1891 10
TRANSCRIPT
at' traVV4IVV cez
(
BISERICA ORTHODOXA ROMANA.
DESBATERILE
SLUI SINODDIN SESIUNEA DE TOAMNA
ANUL 1890.
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL X1V-lea, No. 10.( a
`f
0
BUCURET1.
WaViA cAeieredec>
34. Str. Princ patele- Unite, 34.I8 9 I.
(<1.'cjC`P
44.d
IS ECTIA lsTocE
A§ I
gOOTAMMAN
0000.033.00aX,20
I
0
6 . -
tYiiveyf?/
4gpaa.:,0_14_0_, -v,17:31Sen-:-
!!). \
-31%."
olYTTOig;;
/
www.dacoromanica.ro
SANTUL SINODAL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE
.--414+.:,4,-
www.dacoromanica.ro
Procesele-Verbale ale Santului Sinod.
Sesiunea de tomna a anulul 1890.
45"edinfa din 12 Octombrie 1890.
Sesiunea de tomn5, a S -tulul Sinod s'a deschis cu so-lemnitatea obicinuita, facendu-se un Te-Deum In bisericaca.tedrala a S -tel Mitropolif de catre I. P. S. MitropolitPrimat, la care all asistat P. P. S. S. membri ai S -lul Si-mod aflati in Capital& si D. Ministru al Justitiel. ad-inte-rim la Culte si Instructiune publica.
La orele 11 a. m. s'a facut santirea apoi de catre P. S.Inocentie Ploestenu in sala de sedinte a S -lul Sinod, dupecare D. Ministru _de Justitie, ad-interim la Culte, citesteMesagiul Regal cu No. 2850, pentru deschiderea sesiund'de tornna a S -lul Sinod.
I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. Parinti, eu de-clar deschisa stsiunea de tornna a S-lul" Sinod.
P. S. Secretar Gerasim Pitestenu face apelul nomi-nal la care respund presenti 6 P. P. S. S. membri, fiind10 absents.
.1. P. S. Mitropolit Primat: Ne fiind numerul complect,aman sedinta pe Luni ora 1 p.
edinta se Mich' si se anunta cea viitore pe Luni 15cOctombrie ora 1 p. m.
t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Secretar, Gerasim 7. Pite)stenu.
m.
www.dacoromanica.ro
4 PROCESE1 E V}RBALE ALE $EDINTELOR ST. SINOD
,,SYedinta din 15 Octombrie 1890.
edinta se deschide la ora 1 p. m. sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presents 12 P. P.S. S. membri, fiind 4 absents.
.1. P. S. Mitropolit Primat: Suntem in numerul cerutde regulament, prin urmare § edinta este deschisa. P. S.Secretar este rugat s t bine-voiasca a da citire sumarululsedintel precedente.
P. S. Gerasim Pitestenu, secretar, citeste sumarul se-dintei de la 12 ale curentei.
1. P. S. Alitropolit Cred ca n'are nimeni de obi-ectat nimic asupra acestui scurt sumar.
Se pune la vot sumarul sedintei de la 12 ale curen-tel si se aproba.
1. P. S. Mitropolit Prima!: Acura cred, eg, trebue s6, sedea citire sumaiului ultimei sedinte a sesiunei trecute.P. S. Gerasitn Pitestenu, secretar. citeste sumarulultimei sedinte a sesiunei trecute.
1. P. S. Mitropolit Prima!: Cere cine-va cuvintul asu-pra acestui sumar ? Necerend nimeni cuventul, pun la votsumarul.
S-tul Sinod tl aprobA.1. P. S. Mitropolit Primat: Acura P. P.1S. S. Parinti
aunt de phrere, ca mai tnainte de a procede mai departecu lucrArile sa f,acem mai intAlu alegerea biuroului, adecA:a secretarilor si a comisiunilor respective, si pe 3lrme secontinuum mai departe cu lucrArile. Primiti acesta pro-punere ?
Voct: Da, da.I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci ye rog, se bine-void a
ve intelege si a proceda la alegerea a dos secretari.P. S. Episcop al Argeplun In sesiunea trecutA. mi se
pare cu s'a facut un precedent in acesta privinta. Urmarcracel precedent ca se ne pronuntam asupra secretarilor, sailse -T alegem prin vot?
I. P. S. Mitropolit Primat: Dace S-tul Sinod voeste aderoga de la regulament, eu me supun. V6 rog ingtne conformam regulamentului.
Se procede la alegerea secretarilor prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat constatit: Votanti 12.Majoritate absolutA, 7.
Primo:
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE $ED'NTELOR ST. SIN OD 5
Intrunit majoritatea voturilor :P. S. Gerasim Pitestenu 11 voturl.
P. S. Calistrat Barladeanu 9 17
I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare P. P. S. S. Ar-bierei Gherasim Pitestenu si Calistrat Barladenu sunt ru-gati sa bine-voiasca a lua locul de secretarl. .
Acum ye rog, sit bine volt' a procede la alegerea comi-siunel de petitiuni.
Se procede la alegerea comisiunei prin vot secret, sise voteza, pentru :
P. S. Arbiereil Valerian Ri3mnicenu 11 voturl.7) 77 77
Dionisie Craiovenu 6 ,77 77 77
Inocentie Ploestenu 516nicbie Baca6nu 577 77 77 77
7/ 77 77Dosotei Botosenenu 5
Episcop al Duntirei de Jos 31. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :Votanti 12.Majoritate absolutit 7.Prin urmare P. S. Valerian Romniceanu care are 11
voturl a Intrunit majoritatea voturilor cerutrt de regulament.Acum procedem la vot pentru alegerea inc a a dol mem-
bri earl n'ail Intrunit rnajoritatea.Se procede din nada alegere prin vot secret si se aleg :P. S. Arbiereti IOnichie Baca6nu 10 voturi.
11 77 17 Dosotei Botosenenu 477
77 71 77 Dionisie Craiovenu 47)
17 77Episcop al Dunerei -de -Jos. 4 /, §i
77 Arhiel ea Inocente Ploestenu 277 77
I. P. 8. Mitropolit Primat : Resultatul votulul este :Votanti 12.Majoritate absolute 7.Prin urmare P. S. Ienichie Baca6nu care are 10 voturl,
a Intrunit majoritatea voturilor.Acum procedem la alegerea unul al 3-lea membru.Se procede la vot si se alege P. S. Episcop al Du-
nitrei-de-jos cu 10 voturi.1. P. 8. Mitropolit Primat: P S. Episcop al Dunitrei de
jos a Intrunit 10 voturi. Prin urmare sunt alesi membriai Comisiunei de petitiuni : P. S. Episcop al Dunarei dejos si P. P. S. S Arhierei Valerian Romniceanu si I6ni-chie Baea6nu.
AA
77
www.dacoromanica.ro
6 Pr OCESF LE VERBALE Al E SEDINTFI OR ST. SINOD
Se comunica de la biurou telegrama P. S. I6nichieBaca6nu prin care cere un congediu de trei dile.
S-tul Sinod nproba.Idem telegrama P. S. Episcop al Romanului prin care
arata, e5, din causa sAn'etAtei este silit a a.nigna venirea laSinod pentru cate-va dile.
S-tul Sinod ia act,--Idem a P. S. Episcop al DunArei de jos, prin care
arata ca Luni 15 Octombrie va fi la S-tul Sinod.ia act.
Idem telegrama P. S. Episcop al Husilor prin care-cere un congediu de opt dile.
S-tul Sinod aproba,Idem a I. P. S. Mitropolit al Moldovei prin care arata,
eh' pAnA, la 20 Octombrie nu pete veni la S-tul Sinod.SA ia act.
Idem a P. S. Episcop al Argesului prin care cere con-gediu pant la 15 Octombrie.
S-tul Sinod aprobA.Idem a P. S. Episcop al RomniculuI, prin care cere
congediu ODA la 15 Octombrie.S -tul Sinod aprobA,.
Idem petitia P. S. Calistrat Bari:Menu, prin care cereun coneediu de doua dile.
S-tul Sinod aprobA.Idem petitia P. ti. Dosotei Botosenenu prin care a-
rata cA, find bolnav, cere un congediu pentru septe Bile.S-tul Sinod aprobA.
1. P. S. illitropolit Primat: Cred ca am fi mai in re-gulA si mai espeditivi conform en regulamentul, dacA P. S.Dositei va bine-voi sly, astepte de a usa de congediu pAnAse va complecta S-tul Sinod, ca nu prin absents P. S.Sale sa se impedice luerarile Sinodulul. Dupe ce se vacomplecta S-tul Sinod, ve1i usa de congediul ce vi se a-cordA.
Se comunicA de la biuroir telegrama Sinodului Pa-triarhal din Ierusalirn, prin care face cunoscut ca in localPatriarhului Nicodim s'a pus loco-tiitor Mitropolitul Pe-trico Nichifor.
SA ia act.Idem telegrama preotului Cucu din Barlad, prin care
face apel contra decisiund Consistorului Episcopal de Hirst'.
SA
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD 7
1. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. PArinti, indatAdupe acesta telegrams data de preotul Cucu din Bar lad,a venit si apelul lul in scris. Eu, conform cu prescriptiu-nile regulamentuluT, am insArcinat pe d-1 Director al Can-celariei S-tului Sinod sa cerceteze apelul i data it vagAsi in regulA sa c6ra dosarul la Episcopia respective. D-1Director a cercetat apelul preotului Cucu, acum vinecu raportul
Ve rog s'a ascultati citirea raportulul.P. S. Gerasim Pitestenu secretar citeste raportul re-
lativ la cestiunea preotului Cucu.1. P. S. Mitropolit Primat : Acesta este resumatul d-lui
Director al cancelariei st. Sinod.P. S. Episcop al Dundrel -de -jos: Cine este Directorul
eancelariei st. Sinod ? Nol nu stim, gi prin urmare acestalucrare nefiind tAcutA de Directorul cancelariei St. Sinodse p6te considera ca neavenita.
1. P. 5. Mitropolit Primat: Chiar regulamentul spune,ea amploiatii Ministerului sunt la dispositia S-tului Sinod.Noi asta-c 1. suntem intr'un cas esceptional. Fostul Direc-tor al eancelariei a demisionat Inca de la 1 Septembre,pentru ca sa se conform* cu legea cumululul Asa darpane se va alege un alt Director, !Ana, atunci indeplinesteacestA functiune eful divisiel Cultelor, i acesta ye voiudovedi-o cu Monitorul.
Prin urmare pane se va limpecli cestiunea cu Directorul,ve rog sa ve" pronuntap asupra acestui cas.
P. S. Episcop al Duna'rei de-jos: Acest referat nefiindvenit pe cale legala nu se p6te lua in consideratiune deS tul Sinod.
P S Episcop al .Argeptlza: SA se trimitA la comisiuneca ea sa se rostesca.
1. P. S. Mitropolit Primat: Regulamentul dice, ca mat'nainte de a se aduce la cunostinta S-tului Sinod, Direc-torul este dator sa dea esplicatiuni.
P. S. Valerian Rontnicenu:,_ Directorul cancelarieiSinod da comisiunel acel raport ca comisiunea sa potalua act de dinsul, dar nu Sinodului, S-tul Sinod ascultanumai raportul comisiune) ?
I. P. S. Mitropolit Frimat: Va sa qicA, sunteti de o-pinie ca sa, roerga la comisiune.
P. S. Episcop al Argemlui: Am avut un cas ca acestaIn sesiunea trecutA, F,si tot ma s'a urmat. Comisiunea vine
S -luT
sisea.
www.dacoromanica.ro
8 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
fli.70 CIA raportul sea, fie pentru caterisire fie pentru o o-prire provisorie si numal atunci pate fi conform cu re-gulamentul. Asa dar, eu sunt de opinie sit se trimita lacomisiunea care este insarcinata, cu apelurile.
1. P. S. Mitropolit Primat: Me void conforma cu ho-tarirea S-tului Sinod. Dar vie sa va aduc aminte din se-siunea trecuta, cand s'a reprosat chiar de Sinod biurouluicA, se inainteza la comisiune apeluri, ca mai intAitl a-cele apelurl se, fie corectate de Directorul cancelariei. A-tunci s'a dis asa, cu dupe regulament, biuroul este dator,ca apel ce vine sAl dea mat intaiir in cercetarea Di-rectorulul cancelariel, cand Directorul gAseste cA estein regula numai atunci ii depune cu raportul la biuroti,
biuroul it trimite la comisiunea respective,; la cas con-trar &and gaseste cd apelul este fAcut in neregulA, cumeste aci, adicA ce. nu este cas de caterisire ci o simple,mesura administrative, luatA de Episcop In acel cas Di-rectorul este dator se, vine, Cu raportul, in care dice ce, nueste cas de apel si prin urmare nu mai merge la cornisi-une. Ast-fel am procedat dupe, chiar obiectiunea care mis'a adus de S-tul Sinod. Daca adum credep ca sti se face,alt-fel eh". me supun.
P. S. Arhiereu lnnocentie Ploe,ste'nu : S t se urmeze dupA,regulament.
P. S. Arhiereu Valerian .R8mniann: SA se citescA Art.din regulament.
P. S. Episcop al Dunare-de-jos: I. P. S. Presedinte,-eu am luat cuventul tocmai ca se, ve rog, sh urmArn con-form regulamentului interior al S -tulul Sinod, singurul invigare si recunoscut de not. Sprijinit pe acest regulament,err mi-am permis sa, spun ca, acest referat trebue se. seconsidere ca neavenit. Art. 8 din regulamentul interioral S-tului Sinod, se rosteste in chipul urmator: Pentruefectuarea lucrArilor de cancelarie, S-tul Sinod va denumiun personal deosebit, ales dintre membrit clerulul. Perso-nalul acesta se va compune din un director care neapa-rat trebue se fie teolog etc. Comparand acest articol cuardcolul 47 din regulamentul de procedare in materie dejudecata bisericesca, ajungem tot la conclusiunea ce susin adecA acest referat sA fie ca neavenit.
Tate ce dice articolul 47 din citatul regulament : Di-rectorul cancelariei S tului Sinod inregistrezA. petitiuneaale apel si dt apelantului chitanp, in care se constatA
fere
ca
ori-ceci
si
www.dacoromanica.ro
PROCESEI E VFRBAI F. MY D NTEIA R ST. SINOD 9
cliva primire apelului". Si maI la vale articolul 48 (lice:In intervalul sesiunilor S-tului Sinod, directorul studiazatote cestiunile apelate, cerend prin Mitropolitul presedinteactele, relative la casuri din eparhiile respective, le studiaza,si observa validitatea sail nevaliditatea temeiurilor ape-lantuluI, data are safe nu dreptnl la apel, de se afla sailnu vre-o neregularitate in procedarea consistoriala, adunatote stiiMele necesare la complectarea instrucciunet, si de-spre tote refereza Mitropolitulul presedinte, care la deschi-derea sesiunel sinodale supune casurile la decisiunea S-luiSinod".
Articolele aeestea sunt categorice, si dark t6te apelurileviind la, Inaltul Presedinte al S-tului Sinod, I P. S. Sa letrimite directorului respectiv,secretarului S-tului Sinod.In casul de fat,A Santul Sinod neavend secretar nu sepote trimite la nici o air& pers6na streina cancelariel S-luiSinod. Nu putem dar sa esim din acesta alternative.
Voci: In lipsa de director, cancelaria lucreza.1. P. S. Mitropolit Primat: Voesc sa ye fac o respec-
tu6sa intrebare: ce sit facem in acest cas?Ve" aduceti aminte de un cas analog unde in adever
era vorba de o sentinta de caterisire, gi atunel raportuls'a facut si s'a iscAlit de sub-directorul cancelarii Mitro-tropoliei, persona, p6te Inuit mat apropiata pie S-tul Si-nod, de cat o persona streina, atuncI S-tul Sinod a datdreptate opiniei comisiunei, si a qis ea, referatul trebuese face de Directorul cancelariel S-tului Sinod ai atuncia considerat hartia ca neavenita. Acura iliceti, ca, cesa facem cu acest apel ; Sa insarcinam pe un sub direc-tor, sail. pe unul din copistl, ca sa tina locul Directorului,Nu este vorba ea hartia nu este bunk, dar IIu putem sadam not din Sinod hartii la pers6ne care nu sunt recu-noscute Si n odului.
P. S. Episcop al Argesulut: Este bine sa ne larnurimin mega cestiune. Eu 'ml aduc aminte de un Monitor din1873 in care este trecut acest regulament. V'as ruga sa, secaute acel Monitor in care este regulamentul trecut, ca sastitu ce sa rice, pentru ca sa esim din acesta alternt
1. P. S. Mitropolit Primat: Ne vom ocupa en totit se-riositatea ce merita de acesta cestiune, dar timp. Pentruarum dar ye rog, ea acesta, hartie sa nu remind fara de e-feet.
S'
sa
tiva.
la
www.dacoromanica.ro
10 PF 0 ESELE VERBALF: ALE $EDINTE1 OR ST. S1NOD
Eu primesc propunerea P. S. Episcop al Dunarel de-jos ca sA considerAm ca nevalabil raportul numitului di-rector, dar atunci acesta hartie sA merga la comisiuneade petitiuni ca sA se rostescA asupra ei. DacA primiti a-cesta vom sea pa din impas.
P. S. Episcop al .Argesului": I. P. S. VostrA cu regu-lamentul in man& gi cu procedura de mai 'nainte, ati con-chis cA acest raport nu se mai pote trimite la comisiu-nea de petitiuni din causa ca nu este pentru caterisire.
1. P. S. Illitropolit Primal: Nu raportul ci hartia a-pelantului.
P. 8. Episcop al Argesului: Parerea mea este, ea a-cesta, hartie sA se respingA.
P. 8. Episcop al Dunaea de-jos: Cer cuventul in ces-tiune de regulament. Lucrurile ornenes,iti sunt imperfecteca Fyi mintea omului. S'a, putut ca in regulamentul S-tuluiSinod, sit nu se prevadA o atare eventualitate, adica lipsaDirectorului, si negresit ca lucrarile Sinodului. eel putinapelurile, reman balsa. Cand ne gasim in acel cas ca nuexista Director, eel mai bun lueru ce avem de fAeut cuaeestA cestiune, este s'o suspendam pentru un moment,S-tul Sinod sa se rostesea i sa dea putere unuia din co-pis,01 care sA suplinesea pe director. Din acest impas nuputem a i, dar pentru inlesnirea lucrArilor, eti v'asi pro-pune sa esplicAm regulamentul prin un vot in care sa.4icem ca, in lipsa secretarului cancelariei S-lui Sinod, pre-sedintele va putea delega un copist care sA pot& da cursafacerilor curente. Altmintrelea on -ce am face, suntem inneregula, suntem in contra regulamentului care pentrunot este lege. Pentru aceste motive, sunt de opinie sA sesuspende lucrarea si sã se autorize un copist din cance-larie care sA dea curs hartiilor pAnA la numirea unultitular.
1. P. S. M( &opolit Primal: Eu sunt de Were ca on -cehartie venitA la biuroii nu se 1)4te amana din cans& unelsau alter imprejurari. pentru ea, nu avem un asemeneaesemplu. Eu sunt dar de secotintA, ca panA la alegereaDirectorului, acel apel sá merga la comisiunea de petiti-uni comisiunea, data va crede de cuviintA sA cell in-formatiuni de la Episcopia respectivA le va cere prin biu-roil, Tar data va crede din contra., ca, nu este cestiune deapel it va respinge.
si
www.dacoromanica.ro
PROCESEt.E VERBALF ALE SEDINTELOR ST. SINOD 11
Ve rog dar sa primiti acesta opiniune.Voci: Sunetm de aeord.
S-tul Sinod aproba ca apelul preotulul Cue-u dinBar lad sa fie trimis la comisiunea de petitiuni.
Se cite§te de la biurou petitiunea d-lui Doctor Cor-noi prin care arat6, ea In vederea legei cumulului estenevoit a dimisiona din postul de Director al caneelarieiS-tului Sinod.
1. P. S. Mitropolit Primo: Fiind-ca demisiunea acestas'a presentat Inca din Septembre, nu puteam sa o lasfara nice o hotarare, de aceia am pus resolutiunea ea : Se_prime§te demisiunea §i S-tul Sinod va decide cele de cu-viinta. Aprobati acesta resolutiune?
Voct: Da, da.Punendu-se la vot, se aproba.Se citelte petitiunea P. S. S. Par. Calistrat Orleanu
prin care cere a i se incredinta postul de Director al can-celariei S-tului Sinod.
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Sarititi Parintl, afara-de acesta petitiune a unuia din confratii nostri mai suntInca altele. prin care se cere postul de Director al can-celariel S -tulul Sinod, se vor citi si acelea, §i pe urtnayeti lua hotargrea ce yeti crede.
Se citeste petitiunile Dlor M. Dobrescu, TeodorGhiga si Durn. Niculescu prin care cer postul de Direc-tor al cancelariei S-tului Sinod.
1. P. S. Mitropolit Primat: Am creclut de cuviintA ada citire la ate patru cereri, fiind de aceia§inatura. P. S.VOstra vetl lua hotararea care vet] crede, eii insA credca or fi bine sa asteptam sa vie §i I. P. S. Mitropolit alMoldovel §i P. S. Episcop al Romnicului, §i data s'ar pu-tea 85, fin chiar in nurne'r complect, ca ast-fel cu totii saluam o hotarire in privinta acesta, Ora atunci acestetil sa remana larA, nici o resolutiune.
P. S. Episcop al Dunare de jos : SA se trimita la co-misiunea de petitiuni.
1. P. S. Mitropolit Primat : Comisiunea de petitiuni nupete decide asupra acestor cereri.
P. 8. Episcop al Dullard de-jos : Aga s'a facut Ill altetimpuri.
P. S. Glienadie Episcop de Arge.: Ei bine si eii suntde parere a se trimite la comisiunea de p
.
www.dacoromanica.ro
12 PROCESELE VERB ALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD
1. P. S. Mitropolit Primat: DacA decided ast-fel, a-tunci sa se trimita la comisiunea de petitiunI.
Se cites,ite petitiunea d-lui Mates Dobrescu prin carecere a fi admis in schima monahalA, F,;i se trimite la co-misiunea de petitiunt
Se citeste petitiunea Diaconului Costescu Duca dela Buz611, prin care cere aprobarea manualului sal deII Geografie a locurilor sfinte".
1. P. S. Mitropolit Primat: P. S. PArinti, stiti ea intrecut aceste carts se trimiteati la o comisiune intocmitA a-nume pentru aceste lucrAri, s'a gasit insa cu tale, ca deore-ce acea comisiune intarqia prea mult lucrArile. sa sealegA chiar dintre membrii S-tului Sinod o comisiune,care sa cerceteze aceste carts. Acuin remane sa decided P. S.V6stra data aceste cArtl, sa 'se trimita tot acelor comisi-une, sail alegetI P. S. V6strA o comisiune ad hoc.
P. S. Ghenadie Episcop de Arge,s: SA se trimita la a-cele comisiune.
1. P. S. Mitropolit Primat : Ea v'asI ruga s4 alegetIchiar acum o comisiune dintre membrii S-tului Sind, caresa se ocupe cu cercetarea acestor carte.
P. S. Episcop al Dunitrei-de-jos: PanA acum s'a ales nu-maI dos membri pentru ca sa cerceteze cartile didactico-religiose, asi dori sa tiu data urmAm tot aceiasi proce-dure, de a alege ate dos membrii de fie-care manual ve-nit, si pentru acestA carte care trateza despre o materienoun, ar fi bine sa se numesca o comisiune compusA dintrel membri in loc de dos, sa p6ta sa fie majoritate aiminoritate.
Se pune la vot propunerea de a se alege o comi-siune compusA din trel membri, care sa cerceteze manna-lele presentate S-tului Sinod spre aprobare.
SA. procede la alegere prin vot secret, si resultatul este :Votanti 12.Majoritate absolute 7.Au intrunit majoritatea:P. S. Arhiereti Gerasim Pitestenu 10 votnri
77 77 7) Calistrat Orlenu 1077
)7 77 )7 I6nichie Baca6nu 777
1. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare adstA Comi-siune de tree va fi insArcinata sa esamineze t6te cartilecare vor veni la SA,ntul Sinod.
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR Sr. SINOD 13
SA citeate petitiunea Par. H. K. Moscofian, parohulBisericel Armene din Bucureati, prin care reclamA a Par.Stefan Calinescu in cartea sa intitulatA : Dogmele Bise-ricei Ortodoxe" editia a V-a din 1888, la pag. 100-103tratAnd despre confesiunea Armena, arata diferinta intre Bi-serica Ortodoxa ArmenA ai cea Rotnana, ai tot ceea cedice in acesta privinta sunt neadeveruri sfruntate F4ii ca-lomnil infame.
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santi Parinti, mai ina-inte de a lua o hotArire in privinta acestel hartii, suntdator a face 6re-care observatiune, in unul din articoleleegulamentulul S-tului Sinod se ;lice, ca ori-ce hartie ce se
va adresa S-tulul Sinod trebue sa 6e cuviinciosa. V6 a-trag luarea aminte Ca, in acestA hArtie sunt cuvinte putincuviinci6se, pe earl nu il,F,4 voi sa le mai citesc pentru dem-nitatea S-lui Sinod, dar vedeti, ce cuvinte necuviinci6.4ese spune in petitiune : ca neadeverurf sfruntate etc. Nuvolu sa diseut asupra acestei petitiuni, dar propun ca s5,nu se primes* pentru a nu e scrisA in termeni cuviincioai ai sa se considere ca neavenita.
Se admite acestA propunere.Se citesc mai multe petitiuni prin care se inainteza
cartl cerendu-se aprobarea, ai se trimit la comisiunea ad hoc.Se comunica, mai multe adrese-ale MitropolieT Ungro-
Vlahiei relative la calugariri .i se trimet la comisia depetitiuni.
1. P. S. Mitropolit Prinzat: Sail terminat comunicarile,ii numai avem nimic la ordinea 4ilei, and hotariti ae-dinta ?
Voct : Vineri.I. P. S. Mitropolit Primat : Vineri aedintA la ora 2 p. m.--edinta se ridicA la orele 3 p. m.
t Preaedinte, Iosif Mitropolit Primat.-I. Secretar, Gerasinz T. Pite,s16nu.
5'edinta din 19 Octombrie 1890.
edinta, se deschide la orele 2 p. m. sub preaedinta,I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal ai respund presents 14 P.P.
www.dacoromanica.ro
14 PROF I- BEI E VEKB 41 E AI E SFDINTFLOR ST. SINOD
S. S. membri, fiind absenti: I. P. S. Mitropolit al MoldovefP. S. Episcop al Arge§uluf.I, P. S. Mitropolit Primat: Suntem in numer, Sedinta
este deschisa.Se cite§te sumarul edintef precedente qi se aproba.Se comunica de la binroti telegrama I. P. S. Mitro-
polit al Moldova prin care arata ca nefiind Inca restabilitde bola nu p6te veni la S-tul Sinod de cat Luni la 22 Oc-tombre.
Voci: Srt se is ant.P. S. Episcop al Dundrei de-jos: Ali dori sa F.itiu in ce
sens luam not asemenea cereri? SA fait in sens de conge-din sad numai ca stiinta? gandesc ca atat cererea I.P. S. Mitropolit al Moldovef, precum tote cele-l-alte ce-reef ale P. Santitilor membri care au anuntat pe I. P. S. nos-tru Preedinte c5, nu pot veni cite -va 4ile la §edinte, tre-bue sA se considere ca congediu; altinintrelea n'ar fifost nevoe de atm.i cereni, rog dar pe S-tul Sinod ca a-cesta telegrama, sA se considere ca congediu.
1. P. S. Mitropolit Primat: Cuprinsul telegramel I. P.S. Mitropolit al Moldova este quasi cella de congediu.
Pun dar la vot propunerea P. S. Episcop al Dunareide-jos, ca tote cererile can au venit de la Inceputul des-chidera sesiuna i panA, acum s5, fie considerate ca con-credilb
St. Sinod aprobA.Se comunica de la biurotif telegrama Prea Sf. Epis-
cop al Argeplui prin care cere un co-ngediii. de 3 Mile.S-tul Sinod aproba.
Se eite§te de la biurou raportul Epitropia bisericeiArmene din Bucure§ti Nr. 35 relativ la cartea parinteluiCalinescu, Intitulata llogmele..... editia din anul 1888,se trimite la comisiunea de petitiuni.
Se comunica de la biurofl petitiunea, preotulul OvidMuscelenu prin care cere a i se Incredinta postul de se-cretar al S-lui Sinod §i se trimite la comisiunea de peti-tiuni.
Idem adresa Nr a Episcopia ROsmnieutul §i No-ului Severin relativa la cAlugitrirI, i se trimite la comisi-unea de petitiuni.
Idem 4 adrese ale Episcopia de Buzeu relative la ca-lugAriA i se trimet la comisiunea de petitiuni.
i
ElikAi
mal
.1i
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VPRBALE ALE SFDINTEI OR ST. SINOD 15
Idem petitiunea d-lui Negu prin care cere a i se a-proba opera sa intitulata Mama S-lui I6n Damaschin" §ise trimite la comisiunea de petitiunl.
1. P. S. Mitropolit Primat: S'a terminat cu comunica-rile. La ordinea qilei avem tree raporte ale comisiunei depetitiuni ; P. S. Raportor este rugat sa bine-voiasca a leda citire.
