul lor cel refit, care avea, sa nava-lesca sa prade politia si sa o amp.. C'and tntr'acele Bile co-mandirul de aicea pierdut vremea, ci au navalit asupracel-l-alte ordii care venea tot asupra politiei, de lau intam-pinat acolo la Obilesti si dandu-le rezbol numal de cat I-ailsurpat, imprastiat cu Dumnecleescul ajutor, asa de grab,in cat numal pans a treia aflat bar tnapoi la pazapolitiel. In protiva celei-l-alte ordii de la Arges, care inca seLinea tot pe locul acela, de sila tarelul tngradis al apel, duhov-niceste Imbratosindu-se se veselesc, cad s'au premenit aceaadinca intristare Inca din vremea ce harazit de Zidi-torul tuturor bucuria prin buna-venirea pastoriel vOstre, carede obste era mutt dorita, 0! Preasfintite bunule pastor sica.' .pre acesta mangaere cu multa dorire am asteptat sA seadauge mangaere si altele vrednice a premeni tot chipul deintristaciOsele nenorociri ale crestinescului norod.

(Aoest disours a Lost pronuntat in Monastirea Cernica la HramulBisericel).

III). Tarl in resbOe au statut fericitil Domnii cel vechl alacestel Valahii, si in toiul vitejilor celor mai vechl de catdinsil intru laude. CA nu to putine vremi luptat cuvrajmasiI lor, spre ocrotirea norodulul, cum si pentru ob-stesca pravoslavie a locuitorilor Orel.

Vob savirsi dar cuvintul, de cele ce am gait pana acumacu putina istorie pentru vredniciile lor, si vetI asculta.

Marele Constantin, intalul imp6rat al crestinilor, dupa ce

s'aU

n'att

di

s'au

s'au

l-ausafe

www.dacoromanica.ro

TRE1 CUVINTARI 857

luminat cu. credinta lui Christos, facutu-s'ati incep6tora multor imp6ratii si domnil crestinesti. Dintre acele darse trage si Domnia acestel bine-cuvintate Valahil, intrucarea pravoslavnica Biserica sta. neclatita de furtunele ere-surilor, aflandu-se strejuita cu neadormita privighere de pra-voslavnicii pastori cuvIntatOrei turme a lui Christos.

i Ore in ce chip vole putea lauda cum se cade preDomnil cel ce au aratat incepatura de semoderjitie a aces-tor psi Crestinesti? Cu care vrednicie de cuvint voiti puteamAri pre acea neadormita privighere si grija a bunilor pas-tori spre paza acestei pravoslavnicA turma ? Cum voitl fericimai cu indestutare si pre blagorodnicii boerii (al) acestorvremi? ca acestia top impreuna cu Domnil lor s'au fost diditpre dinsii intru asa tare temelil spre paza Patriel, 'neat (prinajutor de la Dumnedeii) cu vredniciile cele mult laudateale rezbOelor au. intimpinat si au sprijinit, in cate-va sutede ani, Tutimea cea cu anevoe de oprit a neamurilor Euro-pienesti din partea cea de peste munti. Caril adese se por-nea asupra-le cu rezblie sa, sting lumina slobozeniel lor,sA vestejasca si r6dele pravoslaviel lor, dar nu I-ail pututsupune; ci mai ales ca prin tote greutalile acelor vremi,care era mai tot-d'auna singerate de rezb6e, lar pravoslavialor inflorea, oidurile sfintelor biserici se imultia si se inaltaintru slava lui Dumnedeil, cum si in vecii cesti mai de peurma pe deplin cunoscut adeverata rivna a crestinilor,strajuindu'si patria cu vrednicile barbatil prin neadormitaprivighere.

CA in vremea ce lutit din partea resaritului viforulcel cumplit mai grOznic de cat cele trecute furtuni, darimandsi pustiind sfintele didirl prin Bulgaria, prin Thrachia siprintr'alte partl, ajuns-all si pana la muma tuturor cetatilorcrestinesti, de ail pus'o in adinca surpare si de acolo s'atiintins frica cea vrednicA de necontenite lacrimi pana la totfelul de neam al crestinestilor norOde. Ci dar aceste in-

s'atl

s'ati

www.dacoromanica.ro

858 TREY cuvirrrikai

timplari pentru ce sfirsit se vor fi oranduit? In nepricepereafiandu-me, veti chiema pe fericitul David sa ye spue: CAjudecatile lul Dumnecleil sint adinc mult, si tine dar auputut mesura adincul judecatilor lui ? Iar eu volu urma spresavirsirea cuvIntului, si Iata privesc la starea Domnilor din-tr'acea vreme, la asezarea blagorodnicilor boeri, cum si lavirtutea ostirilor lor, vecl ca sint un norod mic, indraz-nela ostasilor putina de tot a putea sta Improtiva puterilorcelor marl, caril cu o selbatica pornire au inotat peste apaDunarel si in multe rinduri au navalit asupra tarel sa ocuprincla ca sa o robesca cu totul. Dar iata ca cel putinlla cumpanirea puterel pierdut asa de lesne nadejdeaajutorulul de la Dumnecleil, ci ca niste vrednicl si cu cal-durOsa rIvna inferbantati spre paza Patriel, pentru o fricaa mortei nu se suferea a's1 plerde slobozenia lor, ci austatut vitejeste improliva streinelor puterl si In multe rtn-duri i -au intors Inapol, gonindu-1 si imprastiindu-1, careaceste lupte cu rezbOe nu In putina vreme au statut.

Cu asa mijloc dar al varsarilor de sange, pe incet, peIncet au adus lucrul, ca niste vrednici si inteleptl cu ade-verat, de ail pierdut numal titlul a acel vechi samoderjil.

i au pierdut'o acesta, el ca si cand n'ar fi pierdut nimica,cand pravoslavia lor (nadejdea vietei eel vecinice), le -au

remas in pace si nesuparata, cand zidirile sfintelor Bisericlmai cu asupra 1naltat, 1mpodobindu-le si Intarindu-leCu vrednice cuviinciOse haraziri lipsit semnul preacinstitel cruel de la acele inalte virfurile Sfintelor Biserici,ce sint zidite intru slava Domnulul nostru lisus Christos,Fiul lui Dumnecleil, carele au primit a patimi si a se res-tigni pre truce de buna voe pentru Vote crestinestele norOde,caril cu drepta credinta marturisesc si se inchina sfintelinvieril lul cea de de a treia 11.

Vrednici dara, stnt de neincetata pomenire acei fericitiDomni si acei pravoslavnicl pastorl ai cuvintatOrel turme a

si nail

si-I

nail

le-an

www.dacoromanica.ro

TREI CUVINTARI 8.59

Uugro- Vlahiei, cum si acel blagorodnici boeri al terel, a ca-rora ostenelele, cele impodobite cu drepta credinta, fie cin-stite tnaintea lul Dumnecleu in veci.

Iata dar ca unul din adunarea acelor boeri al Wel estesi fericitul blagorodnicul boer Cernica Dvornicul, vechiulctitor, carele aicea in mosia sa aia zidit Biserica in hramulsftntului si facetorulul de minunl, Mare lui Ierarh Nicolae sidin tntamplarile vremilor, ne avend Biserica vre-o sprijinelade unde va, multi ani au statut pustie, in cat aceste doueostrOve facut lams hiarelor selbatice, pentru desimeapaduril ce crescuse de Impresurase si biserica, care eti acesteapentru cel ce nu vor fi stiut arat.

Iar cand a vrut Dumnecleu sa impodobesca osteneleleacelul fericit ctitor, n'au Ingaduit mal mult a se afla acesteostrOve si biserici pustii, ci ail ales om plin de dorul su-fietestelor ride, pe vrednicul de pomenire Cuviosul IeromonahGheorghie Arhimandritul, carele au aratat incepatura de ob-Vejitie aicea, numal cu cinci sese frati calugarasi siadus la ctitorie, incepend a curata padurea cu mainele forprin grele ostenele. Iar din cif In cif sporindu-se fratimeaobstief, se sporea si lucrul to mainele lor, ca au curatatacele desisuri ale padurei in tote sada viisi pometuri rodnice, dupa cum se ved.

Au adus acel fericit mai in urma ctitoria sa si cu acesta,a au dres biserica si a mal marit'o cu zidirl, care la letul1802 de grOznicul cutremur prea mult vatamandu-se, laractitoria cea mai deplin se vede acum inaintea ochilor pra-voslaviel vOstre, pusa in fapta de prea cuviosul Arhiman-drit Timoteiti nastavnicul a acestel bine-cuvintate oNitejitilsi ucenicul pururea pomenitului, fericitul reposat GheorghieArhimandritul, carele (dupa cum am aratat) acel cuvios aufacut incepatura de acesta obstejitie a Cernical. Faca-se darpomenirea ostenelilor lui cinstita tnaintea lui Dumnecleu inveci, impreuna cu cel dintaiti vechiul ctitor Cernica Dvor-nicul.

sail

partite, si

Wad

www.dacoromanica.ro

860 TREI CUVINTARI

Iar de acesta prea frumOsa si desfatata sfinta Bisericasocotesc ca multi in multe chipuri se vor fi afland la mirare,Ore cu ce putere s'au ridicat din temelie o lidire ca acesta?Si adeverat m'as afla si eti la asa mirare. Dar ascultati cedice fericitul Pavel: Ca puterea lul Dumnelett Intru nepu-tinta se face desavirsita, Si de acest cuvios parinte pot lice,ca adeverat cu zidirea acesta ajuns la tnaltimea si ma-rimea zidirel ce au facut'o inteleptul Solomon, fiul lui David,nici la zidirea ce facut de fericita Elena la sfintul mor-mint al Domnulul nostru Iisus Christos, n'au ajuns nict peMarele Iustinian cu zidirea sfintei Sofii, ea acea c,lidire sevesteste in lume minunea zidirilor. far la rtvna cea ferbintesi multa dragoste sufletesca ce au avut spre acesta qlidire,prin necontenitele osteneli, si pe inteleptul Solomon si pefericita Elena, cum si pe Marele Iustinian II ajunge. Ca ace-stia adeverat prea mare si prea tnalte au facut zidirile lor,dar prea inalte erau si stapanirile lor, prea mare era putereaavutiilor lor.

Iar acest cuvios parinte mai intalu puinduisi nadejdeaspre mila but Durnneleu, a caruia putere intru neputintasa face desavIrsita, indraznit-au a pune temelie, si lata celnevelut Dumneleescul dar au harazit si la obstea cuvio-silor parinti duhul cel drept al unirel, Ca au navalit fies-carele cu rtvna spre feluri de osteneli, lucrand si cu mai-nile lor. Si iaras din Dumneletsca tndemnare sporitlucrul, mai ales prin ajutorul cel cu adeverat vrednic devecinica -pomenire a multora din cinurile bisericesti, din per-sOnele politicesti si din tot felul de starile pravoslavnicilorcrestini, si iata impodobita casa but Dumneleil se prosla-veste prin purtarea de grija cea sirguitOre a fa cetorului deminuni Marele ierarh Nicolae. Bucurati-ve dar tOta obsteacuviosilor parinti, ca pentru plata ostenelilor v6 taste Oatavecinica odihna. Bucurati-ve de obste tot! pravoslavnicil cres-tint, ca ati castigat comOra sufletestilor dobencli. Bucurati-ve

n'at

s'ad

s'ad

www.dacoromanica.ro

TREf CUVINTARI 861

i toti caril ati ajutat or cu mult or cu putin, ca top sintet1ctitorl adeverati, si insutit yeti aduna rodurile semanktu-rilor vOstre acolo, unde este bucuria i veselia cea fail desfirsit, de carea lards clic: Bucurati-va toti de obste, ca lastapanul a tot tiitorul este mila multa, laste si bogatie dedaruri atata de multk Into cmai cata laste si cea necuprinsamarirea lul, unuia plAteste, tar altuIa carueste, ca un multmilostiv i indurator. Acestuia dar se cuvine tbta marireasi cinstea si inchinaciunea, Tatalui si Fiului SfintuluI Duh,acum In vecil vecilor. Amin.

C. E.

i

r-+

pi

www.dacoromanica.ro

SISTEYLL FlOSOFICO-TEOLOGIC AL FERIC1111111 ARSTIN.

Vecil Biserica 0rtodox No. 8 anul XKIV.

In articolul precedent am inceput a arata parerile lui Au-gustin asupra ingerilor si tot asupra acestel cestiuni vol con-tinua mai departe.

Noi nu putem sa dam ingerilor aceeasl adorare pe careo dam lui Dumnecleii. aPuterea nemuritOre chemata la exis-tenta si care poseda virtute si splendOre, intru cat ea nelubesce ca pe sine insusi, voesce ca sa ne supunem luiDumnedeil pentru ca sa fim fericiti, pentru ca si ea numalast-fel e fericita, fiind ca este supusa lul Dumnedeti. Dacanu servesce lul Dumnedeil, ea e nenorocita, pentru ca atuncieste lipsit'a de Dumnedetl; II servesce lul insa, atunci ea numaT vrea, ca in loc sä servesca lui sa-sl servesca siesi. Darnu numai atat ci din tOta puterea este de acord cu acelprecept divin: Cine servesce altor Dumneclei, de cat Dom-nulul singur, acela trebue sa fie sfarlmat. Pentru aceea deci,pentru ca sunt spirite sfinte si fericite si pentru ca pe nol,dmeni muritorT si slabi, ne lubesc din OM inima si dorescca nol sa devenim nemuritori si sfinti, pentru aceea el voescca nol nu pe el sa-I adoram, ci pe acela pe care chiar elit adorn. In nici tntr'un mod el nu voesc ca noi sa le ofe-rim lor, aceea ce el sunt convinsi ca se cuvine numal lui

www.dacoromanica.ro

SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN 863

Dumnecleil, fie sacrifiicii figurate, fie sacrificiul inimei. 0 ast-fel de pretentiune mandra este proprie numal Demonilor celororgoliosi si nenorociti. SA-I onoram pe ingeri cu iubire nucu cult. SA nu le zidim temple, cad ei nu voesc sa fie o-noratl in acest mod. Religiunea nOstra sa ne lege cu unulDumnecleti a tot puternic, pentru ca nici o creatura nu sta.In mijloc intre el si spiritul nostru. Pe Inger' deci nu trebuesa-1 adoram, ci sa-1 imitam".

Am aratat mai sus cum ca creaturile nu sunt create dinDumnecleil, ci prin el din nimic si de aceea sunt si schim-baciOse. Ele, asa dar, purtail in sine posibilitatea pacatului,care posibilitate s'a manifestat mai intaitI in o parte a in-gerilor, cari din mandrie si egoism s'au intors de la Dum-necleil si prin acesta au cadut in nefericire. Acel care posedape Dumneqeil in sufletul sett este fericit, pe cata vreme acelce se departezA de la dinsul este nefericit 1). Creaturile carese depArteza de la creatorul lor, tind catre neexistent.a. De-monil si el erail odiniOra spirite bune, insa au caclut dininaltimea lor. Aid spune Augustin este un punct care Incanu este luminat pe deplin. Daca el au caclut, in modul cumscim ca au caclut, atunci fost tread ca sa se bucurede fericirea eterna si nici n'att Lost asemenea celor-l-altl Inger'cari n'au caclut. ingeril earl n'ail caclut se bucura tocmalpentru aceea de fericirea deplina, pentru ca, nici o data nus'ati indoit de eternitatea fericirel lor. i data si acestia arfi avut o parte egala, ar fi r6mas in acelas mod in fericireaeterna, pentru ca ar fi avut aceeasl siguranta. Daca insa aufost in indoiala, atunci de sigur ca le-a lipsit deplinatatea vieteifericite. Asa dar, sail ca fericirea lor a fost o alta, sail caingeril cel buni au capatat siguranta fericirel lor dup. ca-derea acestora. Peste tot insA Augustin is.' manifests parereaca ingeril cel rel au fost din natura lor buni si au devenit

1) De civ. dei XXII, 1. 6.

n'an

www.dacoromanica.ro

864 SISTEMIJI, FILOSOFICO-TEOLOGIC

rei numai grin vointa for cea perversa. Posibilitatea pentruacesta sta in natura for cea schimbaclOsa, pentru ca ne-schimbaclos nu este de cat DumnecleiP).

Ingerii caclutI, pentru ca se lubeau pe sine mai mult decat pe Dumnecleil, voit sa fie supusi lub, au devenitmandril si au caclut din positiunea for cea Ina RA pe careo ocupail In afara de acesta unit gic, ea, Demonul a fostde la inceput Demon si n'a posedat sfintenia ca si cei-l-altlIngerl; nu pentru ca el ar fi fost creat asa, ca si cum ar fidobandit o natura proprie a raulul (cad Inceputul seil esteopera hit Dumneclell), ci pentru ca el de la Inceput s'a inal-tat in mandria sa,>. Ast-fel el deveni mai putin de cat ceeace era, si acesta pentru ca, el voi sa se folosesca mai binede puterea sa, de cat de puterea lub Dumnecleil 2).

POte ca chiar in momentul creatiunel for s'a inttmplat ca-derea ingerilor si pedepsa lor, pentru acesta a fost condam-narea eterna, bar recompensa celor buns, fericirea eterna 8).

Asa dar orgoliul, mandria a fost causa caderei for pa basacareea eb voeall sa-si formeze o vieta fericita In afara de Dam-necieti, care H crease. «Altil mai lie, ca de aceea s'a In-timplat caderea ingerilor din cer, pentru ca el invidiail peOmenb, facati dupa chipul lub Dumnecleu; insa dupa in-viclie vine orgoliul, dupa orgolid caderea, dupa caderea lipsasi dupa lipsa Tar invidiai. In urma caderel ait plerdut lu-mina eterna, insa n'at. pierdut vieta rationala, de si acestain eb era acum nebunie si nicb nu puteail sa se lepede dedinsa. Cunoscinta for a slabit. Fundamentele eterne ale lu-crurilor si ale timpurilor ei nu le mai privesc in IntelepcIu-nea divina, ci, pentru ca ei poseda o experienta mai mareca a Omenilor, recunosc viitorul din Ore-care semne ascunseacestora cu mult mai repede ca dinsii, cu tote acestea sunt

1) Huber, Philosophie der KircheuvEter pag. 290.2) De vera. relig. 13, 26.8) De civ. dei XI, 13.

n'ad

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 865

supusi ercirei, pentru eh se rezima pe presumtiuni 9. El ailcorpurl aeriene, se mists in spatiile de jos ale atmosfereisi poseda Ore-care putere asupra lucrurilor parnintestl 2).

Spiritele *lute formeza si ele o lume in capul careea seafla Satana si al carul servitors sunt el. Relatiunile for cuOmenil sunt: a I insela prin aparente false, spre a-i supuneputerel for si spre -a le inchide drumul catre adeveratul Dum-nedetil si acesta pentru ca omul sa nu devie un sacrificiiibine placut lul Dumnedeil. Ac.4sta o tac el dupa exem-plul maestrulul si superiorului lor, care tinde a insela su-fletele celor nenorocitl si asemenea lul Proteil 2) se schimbain tote formele: aci urmaresce cu dusmanie, aci ajuta cuinsalacinne in amandoue casurile insa vatama. Acesta, in-trega societate dracesca este cunoscuta crestinilor. «Lui Porfir,or cat de mare filosof el era, totusl I-a fost greil chiar dea o cunOsce, pe care cea mat simply femee cresting o pri-vesce fara sa alba vre-o indoiala si o detesteza In modulcel mat Acesti Demoni, lice Augustin, ail putere asu-pra acelora cart, prin pacat, yin in comunitate cuel insa pot sa fie invinsi, invocan lu-se numele acelula care,a luat natura omenesca si in acesta a fost MI% pacat 4).

