Lg I _!ISNAT;riWITS',IZiaAP7":

4

0,;

44r.

000: ".; 000 0

BISERICA ORTHODOXA ROMANA.

DESBATERILE

S-LUI SINODDIN SESIUNEA DE PRIMA-VARA

ANUL 1890.

Revista Periodica Eclesiastica.

AWL AL XIV-lea, No. 4.

0

BUCURE.511I.

34. Str. Principateie-Unite, 34.

8 9 0.

7 -7.

71,7

000003.4g

.L_<-77-14:ftvasCnks7.:41,60

%,60,10 L CA 00000000

SECUA ISTOr).1.7-,)

4,.

P,P;(/',-.,s.M./egeiteejl.s.Trej'Yottitf&ttjehtv..44ereli

ry

e-9;)10,710Z Ten 44 C-Wl; fica6l4,

I

L

-- - , ,^ 4%---,.....-V,VI 0195 "krF Crio.

- CI

. k

ITJI 41E_

31C.

Nte.

4:2

www.dacoromanica.ro

SANTUL SIN ODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE REAM

t !,--G---..(9,,----@----)

0

A S

www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.

Sesiunea de prima -vary a anulul 1890.

,,S'edinta din 1 Mahe 1890.

edinta, de Prima -vary a a S-tului Sinod s'a deschis cu-solemnitatea obicinuia, filc6ndu-se mai intaiu un Te-De-um in biserica, catedrala a SAO Mitropolit de ciitrA, I. P.S. Mitropolit Primat, fatA, thud P. P. S. S. membri aflati incapital it.

La orele 10 s'a acut santirea apel de eatra P. S. Ino-centie Ploes,;t4nu dupa, care D-1. Ministruadinterim la Cultecitec,;te Mesaginl Regal No. 1483 pentru deschiderea sesiuneide Prima, -vary a S-lui Sinod.

I. P. S. Alitropolit Primat: P. P. S. S-lor, Eu declardeschig, sesiunea de Prima, -var I, a S-tului Sinod.

Se face apelul nominal de ca,tr.a. P. S. Gherasim Pites-tenu unul din seeretarii biuroului, respund presenti 15P. P. S. S. Membri fiind absent I. P. S. Mitropolit alMoldovei.

I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S-lor, fiind in nu-m'erul cerut de regulament, putem procede la constituireabiuroului, mat inainte ins' de a procede la acestit constituire,eta sunt de socotinta sa se dea citire sumarului ultimelledinte a sesiunei de astrt-Tomna a S-ttrlui Sinod.

S. Sinod. aprobh.P, S. Gherasim Pitestenu cites to sumarul ultimei sedinte

si

www.dacoromanica.ro

4 PROCESELF-VERBALE ALE ySEDIN1 ELOR ST. BMW)

a sesiunei de astik-T6mnA a anulul 1889, a S-lui Sinod.I. P. S. Alitropolit Primal: Necerend nimeni cuventul

se pune la vot sumarul ultimei ciedin.0 a sesiunei de T6nanAa S-lui Sinod.

Se aproba.I. P. S. Mitr000lit Primat: Acum sA procedArn la ale-

gerea secretari or. Bine-void a Ire consuita §i a decide asu-pra P. P. S. S-lor cari au sA fie ale§i ca secretari, con-form regulamentului.

P. S. Inocentie Ploe,stenu: Noi am dori ca sA fie totP. P. S. S. cari at. fost si in sesiunea trecuta.

P. 8. Calistrat Berladenu: Eu cred ca este mai binesa se procedii conform cu regulamentul.

P. S. Episcop al Pomnicului: Eiz me unesc Cu propu-nerea P. S. Inocentie Ploeltdnu rugltind pe S. Sinod, Ca,pe de o parte sit alegem prin aclamare pe fo§tii secretari,iar pe de alta sit staluim pe lcingA P. P. S. S. Lor, dea mai duce acestA insArcinare cu aceirtF,41 bona-vointh, cucare a dus'o in sesiunea trecutA.

P. S. Episcop al Argeptlia: Eu cred ca este mai binesA ne contormAm regulamentului. In regulament nu seprevede prin aclamare, ci prin vot. Prin urmare ye rogsA fin' cu totii de acord pentru a ne conform regula-rnentului.

P. S. Episcop al Dunarrt-de-Jos: Ire rog sA puneti lavot propunerea P. S. Archiereil Locotenent al St. Mitro-polit de BucuretIti Inocentie PloeF,4tenu.

I. P. S. illitropolit Primat: Eu cred ca trebue sA pu-nem la vot propunerea P. S. Episcop al Argeului ca ceamai departatA.

P. S. Episcop al Arge,szt10: Eu cred ca nu mai estenevoe de o propunere pentru a se pune la vot, cnd re-gulamentul in acestit privinta este destul de precis.

Prin urmare intreb: Cand regulamentul este destul deprecis in acestA privinta mai este nevoe de vre o pro-punere ?

I. P. S. Mitropolit Primat: In adever regulamentul as,ca

prevede; inse s'a flout un precedent in acestA privinta,cad de mai multe on s'a procedat ast-fel.

P. S. Episcop al "Arge,sului: T6te aceste precedente le-amdepartat prat votul din sesiunea trecuta.

§i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE APRBALE ALE *EDINTF1 OR Si NINOD 5

Eti ye rog sa urmam dupe regulament.1. P. S. Mitropolit Primo: Am voit se, ye arat c5, nu

este o derogare de la regulament. Prin urrnare pun lavot propunerea P. S. Episcop al Argesulut ca cea matdepartata.

S. Sinod o respinge.P. S Episcop al Argqztlui: Ed am cerut ca sa ne con-

formam regulamentulut; si pentru ca propunerea mea acMut, de aci inainte sä facem alegerea tot prin aclamare;sa se stie f..se ca regulamentul este inlaturat.

P. S. Episcop al R8mnicului: Ved ca in urma unuivot dat de S. Sinod, prin care s'a respins propunerea P.S. Episcop al Argesului, sa mat deschide discutiunea, a-supra aceluia'st lucru. P. S. Sa dice, ca data ast6,-;11 amaclamat de secretari at biuroulta pe fostit secretari, acestaar fi o derogare de la regulament, si ca dace, am fAcutacesta asta-41 cu secretarit, s'o luArn de norma, tot asasa facem si in viitor. Din contrA, S. Sinod fsi arata, cu fermi-tate dorinta sa pentru aplicarea regulamentului F,d prin acla-marea -acelorast secretari n'am calcat regulamentul inte-rior al St. Sinod, numai am simplificat procedura alegerel.Acesta scum am avut de ;is.

1. P. S. illitropolit Primat: Asa dar dupe propunereaP. S. Inoeentie Ploestenu gi sustinuttl si de P. S. Epis-cop al 11,8mniculu1, se proclam5, ca secretarl. ai biuroulutP. P. S. S. Archieret: Calistrat Berl'adenu si GherasimPitestenu.

P. S. Arhiere2 Gherasim Pitepau: Multumim I. P. S.Mitropolit Primat si P. P. S. S-lor Membri at S-tulutSinod pentru Increderea ce ne-a dat si en acestA, ocasiune.Not ne vom sili, pe eta vom putea, de a corespunde laasterarile S-tului Sinod, si a lucra tot en acelasl. zelactivitate cu care am lucrat prtna acum.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acura re rog sá procedemla alegerea comisiunilor, ineepend mat Intaiu cu comisiu-nea de petitiuni.