P. S. Valerian raportorul, citeste raportiil comisiuneide petitiuni pentru tunderea In monahism a trel frati dinMonastirea Cernica si anume :
1) Fratele Nicolae Prahovenu de 69 ant Comisiunea inmajoritate gasind indeplinite tote prescriptiunile regula-mentului este de opinie a se admite caluga,rirea. Minori-tatea compusa din P. S. Episcop al Dunarei de-jos, seesprima in termenil urmatori: Sub-semnatul. av8nd in ve-dere ca fratele Nicolae Prahovenu n'are un act de des-.partire in regula, ci un consinatiment autentificat de tri-bunal, 84i considerand ca, actul in chestiune infirma casa-toria, si o desface ; ceea ce dung, legile in fiinta, p6te ca,nu se primeste. Pentru aceste motive propun discutarea cA-lugarirei cand va fi fata, si D-nul Ministru al Cultelor sprea se lamuri Sinodul asupra casului.
P. S. Episcop al Romanulut: Un om in varsta de 60ani, vine si infatiseza, precum spune comisiunea, un actde desfacerea casatoriet mutual intre batrani, si acel acteste autentificat de tribunal. Ce ne ar face pe nol sa, ne te-mem ca, acum la acea varsta mosnegul o sa reclame pebaba, sail baba pe mosneg ? Nu este de nici o trebuintaca nol sa intrebam pe legisti in acesta cestiune, pentru c5,nu se loveste nici un drept al Statulut nici un drept alOrel'. Trebue sa fie tine -va prea simple din tale afara acrede una ca acesta intr'o chestiune atat de simply intredoi batrani care vor sa, se duck eel putin unul sa mora inmanastire. Prin urmare cunt de opinie a se admite cA-lugarirea.
P. S. Episcop al Dundrei de-jos: Legile terei nostreBunt prea positive si oblig,ratorit pentru tots romanii, tai ni-meni on-cat de sus ar fi el pus nu le p6te infirma decat iarasi prin legi.
Stim cu totii ca, desfacerea casatoriei la not In tarn seface dupa o anumita lege, legea statulul civil, lar bisericacare a avut mult timp acest drept, a remas cu totul spectati-
www.dacoromanica.ro
16 PROCESELE VERBALE ALE ShDINTEI OR ST. SINOD
va. Dar data biserica n6strA a aprobat sail nu acestA stare delurerari nu discut scum, Cea-ce me surprinde pe mine inacesta cestiune este sii ved, a pentru desfacerea unei cii-satorii se presinta un act de consimtiment asa Lis mutualcare act este autentificat de Tribunal. Acest act nu sepOte lua in consideratiune, asa eel putin cred ell si v'am,spus pentru ce. Legea autentificarei n'are d'aface en c6.-satorie, si on -ce act de consimOmant mutual, fie chiar au-tentificat de Tribunal, nu pOte desface casiltoria. Legeaautentificarel s'a acut pentru anumite casuri. Ea are descop sA punii, la adApost de abus pe eel necarturarr. Pen-tru aceea legiuitorul a luat tote precautiunile, prescriindanume casurile si modul cum trebue acute atari acte.
IatA pentru ce v'am spus a un asemenea act pe minem'a surprins, si ve rog 862mi daci voe s'a vi'l citesc in in-tregul sett.
In urma celor ce am 4is, eu cred c5, acest act nu se-pOte lua ca sentinta de desfacere a casiltoriei, si ast-felfiind calugaria in cestiune nu se pote primi ata o atin-gene fondamentale a legei privit6re la divort. De aceearog pe S till Sinod slt aiba putina rabdare pana va venisi D-1 Ministru, si data D-sa ne va spune ca, acest acteste bun atunci vep putea ineuviinta calugaria cerutl,altmintrelea derogant de la legi positiveluerb. ce nu ye sa-tuese srt. faced.
P. 8. Episcop al Romanului: Daca nu va veni D-1 Mi-nistru ce sä facem ? SA amAnem cestiunea ? Eit sunt deopinie a se primi cAlugarirea.
I. P. S. Mitropolit Erimat: Pun la vot opiniunea mi-noritacel ca cea mai departata care este pentru amanare-
Aii votat nurnai 4 membri pentru arnanare.Actin' pun la vot opiniunea majoritAtei care este pen-
tru admiterea calugArieT.Ail votat numat 7 P. P. S. S. membriFoci': Este paritate de voturi,P. S. Episcop al Hwilor : Votul presedintelui prevalezl.P. S. Episcop al Renniculta: Puneti la vot cu bile.P. 8. Episcop al Romanitlut: Votul in asemenea ces-
tiuni se face prin sculare si sedere.I. P. S. Mitropolit Frimat: A cq.ut si una si alta. Prin
urmare se amana panti va veni D-I Ministru.Voci: Nu s'a putut constata votul. Ve rog sa mai pu-
mp odatA la vot.
www.dacoromanica.ro
PROCESFLE VERTIALE ALE SEDIN1ELOR ST. SINOD 17
1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci pun cu bile la votopiniunea minorittei ca cea mat departatA, care este pen-tru amanare pans, va veni D-1 Ministru.
Se procede la vot en bile.1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului esteVotanti 14Majoritate absoluta 8Bile albe pentru 5
71negre contra 9
Prin urmare se respinge opiniunea minoritAtel si se ad-mite a majoritatei, care este pentru calugarire.
2) (Continuanduse cetirea raportului). Fratele GhitAIonescu de ant 58, din Manastirea Cernica.
Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-lament opinezA, S-tul Sinod aduiite calugiirirea numi-tului trate, si
3) Fratele Ion 111ihailescit de ani 68, tot din MinastireaCernica.
Comisiunea coustatand ca n'are actul de despiirtire desotia sa opineza, a se respinge cAlugarirea numitulul frate.
S-tul Sinod aproba opiniunea Comisiunei.Idem raportul Comisiunei de petitiuni, pentru tun-
derea in monahism a D-lui Matei Dobrescu licentiat inTeologie.
Asupra acestei cestiuni Comisiunea este de pArere, casuplicantul sa se trimita, la Chiriarhul respectiv, pentru aindeplini formele cerute de regulament.
P. S. Arkierelt Gerasim Pite,stenu: I. P. Sante, in a-dever, regulamentul prevede Ore care forme, pentru eel ceyin la calugarire qi anume articolul 2 ;lice :
Art. 2. Cel ce voeste a se consacra vietei monabicestiitrebue 86, dea mat iiitai suplica la Episcopul eparchiot, princare sa declare dorinta sa precum i motivele ce Pall in-demnat la acesta. (Citeste art. 3 Si 4). Eit cred, cg, fie-caredin P. P. S. S. Episcopi Eparhioti le cunosc acestea, fiindca fie-care .a inaintat acte observandu-se asemenea formepentru calugarire, si n'am putea sä acusam tocmai pe I.P. S. Mitropolit Primat, ca nu cunOste formele ; fiind-cas'ati inaintat alte adrese pentru calugariri tai tate aft fostinsotite cu actele in regula. Acestit petitiune este o escep-tiune ; ea vine de la un licentiat al FacultAtei de Teologie,care cere sa intre in schima monabalit.
2.
5i
1i
www.dacoromanica.ro
18 PRoCESELE VFRBALE ALE SEDINTFLOR ST SINOD
Eu cred, ca ar trebui sa ne bucurArn cu totil de o a-semenea decisiune, luata de unul din eel mai bunt tinedlicentiati in Teologie de la Facultatea nOstra. Fie-care dinnot sa fim doritori ca sa avem cat se p6te mai multi a-pAratori a-I drepturilor Bisericel nostre. Daca pentru altilde la Manastiri sa trece eke ()data cu vederea asupra unorformalitag de regulament, si se admit la calugarire, aven-du-se in vedere ca aunt trebuinciosi Manastirei, cu atiAmai mult n'ar trebui sa fim asa de rigurosi, cand este vorbade trebuintele Bisericel in general. apoi tote formali-tatile acestea se pot cere de la ameni in varsta, caH aufost casatoriti, can au legaturi catra societate.
P. S. Episcopal al Romanuluf : Te rog citeste regula-mentul mai departe si at sA ajungi la punctul acela, carene trebueste noue.
P. S. Arhiereu Gerasim Pitestenu: Tinerul Dobrescunu este in categoria celor care au legaturi cu societatea.El a invetat in Seminar, este cunoscut mai de tort; datanu de tog dar de eel mai multi dintre not, si pentru a-cesta apelez la P. S. Episcop al Romnicului, fiind-ca i-afost ca director la Seminarul Nifon, la P. S. Episcop alHusilor, care asemenea it cunaste fiind ca I-a fost directorla Seminarul Central, P. P. S. Lor cunosc pe tinArul Do-brescu si asi putea sa 4ic ca ajar din copilarie. Eti cadecan al Facultatel de Teologie pot sa dail tote lamuririlecari sunt cerute.
P. 8. Episcop al Romanuluf : Credi pate ca este vre-unul care s'ar opune la calugarirea acestui
P. S. Gerasim Pitestenu: Tate aceste articole nu sepot invoca pentru tinArul Dobrescu. IatA ce dice si art. 7care este privitor la termenul ispitirel canonice. Citestearticolul 5.
P. S. Episcop al Romanulza: Iata un articol care i sepate aplica.
P. S. Arhiereu Gerasim Pitestenu: Eu cred, ca nice a-cest articol nu i se pate aplica fiind-ca el de nu s'afA'cut stagiul de calugarire in nice o manastire, dar l'a fA-cut pe timpul cat a stat in Semeninar, si ca absolvent alFacultatel de Teologie voeste sa intre in cler, primind schi-ma monahala.
P. S. Episcop al Romanulut": Te rog citeste mai departe.P. S. Arhiereu Gerasim Pitestenu: Citeste art. 6 si 7.
Si
liner?
si
www.dacoromanica.ro
FROCESEI E VERBALE ALE SEDINTE1 OR ST. S Is TrD 19
P. 8. Episcop al Romanic Vedeti ce, nu este niel unart. in care sA, se dice,, ce, tine va oared cere calugarirea,-sA vine Cu petitia intaiti la S-tul Sinod, ci la Chiriarhulrespectiv.
P. S. Arhiereu Gerasim Pite,stau.: Acesta este un ens-eseeptional.
P. S. Episcop al Romanului: El sa dea petitie I. P.S. Mitropolit Primat, si cand I. P. S. Sa va credo de en-viinta i1 va recomanda Sinod.
P. S. Arhiereu Gerasim Pite,stau Ent asl voi sA stir'daces S-tul Sinod este contra cererel acestui tiner. Tinetimai mull la forma sail la un tiner de conditiunea aces-tuia, care voeF,;te sA, intro in schima monahala.
P. S. Episcop al Romanului : Nimeni nu este contra lui,dar sA vina pe calea cerutA de regulament.
P. S. Arhiereu Gerasim Pitest6nu: Eti v'asi ruga, caprecum s'a trecut cu vederea alte cAlugAriri, pentru inde-plinirea formalitatilor sA, se trecA en vederea si pentru a-cest -drier si sA, i se admita eAlugArirea.
P. S. Episcop al Romnicului: I. P. S. Stepane! P. P.S. S. membri. P. S. Gerasim Pitest6nu sere de la mineca sa-I date informatiuni asupra tinerului Dobrescu.
P. S. Arhiereu Gerasim Pitestenu: Asupra purtArel.P. S. Episcop al Remnicului: SA dati aceste informa-
tiuni asupra tinerului Dobrescu, care voeste sA intre intagma monahala, si de acolo in cler. Void indeplini dorintaP. S. Sale si cu ac6sta void pune si pe S-tul Sinod inpositiune de a cun6ste tine este acel, ce asta-qi ne cerevotul in folosul s-tel n6stre Biserici. Cunosc pe acest tinerinen de cand era in varstA, de 16 sail. 17 ani. L'am avutscolar in Seminarul Central din Bucuresti, in cursul su-perior, lar dupes acela in Facultatea de Teologie ; i intot acest timp cat mi-a fost scolar, si apoi si ca om in so-cietate, tot d'auna am remas Area multumit de conduitalui §i n'am audit de cat bine. Asta-cli cand acest tinerfost esolar al institutiunilor n6stre culturale si as]. putease, adaog cand acest tiner, unit in felul lui, cu cursul deapecialitate terminat, vine si apelezA la noi, ea sAl pri-mint in tagma monahala, cu cred, ca Sinod n'arede cat sA se feliciteze pentru o pers6nA ca acesta. Esteprea adeverat si acesta o stirs en totil, ca Biserica n6strAare nevoe de 6meni; si data se mai gAsese pe ici pe co-
S-tul
www.dacoromanica.ro
20 PROCESELE VRRBALE ALE .SED1NTELOR ST. SINOD
lea 6meni cari sa se sacrifice pentru biseria, eii ye asigur,c&ace§ti 6meni numal in conditiunile lui Dobrescu nu pot ti.Din ceia, §i in particular din punctul de privire al S-teIn6stre Biserici, eu me felicitez ca, tinerului Dobrescu i -avenit dortal de a intra in tagma nionahala.
Acum P. P. S. S. rnembri dati-mi vole s5, vorbesc nu capersona educiltOre a tinerului Dobrescu ; nu ca Post profesoral lui, ci ca membru al S-tului Sinod. Am vedut cu totii, aieu am recunoscut, ca, cererea lui Dobrescu este bine, venial,la noi, dar acum eti me intreb din punctul de privire alregulamentului in vig6re adresez la P. P. S. S. V6s-tre. carii sunteti mai vechi in hirotonie de arhieret. siprin urmare rnembri mat esperimentati in cele ale regula-mentelor, mai este qic, in vigare legea organica a Biseri-cel cea anterior% celei de astA-4I §i prin urmare tii regula-mentelor nostte, die legea Domnitorului Cuza? DacA a-cea lege ar fi in vigare; data in facerea de calugAriri ne-am conduce de vekia lege ; atunci noi am putea sh trecempeste tote formalitatile de astit-di ; sti nu cerem tineruluiDobrescu raid un fel de acte despre starea lui civila. Prinlegea Domnitorului Cuza se dicea: Tineril absolventi alFacultatei de Teologie §i seminaritii de 7 clase se admitla cAlugarire, cu dispensa de mai multe formalitiiti, mai a-les cea de virstii. In casul de fatA, §i din punctul de pri-vire al regulamentelor in vigOi e, eu ved, ea petitiunea d-luiDobrescu este desbracath' de tote acele acte,pervedute prin regulament. P. S. preopinent dice : cumi§temcii totil, ca tinerul Dobrescu n'a fost insurat nici odat5,,§i din acest punct de privire, s'ar lasa a se intelege, cea
regulamentul nu'I atinge. Dar ett me intreb, pe basa unor cuno$tinte ale mele personale, fie *i ale P. S-tuluipreopinent, admit chiar §i ale tuturor membrilor S-tului Si-nod, putem nol sa 4icem ca Dobrescu este dispensat deactele sthrei civile?
Pun cestiunea in forma acesta. Prin regulament am au-dit, celor rare yin la calugarire, li se impun multe pres-criptiuni, intre allele §i acea, dacii, nu ati faeute imprumu-turi bAnes;ti catre membril societatet. De unde §tim noiIn ce positiune iconomicA se gaseqte acest drier, fata, cusocietatea? In fata acestor argumente, precuna qi a altora,care nu s'ail mil desvoltat aic3, eft ro pe S-tul Sinod sane tinern cu tinerul Dobrescu in margenile regulamentu,-
si ine
formalitatI 1i
www.dacoromanica.ro
E VERBALE ALE EDINTELOR ST. swop 21
lui. i acesta nu insemaza eum a ;lis P. S. Locotenentde Arges, c i se respinge ealugarirea. Sfatuesc pe tinerulDobrescu, sa intre in regulament, caei este bine sa se de-prinda de la inceputul carierei sale cu respectarea legi-lor si a regulamentelorerei. Iar pre I. P. S. VOstra Chi-riarhul nostru si al tinerului Dobrescu, ve rog sit venitila S-tul Sinod cu tote actele prevequte prin regulament,si ell veclend indeplinite cele ale leget, declar de acum,ca voiti fi pentru calugarirea d-lui Dobrescu.
P. S. Episcop al Huoilor: I. P Santiti lor, am audit vor-bindu-se de P. S. Episcop al Wirnnicului ca voeste sa in-litture calugarirea liaentiatului in Teologie Dobrescu, pentrulipsa de formalitati.
P. S. Episcopal al .Romnicului: N'am dis sa se inlaturecalugarirea, ci sa se fact, cu respectarea regularuentului.
P. S. Episcop al klu,silor: Daca nu leap exprimat chiarcu aceste cuvinte, v'att exprimat cu altele, dar tot in acestsens ; ati 4is ca sa villa cu cutare sau cutare act, cAci deaceea avem not regulament, ca sa ne tinern de densul. Euinsa die, cã sa ne tinem de regulament nurnal acolo, undenot nu suntem siguri de lucrari, nu suntem siguri cinesi in ce condiOunt este- persona, adica nu stim bine in cestare sociala. a fost pang, Ream. T6te acestea au Mont peS-tul Sinod la inceput sa faca acest regulament. Dar a-cest teller pe care ett it still de mult si pot dice, cá a fostin ispitire canonica la mine in Seminar ; ell prinuesc tim-pul cat a stat in Seminar ca o ispitire oanonica...
P. 8. Arhiereii, Calistrat Barlacleaul: Atunct sa facempe top seminaristii ealugari.
P. S. Episcop al Hwilor: Acest teller a fost in Seminar,si ye spun cá-l" primesc acest time ca o ispitire canonica ;esind din Seminarul central a intrat ca pedagog in altSeminar ; a exit de acolo si a intrat in Facultatea de Teo-logie. Prin urmare tot timpul acesta este o indelungataispitire. Lasand la o parte tote acestea trebue sa privimcasul acesta ca escepOonal, cad este vorba de un tellerde care Avem nevoe in Biserica si trebue sa ne bucurarncu top', ca voeste sä intre in monachism. Nu still cum s'arfi pronuntat S-tul Sinod pe urma, dar ell ye marturisesc ca,daca ar fi dat petitiunea la mine, ii calugarem d'adreptul.
1. P, Sr Mitropolit Primal: Ea nu voiu face-o acestanici odata.
.
ESOCE,E1
www.dacoromanica.ro
22 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. STNOD
P. S. Episcop al Husilor: Apol de ce 1-ati primit petitia.si atI adus'o la Sinod ? Trebuea sit merge pe filiera re-gulamentara.
1. P. S. Mitropolit Primal: voe, 'mi facet1 puieacusatiun1 ?
P. S. Episcop al Dunetrei-de jos: Rog a nu se face ces-tiuni personale.
P. S. Episcop al Husilor: Stint de opinie ca sA se pri-mesea calugarirea tinerului D. Mater Dobrescu.
P. S. Episcop al Romnicului: Am cerut cuventul, casic vorbesc in cestiune abstracts de regulament, si sa -mispun pA'rerea mea, pe carea o volu supune la apreciereaS-tului Sinod ; mai ales ca la acesta me impinge P. S.Episcop al Husilor, and cere eseeptiura in aplicarea Tegu-lamentulu1 pentrn &Mug-ATM. Ori-ce regulament, fie chiarlege, se injghebezA luandu-se disposiOuni generale si par-ticulare; si in apeste dispositiuni sunt prevedute, atilt ca-surile coruune, cat si cele particulare. Acesta este practicafauriirei legilor si a regulamentelor
Tinerul Dobrescu ar fi intenn cas nu particular, duprepropunerea P. S. Episcop de HuO, ci ultra-particular. Esceptiunea propose este o abrogare a regulamentului, fin%ctrl cas de forta maioth; si dacA S-tul Sinod ar inelinaspre prirnirea el, en tot as1 indra'zni se apelez fa S-tul Sinodsi sa -1 rog, a se stabili si cu acesta ocasiune, ca. regula-mentele Stulur Sinod suit obligat6re pentru toti Romanicortodoxi, si mai ales pentru nos. Acia ce a 4is Prea S.Sa Episcopul de Hurl in tredit, ca data venea la P. S. Sacu petitiune, it cAlugArea.
P. S. Episcop al Husnlut: Acesta ca un cas esceptional.P. S. Episcop al Romniculut: Fare forta, maiorA, Prea
Sarrtite, nu se abrogil regulamentele. Dace, nu admiteti cacele cjise sunt in treeat, atunci me ved impins se 176 citescart. 12 din regulament. Ori-ce persona din cler va cutezaa tunde in monahism pe altA, tale, va dadea sub judecatabisericescA " EA eyed ea nu v'aci adus aminte de pres-criptirrnile acestul articol din regnlament, cilcI nu 4iceaticela ce atl jis riicl in trecat.
P. S. Episcop al Huisului: Mi-am adus aminte stiamfOrte bine.
P. S. Arhiereu Calistrat Beirlad6nn: Petitiunea D-briDobrescu, care s'a primit aci la S-tul Sinod, in adever este
Dati -mi
jai
www.dacoromanica.ro
PROCFSELE VERBAI.E At E $FD1NTELOR ST. SINOD 23
un cas esceptional, insa eu voesc sa fie in regulament ca-8111 acesta, si sa nu fie cas esceptional. P.P. S.S. Episcopi.al Rilmnicului si al Husului, da act de buua purtare infata S -tului Sinod tinerultit Dobrescu. P. S. Gerasim Pi-testenu de asetnenea, ca, a fost tin student dintre cei buntai Facultate n6stre Teologice din Bucuresti. Nu ne indoimnimeni de acesta, dupe declaratiile facute de Prea &WO].Episcopi si S. Arhiereu, dar me mir ca. P. S. Episcop al Hu-sului este mai generos, in eat ne declara noue, ca Far ficalugarit data s'ar fi adresat is P. S. Sa, pe motivul ea,si-ar fi &cut ispitirea canortica in Seminar Eu nu pri-mesc .ca ce titter seminarist, care ar veni sa c4ra calu-garirea sa i se primesca ispitirea canoniea ca facuta. inSeminar.
P. S. Arhiereu Gerasim Pite,st6zu: Prea Santia \rostraunde ati facet ispitirea canonica ?
P. S. .Arhiereti, Calistrat Barladau: La Paris, unde atifost si Prea Santia V6stra.
Daca I. P. S. blitropolitul Presedinte spune ca sa sefaca formalitittile cuvenite, si atunci sa vina din nou, sicomisiunea va opina, si S-tul Sinod va decide calugarireaacestuT t4ner.
Este un alt articol, tot in regulament unde ice, ca incas de b61a, se p6te calugari, dar acest titter nu este bol-nav, si P. S. Episcop al Hus,tului, nu trebue sa ne spunrtnone ca trebue sa calugarim pe toti aceia can ii cunostem.
P. S. Episcop al Huoulza: Licentiatii si doctoril in Teo-logie.
P. S. Arhiereu Calistrat Beirlaclenu: P. S. Episcop alRomanuluT isi aduce aminte ca a venit un seminarist cusepte clase, pare bine ca Prea Santia Sa este pre-sinte. cad alth data ne priva de luminile P. S. S., acelten& era G. Gibescu care a cerut calugarirea, si S-tul Sinoda votat in majoritate, numaT ell am remas in minoritate,si P. S. Episcop al Romanului qicea : Sa ne traiasca, darel nu s'a calugarit, cad s'a facet diacon de mir si asta-41este un bun diacon al P. S. Episcop al 116'mnicultn. Ve-deti ca. lucrul era prea precipitat ca un titter de 21 de anTsa. se calugaresca, cad si-a schimbat parerea dupe douaLunt de Mile si a intrat in viata conjugala. Este un diaconbun si p6te sa dea multe garantil pe viitor, caci scrie latut ziar eclesiastic. Cred ca tinerul acesta trebue sa inde-
ori-
-semi
www.dacoromanica.ro
24 PROr'ESELE VeRBM E ALE- SEDINITEI OR ST. SINOD
plinesca t6te formalitatile cerute de comisiune atunci saSe presinte la S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Dunara de jos:, Sunt unui din mern-bril counisiunei de petitiuni, nu. am semnat inse acest ra-port, pentru ca am voit sa-rni spun in public opiniunea mea.Votul S-tului Sinod de adineaurl prim care s'a primit ea-lugaria unui om casatorit, pe motiv ca s'a divortat prin-tr'un act autentificat de Tribunal si care act n'are nisi oinsemnatafe, me face sa rui me tin de regulamentul S-luiSinod, cand not am votat o calugarie a until om nedi-vortat in regal, nu puteti acum sa invocati regulamentulS -tului Sinod. Ati primit o calugarie in contra legel, tre-bue sa primiti una in contra regulamentului._
P. 8. Episcop al Ronzanului: AcestA aeusatiune, nu tre-bue sa o primescrt S-tul Sinod, ca lucreza in contra le-gilor Orel, de ce ne aduceti asemenea acusatiuni? Acestaeste aprecierea Prea Santi-ei Tale, nu primesc asemeneaacusatiuni in numele unui corp intreg.
P. S. Eoiscop al Minaret de jos: Fiti sigur, ca ett nusunt din aceia cari insulta 6menii $i cu atilt mai putin peS-tul Sinod. dar pentru ca adineaora s'a votat o calugarirefara sa se aduca vre-un act de despartire....
0 voce: Esista, un act al Tribunalului.P. 8. Episcop al Ronzanuluz: Ore cu acusatiuni vii
ca sa combatl un vot dat? Nu putem sa tacem, ca sa as-cultam ()earl.
I. P. S. llyitz opolit Prinzat, pre,sedinte: Ve rog sa. intratiin cestiune.
P. 8. Episcop al Romanuluf: Ce are a face eestiunea decalugarire. cu a tinerului Teolog care se propune?
P. S. Episcop al Dunetrei de ios: Regulamentul nostrupentru calugarire, cere celor ce voesc sa intre in tagma mo-nahala 6re-care prescriptiuni, si intre altele ca sa probezevarsta sa, buna purtare si altele. Tinerul acesta este li-centiat in Teologie; nu este casatorit, are varsta de 27 a,ni ;are in fine mai tot ceea ce cere legea. Dar ce acte voitiet Ye mai aduca? Cand P. S. Episcop al Husilor ye spuneea garanteza moralitatea lui, cand acelasi lucru ve ates-teaza P. S. Episcop al Romnicului; test din urma caEpiscop ca lost profesor al Facultatei de Teologie si mise pare ea si ca Decan; caud in fine acelasi lucru ve a-festeza si P. S. Arhiereti Locotenent de Arges, Gerasim
sisi
¢i
www.dacoromanica.ro
PI OCE,;FLE 1711.13ALE ALE SFD1NTELOR ST. S NOD 25
itestenu si actual Decan al FacultAtei; ce acte ye mat te-bue. Sf. Evanghelie dice . CA prin gura a dona sat trelmArturil sit stea tot adeverul". Apol not avem atestatiuneanu a trel crestini ci a trel Arhierei ; a nu priori atestatiu-nea Prea S. S. L. L., ar fi sfi punern atestatiunea for malpre jos de ail atestatiunea unel Primarii. Eit rog pe S tulSinod, ca casul dnerului Dobrescu sA,nu fie pus pe ace-
linie cu a celor-l-alti doritori de a intra in schima mo-nahala. El este licentiat in Teologie, si nu trebue sa't a-plicam asprimea regulamentelor nostre, cari au fost acutepentru 6meni, pe can noi nu'l cun6stern, cum forte bine a4is P. S. Arhieret Pitestenu.
Biserica si religiunea are trebuinta de apArAtori, si cucat tagma monahalA va numera in sinul set persene eutitluri in Teologie ca acest tiner, en atilt ea va reintineri.Voiti Prea Santia VestrA precedente? Stint multe. Catidintre nol nu at intrat in chlugArire la o varstA, mien, siunil chiar ffiriti sit facA un noviciat. Nu voiu sn citez nume,pentru ea rim voiu sn r'e'rnanil in prescriptele-verbale aleS-tului Sinod cA cutare sat ciitare membru al set s'a fa-cut cAlugAr contra regulamenrului. Nu ye speriati, darsand derogati de la regulament, precum et nu m'am spe-riat rand s'a derogat, nu la regulamente ci la legl. Pen-tru aceea rog pe S-tul Sinod sit respingA conclusiunilemajoritAtit comisiunet, si sit primesca propunerea fficutA deP. S. Arhiereii Gerasim Pitestenu, la care s'a raliat E,;i PreaS. S. Episcopi at Husului, al Ramnicului si la care meunese si
P. S Arh. innocent Ploestenu: P. S. Arh, Calistrat afacnt alusiune la o imprejurare, ea un PAr. Diacon careca tiner, a cerut St. Sinod sit fie calugArit. Tocmai laacel cas voiarn i gu sit fac alusiune, ciL S-tul Sinod ba-/at atunci pe incredintarea P. S. Episcop Eparhiot, a datvotul set, clack tinerul nu s'a cAlugarit, acesta nu e vinaS-tului Sinod, si nici a lui ea s'a resgandit. Acel finerG-ibescu. era absolvent a 7 clase seminariale, tar acestaeste deja licentiat al Facultatei de Teologie.
S tul Sinod este suveran. el este eel ce a fitcut regu-lamentele, i S-tul Sinod pOte devia do la dinsul. In a-semenea casuri esceptionale. deci cer sit se punt la votcererea tinerului Dobrescu de a se calugAri.