Din cele aratate pang aid results ca exists dou'e imperilingeresci, unul care se afla in cer si lumea care 11 populeza lo-cuesce acolo, altul care a fost resturnat de acolo si e stabilit inatmosfera cea de jos; unul care este luminat de o pietate feri-cita si se bucura de cea mat dulce liniste, altul care, dintr'o a-viditate intunecata, in tot-d'auna este in turburare; primul,

1) De civ. dei XI. 20, 22.2) De civ. dei XXI. 10; XI. 33; IX. 22.$) Dumne4.4 al mgrilor, p5.zitor al turmelor lui Neptun, tatal

El scia viitorul si lua tot felul de forme pentru a sc'apa de aces carsit gramildeat cu intrebArile. ProtO este imaginea valurilor, al aspec-tulul in tot-d'anna schimbaclos. Corabieril greof IT stabileat locuinta pecOstele Egiptulul.

4) Bohringer, Die Kirche Christi pag. 673.

Biserica Orthodoxy Roman& 6

fiber*.dinsil;

sad.

www.dacoromanica.ro

866 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

la cel mai mic semn al lui Dumnecleil alerga cu bucuriein ajutor, sail exercita resbunare In mod drept, cel-l-alt res-

continuti orgolit, cauta sa subjuge caracterele si in rau-tatea sa salbatica tinde a le sfarima; ingerii, ca servitor!a! DumneVett, fac asa .mult bine, cat el voesce, Demonil,car! sunt impledicati de puterea lui DumneVeil, nu pot safaca atat de mult rem, pe cat voesc; unit dupa natura suntbun! si dupa vointa for sunt drepti, eel-l-alp sunt bun! dupanatura, dar rei dupa vointa

Trecem acum la unul din cele mat insemnate capitole dinsistemul lul Augustin, adica la capitolul unde el vorbescedespre om din tote punctele de vedere.

Omul este punctul cel mai halt al creatiunel *lute siformeza legatura intre acesta si lumea neveVuta a spiritelor.Scopul ski era de a servi lui Dumneleil, de a trece insocietatea ingerilor, de a participa la o nemurire sfinta, MIAa face experienta mortei. Augustin vede in el unul din celemai inalte scopurl ale creatiunel si de aceea Vice ca Crea-torul l'a inzestrat cat se 'Ate ma! bine. Omul sta mai presus de cat tote cele-l-alte creaturi de pe pamint, ca in su-fletul Jul care (la viata corpulul, Dumneleu a pus un spiritrational. Aid se si observa chipul In! Dumneleil in om,cad Dumnefleti insusl este un spirit rational). Omul estelegatura dintre corp si spirit, este legatura dintre doue sub-stante deosebite. Corpul, care exista in intinderea spatiuluisi isi conserva forma sa un timp Ore-care, in virtutea forte!de viata generala Gi pentru acesta este mai mult supusmortei si mai apr6pe de nimic, este o opera minunata abunatatel si provedintei divine. Intrega sa organisatiune a-rata ca el este hotarit pentru serviciul unui suflet rational.In el total este ordonat nu numal pentru folos, dar si pen-

1) Augustin pag. 130.2) De civ. dei XI, 2; de trim. XII, 12.

lui

pied

Duper,

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 867

tru frumusetel). Spiritul sau sufletul, cad ambele nume de-nota numai o existents, este o substanta proprie, care nupOte sä fie perceputa sensual, ci numai cu mintea p6te safie cunoscuta si simtita prin viata. TOte manifestatiunilesufletului probeza ca el formeza o existenta deosebita cutotal de aceea a corpului2). Corpurile se misca in spatiasi in timp, sufletul numai in timp.

Manifestatiunile sufletului probeza ca el nu are caracterulcorporalitatei si tOte chipurile objectelor materiale, pe carele purtam in consciinta nOstra, nu sunt materiale8). Dacasufletul ar fi un corp si prin acesta o existents. marginitaIn spatid n'ar putea sa coprinda cu mintea asa de multechipuri ale corpurilor si sa le conserve in memorie si totasemenea n'ar putea ca la sensatiile corpului sa fie de fat&in on -ce parte a luf. Asa intregul suflet simte on -ce afec-tiune acolo unde are loc, fara ca mai intaiu sa se miscespre acel punct si fara ca prin acesta, adica pentru ehsimte in o parte anumita a lui, sa nu existe si in restulcorpului 4).

Corpul, din contra, nu pOte ca in acelast timp sa fie defats in mai multe locurl, ci el este intreg In tot spatiul pecare it ample 5). Daca sufletul ar fi material si numal odispositie a corpului, care ar resulta din- amestecul celorpatru elemente din care consta on -ce corp, atunci n'arputea sa devin& independent de substratul sea si sä seridice pana la cunOscerea a ceea ce e carat intelectual.Sufletul cunOsce ceea ce e par intelectual ca: punctul ma-tematic, linia matematica sau spatiul in sine. Daca numal

1) De civ. dei XIX, 3; de an. et ej. orig. IV. 12, 17; de vera relig,11, 22.

2) Ep. 166 ad. heron. 4.3) De an. et ej. orig. IV. 15, 22.4) De an. et ej. orig. IV. 15, 22.5) De an. et ej. orig. IV. 17, 25.

www.dacoromanica.ro

868 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

ochiul sensual pOte sa cunOsce ceea ce e corporal, trebueca si sufletul, care cunOsce ceea ce e mai presus de sim-WO, sa fie insusi nematerial 1). Sufletul se cunOsce in deajunspe sine insusi si nu se scie ca corp, nici nu se presupuneca atare, pentru ca de ar fi corp s'ar si cunOsce ast-fel;el se cunOsce pe sine mai bine ca cerul si pamintul, pecare ii cunOsce prin ochiul seii corporal. Nu se scie camaterial, ci numai isi inchipue a fi ast-fel; sufletul sciedespre sine numai functiuni nemateriale, ca a cugeta, acunOsce, a voi, aduce aminte 2). Sufletul este insusisubiect si nu numai o proprietate a corpulul, ci o totalitateorganica. T6te puterile si proprietatile sale lucreza impreuna,sunt de fata in acelasi timp si contin memorie, inleligentasi vointa; sunt o singura viata, spirit si o substanta. El nueste In mod deosebit simplu, ci e numai mai simplu cacorpul, care consta din parti separate, alt-fel este multiplu.Simpla pOte sa fie numita numai acea nature, care tot ceeace poseda este ea insasi, sad care nu pOte sa piarda nimicdin sine, pentru ca aceea ce are este ea insasi. Acesta insase pOte dice numai despre Dumnedea. Sufletul insusi caschimbacios are in sine deosebirea de subject si predicat,de substanta si proprietate 3).

Spiritul insa se raporteza la corp In tocmai ca cugetareala actiune, el il Insufletesce, Il formeza si 11 conserve inexistents. El este in corp subiectul tuturor acelor functiuni,care determine viata animalelor si a plantelor si in acestaprivinta apare ca sufletul, insa ca suflet nerational, caruiain cea mai inalta trepta, ii apartine memorie, simt si pofte4).Spirit, In intelesul propriu, e numit atunci, tend is parte

1) De imort. an. 10, 17.2) De trin. X. 7, 10; 10, 13; de Genes, ad. litt. VII. 21, 28.3) De trip. X. 11, 18; VI. 6, 8; de civ. dei XI. 10.4) De imtuort. an. c. 15, 24; de Genes. ad, litt. VII. 16, 22; de civ.

dei V. 11.

a-s1

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 869

ca ratiune ci inteligenta ci in acest cas el se arata ca sta.-panitor al sufletului si e chipul lui Dumnecteg 1).

Sufletul ca principill al vietei este in intregul corp, defata in on -care membru al acestuia, pentru ca in on -ceparte ar avea loc o impresiune el simte nu in parte ci intotul si far O. se misce de la un loc la altul; cand in di-verse parti au loc impresiuni in acelaci timp ci el simtein acelaci timp, peste tot find intreg2). De alt-fel inima estescaunul miscarei vietei, Tar creerul organul pentru sensa-tiune Si miccare voluntary de la care nervil mijlocitori serespandesc prin sira spinarel peste tot corpul. Partea dinfata a creerulul serva ca organ al sensatiunilor, partea din-napoi ca organ al rniccarei, bar partea din mijloc ca organal memorie!3).

Corpul este in totul organ al sunetulul si ii serva camijlocitor cu lumea din atara. Nu urechea aude sati ochiulvede, ci spiritul percepe acesta prin °chit, si ureche. Exist&cu bite acestea o activitate a ratiund pure, unde spiritulse departeza de la corp si nu are nevoe de ajutorul sel Ince mod ins sufletul influenteza asupra corpului si felul cumse impreuna spre a stabili unitatea vietei omenesci, acestae ceva minunat ci neintetes pentru mintea omenesca 4).Lumina ci aerul sunt rnediile din tre corp si spirit. Acesteasunt mai mult active de cat pasive ci se asernanl mai multcu spiritul. Prin rnijlocirea for ajung la suflet afectiunilecorpului. Prin aer influenteza sufletul in miccarile sale vo-luntare asupra corpurilor ordinare. Lumina aduce ochiuluichipul lucrurilor exteriOre, pe care it percepe mai in urmasufletul, it transports in memorie ci in fine reflecteza asupra

1) De civ. dei XII. 21.2) Contra ep. Man. c. 16; ep. 137 ad. Volus. 8.3) De genes. ad. lift. VII, 13, 17-18.4) De civ. dei XXI. 10, 1; de genes. ad Litt. VII. 19, 25.

www.dacoromanica.ro

870 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

lui. Aerul aduce urechei sgomotul pe care spiritul atent itpercepel). Augustin nu admite nici o acIiune a corpuluiasupra spiritului, nici o atingere a acestula din urma, princel dintalti; on -ce sufere sufletul sufera de la sine insusisi nu de la corps).

Ceea ce este corporal lui i se pare ca ceva inferior si subor-donat fats cu sufletul si cu tot ce e spiritual, de unde desine urmeza ca partea corporal& e deosebita de cea spiri-tuala. Sufletul, vede in sine lumea corporal& sail mai bine

chipul el si and vede acesta si o judeca trebue ca elsa fie ceva mai inalt si mai bun ca corpul 3). Pentru acestmotiv el socotesce corpul, care e legat cu sufletul nostru,numal ca o greutate care ne atarna catre lucrurile de josale acestel lumi. Tot el ins& mai in urma spune, ca nu totecorpurile sunt o greutate a sufletului, ci numal acelea care

dAt coruptiunei si care trebuesc sã fie privite ca o pe-depsa pentru pacatele nOstre 4).

Deosebirea dintre corp si suflet consta, dupa p&rerea lui,si in aceea ca corpul se vede si se pOte percepe prin sim-turl, sufletul din contra este subiectul care vede, pricepe sicugeta 2). §i pentru a demonstra mai de aprOpe existentasufletului, el arata ca no7 prin manifestatiunile interne alevietel, ale cugetarei, ale indoelei ajungem la convingereaabsolute, a existence; sufletului nostru. Acesta nu potsä o nege nici acela cart socotesc ca sufletul e ceva

1) De trin. XI. 9, 16; de music. VI. 5, 11.2) De music. VI, 5.3) De civ. dei VIII, 5. End autem, nude videtnr in animo haec si-

militudo corporis, nec corpus est, nee similitudo corporis; et unde vide-tur, atque utrum pulcra an deformis sit, jndicatur, profecto est melius,quern ipsa, quae judicatur. Haec mens hominis et rationalis animae na-tura est, quae utique corpus non est, si jam illa corporis similitudo, cumin animo cogitantis adspicitur atque judicatur, nec ipsa corpus est.

4) De civ. dei XIII, 16.5) De civ. dei VIII, 5.

sail

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 871

corporal sail aer, foc on vre-o alts substanta. El insa so-cotesc ca subiectul manifestatiunilor nOstre este manifesta-rea a unul alt subiect mal indepartat 1). Augustin le dove-desce ca aceea ce le spun el este numal o representare aimaginatiunel lor, o ipotesa numal, data el socotesc ca su-biect al sufletului o manifestatiune corporala. Prin asa cevan'ar trebui ca sciinta ce o avem despre noI insine sa o fa-cern nesigura. Daca not am sci ceva de noI trisine, ar tre-bui sa scim Si despre substanta nOstra. Substanta sufletuluinu pOte sa fie corporala, cad ast-fel ea ar fi fost cunoscutain mod nemijlocit ca un corp. Daca ar fi fost corporala, eaar fi trebuit sal o scie, cad nimic nu-i este mal presinte caea insas1 si cunoscinta de felul corporalitatel sale ar fi tre-buit sa He nemijlocita, dupe cum tot in acest chip are cu-noscinta de vieta sa, de cugetare si de vointa 2).

M. P.

1) De trio. X, 15.2) De trinit. X, 16. Nullo modo autem recte dicitur sciri aliqua res;

dum ejus ignoratur substantia. Quapropter cum se mens novit, substan-tiam suam novit et cnm de se certa est, de substantia sua certa est. Neeomnino certa est, utrum aer, an ignus sit, an aliquod corpus vel aliquidcorporis. Non est igitur aliquid eorum. Si quid autem horum esset, aliterid, quam caetera, cogitaret, non scilicet per imaginale figmentum, sicutcogitantur absentia, quae sensu corporis tacta sunt....., sed quadam intentio,non simulate, sed vera praesentia (non enim quidquam illi est se ipsapraesentius), sicut cogitat vivere se et meminisse et intelligere et velle se.

www.dacoromanica.ro

0 CONFERINTA1).

Vedi Biserica Ortotha'a Romans, an. XXIV No. 8.

II.

A) Resumat asapra biografiel Sfintulai Elrern

Sfintul Efrem Sirul s'a nascut la Nisibe din Mesopotamia la anal 306din parinti creqtini. A fost orescut qi instruit de Iacob Episoopul deNisibe, care '1 incredinta conducerea qcOlei de acolo '1 lug on sine InSinodul I Ecumenic. La 363 sub imperatorul Jovian, orapl Nisibe trecude sub stapanirea Romanilor sub a Perqilor. Efrem plena atunci la E-desa in Siria, undo internee alta stole qi deveni nu numal renumit in-v6tator al el, ci qi faimos predicator un asset destine si parinte alcolor saraci. In qcola el stabili un noir sistem de explicate a Bibliel,tinend calea mijlocie intre exageratiunele alegorice ale Alexandrenilorqi intro interpretarea gramatico-istorica a Antiochienilor. Sfintul Efrema intreprins doua calatorii: una la Egipt, pentru a Qui:00e monahismulde acolo, qi alta de Cesaria Capadochiel, pentru a visits pe Sf. Vasilieeel Mare, spre lauds carula a si scris o cnvintare.

Nu se tie data Sfintul Efrem a fost preot; in testamentul sau sonumegte el singur diacon.

El a fost contimporan cu eel tree CapadochienT, aduand literatura bi-sericel Siriene la eel mal inalt grad de inflorire; stand pe aceeall limecu eel mal renumiti scriitori °Mar greci, pentru care se gi numeqte pro-fetul Siriel.

Epoca mortel sale este intre anil 373 qi 379.

1). Tinuta In mAngstirea Adam in fata P. S. Episcop al Husilor in dilele de17, 18, 19 si 20 August 1899, de Diaconul Apostot Vlasie.

&rul.

ei

www.dacoromanica.ro

0 CONFERINTA 873

B) Cuprinsal scrierilor morale 0 ascetice a SfMtulal Efrem Sirab

Scrierile ascetico-morale a :_;fintului Efrem Sirul pot servi de calauzgspre mantuire tuturor crestinilor, dar ele sunt cu deosebire pentru mo-nahi si asceti calguza cea mai bung, pentru a ajunge la perfectiune.

In tote scrierile sail cuvintarile sale, arata eel mai profund model deumilinta, in insusi persona sa. Dupg cum Sf. Apostol Pavel se numeape sine abort (mai micul Apostolilor), tot asemenea Sfintul Efrem 'silice: netrebnic, osindit cu pacatele si nevrednic de a inveta pe altil.

i dupg ce se smereste asa de tare, fgcendu-se lepadaturg tuturor, sprea-vi motive cuvintarile si sfaturile sale, (lice, ca dupg sfatul lui sa fact,Tar dupa lucruri sa nu facg. Ca de si necurat sunt lice, dar a sfatuidrept

El deosebeste faptele omulul in bune si rele; cele bune sunt: fricade Dumneclet, umilinta, dragostea, indelunga rgbdare, rabdarea, ascul-tarea, blandetea, adevarul, a nu avea zavistie, a nu fi ocgritor etc.; sirele, tote cele opuse acestora precum: netemerea de Dumnedea, mandria,neascultarea, mania, zavistia etc. Corn bate in tot timpul si locul pre celerele, argtandu-le relele resultate, si recomanda si sfatueste a practice pecele bune.

Asa in cuvintarile sale pentru frica de Dumnedea invatg: cg fricade Dumnedet fiind inceputul intelepciunel, numai prin acea frica se pOte*Data viOta cea vecinicg. Ca precum imperatul intelept stie a-si con-duce bine trebile sale si va fi lgudat de posteritate, asemenea si monahul.i precum finicul se curata, pentru a creste in sus, asemenea sufletul de

grijele lumesti si va creste spre fapta bung. Mintea sa fie numal la ru-gaclune si la psalm!, sg, alba cucernicie, smerita cugetare si dragoste,earl sunt aripi a faptel bune; Ian uraclunea san zavistia cea ascunsgintru cucernicie, este apg amarg in vase de aur. A smeri gandul man-driei, pang a nu prinde radacing; cad. mandria in omul crestin si cudeosebire in monah este ca cariul in lemn.

In privinta mancgrei ca monahul sa nu manance carne, nisi sabea vin intru betie; ca eel ce hrgneste cgrnurile sale, hrgneste poftelesale si gandurile cele urite nu vor lipsi de la dansul. Sa nu caute aver!;caci monahul ce cautg, mostenire de aver!, lesne va cadea in ispite; lareel ce cautg. pre Dumnedea se va mantui. Monahul lubitor de avere estefinic neroditor; lar eel lubitor de virtuti este ca un finic bine curgtit,ce creste drept in sus. Iubitorul de avere este ca o pasare, ce se inalta,avind curele in piciOre si or! uncle se pune se incurca.

Sa nu pretulasca cele pamintesti: avutiile, petrecerile, marirele etc.,&gel precum strugurul dacg sta pre pgmint netrebnic se face, asa si gandul,care se invirteste imprejurul celor pamintesti, in fapta bung este ne-iscusit.

A se feri de manie si pomenirea de rail, cad' precum veninul aspi-delor, asa si acestea ohipul '1 schimbg, mintea o turburg, vinele le mbesi cgtre lucrare neputinta face; Tar prin blandete si dragOste mintea estelinistita si are nadejde de mantuire.

In cuvintele pentru surparea mandriel, declarg de nimica tOta. fapta

slice:

gtiu

www.dacoromanica.ro

874 0 CONFERINTA

buna, de va fi insotita de mandrie si nu de smerita eugetare. Ca pre-cum inceputul ai sfiraitul bunatatilor este smerita cugetare, asemenea in-ceput ai sfirait a reutatilor este inalta cugetare, care ca duh necuratcum o numeate el, se incOrca a domni preste tote; la cel bogati prinbogatie, la eel inteleptl prin intelepciune etc., fara a cugeta, ca el nimicnu are de la sine, nici chiar fiinta sa.