P. S. Episcop al Arge,sulzti: Ve rog srt facem si pen-tru comisiuni, tot cum am fAcut si pentru secretari.

1. P. S. Mitropolit Primal. EA ye rog sa procedam la-alegere conform regula,mentulm.

P. S. Episcop al Argeplza. Ett me unesc cu propune-

si

www.dacoromanica.ro

6 PROCESELF- VEKBALE ALE EDINTELOR ST. S11 OD

rea I. P. S. V6stre pentru ce, ea este conform cu legea,de cat prin votul care s'a dat pentru secretart, caleatlegea. Tot asa, trebuia sa, urmam si en secretarii, sal ale-gem prin vot secret tar nu prin aclamare.

Se procede la alegerea comisiunea de petitiuni prin.vot secret.

Votanti. 15 Membri.Majoritate 8.

P. S. Arch Valerian Romnicenu 14 Voturt.77 77 77

Dosite41 Botosen6nu 1177

77 77 77 Dionisie Craiovenu 8 )7

77 77 77Ionichie Baeaonn 8

77

I. P. Mitropolit Primat: Majoritatea ceruta de re-gulament a intrunit'o numa' P. P. S. S. Valerian Rora-nicau gi Dositekt Botosenenu ; tar intre P. P. S. S. Dionisie Craiovenu gi Ionichie Bacaonul, find paritate de voturivom procede la o noua, alegere.

Se procede la alegerea unui al 3-lea membru prinvot secret si se alege P. S. Ionichie Bacaonul cu 10 voturi.

1. P. 8. Mitropolit Primat: Acum Ve rog sa procedemla alegerea comisiunet pentru cercetarea socotelelor Tipo-grafiet" si a Jurnalulut Biserica Ortodoxa Roraima", ea pa-

ce ne vom intruni, sa alba comisiunea ce lucra. Bine-vo-itt a Ve consulta asupra pers6nelor ce yoiVi sa alegeti.

P. S. Valerian 1?O'innicenu. Rog pe S. Sinod fiind-casunt ales in comisiunea de petitiuni, sit nu me mai alegiisi in alts comisiune, cici atunct nu pot lucra.

I. P. 8. Mitropolitul Primal : data voe sa ye o-bieetez. Nimeni nu pote pretinde a iepada o sarcina, care'i se va da de St. Sinod. Asa dar P. S. V6stra sunteti da-tori sa primitt ora ce va decide St. Sinod. Not nu putemprejudeca lucrurile. Pre eel care-1 va alege sOrta nu vaavea de cat sa, se supuna.

P. P. S. S-lor, Comisiunea care avem s'o alegem acumeste pentru cercetarea socotelelor Tipografiet Cartilor Bi-sericestt"si ale Jurnalulut .,Biserica OrtodoxaRomana. Prin_urmare Ve rog sa procedem la alegerea acestei Comisiunt.

Se procede la alegerea Comisiunet prin vot secret,si se aleg cu majoritatea ceruta de regulament P. S. Epis-cop al Buzeulut si P. S. Arch. kremia G-alatenu.

I. P. S. Mitropolit Primat: Intrunit majoritateaceruta de regulament de cat P. S. Episcop al Buzeului

S.

ni

Si -mi

N'at

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 7

si P. S. Arehierell Ieremia 'Menu. Prin urmare pentrualegerea celui de al 3-Iea membru vom procede la o notaalegere.

S. Sinod alege pun aclamare pe P. S. Episcop alArgesului.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare Comisiunease va compune din P. P. S. Episcop al Buzeului si alArgesului si de P. S. Archiereil leremia Gillatenu.

Se comunica de la biuroa adresa cu No. 1346, 1347,1348, 1349, 1352 si 1353 ale St Mitropolit a Ungro-V1a-hiei si cea en No. 646, tote relativ la, alugariri si se tri-mit la Comisiunea de petitiuni.

Se comunicA de la biurou Raportul Comitetului Jur-nalului Ortodox5, Romans" No. 57, cu situatiuneaJurnalului, si se trimite la Comisiunea ad-hoc

Idem Raportul Direetiet Tipografiei Biseri-cesti" No. 40 si se trimite la Comisiunea ad-hoc.

Se comunica in fine de la biurat petitiunea Diaco-nului Car lova prin care cere dispensa, de preotie si se tri-mite la Comisiunea de petitiuni.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Acum ca s'a," lasam timpComisiunilor sa lucreze, eu propun sa avem sedinta Vi-neri 4 ale curenteil orele 9 a. m.

Prin urmare nefimd nimie Ia ordinea dilei ridie sedinta.edinta, se ridica si se anunta cea viitore pentru Vi-

nerl 4 ale curentei.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Secretar, Gherasim Piteotenu.

,i,S'edinta din 4 Maig 1890.

--edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedintaI. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 14 P P.S. S. membri, fiind. bolnavi P. S. Episcop al Romanuluisi al Argesului.

P. S. lnocentie Ploeflenu: I. P. S-te presedinte, P. S.Episcop al Romanului este cam bolnav §i Ve raga s5,-1scusati c5, nu pate veni la sedinta,.

Biserica

P_

Cartilor

www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE-VERBALE ALE §EDINTFLOR ST. SINOD

I. P. S. Mitropolit Primal : Se ia act de acesta. Acumfiind in numerul cerut de regulament, putem lucra.

P. S. Gherasim Pitestenu secretar, citeste sumarulsedintei precedente si neluAnd nimenT cuventul, se aprobA.

Se comunica de la biuroii telegrams 1. P. S. Mitro-polit al Moldova. prin care arata cA, din 6re care indis-positie nu p6te veni la St Sinod la timp

I. P. S. Mitropolit Primat : Se ia act de acesta, finddeja venit I. P. Santia Sa.

comunica de la biuroti adresa No.. . . a S -tel Mi-tropolit a Ungro-Vlahiei relative la eklugkriri, si se tri-mite la comisiunea de petitiunt

Idem doue adrese ale Episcopiel de Romnic relative lacklugkriri si se trimit la calugkriri si se trimite la co-misiunea de petitiuni.

Idem petitia preotulni Gheorghe Economul de la bi-serica ZlAtari, prin care cere ca manualul sell de cantaribisericesti puse pe note liniare, sk se recomande D-lui Mi-nistru al Cultelor ca carte didactics, si sa se recun6sckin programul invetamentului Seminariilor si a §c6lelor nor-male.

1. P. 8. Mitropolit Prime : Nu still clack mat este tre-buinta ca acestk carte sa, mai mergiti la comisiunea de pe-titiuni. Val sä still clack trebue sa se recomande D-nuluiMinistru sail nu. Not nu avem chemareu de a face acesta.De indatk ce not am dat aprobarea nastrk unei ckrtt di-dactice fie de musics sari de invetanAnt, not nu ne maiputem pronuntk a doua bra, asupra et, aci se marginesterolul nostru.