P. 8. Episcop al .Romanului: Ett me mir cfi, casul a-
I
eti.
www.dacoromanica.ro
26 PROCESEL E VERBALE ALE SEDINTELOR S r. SINOD
esta, in sine forte simplu a luat asa de mare discutiune,si nu tit pe tine sa acuz. Me rog, ce a cis comisiuneain raportul el.
1. P. S. Mitropolit Prima A se conforma regulamen-tul ul.
P. S. Episcop al Romanului: In adever este forte ne-precis, de aceia a avut dreptate P. S. Sa. fiind-ca comi-siunea s'a pronuntat intr'un mod asa de neprecis, in cata putut sit creda, tine -va ca fart sal trimiti la manasti-re la cutare sari cutare canonisire etc., voesti calu-garestl. Eu insa nu inteleg asa nici de cum, de aceiaam clis sa eitescA, cutare articol, gi m'am oprit acolo,era trebuinta de recomandatiunea Chiriarchului Eparhiei.Nu remane Indoialk ca, not avem sa prirnim cu bucuriedorinta acestul finer teolog, gi dorim sa nu se intimplesa gresint, not nu putem silt patrundent initnile cuge-tele lui; 'tar cat pentru eel care nu'st in fagaduintele nu'ite nici odata, sa fie vinovat S-tul Sinod. Negresit ea urnal sh'l ceri data, are copil, ce virsta, are, tote acestea ne-gresit ca, nut i le ceri; dar formalitatile principals, ca sane vie Chiriarhul Ore' cu recornandatiune la S-tul Sinodacesta trebue neaparat. P. &MOO Episcopi al Romnicului gial Husului it recomanda, dar principalul este recoman-datiunea Chiriarchului, iata, niste articole pe care putemsa le indeplinim, i opiniunea mea ar fi ca Mitropolitulintervina la S-tul ainod cu o recornandatiune, pentru a-cest tiner, ell pot sa fagadueso votul mett.
1. P. 8. Mitropolit Primat: Recomandatiune este.P. 8. Episcop at Romanului: La comisiune nu este. Cine
cere calugarirea. o sere prin autoritatea Eparhialit.P. S. Arhiereu Climescu: Dupa mine until, ca membru
al Stului Sinod, nu asi crede ca, ar fi atilt de puternic titlede Teolog, ca fat sit intre in schima monahala, ca.
dispensam de formalitatile cerute de regulament. Darvitt gi ea in acesta atestare, ca, ]'am avut la biserica st.Ecaterina ca cantaret doi ani de dile, a fort in tote Veleen mine it cunase cii, are tot zelul si devotamentul catrilBiserick si are o conduita morala. De aceia, rog pe S-tulSinod sa nu caute a'i cere tote formalitatile cerute de re-gulament, ci dispenseze.
1. P. S. Mitropolit Primat, prepdinte: Ne mai cerendnimeni cuventul, de la sine discutiunea a incetat. Sit'mi
ca
sa
sals.t'l
;
$i
1i
www.dacoromanica.ro
PRIZ-ESELE VERBALE ALE FDINTELOR ST. S NOD 27
dati voe si mie sa dari o esplicatiune. S'a invocat in fa-vorea eereril petitionarulnl argumente si pro si contra, sis'a afirmat ca, trebue si recomandatinnea Chiriarhulul.Me tineam ca s'a &cut recomandatiunea in scris, dar nus'a facut. Acura ins o fac verbal. Acest teller merits, a fidispensat de cele-l-alte formalitati. Incredintez 1,,li eir calam in cancelaria &Intel' Mitropolii, si este un tiller de aearn' venire in BisericA trebue sa ne bucurArn, si de acelaye rog sa votati pentru celugarirea Jul.
P. S. Episcop al Romnicului: In urma celor declaratede I. P. S. Presedinte, Chiriarhul tinerului Dobrescu, ettme declar pentru :._Alugarirea `inerului Dobrescu si renuntla partea a dona a enventarei mete.
I. P. S. Mitropolit Primat pane la vot propunereapentru calugArire sr se primeste.
edinta se ridich" la orele 4 p. m. anuntandu-se ceaviitore pentru Luni 22 Octombrie, orele 2 p. m.
t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.f Secretar, Gerasim T. Pitestenu.
A,Sfedinfa din 22 Octombrie 18.90.
edinta se deschide la orele 2 p. nr. sub presedinta IP. S. Mitropolit Primat.
SSe face apelul nominal si respund presenti 16 '1. P.S. S. membri.
1. P. S. Mitropolit Primat: Fiind in numerul cerut deregulament, sedinta este deschisA. P. S. Secretar este ru-gat sa, bine-volascA a da citire sumarului sedintei prece-dente.
P. S. Gerasim Pitestenu, secretar, eiteste sumarul se-dintei precedente.
P. 8. Episcop al Ronianul0; Cer cuventul asupra su-marului. Acolo unde se vorbeste despre Dobrescu sa nuse (-icA : dupe esplicarile date de I. P, S. Mitropolit primat,ci dupe declar4iunea facuta in Sinod prin care recomandaverbal pe acest tiller pentru calugarire, ca sa nu se vadaaci o lipsa de formalitate.
P. 8. Episcop al ROmnicului: Am cerut si ell euventui
www.dacoromanica.ro
28 PROCESELE VFNBALE Al E SFDINTEI OR ST. SINOD
-sa, rog pe biuroti, ca pe langa cele (Ilse de P. S. Episcopal Romanulul, 86, se mai adaoga si cele Iise de mine insedinta trecutai ca adeca, in urmarea declaratitmel si aesplicatiunilor, date de I. P. S. Mitropolit Primat, en re-nunt la cererea de alte formalitati si primesc tunderea inmonahism a D -luT Dobrescu.
P. S. Arhierett Gerasirn Pite,stau: In adever in proce--sul-verbal este trecut ala : Declar, ca renunt la opiniuneamea in urma declaratiunei facutrt do I. P. S. MitropolitPrimat.
1. P. S. Mitropolit Primal: Se purse la vot sumarul se-dintel precedents on rectificarile cerute.
S-tul Sinod aproba.I. P. S. Mitropolit al Moldova: 1. P. Santite, si Prea
SAntitt parinti si frati, voesc sa dati o esplicatinne fratiilorV6stre de intarislirea care s'a intlimplat cu venirea mea deasta, data ca sa NA, parte la lucrarile S -tulul Sinod. Ca-nasteti cred en totit faptele petrecute la Iasi, cu inaupt-raea statue! marelui barbat patriot §i literat, venerabilulGh. Asachi care, fireF,Ite, m'a inpedecat de a putea sa,plec de a casa si a trebuit sa Ian si en parte in clitta de14 ale curentel. Dar fiind-ca in acele Bile s'a intamplato vreme cam asprA ; apoi ostenela multi si racela s'au a-mestecat, in cat n'am putut sa plec indata ,5,4i a trebuit samai intardiez papa eri 21 ca sa pot pleca. Teri, Duminicadupe ee am asistat la Liturghie in biserica, m'am prega-tit §i am plecat. Si pentrtt ca sa nu se intelega 6re-cumin alt sens intarqiarea mea, am tinut sa dan acesta es-plicare.
1. P. S. Mitropolit Primal: S-tul Sinod a avut cunos-tinta de imprejurarile ce I. P. S. V6stra le facets cunos--cut. si a tinut semi de motivul absentii I. P. S. V6stre.
I. P. S. Mitropolit a? Moldova: Ve multumesc.Se comunica de la biuron adiesa P. S. Episcop al
Romnicului No pe langa care inainteza dona petitittniale preotesel vaduve Stana Paun, prin care cere ajutor, sise trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem opt adrese ale S -te! EpiscopiT a Hu§ilor rela-tive la, calugariri si se trimit- la comisiunea de petitiunl.
1. P. S. Mitropolit Primat: Comunicari numal sunt, siprin urmare intram in ordinea qilei. La ordinea qilei avem :
www.dacoromanica.ro
PROCESF.T.E VFRBALE AT E SEDINTELUR ST. swoo 29)
1) Raportul comisiunei de petitiuni relativ la cerereapostului de secretar al cancelarid Sinod.
2) Idem, relativ la cererea D-lui Th. Neagu pentru au-torisarea de a tipari un tabloil de pascalie perpetuA.
3) Idem pentru calugitrirea sores Maria Marinescu dinMAnAstirea Zamfira.
4) Idem pentru calugArirea fratelui Ghinea Negoica dinMAnastirea Ciolanu.
5) Raportul comisiunei ad-hoc cu resultatul cercetAreimanualultu intitulat : Istoria Sacra ilustratPi, a Vechiului
Noulul Testament" de Ilie St. Popescu.Acesta este ordinea clilei. Prin urmare vom urma precum
este scrisii.P. S. Episcop al Danaret de jos: Cer cuventul asupra
ordinei du ei. A,i ruga pe S-tul Sinod, data bine-voektte,sa intervertim ordinea 4ilei 5i sit rnai intai la cele-1-alte cestiuni, remiincind ca cestiunea secretariatului sa fiecea din urnA, pentru NE are sit dea loc la ore-care discu-Iiuni mai intinse §i ar trebui reservam un timp in-destulat.
I. P. S. Mitropolit Printat: Dacii S-tul Sinod primeteacesta. eft me supun.
Pun la vot intervertirea ordinei ceruta de P. S.Episcop al Dullard de jos. Numal 6 art votat. Prin ur-mare a cto;lut.
Amin P. S, raportor este rugat sa bine-voiasca, a dacitire raportului care urme,,a.
P. S. Arhiereti Valerian Romnicenu, raportor, cite§teraportul comisiunei de petitiuni, relativ la cererea postuluide secretar al S-tului Sinod.
I. P. S. Mitropolit Prinzat: P. P. S. S. Piirinti, ell pro-pun ca in acesta cestiune sit se alegrt o comisiune ad-hoc.Ve rog sa primitT acesta.
S-tul Sinod Incuviinteza.Se procede la vot secret pentru alegerea unei alto-
comisiuni.I. P. S. Mitropolit P rinzat: P. P. S. S. Pilrinti, resulta-
tul votului este :Vota 16Majoritate absoluta 9Au tndeplinit majoritatea ceruta de regulament.
S-tului
i
piisim
qilei
www.dacoromanica.ro
30 PRO 'FSELE VERBALE ALE $FDINTELOR ST. SINOD
P. S. Episcop 0 Romnicului 15
77 77 77al Husilor 15
voturi77
Iar77 77 77
al Durairei de jos 877
77 77 77al Argesulul 4
77
77 77 77al Romalrului 2
77
77 77Arh. Innocent Ploestenu 1
77
77 77 77 Calistrat Barladenu 177
77 77 71IOnichie Bacaanu 1
77
77 77 77Valerian Rtannicenu 1
77
Acum trebue sä procedem la votarea until al trei-leamembru.
Se procede la alegerea, prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votanci 16Majoritate absoluta 9A intrunit majoritatea ceruta de regulament :P. S. Episcop al Dullard de jos 12 voturi, lar
77 17 71al Romanului 2
.,77 11
al Buzeului 1
17 1, 77al Argesului 1
Prin urmare Comisiunea se va compune din P.P. S.S.Episcopi : al ROmnie,ului, al Husilor si al Dunarei de jos.
P. S. Episcop al kinznicului: In numele Comisiunc_,,I, rogpe biurou, sa ni se puny la dispos4iune tate actele peti--tionarilor.
P. S. Episcop al Dunare de jos:- Rugam pe biuroft sa,binevoiasea a pune in vederea petitionarilor sit ne presintefie -care titlurile, ce poseda pentru ea sa ne putem rosti incuno,F,4tinca de eausa asupra drepturilor fie-chruia.
P. S. Episcop al Romnicului: Acesta se va discuta sistabili in Comisiune.
I. P. S. Mitropolit Primat: Orele fiind inaintate, ridicsedinta. Sedinta von] avea pe mane, orele 2 p. m.
Sedinta se ridiea si se anunta cea viitere pentru adoua di 23 Octombrie, orele 2 p. in.
-l- Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Secretar, Gerasinz T. Pitest6nu.
77
,
www.dacoromanica.ro
ROCFSELE VERBALE AI E SEDINTEI OR ST. SINOD. 31
,Sedinta din 23 Octombrie 1890.
edinta se deschide la orele 2 p. m. sub pre,edinta,I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund 16 Prea Santitimembri.
Se citeste sumarul .sedintei precedente.1. P. S. Mitropolit at Moldovef : Cer cuventul asupra
sumarului. Cu tote ca sumarul este sumar si cuprinde insine pe scurt cele ce s'au petrecut, de aceia se si dice su-mar, dar voiu sa ve atrag atentiunea asupra espresiunilordin sumar ch, raportul nu este tocmai bine redactat. Desi nu este bine, dar ce, nu cum va sa yin ell acum si sadel lectiune comisiunei cum sa redacteze raportul? Nueste bine redactat cuprindend niste espresiuni, care nu secuvinea sa figureze in raport.
I. P. S. Mitropolit Primal: Se pune la, vot sumarul f4e-dintei precedente cu rectifichrile cerute de 1. P. S. Mitro-polit al Moldovei.
S-tul Sinod it aproba.Se comunicA de la biurot). petitiunea P. S. Calistrat,
prin care rogA pe S-tul Sinod a-i acorda tin congediu decloud dile.
P. S. Episcop at Romnicului: I. P. Santite, ye rog sanu uitAm. ca P. S. Calistrat este qi secretarul nostru, es,iprin urmare sal rugam, ca sivo indeplinescA acesta lipsireprin tine -va dintre membri.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ti supline,te colegul PreaSantiei Sale.
P. S. Gerasim PiteWnic: Reman et.P. S. Calistrat Barladeanu: Rog pe P. S. Gerasim Pi-
testenu sa indeplinesca acestA lacuna.Se pune la vot congediul P. S. Calistrat si se aprobA.P. S. Episcop at I)unareI de jos: I. P. Sante Prese-
dinte. Ne mai putand lua parte- in comisiunea de peti-tiuni, ve rog sa bine-voiti a'ml primi demisiunea tai a pro-cede la alegerea unul alt membru in locul mat.
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea, Sant'. Parinti, ati auditeh,' P. S. Episcop al DunArei de jos demisionezA din co-misiunea de petitiuni, ii primiti demisia sail nu?
P. S. Episcop al Rorr2niculut : Cand unii din membrilcomisiunei de petitiuni yine si'si depune dimisia sa in ma-
www.dacoromanica.ro
32 PROCEiELE YFRBALE ALE SED1NTELOR Si'. SINOD
riele n6stre, mai inainte de a primi sail nu acesta demisie,eik voiu sa pun cestiunea pe terenul practice de urmat.In casul and s'ar primi dimisiunea, cum ar fi mai ni-merit? Sa pasim la alegerea unui membru in local mem-brului dirnisionat, sail mai bine sa pasim la alegerea co-misiunea intregl? Dacii S-till Sinod se uneste cu altil.rna-tiva de pe urma a intrebarei mele, rog pe membrii, carinu sunt de acesta opiniune sa'sI arate cuvintele.
In easul intaiu lucrul se simplifica ; si noT nu aver, decat sa alegem un membru ,F.,ii lucrarea este terminate. Darell terminand, inca, odath intreb : Cand se descomplectez5,o comisiune, bine e noT sa alegem numal un singur mem-bru pentru complectarea comisiune?
I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta se intampla si in cele1-alte Corpuri Legiuitore. Cand un membru din o comi-siune ore-care IT da,' demisiunea, nu so obiecteza nirnic ;si chiar and si cei-l-alti s'ar da demisiunea li se primeste-Asa si noT, cred eh nu putem sa facem alt de cat sa pri-mim demisiunea P. S. Episcop al Dunrirei de jos, si saprocedem la alegerea unur at membru pe langa eel' 1-a4i,eari nu s'aii dat demisiunea si cari deja sunt in comisiune.
P. S. Episcop al Ilusilar.: Eti mai intAlu asi crede ca,ar trebui sa rugam pe P. S. Episcop al Dunarei de jos casa'si retraga demisiunea data din comisiunea de petitiunisi numal in casul and va persista in dimisie, cum atidis si I. P. S. VOstra, numal atunci este nevoe sa proce-dem la alegerea unui membru in comisiune.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: I. P. Sante si PreaSantiti parinti si frati, pe mine 'a surprins acesta demi-siune a P. S. Episcop al Durairel de jos din comisiunea depetitinni a Sinodului ; dintr'o comisiune care cere intinsecunostinte in lucrari. Si sa-si. dea demisiunea pentru Oe?De ce? Sunt prea grele lucrarile si nu p6te sa le porteP. S. Sa? 'L \Ted cu buns-vointa, tiner si sanatos. si a-tunci trebue sa fie alt-ceva causa, si in acest cas asi dorisa ne esplice pentru ce isi da, demisiunea din acesta co-misiune. Acesta am avut de ;Hs.
P. S. Episcop al Dunetra de jos: I. P. Sante, asi spunepfirerile mele pentru ce me retrag din comisiunea de pe-titiuni, dar nu doresc sa le spun in qedint5, publics ce insedinta secreta si data voiti ale audi ye rog sa declaracisedinta secreta.
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEI OR ST. SINOD 3P. S. Episcop al Thinzniculuf : Noi n'avem sedintl pu-
blice.P. .5'. Episcop al Dunaret de jos: Vroi sa qic §edinta,
intima.I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci dar declar sedinta
secrets. Stenografil stmt rugati sa parasesca sala sedintelor.P. 8. Arhiereu Valerian Reinznicenu: (La redeschiderea
sedintei). In urma esplicarilor date de P. S. Episcop alDunarei de jos In sedinta secrets, pentru ce 's1 da dimisiadin membru al Comisiunei de petitiuni, si ca sa lipsesca,on -ce fel de indoiala, pentru ca, cei-l-alp membri ai co-misiunei ar voi sa dea o croiala cum ar voi sa intel6galucrarile, ca sa lipsesca clic acea idee, nol ruga'm pe S-tulSinod, ca sa primesca si dimisiunea 'Astra si sa alega oalta, comisiune.
I. P. S. Mitropolit Primal: imi fail libertatea sa, inter-yin pe langa membrii cornisiunei sa revina la hotarirealuata de asi da dimisiunea. S-tul Sinod cand s'a dat cu-ventul pentru alegerea P. P. S. S. Vdstre, a fost Intemeiatpe credinta si capacitatea, ce aveti de a ye indeplini acestasarcimi. Eu indrasnesc dar, precum ,i toti cei-l-alti PreaSantl membri, a ye ruga pe top BA v'e mentineti sarcina,care v'a pus'o S-tul Sinod cu consimtimentul P.P. S. V6s-tre, si prin urmare sa continuati a lucra si de acum ina-inte cum ati lucrat si papa acum.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Ea persist in di-misiunea data, si ye rog a 'mi-o prirni.
P. S. Arhiereg Valerian Reimnianu: Dad, P. S. Epis-cop al Dunarei de jos persists in dimisiune $i noT persis-tam tai nu o retragem.
I. P. S. Mitropolit Primat : Atunci pun la vot dimisiu-nea membrilor comisiunel. Cine este pentru, stt bine-vo-iasea a ridica mana. Sunt numal patru, prin urmare nus'a primit dimisia.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Declar Inca °data, capersist in dimisie, si S-tul Sinod fats cum va voi.
P. S. Episcop al 1?omanuluf: Pilaf cunt Inca doT mem-bri in comisiune, prin urmare comisiunea p6te merge ilia-inte $i noT nu avem de cat sa, alegem un al 3-lea membru.
P. S. Arhiereg Valerian Ramnianu: Intru cat arata-rile P. S. Episcop al Dunarei de jos cunt primite si intrucat acele aratarI, care le-a facut pentru dimisiunea P. S.
8.
www.dacoromanica.ro
34 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELUR ST. SINOD
Sale stint forte lovit6re pentru nol; suntem In drept apersista in dimisia nostril.
1. P. S. .Mitropolit Primat: Eu ye rog sä nu credeti caS-tul Sinod. a luat de argument aF,ta de valabil aratarileP. S. Episcop al Dunttrei de jos, ea', nu ati fi in deplinacord. cu P. S. Sa. Prin, urmare Inca odata ve rog sa yeretrageti dimisiunea.
P. S. Arhiereu Valerian Rainnianu: DI. mai insist aa ye ruga pentru mine personal, fiind-ca in discutiuneaurniata ieri, I. P. S. Mitropolit al Moldovel s'a esprimatin mai multe rinduri cu multe regrete si nemultumiri, pen-tru cele ce am scris nol in raport. i chiar asta-di a 4is,apasand, nista cuvinte forte marl in contra n6stra pentrucele scrise In raport. Lasa sa se mai alOga si al i3, daca I. P.S. Sa nu este multumit de lucrarile nOstre. Eu eel putinpentru mine o rIic adsta.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ce ;lice S-tul Sinod?Voci: Nu primim.P. .5'. Episcop al Romanulul: Daca nu este alt chip, tre-
bue sa procedem la alegerea unet alto comisiuni.1. P. S. Mitropolit Primat: Dupe tote staruintile puse
atilt de mine, cat si de altl Prea Santiti pentru a face pemembril comisiunel se revina la ideia de aF,01 retrage di-misia, si ne fiind ascultati, atunci trebue consideramdimisionati si Sa procedem la alegerea unei alto comisiuni.
P. S. Episcop al Romnicului: Rog pe biuroti, sa sus-pende sedinta, pentru 10 minute ca sa ne consultant.
1. P. S. MdropolitPrimat: Atunci suspend sedinta pen-tru 10 minute spre a ne consfiitui. (La redeschidere).
Prea Santitilor. Ve rog sa procedem la vot, pentru ale-gerea intregel comisiuni prin vot secret.
Se procede la vot.I. P. S. Mitropolit Primal: Resultatul votulul este :Votanti 15Majoritate absoluta 8S'a votat pentru :P. S. Episcop al Dunarel de jos 4 voturi
77
17
//
77
71
77
17Arh. Inocentie Ploestenu
77Dositeiti Botosenenu
77 77Valerian Ramnieenu
77 /7
EpiseopIonichie Baca6nu
al Husilor77
Arh. Ieremia G-alatenn
898475
77
,,
77
71
11
,,
77
sal
www.dacoromanica.ro
PROCFSELE Irk RBALF ALE SF DINT). LOR ST. SI-1\ OD 35
Prin urmare Prea San ii Inocentie Ploestenu, DositeTuBotosenerm si Valerian Ramnicenu, cari ate intrunit majo-ritatea ceruta, de regulament, aunt aleRi membri in comi-siunea de petitiuni.
Acum intram in ordinea dilei. La ordinea dilef avem ra-portul comisiunei ad-hoc, relativ la manuscrisul intitulat :Istoria sacra ilustrata Vechiul si Noul Testament".
P. S. Episcop al Romnicului: Inainte de a trece la or-dinea dati-rni voe sa, ridic un incident. Comisiuneade petitiuni a'a schimbat alegendu-se alti doi membri nol.Cum r6mane acum en lucrarile studiate de vechia comi-siune, asupra chrora ved ea are pregatite mai multe ra-porturi ?
1. P, S. Mitropolit Primat: Acelea can stint lucrate panaacum, sit fie bine lucrate.
P. S. Episcop al ROmnicultti z i s'a fie citite de aceiasicomisiune?
I/Oa: Ba de cea noun.I. P. S. Mitropolit Primat: Le citeste unul din membril
emnisiunel celei noe.P. S. Episcop al ROmniculia: Daca si le insuseste.1. P. S. Mitropolit Primat; Se vor consulta intai asu-
pra for si apoi le vor eiti.P. S. Episcop al Romniculta, ca raportor, citeste rapor-
tul comisiunei ad-hoc, pentru cercetarea manualului inti-tulat ; Istoria sacra ilustrata Vechiul F,ii Noul Testament"de Di Ilie St. Popescu.
halt Prea Santite Stepeine!
21Subsemnatii membri ai comisiunel, alesa de catra St.
Sinod in sedinta de la patru Mai espirat, pentru cerceta-rea manuscrisului intitulat Istoria Sacra ilustrata V. si N.Testament, lucrata in 200 tablouri de D-1 Elie St. Popescu,institutor in Bucuresti" am primit'o cu adresele Inalt PreaSantiei Vostre N-le 13 si si supunend'o cereetarel n6s-tre, venim prin acesta a infatisa resultatul si a-1 supune cutot respectul la apreciarea si hotarirea S-tului Sinod.
I) blanuscrisul citat este o laudabila dorinta, de a in-fatisa copiilor evenimentele biblice in mod representativ;
dileT,
www.dacoromanica.ro
36 PROCEBELE VERBALE ATE SMINTELOR ST. SINOD
lucru ce corespunde ¢i cu regulele didacticei. Dar lipsatotals, de figuri i infatisarea ilustratiunilor numal prinniste rame Ole a pus pre comisiune in inpasul, de a nullputea dice euventul tot-o-data, a ruga pe St. Sinod,ca autorul sA, fie invitat asi cornplecta opera prin desem-narea ilustratiunilor, mai ales ea ilustratiunile propuse-ocupb, partea cea mai esentialil a manuserisului. Ace-4aconditiune este cu atilt mai necesarA intro opera, ea aceta,ce ni se infettis,;aza ; fiind-ea, niste ilustratiuni necontrolatepot sA, represinte iconele Ri tablourile biblice intr'un stildeosehit de eel al bisericei nostre, si tot din ac4stA causrtar putea sa remana, necontrolata i partea estet:ca a operei.
II) Tablourile biblice, sect mai drept, ramele, destinatea conOnea aeele tablouri; sunt esplicate in proA, sail inversuri, iar une-ori esplicatiunile in prosy sunt insotite side aolicatiunt morale serise in versuri, care au menirea,de a trage din evenimentul biblic o conclusiune moralsnecesara copiilor, fie ca norms, de conduits, sau ea faptreprobabil. Acest mod de espunere a evenimentelor estepedagogic si apoi mai are si precaderea, ca, el este espre-siunea credinciosa a. direetiunei stiintifiee a teologiei deasta-qt ; adeeii, pune pe cetitor in starea de inavutimintea cu regule morale, trase din desfAs,mrarea fapteloristorico-biblice. Dar en cat autorul este norocit in alege-rea planului si a met6del de espunere a istoriei sale, enatata el sufere de lipsuri ai neajunsnri in esecutiunea pla-nului ales; prosa textului are trebuinta de o noun, revisie,pentiu indeplinirea, lipsurilor i esprimarea cu mai multilprecisiune a ideilor, iar poesia, sail mai drept, versurileautorului suferil de lipsa total a unei rime, sail mesuripoetice. Tote .aceste lipsuri neajunsuri ale tecstului pre-sentat, sunt notate in manuscris cele mai multe din lo-curile ce le privesc.
III) Trebueste sa mai adaugam, cs autorul manuseri-sului sufere si de neajunsul multora din scriitoril nostri,Inca nedeprin.i cu limbo., bisericescA, singura, care in li-teratura nostr5 are dreptul la o limbs coraunk 7a limba,in carea ar trebui si vorbim F,ti sa scrim cu toVi, sandvoim sa cugetilm romaneste. si mai ales cand aceste cu-geari le mai avem imprumutate din Biblie. Pentru ma-nuscrisul, dat not spre cercetare, acesta, eerintA, se impunesi din punctul de privire al menirei lui, ca manual di
sett' §i
asf
i i
la
www.dacoromanica.ro
PF 0 ESELF. VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 37
dactic pentru clasele a II-a si a 1II-a primara. Copiii tre-'buesc deprinsT cu limba romanesca a cartilor bisericestI,Inca din frageda for varsta, fiind-ca numaT acesta limbAare un trecut literar de state secule, si Romanis [Ana incele de pre urrna timpuri F,ii-aii esprimat cugetarile fornurnat in acesta limba.
In fata acestor neajunsuri ale manuscrisulul, dat in cer-cetare, comisiunea este de parere, ca manuscrisul sa fieinapotat autorului cu invitatiunea :
1) De a infatisa prin desenin tote tablourile si ie6nelebiblice, cuprinse in tecst;
2) De a da proses din manuscris o esprimare mat in-grijitil a cugetarilor, lar versurilor o rims simpla, careaar fi mai proprie pentru mintele fragede ale copiilor ; si
3) Limba tecstului trebueste apropiata de cea biseri-cesea, atat in privinta terminilor, cat si a constructiund et.
Aceste bagari de sama le propune aici comisiunea, seintelege, pentru casul, cand autorul ar voi sa vina dinnal la S-tul Sinod, pentru a cere aprobarea unel opere-refacute".
Terminand ye rugam sa bine -void a ne acorda Inaltabine-cuventare, ca sa remanem
AI Inalt Prea Santiei V6streprea plecati si supusi
servitors.
f Ghenadie al Reanniculza.j- Parthenie al Dunaret-de-Jos.
Bucare§ti, 1890 0-tombrie 20.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Ea ascultand raportulacesta, care este forte bine espus, ve rog sa me fertatisa-mi esprim opiniunea mea, ass crede ca, este de prisosdiscutiunea. N'avem ce sa discutam, de cat sa-1 primimw, cum este, caci este forte bine espus. AratArile sunt,f6rte logice si sanatose si trebue sa se inapoieze autorulni.