Pentru a inlatura mandria celor ce sporesc in fapta bung educe caexemple pe barbatil, earl prin intelepclunea, credinta, dreptatea si totefaptele bune, s'aii apropiat de Dumnedeii; precum: Avram, 1Vloisi, Ilie,David si altil ai cu tote acestea nu s'ail mandrit; ci a i pazit smeritacugetare; caci tote faptele bune de ar face omul, nimic nu este, ea, datoreste a le face.

In privinta void arata, ca omul in tot momentul este supus patemilorprin insaai voea sa; caci reutatea semananduisi semanta sa in minte,ai voea omului fiind libera spre a'ai alege binele sail reul, data se in-voeate sail cedeza gandurilor celor rele, pacatul este savirsit. Pentru careomul atiind: ea promisiunele vrajmaanlui sunt marl, ca mesteaugirile aimomirile sail ademenirile fine ai aseutite atrag gandurile cu lesnire sprefapte ruain6se, un6sca nici odata voia cu gandurile cele rele;cad atunci pacatul intra in corp, stapaneste mintea ai domneate asuprasufletului, devenind ast-fel selav pacatulul.

Din acesta stare omul nu p6te eai fara ajutorul lui Dumnesleii ai prinintervenirea Sfintilor cu ale for sfinte rugaciuni; dar mai intai de toteinsuai sa alba buna vointa.

Apoi omul ave'ndu-'si fiinta si existenta sa de la Dumnedeil, urmezaea recunoatinta catre Creatorul ai ingrijitorul sail, sa indeplinesca cuvoe ai cu dragoste poruncile Lui; 'far nu ale vrajmaaului, ca.rula nu-1este dator en nimica ai care pe tote &dile unelteate caderea sa.

In cuvintarile pentru pocainta ai umilinta, arata, ca omul prin mul-tele greaeli raneste sufletnl ai nu trebue nici odata a se desnadajduinici a se lenevi; ci sa se grabesca a chema pe Cerescul Doctor, carenu cere alts plata de cat cainta ai lacrami. Peel la pocainta indemnael cu atata mai mutt, cu cat vieta ac6sta este tree tore ai nu se stieqiva sail c6sul intru care Mire le va veni; pentru care indemna ca fie-care saiai curatesca, sufletul de patimile ai faptele cele rele, pang candeste vreme, pans a nu sosi infricoaatul teas: cad atunci vom plange,dar in zadar; ca atunci nimenea nu pOte sa ne ajute.

Arata apol ca. tote an nevoe de pocainta; cad tote suntem pacatosi;ca Sfintul Ion Evanghelistul dice: De vom dice ca suntem fara de pacat,mintim ai nu facem adeverul; pe insi-ne ne

curatinselam si pre Dumnedet

mincinos '1 facem; ca nimenea nu este de intinaclune, nimenea nueste fara de pacat (Ep. Ion 1, 8).

Apoi dupe cum corpul pentru a trai are nevoe de hrana, materials;tot asemenea sufletul are nevoe de hrana spirituala; adica cetirea aimeditarea Sfintei Scripturi ai a altor eartI folositore sufletulul; canta-rea de psalmi, priveghere, milostenie yi alte fapte buue, taxa de caremort este.

In cuvintarile sale pusnicesti sfatueste: ca din inceput sa inlature tote

sa nu-'d

'd

www.dacoromanica.ro

0 CONFEEINTA 875

gandurile cele rele si se. albs tot-deauna pe dulcele Stapan in minteasa; caci atunel se va incununa drumul nevoilAei. SA indeplinesca on esac-titate tote cele fagaduite, se. inlature viciile, cad pofta singura mOrtaeste; iar units cu trupul sa. face vie si ucide sufletul. Ca obicelul de vinea doua fire. Pentru care dice: SO. nu doriVi nimic ale acestel vieI: aur,argint, marire, distraqii etc., se.' inlaturi mania, invidia si tote viciilece uraste Dumnedea si atunel se va 'salaslui intru tine Harul lui Dum-nedeti.

Cad data ar voi tine -va se. to arunce pre tine intr'un nor, ca sa staffacolo pentru tot-d'auna si data tu, verme fiind, nu suferi acesta, cumDumnedeti Cel prea curet si Care intru Sfinti se odihneste, va suferi a sesaleslui intru tine eel plin de intinaclune ?" De aceea sä ne

intrucuralim de

intinacluni, pentru ca Harul curacitor sa se selasluiasca not siputem intra in camera Mirelui.

Poftele trupulul atrag sufletul in cele mai de jos ale pamintului; deaceea trebue inlaturate; dar nici prea tare sa's1 chinuOsca cine-va tru-pul; eaci si atunci sufletul de mahnire si trandavie se birueste; ci cubung masura pre sine sa se chivernisesca. Cad si corabia clack' se in-card, peste masura se afunda in mare si data este fare. de povara serestOrne de valuri. De aceea este bine: a incepe, a sevirsi, a placea luiDumnedea si a folosi sie'si si aprOpelui.

In cuvintarile sale pentru rabdare arata ca cel ce voeste a placea luiDumnedet, mai inainte de tote de indelunga rabdare si ingaduire sa seapuce. Sa sufere tote ostenelele, necazurile, ocarile si defaimarile; cad Dum-nedeu voe ispititorului, ca se. se arate celor ce in adever '1 iubesc. Sieel ce rabda vitejeste tote necazurile si ostenelele, sperand in ajutorullul Dumnedea, Care nu va lasa a fi ispitit peste puterile sale, este cuneputinVa a nu birui greutatea. Si numai fabdand pang in sfirsit se vamantui; precum Sfintil Mucenici au rabdat si incununat. Si on catsuferi* si necazurile pentru dragostea catre Christos sunt mai marl,on atat va fi si plata.

In euvintarile sfatuitOre pentru fapta bung era* ca pentru a sevirsibine calea inceputa, trebue a avea statornicie, smerita cugetare, sa. nu setams de nimenea si sa sufere tote ostenelele pentru dragostea cea catreChristos; cad fare. statornicie, nu pOte_ sevirsi nici o fapta bunk". Dupe.cum tine -va voind se. zidesca turn si lenevindu-se ar dice, mai bine fo-isor sa fao si dupa ce incepe ar dice iarasi mai bine chilie si acestao va rasa larasi nesevirsita, fara nici un folos este scopul lui. De aceeatrebue a inlatura gandurile cele rele, cari '1 indomna a intrerupe caleainceputa.

Doi calatori voind a merge la o cetate departe de trei-deci de stadil;si dupa ce an mers cate-va stadil, au ajuns la un lot, uncle era pa-dure verdeta, isvOre multa si veselie. Deci unul silindu-se a ajunge lacetate (scopul sell), a trecut repede locul aceea; tar cell -alt a remasea aminte; si mai pe urma voind sä Usti, s'a temut de arsita; si zabo-vind, veni o fiara trase in cuibul sea. Asa este si monahul, careurmareste un scop si de dulcf4ele lumesti se ademeneste; caci cand vo-este so. Iasa '1 captiveza vrajmasul; Tar eel ce nu cauta inapol, 'si ajungebunul set scop.

sa

(IA

sa

eel

pi.1

www.dacoromanica.ro

876 0 CONFERINTA

In sfaturile ce da lui Neofit monahul, pentru vieta dnhovnicesea, Ira-partite in 96 capitole, arata drumul pe care trebue sa merga pentru aajunge la perfectiune: de a si taea voea sa, a se smeri, a asculta si anu lepada supunerea care Christos, ca rodul el este statornic si inte-meiat. Arata tot odata si modul cum trebue a lupta contra ganduri-lor rele. Atunci di; pang cand vel sa te intristezi suflete al men, papacand me turburi pre mine? nazueste la Dumnedea si vei soutura ga,n-durile cele viclene; ca de nu al fi cugetat cele omenesti, intru ast-felde laturi nu te-ai fi prins Ca on ce om, or, in smerenie, orb in dre-gatorie, daca dupa voea lui Dumnedea petrece, nu este lepadat; bar eelce dulcetile vremelor be goneste, se lipseste de mangaerea dreptilor.

Smerenia fiind fundamen-tul vietei crestine, Sfintul Efrem expune in100 capitule modul cum pote castiga cine-va smerita cugetare. El arata,ca precum inceputul aducerei de rode este flOrea, asemenea si inceputulsmeritei cugetari este supunerea intru Domnul, fara a carti vreo-data; Tararodul ascultarel este indelunga rabdare; iara indelunga rabdare este ro-dul dragostel si dragostea este legatura desevirsirel. 8a nu se mandrescanimenea, data a sevirsit vre-o fapta bang; socotind, ca nu on a sa pu-tere a facut-o; si sa nu se amagesca gandul monahului si sa c,lica, caon cate rele ar face monahul, tot mai bun este de cat mirenul; ea scriseste: Nu eel ce se lauds pe sine este iscusit; ci pe care '1 va laudaDomnul (II con. c. 10, v. 18).

Pentru surparea mandriel da mai multe exemple dintre care citez ur-matorul:

Un frate monah fiind luptat de gandul desert, ca a facut fapte bune,si ca sa rupa acel gand, a pus mana pe foe si dicea Iata ardenu te mai inalta cu gandul. Ca eel tree cuconi in mijlocul vapaei find,nu s'aft mandrit; si to intru odihna te inandresti. ySi cu acesta a biruitinalta cugetare.

Dach tine -va nu pOte prin sine insusi a inlatura relele gandurl aleinaltei eugetari, sa se supuna ascultarei barbatilor iscusiti si tematoride Dumnedet. far eel ce se sfatutste si graeste improtiva, este asemeneaunub cal tare in gun., care de frin netemandu-ie, cade cu calul in pra--pastie. In fine sa alba tot-d'auna in mintea sa scopul; adiea orb ce rnis-care sail fapta bung, sa fie pornita din dragoste catre Christos si en stopde a face voea lui

Daca un frate monah ese din monastire si petrece in singuratate, sidata lar s'ar intOrce in monastire, WI nu se mandresca; ci sa se

fats,sme-

resca ca cum atuncb s'ar fi faeut mouah; si acea intOrcere sa o nupentru a scapa de greutati sat necazuri si a &auta odihna trupului; cactiatuuci perde plata sa; ci numai peutra a face cele placute lui Dumne-idea, a conduce sat a fortifica pre altib etc

la cuvintarea despre judecata si umilinta, pentru a face pe asculta-torii sei sa se ouratesca mai curind de gresalele for si sa patimAsea cudragoste pentru Christos, le aminteste, ca sfirsitul se apropie, cand totefaptele se vor arata la lumina.; si atunci va cere sema Mantuitorulpentru lenevirea nOstra, in acesta vieta, qicend. Pentru vol m'am intrupat,pentru vol am fost batut si restignit pre truce etc ..., v'am aratat tots

www.dacoromanica.ro

0 CONFERINTA 877

calea pentru mantuire, numai voirea nu voesc a o sili. Spune -mil dar ceal pdtimit to pentru mine, Cela ce am patimit pentru vol ? Deci sa nesirguim dice a ne curdti prin lacrdmi, umilintd, post, privighere etc.,pentru ca Duhul Sf int sa se sdldsluesed intru not si sa sdvirsim voeaLul tot-d'auna,

Afars de acestea mat are cuvinte sfatuitOre cdtre monahil din Egipt,earl cuprind tot acelea-si principii de invdVaturd.

In cupriusul, scrierilor sale morale lilted si testamentul seu, prin careel lass ea mostenire tuturor crestinilor si in special Edesenilor, anteri-brele sale cuvinte folositore de suflet, indemnandu I a le avea tot.d'aunain mintea si inima for ca o euratd oglinda, cad tote, dice, nu ad fostde la sine ci din Dumnedeescul Dar. SA se slrgulasc5, a iubi ostenelile,naddjduind si asteptand pe stapanul tuturor si Mantuitorul Christos.

Asemenea 'I indemnd sa nu faca nisi o onOre corpului seu, cu hainescumpe, miresme, multe lumindri etc , earl nu'l folosese intru nimica nicipe sine si nici pe el. Ci mai virtos sa ajute pe sdraci, pe vaduve, peorfani, pe golf, pe flamanclI si pe tote eel lipsitt, cu cele ce au gandits5, impodobesca corpul seu si vor avea pomenire vecinied; lard luI sa -Iaducd numai rugaciuni facendu-i si pomenire la trei-deci de dile, ard-tandu-le, ca foloseso mortii din pomenirile celor vii.

A) Resumat asupra biografief Sfintalui Ion Scararul.

Sfintul Ion Scararul s'a nascut in Palestina la anul 525. La etateade 16 ant a imbratosat vieta monahald in monastirea de pe munteleSinai, avend conducatori pe Anastasie, care deveni Patriarh de Antiohia sipe ascetul Martirie. Dupd ce more acest din urma, bar eel dintaiii ajungela demnitatea de Patriarch, Sfintul Ion urmand sfatului lui Anastasie,se dete la anul 560 vi*I anahoretice la pOlele muntelui Sinai; undeintru atata se distinse prin vieta sfinta si inelepciunea sa, in cat re-numele sell deveni forte mare. Pe la anul 600 monahil din Sinarl ru-gara sa be fie Egumen. El eedd rugdmintei for si-i conduse cu multddemnitate, asa ca vestea despre dansul ajunse si la calugaril tarilor In-vecinate. In cele din urnid se retrase in singuratate si muri pro-babil la anal 605 sad 606.

B) Cuprinsul scrierilor Ascetico-Morale a Stintului Ion Sca rang.

Sfintul Ion Scararul ne-a lasat doud scrieri: scara virtutilor si carteacdtre pastori. In cea intal arata modul cum pate omul ajunge desdvirsit.El desfasura in trei-deci cuvinte, 30 virtuti in forma suitors, incependde la omul eel &Out rob pacatului si pand la prefecta desdvirsire; ard-tand cu deamanuntul tote patimele ate dupd caderea omului celul dintalan intrat in firea omen4ca si recomendand de medicamente folositOre fiecaret patemi; precum si resbobul ce porta vrajmasul cu eel ce se nevoesopentru a for mantuire.

lard-el

www.dacoromanica.ro

878 0 CONFERINTA

Cuvintarile sale curt intocmai ca treptele unel scarf, pentru care s'asi supranumit Se5,rarul. Vom arata in scurt cuprinsul acestor cuvinteincepend cu lepadarea de lume:

I). Ara* ca tote faptele cuvintatOre sunt de sine statatOre; adica auvoe libera si se aplica: unit la fapte bune si altii la rele. Unil prie-tent al Lul dice el Ingeril ce-1 inconjOra;altil robi adevkaticei cefac voea Lui;altii robi netrebnicl, cart at primit Botezul, dar aseza-mintele sat conditiunele ce sunt legate cu el n'ail pazit; altii streini deDumnedefi, adica tote eel necredinciosi on r5I credincios1; si in fine altiiprotivnici, cart au lepadat poruncile lul Dumned.eti si lupta necontenitcontra lor. Pentru care el indemna, ca tote sa se numesel robi adev5-rati si pentru acest sfirsit sfatueste pre eel cas5.toriti sa pazesca porun-cile; far pre eel ce voeso a fi desavirsiti, sa se lepede de lume si säalbs un conduckor, un Inger sail intocmal cu Ingeril, prin mijlocireasi povetuirea caruia sa trod. mares paeatelor. Precum ore cand Israi-litii prin Moisi au scapat de Faraon. Mal ales, ea marl sunt necazurilesi ostenelele celor incepatori pe adsta cale, pana inving patimele cucart sunt deprinsi si en cat sporesc in fapte placate lui Dumned.efi cuatat grentatea se usureza. CunOsca toil dice el, eel ce vin in acestabuns virtOsa, ingusta si usOra calea, cum ca in foe au venit sa arda;data focul eel nematerialnic intru sine astOpt5, s5, se salasluesca".nimenea pentru multimea paeatelor nevrednic pentru randuiala monahi-cesca sa se numOsea; cad cu cat putrejunea este mai mare, Cu atat sidoctoria.

II). Dap5, ce s'a lepadat de lume, sa nu aiba nisi cea mai mica mil-fire, care 1-ar face vadit, ca s'a lepadat numal de lame, si nu de alelumel; adid, de avntii, libertate si de tote placerile ei. Pentru care cubucurie tara a mai gandi la ale lumel, sa urmeze cu statornicie caleainceputa. SA urmeze exemplul lul Lot care a fugit, fara a mai priviin apoi.

III). Sa lubesca streinatatea, nedorind nisi odata intalnirea cu parintisat rude; del Mantuitorul a dis: Parintii si fratil mei sunt eel ce facvoea tatalui met. Asemenea si el se aiba parinti si frail pre eel ceurmez5, calea cea strimta. Si sa nu tine compt de nalucirile, ce li searata in vis, prin earl vede mOrtea pariutilor saa nenorocirea lor, ona altor rude; del acelea sunt mestesugiri ale vrajmasului spre a venamintea. Mantuitorul a dis: Lasa mortilor sa IngrOpe pe mortis lor.

IV). Rabdarea intru ascultare; adica mortificarea tuturor actiunilorvoea sale, supnnendu se far5, cartire ocarmuitorulnI sail superiorulul set.Si de ar face cu mare esactitate tote poruncile date, sa se socotesca presine vrednic de tota necinstea si defaimarea; cad n'a facut de cat ceeace a fost dator sa fad, si plata ostenelilor in vremea esirei se arata.

V). Sa planga pentru faptele rele skrirsite de el, sa rabde necazurlsi marl necinstiri si sa socotesca, ca tote suferintele lui sunt putine fatede gresalele sevirsite. Cela ce intru adever se podeste dice el, prefag c,lina intru care nu plange, o socoteste cum ca oat perdut pe dansa;macar de si on ce fel de bunatati ar fi facut intru acea 0". Prin po-cainta, adica suferinta de buns -voe, se curateste de munca cea fara devoe; numind-o si chemarea inapoi a botezului.

Si

Si

www.dacoromanica.ro

0 CONFERINTA 879

VI). In tot cesul se. cugete, ea vieta acesta este trecatore si fare. a-numit termen; pentru care se, cugete tot-d'auna la mOrte; caci numalatu:a.ci se va curati de faptele cele rele si va lucra pe cele bune. Dupe.cum dice: Cngetarea este inainte povetuitOre a cuvintului; si pomeni-rea mortei si a gresalelor, povetueste inaintea plansului si a bocetulul ".

mai departe dice: Pomenirea mortei naste dureri si indeletniciri; Ianmai virtos duleeta necazului si necinstirel; Tar la eel' ce sunt in linistelepadare de griji, rugaciune necontenita si pazirea mintii. Acestea suntmaice si fiice ale el.

VII). Plansul cel de bucurie facator; adica mahnirea sufietului, pro-'venita din marea dragoste care Christos, care plans merge inainte me-turand materia pacatului, precum dice: Tara lacramile prea sfintei dra-gosti arata, ca rugaciunea nostre s'a primit". Acest fel de plans estebold de our al sufietului, desbracat de tote impetrirea si prigonirea siinfipt de cuviesa intristare intru cercetarea inimel.

VIII). Nemanierea si blandetea, adica a birui firea de a nu simti nielnecazurile ce intimpina, nici ocarile si defaimarile din partea altora; cimai mult sa le doresca; cad mania aduce marl pagube. Ea este, ea orepede miscare a unei marl, care intr'o clipela pe graul si rodul sufle-tulni '1 sdrobeste si'l prapadeste; pentru care trebue a o lega cu lege-turele blandetel".