A o recomanda D-lui Ministru ca sa o admits in progra-mul scolelor ar fi a ne fnsnsi un drept care nu-1 avem.Eu dar asi propune dack credetl, cs acesta petitie sk sepunk la dosar si sa se fats cunoscut suplicantului ca sin-gur sa se adreseze la Minister. Primiti propunerea mea 7

Voci : Suntem de acord.1. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar se va pune la do-

sar si se va comunica suplicantului, spre a se adresa sin-gur D-lul Ministru.

Se comunica de la biuroti adresa Episcopiel Husilor,prin care face cunoscut situatiunea acelei Eparhii relativla Jurnalul ,, Biserica Ortodoxk".

Se trimite la comisiunea ad-hoc.

Se

www.dacoromanica.ro

PRORESELE-VERBALE ALE 13INTELoR ST. sTNOD 9

Idem referatul P. S. Episcop al Argesului, pin carearata ea, nu pOte lua p rte in comisiunea instituita pentrutipicul Arhieraticonulni.

P. S. Episcop al DUizaret de jos : De cand este acelreferat ?

P. S. G-herasim Pite,stenu : De la 29 Noemb. 1889.1. P. S. Mitropolit Prinzot : Iata cum sta, lucrul in a-

cesa eestiune : Ve aduceti aminte ca fu sesiunea trecuas'a ales o cornisiune pentru cercetarea tipicului ; din aceacomisiune facen parte si P. S. Episcop al Argesului. I-mediat dupe' inchiderea sesiunei P. S. Sa a dat acesaIthrtie prin care se scusa ert nu pOte primi acesta sarcina;dar and tipicul va veni Iii diseutiunea S-lui Sinod, atunci

va are.ta cuvintele P. S. Sale.P. S. Episcop al Dunarel de jos ; SA se anexeze la do-

sarul respectiv.I. P. S. Mitropolit Primat : Se va anexa dar la dosa-

rul respectiv.Se comunica de la biuroti done petitiuni ale preotu-

lui Firat:Isanu pe langa care inainIkil cinci esemplare dinoperile S. Sale intitulate : Istoria Sacra a Vechiulut ai No-?ilia Testament §i viata D -Iui nostru /isits Christos gi cereaproblrea lor.

I. P: S. Mitropolit Primat : Se vor trimite Ia comisiu-nea ad-hoc care se va alege.

Se comunica de Ia biuroir petitia cucernicului PreotIon Constantinescu, pe Tanga care inainteza opera sa Is-toria Noului Testament si cere a probarea

Se trimite la comisiunea ad-hoc.Idem petitiunea Domnului Alexandru Ionescu pe langl,

care inainteza, cote un exemplar din Vechiul qi Noul Tes-tament facut pentru clasele primare, gi prin care arata caconform cu observatiunile acute de comisiunea al4sa deSt. Sinod a rectificat aceie pare, tiptirind'o din no cu rec-tificArile-facute, F,3i raga pe St. Sinod a o aproba.

Se trimite la Comisiunea care se va institui ad-hoc.Idem adresa D-lui Ministru al Cultelor No.. pe MITA

care inaitezA. spre cercetare dou'e. manuscripte Testamen-tul no ; unul al D -lui V. Ionescu si altul al P luI I. Po-pesen institutor, si se trimit eomisi n nen ad-hoe.

I. P. S. Mitropolit Primat: Comunicarile terminat.Yoiti acum sa alegem comisiunea care BA se ocupe cu cer-

el.

las'an

www.dacoromanica.ro

10 PROCESELF-VERSALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

eetarea cArttlor didactice, sat dupA, terminarea lucrarilorsedintei

P. S. Episcop al Ronzniculta : Intro comuniearile, ceni facet asta-4i de biuroci, aril ve4ut, ea iii acestii se-siune avem mat multe card didactice spre cereetare. Opi-niunea, nu die admisfi, ci carea circulit printre membriiSt. Sinod, este de a se siege o singurA comisiune. careva trebui s cerceteze tote aceste carp. Eii gandesc, c.pentru o singura comisiune tole aceste lucrari ar fi preairnpov'eriitore, qi apol lucrarea acesta, executat6, de mern-brif aceliasi comisiunt ar cere gi un timp mai indelun-gat. De aceea eu propun, ca s. nu sA, alegrt o singura co-misiune. ci aceste c.rti sti, se imparttl la mai multi membrial S-lui Sinod si care tot odata ar forma si mai multe co-misium.

P. S. Episcop u 1 Mom:fret de jos : Mi se pare eh tot asas'a facut 9i in sesiunea trecuta.

1. P. 8. illitropolit Prinzat : Tot acesta voiam set qic sieit. Prin urmare suntem de acord. Acum la ordineaavem.

1). Raportul comisiunet de petitiunl relative la cerereaDiaconulul N. Carlova de a i se acorda dispensa pentruhirotonia de preot, de Ore ce are numal VI clase (le Semi-nar 2). Raportul comisiune) ad-hoe pentru elaborarea ti-picului Arhierese in ;lilele de Si'-trbiltori marl. 3). Raportulcomisiunei ad-hoc pentru cercetarea Catechismelor elabo-rate de profesorul Simeon Popescu si Spiridon Badescu4). Mai multe raporte relative la, cillugariri.

P. S. Episcop al Dunarer de jos : Cer euvental asu-pra ordinel Mile. Cestinnea cea mai insemnata, in ordinea

gandesc di este aceea, privitOre la tipic. Ea. se leg.en Arhieraticonul care s'a votat de St. Sinod si care d.,..ja esteirnprimat sta, in jeturile tipografiel.

De aceea rog pe St. Sinod s. bine-voiascA, a intervertiordinea clilei si sa is in discutiune mai intAiti tipicul acesta,ca sa. decider(' cu o or mat Inainte cele de cuviinta.

P. S. Episcop al Ronznicztlui : Eu sunt de o pa,rere eutotul deosebita de aces emisa de P. S. Episcop al Du-ithrel de jos. Urgenta tipicului este rectinoscutA% de St.Sinod, precum o cereti si P. S. VOstril, ; dar precum a as-teptat tipicul atatea luni, mai pote astepta o cli sae done

?

quiet

s'at

1i

dilel

pi

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-Vr-RBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 11

eel mult, pana va fi fata si P. S. Episcop al Argesului,care a fost ales in comisiunea pentru lucrarea acestut ti-pie. P. S. Sa, -not am vedut, a dat si o hfirtie la biurou inacesta privinta, cred de datoria nastra sa, asteptamca sa fie si P. S. Sa de fata, cand se va desbate cestiu-nea tipicului din Arhieraticon. Prin urmare rog pe St. Sinodsa amane discutiunea tipicultu, prtnit va fi de fata si P.S. Episcop al Argesului.

I. P. S. Mitropolit Primat : Toctnai in acest momentam primit o instiintare de la P. S. Episcop al Argesultuprin care arata ca fiind bolriav nu pate lua parte la lu-crArile S-lui Sinod 9i raga sa i se acorde un congediq pen-tru done ciile. Cred eh i se pate acorda congediu

Voci : Da, Da.I. P. S. Mitropolit Primat ; Asa dar acurn remine sa

decided asupra ordinei oiler.P. S. Episcop al Dunaret de ios : Opiniunea emisa de

P. S. Episcop al Riimnicului mi se pare ca este cea, maidepartata find. ea tinde la a Beate din ordinea tiles unraport deja inscris. Pe cand cea einisa de mine are con-form regulamentului, prioritate. De aceea eti v'asi ruga sapuneti la vot opiniunea P. S. Episcop al 11,6mnicului cacea mai depArtata, care este pentru ajurnare.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot opiniunea emisrtde P. S. Episcop al Romnicului ca .0, se anAne cestiu-nea pana va fi fata si P. S. Episcop al Argesului.