P. S. Episcop al ROmnicule: In numele comisiunei,multumesc I. P. S. Mitropolit al Moldovei
Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Idem raportul comisiuneT pentru cercetarea opului de
pascalie perpetua al D-lui Neagu Popescu.
www.dacoromanica.ro
38 PROCESELE VRRBALE ALE SEDINTELOR ST. SNOD
P. S. Episcop al Romniculict: Acesta este un raport alfoster comisiunl. Comisiunea de petitinni alesa asta-41, a-semanat hotarirel n6stre, trebue sa cerceteze tote acesteraporte si sa yacht, daca si le pate insw,4i. La din contra,primim o procedure contrara, hotiirireI n6stre, si not inpersona P. S. Valerian avem numal opiniunea P. S. Sale,fait de a sti daca comisiunea cea no6 in majoritatea elprimeste conclusiunile raporturilor, ce ail a ni se citi.
I. P. S. Mitropolit Priinat: OrT ce lucrare fa cuta decomisiunea de mai nainte, ea este in drept de asi citi ra-portul sett. Alta comisiune nu p6te.
P. S. A:piscop al Duneira de jos: I. P. S-te. In noilacomisiune s'a ales s,4i unul din membrii foster comisiunitocmai P. S. Valerian Ro'innicenu, care a fost si laportorulacestei comisiuni. Prea S. Sa dar este singurul in dreptse citesca i sa su4ina raportul comisiunea celel vechi,ast-fel se urmeze i in cele-l-alte Corpuri Leg Tuit6re, &andse intampla sa rknana, raporturi din alto sesiune. Comi-siunea cea no citeste prin raportorul sett acele raporturi,chiar cand ar fi contra conelusiunilor raportulul comisiu-nea trecute, Tot asa sa urmeza si in cele-l-alte CorpurlLegiuitore qi asa trebue sa urmeze i la no'.
I. P. S. Mitropolit Toemai a§a suntan §i incasul de fate. P. S. Valerian, fiind ales in mita comisiunei fiind-ca a facet parte si din comisiunea veche, p6te si-
citesca raportul acesta.P. S. Valerian ROninicau: Mind-ea s'a schimbat co-
misiunea de petiOunI, comisiunea de acum sa eitesca siraport al comisiunea sa face gi pe eel-I-alp frati
sa intelega i sa convin5 asupra acestul raport.1. P. S. Mitropolit al Moldova: Cred ea ar fi bine, ca
comisiunea aasta din Doe al4sa, schimbatunele persOne, sa is ace2t raport sa 1 eit6sea impreuna,cad p6te vor avea ceva de observat asupra lul, §i aporsa vita cu el din noil inaintea S, Sinod.
P. S. Episcop al ROmnicului; Acesta cestiune a fost pusacu ptrcin mai inainte in S-tul Sinod si el a primit, ca toteraporturile vechel comisiuni sa fie revelute de cea noungi p6te chiar modificate, asemenat vederelor sale. i in fataacestei hotariri, suntem datori sa alteptitim raporturile co-misiunea celel none. Dad. schitnbAm procedura, si voim,ca raporturile Acute sa fie citite acum, atunci eu nu in-
gi
Primal:
cel-l-alt
s'air
si
Rind -el
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE lal§ NTELOR ST. SINOD 39
eleg citirea cerutA, de cat numai in numele comisiunelcelel vechi, uncle am un raportor, P. S. Valerian, ci p6te seam in deosebitele cestinni o opiniune a majoritatei $i altaa minoritilei. Si numal intr'un asemenea cas pot s,i eutirt primesc citirea raportului de -cktrti, P. S. Valerian, careeste raportor al comisiunel celei vechi gi astri,4,11. Inca nu
data va fi raportor si al comisiunel de peticiuni, a-lesa, astri-41.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ea v'asi rugs s5, se citesca,raportul i tine are de observat, FAA observe.
P. S. Arhiereti, Valerian Romnicenn: Ea ye rog, I. P.Sante Stepane, sa amanati citirea raportelor comisiunel celelvechi, pang, cand cea noun, se va consulta si va conveniasupra lor.
1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci pun la vot amanarearaportelor comisiunel celei vechi, pentru ca cea none sá sepronunle asupra lor.
S-tul Sinod incuviinteza,.Sedinta se ridlcA fi!i se anunta cea viitore, pentru a doua
di 24 Octombrie 1890.
t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.Secretar, Gerasim 7. Piteflau.
14S'edinta din 24 Octombrie 18.90.
Sedinta se desehide la orele 2 p. m. sub preSedinIaI. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund 14 P. P. S. S.membri, Hind absent P. S. Inocentie Ploestenu, 'tar P. S.Calistrat Barladenu In congedia.
Se citecte sumarul sedintei precedente si se aproba.Se comunica de la biuroa. petitiunea, P. S. Inocentie
Ploestenu, prin care arata ca, fiind bolnav, cere un con -gediil de trel
S-tul Sinod aproba.1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mal fiind nicl o comu-
nicare, intram in ordinea 4ilei. La ordinea (Mei avem ra-
t
stia,
www.dacoromanica.ro
40 PROCESELE VERBALF ALE SEDINTELOR ST. SHOD
portul comisiunei de petitiuni, relativ la Pascalia D-luiT. Neagu.
P. S. Arhiereit Ieremia Galatann: I. P. Sante. cer eu-ventul mill inainte de a intro, in ordinea c ilei. Fiind-caVinerl am sa pled la IaF,d i SambAta nu pot fi la sedinVi,ve rog sa-mi acordati un congediii pentru trey gile. Luntvolu fi
I. P. S. illitropolit Primat: Cu invoirea S -tulul Sinodvi se acordA congediul.
S-tul Sinod aproba.I. P. S. Illitropolit Primat: P. S. raportor este rugat
sa bine-voiasca a da citire raportului comisiunei de yeti-titinT, fn cestiunea D-lui T. Neagu.
P. S. Valerian Ramnicenu citelte raportul comisiuneide petitiuni, relativ la petititmea D-lui T. Neagu, ruin carecere S-tului Sinod voe de asi tipari opera sa intitulata Ca-lendaristica perpetua.
Asupra acestel cestinni comisiunea In unanimitate estede opinie de a se autoriza tiparirea eitatel opere, cu co-rectura stilulul regulat eel ce you voi a se orienta dupe el,precuni si de a i se comunica mulcutnirile cuvenite gilauda pentru munca sa devotata in interesul bisericel.
P. S. Episcop a' IIvisilor : I. P. Sante Presedinte. Rogpe P. S. raportor sa bine-voiasea a ne spune dace,,ajutorul autorulul s'a putut orienta singur prin sine asu-pra mersulul acestui sistem Dace, cine-va ar citi instruc-Ounele acelea, mid, marl, cum sunt, s'ar putea indrumasingur ? CAcT data comisiunea a putut singura face acesta,apoi negresit ca cand vor citi vor putea sa lute-lega. In asemenea caz se pate satisface propunerea co-
P. S. Arhiereit Valerian Romnicenu raportor: Tabloulacesta de si cuprinde tote regulile necesaril, insa tot tre-bue sa fie cine-va un bun bisericas ca sa ettnascA lucru-rile acestea. §i eil n'am prea priceput, dar am chemat peautor F,vi dupe o mica orientare a kV, am putut sa inteleg.Se intelege ca on -ce bisericas, dada va avea trebuinta artrebui sa se orienteze. Asa este si pascalia din Ciaslov, daracesta, data nu va face un studio asupra el, nu va puteaface nimic. NoT, Comisiunea, am observat, ca, omul acesta
lucrat si a muncit atilt de mult si am cre4ut ca o mune&atilt de laudabiht sit nu se Oar& Pate se vor gasi
aici.
fart
ai altii,
misinnei.
a.
multi,
www.dacoromanica.ro
PR OCFcE11 E VERBALE ALE SEDINTFLOR ST. SINOD 41
eari stt faca mai mult, dar pentru un om ca acesta, care'are o sc6la mai inalta este destul.
P. S. _Episcop al Dunarel-de-jos: Cand mi s'a dat simie raportul sa-1 citesc, am facut aceiasi intrebare P. S.raportor, care a facile° si P. S. Episcop al Hmilor si P S.Taportor mi -a repetat si mie ceea ce aulirati si Prea S. S.Vostre atom, ca pentru a intelege mecanismul acestui Ca-lendar, autorul 'i-a dat laniuririle necesarii cu multa facili-tate. Mal clar de cat atat nici ca putea fi P. S. raportor ;dar din claritatea P. S. Sale reese, iarasi cu multa cla-ritate ca Calendarul in cestiune are nevoe de expl catiunisi Inca de explicatiuni faeute de insusi autorulcee eear fi imposibil. Eli, Prea Santiti membri, am citit acestCalendar si f6rte cu grew am putut piicepe instructs nilece el cuprinde, pentru ea nu sunt in destul de c'are siprecise. Ast-fel, cetind nota explicativa privitOre la pare,nu stir unde se cauti pentru ca autorul, cand te trimitela o nota, nu spune : ver,11 nota numerul trei sac patru, cidice pur si stmplu cauta la crugul lunei ; cauti -acolo sinu gAsesti ceea ce cauti si eats nevoit sa cacti si la aldoilea cerc satil ciclu, care se numeste tot crugul lunei siast-fel trebua sa, umbli din ciclu in ciclu, pane se inne-meresti notes salt cliclul, unde voeste autorul se te trimiI 't.In sine luerarea este forte buna, dar are trebuinta, se fiepeptAnata si notitele clarificate si numerotate. De aceiaS-tul Sinod ar putea se o primesca cu observatiune, caautorul se's faca explicatiunile necesarii, pentru intelegerea-notelor, lar intru cat priveF,4te limba sa faca, apel la, in omconducetor de limbagiul bisericel n63tre, pentru a putea fiinteles de preuti. Alt-fel va remanea un tabloti impercep-tibil de nimeni, cum este si pascalia din cartile nostre, pecare multi dintre preuti nu o pricep.
P. S. Episcop al Romanului: Apropo de calendare.Multi s'ati trudit ca sa faca asemenea calindare, dar n'aitputut reur i, unil insA au facut ceva, pentru ca acesta esteun talent, este un lucru f6rte grew. 0 asemenea pascaliea facut un Nichifor cu degete, en numere cu tot. Aseme-nea si unu de la Arges. T6te acestea, aunt vrednice de laude,si este bine sa fie o ast-fel de literature si sa se qica : Li-teratura bisericesca. Acesta este Inc a un esemplu, care,dupe cum vedem, face un tabloit" mai pe scurt si fara
anulte reguli. Eu ruga pe S-tul Sinod se aprobe ti-a;i
www.dacoromanica.ro
42 PROCESFI E VERBALE M E D NTEL( R ST. SINOD
parirea acestui tabla, cam este o lucrare forte folositore.P. 8. Episcop al Husilor : Daca S-tul Sinod primes,tte sa
se tiparesca acest tabloti, eft sunt de parere ca sit se Inapo-eze aulorului, spre corecta stilul in note si apoi lar sa-1aduca la Stul Sinod. In urma gasindu-se bine corectatse recomande Comitetului redactor al Revistei BiserieaOrtodoxa" ca sa imprime acel tabloil si anexeze la fineleunei brosurt. Avesta ar fi o mare mangaere pentru batrenulautor.
P. S. Episcop al .Romanului : El cere invoirea ea sa -1tiparesca.
P. S. Valerian 1?eimnicenu: Pentrn tiparirea acestuiobligat o persona, care este devotata religiunei ca
tiparesca gratisI. P. S. Illitropolit Primat : Ne mai eerand nimeni cu-
ventul, se pune la vot conclusiunile raportului, cari suntpentru primire.
S-tul Sinod le aproba.Idem raportul comisiunel de petitiuni pentru reetm6s-
terea calugariei surorei Uta Dobrin, de and 62 din Manas-tirea Zamfira.
Comisiunea gasind indeplinite foreele cerute de Art_10 din Regulamentul, pentru disciplina monahala, este deWere a se recuuoste calugarirea efectuata a surorei ITtaDobrin, eareia i s'a dat numele de Antonia Monahia.
Se pun la vot conclusiunile raportului si S-tul Sinod'le aproba.
Idem pentru tunderea In monahism e surorei MariaMarinescu, de ani 27 din Manastirea Zamfira.
Comisiunea, negasind indeplinite prescripOunile Arts 7din regulament, este de opinie a i se amana calugarirea.
I. P. S. Illitropolit Primat: Este adeverat, ca S-tul Sinoda prevequt sax s'a esprimat asupra unei varste hotaratede 40 ani. Dar tot Sinodul dupe acest vot a luat o hota-rare, ea atat surorile cat si fra01 de prin manastiri, can sedeosibesc sat) ale caror servieil sunt de mare nevoe la bise-serica de eantarete, de paraclisiere si altele S tul Sinod sitfie mai indulgent. Asa s'a hotarat. Ea in terneiul acestora,rog sa se primesea acesta calugarire la acesta vArsta. fiindtrebuinci6sa la biserica.
P. S. Arhiereg Valerian Ra'mnicau Eti 'mi aduc a-minte din lucrarile comisiunilor, can succedat dupe
al
ta-bled s'a
s'au
sa
sa4
sal
:
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE $ED1NTFLOR sT. S1NOD 43
timp, in care am avut on6re si ea a figura, mi-a adtic a-minte qic, ca S-tul Sinod reduce Is varstri pnntru barbati,si la ace! numai, cari se consaerii. orandueleI biserices,01, capreotl. ca diatom si chiar numai pentru rnonahism s'aacordat eke °data, dar o dispositie nu s'a luat.
P. S. Episcop al Arge,sului: Eil mi aduc aminte, ca St.Sinod luase o hotarare, mi se pare, mai anal trecut, caaceste calugariri sa nu mai vita la Sinod, ci se, se faca defie-care chiriarh cum era inainte. Asa at! propus 1. P. S.V6stfit, si not am aprobat en totil. Acura, child vine o soraIn calitatea acesteia cu un stagiti numai de patru luni InManastire. ce trebne sa facem not ? Mal inainte de infiin-tarea S-tului Sinod era un regulament canonic manastiresc,dupe care se primeall fratil si surorile in manastirt, spreincercare si nu se calugareail, de cat numai dupe trecerede un timp de tree ant. Ispitirea canonica preveduta si deS-tul Sinod In regulamentul soil. Apo' pentru o sora carefe dice Ca este paracliserita si ca intervine eclisiarhasuperiora aceleI Manastiri ca sa, fie ealugarita., sa-I aeon-darn numai de cat calugarire? S-tul Sinod trebue A' fie-mai scrupulos. Sit se lase se faca cel putin un an si datasuperi6ra va arata ca sta in conditiuni bune, pana atunci,cum a stat si 'Ana acum, atunci prin chiriarhul respectivo va recomanda S-tul Sinod pentru sesiunea de primavara.
P. S. Episcopul al ROnnticului: DI am cerut euventutsi declar, ca me unesc cu conclusiunile raportuluI mat a-les, ca acesta dorit6re de a intra in viata monahala nu are-nici stagiul ispitirei canonice. P. S Raportor, igi tondezilconclusiunile raportului sea pe done considerente: 1) Caaspiranta n'are varsta legiuita, adeca acea prescrisa, de re-gulamentul nostril, si 2) ca nu are nice cel maI mic stagifde ispitire canonica, prevedut prin acelasi regulament. P.S Episcop al Argesului voieste sa ne spun:!, ca stagiul estede tre! ant. Stagiul ispitirei canonice prin Manastiri, datavoieste tine -va sa-1 priviasca istoriceste, dupre cum cred.ca a voit sa faca si P. S. Episcop Ghenadie, este diferit§i tot-deuna asemenat imprejurarilor. Not asta-4T nu ma!suntem tinuti a ne uita in trecut; cad avem un Regula-ment, unde intre altele pentru ispitirea canonica se cere-un macsim de timp, sail eel putin un minim de sese luni.Sora acesta in privinta ispitirei canonice are un stagiu marmic de cat minimul Regulamentului ea a stat in MIAs-
si
www.dacoromanica.ro
44 PROCESFLE VERBALE Al E SEDIN1 ELOR ST. SINOD
tire, nu mai malt, de cat patru hint S'a mat dis prin ra-port, ca calugarirea acestel sore se arnane pentru 13ani, adicii pans va indeplini varsta de 40 ani. Ei n'asifi de acesta opinie prea rigur6sa ; ci aF,;1 crede, ca este binesit se amine, !Ana ce'sf va face un stagiti de ispitire ca.nonica mat indelungat, eel putin asemenat macsimului re--gulamentar ; si atunci I. P. S. Mitropolit Primat, din acarol Eparhie petitionara face parte. va veni cu o nounrecomendatiune pentru calugarirea ei, 4i S-tul Sinod se vapronunta, potrivit cu imprejurArile de atunci.
P. S. Episcop al Romanulai: Ve rog sti puneti la votconcl usiut iile raportului.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Ve rog sa me ascultatisi pe mine la vr'o dourt, trei euvinte. P. S. Raportor spune,ca, este de opinie sit se amline peste 13 ani.
P. S. Arhierea Valerian Ramnicena: Etna va tingevarsta de 40 ant, cerutit de regulament.
I. P. S. Mitropolit Primat: i am audit o voce, care adis forte bine.
P. S. Episcop al Romanulan Ea am dis, ca stint de a-cesta opiniune. Voesc ca S-tul Sinod sa fie consequent en.sine.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Atunci d Ir trebue sapunem un par, un terms, un jalon, ca sa stim [Ana undesa mergem cu varsta.
P. S. Episcop al Romanulut: Acesta este pus in Re-gulament.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Am andit asemenea peun alt Prea Santit care a dis, ca, a facet un stagin numalde patru luni. Mie mi se pare ea, in raport se dice, caeste de la Aprilie primita si deci de atunci si Ora acumare un stagia de sese luni. Prin urmare, cand superiOrade acolo cunOste necesitatile manastirel, on necesitatea deserviciu ea paraclisera, unde persona acesta este intrebu-intata, unde, de ce n'am veni nol ca sa-i-facem ac6sta inlesnire? Eti ak,4 fi de parere sit primim ea-lugaria tot asa cum o primim in cas de bola, cad necesi-tatea este necesitate, si ye rog si pe fra,tiile V6stre s'oprimip.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Ca find unul dinmernbrii eomisiunei am semnat pentru opiniunea, care segaseste in raport, dar cumpanind acum motivele espuse,
sit
sau stiti si eu
www.dacoromanica.ro
PROCESRLR VERRALF At E SFDIN1FI OR ST. SINOD. 4b
plat de I. P. S. Mitropolit Primat, cat si de I. P. S. Mi-tropolit al Moldovel, eu gAndesc in fata a doua, declara-tiuni facute de eel do! I. I. P. P. S. S. lerarhi a! Bisericeinostre, S-tul Sinod n'ar trebui A, fie riguros en acesta caluga-rire si de aceea eu cred si rog pe S-tul Sinod, ca sa treatpeste cerintile regulamentare, privitOre la etate si sa pri-mes, acesta calugarie.
I. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot opiniunea ceamai departata, care este pentru calugarire, tine este pentru,bine voiasca a rcidica maim.
S'a primit calugarirea.P. S. Valerian RImnicenu, raportor, citeste raportul
comisiunei de petitinni, pentru tunderea in monahism afratelui Ghinea Negoit5, de 70 an!, din Manastirea Ciolanu.
Comisiunea, negasind indeplinite formele cerute de re-gulament, este de opinie a se amana.
S-tul Sinod aproba.Idem a fratelui Dumitru Stanescu de 34 ani din Ma-
nastirea Ciolanu.Cornisiunea opineza a se amana, pang va indeplini fur-
mele cerute de regulament.S-tul Sinod aproba.Idem a &Milo'. Teodor Ciobanu de 48 ant si tefan
Cocanenu de 45 ani, ambit din Manastirea Cernica.Cornisiunea, negasind indeplinite prescriptiunile Art. 7
din regulament, cere amanarea.S-tul Sinod aproba.Idem a fratelui Ionita Miha! de 80 ant din Manasti-
rea Caldarus,iani, Eparhia S-te! Mitropoli!.Comisiunea, gasind indeplinite formalitatile cerute de
regulament, este de opinie a se aproba ealugarirea numi-tului. frate.
S-tul Sinod aproba.Idem a sore! Elisaveta Dadarlat de 33 ani din Ma-
nastirea Dintr'un lemn.Comisiunea este de opinie a se amana, 'Ana va inplini
varsta de 40 an!.I. P. S. .Mitropolit al Moldova : Pe cat imi aduc aminte
din precedenta discutiune din all an!, s'a luat o ho--tarare, ca pentru surorile, cari aI o varsta mai mica de30 ani sa se respinga §i sa se primesea eel putin pant lavarsta de 30 ani. Dar acesta este trecuta si de 30 ani,
www.dacoromanica.ro
46 PROCTSELF, VERBATE ALE $ED1NTELOR ST. S1NOD
face ascultare la biserica,. este in stare fisica bolnavici6saai cere sa i se admits. calugarirea. Eu sunt de parereye rog gi pe fratiile Vostre sit I aprobam calugarirea.
I,- P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot opiniunea ceamai departata, care este pentru calugarire ; tine este pen-tru, bine-voiasca a ridica mans.
S'a primit.P. S. Valerian Rarunicenu, raportor, citeste raportul
comisiunei de petitiuni, pentru recunOsterea calugarirea fra-telui Mihail Sindicaru de 72 ani din Manastirea Cala-ru,ani, efectuaa in cas de bola.
Comisiunea constaa, ca calugarirea numitului frate s'aefectuat in cas de bola, dandu-i se numele de Macroviewonahu si este de opinie a i se recuneste.
S-tul Sinod aproba opiniunea comisiunei.Idem a sorei Ana Hristodor Spoiala de 59 ani din
Manastirea Barbu.Comisiunea, gasind indeplinite formele cerute de regu-
lament, este de opiniune a se aproba calugarirea.S-tul Sinod aproba.Idem raportul comisiunei de petitiuni, pentru tunderea
in monahism a surorilor Maria Stoenescu de 44 ani, AnaPetrescu de 38 ani, Ana Cursaru de 42 ani si Maria Filipde 40 ani tus-patru din Manastirea Susana.
Comisiunea, gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, pentru tote aceste patru surori, este de opiniea li se aproba calugarirea.
Se pune la vot acesta opiniune a comisiunei S-tulSinod o aproba.
Idem raportul comisiunei de petitiuni, pentru tunde-rea in monahism a fratelui Christea. Diaconescu de 26 anidin Manastirea Sinaia.
Comisiunea, negasind indeplinite formalitatile cerute deregulament, este de opinie a i se amana calugarirea, OWLle va indeplini.
I. P. 8. Mitropolit Prim at: Fiind-ca este canaret easunt de opiniunea i se aproba calugarirea.
P. S. Episcop al Dunaret de-jos: SA se amble, pans vaaduce certificatul de tragerea sortuluI.
I. P. S. Mitropolit Primat Atunci pun la vot opiniunea-comisiunel, tine este pentru, sa bine-voia4ca a radica mina.
si
3i
www.dacoromanica.ro
PROCFSET E VI,R13 kLE ALE SEDINTEt OR ST. S1NOD 47
S'a aprobat,Radio sedinta.Sedinta se radial. §i se anuntA cea viitare pe Lunt 29
Octombrie.
t Pre,rdinte, Iosif Mitropolit Primat.t Secretar, Gerasim T. Pitqlthzu.
,?edinta din 29 Octombrie 1890.
--edinta se deschide la, orele 2 p. m. sub pre§edintaI. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal F,si r6spund presenti 15 P. P. S. S.membri, ffind absent P. S. Ieremia, Galatanu.
Se comunicA de la biuroti telegrama P. S. IeremiaGalatanu, grin care cere un congediu pentru qiva de 29Octombrie.
S-tul Sinod aprobA.Idem adresa D-lui Alinistru al Cultelor i Instructiu-
nei Publice, pe langa care inainteza S-tului Sinod IstoriaSacra a Noului Testament, prelucratA de P. S. CalistratOrlenu dimpreunA, cu alp.* profesori.
. 0 voce: SA se trimitA la comisiunea alesA, pentru cerce-tarea cArOlor religiose.
P. S. Arhiereg Calistrat Bcirladenu : I. P. Sante, eu nupot lua parte in comisiune, find-ea acestA carte me pri-veste, si de aceea v'ai xuga, ca in locul mett sa se alegaun alt membru in comisiune numal pentru cercetarea a-cestei carp.
1. P. S. Mitropolit Primat: Acesta s'a se trimita la co-anisiunea, pentru cercetarea, cartilor didactice.
P. S. Episcop al Damara de-jos: La care comisiune?1. P. S. Mitropolit Prinzat : La comisiunea numitA ad-hoe.P. S. Episcop al Ilwilor : Nu este anume comisiune,
pentru cercetarea tutor cArtilor, dar s'a procedat in felulacesta : Cand vinea o carte. se alegea comisiune, corn-pusA din cutare §i cutare persone, pentru cercetarea el. Ast-
o
www.dacoromanica.ro
48 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEI OR ST. SIN( D
fel s'a urmat In sesiunea trecuta si ast-fel trebue sA, se ur-meze si acum.
1. P. S. Mitropolit Primat: Pole sit se nurnescA gi o co-misiune deosebita ; dar cand voiti acum sati dupe termi-narea lucrArilor, can sunt Ja ordinea dilei?
Voci-: Dupe terminarea lucrArilor.P. S. Arhiereil 1nnocentie Ploe,stemt: Ca, sit nu mai fa-
cern o altA, alegere, en propun ca membru in local P. S.Calistrat pe P. S. Episcop al Husilor.
1. P. S. Mitropolit Primat: Consult pe S-tul Sinod, dataprimeste propunerea P. S. Inoeentie PloeF,;t6nu.
Voci: PriminI.I. P. S. Mitropolit Atunci P. S. Episcop al
Husilor va face parte ca membru din comisiune, in loon!P. S. Calistrat.
Se comunica de la biuroil petitia D-lui Ion Zmeu, peMITA care inaint4za 8-tului Sinod spre aprobare douti cartioperile sale intitulate Utrenierul si Leturghierul".
I. P. S. Mitropolit Primat: Ce hotAreste S-tul Sinodpentru acesta, ?
P. 8. Episcop al Rtimniculut: SA se alega o comisiunead-hoc. compusiti din persone, ce cunosc mestesugul can-MEd.
I. P. S. Mitropolit Eti cred, ca putea prea binesA, le tiprtresca, farct sa le mai fi adus la S-tul Sinod.
P S Episcop al Arge,sulut: I. P. Sinte Presedinte. Asaeste, putea Fa le tipArescA, si eii tot asa, iam 4is psaltu-lui insA densul a tinut, ca sa alba si voia Sinodului lacare I'am indreptat a obtine acesta. Cel putin S-tul Sinod'Ate autorize prin Episcopul respectiv, care avea grijaacestor antari cunoscute ca necesarii si chiar seminariilor.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: EA asi fi de parere caaseme,nea eantari, cari sent pentru BisericA, sit nu se per-mita a se tipAri asa cu Inlesnire, dupe cum pofteste fie-care. De la acest domn pe care nu'l cunosc, dar am audit,ea este un bun chntaret, un bun Wet si dupe cum sevede este si rouncitor, lucr6z1, am velut qic din lucrArilelui o mica brosurita tipAritA, filet pe cand era regretatulPrea Santitul Bobulescu la Romnic, este o brosura, in carese cuprind odic:, 11 eotinale si care de la cea dintai m'aisbit melodia ucestor eantari si nu mi se pare cA, este toe-mat bisericescA.
Primal:
Primal:
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE *EDINTE1 OR ST. SINOD 49
Este lesne a F,ti face cane -va o idee, ca, melodia trebues'Q_ acona;:deze cu sensul vorbelor. Dar, este cu putinta, sescrim °data, sit fad salturl mortale? Putem no" sa scrimde jos pe stresina bisericei si vice-versa ? Nu. Ed laudlucrarea lul, silintele lut, dar nu este bine sa introducemin biserica cantliri cti asa inlesnire.
Acum sa venim la cestiunea care este adusa aci. Eirm'am convins, ea, in aceste carp sunt introduse cAntAri deale venerabilulul betren Dimitrie Sucevenu, ai cred, ca, nueste bine ca tin tiner, oil-care ar fi el, sa dea cantari deale altora sub numele sett, ci trebue sit spunit de undele-a luat si de tine sunt compuse. Al doilea principiu este,Fla respect' lucrarea altuia gi sa nu o modifici intru nimic,ci sit o reproducl intoemai chiar cu defectele el cum arfi, daca nu, atunci sa faca altele mal bune. In tot casulnu este bine sit primim o asemenea carte si sa 4icem s'ot11 itr4scit, ci trebue cercetata.
P. S. Episcop al Ilusilor: Am cerut cuventul ca sa, vor-besc ceva tot in sensul cum a vorbit I. P. S. Mitropolital Moldovel. Eft gtifl, ca, cantaretil tineri de astrt-i, cumerati unil din eel mai vechi, le place sa se plimbe entonurile, sit mai fact)", si eke o arie, eke o floricica maide lume. De aceea trebue sa punem o cat de mica res-trictiune, sa supunem lucrarea la un control.