IX). Pomenirea de reil, care este o cause a maniei, trebue inlaturate,nu numal pe fate in fapte; ci din inima; dupe cum dice: Nu candpentru cel ce te-a scarbit to vel ruga; nu cand cu daruni 'I vei res-plati WI; nu cand la masa '1 vei pofti; ci cand vei audi de dansul, caa cadut in primejdii trupesti sail sufletesti, ca pentru durere velpatimi si vel lacrama".

X). A inlatura grairea de rea, care este ea o lipitore, ce sage suculeel bine mirositor al dragostel catre aprOpele, dupe cum dice: ,-,Cuneste,ca acesta este semnul graitorilor de fel si al clevetitorilor, ca pre in-vetaturele, sari lucrurile, sail ispravile apropelui, cu dulcete, si lesnire leprihanese, de duhul uraciunei cu totul eufundandu-se". Gael numal Dum-nedea pete sa-1 jud-ece cu dreptate pe fie-care. El nu mai stie masurafaptelor.

XI). A inlatura multa cuvintare, care este ealea cea mai alunee6sa,ce induce on usurinta in marl' greseli; la necunostinta de sine, marine,minciune etc., si a o inlocui prin tacere, care este isvor a multor fapte bune,dupe, cum dice el: Theerea intru eunostint5, este maica a rugaciunel,chemarea ioapoi a robiei, straja pentru vrejmasi, prietena lacramilor,lucratore de pomenirea mortei....., sporire nearatata, suire tainica etc.

XII). Din multa cuvintare si din glumiri naste mincluna, care arede stop intunecarea dreptatii si a adeverului; pentru care trebueturata minciuna, ca ceea ce este pagubitore sufietului, pentru care dicepsalmistul: Perde-vei pre toti eel ce geese minciuna. Si Sfintul IonScararul dice: Cela ce pe frica Domnului a castigat, de minciuna s'ainstreinat; avend judecator pe a sa constiinta; si eel imbatat de umi-Huta, nu va putea sa mints ".

XIII). SA inlature trandavia, care aduce slabanogire sufletului prin

Si

sine -ti

www.dacoromanica.ro

880 0 CONFERINTA

rOspandirea mintii; si pregetare la indeplinirea fagaduintelor si datoriilorsale; contra &area intinda armele sale de lupta: cugetarea mor01si rugaciunea cu nadejde intemelata.

XIV). Sa inlature satul de bucate, care este inaica desfrinarei, ce sou-tura tot fructul ostenelelor; si sa se deprinda cu postul, care scapa su-fletul de multe primejdiI; dupa cum lice: Postul este sila a fire!, cur-mare a infocarei, taere a gandurilor celor rele, curatire a rugaclune!,luminare a sufietulut, strejar al mintii etc. ".

XV). Din satiul de bucate sail nepazirea postulul naste desfrinarea;pentru care imediat statueste a pazi perfecta curatenie a trupului detote intinaelunele lumesti; luptand prin: post, privighere, cantare depsalm!, ascultare si smerenie; nevoind sa auda de asemenea patemivorbindu-se, pentru a lua buns plata; dupa cum lice: Jugend so. fugim,ca sa nu vedem, nici sä aulim rodul din care n'am fagaduit a nu gustsnici °data; Tar cel ce a biruit firea mai presus de fire s'a facut; Tar celace asa s'a facut, s'a micsorat cu putin Ore-ce de cat Ingeri! ".

XVI). A se feri de lubirea de argint, care este causa a mai multorpatemi; sail cum (lice el: inchinare a idolilor, batjocoritOre Evangheliei,de voe ealcare de lege ..... Cela ce cu dansa s'a legat, nici °data curatnu s'a rugat; Tar cela ce pe acesta patema o a biruit, pre grijele celedin afara le-a biruit". De aceea trebue inlaturata, facend milostenie.

XVII). Sa nu pOrte grip.' de cele materiale ci mai virtos so. sautepe cele spirituale; adica hrana sufietului; dupa cum lice: Dec! sa nune aratam, o monahl, de cat paserile mai necredinclosi; ea ele nu segrijesc nici aduna. Ca mare este cela ce'si imparteste on bine cuvin-tare baniT Ca monahul eel necastigator este stapan la lume! ".

XVIII). SA la sema de sine. avendu-si luminata si faro. partinire asa cunostinp.; adica Tribunalul sell interior si a nu deveni in nelimtirepentru ale sale fapte, din can ar resulta mOrtea mintei si a sufletului,mat 'nainte de cat a corpulul. Dupa cum lice: Pre tacere o fericeste(nesimtitorul) si prin multa cuvintare pre dansa o lauda; pre plans '1

prihaneste si zimbind pentru plans invata: cu impatimire in MO pri-veste si pentru intrega intelepelune vorbeste.... Dupa ce putin s'a maidesteptat, a suspinat si cu capul clatinand larasi de patima se tine".Contra acestei patemi so. lupte prin post, rugaclune si gandirea la mOrte.Sä zugravesca in inima pre morti cu condelul postului".

XIX). A pune stavila somnulul, care de si este alcatuire a fire!. darprecum multa bautura este condemnata, ea causa a mai multor rele, asaci somnul eel mult; caci el fiind lama, a mortei, aduce marl pagube su-fletulul.

XX). A inlocui somnul cu privigherea trupesca; adica a pune trupulin actiune, fie rugaclune sat lucru manual, care este pentru monah mij-locul eel mai bun, ce 'I scapa de multe ispite; dupa cum lice: Ochiulpriveghitorului curata mintea; iar multimea de somn impetreste si or-beqte mintea. Monahul priveghitor este dusman al desfranarel; 'Tar eelsomnoros al acesteea sot. Privigherea este potolire a infocarei, isbavirede visuri, ochit prea umelicios, pazire a gandurilor, isgonire a nalu-cirelor etc.".

s5.-1

nici

sel....

www.dacoromanica.ro

0 CONFERINTA 881

XXI). Se. inlature on -ce teme de venirea primejdiilor neasteptate; cadcela ce s'a facut rob at Domnului, numal de stapanul set se va in-fricosa; iar cela ce de acesta nu se teme, de multe on si de umbra sas'a temut". Pentru care staruind in rugaciune si umilinta, avend fricade Dumneclet si operand in ajutorul Lui, cu sirguinta s. astepte, pri-mejdia;- precum iar lice: Iara cand tote cele nenedajduite cu inima sdro-bite, si cu sirguinta le asteptam, atunci cu adeverat de temere ne-amisbavit". De acesta patima sunt cuprinsi mai mult eel singurateci si cudeosebire maretii indesert.

XXII). A nu cauta si a nu don slava desarta; adica lauda de la Omeni,care este inceput al mandriei si perOtOre de rOdele ostenelilor; dupe:cum lice: Maretului indesert postul 'I este fare, plata si rugaciuneadesarta; ca pentru lauda 6menilor pe amandoue le lucreza". Caci sme-rita cugetare o arata, nu eel ce se defaima pe sine in stop de a fi la-udat; ci cel care s'a nedreptatit de altul si nu a imput,inat dragosteacatre acela.

XXIII). Sa inlature mandria; care consta.' in increderea cu totul insine insu-si, in propria sa perfectiune. Cel mandru crede, ca tote fap-tele sale sunt cele mai bune si nimenea nu se pOte compara cu el, datddefaimare tuturor Omenilor; fare, sa cugete, eh el este mai pre jos decat tots; caci Dumueq.eil mandrilor le sta improtive; lepadand cu totulde la sine pe cel cuprinsi de asemenea patema; perpndu-si ast-fel fructultuturor ostenelilor. Cel mandru voeste numai a stapani si a dicta si niciodata a asculta; dupe cum (lice: ]!tlandria este o bogatie si a sudorilorperclare. Cela ce a lepadat de la sine mustrarea, pre acesta patima oau insemnat; iar cela ce a primit mustrarea de legatura s'a deslegat".Celor cuprinsi de acesta patima le foloseste: supunerea, petrecerea ceamai gross si necinstita, precum si amintirea sat cetirea vietil barbatilordesevirsiti.

XXIV). A practica blandeta, care este arms puternica °pug. maniasi pavaza tare, ce inlature si sdrobeste pasiunile firel. Blandeta, liceel, este piatra, ce sta de cat marea maniei mai pre sus qi pre tote va-lurile cele ce lovesc intru dinsa le risipeste si nici de cum clatire nupatimeste ....., este intarire a rabdarel, use si malca a dragostei su-fletele celor blanch' se vor umplea de cunoytinta, iar. mintea cea ma-niosa este cu intunerecul si cu necunostinta impreuna locuitOre".

XXV). S. practice smerita cugetare, care este corona si nepretuitullent ce loge, faptele cele bune, fare. de care tote suferintele, ostenelelesi rugaclunea reman neroditOre; dupe, cum lice: Nefiind de fate, lumina,tote reman intru intunerec si neavend smerita cugetare, tote ostenelelenOstre sunt desarte". Ea consta in a nu socoti pretul faptelor; ci maivartos a cugeta in mintea sa, ea merite, mai multe ostenele precum Ianlice: Este acoperamint Dumneleesc pentru nevederea ispravilor sale".Prin smerita cugetare se sterg multe si marl: gresale; caci ea este tu-lumba si sorb Ceresc, care dintru adincul pacatelor pote sa ridice laCer pe suflet.

Biserica Ortodorit Romani 6

www.dacoromanica.ro

882 0 CONFERINTA

XXVI). Tot-d'auna Indrepteze gandurile sale in a face voea luiDumne4ea; cad Maud voea lui, lnernri mai pre sus de fire va sevirsi;iar clack' va urma gandurilor color rele semanate in minte de vrajmasul,se va pagubi si rusina pe sine si va sminti si pe altii; dupa cum lice:Lumina a monahilor aunt Ingeril; iar lumina a tuturor dmenilor, estepetrecerea monahicesca. Deci nevoescase a se face tuturor pilda bunknimanul impiedecare sail smintela intru nimic dandu, intru ode celucreza sari graeste. Ca, data lumina se va face intunerec, apol intune-recul adica eel din lame, on cat mai vartos se vor intuneca". Lor leeste de folds: sirguinVa, gandirea la mOrte, supunerea si defaimarea (lor).

XXVII). Sa se silesca a potoli pornirile gandurilor si patimele tru-pului, care potolire pots sa-i procure linistea trupului si a sufletului;iar voind a satisface cerintele lor, ele mai tare se umfla si aduc maimare neliniste sufletului si trupului. Linistea trupului dice Sfintul IonScararul, este stiin.ta de aseclare si domolire a naravurilor si a simVi-rilor; tar linistea sufletului este stiinta a gandurilor si eugetere neje-fuita Si prieten si aparator a linistel este asprul si vitezul gaud contrap4imilor, care in up inimel fara dormitare sta si pre cele protivnicele isgoneste, on le ncide". In fine dada pentrn dragostea catre Christos,nu socoteste ostenelele, nu cngeta mire orl resplata si se aplica en dra-goste umilinVa si smerenie la ascultare, atunol gaseste linistea trupuluisi a sufletului.

XXVIII). A starui intru rugacinne, care este maica tuturor faptelorbane; data ea este esita din inima curata si insoOta de lacrami. Untulde lemn si sarea au firea a indulci bucatele, dice Sfintul Ion Seararul;Tar intrega intelepelune si lacramile a inaripa rugacinnea". i and seface rugacinnea, trebue indepartate tote gandurile necurate dupa cum()ice: Precum inaintea imparatului celni pamintesc este unit cela cesta inaintea lui si-si intOrce fata, pentru a vorbi on vrajmasil stapa,-nului, asa si de Dumuccleii se va uri, cela ce intru rugacinne sta siganduri necurate primeste in inima sa"

XXIX). Totl, earl pre patimi leat biruit si indepartat, gandurilecuralit si -bite faptele buns at lucrat si luerka, as fac vrednici

de primirea Duhului Sfint; atunci nu mai vikii el, ci Christos viezaintru dinsii si faptele lor stralucesc si lumineza, pre suflet, precum lu-mineza stelele pre cer (cerul) pentrn care acesta stare se si numeste cerpamintesc si inviere a sufletului.

XXX). Sa, alba, CredinVa, SperanO, si Dragoste: caci credinta estemaica lepadarei de lame, speranta usa a nepatimirel si dragostea estepricina a streinatalii.

Aceste virtuti aunt basa si isvorul tuturor faptelor bane.Precum vedem inceputul desavirsirel este lepadarea de lame si de

tote cele pamintesti si prin alungarea tuturor pasiunilor si viciilor, avindinfocata dragoste catre Christos a se uni strins on El, care este si sfirsita degvirsirei.

sa-'s1

s'aa

www.dacoromanica.ro

0 CONFERINTA 883

II.

In cuvintul sfatuitor care pastor!, impartit in 15 capitol e, se cuprindtot felul de instructiuni trebuitOre doctorului spiritual sat superioruluimonahilor; comparandu-1 on un pastor de oi, en un medic, si cu un con-ducetor de corabie.

a). Adica precum bunul pastor de of bine le ingrijeste, hraneste sile apara contra fiarelor, pentru ca sanatose sa le incredinteze stapanuluisat, asemenea si superiorul sat pastorul oilor cuvintatore este dator sale 131111686.. bine cu hrana cea duhovnicesca si sa le pazesca contra ini-micilor, nelasandu-le a remanea in urma; dupg cum dice Sfintul Ion Sea-rarul: Segete en cuvintul pastorul si pre oile cele ce din lenevire satdin indracirea pautecelui at r6mas in urma, ca si acesta este un semnal pastorului celul bun".

b). Precum medicul intrebuinteza multe medicamente si fie-care me-dicament '1 epilog loculul in drept, tot asemenea si doctoiml spiritualtrebue sa intrebuinteze tot felul de medicamente, dand fie carei fel derang a sufietului. medicamentul trebuitor; Tar data medicamentele datenn aduc efectul dorit si bola. viciul sat patima se agraveza, atunci seintrebuinteza taerea acelul membru; precum dice: Iara, sfirsitul tuturorsabia este hotarul si hotarirea cea pentru taerea madulaiului celuli ces'a omorit sufleteste si a putredit; ea nu cum-va si pe ce1-1-alti de rieasa sa-1 impartaskea". Dar mal naintc ce tote sa fie el insusi curet deintinacluni si patimi; cad dice mai departe, fericita, este la medic ne-Ingretocarea si la medicul spiritual nepatimirea; ea atunci si pre sufletuleel ce a murit, '1 va invia".

o). Precum dela stiinta, dibacia si experienta condue5torulni de corabiaatarna bunt! si regulatul el mers, tot asemenea bunul si regulatul mers amonahilor depend& de la intelepclunea si dibacia superiorului. El trebuesit preintimpine r6u1; cad dice Sfintul Ion: Multi prin tacerea carma-clului, socotesc ca bine Thoth', pang tend se lovesc de stance cea dinmare", si mai departe dice: Carmacit este cela ce a luat tarie de mintede la Dumnedet si dintru ale sale osteliele, nu numal din intreitelevaluri; ei dintru inns' adincul masa. pote trage corabia".

Iv.

Conclusiane.

Acesti barbati pe earl Sfinta nostra Biserica cu dreptul '1.-a pus innum6rul Sfintilor, basal pe Sfinta Scriptura, ca fundamental credinteisi moralei crestine, au dat mare desvoltare principiilor Evanghelice, mo-rale si aseetice.

El arata, ca nu tot eel bogat, nu tot eel es porta numele de crestin,este mantuit; cad in adever botezul este baea curatitOre, care stergeatat pacatul original, eat si tote pacatele sevirsite Inainte de botez, daromulul 1-a remas posibilitatea de a gresi sat de a pacatui; pentru caDumnedet I-a rasa vointa libera, spre alege ode bune, sat celea-ci

www.dacoromanica.ro

884 0 CONFERINTA

rele; dandu-T anumite legT, duprt care trebue sa se conduce, pentru alucre ode bune qi a se feri de cele rele. Deci, numal cel ce indeplineytesafi merge dupa preseriptiunile sau amlamintele, ce suet legate Cu numelede cretin pOte sa se mantuesca mostenesca vieVa cea vecnical.

Asemenea nu tot ce imbratosaza monahismul, ajunge des5virqit. Cadnu hainele cele negre, nu schima monahala pOte set mantuesca; ci numaiindeplinirea cu esactitate a lagaduelilor i pazirea regulelor qi aseql-mintelor privitore pe acesta societate.

Mantuitorul fiind intrebat, cum pdte omul moOeni Ceruri-lor, a respuns: set fats cele prescrise de lege i va fi viii.....; Tara devoeqte tine va sa fie des5virqit, s5.-0 v8ncla averile sale, sa le dea sa-racilor gi facendu-qT comOra in cer set urmeze Lul.

Sfin0 Vasilie eel Mare, Efrem Sirul gi 1On Seararul. avend de basilaceste cuvinte precum qi altele din Sfinta Scripture, a dat o desvo]taredestul de intinsa i Clara moralel crestine si aseeticei. El arata indea-juns calea dare perfeqiune: adica conduita sau purtarea, ce trebue set

anti cine-va, pentru ca en libera sa,vointa set ajunga la perfectiune,sit se unesca, strins cu Creatorul, care este bunul suprem catre caretrebue set tinda.

Si pentru a ajunge la acest finit, omul trebue sa Ta sema de sine:tine este, de uncle este unde merge sail trebue sa merga, Adica setse sirguesca a eunOgte pre Dun:mei-let qi cunoscendu-1, as facet voea Lul,adica as indeplinesca poruncile LuT; qi tote bunatatile cate pOte face.ss le facet. Pre nimenea 851 nu ocarasca, de la nimenea nimic all nu lacu nedreptul, nimanuT all nu mintesca, sa nu se ridice cu mania, prenimenea set nu urasca, de adunarea bisericel sa nu se departeze, sa fiemilostiv catre eel lipsitT, set mangae pre eel prigon41 i asupriVI etc ,in fine de partea streina sa nu se apropie, ci sa se mulOmesca cu asa proprie. Si tote fapta buns ce face, sa fie pornita din inima curate'',yi adev6rata dragoste; Tar nu pentru a fi vq.ut i laudat de Omeni, caatunci perde plata sa. Acestea facendu-le nu departs va fi de ImpereqiaCerurilor; cad' lul Dumne(pA tote 'I sunt cu putinta, numal omul savoesca.

Inset Mantuitorul a adaos: De voeqti set fil desevirqit, vinde averiletale, le imparte gracilor i vino de urmeza mie. Alata tot °data: qicondiViunea cum trebue set urmeze; caa, 'lice in alt lot: Tot cel cecauta inapoi adica la parintl, frail sat rude si la tote ale lumel, nueste mie vrednic". Pentru care aceqti Sfinti parinti nu numal ca allprobat prin insa0 vieta faptele lor, dar au lasat qi mai multe scrierlpentru a servi de calauza posteritaciI; aratand modul cum pOte omuldeveni sat ajunge desavirgit, stabilind anumite regale si arclaminte,aratand tote potecele, greutatile qi necazurile, ce intimpina pe acestastramta cale; precum i ispitele pricinuite de vrajmaqi, earl din inceputall pismuit fericirea omului si an uneltit efiderea lul.