P. S. Episcop al Romnicului: Eu o votez.1. P. 8. Mitropolit Primat : Mare minoritate, asa dar

propunerea P. S. Episcop al ROmnicului a cadut. Prin ur-mare vom incepe cu tipicul. Mai 'nainte mush de a incepecu citirea raportulul pentru tipic, v'asi ruga sa regulatuen comisiunea pentru cercetarea eartilor didactice ; si fi-ind-cA aunt mai multe rnanuale, cred ea ar fi bine sa sedea cate done de fie-care menabru.

P. S. IGnichie Baca6mtl: Eu cred ca este mai bine ase da una la doi membri, fiind-ca suntem 14 membri ; siprin urmare putem lua dol una.

P. S. Episcop al Romniculza : SA ne faca D. Secretaro lista de operile presentate, ca sa avem o norma in a-legerea comisiunilor.

I. P. S. Mitropolit Primat : Atunci dar suspend sedintapentru 10 minute pentru a no consulta.

si en

www.dacoromanica.ro

12 PROCESELL- VERBALE ALE S DINTELOR ST. SINOD.

Sedinta, se suspend& pentru 10 minute. La redes-chidere ;

1. P. S. illitropolit Dupd, convorbirea ce am-avut, at1 convenit cu totii s.i se numescd comisiunele ur-WI:tore : Pentru opurile pArintelui Brdtasanu si I. Con-stantinescu s'a convenit 0, se cerceteze de P. P. S. S.Inocentie Ploestenu si Gherasim PiteE,itenu ; pentru lu-crarea D-lui Ionescu s'a, convenit sd fie P. P. S. S. I6ni-.chie Bacaenul si Valerian Romnicenu ; pentru Istoria Sa-cra de D. Alexandru Ionescu, s'a convenit sa fie P. S.Episcop al Husilor si Ieremia, Galatenu ; Tar opul D-luiPopescu s'a convenit a so cerceta de P. P. S. S. Epis-copi al RomniculuT si al Dunarei de jos. Primiti acesta ?

Foci : Da, da.1. P S. Mitropolit Primal Prin, um-Imre comisiunile fi-

and alese, li se vor trimite opurile in cestinne.Acura intram in ordinea si dupe hotA'rirea ce ati

luat, von' incepe cu citirea raportnlut relativ la tipic. P.S. Raporlor este rugat sa bine voiasch' a-1 da citire ; bineinteles ca, acestui raport nu mai i se va da citire, Tar discu-liunea Jul se va arnana cand va fi fatA si P. S. Episcopal ArgesuluI.

P. S. Inocentie M. Ploestenu : Eu cred ca ar fi malbine sit se astepte timpul and sA intram si in discu-thine.

1. P. S. Mitropolit Prinzat : Acura se va citi numai ra-portul iar discutiunea va remane pe urma.

P. S. Episcop al Husilor raportor citeste raportul co-misiune1 asupra tipicnlul Arhieraticonulni in cuprindereaurnidtore :

malt Prea Santite Stepane !

Conform votului S -tulul Sinod din sedinta de la 17Noembrie anul expirat, comunicat cu adresa I. P. S. Vos-tre No. 107 din 20 a aceleiasi luni, elaborand Tipiculserviciulul Arhieresc in chicle de serbatort marl" pe carecetindu-1 si P. Santitului Arhiered Inocentie Ploestenu,unul din membril comisiunel, a aprobat intregul lul cu-prins afa,rA, de, locul uncle trebue a se puce un ceremo-nial din serviciul Arhieresc ; pentru care cuvint, am si

Primat:

www.dacoromanica.ro

1'ROCESELE-V6RBALE ALE DINTEI OR ST. S1NOD. 13

pus meg parte la sfirsit, r minend ca S-1 Sinod sa de-cida cum va gasi de cuviinta.

Acesta lucrare en tot respectul o inaintez S-lui Sinod,iscalit numai de dol membri din comisiune, fiind-cA, P.S. Episcop de Arges n'a luat parte la consultare dupa, cum.a declarat chiar in S-I Sinod.

Raportor : Silvestru Episcop Hzt,silor.

P. S. Episcop al Roninictilui : Rog pe P. S. Raportorsrt-ml comunice cuprinderea votului 8-lui Sinod, cu cares'a pus comisiunei insarcinarea de a lucra acest tipic. A-vend acestA cunostintii vorn sti en totii predum si eit inparte, ce desvoliare putern sa darn discutiunel nostre sicare aunt punctele din acel vot, in jurul carora trebues-te a se invarti discutinnea nostril.

P. S. Episcop al lluisilor : P. S. Episcop al Romnicu-lui aminteste cuprinderea votului S-lui Sinod rela-tiv la tipic ; dau Ilimuriri in acesta, privinp.Prea Santite, in sesiunea trecuta, dupa, ce s'a primit sivotat de S-tul Sinod, traducerea si intocmirea Arhierati-conului, s'a ales o comisiune, compusa din P. S. Episcopal Argesului, P. S. Inocentie Ploestenu si en, care a fastinsareinata a elabora un tipic penult serviciul Arhieresc,sere a se anexa la Arhieraticon, dupa ce S-tul Sinod seva pronunta asupra lm. Acesta este cuprinsul votulni S.Sinod. Acesta sarcinit am indeplinit'o. frisk nurnal dot mem-brii, P. S. Inocentie Ploest4nu gi eii de 6re ce P. S. E-piscop al Argesului n'a luat parte.

P. S. Episcop al Rotriniculur : Nu stiii dacit votul St.Sinod v6 autoriza sa aduceti acest tipic acum in discu-ciune, mai ales ca unul din membrii comisiunei s'a retras.de la inshrcinarea impusa si apoi intr'un mod, pe care '1\Tom discuta pe urmA.

P. S. Episcop al Durearei de jos: Eu cer sa se amtmeacesta cestiune Ora cand se va aduce gi votul Sinodulul.

1. P. S. IVIitropolit Primat Atunci se va amana pansse va aduce si votul S-lui Sinod care este relativ la A-cesta cestiune. Acura incepem cu raportul comisiunei de-petitiunl relativ la cererea DiaconuluI Carlova pentru care -sere dispensa de preocie.