Dace, S-tul Sinod nu voeste sa se alega o comisiune ad-hoc pentrit cercetarea acestor cart", sr3, le recomande celputin P. S -tulul Episcop respectiv, caci, data, nu in insel,P. S. Sa este un bun ciintaret cunOste canO.rile biseri-cesti ; sr], le controleze P. S. Sa, daca va vedea ca co-respund cu tactul, en melodia bisericel, aprobe tiparirea.Daca P. S. Episcop al Argesului, is acesta sarcina asu-pra P. S Sale, ell stint de parere ca sa se invoiasca tiparireaacestor carp.
P. S. Episcop al 1?omanulut: Si en me unesc cu opi-niunea etnisa de P. S. Episcop al Husilor, ca aceste cartisa se recomande P. S. Episcop al Argesului ; P. S. Sa sale cerceteze, Zvi data le va gAsi ca sunt bune, sa Invoiascaautorulul tiparirea lor.
P. S. Episcop al Romniculta: Am cerut cuventul, casa-mi arat si eu opiniunea mea in acesta cestiune. Nu tre-buesc multe cunostinte de specialist, pentru ca sa putemhotari modul, cum putem sa procedem in acesta cestiune.
4.
el
si
sisi
sa
www.dacoromanica.ro
50 PROCESELE VFRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Dupe cate am audit. cei mai multi .membri a1 S-lui Sinod-sunt de opiniunea emisa de I. P. S. Mitropolit al Uoldovei.Si eit' me unese, bu acesta opiniune, care este cea matdreptill cea mai larga si cea mai des intrebuintata de noi.Precum in cartile de ,idei tot asemenea ski fn cartile dernusica, 6menii fsi pot permite multel de aeeea s3i S-tul Sinoda luat in mina sa controlul tuturor cartilor, ce se introducfn Biserica si scola si noue RCUM nu ne remane, de catsa lucram ca 4i 'Ana acurn ; adeca sa alegem o comisiunede specialisti. Avem Oat increderea in P. S. Episcop alArgesului, si me unesc si eu cu parerea P. S. Episcop alRomanului, ca acesta carte- sa se recomande Episcopuluirespectiv.
P. S. Episcop al Romanulut: N'am emir eiI acesta opi-niune ci P. S. Episcop al Husilor.
P. S. .Episcop al Romnicului: Fie si asa, si die, cu opi-nia P. S. Episcop al Husilor, dar de ce sa facem tot es-ceptiuni? De ce sa nu numim o comisiune ad-hoc, corn--pusrt in ,mod regulat din 6meni competenti, cavil sa seocupe cu acesta, carte, sa-sl dea opiniunea for prin un ra-port special catra S-tul Sinod? numal dupe un aseme-nea studiu sa luam o hotarire.
P. S. Episcop al Romanulut: Daca se va numi o co-misiune ad-hoc, atunci propun ca din acea comisiune safaca parte si P. S. Episcop al Ramnicului.
P. S. Episcop al Rtimnicului: Sunt alai membri si maicompetenti in asemenea materii.
1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci day, pun la vot opi-nitmea emisa de a se numi o comisiune din S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Romannluz: Cer cuventul ca sa nelamurim bine asupra acestul lucru. Daca S-tul Sinod n'areincredere in P. S. Episcop al ArgeF,sului, ca ar putea sadual la bun succes acesta cestiune, atunci de ce sa'si iamembrii S-tului Sinod o asemenea greutate? Ve rog, sa ob-servati, ca acesta nu este un bagatel ci o multime de lucru.Cel putin randuit'o la un protesor, psalt bun, care areincrederea n6stra a tuturor, poftesca S-tul Sinod, prinpresedintele nostru, sa cerceteze acesta carte si salt deaopiniunea. Eu, din partemi nu sfatuesc pe flier unul dinmembri 5-tului Sinod ia o asemenea sarcina.
P. S. Episcop nl Argeisulun Cu t6te ca sunt in can*de 6re-ce se dice, ea cu bine-cuventarea mea s'o tiparesca,
Si
la
sa -si
www.dacoromanica.ro
FROCESELE CERBALF. AT E $1.131NTFI OR ST. SIN-OD. 51
voese sa deslusesc pe S tul Sinod asupra acesttti dome.-El este cunoscut de unil din P. P. S. S. Vostre. El a fostmai intai antaret la Episcopia de Romnie si de aeolo a-trecut la Arges. pentru talentele sale, si mai mutt,pentru multa ostenela ce dat in privinta acesta, '1 aminlesnit calea de lucre prin mijloce mai suficiente de exis-tehtta, ca sa, Iota lucra cu plAcere. Cred, ea o eomisiune dinS-tul Sinod cu gren ar putea cerceta acest manuscris decants et bisericesti. 'Pot ce s'ar putea face mai cu lesnireasupra acestui opa de rautari este, ca. la, Episcopia de Ar-ges, uncle se f.Y,Aseste autorul, se mai aflA si un alt psaltanume Dimitrie Protopopescu, forte cunoscetor de musicAbisericesert despre care halt Prea Santitul Mitropolit alAloldovei ca fost Episcop de Arges, are cunostintA desprecapacitatea acestui psalt. Acesta atasat pe langa mine, imipermit a raga pe S-tul Sinod sa, lase acesta lucrare a ma-nuscrisului de ctintAri in sarcina mea; si dacA imi iaa a-cesta, cuventul este, ca, am cunostintA de fidela copiere a-cAntarilor dupe psalti, ca I P. S. S. Mitropolit al Moldovei,Dimitrie Sucevenu, Gelasie Arhimandritul si altii, cunos-cuti si recunoscuti de Biserica nostra, ; iar nu cum s'a clis-de unii dupe niste aril streine de Biserica Ortodoxii.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Dupe cat ved, P. S.Episcop al Argesului bine-voeste, din bun simtiment, dindragoste bisericesca, sA-si is asupra-si acesta sarcina,
P. .5. Episcop al Argesulun Da, da, imi iatt1. P. S. Mitropolit al Moldova: Forte bine, atunci nu
tic nimic in contra ; me unesc cu acesta cu conditiuneainsa, ca in OM lucrarea s6, aibA alaturi pe D. MatacheProtopopescu, un bun cantaret si cand die acesta, nu qicca glas bun, ci ca bun cunoseetor de musica bisericescrtca vechiti cantAret si cu bune sentimente de bisericA. Pri-mese 4ic, cu acesta, conditiune, ca acela sã fie nelipsit intot cursul lucrarei.
P. S. Episcop al Romnicuktt: Am cerut cuveutul, ca sa,-vorbesc asupra personelor, din care trebueste formata co-misiunea. Cestiunea, cum vedeti, a trecut pe acest teren,pe terenurpersonelor, care trebue sA compunA comisiunea. A-cum clind roil stA inainte, da sA vorbesc asupra, persOnelor,din care trebueste formata comisiunea, eu nu lipsesc situacesta ocasinne, de a arata acelasY respect, aceiasi parere,-ce am avut'o tot d6una despre P. S. Episcop al Argesului,
EA,si-a
www.dacoromanica.ro
52 PROCESELE VEREALE ALE 8 D NTELOR ST. SINOD
Ara de a trece peste mesurii, ca sit alegern o comisiunedin S-tul Sinod. SA se alegA o comisiune, din care P. S.Sa sA nu lipsesca, si sa fie eompusA si din amen' compe-tinti in materie. Dar std avem o normA pentru tote Thera-rile nostre.
P. S. Episcop al Dunare2'-de jos: 1. P. Sante Presedinte,ye rog, sA puneti la vot opiniunea emisA de P. S. Episcopal Remnicului ca cea mai departata.
1. P. 8. Mitropolit Primat: Pun la vot opiniunea erniskde P. S. Episcop al Romnicului, care este -pentru alegereaunel comisiuni din S tul Sinod si din care sA facA partesi P. S. Episcop al ArgeF,mlui.
A eaqut.Acum remane de sine opiniunea emisi de P. S. Episcop
al HuFilor si de I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca, ae6stAcarte sit se recomande P. S. Episcop respectiv.
Acum intrAnt in ordinea 4ilei.La ordinea qilei avem :1) Raportul comisiunel ad-hoc, relativ la alegerea de
secretar al Santului Sinod.2) Raportul comisiunei ad-hoc, pentru cercetarea Ma-
nualulul de G-eografie a locurilor sante, de Diaconul Cos-tescu Duca dirt Buzeit.
3) Idem,_ pentru cercetarea manualelor de Morala Cres-tinA si Dogtnele, de Protolereul Constantin Popesou dinTrirgoviste.
4) Raportul cornisiunet relativ la cestiunea armenA, si5) Mai' multe raporte relative la cillugAriri.Cu care voict Sii, incepem mal intai?Voc.: Sit urmkn dupe ordinea 4ilei.1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci P. S. raportor, este
rugat sit bine-voiasca a da citire raportulul cotnisiunei, pen-tru alegerea de secretar al S-tului Sinod.
P. S. Episcop al Dm-tare de jos, ca raportor, citesteraportul urrnittor al comisiunei relativ la alegerea de secre-tar al 5 -tulul Sinod.
malt Prea Santite Pre. edinte,
Noua comisiune ales& ad-hoe de S-tul Sinod in sedintade 21 curent, pentru a se rosti asupra petitiunilor primite-
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE $ED NTEL()R ST, SINOD 53
la biuroul S-tului Vinod pentru locul de secretar, devenitvacant prin demisiunea D-lui Cornoiu, intrunindu-se in qiva-de 22 Octombrie, s'a constituit turn urnieza.: P. S. Epis-cop al Romnicului-Noul Severin ca prei,edinte, far sub.scrisul ca raportor.
Dupe acesta, comisiunea, luand in cercetare actele as-pirantilor la postul in cestiune, a gasit in dosarul respectivcinci petitiuni, i anume : a P. S. Arhierel locotenent, Cal-listrat Warladenu, a D-lor : M. S. Dobrescu, D. Niculescu,Th. Gbiga §i a preotului Ovidiu Muscelenu. Dintre aspi-ranti, numai cel din urma a insotit petititinea sa de douanote: unul sub No. 261 din 1886 eliberat din partea Di-reetorillui Seminarului Central din BueurWi, prin care seatesta buna conduitil, a petitionitrului, ca gef pedagog alacelel institutiuni, Ri al doilea un decret al MinisteruluiCultelor §i Instructiunei Publice sub No. 4743 din 1890,prin care preotul Ovidiu este numit profesor definitiv lacatedra de religiune, la Liceul St. Sava din BucureiAi.
Din petitiunile aspirantilor mai sus numiti, vklendu-senumai trei dintre densii au titlul de licenta in Theo-
logie anume: P. S. .Arhiereit Callistrat, D-nii M. S. Do-brescu D. Niculescu, pe eand D-1 Th. Ghiga este nu-mai absolvent, Tar prtrintele Ovidiu Museelenu Inca, studental facultAtei de Theologie.
Comisiunea, avend- in vedere, ea, art. 8 din regalamentulinterior al S-tulut Sinod cere, ca secretarul seu sa fieTheolog ; avend in vedere, ca aspirantii de mai sus nu airtitluri stiintifiee egale, a decis ca deliberarile Bele sit selimiteze numai la acele persone dintre petitionig, cari ailtitluri §tiintifiee in facultatea de Theologie, inlaturand ce-rerile ce a mai veni mai in urma*, pentru ocuparea postuluiin cestiune.
Consecinte acestei dispositiuni comisiunea, a cunt prinP. S. S. Preedinte aspirantilor titrati, aume : P. S.Arhiereti locotenent Callistrat gi D-lor M. S. Dobrescu giD. Niculeseu sir presiute acestei comisiuni titlurile §tiiii-tifice respective, cel-mai tarcliti prina la 27 Octombrie in-clusiv, cu adaogire, 0, dupe acest termen comisiunea vapii§i la luerarile sale, farit sã mai in sema de actele pre-sentate in urma acestui tertnen. De cele ce preced, comi-siunea a inclieiat procesul-verbal No. 1. Tar adresele eds'ati trirnis aspirantilor porta No. 2.
ea§i
si
gi
www.dacoromanica.ro
54 fROCESELE VFRBALE Ai E SEDINTFLOR ST. Sr NOD
Astfi-di 29 eurent, comisiunea, intrunindu-se spre a se-rosti asupra cererilor, presedintele sect P. S Episcop deROmnic-Nord Severin, presentat douA, diplorne de li-centa in Theo logic: una a 1'. S. Arhiereti Callistrat subNo. 432 din 1877, eliberata de facultatea de Theologie dinAthena, si alta a D-lui M. S. Dobrescu sub No. 748 dirk-1890 eliberat de la Universitatea din Bucuresti. Cel deal treilea aspirant D-I D. Niculescu a declarat pe adresace i s'a trimis retrage cererea.
Din tote cererile adresate Sinod in cestiunea lo-culul vacant de secretar, neremaind de cat acea a P. S.Arhiereti Callistrat si D-1 M. Dobrescu, majoritatea comi-siunei, compusA, din P.P. S.S. Episcopi de Minnie si Husi ;avend in vedere, ca aces,Iti d aspirants ail titlnri egale inTheologie este de opiniune, ca ultima hotarire s,t, reurfiela S-tul Sinod, care prin votul sett va denurni pe persona,care va crede de euviintit.
Minoritatea comisiunei. compusA, din P. S. Episcop alDunarei de jos. aveni in vedere vechimea titlulut P. S.Arhiereil Callistrat; avend in vedere ea P. S. a fost nu-mit in anul 1882 si profesor suplinitor la facultatea deTheologie din Bucuresti si a predat la acesta, facultatecursul de Patrologie timp de un an ; avend in vedore do-rinta. nazuinta S tulul Sinod exprimatA prin diferiteleInterveniri pe la onor. Guvern, de a se arneliora cat maturgent positiunea Arhiereilor titulari; av6nd fn vedereP. S. Arhiereu Callistrat este Arhiereil Inca de la 1880 ;avend in vedere ca P. S. Sa nu are alt venit de cat 200Iei pe luna, ca Ingrijitor al Bisericei Zlatari ; considerandgreutatile ce au P.P. S.S. Sa Arhierei de a'ku eApata mij16-cele flilnice de trai, turn Ai datoriele ce all de a'F.,s1 intretinedupe cum se cuvine prestigiul de Arhiereti : Pentru acestemotive este de Were, ca S tul Sinod sa denumesca pe P.S. Arhierett Callistrat ca secretar al S-tului Sinod, in loculdevenit vacant prin demisiunea D-lui Cornoiu.
Actele aspirantilor li se vor elibera, sernnand pe acestraport de a for primire.
Ac6sta fiind lucrarea comisiunei o supune err respectprin sub scrisu], la apreciarea S-tului Sinod, inaintand o-data cu adsta tote actele, cum si procesul-verbal No. 3, dre-sat in ultima sedintA a comisinnel.
S-tului
'1 -a
09-'0
Al
ei
ca
www.dacoromanica.ro
Pl OCESELF. VERBALE ALE SF D.NTF1 OR ST. SINOD 55
Primici, ye rog Ina lt Prea Sante Stepane, expresiuneadragostel vi a devotamentulul ce ve pastrez.
Farthenie al Amara de jos.1890 Octombrie 29.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: I. P. Siintite §i PreaSand Parinti gi frati, am semnalat doua rucruri in cursulcitireT acestul raport. Am semnalat punctul acela unde searati, ca posiciunea Arhiereilor este torte insuficient res-
Acesta o cuno§tem cu totii si regretam, ca Inca Oraacum positiunea Arhiereilor locotenenti nu este asigurata.Dar, ca sa ne intemeiem numai pe acest argument pentrua numi pe P. S. Callistrat secretar al S-tului Sinod, de sieste un argument sanetos, dar ell cred, ert, nu ne este deajuns. Eu unul din parte-mi prefer, ca sa incredintez opositiune 6recare in biseriea, in lucrarile bisericel, in ad-ministralia luerArilor bisericesti, sa le incredintez unei per-sone mai inaintate in varsta. De aceea, en ski in alegereade protoferei nu neam grabit [Ana acum, ea numai de cat8. lau seminal** de septe clase. ca pun protoierei.Nu incredintez eft administratia bisericel pe mana unortineri, cari n'au esperienta si cari aunt cti capul plin defumuri ; de si ar fi cu stiintA, dar esperienta cuvenita,ci le mai trebue esperienta si incercare. Asa dar asupraacestor douA, persone numite de cornisiune in raport, efl
da preferin0 P. S. Callistrat, care este mai cu cunos-tinta si mai in varstA.
P. S. Episcop at Rnmanulu: Va sa diva, votam pe fata.I. P. S. Mitropolit Primat: Intreb data mai cere cine-
va enventul. Nemal cerend nimeni cuventul, discutiuneagenerala este inchisa.
Acton se va pune la vot opiniunea cea mai departata.Cum voiti ? Prin sculare si sedere, sau en bile.
Voci : Cu bile.Se procede la vot cu bile.1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :Votanti 15Majoritate absoluta 8Bile albe pentru 14Bile negre contra 1
Prin urmare P. S. Callistrat este ales secretar al came-Sinod.
sA.-1
lariel
1
plAtita.
n'ad
all
S-fului
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE SEDINITELOR ST. SINOD
P. S. Calistrat Barladeanzi: I. P. Sante si Prea SindPArinti! Me simt dator sAmulttnnesc cu Peel:111001TO 1/1C10-derei ce'mi da S-tul Sinod, aeordandwmi acestA insarcinarede secretar al seil. Me voiti sill din tote puterile mele sacorespund la aF,iteptarile S -tulul Sinod, day in acelasi timp.rog pe S-tul Sinod, srt fie mai indulgent, dada, literAyilenu vor fi facute in tocmai la tnnp, pang sA fiu cunoscetorde actele din cancelarie si de cursul lucrArilor. AL 6sta atuavut de cis, vi sa muicumeso S -tuluI Sinod.
P. S. MitropolitPrimat: Acuff" se intelege de la sineca, P. S. Callistrat nu mai 'Ate fi ca secretar al biuroului gideci, S-tul Sinod este rugat sit se rostesca asupra alEgereiuntil secretar in locul P. S. Callistrat,
Voct: Propunem pe P. S. Tonichie Baca 6nu, f:ra s4mai alegem.
1. P. S. Mitropolit Primal: Primeste S-tul Sinoi acestAprapunere?
Voa: Da, primim.I. P. S. Mitropolit Primal: Atunci P. S. IOnichie Ba-
caorm este ales secretar, in locul P. S. Callistrat rog a'stlua locul.
eiteste raportul comisiunel, relativ la Geografia lo-curilor sante, de Diqconul Costescu Duca.
Se pune la vot si se aprobA conclusiunile raportului.Se eiteste raportul comisiunel, relativ 1a cartea Proto-
lereului Constantin Popescu, profesor la Gimnasiul dinTelrgoviste.
P. S. Episcop al Minaret de-jos : Any That cuventul nuin contra conclusiunilor raportului, ci ca O. atrag atentiu-nea S -tulul Sinod asupra unui mare inconvenient imposi-bil de inlAturat, pe cat timp vom rernanea, in practica depAnA acum, ca sA primim i sa cercetAm manuale dejaimprimate. Venind acum la casul de fata, a.uolirilti con-clusiunile raportului. Comisiunea se rosteF,Ate pentru admi-terea carter parintelui C. Popescu en observatiunea, ca laeditiunea a dorm sa corecteze punctele indicate. Da ! nuse pOte mai juste observatiuni. Dar pAna sa se epuiseseeditiunea acesta, copii ail sA invete multe greseli de aleautorulul, Meru forte pagubitor instructiunei religiose acopiilor yi insusi sentirnentulul for religion. Cand S-tulSinod are a se pronunta asupra unui manual impyimat segAseste in fata unui faits-acomplis cu grew, forte cu grew
6
/...
z---Se
gig
si
www.dacoromanica.ro
l*CESELE YF.R BALE ALE .SEDINTELOR ST. swot) 57
mai pete exige de la un biet autor sA reimprime editin-nea presentatA. De aceia, In cele mai multe casurl gene-rositatea impedicrt critica din legile sale. Pentru rentedie-rea tutor }wester inconveniente, rog pe Sinod, sa nu-smai primeack spre cercetare manuale imprimate, ei sit ia omesurri, prin care s:t scutim pe copil de a inveta pe eiirtipline de erori, altmintrelea S-tar Sinod aprobilnd ;AtaricArti ia respunderea in fata Bisericel si a Orel.
1. P. S. Mitropolit cred, ca, nu se pote im-pane nimentn steal aduek, manuscrisul sell, OM nit atimmai dinainte cine e neela, care va presenta. El tiparindu-1,Baca nu are aprobarea S tului Sinod nu pete sit treed, pecopertit acestA aprollare, atunci nu este primitit earteain stole, cite] numai dupe aprobarea S tulul Sinod, carteaeste primitA, ca text didactic, si de aceia propunerea a-cesta nu's1 /IX ayes. locul a,ci. Eite destul sk, ne ma 1 ginima comunica autorulul propunerea din raport
P. S. Episcop al Dunaret de jos : Cum? S-tul Sinodnu trebue Sit punk cu o orii mai inainte stavilk retdul?
1 P. S. Mitropolit Primat: Nepute"nd cApkta aprobarea,Sinod nu este primitk ill se6le.
P. S. Episcop al Dunarde-jos: I. P. Sante Presedinte.Urmand en practica de pans actin), ajungem la resultatedesastrese, ekci data and aduna din tote cArtile aprobatede S-tul Sinod gregelile eke- ele contin, ati vedea eri maitote datele insenmate ale V. si N. Testament aunt vitiate.Pentru aceea persist in ceea ce am sit se pue
P. S. Episcop al Romanulu Nit putem sit nu primima se tipari.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: In privinta acesta, antrebui sit esprimam un vot litmurit. Comisitinea S tululSinod a cercetat acestit crirticicA, care este tiparititi si inertin a doua editie, si dice ca sk se fack niste observatittni,care stint forte bune. Dar acum, in ce sens sit dam votulnostru? S-tul Sinod earn sk'F,s1 dea votul sea ? Ca este pri-mita pentru scole salt nn ?
P. S. Arhiereu lonichie BacaSnul: Asa este opiniunea dinraport, ca sa fie primitit in stole.
I. P. S. ilIitropolit al Moldova: Atunci die si eaare dreptate P. S. Episcop al Dunkrei de jos, cit clackvor sa aducit cartea la S-tul Sinod, sit vink cu ea inaintede a 0 tipAri in manuscris.
Pridnat: Eu
tulttt
ilis, ca sta-vila
si
roului.
en.
www.dacoromanica.ro
58 PROCE,ELE VFRBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD
Acum s'a cis, cum ca nu putem sa ne opunem a se ti-pAri dar lath cA, dupe ce se tipAreste vine inaintea n6strA,si not ce sa facem? S'a gasiteutare defect si S-tul Sinodn'o aproba penult se61e.
P. S. Arhie-ra Valerian Romnic6nu: Comisiunea o a-probA.
P. 8. Arhiereii Gerasim Pitestenu: Este o singurrt foie-eu greseli, numai aceea sit se schirnbe.
P. S. Ghenadie Episcop de Arges: malt Prea SanciteIrni aduc aniinte ca. inc. din sesiunea precedents s'a ra-dicat asemenea cestiuni 9i s'a vorbit in destul. hotitrandu-se tot odatA, ca sA, nu mai vina cu cartea tipAritA, ci inmanuser:s. Prin urmare nu p6te sti nimeni ce se face acii deci ar trebui sit se dea un comunicat, in care sa se
arate, ca nimeni nu p6te sä aduc cartea de cat in ma-nuscris zai dacA, se va aproba de S-tul Sinod s'o tiparecsii.
I. P. 8. MitropolitPrimat: Ce decideV asupra raportului ?Se pune la vot conclusiunile raportului Ai se primese.P. 8. Episcop al Ilusilor: Cestiunea sulevatA de P. S.
Episcop al Duarei de jos este importantii cAci adeveruleste, ek noi membri din cornisiuni, Vinend sermi de greu-tati, tipArituri, muncrt si multe de acestea, venim In celedin urniA Ri qicem : cartea este hunk. din puntul de ve-dere cutare sau cutare, aratand pantile cele brine, apol, a-ratam gi pe cele Tele. gi cerent votul S-tului Sinod en con-ditiune, ca la altA editie sit se se6trt pArcile rele. Nu estetocmai bun lucrul acesta.
Inca ce mai fac unit din autori? IndatA, ce Stul Si-nod aproba o carte de acestea, care este imprimata, cucond4inne ca sA o cerceteze la alts edicie, vine si schimbitnumai coperta i dice : Gu aprobarea St. Sinod; asa cane pune pe noi in o posiciune forte grea, qic8nd ea esteaprobatA de St. Sinod.
De aceea rog, pe St. Sinod sa is o mesura in acestaprivintil, ca autor,i de ctirci religiose didactice sA nu leimprime, mai 'nainte de aprobaroa S-lui Sinod.
P. S. Episcop al Romanulul: Acesta trebue adresatAILlinisterului Cultelor.
P. AS. Episcop al Ilu,silor: end, ca trebue facia un co-municat prin ,,Monitorul oficial ", .ca sA stie toti aceia careyou fac carp didactice religi6se, sA, nu le imprime in-nainte de a fi aprobate de St. Sinod.
Si
yi
www.dacoromanica.ro
PROCFSEI,E VFIRRALE Al E SFDINTELOR ST. SINOD 59'
I. P. S. Mitropolit Primat: Indatk ce St. Sinod va a-proba acesta, atunci se va eseenta intocmat.
P. 8. Episcop al Rennicului: Dati-mi vote I. P. Santitisi P. S. S. membrii, sk diferesc de opiniunea emisk,met si cuvintele pentru ce cu comunicatul propus, fiefacut prin Minister, fie direct prim St. Sinod, ei credstint convins chiar, ck not nu vont ajunge la resultatuldorit; mai molt, contravenim lege] preset. Legea preset,dk, drept oil cut sa tipAresek, ce crede de cuviintk i clackvoiti F,6 eke bazagonil tote. Acesta este resultatul
nostru de organisare socials. Un comunicat at nos-tru nu tie va duce la ceia ce dorim, pate ca din nil ase-menea comunicat dack s'ar face, ar resulta ceva neastep-tat. Dupre mine ealea comunicatelor nu este bunk sipractick calea cea, mai nemeritil. cea mai sigma, caretie pate aduce anume la aceia ce dorim, este in manelenostre si este nn lucru forte simian ; si anume : Dupreopiniunea mea, comisiunele insarcinate cu cercetarea, unorasemenea carp, adick acelor tipArite, sa. nu 7e aprobe decat cu observatia : Cartea, va fi apl'Obata, de St. Sinod,card se va presenta cu corectiunele cutare sari cutare".Acesta este singura mesmiti practieit ; altmintrelea tot ce-hotkram not act va remane in eartonele Ministerului. Acesta este o mesura conformk en legele Orel si de care-pot benificia i personele, care au cacti tiparite actun. De-aceea cred, ca, in mina comisiunelor alese, pentru cercetarea cartilor, stA tOtk solutinnea cestittnei si ele confor-mandu-se opiniunel mele. spuse acum, vor realisa cu totkusurinta, dorinta a'etaik
I. P. S. Alitropolit at Moldova: Cestiunea acesta, in firmacelor clise de P. S. Episcop al Romnicului, vrend nevillndproveca o intindere mai departe asupra celor ce Wait qis-pentru aprobare, Ri eti m6 imesc despre modul espresiunie.Chrticica acesta se va aproba de St. Sinod, child va venien modificArile cutare sari cutare ; acesta este forte clasi bine cis. Dar asupra ctivintelor,eare s'afi rlis ck not sun-tern in contra legei preset si nu ;4611 mai ce dar pentru Dumnecled acesta impinge pe tine -va espimeideele qi opiniunele sale f6rte departe. Dar aunt luernilstabilite in lume, in start; apol clack va yen; until, nunebun ci unu prea pretentios iii sá nits : Mie asase pare in mateie de religiune. Se p6te, spol atunci tot
gi
nicl
sreo
nit
gi st'mi.
slate-mulut
aici.
n tic
www.dacoromanica.ro
'60 PROCESELE VERBALE ALE SEDINELOR ST. SINOD
asa, are de r,lis i in contra legei eutare sau eutare, careeste votath de corpurile leginitore ale trtreli ca asa mi separe mie; 6re asa este permis cui-va? Pota s6, scrie cumii va plAcea, vedem in gazete fel de fel de articole, day acieste cestiunea de piste lucruri stabilite religiose, este deprisos vorbi aci intre not despre niF,;te Incruri stabi-lite de secoli trebue sa respectiim at precum eram
precum se respects, omul pe sine, dar nn to serespectrt pe sine, precum se respectit legile terei Parestint laice; este si o maxim care dice: clura lex sed lex,legea este aspra dar este lege Este libertatea preset pOtesa scrie un nebun cat va, pofti, dar tine it bag ii, in semrt?Dar cand vine cu care are pretentiunea sa, ointroduce, in scale, gi ideele dint'aceea HA se comunice ti-nerintei acestel inocente, sa, se introduce in se61A, ca si cumar fi intr'o gradina deschisrt vraiste, fart piiditor ; acestaeste altii, cestiune, not insrt suntern in drept sr 0!El pate sa tipiirescA, day va, fi ca un oni care bate crimpii.
Opininnea P. S. S. Episcop de %Millie itni place, eaor ce carte sa, fie aprobata, dupe ce va veni cu mod fi-crtrile propose.