Pentru care indemna sfatueqte, ca cel ce s'a hotetrit a se lepadade lume, all se lepede de tote ale lumel precum: avere, marire mire(lumesca), distractil etc., all lubesca streinatatea, avind infocata dragostecatre Christos; sa aTba statornicie, suportand cu bucurie tote ostenelele

sa

Imperatia

csi

si

gi

si

pi

www.dacoromanica.ro

0 CONFERINTik 885

i necazurile, pe earl' sa le socot6sert, ca Inca nu stint de ajuns pentrua enriiti multimea gressalelor sa inlIture tote pasiunile ci vi-oiile sa se Imbrace en virtutile yi tote faptele bune, pentru ca ast-felsa pOtil da bun exempla lnmenilor; sa startiOscg in post; ruggclune, pri-veghere, ascultare gi rgbdare, InsoOte de umilin0 c1 smerenie, produsgde fericita dragoste dare Christos, care a suferit multe pang ci restignirea pe truce, nu pentru sine, ci pentru a cure4i nemul omenesc.

Sg inlature mandria care este otravg, ce arde ci perde tote faptelebuue; robOsca in fine voea sa voet mut Dumnedeil.

Acestea Indeplinindn le, Duhul Stint se va selgqlui Intro dinsnl, a-tunct nu va mat via el, ci Christos Intru el cti ate faptele vor luminapre suflet, precum stelele lumineza Cerul, ajunggnd ast-fel bgrbat desk-verqlt dupg mgsura depling a virstet lul Iisus Christos, cgruta i se on-vine mgrire in vest.

savir9ite;9i

Silt

www.dacoromanica.ro

MUSICA BISERICEASCAIn cele trel secole primare ale crestinismului si imno-

grafil mai Insemnatl.

(Urmare si fine, ve4I Bis. Ortodoxii, Romfing an. XXIV, No. 8).

C.

Cunostintele asupra modulul cum cresting primelor se-cole au cantat, precum si ce au cantat, am veclut ca suntfOrte restrinse. Causa este ca n'ati ajuns pana la nol niciun fel de indiciti asupra semnelor muzicale de care el seserveati, si nici unul din parintii bisericesti contemporanlsati posteriori, nu ne-a transmis nici un fel de descrierea lor. De asemenea si imnele cantate de cresting acestortimpuri, In cultul for sacru, am veclut, di nu aU ajuns panala nol de cat prea patine, si mai tote aceste reliquil sacreale acelor timpuri, nu sunt de cat bucatl si pericope din v.Testament, ceea ce, prin forta lucrurilor, ne duce la muzicaintrebuintata in Sinagoga iudaica, anume la acea muzicacare era in uz in Ode cand Mantuitorul s'a aratat In lume.

Dar daca avem asa de putine si restrinse cunostinte_despre modul cum cantau cresting Drimilor timpuri si des-pre ceea ce ei Cantab., cand se adunati spre a se inchinaadeveratului Dumnecleil, tot atat, ba Inca si mai restrinse

www.dacoromanica.ro

MUZICA BISmuctsck 887

sunt si cunostintele despre imnografil bisericesti at acestortimpurt, adica despre acele persOne, cart sc ocupari cu mu-zica si cu alcatuirea bucatilor ce trebueati a se canta si secantau chiar de crestinil acestor timpuri.

Despre un distins parinte bisericesc at secolulut al II-lea,Justin filosoful si martir (t 167 d. Chr.), traditiunea nespune ea ar fi compus tntre alte multe scriert ale sale sio scriere intitulata; cantorul sari cAntarecul (a (101/4-c14),in care, de sigur, se ocupa despre cantarile si cantaretilbisericii crestine din secolul intal si al doilea si fie -tine in-telege cat de insemnata si importanta ar fi fost ac6sta scriere,pentru subiectul ce ne preocupa; dar, din nenorocire, ean'a ajuns pana la not de cat numai cu numele. Este per-duta in intregul el.

Ast-fel stand lucrurile, punctul de plecare fiind grew, cadlipsesc aprOpe cu desavirsire Mote indiciile certe si despreimnografil acestor timpuri, ca si despre modul cantarel siceea ce se canta, vom urmari cestiunea mat mutt prin su-positiuni si deductiuni, servindu-ne in acelas timp de pu-tinele amintirl pastrate in istoria biseric6sca a acestor secole,

Crestinil acestor timpuri servindu-se mai mutt de imnelesi cantarile intrebuintate de Judei, se intelege ca acelasiimngrall sacri at acestora, erat si at tor. Lucrul 'ma pre-sinta o Ore-care deosebire. Crestinil chiar de la inceput s'atdeosebit si au tins cu dinadinsul a se deosebi intru totede Judei; tar de la distrugerea templului din Ierusalim, inceea ce priveste cultul, nu mai era nimic comun intreJudei si Crestinl.

Pe de alts parte din istoria noulul Testament aflarn, cacrestinii acestor timpuri, pe Tanga psalmi si cantart dinvechiul Testament, aveati chiar in timpurile Apostolilor,

propril ale tor, prin can prea made' marele mister alintruparel Fiulut lui Dumnecletil), aveail imnele for spirituale,

1) Comp. I Timot. III, 16.

can-taxi

www.dacoromanica.ro

888 MUZICA BISERICESC A

cu coprins curat crestinesc, compuse pe baza invetatureIrevelata de Mantuitorul si sfintil sec Apostoll. Acesta ne o-bliga a recunOste ca in aceste timpurl a trebuit sa fie siimnograff crestini, persOne anume, cari alcatuiati imnele spi-rituale, cantate de crestinl. Cine insa erati acestl imnograflal timpurilor apostolice, nici istoria evangelica, nicl tradi-tiunea bisericesca, nu ne arata numele lor. De sigur ca elnu puteati fi de cat, sail insusi apostolil, sati conlucratorillor; caci pe cuvintele si invelatura altora, crestine, mal a-les al acestor timpurl, nu puneati mult pret, fie ca multierail eel ce voTati si se sileail prin tot felul de mijlOce a-iindeparta de la drepta credinta si invetatura ce primeati dela Apostoli.

Dect fiind-ca crestinil acestor timpurl nu se edificati decat pe cuvintele Apostolilor, pe ale adev'eratilor lor conlu-cratorl si pe ale acelora carora Apostolil le au dat dreptul,puterea si autoritatea d'a conduce Biserica lui Iisus Christossi a se ingriji de pastrarea credintei, si numal prin cuvin-tele si invetatura acestora, voeail a se edifica moralmintesi a le servi de calauza in t6te miscarile vietei lor religiose,de la sine se intelege ca in randurile acestora trebue acauta pre primil imnografl al Bisericel crestine.

Apostolil dar, conlucratoril lor, Episcopil si clericil in ge-nere, au fost imnografil acestor timpurl si deci primil im-nografi al bisericel crestine. Ce imne insa anume au compusfie-care din el, acesta este cestiunea cea mare si grea, cart,'Ana astacli, cu tote silintele ce's1 a dat si isl da §tiintateologica, nu s'a putut cunOste in intregul el.

Ca Apostolic au compus imne, pe Carl be cantaiI credin-dosiI, avem chlar marturia lor proprie. Apostolul Paul in IEpistola sa catre Timotel (cap. III. vers. 16) ne-a pastrato parte, set p6te chiar in intregul sea un ast-fel de imn;si ni-'1 rapOrta in acea epistola ca al sell proprie. De ase-menea, acelas Apostol in epistolele sale catre Efesenl si Co-

www.dacoromanica.ro

MUZICA BISERICESCA 889

lasenl') ne spune ca crestinii timpurilor sale adunandu-sepentru a se trichina si a multami Domnulul, cantau psalmi,cAnta ri de lauds si ca,ntari duhovnicesti. Apostolulnu rapOrta textul sail coprinsul acestor imne, el insa afirmaclar ca ele existail si crestinil le cantau.

De cine puteati fi tacute aceste cAntarl de lauds si du-hovnicesti, in cars se prea marea Iisus Christos, data, nu deApostoli si conlucratoril for ? Dar care anume din el ail alca-tuit ast-fel de cantarl si ce anume cailtarl au alcatuit, acestaeste aprOpe imposibil de a se putea precisa. Tot ce se pOtesustine si afirma cu siguranta este ca Apostolii si conlucratorilfor au facut imne si Cantari de lauda cu continut pur crestin,avend de baza cele coprinse In invetatura evangelica, pe careel o predicad, si proba cea mal evidenta este ca ast-fel deimne sunt mentionate in scrierile Noului Testament, In careni pastrat si resturi din ele. Tata tot ce se pOte diceasupra cestiunel cu privire la timpurile Apostolice.

Depre conlucrAtorii apostolilor si dupre aceia cad au al-catuit imne si cA,ntari crestine, in timpurile posteriOre pangla secolul al IV, avem urrnatOrele stirs :

In numerul celor dintaiu si mal Insemnati imnografi, des-pre earl avem stir] din traditiunea secolelor posteriOre, sunt:Dionisie Ariopagitul, Ierotheitz Episcopul Athenel,Ignatie purtatorul de Dumnecleil Episcopul Antio-chiel, Poilcarp Episcopul Smirnel, Tustin filosolul simartir, Irineu EpiscopulLugdunului(Lionul de asta-d1),Climent Alexandrenul, Origen, Gaiu,preot al bisericelRomane, Gregoriii, idatorul de minuni, Anatolie,Atenogen maltirul, Nepote, Episcopal Pentapolei§i Metodie Episcopal Patarelor, car dupes altil alTirului2).

1) Comp. Efeseni V, 19. Colaseni III, 16.2) Comp. Revista istoricil asnpra imnelor ci imnografilor bisericel o-

rientale de Cernikov Filaret.

sail

www.dacoromanica.ro

890 MUZICA BISERICESCA

De si numele acestor distinsi barbatl si ilustratiunl bise-ricestl al timpurilor primare ale Bisericel sunt prea cunos-cute, unit prin cultura si stiinta for teologica, pe care ailpus'o in serviciul bisericil Jul Iistr, Christos, intru respan-direa si propagarea evangeliulul si apArarea dreptel credinte,far altil prin curagiul cu care au luptat contra celor ce pri-goneati biserica si pre credinctosl, ducend lupta for pans asuferi chiar mOrtea martirica, WA a se indoi sati a cedaceva din ale credintel, cu trite acestea cu privire la cestiuneace ne preocupa, activitatea isprAvile for sunt prea putincunoscute.

Despre Dionisie Ariopagitul, acel mare personagitt dinAtena, carele a fost convertit la credit*. in Iisus Christosprin predica Apostolulul Paul, tinuta in fata AriopagululAthenian si carele imbrAtisand crestinismul, l'a profesat sipropoveduit cu atata tarie si caldura in cat a primit a su-feri si martiriul pentru credinta in Christos, (anal 95 dui:aChr.), sinaxarul ne arata ca a luat parte la inmormintareaSfintei Feel Ore si ca a compus imne Intre imnografi itprenumera si Nicodim Aghioritul 2). Lucrul de altmintreleanu este imposibil; cad unul astfel de barbat, carula insusi Sf.IOn Chrisostom, admirandu-I eruditiunea si pro funditatea, tariacugetarel si a spiritului sed patrundetor, it numeste pasa, rea cerului, este Mlle lesne a admite ca putea face si imne,mal ales ca in scrierile ce i se atribue, sunt forte multe partlscrise in versuri.

Tot acesta se rapOrta si despre IeroteI, contimporanul Sf.Dionisie, ca adica si el a luat parte la InmormIntarea Sf.FecIOre si ca impreuna cu Sf. Apostoll si cu Dionisie, ar ficantat imne de lauds pentru NascetOrea de Dumnedetl, baInca ca el era dintre acel cart conduceati corurile cantaretilor2).

1) Vedi Sinaxarul torn. I. pag. 95.2) Vedi Sinaxarul loc. cit,3) Comp. Sinaxarul loon! citat. Dionisie Areop. Despre numirile, divine

cap. 3.

si

www.dacoromanica.ro

MUZICA BISERICESCA 891

Ignatie, purtatorul de Dumnecieti (0EopOpoc) este mareleEpiscop al Antiochiel, discipol al Sf. Evangelist IOn si dupeo veche traditiune 1), el este copilul pe care Mantuitorul l'arfi luat in brate cand a clis Apostolilor sec memorabilele cu-vinte: lAdever voue, de nu ve yeti intdrce, si safzti ca pruncil, nu yeti intra Intru impera ceru-rilora)».

A pastorit cu vrednicie 32 ant biserica Antiohiel si a su-ferit mOrtea niartirica in clilele imperatului Traian, find con-damnat a fi sfisiat de flare in Amfjteatrul din Roma. In bio-grafia sa se arata a in momentul cand era dus spre a fiaruncat prada fiarelor, inchinandu-se si rugandu-se lui Dum-necleti, pentru el, pentru crestinil ce a pastorit si in generepentru biserica credinciosilor, intre altele a pronuntat inin versuri me-morabilele 4Gria sunt al WI Iisus«versuri me rog celor ce conduc fiarele, a'l macina, pentru«ca sa fit paine curata in qiva cea mare a Domnului a)).

Acestui dint parinte, carele dupa atestatiunea tuturor ma-rilor dascall si parinti al bisericei a convietuit cu ApostolilDomnului si de la el a invetat trite tainele credintel, i seatribue introducerea cantarel antifonice in biserica si a celordoue- corurl, pentru a se canta alternativ, de corul drept side corul sting al hisericei.

Cat de mult iubea musica acest sfint parinte se vede dinepistolele sale catre Efesenl si catre Romani in care el latot pasul sfatueste pe preoti, ca sa pastreze cea mac dese-virsita iubire intre credinciosi si cu totil in unire si intr'unglas sa ante Domnului prea marind pre Iisus Christos. Nueste dar cu neputinta ca acest distins ierarch carele s'a ru-gat in versuri la cesul mortei sale si carele a cubit fOrtemult musica si ingrija a se cultiva, spre a fi podOba in bi-

1) Comp. Nicifor Callist istoria bisericescg I, 9.2) Ilathei XVIII, 3.

Vecli biografia Sf. Ignatie.

cue

cuvintele:

2)

www.dacoromanica.ro

892 MUZICA BISERICESCA

serica, precum se vede din scrierile sale, ca el insusi sa ficompus imne si cantari bisericesti, pe cari sa le fi cantatcredinciosii din timpurile sale; dar aceste imne, timpul nua lasat sa ajunga pana la nol.

De asemenea intre imnografil bisericesti al primelor tim-purl se prenumera si Policarp, Episcopul Smirnel, contim-poran cu sf. Ignatie si ca si acela discipol tot al evange-listului I6n, ba Inca se crede a fi fost chiar de el prohirisitepiscop al Smirnel 1); dar ce anume imne a compus el Intimpul indelungatei sale pastorii, cad se crede a fi pastoritmai bine ca 60 anl, pana ce a ajuns in adanci betranete sia fost condamnat de persecutatorii bisericel la m6rte prinardere, timpul nu a lasat sa ajunga pana la not.

Intre imnografii secolului al II-lea se enumera si Justinfilosoful si martir (f 167 d. Chr. de mOrte martirica, petimpurile lul Marcu Aureliu si Luciu Veru). Pe langa insem-natele sale apologil ce a scris intru apararea crestinilor, sialte scrieri, Eusebiu, Fotie2) si alti multi parinti at bisericelne afirm, ca. Justin a compus si o scriere intitulata can -tarelul (6 tpi), ril4): dar care din nenorocire n'a ajuns panala nol. Fotie in biblioteca sa face chiar aprecierI asupraacestel scrieri, care se vedc ca ii era bine cunciscuta, saupOte ca se si conserva In timpul sea.

Ce coprindea acesta insemnata scriere, este grew de pre-cisat; judecand insa dupa starea bisericel lui Christos dinacele timpuri, este mai mult de cat probabil, ca ea coprin-dea colectiunea imnelor bisericesti, pe cari le cantail credin-closil in clasurile hotarlte pentru inchinaciune si ort de cateorl se savirsea Sf. Liturghie. POte ca ea coprindea si 6recari povetuiri asupra modului cum trebueaU a se canta decredinclosi diferitele imne. Ca ast-fel trebue sa fi fost co-

1) Comp. Tertulian De prescrip. cap. 32. Ieronim de scriptoribus ec-des. cap. 17.

2) Comp. Fotie Biblioteca 125.

www.dacoromanica.ro

MUZICA BISERICESCA 893

prinsul acesteI scrieri, se constata si din a II-a apologie aSf. Justin,'care in multe parti suplineste scrierea perdutacAntarecul. In unele parti ale acestei scrieri, Sf. Iustinvorbeste despre imnele ce se cantail de credinciosi si desprecoprinsul lor, si din cele ce el istoriseste, se vede clar cumera in aceste timpuri cultul crestinilor si ca liturghia chiarse savirsea prin cantari de imne si psalmi, facendu-se silecturi din Eva nghelii si scrierile noului Testament.

Scrierea sa aantarepil si descrierile ce se afla in apo-logia a II-a a acestul Sf. Parinte despre imnele si cantarileintrebuintate de crestini In adunarile for religiose, of facutpe multi a crede ca. Justin avea o deosebita aplicatiunecatre muzica si cantarile bisericesti si ast-fel el prenumeraIntre imnografil bisericesti.

Irineu Episcopul Lugdunului (t 178 d. Chr. de mOrtemartirica), discipol al lui Policarp, episcopul Smirnei, esteprenumerat intre imnografil bisericesti al acestor timpurinumai pe baza marturisirilor lui Eusebiu Ieronim2),cart admirand stiint.a si eruditiunea sf. parinte, II numerasi Intre acela cars au compus imne; dar ce anume imnea compus, din causa tacerel acestora si a tutulor parintilorposteriori, sunt cu desavirsire necunoscute.

Despre Clement Alexandrenul, distinsul catichet al sc(5-

lei orasulul de la carele a luat si numele, avem datecerte ca compunea imne cantate de crestini. Intre mul-tele sale scrieri are si una intitulata Pedagogul sau Pova-tuitorul, prin care intelege pre insusi Iisus Christos. Sfarsitulacestel scrieri care se compune din trel parti, termina cuo rugaciune in versuri, in genul poeziei lui Pindar compusadin 62 versuri in care se canta Si se prea mareste IisusChristos Fiul si Cuvintul lui Dumneder12).

1) Comp. Eusebiu ist. bis. cartea V, cap. 20, 26.2) Comp. Ieronim de script. codes. cap. 35.3) Vedi scrierea Pedag. partea III ultimele randurl.

si

V

www.dacoromanica.ro

894 MUZICA BISERICESCA

Ca imnograf si lubitor de musica Clement a compus multeimne, cari se cantau de credinciosi in timpurile sale; elesunt cele mat pretiOse versurl ce ni s'ad pastrat din acestetimpurl. Clement in scrierile sale se ocupa si de modal cumtrebue a canta crestinit si tot-d'auna le recomanda o can-tare cuviinclOsa, modesta si Cu spirit de umilinta, si ii sfa-tueste sa se pazesca de tipete si de muzica cea destrabalataa paganilor.

Martirul Ipo lit este d'asemenea prenumarat intre imno-grail. Parintii bisericesti ne spun 6, el ar fi compus maimulte imne prin cari se cants dumnedeirea lui lisus Christos,pe baza invetaturel evangelice, in contra ereticilor contim-porani, si ca ar fi facut-o de asupra Intregei Sf. Scripturl,dar din nefericire nimic din tote acestea, n'a ajuns papala not ').