P. S. Raportor este rugat sa, bine voiascA a-I da citire.

t

nuisIeu void sa-1

t

www.dacoromanica.ro

14 PROCESELE-VERBALE ALE SEDIN ('ELOR ST. SII 01).

P. S. Valerian raportor eiteste raportul comisiunei depetitiuni relativ la cererea Diaconului Carlova si care esteIn cuprinderea urmatore :

malt Prea S & ratite St6pane,

Comisiunea de petitiuni a St. Sinod, avend recomandatacercetarei sale suplica diaconului Nicolae Carlova, a des-coperit iirmAtarele:

Numitul Diacon, presintA alaturat de petititmea sa maimule acte. de sail, de bunii, conduits, de serviciti caprofesor, si de hirotonie ca Diacon din 1878, aratand cadin causa lipsel de mijI6ce, n'a_ putut stadia in semi-nariii, de cat numai case clase, i acum find. inaintat inetate ai irnpovorat cu familie, numai p6te frequenta scolaspre a complecta si anul al 7-lea de studio seminarial,spre a avea dreptulul la preotie in oras ; pentru care vinea ruga pe St. Sinod, ca slims de Imprejurarile a-/state, srei facA, dispense de clas% a 7-a permitendu'l a so-liPita preotia and va grtsi be disponibil.

Comisiunea constatand, ca virsta suplicantulat este 40any, studiul seminarial de 6 clase, ocupatia sa studi64a siintrarea sa in cler de la 1878.

Avesnd in privire decisiunea St. Sinod din 1887 princare s'a hotrtrat ca, numai diaconit intrati in cler dup t anal1880 sa fie obligati a face si cuml superior al Semina-riulut spre a putea ajunge la preotie.

De aceea crede ca suplicantul n'are nevoe de nici o dis-pense,, ai pe baztt drepturilor castigate. pote solieita preo-tia de la malt Prea St. Mitropolit al Ungro-VIaliei tendva avea loc.

Arh. Valerian Bonnticenzi, lonichie Bacadnul, Dosi-the

P. S. Episcop al nomnicului : Am cerut crtvgntul in a-cesta cestiune, ca sa declar de la inceput, ea nu in potuni cu conclusiunile raportului cornisiunel, nefiind destulde fundate. St. Sinod, Inca de acum doi ani, a avut inacesta cestiune o discutiune, cum o stim cu totii, forte ar-denta. Si a hotarat odatit pentru tot-deuna sa se puna, ca-pet dorintelor unora din membri societhtel nostre, cari

tiitiend

Botosenenn.

www.dacoromanica.ro

PROCI 81.F- VERBAL E ALE SEDINITELOR ST. SINOD. 15

voesc sa intre in eler alaturea cu prescriptiunile preciseale legilor. Legea organic& a instructiunei Inca de la 1864a stabilit, ca in orase sa, se prefere la preotie candidatil,carii ail sapte clase seminariale indeplinite. Dace, de la1864 F,d pans la 1890, adica timp de 26 ani, n'am ajunsse avem elerici de 7 Blase in tote orasele si mai cu sem&

uncle este capitala terei, ea unul cred, ca acesta starede lucrurl este anormalA ; si nu noT, mai ales cancl lucramin corpore, putem se, sustinem $i se, primim anormalitati.Intemeindu-m6 pe discutiunea urmata in sesiunea trecutAcand in unanimitate am hotarit, ca in orrase si in par-ticular aieT in capitals, sa nu se primesca la hirotonia depreot nici diaconil, carii asta-cli cunt in asemenea

Mei de cursul de septe clase absolvite, salut astA-r,licu respect, ca si atunci acesta hotarire mantuit6re. Si andvsed ca diaconul Carlova vine asta -cjT sa infracteze o legea Verei ; ctind de alto, parte mai obsery ca comisiuneanostra emite opininnea, de a trece peste lege si voturileSt. Sinod ; eta ve mtirturisesc nu pot sa fac alt-fel de catsa tin sus si tare, dispositiunea legel, hoOririle St. Sinod.

trebuintele de astA-4I ale societatei nostre... °data, are-tat sentimental de dispositiunea mea sufietOscA asupra a-cestei cestiuni, void intro, si in partea argumentative araportulul comisiur. ei. Comisiunea pentru a usura pe pe-titionar de indatoririle, pe care legea si hotaririle S-luiSinod i le impune, adica sä alb& 7 clase de seminar, vinesi ne citeste mai multe certificate, mai multe acte, pe carecomisiunea le crede suficiente pentru indeplinirea dorin-tei petitionarultu. In fata unel asemenea argumentatiunidin partea comisiunea, ea declar ca chiar un atestat deabsolvirea unul liceit complect cu diploma hu de baca-Iaureat ; insusi un grad de licentiat sail doctor bun& 6r5,in litere ; nu autorizeza pe petitionar de a fi introdus incler 9i nu-1 dispensezA de prescrierile precise ale legel din1864.

Legea Instructiunei este precis& ; si legile S-tel nastreBiserici nu de astA-clT, ci din vechime, hotArasc, ca, celce voeste sa priniescil preotie, este dator sit invete in sco-lele clericale.

P. S. Inocentie Ploqtazt, : Apoi acesta n'a invetat iuscolele clericale ?

fune-tiuni

aicl.

gi

www.dacoromanica.ro

16 PROBSELP-VFRBALE Al R SiDINTELOR ST. SINOD.

P. S. Episeop al Romnicului: P. S. Inocentie Ploest6nume intreba, si dice : ca acesta n'a, invetat in scolele cle-rieale? Da, respond eil, a invetat in scOlele clericale qiII cunesc forte do aprope eite1 fun fost profesor. Dar unlucre mai trebueste; ca petitionarul sit aibA, septe claseseminariale si nu sese Si nu ini se (licit., ca acest can-didat pate fi hirotonit prkut finid-ca s'aii hirotonit preotisi en 4 clase. 0 Om en totii .;si nu am nevoe sa o maispun, ca, acele hirotonit neregula,te ail fost admise de cAtrASr. Sinod numai cn exceptiuni.

Pentru petitionar comisiunea a erethit de cuviintA sainyoee si alre argumente w,mrAtOre, si anume, ca nu patesit mai tirm0e la seminar, fiind-ca este om de 40 ant, caare familie etc. Dupe mine tote acestea nu au nisi o greu-tate si nu daft petitionarului nici un drept A sta in Bu-curesti. a sacrifica numai cite -va ore pe r,li pentru stiintA,Ri acesta numai intr'im singu an, pentru petitionar esteforte usor; si apol nude mai punem, ca el s'ar conformalegei, s'ar supune dorintelor St. Sinod, si ar indeplini sicerintele sociftAtei nOstre de De aceea, ye rogsit primiti si P. S. VelstrA, opiniunea mea ; cad vedeti, canu am in vedere alt-ceva, de cat ca St. Sinod sA fie con-s quent, ca legile terei sA se aplice si trebuintele societa-tei n6stre sit se indeplin6scrt ; tar petitionarului ficem :mergi 'Inca un an la seminar, si -ti indeplineste tote dato-riile, pe care Wserica impure si societatea ti le cere.

P. 8. Valerian Roinnicena: Cer criventul ca in calitatede raportare sA daft lamuriri. Not n'am luat ca argumentactele can le are suplicantul, ci le am pus numai ca intrecAt ; dar am luat ca argument hotArarea S-tultri Si-n)d din anal 1887 cant s' i presentat o p-titiune is Alitade mai multi dia 'ont ; si dupa mat multi discutiune St.Sinod a hotArit e t toti diaconii intrati in cler de la 1880in cote, suet obligati sA faca §i eurnil superior, 1..ina-nend ea cei-l-alti s'a se bucure de drepturile Ion.

Prin urmare comisiunea nu putea face alt-fel de cat sAse conforrne cu votul S-lug Sinod ; acestea aunt argumen-tee comisiunea.