P. S. Episcop al Arge,sului. 'Alt pare reit, ca, inei-dentul acesta este ridicat de mine, si data, nu '1 ridi-cam pots Prea Sfin-tia Sa Episcopul de Reirnnic nu lilacuventul. Eu am cerut cuventul asupra casurilor, earls'au presentat anume, ca adicit sa nu se mai aduca ciirtireligiose tiplirite de a,utorii lor, ci manuscrise. Acum P. S.Episcop al Remniculuidiee: Forte bine, dar faced contralegei preset. Dar acesta este en total alt ceva frate, ocurtOstem cu ea, este presA, intre presA, Ri presa bi-sericescri si a carOlor el rituale si didactice are trebuint;sä fie censurata de cfitrti, S-tul Sinod. Ali se pare ea P.S. VostrA si et am ve'qnt casuil regrAabile. Unulfost, cu o carte a until* profesor de la Facultatea de Teo-logic scrisa si adns6, aci, spre mirarea Sinodulni, cu o ere+zie_ ne mad eunoscutA pant acum. Chiar astrt-di iii siapresentat un cas, cu cartea P. S. Callistrat Bitrlkleanu,Wild permits, P. S. Sa fratele Arhiereit Callistrat, si 'I rogsa ru sa supere, trag atentiunea asupra aresteica, nu trebuia sa se dua, en dinsa la Dl. Ministru, ci tre-buia si de regula era ca mentbru al S-lui Sinod sa vie en-dinsa aci. Vedeti ca chiar D. Ministru a recunoscut acest
9r
(Tie
o cIrticia
c-licern:
toll,
cal caret,
se
a
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE SM. I VTEt OR ST. strum) 61
drept al Sinodului, inaintandu-o pe tale formala desba-terei acestui Corp biserieesc fu dreptul caruia, cad acestecarp religiose didactice. Pentru acesta sum de opiniuneacare am emis'o gi pe care a impqrtasit'o si P. S. Episcopal HusuluI, sa se faca tin comunicat prin Monitor, eaace! car' vor sä faca cart' de acum inainte, sa nu ma'vina, pe calea care a venit Ora acum en ele tipArite, cien manusei is.
P. S. Episcop al Duviiret de jos : Suntem aprOpe in-teles1 asupra cestiunei care ne preocupft, si numal catevaidei de a doua ordine mi se pare. Cel ma! radical ins6,in acesta cestiune a fost P. S. Episcop al Romniculul.P. S. Sa ne infricoF,tazI, cu libertatea preset He!! P. San-site! Este libertate s,;i libertate ; libertatea s'o alba, to' fu-garil de pe la stole meserii, ear' sa inghesue prin bi-rourile presel i debiteza prin ziare frase pline de tot real.Libertatea s'o alba eel de pe strade, ear' n'aii capritaln,dar cand e vorba de Biserica 9i invetament religion, candeste vorba de mersul acestor institutini crestine.atunci Episcopal are cuventul seti si legile trebueaqculte. Episcopal este, pre cum stir' supraveghiatorul,dirigetorul conducetorul mersuluI Bisericel si al Reli-giuneI, i cand din nenorocjre un Episcop va abdica inacest drept, atuncl el nu ma' e Episcop. Acosta am :wiltde clis in ceea, ce priveste cestiunea liberttitif presel inBiserica si invetamentul religios. Cat pentru regulele ceprescrie P. S. raportorul comisiune', cum trebue sit facitraportorul, raportul sett, ett gandesc ca ele aunt prea ma-ture -sail prea ft:4*e, Prea mature intru cat sa cere a seprescrie ingradi niste conclusiuni asupra unor cart' car'ail sa vie in viitor, f6ra ca sa stim no! de vor veni si cevor tontine. Acosta decisiune, de va fi lnath, rapeste co-misiune' or' ce libertate de actiune, prin urmare or!ce respundere a jadecarei casulni. S-till Sinod insa trebue salase comisiune' libertatea sa de actiunI, cand va venicomisiunea cu raportul sea, si va spune opiniunea sa,S tn1 Sinod aproba sail modifica, sail chiar respinge con-clusiunile raportului de multe or' la opiniunea din raport.Prea tarclie ar fi mesura propusa, intru cat manualele fiindimprimate, comisiunea se griseste deja dupa cum am cis,in fata unui faits- acomplis, or' ce observatiune facuta decomisiune este nefolosit6re, infra cat erorile constatate in
marl
§i
§i
¢i
sill
ai
ni
¢i
www.dacoromanica.ro
-62 PR( Ci.SEI E VF RRALE ALE $7DINTELOR s r. SIKOD
nanualul imprimat, nu se pot corige, de cat in alts edi-tiune, dacA alts editiune se va mai face., Dar ceea ce meface sit flu in contra manualelor imprimate si aduse sprecercetare este si faptul real, de care tot (Mima sa loveste-comisiunea, fara ca sA'l path evita. Este, ea daca s'ar re-fusa un manual inaprimat, sad i s'ar imp-me autorulta a'leorigea, chiar in editmnea presentatA S-lul Sinod, el, auto-rul ineepe a se 'flange ple la membrii Sinodnlei, eaa cheltuit ban! nap en imprituatul, obligA sitcoriga erorile, constatate , este a'l nenoroci, si ast telcomisitmea, vrend nevrend, merge en generositatea pangacolo, in cat o ruultime de erori reman in text. Pentruinlatura dar, °data, pentru tJt d'auna, tote aceste incon-veniente atat de pAgubitare si autorilor si invetAmentului
rog pe S-tul Sinod sa facA cunoscut, prin organulI. P. S. Presedinte, dorinta S-tui Sinod, si sa intervinA laOnor. Govern, ca sa dea un comunivat pentru tot! aceia,car! vor voi sa facia de aci inainte carp de religiune,pentru usul scalelor, ca, S -tul Sinod nu mai primqte dPaci inainte cacti imprimate pentru censurd, ci cdrrt manu-scrise. Cat pentru manuale imprimate, remane ca S-tul Sinodsa deeide regula de =lat. Dar pentru artile ce se vor facepe viitor bine inteles, pentru cele ce nu s'ait presentatpanA scum Stintului Sinod, noi voim ca ele 9a fie -cat
pate de corecte, ca sa, nu ni se mai ;lick (LTA cumni inte'plat sa qicA, mie, c t Stul Sinod, aprobil,-cart! pline de erori ceea ce dovedeste, ca nu s'anitat la ele. Ganditi-ve, ve Fog, In reul ce sa face cu bietileopil. El bags in inima si mintea for fel de fel de erori,unele de cat allele mai inepte si vathmatare. P. S. raportorni spune, ee red a tradus autorul C. Popescu: Carneatrupulni 'Peil" etc Aceste sunt erori marl' si trebuesc in-lAturate cat mai urgent. Trebue sa punem mesura, siregula autorilor de dull' religiase-dida.etice, pentru ca saintroducem in inima copiilor adeverurile religiunel crestine,asa precum le posedit si invatA Biserica ortodoxi. Episco-patul este autoritatea prin escelenta, cAruiaincumbA dreptulsi datoria sa, directiunea invetAmentului religios. El esteciobanul, si dupA el trebue sa urmeze turma, Iar nu elsit se conduca, de turma. Or! suntem Episcopi, or! nusuntem. DacA suntem sit ne dam cuventul nostru, iar-daca nu suntem, vai de el si de Biserica si de religiune.
gi cal
'ml
religios,
sift&a
www.dacoromanica.ro
PhOCEiFLE Vt ',HALF ALE SEDINTELOR ST. SINOD 63
Cred insa, ca impfirtasiti cu totii acest simtiment si deaceea, ye mg, sA, primim propunerea.
P. S. Episcop al llusilor: Inalt Prea Sante PreF,tedinte.Prea Santitul Episcop al Romnicului s'a referit la liber-tatea tinsel; ce are a face libertatea presei cu casul defata ? Nol. S-tul Sinod, cred ca, vom face un bine autorilorde ortrti religiose didactice, prevestindu-I mai dinainte, sAnu imprime cartile, ca nu In urmA sA reman.L en carcileimprimate si ne aprobate. Cu tote acestea, el pot sa leimprime ; dar dupe ce se va face comunicatul si vor venicu cArti imprimate, atunci S-tul Sinod nu va mai Lineasemi de cheltuialA si munea ca pant acum, ci va call--flea cartea dupe merit. Cum vedeti, acum tinem setnAde ostenela ce 'si-a dat, de banii ce a cheltuit, Ins suntcite -va greF,1e/i, pentru acestea, die membrii comisinnei sao respingem ? Nu ci sA'i facem concesiunea sit o co-recteze la a don t. ediOune. De aceia, cred, ca vom face unmare serviciii autorilor. cand le vom dice: Nu facet! chel-tueli mai inainte, pans nu va trece prin St. Sinod si seva aproba.
I. P. S. illitropolit Primat: Formulati propunerea P. S.V6stre.
Se citeste propunerea urmtitere a P. S. Episcop alHusilor :
PROPUNERE.
Ca Santul Sinod sa dea un comunicat prin interrne--.diul Diu! Ministru al Cultelor si Instructiunei publice,,,ca autorii de carts didactice religiose sa nu'si imprimeopurile lor, pans, nu vor trece prin censnra S-tului Sinod".
t Silvestru al lIusilor.t Partenie al DunareI de jos.
Ghenadie de Argef.t Innocent M. Ploestenu.
Dionisie Craiovenu.t Dosithei Botosenenu.
Se pune la vot, si se primeste.P. S. Episcop al R6mnicului: Declar ca sunt contra.P. S. Valerian Romnicenu, raportor, citeste raportul
-comisiunei de petitiuni, pentru tunderea in monahism asore! Zoia Popescu de 73 an! din Manastirea Adam.
17
t
www.dacoromanica.ro
64 PReCt SF LE VFRBALE Al E SEM N1 ELOR ST. SINOD
Comisiunea, gasind indeplinite formalitacile cerute de-regulament, °pink& admiterea la cAlugiirire a numitel sore.
S-tul 8inod aproba.pentru tunderea in monahism a sore! Caliopi
Ina Cariagdi de 43 an! din MAnAstirea Adam.Comisiunea, in urma cercetarei actelor, opinezA, si St.
Sinod aproba tunderea numitei sore in schima monahala.Idem, pentru tunderea in monahism a sore! Efrosina
Milosevici de 40 an! din ManAstirea Adam.Comisiunea, gasind indeplinite formele cerute de regu-
lament, este de opiniune -a se admite la calugarire.Stul Sinod aprobA.--Idem, pentru tunderea in monahism a sore! Elena
Crupenschi de 41 an! din ManAstirea Adam.Comisiunea, in urma cercetarel actelor opinezA, a fi
admisii la calugarire.S-tul Sinod aproba.Idem, pentru tunderea in monahism a sore! Zoi$a Pa-
trichie de 40 an!. Comisiunea gasind inplinite formele ce-rute de regulament, opineza admiterea la, calugarirea anu-mite! sore.
St. Sinod aproba.Idem, pentru tundet ea in monahism a sore! Maria Pa-
naitescu de 40 an! din monastirea Adam.Comisiunea, gasind indeplinite formele regulamentare,
opineza a fi admisa la calugArie.S-tul Sinod aproba.Idem, pentru tunderea in monahism a fratelui Con-
stantin MiricA de 54 ani din monastirea Ciolanu.Comisiunca, gasind indeplinite formele cerute de regu-
lament, opin4zA a fi admis la calugarire.S-tul Sinod aproba.Idem, pentru tunderea in monahism a sore! Aglaia
MilosovicI de 41 ani din monastirea AdamComisiunea, gAsind indeplinite formele cerute de regula-
ment opineza a fi admisA.S-tul Sinod aprobA
edinta, se ridica, si se anturca cea viitore pentru a 2-aqi, 30 Octombre orele 2 p. rn.
f Presedinte, Iosif Mitropolit Prirriat.t Secretar, Gerasim T. Pitestenu.
Idem,
www.dacoromanica.ro
PROCFSEI E Vr BB kLE ALE SFDINTELO Z ST. SINOD 65
,Sedinta din 30 Octombrie 1890.
edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedinta,I. P. S. Mitropolit Primat.
Sa face apelul nominal si respund presenti 15 P. P.S. S. membri, fiind absent P. S leremia Galateanu.
1. P. S. illitropolit Primat: Slattern in numer. prinurmare sedinta este desehisA. P. S. Secretar este rugat,sA binevoescA a da eetire sumarultti sedintei precedente.
P. S. Germirn Pitestenu, secretar, citeste sumarulsedintei de la 29 ale curentet, care punendu-se la votse aproba.
Se comunicA da la biuroti 6 adrese ale SAO Mitro-polit a Moldovel, insotite de 18 dosare, relative la &Mu-gliriri si se tr mit la comisiunea de petitiuni.
Idem petitiunea P. S. Dositeiti 13otosrtnenu, prin carecere un congediti pentru douA 4ile.
S-tul Sinod aprobh.I. P. S. Nitropolit Primat: Nemai fiind comunicAri,
intrAm in ordineaLa ordinea avem raportul comisiunea de petitiuni,
relativ la cestiunea P. S. Episcop al Romniculul, pentrupreotesele vaduve si cliteva rapotte relative la criltigririri.Vom incepe en eel intrati. P. S. Raportor este rugat, sabine-voescrt a da cetire.
P. S. Valerian R.omnieenti, raportor, citeste raportulcomisiunel de petitiuni, relativ la ajutorul eel ut de preo-tesa Stana, despre care trateza adresa P. S Episcop alRomnicului. Asupra aeestei cestiuni comisiunea opineza,ca petitionara sti se adreseze D -lui Ministru al Cultelor,pentru a-i face un ajutor din fondul milelor.
Sa pune la vot opiniunea comisiunel s,ii S-tul Sinod oaprobA.
--Idem. raportul comisiunel de petitiuni, pentru tundereain monachism a sorer Chiriachita de 40 ani, din monas-tirea Adam.
Comisiunea, gasind indeplinite formalitritile cerute deregulament, este de opinie, ca numita soya sa fie admisrtla monachism.
Sa pune la vot acesta opiniune a Comisiunel si S-tulSinod o aproba.
5.
qilei
www.dacoromanica.ro
66 PROCESELE VPRBALE ALE SEDINTEI OR ST. STNOD
Sedinta sa ridica. si se anunta cea viit6re pentru a doua4i, 31 Octombre 1890.
Presedinte Iosif Mitropolit Primat.t Secretar Gerasim 1. Pitegenu.
A,S'edinta din 31 Octombrie 1890.
Sedin0 se deschide la, orele 2 p. m. sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presenci 15 P. P.S. S. membri, F,;i P. S. DositeI Botosanenu in congedit.
Se citeste sumarul sedirgei precedente se aprobil.Se comunia, de la biuroti adresa cu No a Mitro-
polie1Ungro-Vlahiei, pe l'angrt care inaithit un act de con-simciment de desfacerea cadttoriel, ce s'a cerut de comisiu-ilea de petiOnni, relativ la calugarirea, fratelui Mihailescusi se trimite la comisitinea de petitiuni.
I. P. S. Mitropolit Comunicari nu mai sent;intriim in ordinea rlilei. La ordinea dilei avem dota rap6rte ale comisiune de petiOuni, relative la cii,lugaria
P. S. raportor este rugat, sit bine-voiasai, a le da citire.P. S. Valerian Romnicenu, raportor, citeste raportul
comisiunei de petitiuni, pentru admiterea la, monahism aurmrtt6relor person° : Ecaterina Cantemir de 70 ant ; Sma-randa Veniamin Butescu de 55 ani; Profira Ionescu de 51 ani;Maria I. Hamangiu pe 64 alit; Henia Teodor Chelbosude 51 ani; Stana Beju de 51 an!, Presvitera SmarandaStetanescu de 64 ani i Presvitera Sultana Becher de 76ani, tote din Manitstirea Agapia.
Asupra acestor pers6ne, comisiunea, Visind indepliniteformalitiitile cerute de regulament, este de opinie a li seadmite ciilugarirea,
Se pune Ia vot acestrt opiniune a comisiunel. .i S-tulSinod o aprobrt.
--P. S. Innocent Ploestenu, raportor, citeste raportul co-misiunei de petitiuni, pentru admiterea in monahism a lir-matarelor pers6ne: Teodor BistriOnu de 38 ani, din MI.-nastirea NemOlui, Teodor Ionescu de 25 and din schitul
Ruxanda Hangaru de 61 an! din Manastirea Va-raticu, Maria Constantin Avram de 65 ani din Manastirea
gi
Primal:
Duran,
t
www.dacoromanica.ro
OCI SFL.E VF.kBALE ALF $1.' DINTF.1./ ,R ST. S Non 67
Yaraticu, Elena Gheorghiu de 57 ani din Milrastirea Va-ratku, Smaranda Stamati de 84 ani din Maniistirea A-gapia. Ecaterina, soda preotulul Vasile Buteseu, de 73 anidin Manastirea Agapia, Zoita Ionescu de 68 ani din M6,-nitstirea Agapia, cillugArita in cas de bola, eareia i s'a dat peurma. numele de Olimpiada, Catinca Cetulescu de 65 a antdin Mttniistirea, Agafton gi Smaranda Vasile a Petri de41 ani din Manastirea Agafton.
Comisiunea. gitsind indeplinite formalitatile cerute deregulament pentru tote aceste persone, este de opinie a lise adnaite cAlugiirirea.
Se pune la vot acesta opiniune a comisiunel si S-tulSinod o aproM.
1. P. 8. Alitropolit al Moldova ,si Succvei : Inalt PreaSantite, si Prea Santiti Parinti gi 11..41! Cred, ca fac unserviciii instructiunei clericale, relevand o cestiune de ins-tructiune, despre care s'a vorbit pare-mi-se, cã ai in se-siunea trecuta, salt acum un an, ntemi aduc bine aminte;
cit en totii ne interesam de progresul instructiu-nei religiose pe adeve'ratul tarim ski pe adeveratele princi-pii ale religiunei n6stre ortodoxe.
Ve aduceti aminte, ca, mi se pare in sesiunea de prima-vara, s'a, relevat aci cestiunea unui asa 4is profesor ; dara arnia urmil de plecare, not nu o avem Inca coustatatitcum se cuvine, §i care individ e primit aci §i pus profe-sor in F,4e61a cea mai inalta facultatea de Teo-logie de la nol,§i care mi se pare se numeE,;te SimeonPop.eseu.
Cum a venit din patria sa natalrt din Transilvania, eiteel putin unul un Vostre §titi maibine. Ne-am pomenit en el aci. numal atat despreacest orn, &A a stns o brovra intitulat5, : I viriux" in carescriere batea permitett expresiune,a precum facea acum 1500 qi 1600 de ani eresiarhii,can scormoneaa lucruri pe cari le visa noptea, sari decari erail impiry;li de ambitia ci de pasinnile lor ; enn6 terncu totii acesta, felurite lucruri nfiscoeea, pentru ea sa',;.iintemee7.e pretentiunile lor, pretentiuni mai mult de inte-res F,;i se serveati in pretentiuuile for §i cueun6§tem cu tog cit pe Arie, and 1-a infundat SflutiiPetrinti, ca sreF,41 arate miirturisirea eredintei lui, o scriseiegi o pusese in sin, ai cand a venit inaintea S tului Sinod,
si $tits,
fatiile satirS
campii,sa -mi acestL,
religiAss,-1n
inselricruni.
www.dacoromanica.ro
68 PROCESE! E VER BALE AI E SF DINTELOR ST. S1NOD
(Ikea : Cred, cum mArturiseste Biserica, dar asa cred sipunea mana la sin. Oamenl de acestia ambitiosi si viclenla]1 fost in tote timpurile, dar nu ne asteptarn Doi, sail eelputin eu, pate ca vArsta mea me face asa, frhtiile V6strecei mal tineri, pOte sa eugetati mai bine spiritul de pro-gres si stiinta moderna, cum am au;lit pe unii,nu dintreno! tliee'nd, eh omul este facut perfectibil si el prin enl-tura se perfectionezh; asa este in starea lul actualit, dupeehderea prin pecat, dar ideia novatorilor atinteza o altsdirectie, el qic. omul a fost facet de D-den, aka cumit vedem, si ceea ce este sustinut de Biblie, dupe ideia forcade. cad stiinta moderna constath, ca omul este perfec-tibil si trebue sa se cultive, asa dar iath spiritul de nesi-guranth in stiinta moderna, cu tote eh pretinsa stiintil pre-domina in lume at-ta -oil, nu olio intre noi, fereasca D-4eii.,ea no! Cu mila 1) -clew, cei ma! multi, am imb6trinitin serviciul Bisei ice): si daca nu avem,eel putin eit,dachnu am stiinth en titluri, dar am practich. am cunostintavederilor si eredintelor mele religiose, s'a infiltrat in simtulmeu si am devenit asa Ore-cum suseeptibil despre totelucrurile.
Asa am vedut pe acest pretins profesor, pretins si preotInca, Simeon Popeseu, venit aci nu stim in ce conditiuni.Vine mulp din Transilvania si bine fac ca yin im-parth stiinta for in Romanime.
P. S. Episcop al 1?omanului: Bine ar face sa o tiny a-colo, sa ne lase pe no! in pace.
I. P. S. Mitropolit at Moldova. ,si Sucevel: Sunt alaturicu P. S. VOstrii. Dar vin silitl de nevol, acesta o curios-tern. Cunostem cu totil ce sufera bietil RomAni asth-qi acipeste munti in Transilvania. Acurn cum a venit acesta aci,nu cun6stem, ce causa 1-a fheut sa vina asemenea nucundstent, cunostem ca e caliitor si a'si mai adhoga, unaventurar.
P. S. Episcop al Romanuluf : Fu stiu.P. S. Episcop al Duneira-de-jos: Ve rugAm, sa ne spu-
neti si noue.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Ve rugAm s6, ne spu-
net!, ea sa stim cu totil. Ne-am pomenit odath cu brosuraaceea. Eil, ca eel ce nu am pretentiunea de invetat, antdat putinft atentie. Multe aheratiuni se scriu asta-dI deOmen! cu mintea usargi si cu pretentinni marl, asa si aces-
lui
sft'si
ea
lint
www.dacoromanica.ro
PRnCESELF, VeliBM E AI E SFDINTELOR ST. SINOD 69
ta. Dar, and am veclut. ca a venit aei, me preocupit doun,lucruri : de ce a venit aci si nu a stat acolo, unde era,mi se pare si Protopop, avea positinne bunk, acesta nustim. P. S. Episcop al Romanului a rlis ca stie, it rugamsa, ne cornunice si none. Aci vedem, ca e poftit in capulmesei, ca e pus profesor de Teologie, in juna nostril facul-tate de Teologie. Cum ?... Inteleg. sit ved numiti profesorila facultatea Teologica dinte P. Santitii Arhierel eel maitineri. earl au studiat in, eram sa clic in streinatate,dar 'ml a venit in minte ca pecatuiam, in Bucovina,la Cernauti, undo nu este streinatate, este tot Romanime,si cari au at dOre sa cultive acest tarim de stiinta, inte-leg sa fie numiti profesori, Wink cand se vor lua mesurilecuviinclose si legale. sa se oranduirisca un jurift, care saesarnineqe pe toti si sa opineze in privinta tuturor
Dar, pentru un strein ca acela, care a scandalisat con-stiinta nostrk, inteleg numai a Romanilor, car! cugeta lareligiune, ved profesor de Teologie la facultateade Teologie ! ! ! S'a sulevat acestrt cestiune in sesiuneatrecuta, si St. Sinod a dat o opiniune, ca pe temeitil ce-lor ce citit, certicica acestui pretins profesor, sa se tri-mita la facultate mi se pare, si s I respunda St. Sinod, corpulprofesoral. Nu stint pima acum ce s'a facut, nu F,itiu eueel putin.
Un lucru dor' insa sa siu, in interesul culture! nos-tre religiose teologice. dori sit stiu, ca asemeneaindivid sa nu intre pe ba mai mult, ca tivga pestegard, in staulul oilor, ci sa intre pe usa cea mare, pe uF,4acare o deschide legea
P. S. Episcop al Dunarei de jos: i Biserica.J. P. S. Mitropolit al Moldova: i Biserica da. i a'si
adaoga, fiind ca, P. S. Episcop al Dunarei-de-jos a pome-nit cuventul de Biserica, voirt adaoga, iata ce:
S-tul Sinod stie, acestea trecute nu mai departeam ver,lut intr'o foie, si cred ca e seriosa, cererea pr)fe-sorilor de :a Universitate, cu ocasiunea nurnirei de profe-sor de istoria Romany a unui ore-care strein, a cerut dela Minister, ca, and va fi vorba de asemenea nurniri skieery, si avisul corpului didactic de la facultate. Apo! (Tacitmirenil. laicii, pentru stiintele profane, eari nu sunt dog-matice qi pe cari el le califica cu progresul F,itiintei, castiintit modernk clack ei, laicii, cer ca la numirea unul
,,ortitk,
ck c ilele
sh'l
s'aa
a's1A'g1
www.dacoromanica.ro
70 PkOCESEI.E VP RBALE Al E SFIANTEI OR ST. SINOD
profesor la, facultatea de Litere, sit fie intrebat corpul pro-fesoral al facultAtii apoi en atilta mal mult ar trebui cred,
cred, eA, top veil (lice da...Voa: Da, da.I. P. S. Mitropolit al Moldova: SA stim nol ce profe-
sort aunt acolo, ili en a cul autorisatie este pus acolo insasemenea strein, care ehiar data nu ar fi dat bA,nueli iirceva Inc A trebuea cercetat, dar cu atAt mai rnult ca ear-tieica, Five.)!.to:" it denuntA si'l urtnAreste.
Am 4is; acum don ca sA atiii ce resultat a venita esit din propunerea din primA-varA trecutA, a St. Sinod?'
P. S. Arkiereit Gerasim Pitestau: IndatA ce am pri-mit adresa din partea St. Sinod, prin care insArcina pecorpul profesoral al facultAtil de Teologie a cerceta car-tea Parintelui Simeon Popescu, am eonvocat consiliul pro-fesoral, am atras atentiunea asupra carter acesteia si amfacut adrese speciale fie-cArnia, dintre Drofesori, afar dePa. Popescu bine inteles, ea sa o studieqe 91 sA vine, fie-care en raport, ca din resultatul cercetArilor D-lor, sit tacun raport general arettind St. Sinod opiniunea profesori-lor. Pane, acum nu am primit nici de la tin Doran pro-fesor resultatul cercetarilor, indatA ce void priori, void figata a'l aduce la St. Sinod.
P. S. Episcop al Romanului: MIA se va invechi luerul.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Cu acest respuns sit
'ml dap Yoe sit ve deelar, ca nu stint mul(umit.P. S. Episcop at Romanulat: NegreF,4it, negresit.I. P. S. Mitropolit at Moldova: Stmt satisfileut ea ye
uniV, dar acesta nu va sil, diva nimic. nu va se (lick ehcestiunea s'a resolvat. Nu s'a primit respunsul? De ce nus'a primit? Nu a avut timp? Nu a fost in stare sa, res-pundA D-nil profesorl? Nn se pOte obiecta nici una, Meialta iii time a fost destul eunostintele D-lor if impu-ternicesc ca se, respunda. Dar vor respunde! InsA iata ce sepi:Ste intampla,: and a se pun stArninte, pentru ea toteeel ce ail indeplinit pAnA, acum provisoratul
P. 8. Arhierert Gerasim Piteflenu: Suntem suplinitorisi cerem sA fim nurniti provisorii.1, e.t.a unit servesc de 4,5 si 6 ant, si ar trebui sA se in sernA de titlurl i pro-ponimente, pentru numirea provisorie.
P. S. Episcop at Romanulut: Pentru densul trebue s5.mai tr6cA vreme.
tai
teal si
si
www.dacoromanica.ro
PROCFSFLE VFRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 71.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Tata ce am vrut sa punin vedere, cn, mane D-nul Ministru vine si dup6, ideea,pus de P. S. Decan al facultriti, ii numeste
Apol se numese provisoriu, pe cat stim si pe catinteleg si eu, aceia, caH tree prin purgatorul concursurilor.
P. S. Arhieren GerasimPiteftau: Nu top. Cand se in-firintket o facultate, se face esceptinne, cum s'a frtcut eufaeultatea de Medicine.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Dar ere, 6meni, cariRya.' cunostinte recunoscute si aveari testimo»iilelor. si nurilai era nici o obiectiune dar. data intre cel-laitI pe ba-sa proponimentelor enuntate de P. S. Aril. Pitestenu vafi numit si persona in cestiune?
P. S. Arhierea Gerasim Piteftenu: Suntetl in drept sitprotestatl
1. P. S. Mitropolit at Moldova : Acest respuns, srtme ertati, ca me malme.ste.
P. S. Arhicrezt Gerasini Pite,stenu: Me ertap, am voitel ;lie. St. Sinod e in drept sa protesteze.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Acest respuns al fra-tiel tale insemna, cum se qicea, odata, in limbagiul public,sa dal ja1b5, la Carvasara, dupa ce lucrul se face.
A's1 dori et se preintimpine asemenea lucrur, neplacutesi vAtrtinatOre, pentru instructiunea religiose.