Tot ast fel si Origen, marele catihet al scolel din Alexan-dria, este prenum6rat intre imnografii bisericesti 2). Dar ceanume imne a compus acest, mare si fecund scriitor, caredupa atestatiunea lui Ieronim a compus 2600 scrieri, Tardupa a lul Epifanie 6000, posteritatei sunt necunoscute. Faptulinsa nu este lipsit de probabilitate; cand se stie ca. scrie-rile acestui mare scriitor in cea mal mare parte s'ati pierdut,multe nici cu numele n'au ajuns pang la noi, Tar acele cariau ajuns, sunt un rest fOrte mic, MO de marele numer alscrierilor ce el a compus.

Istoricul Eusebiti prenumera d'asemenea intre imnografi pepresbiterul bisericel romane, Gaiu, si afirma ca el a compusun imn in care se canta dumnedeirea Int Iisus Christos sialte multe imne pe cari le cantag crestinii. Eusebiu ne spuneea ele se pastrati in cartile crestinilor, dar nici unul n'aajuns pans la nol 8).

') Comp. B. Oiconomn despre eel' 70 traducUorI torn. IV, pag. 763.2) Comp. Ieronim prefata la profetul Iezechiel. K. Oicononn despre

eel 70 traducgtori tom. IV pag. 445.2) Eusebia ist. bis. cartea V, cap. 28.

www.dacoromanica.ro

MUZICA BIS gructscik 895

Ace last Eusebid 1) ne rapOrta intre imnografi si pe Ana-tolie episcopul Laodicei (t 270 d. Christ.), ale cam% multetropare erail coprinse in cdrtile crestinilor.

Gregoriu al Nisei, ne afirmd. ca Sf. Gregoria facetorul deminuni era d'asemenea imnograf. Lui i se atribuetuirea unlit formular liturgic si randulala serbarii martirilor.

Epifaniti episcopal Ciprulul 2) ne spune ed. Nepote epis-copul Pentapolei a compus multime de imne cart se can-tail nu numal de crestinii eparhiel Pantopolei, ci si de alticrestini.

El ne afirma ca acest Sf. Parinte a compus imne sprea combate eresia gnosticilor Valentinieni; dar tote acesteimne atat de pretiOse pentru cunostinta celor petrecute inacele timpuri, sunt cu desevirsire pierdute.

D'aseminea Intre imnografi este prenumerat si sf. Me-todie autorul troparulul celor clece feciOre, in care find fOrtemulte 041 scrise in versuri, s'a dedus ca si el era im-nograf.

In fine Martirulul Atenogen se atribue de Marele Vasiliealdituirea frumosulul si pretiosului imn «Lumind find.» incare se prea mdreste Sf. Treime. Traditiunea spune ca mar-tirul a cornpus acest imn, cand era dus la mOrte, tar timpulera catre apusul sOrelui.

Acestia sunt cel mai insemnati imnografi din cele treisecole primare ale crestinismulni si aceste putine si fOrterestrinse cunostinte avem despre lucrarile lor, necontestatfOrte pretiOse, dar pe cart timpurile de restrite prin caria trecut Biserica 1111 Christos, afI fost causa ca ele sti nupota ajunge pana la no'.

i) Eusebit scrierea citata cartea VII.(2 EpifaniA eresia 67.

D.

si Meg-

www.dacoromanica.ro

Omul, Mora la Crestig si 11111110 acestei morale asupra vietei sale,

(Urmare si fine veep Biserica Ortodoxa. Romany an XXIV, No. 8).

Mora la evangelica imbratiseza vieta intrega a omulul sipre om insusi in tOte miscarile vietei sale sociale, politicesi religiose. In on -ce intreprindere a vietel sale si pentruor ce faptd ar voi sa se'virsasca, el gasesce in acesta mo-rald, povatuitorul cel sinter, care sa'l indemne numal la bine,atat in interesul seu, cat si al semenilor sel Ea it aratatot d'auna cum sa lucreze si cum sa se pOrte pentru a fi cuadeve'rat membru util si ales al societatel, din care face parte.

Mal mull chiar; morala evangelica tinde tot-d'auna, nunumal de a regenera vieta si moravurile Ornenilor si in deo-sebl ale acelor carl ascult, se supun si profeseza aceste prin-cipil; dar ea, in tot-d'auna, pentru credincios, este In tOtedilele vietel sale mentorul, dupe care orientandu-se si su-puindu-se lul, nu numal ca nu gresesce, dar ajunge a fi modelcu vieta si purtarea sa in fata societ'atii si a semenilor set.

Cand crestinul voesce a se da la bucuril excesive si d'aiclla ingamfare si despret catre aprOpele seri, dire cel-l-altlOmeni, morala evangelica ii recumanda modestia si umilinta,virtuti pe care omul trebue sa le albs de-a pururea in ye-Aere si sa dovedesca prin faptele sale ca le are.

Cand este coprins de intristare, it pune in vedere tot-

www.dacoromanica.ro

OMUL, MORALA CRE§TINA ASUPRA VIETEi SALE 897

d'auna, taria credintel in Duninedeti si speranta ferma indreptatea sa absoluta, singurele cart pot mangaia si suntde-a pururea mangaerea tuturor celor intristatl, asupriti sauchiar nedrepta ti (1.

De asemenea, aceeasi morala, pentru a calma pasiunilesi tote pornirile naturei omenesci si pentru a da omuluilinistea si pacea constiintei, cum si pentru a-1 impedica dela pacat si fait de lege; si a-1 scapa ast-fel de mustrareaconstiintel, is pune in vedere ca tot-d'auna trebue in-frineze pasiunile sale, sa nu urmeze lor; ci legea cea sfinta,care este- vola lul Dumnedeil, sa o alba tot- d'auna in ve-dere, in Mta vieta sa adica sa faca numal bine si sa seferesca de req.

Dar data ast-fel este morala crestina si ast-fel de influ-enta miraculOsa si bine facetOre are asupra acelora ce setin de ea si o profeseza, pentru ce intre crestinl, clic pro-tivnicil acestel morale, se gasesc omen' rat, ba chiar sicriminal'?

Este fOrte adeverat ca, ast-fel de flare cu chip omenescse gasesc si intre aceia cart 'Arta numele de crestini; darce strica intru acesta morala crestina, impusa de invetaturacea sfinta a religiunel descoperita Omenilor de Iisus Christos ?Ea, credem, nu este intru nimic vinovata: a) Pentru ca. cel1.61 si criminal', data se afla in rindurile crestinilor, Did odata nu se pot indrepta de pacatele, crimele si fara de legilecu preceptele moralei crestine. Nici o data el nu pot sa clicasi sa sustina ca acesta sfinta si curata morala i -a indemnatla WI sail la crimele si fara de legile ce au sevirsit si b)se constata ca toti acestia, sail sunt certatl cu principiilemoralei crestine, fie ca sunt si se numesc crestini, si ast-fellucr6za si faptuesc tocmal ceea ce morala le interdice d'aface, sab ca ignoreza cu desevtrsire preceptele el, si ast-felsunt ca si cel necredincIosI si streini de acesta, sfinta morala.

and dar cel re", fie el chiar din numerul celor ce seBiserica Ortodoxi Fleming 7

sa-sl

www.dacoromanica.ro

898 OMUL, MORALA CRE*TINA

numesc crestinl, nu pot invoca intru apararea relelor lorfapte principiile moralei crestine, sad. cand sunt rel, pentruca voesc a fi ast-fel, saviresc adica pacatul, crima si farade legea, in ciuda moralei crestine, pe care o cunosc sislid ca acesta it opreste de la ast-fel de fapte, si cu tOteacestea el le fac, sad in fine ca le savirsesc in nestiinta siin necunostinta de acesta morala, atunci intru cat este vi-novata morala crestina de faptele acestora?

Departe dar ca existenta celor rel si pacatosi in randu-rile crestinilor sa lovesca sfintenia si autoritatea moraleicrestine, cand origina si izvorul tutulor acestor fapte rezidasad in necunostinta acestor sfinte si sacre precepte, sad indespretuirea lor.

0 alta acusatiune ce se aduce acesteb morale este aceea,clic protivnicil. el, ca ea desparte pe Omeni In bunt, adicasfinti si in pacatosi, simpli muritori. Prin acesta moralaunii Omeni fiind, dic acestia, se invrednicesc de a fi apo-teozatI de cel-l-alts muritorl, crestini fiind si unii si altii.

Cata reutate omenesca! Sa afle vina si in cea maT de-savirsita perfectiune!

Mantuitorul dice, fara deosebire, tutulor urmatorilor seT:I Fit' des precum si Tata," vostru cel dinceruri desa virqit este3.1).

Cand dar unii, ascultand intru tOte de cuvintele Domnulul,le urmeza, le practica, si nu les din ele intru nimic; ci dincontra, dupa ele si in conformitate cu ele sunt, tOte faptelelor, in WO. viata lor, si prin acesta ca niste alesi ai lulDumnecled, cart' tot-d'auna aci pre pamint se invrednicescsi ad dreptul a se invrednici, credem de un deosebit harinaintea lul Dumnecled, Tar none muritori ser-vindu-ne ca exemple demne de imitat ne sunt imaginiscumpe. sacre si venerate, si intreg acest merit al lor sedatoreste moralei celel curate si sfinte ce ad avut'o in ye-

1) VOA Mathel V, 48.

plrsiti,

www.dacoromanica.ro

ASUPRA VIETRI. SALE 899

dere d'a pururea in bite Vele vietii lor, si aceeasi moralasi pe noi ne inclemna a le privi faptele si a le imita, trebue,clic, pentru acesta a huli morala cresting ?

Ea nu desparte pe crestini si pe Omeni in sfinti si paca-tosi; dar Omenii toti prin natura lor inclinand mai multcatre faptele cele rele si deci cu totii pacatosi fiind, castnumal unul singur, Dumnedeti, ne spune In alt loc, estefara de pacat, ea pe totib fara deosebire ii chiama la luminasi adev6r si tutulor deopotriva si fara esceptiune le spunesa aspire cu viata si faptele la cea mai desavIrsita perfec-tiune, sa fie desavirsiti ca Dumnedeu, Tatal lor, cel din ceruri.

Daca dar unit urmeza intru trite- si prin viata si faptelelor se identifica cu cuvintele Domnului, bar altii sunt sireman stapaniti de patimi si de Inclinarile de can moralacresting impune credinciosilor a se feri, este pentru acestavinovata morala? Ea face acesta impartire sau ei Insusicad prin inclinarile si ascultarea lor de principiile moralei,unit se supune ei cu totul, bar altil o despretuesc si ast-felse deosebesc unit de altii ?

Atunci unde sa cautam perfectiunea, cand chiar acolouncle ea se afla o tagaduim?

TOta legea progresului si a prosperitatii in omenire subon -ce punct de privire am voi a o socoti consta intru acesta,de a avea cu totil un ideal in orb -ce intreprindere si mis-care a vietei nOstre si acest ideal avenclu'l d'a pururea invedere, sä ne silim a dovedi ca it avem prin Insesi faptelenOstre. Tot acesta este si cu marea precepta ce ne o puneIn vedere cuvintele Domnului. El ne spune tutulor ca prin -cipiul si al desavirsirel este Drnnecleii, carulane-am invrednicit prin lumina evangelica a-i fi fit; bar El,noun Tata, si pe totb, fara exceptiune, ca pre niste fib ai setne indenana sa fin si nob perfecti si desavirsiti; sa -avemadica In vedere ca el este perfect si sa ne silim a'l imita.Iar data unit In acesta silinta de a'l imita se apropie mai mult

perfectiuneb

www.dacoromanica.ro

900 OMUL, MORALA CRErINA

de el, Tar altil reman mai departe, stapaniti fiind si servindmai mult patimilor inerente natures umane si nu legel mo-ralei crestine, este vinovata morala insasi pentru acesta ?

Iata dar ca si din acest punct de vedere morald. crestina,departe de a fi vinovata intru ceva; ea da omului, legealegilor, idealul perfectiunei absolute la care sa aspire; Tardacd nu voeste a aspira si a'l traduce prin faptele si viata sa,vina nu este a moralel, ci a omului, fie ca ar fi el crestinchiar.

In fine ultima invinuire ce se aduce moralei crestine,este, ca pune teltd fericirea la care trebue sa aspire omul,dincolo de mormint, trite° altdi viata, viitOre, in ceruri; saucel putin, altil mai condescendenti, condamnd acesta moralapentru dispretul ce tridernna pe credinciosi sa aiba catrebunurile si fericirile lumei acestea. Pentru ce, clic acestia,omul sa fie privit ca o fiintd trecetOre si sa nu fie legatcu trupul si cu sufletul de cele pamintesti si de viata a-cesta? Pentru ce el sä fie considerat ca un simplu trecetorsi vizitator, cel mult cu un iconom si bun administrator,care trebue sa cugete d'a pururea, ca tote aceste sunt datenumal ca prin ele sa se pregdtescd si sa se asigure pentruo ally viata, pentru alte bunuri si fericiri, can nu sunttrecetOre ca acestea, ci eterne si pururelnice ?

Cine nu intelege cat de slab si in acelas limp cat depd.timas este si acest argument. and se stie ca in acestalame, dupd invetatura Sfintei Scripturi, domneste pecatul,nedreptatea si tots fail de legea, 'far dupa filosofia mo-derns, lupta pentru existents; feu este dacd morala cres-fina pentru a pune frig lacomiei omenesti, ii spune:«Ce va folosi omul de va ca,stiga lumea intrega siisi va perde sufletul sea pentru al infrtna de lapornirile sale catre pacat si nedrep tate, la care Mlle lesnesa da pentru a dobandi bunurile lumei acesteea, ii spuned'a pururea chi acestea nu'i sunt de nici un folos pentru

i

www.dacoromanica.ro

ASUPRA VIETEi SALE 901

dobandirea:adeveratel vieti, a vietei celel veclnice? Si pentrualina tots durerea si intristarea pentru nedreptatea care

domneste in lumea acesta, nedreptate pe care se pOte in-tampla sa o sufere panA, la mormint, red este, clic, daca tispune, ca acesta nedreptate va fi resbunat6, dincolo de mor-mint; ca dreptatea dumnecleesca, care vede si stie tOte itva satisface pe cel nedreptatit in viata viitbre?

Nu este Ore si in aceste principil si indemnuri ale mo-ralei crestine un ideal care ridica pe em de la cele de josla cele de sus, sad servindu-ne de cuvintele Sfintei Scrip-turi, de la cele plmintesti la cele cerestl? Si cand to gan-destI ca se gasesc chiar in rindurile crestinilor unit cars säcondamne morala crestina tocmai pentru ca si aici, ca si int6te, d'a pururea pune in vedere un ideal, ce trebue sa maidaca despre ast-fel de fiinte, mai ales d, se pretind a ficrestinl ?

Departe dar d'a fi blamata si condamnatA morala cres-tina pentru idealul dreptatea si al vietel pe care 11 pune invieta viitOre si cu insistenta recomandata credinciosilor da'lurmari si avea in vedere in t6te miscarile si faptele vietelfor aid pre pamint. Acest ideal inalta si nobilaza pe omsi din el decurg bite acele virtuti can garanteza dreptateasi tOta ordinea socials si face pe om a nu fi catre semenulsi aprOpele sett un lup, ci frate Whit si bine voitor IntrutOte, oprindu-1 a se da la nedreptate si fara de lege, celputin daca nu de frica legilor omenesti, cel putin de fricapedepsel legel Dumnecleesti, de care nu p6te scapa nici inlumea acesta, nici in cea viitOre dincolo de mormint.

C.

a'l

CD

www.dacoromanica.ro

BOSSUET.

(Ve41 Bis. Ortodoxa Roman anul XXIV No. 2).

Ceea ce face ca panegiricile sale sa alba o mai mareinsemnatate este punctul de vedere din care el trataa vir-tutile sfintilor si acesta nu este altul de cat legatura shins&a virtutilor fie-caruia tntregul, cu Christos si cu Bisericasa. In una din aceste cuvintari Bossuet Vice: «Iisus a in-vins lumea, Irma Vilnic invinge el prin servitoril sei. Dinranile sale a esit un spirit victorios, care a triumfat asupramagnificentel lumel. Supunerea fie-carula sta in legaturastransa cu Biserica, ea guverneza si servesce in acelasi timp.Cine se supune, se supune numai unuia, tine guvernezase supune tuturor. Acesta este in Biserica legatura frumOsaintre a se supune si a guverna, prin care se Invederezaarmonia fericita si acea pace dulce, cand cei superiori con-duc cu smerenie carma, Tar cei de jos urmaresc cu Tubireporuncile ce li se dais

In cuvintarile sale obicinuite Bossuet nu stabilesce prin-cipii generale. Aid Grath el mai cu sema profungimea ra-nilor nOstre si marimea Mei de care suferim. Aci sdescrieel dorinta 'Astra netnfranata catre libertate, care de faptnu e de cat un abus si unde modestia este nebunie, Tarcredinta in adeverurile positive este prostie. « Christos apare

au

www.dacoromanica.ro

BOSSUET 903

prea om de rand, evangelia prea sirnpla, tnvetatura desprecruce prea ordinara». Aci descrie slabiciunea, care se stingein o silinta nedemna, lenesa si lipsita de barbatie, aci gri-jile inutile ale Omenilor, planurile numerOse cu care seocupa» de ce atatea griji? Christos condamna nebunia siinselaclunea poftelor si dorintele nesfarsite. Sufletul nostrueste impartit; sa adunam puterile lul la un loc si asa se vaInsanatosi si va deveni constant». Cu acesta ocasiune des-volta el libertatea adeverata, simtul religios si multa."mirea,care provine de aici. Ori-ce spune el, serva ca invetatura,misca, destepta sufletul, incalclesce inima; kite sunt adeve-ruri marl, figuri vii si sentimente puternice; cu cat maimult vorbesce, cu atat mai mult pare ca dobandesce o pu-tere mai mare «nu fits ca aces munti pe cari cad trasnetelesi nici odata ploaea, ci ca acele val jOse care aduna apaceresch si prin acesta devin fructifere». Despre umilinta siIubirea lui Christos vorbesce el in termenil cei mai vii:«Vol veti domni numal prin umilinta. Christos prin crucese inalta la demnitate regala, la cruce prin supunere, lasupunere prin dispret, la dispret prin saracie Christos vor-besce cu vol din lubirea sa cu tot asa de multe limbi casi rani; iubirea sa se revarsa asupra vOstra cu tot sangele

esit din ranile sale rupte in mod asa de cumplit. Nuam nevoe sa ye spun cat de mult el ye iubesce, privirilevOstre indreptate asupra cruces ye va spune mai mult catote cuvintarile mele».