1. P. 8. Mitropolit Primal: dea vote P. S. Rapor-tor a nu impartasi pArerea P. S. Sale, si IatA pentru ce.P. S. Sa invocA, ca argument, puternic hotarttrea Sino-

aster- cll....

Srenti

'1

www.dacoromanica.ro

PROCESELF-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 17

dului din 1887, ca toti diaconil cart au fost Inainte de1880, trebue sa, fie admisi la hirotonie. Eil pe cataduc aminte si memoria nu me ins61A, a fost nominalnurnai pentru trei diatom.

P. S. Valerian 1?6mnicenu voe sa v6 citeschotrtrirea S-lui Sinod de atunci.

I. P. S. Mitropolit Primat : A fost nominal P. Sante,pentru cuventul acesta, eil nice ()data, nu voiti putea sainfrang o hotArire luata de St. Sinod.

Afara de ac6sta parintele Carlova, ciiruia 1-am dat totsprijinul putincios, si de care am Ere -care consideratiunecad este un pm studios, voiu dice ca P. S. Episcop alItomniculm ; Cine 1-a impedicat sA's1 facit cursul corn-plect? Cine 1-a impedicat sa nu se duca la sc61A, pentrua mai face un an si complecta cursul de 7 clase,cad este apt si inteleginte. El tie mai mult de cat 7clase. N'are de cat sa se duca sa -si faca formalitatea. Prinurmare, V'e" rog sa nu admiteti un precedent desastruos ginenorocit ; caci indaM ce se va face acesta au sa vinaaltil. De aceea dar sunt contra conclusiunilor raportului.

P. S. Episcop al Ditnarei- de-Jos. T6t6, discutiunea inacest& cestiune este desarth. Lucrul eel mai bun ce avernde facut not en petitiunea acestul diacon, este ca sane declaram incompetenti i iata pentru ce : Legile tO-rei sunt dare in acestil privintit, atributiunile S-tuluiSinod Bunt circumscrise de legea organica din 1872. Prinurmare St. Sinod nu p6te sa iasa din atributinnile salesi aroge drepturi pe earl le all numai MitropolitiiEpiscopii Eparchioti. Ca petitionarul este sail nu studios,

S-tul Sinod, neavend cualitatea de a-1 judeca trebuesa Amanem indiferenti vis-à-vis de cererea acestut dia-con. Data I. P. S. Mitropolit Primat va gasi de en-viintA, qi va judeca capabil pe suplicant Introduca inpreo %ie, '1 va putea introduce ; not nu putem sa ne ames-tecam in ac6sta cestiune, care apartine in mod legal I. PreaS. Mitropolit Primat.

Asa dar, rog pe S. Sinod sa nu is in consideratiuneraportul, ci sa, se declare necompetent in acestA cestiune.

I. F. S. Mitropolit Primat. Dati'ml voe sá ve dal o1amurire. S'a facut un precedent de natura acesta pe careo discutam astA-0, ci prin urmare n'am fi putut sa res-pingem o hartie ca acesta. Precedentul din 1887 des-

2.

'mi

Dati-mi

si

not,

aid

si

0;0,

www.dacoromanica.ro

18 PROCESELE-VERBALE ALE *FDINTF1 OR ST. SINOD

pre care a vorbit P. S. Valerian, qi cu acea ocasiune st. Sinoda luat o hotarire ; eu in calitate de prepdinte al biu-roulul nu Dut4m sa resping o asemenea hartie.

P. S. Episcop at Dunarei-de-Jos. 0 respinge St. Sinod.1. P. S. llYitropolit Primat. Prea bine, oil nu me opun

la acesta.P. S. Valerian Re3mnicenu. Dati'mt voe sa ye citese ho-

tarfrea S-lut Sinod luata in 1887, ca sa §tim ce cuprinde.Ea sun a ast-felDe aceea este de opinie ca diaconii chirotonisitt ina-

into de 1880. sa, fie aparatt de mesa dispositie luata pen-tru tote diaconit ce au numat gradul de seminariiltar eel ce au intrat in diaconat, dupe anul 1880 sa se su-pue nouei dispositit pentru studia, de voesc a ajunge lapreotie In oral.

1. P. S. 111itropolit Primat. De ce n'a venit i el atunctP. S-te? Acesta este cestiune de administratie. Nu trebuenot, Sinodul, sa ne amestecam in administratie eparhialaa eparhiotului.

P. 8. Episcopal Dundra-de-Jos. Nu putem not sa neamestecam in cestiuni cart sunt de resortul administratiunelchiriarehale. S. Sinod are calitatea sa legifereze qi sa ju-dece pe membrii set ; alta nu p6te sa faca, §1 ort ce deci-siune vett lua in contra legei, cade de la sine §i nu tre-bue sa ne tinem de asemenea precedents cand ele suntcontra legilor. Petitionarul sa se duca la Chiriarchul res-pectiv sail sa faca ce va voi.

P. S. Episcop al Romnicului. Dupe cele disci de P. S.Episcop al Dunarei-de-Jos, renunt la cuvent.

Se pune la vot conclusiunile raportulut qi se resping.P. S. Episcop at Dunarei-de-Jos raportor, citelte

raportul comisiunei instituita ad-hoc pentru cercetareacartilor didactiee a preotulut Spiridon Badescu §i SimionPopescu cu cuprindrrea urmatore :

Se citelte mat fntaiu partea I a raportului, relativa lacartea preotului Spiridon Badescu.

malt Prea Setnfite Pre,sedinte !

77AsemAnat votulut St. Sinod din qedinta de la 6 Noem-

brie 1889, intrunindu-ne In liva de 26 Apriliti anul cu-rent, ne-am constituit in comisiune pentru cercetarea a

1-iii

ai

t

;

www.dacoromanica.ro

PROC1SRLF -178RBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD. 19

done didactico-religiose si am pa it la indeplinireasarcinei ce ni s'a impus de St. Sinod prin adresa No 92din 11 Noembrie trecut, cu care ni s'a trimis doue

insotite : Una de un text de Istorie a V. si N. Tes-tament lucrat de reposatul preot Spiridon Badeseu, si adoua de un Catechism prelucrat de preutul Simion Po-pescu profesor".

Resultatul cercetarilor sale comisiunea II supune prinsub-semnatul raportor la aprecierea S. Sinod in modulurmiitor :

I. Istoria V. si N. Testament manuseris, lucrat de preo-tul Sp. Badescu. In planul general este bine urmarita, ideeade Biserica, ce ui -a propus autorul. Si incepend Inca dinRai% autorul urmareste pas Cu pas acesta idee, aducend'oprm deosebitele momente istorice pant la desbinarea Bi-sericelor ; dupe care la sfir;it are un paragraf despre ra-portul dogonatico-canonic al Bisericei Romane, cu cele-l-alteBiserici surori. llaca autorul manu&erisului ar fi in via a,

ar introduce corectiunele trebuitdre in numele propriibibltce data de alta parte s'ar face o revisuire totala atextulut, intrebuintandu-se o limbs mai corecta $i introdu-cendu-se corectiuni in constructiunea fraselor, care de multeon este gresita ; comisiunea ar crede ea manuscrisul s'ar pu-tea tipari si intrebuinta ca carte didactics In seadele secun-dare ale trei.