P. S. Episcop al Romanului : vrea sa and de laI. P. S. S. Mitropolit Primat, data, acest greet strein Ire-land aci In Cara a solicitat servich, daeA, a primit permi-siunea canonica care se cuvine si care se obicinueste intote lumea erestinA, ortodoxa si catoliert etc... Cand vineun cAlrtior din altri, parte, 4si dri relatiunele sale despredensul, ea este pus sub vre-o protectie si tine este, de uncleeste, Ri ce cauta, ca srt p6ta sa rem ana in tarn. Ati intre-bat tote acestea? Cunosteti t6te aceste antecedente ale lui?
I. P. S. Mitropolit Primat: Voit respunde.P. 8. Episcopal al Romanula: Atata qic de acesta per-
sOnii. Al doilea. Imi pare forte reil, ea tinera facultate deTeologie, representata, prin bitrbati tined top clerici al nos-tri, care i-am ajutat la tote ocasiunile, care 1-am trimisnot st studieze, de ce, .nand S-tul Sinod se adresezA, la a-cesti tinert doctorl 111\744, si le dice : dati-ne o luminain privinta, earth a,cesteia, intarziaza cu respunsul for at atde mult? Este o jumetate de an si D-lor nu au bine-voit
provi-amid.
I
A's1
www.dacoromanica.ro
72 PROCESELE VERBALE ALE $FDINTFLOR ST. SINOD
a da respunsul. Acosta este de jale ! Trebuia D-lor sa'sifacia. datoria Sinod, care 'i -a ridicat si in mama crania,este viitorul lor, si ridicarea lor. Trebuia sA facet acestaindatorire cu recuno?tintA. Acosta dovedekte un reit viitor,pentru Biserica nostrA si pentru tineritul, care se forrukii,cu dispret catre Biserica nostra.
1. P. S. illitropolit Prinzat: Respund la Intrebarea, careimi o pune P. S. Episcop al Romanului, data eu am en-nostinta de venirea acestui preot si daert s'a infati,at lavenirea sa aci. Tata ce respund: Acest Domn preot, nustiri ce este, s'a infatisat la nime, inert de acorn aprope delani si'mi a dis: Inalt Prea Santo, cunt numit profesor lafacultatea de Teologie, de catre D-1 Ministru. Bine PA-rinte, am dis eu. Dar cer de la Ilralt Prea Santia Tadal voe sa slujesc. Am dis: Santia V6strA, ca preot si teo-log, trebue sa euno§teci randuelile, ce stint strans legate deun preot, and sA strAmutA chiar dintr'o comunA in alta,trebue sa albA consimtimentul Episeopului respectiv. Catpentru profesor nn am ce dice nitnic, crici nu to -am numit
dar ca preot nu to pot primi, biinevoiti a aduce cartea,canonicA din partea Episcopulul respectiv. S'a strecurat untimp de 5-6 lung, dupA care a mai venit la mine de doue-treinri, dicend : sA dal dreptul de preotie si permisiuneasA fac cuvinte, ca sA pot inveta pe auditorii mei. I-amdis: Respunsul ti 'I am dat, Inca de acum criteva luni,
al adus cartea canonicA, cacT pang in momentul acestaeft nu stilt data esti preot. Am incercat, dice el, prinCon.istor si nu mi s'a dat, iota decl actele mere. Nu cAvroi s;i, Tau veun act din cele ce imi arAtt, dar to rogarata'mr cartea de preotie, cum chiamA la nor. Ifniinfiljit$aza o hArtie din partea Consistorului, pe care eraimprimat un formular regulat, in care era trecut numeleIn! simplu Popescu, it chema intr'o judecatA, sari nu stiltce. Apoi dic. acesta nu ,e act de preotie, mie 'mi trebuesA'ml aduci actul acesta. Apoi dice, nu mi'l da. Pentrumine nu esti preot am dis, si de atunci nu a mai dat pela mine.
Me mArginesc aci.Me unesc eu I. P. S. Mitropolit al Moldovel, si voiti
complecta chiar ceea ce I. P. S. Sa nu a voit sa termine,propun eu, cu consimtimentul I. P. S. Sale, sA facem din
rugAciune profesorilor de la facultate, sA ne presinte
°MA,
t
'nil
'nil
you
snii
52
www.dacoromanica.ro
rRoEsviE vERRALE ALE sPnr+rrPL( R ST. qiNon
cat mai curend resultatul insArcinarii, care S tul Sinoda dat profesorilor de la faeultate.
Consirute S-tul Sinod sq, se reinoesea cererea de a venicu resultatul, eat mai curend i data not nu vom fi insesiunea acesta cestiune merita a provoca convocareaSinodului in sesiunea extra-ordinara. DacA ye unite P. S.V6strA 8a se facie din non o invitatiune, ca sa presinte re-sultatul intr'un time. cat mai neintardiat.
Consinqiti va sa dica asupra termenulm de una lunyde ails. asupra eestiunei principale, care trebue sA neintereze pe toti Trebue sã nu vi-o spun in mod formal.nici oficial, dar in mod particular, cunos,itinta ee ani eftdespre cestiunea numirei profesorilor provisorit. Stift dinpartea Guvernului, chiar din partea Primula-. Ministry, cucare am vorbit. Guvernul nu va numi pe nici until dinprofesorii actuali, pAnA nu va veni la Camera, apropiataen un protect de lege, unde sA se prevadA jurift kti forma,cum sh se urnescA, profesorii. Ac&ta o o spun positiv.
P. S. Episcop al .Arge,s2clu1: Trebue sa se consulte giSinodul.
I. P. S. Mitropolit Primot: Nu putem prejudeca legea,are sa tre in Senat, not suntem acolo, vom da cu-vintele n6stre la tot, ce ni se va 'Area nepotrivit. Dar.despre acesta ye pot incredinta, ca nu va fi numit nieiuntil din profesorii actual!, pans, nu va fi legea votatAde Camerile legatit6re. Acesta, am avut on6re a ve co-munica.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Am auqit, eh acestindivid inuertinent, umblA pe ulitele Bueurestilor eu
s,si en pletele, ca unit dintre actors, cu un brAt ros,;u.;ti lat. trebue pus in respect.
I. P. 8. Mitropolit Priinat: Dar el nu e privit ca preot.1. P. S. Mitropolit al Moldova: Atunci sá puny §i
o pan la palarie.1. P. 8. Mitropolit Primat: DacA ar fi el privit ca preot.
a'si avea eu dreptul cjic imbraca-te cu imbrAcAminteTrectesca, pang atunci este liber sa se imbrace cum va voi,de aceea pentru costum nu m6 amemtee.
P. S. Episcop al Argeplut: Rite membru in societatea77
Atuvonul. "P. S. Episcop al Dunara de jos: malt Prea Santite
Prerdinte! In urma celor rostite de malt Prea Santia V6s-
atiu
si
isi
sa -!
73
11
p6-1AriA
www.dacoromanica.ro
74 PRO ESELE VERBAL?. ALP. $EDINTELOR ST. SINOD
trh, si de P. S. Episcop al Romanului, nu credep, ea, S-tulSinod ar trebui sA is o mAsurA in acestA cestiune? Oarseste bine a remftnea cestiuni de o as,ta mare insemnatatepentru Biserica nostrh? Respunsul ce da, ar fi ne-gativ gi iath pentru ce: Noi traim intun timp, cand sur-prisele jacii eel mai mare rol, sa ye spun drept. mie mi etemA sit, nu ne trezim ilt fata unui faits-acomplis. I. P. S.nostru Presedinte ne spune, ca a avut nu numai promisiuni,dar chiar asigurArI. Nol nu negAm niei punem la indoialAceva, dar avend ill. vedere practicele urinate, de multe orsin asemenea casuri, nu trebue sit uitani, ea eelprins! in a ler incureaturA, recurg la arta de a uvensacestiune, pe cand propane fel de fel de compromisurisi't1 da cele mai marl asigurari in sensul ee dorest!, to tre-zest! a dotia-cji de dimineta, cA citesti in Monitorul oficial,jurnalul Consiliulul de Ministri, prin care profesoril, eri sit-plinitori la facultatea de Teologie, stint nunliti int-pretinA cu Simeon Popescu. profesmi provisoriti la clisa fa-cultate. I. P. Semite Presedinte. Eli nu impArtasese acestmod de a vedea, si nici pot sA me impac en practica ur-math pAnA acum, ca Chiriarchil sA nu fie consultati, inprivinta numirilor profesorilor de religiune pe la catedrelerespective si Cu atat mai malt, cand e vorb't de facultateade Teologie. fara stirea. S-tului Sinod. Cum? A se numiprofesor de Teologie la facultatea de Teoloe-tch din Buell-rest! un om, de a ettrui venire in tern, nimeni nu ,tie ninaie?Acesta ar fi prea mutt. P. S. Episcop al Romanului fence,eA stie ai credem, ch ne va spune si none si va, face unmare serviciii 13iserice! nostre. Eu gfindesc, eh este bine, caS-tul Sinod sh nu remtinh speetativ in acesta eestiune, ciCu tote promisiunile, ce vi dat I. P. S. Vostre de onor.Guvern, eli cred, ch, &Intl]] Sinod ar trebui, prin P. S.seu Presedinte, sit rage pe D I Ministru al Cultelor,in cestiunea nurnirii profesorilor facultate! de Teologie,sei consulte gi pe Sinod, ca sa stint not in mod oficialdul Guvernului in acesta cestiune, qi sh nu ni se qica inurma: De ! Ce sh ye fac? M. S. Regele a semnat acumdecretul, cum sail mai desfac? i ast-fel S-tut Sinod skse gilsescA fn fata until fapt cu un profesor Iafacultate numit, care va aduce mare turburare in constiintatinerilor nostri student! in Teologie. Ce ;lie? Deja multiprofesori de religiune inceput a face in manualele
eu a'ai
Ri
i iti
asth-cli
With
ri
gan-
implicit
incoltitl gia
si
all gi
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE SED1NTEI OR ST. SINOD 75,
for citate a la Simion Popescu. Eli n'am voit sa ve aducaci o carte aprobata de S-tul Sinod, in care 41 fi pututYe de a, ch. citatele Noului Testament sunt ad-literam luatede pe Fiviriu.o&" lui Simeon Popescu. Daca in ciirtile dereligiune ar fi alte cestiuni care nu sunt de dorneniul dog-matic, pote ca r'eul nu ar fi asa mare, dar cand e vorbade dogmele credintei nostre, eyed, eh nu mat este de statla indoiala, de a ne rosti cat se pote de urgent si de de-cisiv, in cestiunile de mare insernnhtate pentru Biserich.Pentru cestiunea numirei profesorilor facultatei crede,ca este bine sa rugam pe D-1 Ministru al Cultelor sa neconsulte i pe noi, sail sa luhm act de eele ce ne -au comu-nicat asth-qt I. P. S. Sa Mitropolit Primat.
I. P. S. Mitropolit Primat: Cand mi-am luat indrhsnelaa comunica Sinod convorbirea, ce am avut cu D-1Prim-Ministru, m'am simtit deplin incredintat, ca, nu vaface alt-mintrelea, de cat ma cum un Ministru a cis. Eirsunt dator a crede ceea, ce un Ministru imi spune. Dacadin nenorocire, lucru ce eu nu admit, se va intampla sa,contravina asupra ouvintelor, care mi le-a dat, atunci amdreptul in Senat intreb, dar sa venim not acum sacerem Ministrului, nu cred ch e timpul nici oportun, nicibine. Are sa villa' in Senat, Prea Sante, ]egea acesta, aresa o presinte la Corpurile Legiuitore, acesta e positivatunci vom avea cuventul nostril in Senat. Repet inert odata, v6 rog sa bine-voiti, mai cu seam P. S. Episcop alDimarel de jos, sa vii uniti en mine gi sa dam credinthunlit respuns al Ministrulni gi sit inchidem incidentul.
P. S. Episcop al Argesul0: Si interveniti indirect sitnu face, numirile.
I. P. S. Illitropolit Primat : Am cuvent, eä nu se vorface numirile.
I. P. S. Mitropolit al Moldova': Ea voin sa adaog, peMange cele ce am 4i5 mat inainte §i in urma celor disede I. P. S. Sa Mitropolit PreFiledinte, ca, riot suntein in totdreptul nostru in tot-deuna, de a ridica glasul nostril inasemenea cestiuni gi in asemenea Imprejurhri, i cu atatmai mutt, cu cat, cum am dis si adeneauri, am ve'dut pecorpul profesoral laic ridicandu-se cerend, ca pentru pro-fesorul, care va fi numit, sit fie consultat ai corpul profe-roral de la facultatea respective cand v6d, ca stiiruintaprofesorilor adusa acolo, a inlhturat pe arel profesor nothvenit si de odata ridicat sus, it a inlaturat.....
si
a'st
S-tului
Si
si
www.dacoromanica.ro
76 PROCSEELE VERBALE Al R. *FDINTELOR ST. 1NIOD
P. S. Arhiereu Gerasim Piteftenu: Suplineste pe D nulilajdatl.
1. P. S. Mitropolit al Moldova : Dar nu la catedra undeil. numise. De aceia staruinta face totul si not suntem intot dreptul sa staruini, sa ridicam glasul in asemenea im-prejurari si sa nu ne astitmparam, ca sa ;lie as,ta, pans vomvedea resultatul acela, care este practic si folositor pentruBiserick pentru instructiunea religiOsa.
P. S. Episcop al Romanulut: Re'maind deplini lamuritide esplicatiunile I. P. S. Mitropolit si priwind propunerea,sit se inchida incidentul.
P. S. Episcop al Dunara de jos: Cu adaogire, ca sase invite profesoril facultatatii de Teologie a respunde eelmai tftrdiu, si intr'un termen de una tune, de Bile.
Se pane la vot propunerea, de a se invita, din notiprofesorii facultatel de Teologie, spre a respunde in timede una tuna de qile, la invitatinnea, ce li s'a facut, in pri-vinta cartel. Par. Simion Popescu si se aproba.
edinta se ridica la 6rele 3 p. rn. anuntandu-se ceaviit6re pe a doua di 1 Noembrie 1890.
f Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Secretar, Gerasim T. Pite,stenu.
).!edinta de la 1 Noembrie 1890.
Sedinta sa deschide la 6rele 2 p. m. sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.
Sa face apelul nominal si respund presents 15 P. P.S. S membri, find in concediu P. S. Dositeti Botosan6nu.
Sa citeste sumarul sedintei precedente.I. P. S. Plitropolit al Moldov' : De si acesta este un
sumar, faeut pentru a ne aminti cele petrecute in sedintaprecedenta, cu tote acestea, ceea ce se insemnka, aci, tre-bue sit fie bine si esact insemnat; nu in loc de 2 sa sepaint 4, si in be de 4 sa se puna. 8, cad am audit insumar pronuntandu-se numele de parintele Simeon Po-pescu." Sunteti inoredintatl, ca acesta este preot sau nu ?Pentru ce sa-I tratarn not a5a, cand mai ales insusi I. P.S. Mitropolit Primat, presedintele S.lui Sinod, ne -a declarat
www.dacoromanica.ro
PROCEWLF VERRALE ALE 9EDINTFLOR ST. sir,or) 77
ierf, cum ca i -a cerut sa-1 presinte eartea de preotie si aqts ca nu pate, $i I. P. S. Sa insusi nu-il recurtoste capreot. SA nu i se mai qica, parinte, care insernneza preot,ci domu. Eu, v6 rog, ca lucrul acesta sa lie bine lamurit.Si i se diva domnul Simeon Popescu.
I. P. S. IIIitropolit Primat: Am si eu de dis eatevacuvinte asupra sumarului, Am audit in el spunendu-se,cum ca eu am fixat tertnenul de o luna, pAna cand sa res-pundit protesoril de la facnitatea de Teologie. Nu am fixateti acest terrnen de o Inn', ci S-tul Sinod. Acura pun lavot Burnam] sedinter precedente cu aceste rectifictri.
S-tul Si! od 11 aproba.1. P. S. Mitropolit Primat: Neavend Hitt o comunica-
re, intram in ordinea qi!ei.P. S. Episcop al lluplui: Cer cuventul inainte de
a intra in ordinea (r,ltlei. Ieri s'a vorbit despre redesulti-derea S tutu! Sinod peste o Junk de dile, terrnen hotaritpentru venirea respInsului de la facultatea de Teologie.In leg. nu este di, in mod precis, ca S-tul Sinod Si. ;atedesch de ri de c. t-3 on va fi nevoe, ci in art. 13 sesi uue (ur t : S-tut Sinod se va des .hide de cloud oil pean, prima-vara si tomna, conform prescriptiunilor cano-7) nului 37 apostolic." In urmared a.estet nedeterminfirta leget in acesta privinta, n'ar fi bine ca S tul Sinod sa sedeclare in permanentit pang atunct, faro, ca membrii set s tis vre o diurna? Aasta am avut de dis.
P. S. Episcop al Romanulut: In cestiuni importante.legea nu impedeca. In asemenea imprcjurart in lege nusa spune Mei pm, nice contra. Cand se va cere trebuinta sicand I. P. S. Mitropolit p1 esedinte, in intelegere cu Gu-vernul, va crede ca este de trebuint t, S-tul Sinod se va con-voca. Pe urrna, acesta n'aie sa fie de eat o singurA intru-fire si prin urmare nu ne putem declara in permanenta.
P. S. Episcop al Ilufilor : In art. 13 se spune destuide precis, ea St. Sinod pdte fi cons ocat numai de done onpean....
Voce: Regulat. Dar cand vine o esceptiune, atuncr cesa &cern?
P. S. Episcop al Hufilor : Asemenea la art. 3 din re-gulamentul interior se dice : Durata unei sesiuni va fimai mare sail mai mica, conform cu lucrarile, ce von fipropuse in St. Sinod spre desbatere".
www.dacoromanica.ro
78 PROCESEI E VERBALE AT E SEDINTEI.OR s''. SISOD
EU am credut, ea este bine sa sulevezi acesta cestinne;daca St. Sinod gaseste, ca nu este bine venita, eti n'amnimic de dis.
P. S. Arhiereii Gerasim Pitegenu: Eit cred, ca n'ar maifi de trebuinta sa se astepte respunsul facultiitei de Teo-Ingle, And ved ca intreg St. Sinod se pronunta in una-nimitate asupra acestei cestiuni. eredett, ca profesorii fa-cultatet de Teologie ati sa dica ceva not asupra acesteicestinnl? negresit ca nu, ci et au sa se rost6sea tot in sen-mil vederilor S-lui Sinod.
P. S. Episcop al .Romanului: Me Fog, acesta este o ces-tiune botarata de St. Sinod si nu se mai pate reveni a-supra el. No! s5 remAnem la ceea, ce am hotarut.
1. P. S. Alitropolit al Moldova: Fiind-ca P. S. Decanal facultati de Teologie -ii secretar al biuroului S lui Si-nod a sulevat acesta cestiune in modul acesta. atuncl sa'mifie si mie permis, sa emit o idee. En ye spun, eh nicl nuennosc pe acest Simeon Popescu, dar vorbesc in intere-sul propiti al biserici. Acesta persona causesa, da prieinamai pe limbo, cea obicinuita data poftiti, da pricina la,nernultamin si atunei noi trebue sa, ne tinem pe urma,sa urmarim or;gina acestei cestiuni. Acest om are velei-tap de....
P. S. Episcop al Dunarel -de jos: De reformator1. P. S. 111itropolit al Moldova: Acest om are veleitati,
pretentiuni de om avansat in stiinta $i in dogme, data estepermis a se dice asa, si in reforme, pentru ca am audit,a umbla pe ulitile Bucurestilor intr'un mod cu totul ne-cuviincios, necuviincios si neobicinuit la not'.
La noi tot! pre* umbla intr'un costum, care este cu-noscut, obicinuit respectat si nu-si permit sa se arateasa de pretentiosi, on sa faca ceva neobicinuit. Acesta amaudit, cä umblii, en palarie pe cap, cu plete taiate Omit la'tuner! si taiate asa, Ca la uii actor! de la teatru, incinscu un bran rosu si lat si cu reverenta pe umeri....
P. S. Episcopal al Romanului : Plus un bet lung inmana.
1. P. S. Mitropolit al Afoldova: Da, si en un be lungin mama, si prin urmare ar trebui pus in respect. Ve adu-ceti aminte, ca led, cu ocasia discutiunei in priviut,a aces-tui pretins preot, I. P. S. Mitropolit-Primat, Dea spur, cumca l'a intrebat data este preot, 1-a cerut actele si a dis
www.dacoromanica.ro
PROCESELE vERRALE Al E SEDINT1 ELOR ST. MOD 79
ca nu le are si nici ca 1)4te sa se scam si in easel acestael neputend justifica, nu este preot.
Ea a'si propune aci, in incinta S-luT Sinod, urrnrit6rele:ruga pe I. P. S. Mitropolit Primat, Chiriarul respec-
tiv al acestel Eparhii, sa se adreseze la Chiriarhul locultu,de unde a plecat acest Simeon.
I. P. S. Alitropolit Primat: le cati vreme el nu estepreot, pentru ca nu '111i-a putut proba acesta, ea n'arn tre-buinta sa m6 adresez la Chiriarhul luT.
1, P. S. Alitropolit at Moldova: Dar a avut indrasn615,sA, v6 eera voe as slnjasca.
1. P. S. Mitropolit Primat: Da mi-a cerut si en nu i-amdat voie.
1. P. S. Mitropolit at Moldova: Da, nu I att dat voie,pentru ea cerut acte de preotie si nu le-a putut pre-senta. Ell (Tar, v'alt ruga, cerett informatiuni de la local,de urde el a plecat ; si spuneti Chiriarhului 1ui respectiv:in Eparhia mea este un individ in cutare conditiune, yerog sa ne data lAnauritl, tine este si pentru ce este plecat,din patria Jul? Ea am avut asemenea ocasiune, care mapus in positiune sa me adreses la Mitropolitul de la Cer-nauti in Bucovina si la eel de la Chisin6a in privinta unefcestiuni de casatorie si am primit respuns.
P. S Gherasim Piteflenti: Mal ales ca, suntem in rela-tium canonice.
1. P. S Mitropolit al Moldova: Ed., ye rog alt ve adre-sati si sa vedeti, ce respuns puteti sa primiti de la P. S.Mitropolit din Sibiu.
Noi trebue sa urrnarim lucrul acesta. Asemenea personesa nu avanseze cu indrasnela, peste margenile bunei en-vinte si a bunei orandueli canonice.
Acesta observatiune o fac, pentru ca sat nu se tratesein scrierile n6stre en numirea de parinte. Ac6sta am avntde
1. P. S. Mitropolit Primat: Voiti ineepe eu propunereaemisa de I. P. S. Mitropolit al Moldovei, aceea ea ea, caChiriarh al acesto Eparhii sa me adreser,1 la Mitropolitulde Sibiiii, de unde a venit acest om. Nu mi s'a intemplatin viata mea de Episcop un cas ca acesta, ca ea sa yin
cercetez, data, acest om este saa nu preot. Cand a venitas solicite dreptul de preotie, ea 1-am pretins presinteactele si el mi-a respuns, ea nu si le p6te procura. Daca
A'si
si
ssa'si
t-ap
din.
www.dacoromanica.ro
80 PROOF' E1 E VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SIN OD.
inset S-tul Sinod crede, ca este bine sit, me adresez la Mi-tropolitul de la Sibitn, spre a cereceta data iudividul, Si-meon Popescu, este preot sail nu, data este liber sa esercitecele preotelti sau nu, o vote face.
P. S. Episcop al 1?omanutui: Dar, data el prin prietenitlui va starui, sa'i dea un respuns vag, ea sa scape de el, ces1 facena atunel ?
P. S. Episcop al Dunaret de-jos: Vor sctpa de el sini'l vor da noue, ca sa ne turbure consciinta tinerilor silesne credetorilor.
1. P. S. illitropolit Primat: Am avut on6re sa v6 de-elar iert, ca en i-am props, sa-mi aduca actele si mi-arespuns ca nu 'Ate, N e rog sit nu nisi reven4i asupra acesteivestiutii. Eu insist asupra propunerei faeuta de I. P. S.Mitropolit al Moldovei, ca adica, data S-tul Sinod me au-torisa sa fat intrebare Mitropolitului, de uncle a venit el,o voiu face.
P. S. Episcop al Romavulza: Eu until v'asi rugs, sa nuye grabitt ett acehta, ci s't lasam lucrurile asa cum stint.Pole ca mat pe urrutt va fi trebuinta si de aeesta mijlocire.
1. P. S. illitropolit Primat: Voesc sa Ian o solutiunein adsta, data me autortsa S-tul Sinod s t Ian aceste in-formatmni de la Mitropolitul de Sibiu, de unde s diceca este acest Simeon Popescu; pentru ea en nu stiti maiintain nisi la tine sa me adresed, daca n'am nisi un act,dupa care sa ine initiez, ca sit pot sti de unde este el.
P. S. Gherasim 1itut6nu: Eu sunt informat, ca a Postprotoiereu in Comitatul Stbitului si de aeeea i-am dis preot.
1. P. S. lllilropolit Primat: Forte rest l'att numit ast-fel. Eu, ca Episcop al acestei Eparhii, n'am nisi un act pecare sa n e intemeez, cum rot en dar sa numesc preot ?
P. S. Episcop al Arge,sulut: Atunci dar cum sa nurnesteel preot?
1. P. S. Mitropolit Primat: P6te sa se clica, dar notnull recun6stero. Eu, ye rog lass sit v6 rostiti asupra ace-stei eestiuni: Sa me adresez Mitropolitulut de Sibiti sa'lter informatiuni, sau nu?
P. S. Episcop al Romanului: Eti v'asi rugs, sit nu ce-reti. P6te mai pe urma. Noi avem informatiunile n6strepentru densul ; este cartea lut, care o avem in mans si caresingura ne spline tine este el. La not in tdra, vin fel defel de vagabond' si pentru acestia politia fsi are rolul ei.
'I
www.dacoromanica.ro
PROCESPLE VERBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD 81
Noi sit ne tinem en toiagul pastorese la usa bisericei, casa nu intre asemenea individi. Acesta este tr6ba nostra. Elp6te umbla ea vagabond prin Bucuresti; adata insa nune intereseza pe noi. Multi dintra Episcopi, and ad aleun om rett, cauta sa se scape de el si sa se duca pe capulaltora.
I. P. S. Mitropolit Primat : Ve rog, sit me Iftsati sit ter-min. Acum void sa-mi dad parerea si asupra cestiunel,emisa de P. S. Episcop al Flusilor. P. S. Sa a propus pro-rogarea sesiunei, pans cand profesorii faeultatei de Teo-logie vor Indeplini sarcina, pusa de S tul Sinod, pentrua infatisa parerea for asupra cartel lui Simion Popescu.Parerea mea este eu totul contrarie, de a se proroga se-siunea, pentru euventul ea tot! Episcopii mat toti Arhie-reit ne aflam in Bucuresti, afara de dot sau trei, can adbilete de l.ber parcurs s#i ar putea sa vina, and vom primirespunsul din partea profesorilor de la facultatea, de Teo-logie, am putea mijloci cu toil ttra D-1 Mtnistru, ca sa con-voce S-tul Sinod fn sesiune extraordinara, pentru o di saddoua; i pentru aceste motive cred, ca n'ar fi bine sa pro-Togam sesiunea. Acum sa respund ai la cele vise de P. S.Gerasim Pitestenu. P. S. Sa in calitate de Decan al facul-tate! de Teologie, a cps: Ca respunsul, care'l va da profe-sori! de la facultate, va fi conform cu vederile Sinod.Intreb pe P. S. Decan sa declare: Este autorisat de co-legil P. S. Sale sa faca declaratiunea acesta?
P. S. Arhiereg Gerasim Pitestenu: Nu sunt autorisat..1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci nu puteti sa decla-
rati acesta, ci sit veniti cu resultatul inscris, unde sa fitiautorisat de tots colegii P. S. Vostre.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Am cerut euventul, cadata si ett opiniunea asupra propunerei, emise de P.
S. Episcop al Husilor, -ea sa, se pror6ge S-tul Sinod, fara,sa luam plata, adica diurna, pawl, va veni respunsul de lacutare sad de la cutare. Ac6sta nu cred at este bine, nueste cuviincios. D-nii profesori at facultatel de Teologieaunt exprim asa dupe langajul de moda,aunt datori, pe romaneate curat,ca sa respunda numaide cat la cererea S -tului Sinod : Da, sari ba, inprivinta 040 lul Simion. Popescu; si din acesta vomavea o uroba de respectul, care'l p6rt§, catra. Biserica, pro-fesorii de la facultatea de Teologie si de stiinte.
6.
ist
c
S-lut
8a-mt
tinug,sa-mt
sit dicknot
si
si
www.dacoromanica.ro
82 PROCESELE Ve REALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Voct: Nu de sante, ci de Litere.P. S. Arhiereg Gerasim Pitestenu: Aceea o p6te constata
juriul esaminator.P. S. Episcop al Amara de jos: Preocupatia P. S.