Cea mai frumOsa din cuvintarile In acest gen este aceeaasupra dOmnei la Vallier, fosta prietena a regelul si caredupa o viata voluptuOsa s'a retras in monastire. «Ce amveclut si ce vedem acum? Ce schimbare! Majestatea vOstranu vine ca sa pue in singuratate puterea lumesca; totuleste schimbat si nou, eii insusi si pentru ca sa laudamacesta noutate, rup o tacere de mai multi ani si las sa re-sune o voce, care numai era cunoscuta pe amvon». FOrte

www.dacoromanica.ro

904 BOSSUET

nimerit admonesteza el cu acesta ocasiune, raportand cu-vintele nu asupra mOrtel, ci asupra sa: «Tu, care al facutpenitents, vel putea sa deosibestI din acelea ce spun ea,aceea ce te privesce pe tine, si voi, vol crestinii, sa facetiacelas1 lucru; Inteleptul, care aude un cuvint bun it laudasi it resfrange asupra sai. Indata trece el asupra staresprimitive a sufletulul acestia si descrie starea el, aratandtOta viata ei pacatOsa, pentru ca sa probeze, ca ceea ce elI-a remas bun este o remasita a primei creatiuni, ceea ceinsa purta red in sine era o urmare a caderei in pacat,

acoperi§ul si paretil au cadut, Inlatura rt iinile si vel aflachipul primulul plan si urmele architectulub. In ratacireasa sufletul nu stie ceea ce este; el slice, eh sunt o suflare,un vintulet usor, un foc fin, de sigur o suflare, care tra-esce In Dumnedeil, un foc pe care 11 cunOsce Dumneleti,un vint facut de pe chipul sea. 0 suflete! care te cautai petine insutl si te-al perdut. Lass insa sa resune cuvintullul Dumnedea in acesta trista stare in care te afli, suflete,tntOrce -te din abisul in care ai cadut*. Dumnecleil it gasesce,sufletul se agata de bogatie, Dumnedeii it desparte de ea,se atarna de corp, «voesc insa sa fac sa fie chel capulfleet' Sionulul», se agata de onOre, «Dumnecled dobOra ce-drii libanuluk. Cu tote acestea is1 revine si dice: «servaltea si -a gasit inima, pentru ca sa-ti aduca acesta rugaciune.Cu rugaclunea vine si Iubirea, cu lubirea tOta perfectiunea,totul s'a reintors. Vino, soil scumpa, focul este aprins,tamaea pregatita, sabia scOsa, sabia este cuvintul lul Dum-

preotul te astepta ca sa te acopere cu voalul, iesidin tine si fa-t1 vint inainte ca nicalerl sa nu gasescl linistede cat in fiinta lul Dumnedetp..

Nu numai inaltimea cugetarilor, dar si abilitatea si ex-punerea plastid, si fericit.?t a acestora, da acestor cuvintarlo valOre asa de mare. Printre predicile sale de profesiuneel tine o cuvintare cu ocasiunea convertirei unel persOne,

nedeil,

www.dacoromanica.ro

BOSSUET 905

In care sustine cu expresiuni tart si cu multa agerime ye-ritatile Bisericei: «Data eti numesc Biserica vOstra o Bi-serica a intunericuluI, to rog sa nu crecli, ca sunt contrael pentru a-I condamna erorile. Ed pot sa dic ceea ce cliceaApostolul despre ludel, ca cea mai mare dorinta a inimelmele si cea mai calda rugaciune, pe care at o fac luiDumnecleiiu in tote oilele este pentru mantuirea el».

Punctul cel mai malt it atinge Bossuet In oratiunile fu-nebre si in panigiricele sale. S'a dis deja prea mult, tends'a pretins ca el in cuvintarile sale a intrecut si pe celvechl, nu numai pe 'Demostene, Lysia si Cicerone, dar sipe Chrisostom, Gregor de Nazianz si Ambrosiu. Cine aintrecut pe Demostene ca forma si pe Ambrosiu ca con-tinut, pOte cu drept cuvint sa fie considerat ca un oratordeplin. Acesta perfectiune a atins'o Bossuet in adever inpanegiricele si oratiunile sale funebre prin splendOrea dic-tiunei, prin inaltimea cugetarilor sale; prin tntrebuintareacu succes a pasagiilor din Sfinta Scripture, prin ritmul in-comparabil al limbei sale. Intrega adunare compusa dinOmen' si cults si incultt o tine legata ca cu un lant deour de buzele sale. Acesta este o putere oratorica faranume. minunata, intrecend on -ce laude, cum nu s'a maiveclut nici in antichitate nici In timpul cel noti.

El isi pune tot sufletul in aceste cuvintarI fara sa ince-teze un singur moment de a fi stapan pe sine, lese in afarade sine fara sa ratac6sca vre-o data, se obosesce si se in-taresce In obosela sa, se consume si pare ca intineresce, seImparte si se maresce impartindu-se. Unde altii se ratacesc,el scapa, unde altora li se intuneca mintea, el privesceclar si limpede, unde altii se cletena, el se stapanesce, undealtii cad, el se ridica la o inaltime necunoscuta. S'ar credeca el e zdrobit sub greutatea inspiratiei, care it impinge,insa priviti-1 cum se inalta din ce in ca mai sus, ochii plinide dulcet6, vocea care numai are nimic muritor, incepe sa

www.dacoromanica.ro

906 BOSSUET

resune in aer si umple tote spatiile. Voesce sa orbesca,comparatiile oratorice crest sub piclOrele sale, voesce samisce. exemplele ii stall cu mule la dispositie, poruncesceadunareI sa se piece inaintea inaltimei divine, cu totil cadin genuche, vrea el ca el O. planga, isbucnesc in lacrami,vrea el ca el sa despretuiasca ceea ce e pamintesc, indatael detestezti. Ca si Melchisedec este el rege, preot si profetin acelasi timp: profet, pentru ca predice, fara a avea a-cesta insarcinare; preot, pentru ca sfintesce n tntreg po-por, fara ca sa intrebuinteze la acesta mijlOcele obicinuite;rege, pentru ca predomina, fara sa posed dreptul de sta-panire si indata ce el predice, deschide cerul, cuceresce ini-mile, se scobOra de pe anvon, se perde in multime si a-mestecand rugaciunea sa cu eel mal de jos dintre auditorilsea, imbratiseza crucea si plange pacatele for si pe ale sale.Acesta este oratorie crestina, acesta este oratorie in numelelul Christos si sa nu ye mirati ca Francia nu recunOscealt orator mai mare ca pe Bossuet si ea numele seat aremas nemuritor. La acesta inaltime Bossuet nu s'a ridicattreptat, dupa cum vedem acesta la alts orators, cars prininteligenta, munca deosebita si imbogatire treptata a du-noscintelor a ajuns la inaltime, el in oratiunile funebre siIn panegirice a fost de la inceput airs bine inarmat si chiarultimele sale cuvintari sunt tot asa de minunate ca si celedintai; el a putut sä Mica ca Epaminonda: «Mor neinvins».In cuvintarile sale nu se 'Ate vorbi de o gradatiune, nu-mal atat se !Ate spune, ca dupa viata linistita sait miscataa persOnel laudate, tonul predicilor sunt mai linistite sat -mai vii.

Prima oratiune funebra a tinut'o el find in virsta de35 de ani cu ocasiunea morsel lui Pater Bourgoing, Ge-neralul Congregatiunel Oratoriulul in anul 1662. SpiritulOratoriului 11 descrie el prin urmatOrele cuvinte: «Petru deBerulle fonda societatea si nu-t dete alt spirit, de cat spi-

www.dacoromanica.ro

BOSSUET 907

ritul Bisericel, nicl o alta regula, de cat canOnele el, nu-IBete alte bunurl de cat iubirea el; aid asculta cine-va farafortare, aid se guverneza, fara porunca, tOta puterea constain blandete i supunerea se dobandesce fara frica. Aid suntcondu0 preotil la isvorul adeverulul, el au in tot-d'aunain malni cartile sfinte, pentru ca aid sa caute intelepcIuneaprin rugaclune, profunclimea prin singuratate, puterea prinexercititi, scopul final prin lubire. Vol preotilor nu prege-tatl a vorbi cu Dumnecleil §i apol a vorbi Omenilor, mergedde primiti lumina §i intOrceti-ve apol de o revarsatI, mer-get.'" de o sorbiti la isvor §i apol IntOrceti-v6 de udati pa-mintul, pentru ca fructele vietel sa pfita cresce).

M. P.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA.

I.

0 circulars.

Sf. Sinod a hotartt ca sa se intervina pe tang 0110r.Minister de Culte Instructiune publics, ca elevil scOlelorprimare 0, fie dust de catre invetatori si institutor' Dumi-neca si in s6rbatort la biserica. In urma acestel InterveniriDl. C. C. Anion, ministrul cultelor si at instructiunet a a-dresat directorilor scOlelor primare din Cara urmatorea cir-culara :

Ore este cunoscut ca educatia si oredinta religiOsa a con-tribuit mult la ridicarea moralului omenirei. Instructia copii-lor trebue sa fie in strins'a legatura cu educatiunea religiOsasi cu obligatiunea de . a duce pe scolart la biserica. S'aomis din lege pentru scOlele primare urbane avendu-se invedere a in orase educatiunea morala se face de catreparintl cu mai multa ingrijire de cat la sate. S'a observatinsa ca si la orase ac6sta educatiune a fost cu totul ne-glijata si cea mat mare parte dintre parinti nu s'au ganOitnici °data a'st trimete copiil for la biserica asa ca in acestadirectiune spiritul copiilor a remas necultivat si sentimentulreligios e departe de a se desvolta odata cu frageda virsta.

Ministerul dorind a se da o educatiune morala solidstinerilor generatiunt si a cultiva iu ele sentimentul religios

si

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 909

ye invita ca in tote Duminicile si serbatorile de peste anelevil sa fie dust pe rand de director si de institutorit a-celel sc61e la una din bisericile cele mai apropiate undeelevil vor asculta in liniste sfinta liturghie}.

Preocupatiunea Sf. Sinod si a D-lui, ministru de culteare deosebita el importanta. Am spus in nenumerate

rinduri in acesta revista, ca adeverata educatiune a copiilore cea religi6s6. Daca nu vom deprinde pe copii din ceamai frageda virsta cu biserica si cu invetaturile el, atuncicu greii vom putea mai tarzia sa le imbogatim sufletul nu-mai si numai cu sentimente bine-facetbre pentru el. Ceeace li se infiltra in suflet din tinerete remane si (la rodesanat6se! Adeverul acesta e fOrte cunoscut de top cei, cartse ccupa cat de putin cu sufletul omului! Prin urmare ho-tarirea Sf. Sinod si a D-lui ministru de culte to ceea ceprivesce buna crescere a copiilor e Mee justificata si latimp venita.

II.

Parohi in Eparchia SL Mitropolii a Noldovei siSucevei.

1. Preotul-paroh len Focsa de la parohia Copoti, jud.permutat dupe a sa cerere, tot ca paroh, la parohia

Petricanil din jud. Dorohol.2. Preotul-paroh Gh. Posmosanu de la parohia Dragu-

senii, jud. Suceva, permutat dupe hotarirea Consistoriuhli,tot ca paroh la parohia Bourenii, acelas judet.

3. Preotul-paroh IOn Gaspar din parohia Todireni, jud.Botosani, permutat dupe a sa cerere, tot ca paroh la pa-rohia Cernestil, acel judet.

4. Preotul-paroh Al. Popovicl de la Biserica Sf. Sava dinurbea Iasi, permutat dupe a sa cerere, tot ca paroh la Bi-serica Sf. Gheorghe (Lozonschi) urbea Iasi.

14,

www.dacoromanica.ro

910 CRONICA BISERICESCA

5. Preotul-paroh Gh. Popescu de la parohia Tatarasanil,jud. Dorohol, permutat dupe a sa cerere tot ca paroh laparohia Hudestil-Marl, acel judet.

6. Preotul C. Ghervescu pensionar, reintegrat dupe a sacerere in postul de paroh la parohia Roznov, jud. Nemt,de uncle dimisionase spre regula dreptul la pensiune.

7. lOn Popescu, licentiat in teologie, hirotonit Diacon,dupe a sa cerere, pentru Cape la romans din Baden-Baden(Germania).

8. Preotul-paroh Gh. Nicolescu de la parohia Valea-Glo-dulul, jud. Suceva, permutat dupe a sa cerere la parohiaVasaesti, jud. Bacati, Eparhia Sf. Episcopil a Romanulul.

0 Cape la ortodoxa romans In Buda Pesta.

Romanii °dodoes' din Buda Pesta nu aveati nici o bise-rica in care se asculte serviclul dumnedeesc in gralul lor.De indelungata vreme pentru trebuintele religiOse mergeaula biserica Grecesca sail la cea Sarbesca. i cu tote acesteacolonia romanesca. din Buda Pesta e forte numerOsa! Gratiestaruintelor neobosite ale DI. dr. Iosif Gall, membru pe vietain camera magnatilor, Romanil ortodocsl vedut do-rinta realisat'a. Capela a fost arangiara in casele fondatiuniIreposatului Gojdiu qi a fost sfintita de catre P. S. Iosif

episcopul Aradulul in cursul lunil lul Noembre.Capela e instalata intr'o sala cu 5 ferestre, peretil sunt aco-periti cu tapete impodobite cu cinade de aur, lar tavanul(cerimea) e pictata cu stele de aur pe camp albastru. Fortefrumos e si iconostasul.

In sera sfintiril s'a dat o mass fa care au luat parte celmai cu vada membri al coloniel romane de aci. De catre tops'a urat prosperitate nouii parohil romanesci!

Unile diare unguresci au tinut si de data acesta sa-si

sl -at

Goldin,

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERictscA 911

arate buna-vointa fratesca fata de Romani, cad au afirmat,ca nu Romanil din Buda Pesta au putut sa fad o ase-menea capela, ci banul strein. Bine Inteles ca asemeneavorbe au mahnit fOrte mull pe Romanil din Buda Pesta,dintre care unit bunt prieteni al Unguriior. Din parte-nene exprimam adanca nOstra bucurie pentru infiintarea aces-tel capele. Biserica va tine strinsi uniti pe Romanil ortodocslde aci, asa at nu li se va periclita nationalitatea si credinta.

IV.

Noui Episcopil ortodox6 roma,ne in Transilvania siUngaria

In Congresul bisericesc al Romanilor ortodocsi din Tran-silvania si Ungaria, tinut in tOmna anului acestuia s'ahotarit ca sa se intervina la locurile competente pentruinfiintarea a trel episcopil noul. Se scie ca Romanii orto-docsi din partile acestea au o mitropolie cu resedinta inSibiu si dour: episcopil cu resedinta in. Arad si In Caran-sebes. Hotarirea acesta Insa a dat nascere la marl nemul-tamiri in cercurile catolice si ale fratilor roman uniri. Secere cu sgomot, ca Guvernul sa nu aprobe Romanilor or-todocsi infiintarea de noul episcopil. De ce ace,sta ? De ceatata ura cand Romanil ortodocsi nu fac nicl o propagandade convertire Vom vedea alta data.

V.

Seminariul din Curtea de Arges.Parintele Econom Stavrofor George C. Draganescu a

publicat o brosura in care face istoricul Seminariulul dinCurtea de Arges. Monografiile acestea sunt fOrte pretiOsemal cu soma pentru acei cart vor face odata istoricul in-vetamintulul religion in Cara nOstra, cum si pentru top carese Intereseza de mersul institutiunilor bisericesci.

www.dacoromanica.ro

912 CRONICA BISERICESCA

Parintele Draganescu cu o intrerupere de un an conduceSeminariul din Curtea de Arges de aprOpe 25 de ani. Eunul din putinii directori fericiti, care a condus atata vremeo scOla secundara In Cara acesta. Prin urmare sf. Sa eramai bine de cat orl-care altul in stare sa faca o asemeneamonografie, caci a avut la Indemana intrega archiva. si atrait aprOpe jumatate din vieta acestui institut.

Seminariul din Curtea de Arges s'a intemeiat de darecunoscutul Episcop Ilarion in 1836, o data cu Seminariuldin Buzeil. Cel d'intaiti director a fost pitarul Stanciu, dinCurtea de Arges. In 1864 i s'a dat o noua organisatie princunoscuta lege a inv6tarnintului si a fost numit ca directorG. C. Draganescu, absolvent al Seminariului din Socola.In 1893 prin noua lege a clerului si a seminariilor. cursulSeminariului a fost redus de la 4 and la 3, de Ore-ce cur-sul complect al unui Seminar s'a facut de 8 ani remanenddeci 5 ani pentru cursul superior.

Au absolvit Semindriul de la intemeere pang acum 1565de elevi. La acest resultat au contribuit 7 directori si 71de profesori de diferite specialitati. Astacji corpul didacticpe langa director e format din sapte profesori si trei maestri.

Seminariul acesta a mers tot-d'auna bine, fiind-ca aprOpetoti P.P. Sfintitil Episcopi, care s'au precedat la EpiscopiaArgesului au avut inima pentru el si 1-au dat tot sprijinulnecesar. Acesta o afirma parintele Draganescu si resulta la-murit si din probele pe care le aduce. Noue ne pare binede acesta dorim prosperitate neincetata, cad existentalui e asigurata pentru tot-d'auna.

G...

si't

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Epitropia Bisericei Bogati din Valea-Mori, pl. Delu-Dambovita,jud. Dambovita, aduce multamiri Pr. Gheorghe Stefanescu supra-numerar la sus clisa biserica care a daruit bisericei filiale Mar-cest din clisa comuna urmatorele objecte : o cruce de argint pe Sf.

o evanghelie legata in piele, o icon-a cu jetul ei Isvorul Ta-maduirei si o icon4a pe o fats Invierea lui Christos si pe cea-l-altsHramul Bisericei de plus pe Iconostas, tote acestea in valOre de200 lei.

Se aduc multamiri publice D-lui G. N. Stefanescu, care a daruit180 lei pentru cumpararea de carti rituale, ed4ia Sf. Sinod, bise-ricel din com. Jugur, pl. Riurile-Argesel, jud. Muscel.

Se aduc multamiri publice locuitorului Gh. R. Badila si sotielsale Ana din comuna G-lambocata, jud. Dambovita, care an daruitBisericei din numita comuna un rand complect vesininte preotestiIn valOre de 100 lei.

Se aduc multamir1 publice Christache Ionescu qi sotiel saleIOna din Bucuresti, cari an &cut donafune bisericei parohiale dincomuna Manasia, plasa Camp, jud. Ialomita, un policandru de a-lama in valdre de 280 lei.

Se aduc multamiri publice D-lui Churn Petrescu si sotiei saleZoe din Bucuresci, earl' au daruit bisericei din com. Tomsani, jud.Prahova, un epitaf i un steag on Invierea, Botezul Domnului siAdormirea.

Se aduc multamiri. publice Simion Gavanescu sotiei saleAlexandrina din Ploesci, cari all daruit bisericei din parohia Valea-Popii, comuna Valea-CalugdrOscd, jud Prahova, un policandru dealama in valore de 120 lei si 12 luminari necesare acelui poli-candru.

Bisericb. Orthodox Romini 8

Rada

D -lui

D-lui 1i

www.dacoromanica.ro

914 DONATIUNI.

Se aduc multamiri publice locuitorulai Alexandra Mocioi din cat.Valea-Stani, corn. Racovita, jud. Muqcel, of D-ne. Efrosina, mamaD-lui I. A. Dobrovic, mare proprietar din ClucerAsa Muocel, con-tril wind cel intalu cu suma de 250 lei, Tar cea a doua cu 100 leila inchiderea din nou cu geamlic al anvonului bisericei filiale Sf.Voevosli din numita comuna.

Se aduc multamiri publice D-nei Ana T. Arran, proprietara mo-&del' din com. Pucheni-Mari, jud. Prahova, care a daruit bisericeidin numita comuna suma de 240 lei, din care s'a cumparat unpolicandru in valOre de 100 lei of un rand veotminte preoteti invalOre de 140 lei.

Se aduc multamiri publice locuitorilor in numer de 206 din pa-rohia of comuna Nedelea, jud. Prahova, cari au contribuit cu sumade 4595 lei, 80 ban! la reparatia bisericei Sf, Voevosli din parohiaof comuna amintita.

Se aduc raultamirf publice locuitorilor In num6r de 25 din com.Ghimpa ii, jud. Vlaoca, cari au contribuit cu suma de 141 lei qi40 bans, cu cari s'a cumparat pentru bisorica din numita comunao pereehe de odb,jdii de damasc of un potir cu accesoriile sale.