P. S. Episcop al Husilor : Raportul arat5, a, in cu-cuprinsul general, cartea este buna, dar ca are necesitatede corecOuni in limbs ; apol mat adaoga, eh data autoruleI ar tau, ar face aceste corectiunt si ar putea fi primita.Acum autorul et nemat existand, pate ca s'ar cine-vadin succesed care sa fats, acele corectiuni, fiind -ca, este omunca a acelut preot, Inca o munca recunoscuta, de buntin principid.

Et bine, de ce nu s'ar folgsi de munca acestut betransi scalele, data este buna pentru scale, precum si familiasau urmasii lui ? P6te ea se va giisi cine-va din familiecare sa is asuprasi facerea corectiunilor pe urmit s'o pre-sinte din nazi s-tului Sinod.

P. S. Episcop al Romniculza : Ca membru in comisi-line am cerut cuventul sa dati esplicatiuni P. S. Episcop.al Husilor.

comisiunea facut pe deplin si in marginile a intre-

call

Qi

psi

peti-tiuni,

; si

si

¢i

tit%

www.dacoromanica.ro

20 PR OCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

guluT posibil datoria. Noi am recunoscut meritul autoru-lui, dar lucrarea luT are nevoe de indreptarT. Autorul, atie si P. S. Episcop al Husi lor, nu maT este in viata si

prin urrnare el eel in drept nu maT este in stare de aface corectiunile necesare. Daca autorul era in viata, 4i-cern, ca. autorul este insareinat de a face cutare sad en-tare indreptari. In fata unor asemenea IrnprejurarT nu erade datoria comisiunei a se gandi la deosebitele mijI6ce decorectare a carte'.

P. S. Episcop al Husilor ne propune ca corectura sa sefaca de succesorT, cand se va pune in discutiunea n6striacesta cestiune, adica tine, si cum sa, se faca corectura ma-nuserisului, ed p6te voiu propune unul sad doue mijldce decorigere, altul va propune altele. Pentru asta-ch si in trea-cat clic, primesca P. S. Episcop de Husi ac6sta sarcina.

P. S. Episcop al Ilusilor: Eu am is ea mernbrii familiessa is sarcina.

P. S. Episcop al 1?omnicului: Daca este, ca vre unul dinmembrii farniliel va corecta cartea, atunci st. Sinod se vapronunta.

P. S. Episcop al Ilwilor: Chiar aasta este un avis pen-tru succesori.

P. S. Episcop al Romniculza: NoT Comisiunea, nu putemface alt-ceva de cat sa ne uitam la carte si la imprejurarile elasa cum ea ni se infatisaza ; si in virtutea celor ;Ilse prinraport, v6 rugam sa aprobati conclusiunile raportului.

P. 8. Episcop al Ilnsilor : Fiind satisfacut de cele dise deP. S. Episcop al Romnicului, declar din nainte ca votezpentru conclusiunele raportului.

Se pune la vot conclusiunile raportului comisiunelrelativ la cartea preotuluT Spiridon Badescu si se aproba.

Se citeste partea a doua a raportului relativ la Ca-techismul preotului Simion Popescu, in cuprinderea urrna-tore :

II. Comisiunea voind a Irta in cercetare Catechismul preo-tuluT Simeon Popescu profesor, a dat mai intuits lectura ne-titiuneT acestuia care suna ast-fel :

Rah Prea Scintite SMptine!

La 1880 am publicat un Catechism", care in Austro-Ungaria a fost prea favorabil apreciat; experienta mea de

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 21

catihet si inspector scolar, m'a pus in positiune sit intro-due, mal cu shn4 in textul editiel a IV a acestul ma-nual, inseranate indreptart $i amplific tri, call sper cigi vorradiea valorea.

Credend crt prin acest manual asl putea face un servi-chi invetamentului religlos din acesta tam, cu distins res-pect imi permit, Inalt prea Santite Stepane, a Vi-1 sub-sterne in done exemplare ca proect pentru a V editie, unulcontinend textul editieT a IV cu emend6rile $i amplifica-rile introduse, altul in manuscris continend acelao t,,xtemendat si amplificat,si a Ve ruga sA, bine voitT a'l supuneSt. Sinod spre revisuire si canonicesca aprobare ca text deCatechism pentru scblele primare de ambele sexe.

Primiti, Ire rog I. P. S. Stepane, asigurarea distinsel stimesi profunduluT devotament ce Ire pastrez.

Al Inalt prea SantieT vastre devotat fill si servior,

(semnat) Simion Popescu profesor,

BueureltI I0/ Septembrie 1889.

Din cuprinsul acestei petitiuni reese, precum vedeti, eaCatechismul in cestiune este opera petitionarulul, pe candadresa St. Sinod ne spune ca, acest Catechism este numalprelucrat de acesta , $i in adever observand cine-va co-pertele color done exemplare ale acestui Catechism vede citel este opera unul Moise Toma, $i ea n'a fost de cat pre-lucrat de Simeon Popescu profesor In Facultatea de Teo-logie din Bucuresti.

Deosebirea ce exista, intre cuprinsul petitiunel ci adresaSt. Sinod a dat mult de gandit comisiunel. De alth parte,faptul apropierei operei lui Moise Toma de catra SimionPopescu, nefiind nici aretat prin petitiune, nisi probat cuvre-un act $i nici chiar sub inteles Ban evasiv enuntat inadresa St. Sinod, a produs nedomerire si a pus pe comi-siune in imposibilitate de a lua in cercetare o opera, streinii,numai dupa o simply petiOune a lui Simeon Popescu profesor.Afarit de acesta, petitionarul ne spune in petitiunea sa, catrimite St. Sinod Catechismul sets : in doue exemplare eaproect pentru a V editie,unul continend textul editiel aIV Cu omendatiunele si amplificarile introduse, altul inmanuscript, continend acelagi text emendat $i amplificat", inrealitate ins6t prelucratorul nu trimite de cat ethlia a V in

www.dacoromanica.ro

22 PROCESELF-VFRBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD.

dou6 exemplare din cart unul manuseris eel -l-alt imprimat,avend in text si pe coperta emendart $i amplificari ma-nuscrise. Prin urmare textul editiet a IV lipsind de la ac-tele ce ni trimis, gi fiind neap ,rat trebuincios pentrua'l compara cu editiunea a V *i a putea ast-fel judeca a-supra superioritatet acestia, comisiunea a eredut ca nu estebine sa procedeze la cercetarea textelor triause, fara ca s;tnu aiba inaintea ochilor textul editiet a IV, despre carepreluerittortil vorbeste in petitiunea sa cu atata interes. 0alta nedomerire a avut comisiunea si en acea : Ca pe eandSt. Sinod, in adresa sa da petitionarmut prelucrator titlulde preot" el petitionarul seumesa petitiunea sa numa,tSimeon Popescu profesor. Mai molt inca pe copertele e-xemplarelor, trimise de eatra St. Sinod comisionet, petitio-narul semn6za : Simeon Popescu profesor la Facultateade Teologie din Bucurev".