Episcop al Husi tor este f6rte legitimit. De sigur, data P.S. Sa ar fi stint si ar fi fost incredinOt, ca S-tul Sinod aresit fie convocat in sesiune extraordinara, cand va veni res-punsul de la facultatea de Teologie, de sigur clic, ca P. S.Sa n'ar fi ridicat acest incident. S-tul Sinod a invitat, sadmai bine gig, a pus in int'arcliere pe facultate, ea sit se pro-nunte in termen de o hula si stt ne respunz6. Acgsta ehotarat. Dar nu s'a hotarat nimic asupra practice! de ur-mat, dacit la acest termen facultatea va respunde, sad nu.va respunde. Ast-tel n'am luat o decisiune, pentruconvocarea S -tulu! Sinod in sesiune extraordinarit, data fa-cultatea va respunde, sail nu va respunde la invitarea St.Sinod. Dacit I. P. S. V6stra, yeti binevoi a face, ca sa seconv6ce S-tul Sinod de astir -4i intr'o lima, nu ma! estenevoe de prorogare, sail de a se declara in permanent. Inor! -ce caz insa, S-tul Sinod trebue sit se rost4scit in acesta,cestiune si acesta rostire a sa trebue s'o stie si Guvernul,
stim, ca pentru deschiderea S-tului Sinod se cere siconsimcimentul Guvernulu!.
Ve rog dar, sii hotariti, ca sit stim cu totil, ca de a@intr'o luna sail peste 35 de Mile S-tttl Sinod va fi convocatin sesiunea estra-ordinarl, pentru a se pronunta asupraaceste! cestiuni.
1. P. S. Mitropolit Primat: Dact S-tul Sinod crede, caeste bine aasta, atunci n'aveti P. S. Vostre, de cat sa fa-cett o propunere in acest sens, asupra eitreia S-tul Sinoddea un vot, ca la termenul, chnd profesorit de la facultatevor infatisa lucrarea for S-tul Sinod sa fie convocat; pen-tru ca eil nu pot sA, Tail asupra niea aasta, data nu voidavea un vot al S-tului Sinod.
P. S. Episcop al Dundre de-jos: Or! de va respunde,ori de on va respunde, S-tul Sinod tot trebue convocat.
P. S. Episcop al Ronzanulut: Ed ye rog, sit nu hotii-ritl termenul, ci sit liisati iatitudine. De uncle stim not, cifcomisiunea acesta va respunde dupa o luna, sad p6te maicurend de cat o lunit, sad chiar maT tarzid de o La-sat! asa cum a espus 1. P. S. Mitropolit Primat, cad este
not nici
cite!
sit
luna.
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE AI E SFINNTELOR ST. SINOD. $3
f6rte bine. Sit nu angajem not prin votul Sinodului peGuvern, pentru un lucru pe care nu'l cun6ltem.
I. P. S. Mitropolit Primat: Autorisat de parerile S-tuluiSinod, eti ye declar, ca indata ce primi resultatulprofesorilor facultatil, adresat role, ca pre§edinte al S-tuluiSinod in acesta cestiune, eti votil lua indrAsala, ca sa neintrunim maI intaiil in particular ksi apoi sa cerem Mini-sterului, ea sit conv6ce S-tul Sinod prin decret regal.
P. S. Episcop al Dundra' de-jos: In particular nu sap6te face nimic.
I. P. S. Mitropolit Ved, ca n'am Post inteles;dati-mi voe sit me esplic. Nu este nimic, dacii va fi cuo di maT eurend sail mat taro:lit.
Cred, ea ar fi bine, ca atunci, tend capatR, resul-tatul de la facultatea de Teologie, eta 11 volt face cunos-cut P. S. Vostre qi ne vom consulta ce este de facut.
P. 8. Episcop al Dundra de-jos: Acesta n'are nisi oinsemnatate. Nu putem not in particular sit decidem ni-mic, ci numal atunci and suntem oficiali.
P. S. Episcop al Romanulza: S'a decis Inca de Teri ea,atunci tend va veni respunsul de la facultate, sii, sa conv6ceS-tul Sinod; prin urmare nu mat putem reveni asupraacestul lucru.
P. S. Episcop at Romniculut: Sit se faca, o propunere,peutru convocarea Sinodului.
P. S. Episcop at Argefulun Ori cum ar fi respunsulfacultiitel de Teologie, S-tul Sinod tot trebue convocat.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Ell, ve rog pe frAtiileVdstre sa primifi propunerea facuta de I. P. S. Pre§edinte,ca sa nu ne grabim, ci sa asteptam Omit va veni res-punsul profesorilor de la facultate §i atunci vom vedeace este de facut.
P. S. Episcop al Dundre de-jos: Dar clack' nu va veni,atunci ce sa facem?
P. S. Epicop al Romanului: Alunci la ce convoci Si-nodul de Obit?
I. P. S. Mitropolit Primat: Eu pun la vot propunereaI. P. S. Mitropolit al Moldovei, ea la timp, and vom avearesultatul, sa se conv6ce S tul Sinod.
S'a primit.Incidentul Inchis. Acum rog pe P. S. Raportor, sa
void
Prima:
void
www.dacoromanica.ro
84 PROCESEI E VFRBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD
binevoesa, a da cetire rapartelor ComisiuneT, earl aunt layordinea
P. S. Calistrat Brladku, loco-tiitor de raportor, citeste-raportul comisiunel de petitiuni. pentru adirnterea la mona-hism a fratelul Ion Mthailesen de 68 de ani, din MonastireaCernica, a citrui calugarie a Post amiinata, pentru ea 'ilipsea actul de despartire de sotia sa.
Asupra acestei cestiuni comisiunea opinkti, ca, nurnitulfrate presentand un act mutual de despartire de sotia sast autentificat de tribunal, S-tul Sinod sa decida cele ce vacrede de cuviintit.
I. P. S. Mitropolit Primat: Cum vedep, conclusiunile ra-portuluT sent, ca acest Irate presentand actul de despartiremutualit al sotieT sale $i autentificat de tribunal, Santul Sinodsa considere ca valabil acest act si sa'i acorde calugarirea.
P. S. Episcop al Amara de-jos: Ea fac si la ac(ista ea-lugarire reservele, earl le-am facut si la cealalta. Dup4,legile terei citsatoria nu se disface de cat de tribunal.Acesta este este un act autentificat legea autentificari-rilor priveste pe alte afacerl, Tar nu pe easatorie. Casato-riile nu sa fac, de cat In basa unel leg! speciale. Acesteaaunt leo' de ordine public' legile de ordine public nudesfac casatoria ; prin urmare eu imT fac reservele melein acesta cestiune.
1. P. Mitropolit Primat: Pun la vot opiniunea emisade P. S. Episcop al Dunarei de-jos, care este pentru ama-nare. A caqut. Prin urmare s'a admis calugarirea.
P. S. Ionichie Bacaoanul raportor, eiteste raportul co-misiunel ad-hoc, pentru cercetarea cartilor didactice, 11'16-
: Istoria Sacra, a NouluT Testament" de P. S. Ca-listrat Barladku gi Istoria sacra a Vechiulul Testament".de Diaconul I. Costesou-Duca,
Comisiunea opinka, pentru manualul P. S. Calistrat Bar-lAdemu, a so aproba de S tul Sinod, en observatinne cala a doua editiune sä se faca mai multe imbunatatiri giInainte de a se tipari, sri, fie presentata S-tului Sinod sprerevedere.
Pentru manualul Diaconulul I. Costescu-Duca, comisiu-nea opinka, ca la III-a editie autorul sa Ong serail, deobservarile, cars i se vor comunica ()data cu aprobareaearth, i s'o presinte din noti S-tulut Sinod.
al lot.
ti
si
www.dacoromanica.ro
Pl OCESELE VERBALE ALE SEDINTFLOR ST. SYNOD 85
P. S. Episcop al Husilor : I. P. Santite, la una din cartileaeestea, intitulata Istoria Sacra", si care dupa adresa onor.Minister de Culte si Instruetiune publica, p6rta numele P.S. Calistrat BArladdnu, am fort I i en ca membru in comi-siune si am citit cat am putut de Teri palm asta41, pentruca n'am avut timp s'o citesc OM; dar din cat am cetit,am veclut Ca, ca espun re a evangeliilor, este f6rte buna:dupa mine insa, §i dupri. cum gasesc cei-lalti colegi,membri al connsiunel: deosebirea este, ca ea n'ar trebuisa parte titlul de Istoria Sacra. Cu tote acestea mie m} -arplkcea si-ml place chiar forte molt, ca acesta carte sa fieintroduca in scoli, pentru ca, copii sa se familiariseze cu in-vetaturile evangelice; caci in ac4sta carte nu este de cato prescurtare nu mom din Istoria Sacra, ci si din inveta-turile Domnului nostril Iisus Christos, din paraboie :ii dintot. Mie ina place ca, ac6sta carte, care cuprinde invetatu-iile Domnului Christos,,sii fie in mana scolarilor. Cat pen -trn pe cart P. S. Ionichie Baeaonn le a aretat,ea nu sunt reproduse esact dupa textul bibliei admisa de
acelea en n'am a ut timp sa le chew ; dam dupa cumved, ele sa g isese schimbate. Cu tote acestea, de si carteaYeti place, cum am 4is mai sus dar m6 unese cu parerileP. P. S. S. for colegi, ea S tul Sinod o aprobe en eon-d'ttunea, ca la. 1I a editinne, as introduca irnbunAtatirileacetate de comistune; mai a es ea in raport s'a gi dice, eala a delta editiuue s t se introduca acele imbunatatiri, sima! nainte de a se imprima, s'o depunl din nou S-tuluiSinod spre a 8a vedea, da.ca s'a urmat dupa cum a hota-rit Sinod. De aceea me resum i die, ca aunt de a-cord en p trerile Comisiune!.
P. S. Episcop al Dunaret de jos: I. P. Ste Priedinte,am luat cuventul ca sa declar, ea nu me unese cu opiniunea etnisa de comisiune asupra acestei carti. Comisin-nea ea, a 4sta carte intitulata: Istori L Sacra a NouluiTestament nu p6te sa parte acest titlu, ci mai bine sa p6rtetitlu: Culegere de tapte din Noul gestanzent si citatiuntdin intrega Santa Scripture." llacri am clis, ea nu me unesecu aeesta opil.iune a comisittnei, eite ca comisiunea nu ga-seste potrivit titlul earth asa cum este tiparit, Istoria Sa-crl. a NouluT Testament" 9i propane un at titlu, ea n'aspur Ins pentru ce nu gaseste, tocumi acesta lacuna a
not,
S-tul
opin6z i,
si
cite/4mile,
on
ei
www.dacoromanica.ro
PR OCESFT T VFRBAT F, ALT' StrInsITFLOR ST. 8' NOD
raportorului m'a facut pe mine et "aft cuventul i sit spunca stmt in contra opiniunet, enaisa in raport.
Partea introductiva, asupra careia comisiunea s'a intinsf6rte mult pe care a criticat'o, n'are nice o ins5mnatatein programul invetilmentului.
Daca autorul a pus acesta. introducere: Palestina pe!impel lul Christos", a facut'o minim ca s5 dea invetato-rilor, ear nu eopiilor, 6re cart idea preliminaril, esplicative*supra Palestine', unde s'a desfasurat activitatea mesianicaa Mantuitorului Christos. Prin urmare, partea din raportprivitare la Geografie putea sa fie lasata af5ra, de 6re ce inprogramul in vigare nu sa vorbeste de Geogratia Pales-tine'. Vin acum la partea instructive: autorul acestei cart'a adtuis t n alt sistem, de cat eel urmat pane acum. A ad-ails tot *eel sistem, care a lost adoptat imbr.4isat, cummi s'a spus de P. S. Episcop al R6mniculu" $i de Engleji,
pentru care P. S. Sa in raportul de mai alalta Teri s'arostit si a avut i asentimentul Sinod. Cu aces oca-iiiine I. P. S. Mitropolit al Moldover facut complimente,pentru ca arata drumul de urmat in tratarea istoriei san-te. Drumul indicat este acela, ca termenii in care trebuesa se scrie invetiitura religiosa sa fie cat sa pate de apro-piap, si de sa pate, chiar luati din Santa Scriptura. EYbine, dace atunci opinunea coruisiunei, uncle P. S. Episcopal R8mnicului era ca raportor, a lost primita cu atata en-tusiasm de Stul Sinod, nu stiti pentru ce asta-c,ti n'arn primiacasta carte, cand autorul a niers mai departe, de cat desi-deratul de mat sus si a introdus pe autorul Sante' Scripturica vorbind. De exemplu: ca sa nareze nasterea lui Chris-tos copilaria lei, a teat intreg textul Santee Scripture,fare sa fi adaogat de la sine ceva. Et bine, gasiti ca n'afacut bine? Din contra, en cred, ca trebue multamim,ca a facut acasta carte, in care S-ta Scriptura vorbestecopiilor can o citesc. Acests sistem* are un imens avantaj,pentru copii. Ea It familiarisaza cu textul santelor Evan-gelii, ce sa citesce prin biserici si eu nu pot de cat sa''isoultamesc autorului, pentru ingeni6sa sa idee ce a avut.
Acum, ca citatinnele No. 1 si No. 2 nu stint esacte, aces-ta j6ca putin rol, cite copilni nu pate sa Ona minte, CAcutare pasaj se gAse§te in cutare loc in cutare evangelist,.el va inveca textul cum e pus in Evanghelie si nil:pie matmutt catre acasta trebue sa nazuim in prima linie.
ss
4i
S -titian
si
se''
si
i
si
www.dacoromanica.ro
PROCESEI F. VFRBALE ALE SFDINTFT oR ST. STNOD 87
Manualul de istorie, ce ni se presinta spre aprobare, pre-sinta copiilor in capitule midi tote faptele cele mai insem-nate din Noul Testament, incepend en nasterea Mantuito-rului si continuand mai departe cu nararea faptelor si mi-nunilor sale. Al treilea pullet de relevat este, acel privitorla titlul cartii. Dada acest manual nu ar fi intitulat: IstoriaSacra a Noului Testament", ci cum dice comisiunea: Cu-legere de fapte din Santa Scripturau, cartea ace sta nu vaputea fi introdusa in se6la; cad in program nu se pre-vede si nu o pot primi nici profesorii, si nici Guvernulnu p6te recomanda o carte care nu este in program. Pen-tru aceste motive aunt de opinie, ca cartea sa se prime scasi sa se introduce, si in scoli.
P. S. Episcop al Romanului : Eu n'am nimic de dis,nici n'am citit aceste carte, si cred pe P. S. Episcop alDunareide-jos, ca s'ati luat termeni din Evanghelie; darintreb pe P. S. Sa; observatiunele si greselile, care le-aconstatat raportorul stint sau nu acolo preferate until textdin S-ta Seliptura, care nu numai ca nu este lamurit, darintuneca textul cum este in biblia !Astra? Daca este asa,en nu gasesc temeiu, pentru ce autorul schirnba textul, careeste cunoscut nou6 tuturor, mai cu se ma locurile acelea entotul bine intelese, pe tend acest nou text este departe dea corespunde si en limba si chiar cu intelesul. A'sa voi darsa stiu, ce a sirntit autorul de s'a deptirtat de la la texte-le cunoscute note tuturor, si care stint traduse de 'Enkacreme in limba nostra. Dupa aceste si multe alte obser-vatiuni in stiff, cad la o carte scolara, stilul face molt, laace sta parte ulteriora a citat multe exemple, cars in adev6r,pate vor fi gresale de tipografie, dar este f6rte nelogicsi in contra limbei n6stre.
Am ascultat si eu raportul comisinnei gasesc fortebun. Comisiunea till refusa cartea recumiste merituldar tot de odata constata, ca trebuesc facute indreptari sicoreeturi intiensa, si cued ca ar trebui, ca S-tul Sinod sa
dea opinunea asupra ei. Nimeni nu dice ca cartea esterea, dar sa i se iudrepteze gresalele. Ea cred, ca este deneaparata trebuint't ca cartea aceasta sa parte in frunteaet aprobarea Sinod, cam ea find citita nu numai decopil, ci si de eel care stiu carte, se va interesa fie care
si'len ei,
't
S-lui
www.dacoromanica.ro
88 PROCESELE VERBALE ALE SI. DINTELOR ST. SINOD
om, care stie a cugeta romane*te qi tend va vedea, ca. nueste stil, nu esta frasa gramaticala in ea, atunel o sa ridasi o sa click, ast-fel de carts ne da none S-tul Sinod si cuatat maf Inuit, ca acdsta carte este a unui membru dinS-tul Sinod. Nimeni nu dice, ca sa nu se primesca cartea,dar sa i se faca indreptari, si chiar P. S. Sa, care este uncoleg al nostru sa primesca ac6sta.
P. S. 16nichie Bacaffnu: Am cerut euventul, ea in cab-tate de raportor sa respund P. S. Episcop al Dnnaret-de-jos. Nu *tin cum sa, m6 esprimr: Sail ca. P. S. SA n'a cititcartea, sau ea n'a lost nici odata dascal, ca sa stie in eegrad sta cartea pentru seolari *i in ce mod trebuese facutecartile pentru scolile primare.
S-tul Sinod primind acesta carte a dat-o in cereetareacornisiunei. In prefata acest 1 c trtt n'am velut nimic, caresa spuna tine este autorul, eaci n'o are niet o parta; ci inadresa Ministerulut se prevede tine este autorul si numaide aeolo am putut afla. Ne a venit aeosta carte si a trebnits'o citim, not insa am vedut, ca. introduce *i notiuni deG-eografi-, dupes P. S. Episcop al Dunarel'-de-jog, care nailniet o insemnatate. En, insa ea dascal de aprape 30 de an!stiu.cata insemnatate an notiunele de Geografie peutru *co-larit mid!, cad se da istoria Vechinhti si Noultu Testament.Si precura un scalar nu pate inv6ta istoria teret sale villanu i se di. tzi Geografie, tot asentenei nu se pace pone inmane unui §colar o carte de Istoria Sacra Ora Geografialocurilor sante. Data P. S. Episuopul Dunarei-de-josdice ca, prefata nu este de asa mare importanta, apoi atuneiputern dice, ea intraga carte nu este bunt de nimic, si cumse lice pe rontanelte, am volt sa facem un hatttr, pentru arecomanda Oct este plina de defecte: peutru a corecta car-tea am luat Evanghelia *i am vedut ea Evangeliile suntluate in mod factiv ; un fapt mat de la un evangrhelist,altul de la alt evanghelist i acestea nu mat in mod regu-lat, ci pe sarite si de aceea am dis, ca nu trebue sa i se deatitlul de Istoria Sacra, ci iata titlul ee a credut comisiuneaea ar fi ma! nernerit sa, se puna la ace9tit carte: Culegerede fapte din noul Testament si citatiunt din intrega StaScriptura.
Acum ce mai spune P. S. Sa? Dice ca ac6stii, carte arein sine tate bunurile qi tate fericirile. Da, n'am de dis ni-
Si
www.dacoromanica.ro
PROCESF,LE VERBALE ALE SEDINTRLOR ST. SYNOD 89
mic ; se intelege, ci-i, tot ce este in Evanghelie nu este decat fericire, si tot ce gasitn in faptele Evanghelistilor nueste de cat bine si buourie ; dar arum nu e,te vorba deacestea, ci ne ocupam de aranjYirea citatiilor din text, cansunt puse aci, dae le avem asa cum ne-am deprins not endensele. Tata ce dice la pag. 10 Fap. Apostolilor cap. 4,v. 12 St nu este intr'alta mantuire, si nu i s'a dat otnu-lul altar mantuire in care sit ne mantuim". Am cis cigarde la incept, ca, unele parts n'au sens altele nu sunt inte-lese, si iittA, textul cum este in Biblia nostril. Si 'lamo ni-meni altul nu este mantuire, pentru c.t nicl un mune altulnu este dat 6rnen3or intru care trebue s't ne mantuim".Lucru forte lam unit.
In aka parte la epistola Apostolului Pavel catra Colo-seni, cap 3 vers 20, autorul dice: Vol copii, fici supufgparintilor in tote luernrile, acesta este plrteuta Dommului",pe cand in textul B bliel se dice : Fhlor a.cultati pe pArin-til vostri intru tote, ea acesta place DomnulttI". Aci Apos-tolul nu se adreseza catra copii eel mid ci se adresezitcAtra toti fiii pe cari't convertise la cretinism si carorale vorbea. licendu-le : Fiilor supuneti-ve parintilor vos-tri intru tote, eaci acesta este placut Dornnnlut". Vedettcatrt putere are acest vers.
Mai de,parte la profetul Isaia dice cap 8, vers 10: Fa-cet" sfat si nimic nu va esi de acolo ; invetati-ve si nuva sta; cites aid este Emanuil", pe and in textul Bi-bliei ;lice ; Si on -ce sfat vett sfatui risipi-l-va Domnul ;si cuventul on-care vett grill., nu va remrtnea intru vol,61, .cu not este Dumner:leti".
In fine, comisiunea n'a grtsit cartea de lepadat, dar tre-bue corectatA,, ca sit, nu iasa din Sinod o carte, care n'arfi bine reve4uta si pe care lurnea cea-l-altil---si a's1 puteasit me esplic: iesa o multime de autorT din tate partite intocmai ea criptogamele dupe plOe,are sit puns, maim peacesta carte si are sit ;licit: hart ce carte iese de la S-tulSinod si acesta carte este ec,iitit din mana unul membru alS-tului Sinod ; si am lima, ca acestl, carte mai bine 0, fiecriticata de not aid de, cat sit fie criticatil, in afara. A-cesta am avut de dis ca apgrator al raportulul.
P. S. Episcop al Minaret de jos: Et1 credeam, ca in -urmaobservatiunilor, ce am facut. nu se va mai grtsi nimenI, care
www.dacoromanica.ro
90 PROCESELE VERBALE ALE pD1NTELOR ST. SINOD
sA fie in contra acestel carp'. Am vequt Ins cn are-caresurprindere, ca in contra celor Oise de mine s'a ridicat P.S. Episcop al Romanului s,i P. S. Raportor al cornisiunei.
P. S. Episcop al Romanulut: Eii am cerut corectareasad indreptarea et, nu m'am ridicat in totul.
P. S. Episcop al Minaret de jos: Pentru ca sa cera, ce ?Ca textul sa fie mot-a-mot, luat dupe editia din Petersburgi Buzeti, mi-se pare. DacA este a,sa, apoi de ce a i apro-
bat cele-l-alte man uale de Istorie Sacra, cari 'fan nici ma-car atat text din Noul Testament, eat are acesta. P S. V6s-tra uitati, ca, tote manualele aprobate de pAna acum de S tulSinod ad fost serise in stilul cu vorbele autorilor lor sinu v'ati ridicat glasul sa protestati asupra for gi asuprastilului.
P. S. Episcop al Romanulut Forte red.P. S. Episcop al Minaret de jos: Da! Eldrte reit
eartile acum sunt aprobate, en tot stilul lor eel streinde S-ta Scriptura. Daca dar S-tul Sinod a primit si a a-probat niste card, numai pentru ca povesteste un fapt, cumeste in Biblie, cu cat ar trebui sa primitn cu mulVemireacesta carte, uncle autorul s'a dat forte multi silinta, canu iasa afara din textul Evangheliei. Iar daca este vorbade stil, apoi eit ye asigur, ca intre stilul celor-l-alte ma-nuale de Istorie. ce not am aprobat qi intre acesta nu este-comparatie. Eit nu pot sa-mi explic causa, pentru ce com-bated acest manual, care abea se departka intru cat-va peici pe colea de la original, pe cand autoril celor-l-alte ma-nuale fac istorii dupe capul lor, gi cu stilul lor. lata pen-tru ce am qis, ca am fost surprins sh ved acli combatandu-se gre9eli de mica insemnatate.
P. S. Episcop al Romanulut: De mare insemnatate.P. S. Episcop al Dundra de jos: Pe eand cu alta oca-
siune am mers eu genreositatea forte departe. Dar,ca sa veded I. P. S. Vostra, eat de ne dropta a fost comi-siunea cu acest manual de istorie, iata deschid acesta cartela basard ; capitolul undo am desehis este : Tdierea Capu-lut 5-tulut loan Boteocttorul, qi aci iata ce (lice : Inteaceavreme Trod, stepanitor pe a patra parte a terei a auditvestea despre /sus".
P. S. Episcop al Romanulut: Nu e bine /sus.
si
die si
critic't
et,
sit
www.dacoromanica.ro
PROCFSFLE VERBALE ALE SED1NTELOR Cr, POD 91
P. S. Episcop al Dunaret de jos: Ire rog, sit credeti, cacitesc bine. §i a ciis slugilor sale : Acesta este loan Bo-tezatorul ; el a inviat din morti, si de aceea puteri lu-creza intr'ensul. CA Trod. prindend pe loan l'a pus legatin terunita pentru Irodiada femeia lui Filip, fratele seik."
Sa ye citesc un alt capitol, de ex: pagina 56, Smochinutcel neroditor : au venit intr'acea vreme ore-cari spu-
lui Isus despre Galileani, al caror singe Pilat it77 amestecase cu jertfele lor. i re'spunilend Isus le au gis :
vi se pare, a G-alileenh aces,4ia an fost mat pecatost,de cat tots G-alileenii, cadi au patit acesta? Nu! Ve 4ic77
youe, F,4i, de nu ye veyi pocai top, asa yeti. peri". Iatapun la dispositiunea P. S. Vestre manualul, deschideti-1on unde yeti voi, gi ve vett convinge de stilul evangelic cecuprinde. Ca sa me resum, repet, ce am qis mai sus, caon -cat ar fi acesta de departe de originalul Noulul Testa-mentul, tot este acest manual cu mult mai apropiatputea dice suta in suta si chiar mie in mie, data void, deoriginalul evangeliei, de at acele manuale de istorie. Nuved dar, pentru ce acest manual, care este mult mai apro-piat de original, sa fie ma de mult criticat, pe and cele-l-alte le-am primit en multri, graba 4i usurintA. Oare, pen-tin" ca autorul acestei card este unul din membrii StuluiSinod. lar cei.-1-alti nu. Nu pot crede nici acesta, si de a-ceea ve rog, sa primim cartea cum este ; lasand negresitautorului grija, ca la alto editiune sa introdua in text a-cele observatiuni (acute de comisiune, care nu ataa iasem-natatea manualului.
1. P. S. Mitropolit Primat: Deci, eke s'ati discutat papa,acum asupra acestei arti criticcind acesta lucrare, am ve-nit la acesta conclusiune, ca toV sunteti de acord ca car-tea sit se aprobe.
P. S. Episcop al Duniirei de jos, sustine ea, cartea estebursa. P. S. Raportor de asemenea ; ai eti dic, ca, carteae bung, ; dar ce cere raportorul? Ca la alta editiune sa seindrepteze citatiunile din text, ceea-ce si en sustin, ca cita-iiunile din text sa fie conforme cu originalul, si tot acestasustine raportul.
Prin urmare, ye rog, sa primiti coclusiunile raportului.P. S. Episcop al Arge,sului: I. P. S. Stepane, fiind-ca se
afla qi D. Ministru fati reinoesc rugaciune,a mea si prop u-
Siindu-i
§i
An
Ti a'91
www.dacoromanica.ro
52 PROCFSFLF VE'RBALP: ALE SFD1NTELOR ST. SINOD
nerea, ce am avut ondre a o face mai ldele trecute, ca sase dea un comunicat prin Monitorul Oficial" ca nimenisa nu mai viva cu cArti didactice tiparite la Sinod, ci cumanuscrisuri ca sa evitam pe viito incovenientele si greu-tatile aduse Sinodulm.
1. P. S. Mitropolit Primat: Propuneea aceea a St. Si-nod s'a pus in lucrare. Biuroul chiar a si fitcut mijlocire laOnor. Guvern, ca sa se publice in Monitorul Oficial" ca.on ce autor, care va presenta carte la St. Sinod, sa o presintein manuscris, ca si numat dea Joe la asemenea discutiuni.
I. P. S Mitropolit Primat: Nemar cerend nimeni en-ventul pun la vot conclusamea rapotulm.
P. S Episcop al Minaret de jos: Conclusiunea lice, caatunci sa se suprma din non St. Sinod.
P. S. Mitropolit Primat: Asa s'a luat hotarirea pen-tru tote cartile, suferit olesevatiuni, pentru toteimprimatele, cand va fi sa se retipAresca, sa vina din noula St. Sinod.
P. S. Episcop al Danarei-de-jos : Curl' rernture despretitlul cart»?
1. P. S. Mitropolit Primal: Despre titlu nu me ocup.Fac ape] la autor.
P. S. Ariziereu Gallistrat Bdrladc'nu: Este intitulat.I. P. S. Mitropolit Primat: Va remane titlul acesta:
Istoria Sauk' a Noului Testament", si (And se va reti-OH se va Linea soma de obsevatiunile cornisiunei fAr5. aschimba titlul carter.
Se pune la vot concluiiunile raportului ssi se primesc.1. P. S. Mitropolit Primat: Lucrdrile S-tului Sinod sunt
terminate.D-1 Ministru al Cultelor gi Istructiunei Publice, citeste
Mesagiul Regal de Inchiderea sesiunel de tomnil, a S-tuluiSinod, in cuprinderea urmAtore :
I.cart an
www.dacoromanica.ro
,Tea daWt.ti Ydzypt1i
Sdntul Sinod al Said Biseric autoceiale orto-doxeRomdne, deschis prin 1[1esagiul Nostru No ,in cliva de 12 Octombrie 1890, ternzinandu-plucrei-rile sale;
Eg declar inchisd sesiunea acestul Sant Sinod.Dat in Castelul Pele§ la 1 Noembrie 1890.
Ministrul Cultelor§i al
InstrucOunel Publics.
p. Ministru, ST. MIHAILESCII.
CAROL.
www.dacoromanica.ro