Se aduc multamiri publice Raducan R. Stefan din com.Garbovi, jud. Ialomita, pentru ca a construit inlauntrul cimitirululnumitel comune in anal 1899 o capela lucrata. In lemn, costandpeste 1000 lei; precum §i pentru donatiunea ce a facet bisericeidin numita comuna i anume : 0 Evanghelie editia Sf'. Siuod, le-gata cu catifea of argint, un lemn strujit pentru steg, un ghiosdande piele of un Aghiasmatar frumos legat tote in valOre de 122 lei.

Se aduc multamiri publice persOnelor piOse din com. TPotlogi!parohia Vlaoceni, jud. Damboliita, cari au donat pentru infrumu-setarea of podoba bisericei din numita parohie multe obiectegi anume : 1) -nil Ionita N. Grosu qi Vasile Preda an daruit bise-rice! acelel parohil o cadelnita de alama in valOre de 15 lei. StolacMarinescu en sotia sa Maria mai multe obiecte in valOre de 30 leii D-na Situ Nitescu obiecte in valOre de 80 lei.

Se aduc multiamiri publice personelor piOse care au bine-voit adarui bisericei filiale din cat. Strambu, parohia Hulubesci, jud.Dambovita mai multe obiecte necesare numitei biserici of anume :Familia Florescu, din Bucuresci, trei procovete brodate of cruceade pe Sf. Mash. D-nu Luca P. Nicolescu, comerciant din Bucuresci,stofele necesarii pentru imbracaminte pe Sf. Masa, iconostas, per,-dele etc. D-nu Florea Petrescu din Targoviqte, un epitaf of un stegpictate In valore de 150 lei. Dl. Mihai Ghlnea din Hulubesci, ocandela de argint la restignire in valOre de 100 lei, plus alte aju-tore. Alecu Nicolescu, funeiionar la Teatrul National din Bucuresci,

MOM.

mai

D-lui

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 915

o perdea de catifea pentru usile imperatesti una pentru iconostasgarnite cu fir si D-na Efrosina Predescu din Bucuresci, done sfes-nice pentru Sf. Masa si un acoperemint.

Se aduc multamiri publice Gh. Iacobanu care a donat Bi-sericei Sf. Voevo4l din urba Botosani, o candela de argint, In va-lore de 50 lei.

Se aduc multamiri publice locuitorilor din catuuul Ipoteqti, jud.Botosaui, caH an facut si donat mai multd lucruri bisericei filialecu patronul Sf. M. IL Voevocli din 4isa cotuna anume: D-1 Teo-dor Alecului a a,coperit biserica cu tabla cheltuind 350 lei. D-niiEpitropi lordachi Artin i Ion Tibuleac un clopot in valore de 270lei si Gh. Isacescu un clopot in valore de 580 lei, precum si la unnumer de 7 persons care an donat lucruri in valore de 246 I.

Se aduc multamiri publice D-lui N. Vasiliu, care a donat bi-sericei din parohia Varatec, corn. Dumbraveni, jud. Botosanf, unsfesnic de alama in valore de 28 lei,- Duel Ecaterina Ianovici, adaruit un sal mare de lama, D-1 N. Marchitan a donat bisericei filialedin cat. Sglagent numita parohie un laicer de lava, si D-1 PanaiteBercea care a daruit icdna Sf. imferati.

Se aduc multamiri publice la un numer de 47 enoriasi aT bisericeifiliale Sf. Voevccli din Varatic, jud. Botosani can au contribuit laeumpararea unul rind Sf. Vase argint in valore de 90 lei, Tar D-1Alexandra Rosati Cananail, proprietar a dat 200 tel, care s'ail plan-tat in jurul numiteT biserici qi in noul cimitir a catunului Varatec.Asemenea enoriasul Dimitrie Campanu a donat capelet cimitiruluTnumitului catun un sfesnic mare de alama in val6re de 24 1.

Se aduc publice pars onelor piOse pentru ofrandele cefie-care a facut bisericei pronumitc- nPopautia din orasul Botosanisi Grigore Manchu o icons mica Maica Dumnulul imbra-cata cu argint in valore de 30 1. D na Natalia Sfarlos, un sfesnicmare de alama in valore de 50 1. Epitropia Bisericel, o evanghelieeditia Sf. Sinod legata cu piele marochin in valore de 22 1. 25 b.D-nii Vasile Ionescu, Gh. Botez i Preot. Gr. Delia au contribuitcu suma de 135 lei 25 bans la facerea unul rind vesminte preotestisi an rind de acoperaminte pe Sf, Vase, de plus negru de matasepentru serviciul postului mare.

Se aduc multamiri publice enoriasilor bisericilor Sf. Nicolae si Sf.Imperati din parohia Calugareni, comma Manastireni, jud. Boto-sani, eari au daruit un rind complect de vesminte preotesti in va-lore de 130 lei.

Se aduc multamiri publice locuitorulul Ion Zarian care a daruit

si

D -lui

§i

multamiit

anume:

www.dacoromanica.ro

916 DONATIUNi

bisericei din parohia comnna Cristesti, jud. Botosani o pereche sfes-nice de nichel in valore de 20 lei.

Se aduc multamiri publice persOnelor is flume'. de 82, cari allcontribuit cu suma de 100 lei in folosul bisericei St Gheorghe, pa-rohia Valea Hrsului, jud. Mehedinti.

Se aduc multamiri publice cuvioselor Monahii: Eufrosina G-eneasi Minodora Constantinescu din Sf. Monastire Horezu, care all da-ruit bisericei din parohia Petreni-de-Costesti, jud. Valcea, un chivotde argint in val6re de 85 lei.

Se aduc multamiri publice persOnelor pi6se in numer de 16 pen-tru darurile fkcute bisericei parohiale Calarasii, jud. Doljiii.

Se aduc multamiri publice persOnelor piose in numer de 9 pentruobiectele ce all daruit fie-care in ajutorul bisericei din parohia Gher-ce&sti, jud.

Se aduc multamiri publice D-lui Jacob Ilie Floricel din comunaZvorsca, jud. Romanati care a daruit bisericei din numita comunadoue sfesnice marl' de lemn cu Cate 5 luminari in valore de 30 1.

Se aduc multamiri D-lui Teodor Sabovici, arendas, din comunaScaeqti, jud. Doljiu, caria daruit bisericei din acea comuna, 2 sfesnicemagi imperatesti, 4 mici i un iconostas de lemn, precum si iumi-nal.' de ark, curata pentru serbatorile Sfintei Invieri, tote in valOrede 200 lei.

D4 Nicolae I. Buck din Scaesti jud. Doljia, a daruit bisericeidin acea comuna, o candela de argint in valore de 35 lei pentruicona Maicei Domnului, pentru tare i se aduc multamiri publice.

Se aduc multamiri publice enoriasilor bisericei filiale Tunqi, pa-rohia Cretesti, jud. G-orjiil in numer de 47, cari au contribuit cusuma de 57 lei la cumpararea author: Octoicul eel mare, orologiumic, psaltirea si Evhologiu pentru numita biserica.

Se aduc multamiri publice tefan Gh Popp, deputat, carede St Paste a daruit bisericei Sf. Nicolae din parohia Orlea, pl.Oltudejos-Balta, jud. Romanati 3 1/2 kilo luminari.

Se aduc multamiri publice line Maria Marin al Marichi din com.Corlatelu, jud. Mehedinti, care a daruit bisericei din parohia Ore-vita acelas judet, 28 metri materie de land si 15 metri panza debumbac, tote In valOre de 60 lei.

D-lui

Doljiti.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 917

Se aduc multamiri publice Dumitru Nae Rumanaou, carea daruit bisericei filiale Sf. Nicolae, catunul Olari, parohia Paroco-vent, jud. Romanati, un policandru de bronz cu 10 ramuri atar-naturi de cristal i D-nei Maria Anton tefan care a daruit bisericeinumitel parohii 2 perechi perdele de ata, una roz of alta albastrapentru iconele impdrateoti.

D-1 Constantin Maria of sotia sa Palma, ddruind bisericei din pa-rohia Tina, jud. Vale a, un rind veominte bisericeot1 complect destofd nationals, in valore de 150 lei. Pentru care i se aduc mul-tamiri publice.

Se aduc multamiri publice personelor piOse, care au bine-voit adona bisericei din parohia Patulele, jud. Mehedinti, diferite obiecte

anume: Nicolae I. Ciocan din urba Slatina cu sotia sa, a donato candela de nichel argintat in valore de 20 let Stancu Schiopuun Apostol legat in vaiore de 13 lei, of Ion N. Nemtu a plantat infata bisericei 10 pomt

Se aduc multamiri publice D-lui Dragomir P. P. Radu canta,ret,Ilinca Stan Meila, Ana Pascu Hristea of Oprica cari au bine-voit adona mai multe obiecte bisericei parohiale din coin. Amaragti-de-jos,pl. Balta, jud. Romanati.

Se aduc multamiri publice D-lui 16n T. Parvulescu din comunaColibaoiu, jud. Mehedinti, care a daruit bisericei Bucovetu, judetulDoljiu un policandru impodobit en bronz, in valore de 40 lei.

Se aduc multamiri publice tuturor persOnelor pi6se care au con-tribuit cu haui oi obiecte la reparatia bisericei parohiale Sf. Nicolaedin corn. Barza, pl. Oltetu-oltu-de-sus, jud. Romanati, of la bisericafiliala din catunul Teiou aceeaoi parohie.

Se aduc multamiri publice locuitorilor in nurar de 54 din parohiaGebleotit, jud. Doljiti, cari an contribuit la cumparareacadelnita oi o steluta pentru biserica parohiet amintite, ate in va-lore de 112 let

Se aduc multamiri publice personelor din coprinsul jud. Mehedintrcare pentru serviciul deniilor gi serbatorilor Sf. Pasci, an dat ofrandebisericei filiale din catunul Slatinicu, parohia Baltanele, jud. Mehe-dinti in valore de peste 38 lei.

Se aduc muttamiri publice piooilor creotini iu numer de peste 159cari au contribuit cu suma de 3630 lei la repararea bisericei paro-hiale Sf. Voevotli, coin. Arceoti, pl. Oltetu-oltu-de-sus, jud. Romanati.

D -lul

gi

uni.chivot,

gi

www.dacoromanica.ro

918 Do NATImil

Chiriarchia Dunarei-de-jos, aduce multamiri HaralambieFlamaropulo, locuitor in urbea Tuleea, care a bine-voit a dona bi-sericei catedrale Sf. lerarch Nicolae din disa urbe suma de unaRita lei.

Chiriarchia Dunarei-de-jos aduce inultamiri publice personelor maijos notate, earl au contribuit la restaurarea bisericei Sf. M. Gheorghedin cotuna Ghiresca filiala paroChiei Malvsteni, jud. Covurlui, cusumele notate In dreptul fie-caruia : D-1 I6n Pentelie a contribuiteu suma de 54 1. Ght orghe I. Pintilie, cu suma de 50 1. TheodorPintilie cu 43 1. Anton I. Pintilie cu 43 L Stefan Boron cu 43 1.Neculai Bore]. cu 43 1. Tanase Pricopi cu 42 1. Gheorghe Pintiliecu 42 1. Vasilie 1. Pintilie cu 2 1. Sofronie N. Butriaan cu 13 leigi 45 bani. ion N. Butnaru cu 401. Pavel Butnaru eu 40 1. SimionButnaru en 40 1. Tanase Olaru cu 40 1. Dimitrie Dornenu cu 40 J.Dimitrie Samson cu 40 1. Panaite Borog cu 40 1. Anton Pintilie cu40 1. Michalache Pricopi cu 40 1. Ilie S. Butnaru cu 40 1. Gheor-ghe Gh. Cristea cu 40 L Vasile Mocanu cu 40 1. I6n S. Butnaru40 I. Gheorghe N. Butnaru en 40 J. Gheorghe Damaschin ea 40 1.Costache Arsene cu. 40 1. Iancu Bout]. cu 40 I Gheorghe Dr. But-naru cu 40 1. Vasile Lacatuou eu 40 1. Dimitrie Bulgaru eu 40 J.Vasile Pantea cu 40 1. Neculai N. Butnaru cu 40 1. Ion Timoftecu 40 1. Ion Lacatuod Grigore Gh. Cristea cu 40 1. Gavrila Boroneu 40 1. Tudorache Cristea cu 40 1. lordache Bradeseu cu 40 1.Teodor Olaru cu 40 1. Gheorghe N. Cristea cu 46 1. 16n llafteiMuntenu en 40 1.. Constantin Vieru nu 40 1. Rughina Christea cu40 1. Neculai Bradescu en 40 1. Micha,lache Mocanu cu 40 1. AndreiSamson cu 40 L Iona G. Dascalu cu 40 1. Gh. Bohotin cu 40 1. I.T. Pintilie cu 40 1. Marin C. Boron cu 40 1. 'name Baja cu 40 1.Iona T. Samson cu 20 1, Marin Trifan Flueraru cu 20 1. Th. P. Buut-naru cu 40 1. Vasile Cristea cu 401. Costache Pricopi cu 401. MariaNita Butnaru cu 26 I. Alexandra SIrghi cu 20 1. ion Durnenu cu26 1. D-1 Costica St. Ralea a daruit un policandru cu 18 luminariIn val6re de 300 1. Econom I6n Filiuta parochul parochiei Maluo-teni, un policandru cu 15 laminar)" In val6re de 150 1. Idem unatruce imbracata eu argint In valore de 70 1. Presbitera Maria S.Filiuta un levicer oi dou6 prosOpe in val6re de 12 lei gi SnaarandaI. Pintilie un acoperanaint tot de matase pentru Sf. Masa, patruperdele la ic6nele Impe"rategti gi un tote in val6re de 30 1.

Chiriarchia Dunarei-de-jos aduce multamiri persenelor mai josnotate care at donat bisericei parohiale Isvorut Maicei Doinnului"din Galaci objecte gi bani, dupa cum se prevede fn dreptul fie-ca-ruia: D-na Ecaterina Andrei a daruit patru sfegnice de lemn de teitiin valOre de 112 I. D-1 I6n Hagi tefanescu o fats de plug, pentruSf. Masa, in val6re de 100 I. D-1 Manole Constantinescu, pictor, alucrat cu a sa cheltuiala patru tablouri in cleft in val6re de 100 1.D-na Ecaterina Ion un stihar preotesc de plug de matase in valOrede 67 1. D-na Elena Constantin a platit lucrul a dou6 tablouri in

lacer,

D-luo

www.dacoromanica.ro

DoNATIuNI 919

biserica in valore de 50 1. D na Maria Sta.nescu una fate de masade bumbac In valore de 6 1. D-na Smaranda Comarnescu una fatade mass Impletita in valore de 20 lei si D-1 Constantin Grigora§una fata de mass in valore de 7 1.

Chiriarchia Dunarii-de-jos exprima multamiri D-nului Dr. C. I.!strati Miiiistrul Cultelor si Instructiunei Publice, care a bine-voita darui bisericii Cathedrale Sf. lerarch Nicolae, din urbea Tulcea,una mita lei, pentrn a se procura o candela la icena Sf. Ion Bote-zatorul de la numita biserica.

Chiriarchia Dunarei-de -jos exprima multamiri persOnelor mai josnotate, care au bine-voit a darui bisericei Adorniirea Mai.cei Dom-nului din parohia Parachioi, jud. Constants, objectele aratate Indreptal fie-earuia dap'. cum urmeza : D-1 Tache Butarescu mareproprietar In comuna Ghiuvegea §i sotia sa Demetra an donat ocadelnita, si o arum fn valore de 70 1. Dna Oulea Tudorica, PetcuVeliu, Ion Lazar, Tanase Gasan, Costea Carazian, TOder Nicolae,Minea Gheorghe, Colis Theodor, Dobre Galan, Radu Dragnea, PetcuEnciu, Stoian Tanase, Tudor IOn §i Nicolae Tudor all contribuit lacumperarea unui rind. compleet de vesminte preotesti de catitea invalet's de 150 1. D-nii Iancu Dumitru, Marin Stan Taranu 4 §i LazarSava an daruit fie-care cate un leicer de asternut in Sf. Altar. D-1Ion Geambasu da, de patru ani de (Tile vinul necesar la Sf. servirede Dumnecj.eii si D-nul Dimitrie Boicea a daruit o strana in parteadrepta in valdre de 20 1. -a-

Chinarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri locuitorilor paro-chial Potur, jud. Tulcea, cart au construct cu propriile for mijleceo case parohiala pentru locuinta parochului.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, aduce multamiri publice persenelor maijos notate cars au contribuit en bani la cumpararea unei Cazanif,unui Aghiasmatar si o carte de Te-Deurn pentru biserica NastereaMaicei Domnului", parochia Oirjelari, jud. Tulcea si anume : D-niiGheorghe Baldovici, Stoian Pascu, the Stanescu, Ilie Patru, GhitaVine§, Nicolae Ursu, Petra Nicolae, Vergos Gheorghe, Alex. Gheor-ghiu, Dutu Vines, Dumitru Rusu, Coman Iosif, Drava Patia, StefanChirita, Ilia Nicolae, Constantin Grosu, Andrei Nedelcu, DumitruIosif, Gh, Paduraru, Ion Iosif, Teodor Burcenu, Nicolae Comp, Va-sile Costea, Ion Vasile, Stefan Policit., Gh. Codrenu, Nicolae Badiu,Vasile §tefan si Nita, Piticas.

Chiriarchia Dunarei-de-jos exprima multamiri preotului IOn Catsnaparohul bisericei Adormirea Maicei Domnului" din parohia Cataloi,jud, Tulcea, care a binevoit a darui numitei biserici un covor delana in valore de 8 lei, precum §i locuitorului Gheorghe Cergau

www.dacoromanica.ro

920 DONATIIINI

care de asemenea a donat tot numitet biserict un covor de lAna, invalore de 33 lei.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprinaa multamiri D-lui Ion Calen-deru administratorul Domeniilor Coronet, care a bine-voit a daruibisericei Sf. Ierarch Nicolae, din parohia Ru§etu, jnd. Braila, unaEvanghelie §i un Triod, ambele legate cu piele §i pknza.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, aduce multamirt personelor mat josnotate can au bine-voit a dona bisericei Sf. lerarch Nicolae, paro-chia Ciacaru, jud. Braila, urraet6rele carp notate in dreptul name-lui fie-caruia: D-1 Mogo§ S. Capraru un tipic in valore de 7 lei §i80 bani, Radu Th. Anghelescu un orologiu mic, in valOre de 8 lei§i 30 haul; Ion B. Coco§ un catavasier mic in valore de 6 lei qi 80bani, Gheorghe Luparn o cazanie in val6re de 12 lei §i 80 barn-,§i Tanase Popa o panachida in valOre de 2 lei §i 60 bani.

CALENDAR BISERICESC.

A aparut Calendarul Bisericesc Ortodox de peretepe anal 1901, imprimat cu Malta bine-cuvintare aSI. Sinod de P. S. Archierell Solronie Cralovenul

Tiparul e forte frmnos, cum i aranjarea bogatuluTmaterial; coprinde si chipurile H. PP. SS. Mitropolitlsi a PP. SS. Episcopi.

Pretul until exemplar costa numai 50 bani, i segaseste de vinclare la principalele librarii din capitalai judete, cum si la PP. CC. Protoeret lar in deposit

la Tipografia Cartilor Bisericesti si la alcatuitor in Sf.Mitropolie.

www.dacoromanica.ro