Comisiunea voind a se pronunta in eunotintft de causaasupra Catechismuluf in cestiune, nu s'a putut lamuri a-supra punctulut daca adeca, preotul Simeon Popescu pro-fesor" despre care i orbe*te adresa St. Sinod de mai sus,este una i aceia*t persona en petitionarul Simeon Po-pescu profesor"*i inea profesor la Facultatea de Teo-logie din Bucurestt". i dar, mai 'nainte de a lua in cer-cetare Cateehismul in cestiune, comisiunea avend nevoede Ore-cari absolut necesare pentru implinireasareinet sale, r6g1 pe St. Sinod sa c6ra petitionarulut :

I. SQL probeze daca a olatinut voe de la Moise Toma auto-rul Catechismulut, sau de la mostenitorn aeeluia, caemendeze amplifice *i imprime in mat multe editium con-secutive.

IL SA presinte St. Sinod a IV editie de care vorbe*tein suplica sa,si

III. Sit se lamnr4seg daca Simeon Popescu profesor",din petitiunea presentata. St. Sinod, precum si Simion Po-pescu profesor la Facultatea. de Teologie din Bueure*tt, esteaceiai persona cu preotul Simion Popescu profesor" dinadresa, St. Sinod.

Acosta lamurire este cu atat mat necesara cu cat persOnain cestiune se presinta ca autor a unei carte didactice re-ligiose menita a cultiva generatiunele vac-ire ale Wel n6s-tre. i tot eel ce voe*te &ti fie dascalul popnrulut roman,trebue sa aiba o positiune bine stabilita atat in Bisericacat *i in societatea nostra.

sal

wall

deslutirt,

www.dacoromanica.ro

PRCCESFLF- VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 23

In asteptarea acestor deslusirt, depuT respectos pe biu-roul St. Sinod, pre langa acest referat, suplicele cu anexelelor, care ni s'atr'i triruis de St. Sinod cu adresa No. 92 din1889.

Primiti Ve rog Inalt Prea S. Pre§edinte stima $i pro-fundul respect ce Ve consery ,

Al Inalt Prea S. V6stre plecat si devotat fits spiritual.t Parthenie al Dunarei de jos.

Se pune la vet conclusiunile partei a doua a rapor-tului si se aproba.

P. S. Valerian raportor, citekde raportul comisiunel depetitiuru pentru tunderea in monahism a suroret MariaCucturenu de 68 am, din schitul Giurgent Eparhia Ro-rnanulm.

Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-lament, este de opinie a se aproba calugarirea.

St: Sinod aproba.Idem pentru recun6§terea calugariret efectuata in

cas de bola a fratelut Chiru Stamate de 73 am din M-reaChem.

St. Sit.od aproba.Idem a frateluT Dumitru Fasole de 77 ant din schi-

tul Crasna.Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-

lament, este de opinie a se admite calugarirea.St. Sinod aproba.

Idem a suroreT Marghidla Petrescu de 58 ant dinManastirea Viforata.

Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-lament opineza a se calugari.

St. Sinod aproba.Idem a se recun65te calugarirea suroreT Maria Petre

de 77 ant din M-rea Zamfira, efectuata in cas de bola.St. Sinod aproba.Idem a surorilor: AndreTana Zisu de 69 ant, Nede]ea

Stoica de 38 ant, Anica Dumitru 39 anT si Ecaterina Cons-tantin de 35 am. Cate pa+ru din M-rea Paserea.

Pentru sora Andriana Zisu, Comisiunea gasind indepli-nite formele cerute de regulament opinka a se admite ca-lugarirea, tar pentru cel-l-alte tree surori opin6za a li se.respinge calugaria papa vor implini varsta de 40 ant.

www.dacoromanica.ro

24 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos: Cer ca P. S. raportorsit ne spunA, de and aceste tref surori sunt intrate In M-re,ca pe urma sa.'n2i pot (lice cuventul mett in acesta cestiune.

P. S. Valerian rapurtor : Din copilarie.P. S. Episcop al Minaret de jos : Pe baza declaratiu

net P. S. raportor, cum ca, aceste surori sunt intrate inM re din copilarie si in vedere ca on -ce antanare nu a-duce nici un folos nici pentru aceste surori nici pentru Bi-serica ; rog pe st. Sinod as nu se un6sca cu conclusiu-nile raportulut comisiunet, ci O. admita si calugarirea aces-tor tret surori.

St. Sinod in unire cu conclusiunea raportulut pen-tru sora Andriana. Zisu si in neunire pentru surorile Ne-delea Stoica, Anica Dumitru si Ecaterina Constantin, ad-mite dupa propunerea P. S. Episcop al Duntrei -de jos ca-lugarirea tuturor surorilor de mat sus.

P. S. Valerian raportor citeste raportul comisiunelde petitiunt pentru tunderea in monahism a surorilor lonaPreotesa de 64 ani si tefana Radulescu de 62 ant, amen-doua din M-rea Zamfira.

Comisiunea gasind indeplinite formalitaVe cerute deregulament, opineza a se alugari.

St. Sinod aproba.-- Idem raportul comisiunet pentru tunderea in mona-

hism a surorilor : Voica G-eorgescu de 34 ant, Stefana Vol-culescu de 38 ant, Parascheva Radulescu de 36 am si Ma-ria Manctulescu de 29 ani, t6te din M-rea Zamfira.

Asupra acestor cereri de calugarire, comisiunea in urmaverificarei actelor, este de opinie a li se respinge caluga-rirea parni ce vor implini varsta de 40 am.

P. S. Episcop al 1.1u,silor : Fiind-ca chiar innainte cucate-va minute a fost un cas ca acesta, a carora calugarires'aii admis; si fiind necesitate in M-re de cetete $i cantaretein care calitap ele se afla, chiar sunt de ptrere a se res-pinge conclusiuuile raportulut si a li se admite calugarirea.

St. Sinod in neunire cu conclusiunile raportului, ad-mite calugarirea numitelor surori.

P. S. Episcop al Ilwilor: Fiind -ca, comisiunile nu vorputea pregati pe mane luceiri, rog sa cinem qedinca Lunt7 Mat.

I. P S. Mitropolit Primat : Asa dar vom avea sedintape Lunt ora 9 a. m.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 25

edinta se ridica, $i se anunta, cea viit6re pe Luni 7Mai orele 9 a. m.

t Prerdinte, Iosif Mitropolit Primat.Secretar, Gerasim Pitegau.

8edinta din 7 Maig 1890.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal i respund presenti 15 P. P.S. S. Membri, Hind absent P. P. Episcop., al Romanului.

Se citeste sumartil sedintei precedente de P. S. Se-cretar Gerasim Pitestenu, punendu-se la vot se aprobA.

Se cornunica de la biurot 11 adrese ale S-tea Epis-copii de Buzeti, No. 234-244 tote relative la calugariri,t;si se trimit la comisiunea de petitiuni.

Idem tra adrese ale S-tea Mitropolii a Ungro-Vla-hie No. 1411, 1412, 1413 relative la calug6riri si se tri-mit la comisiunea de petitiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat : terminat cornunict.-rile ; acum intrAm in ordinea dilei. La ordinea dila avem:

1). Raportul Comisiunel pentru cercetarea tipiculul Ar-hieraticonullil.

2). Raportul Comisiunel de petitiuni pentru cercetareacartilor Preotului BrAtasanu;

3). Mai multe rapOrte relative ht calugari.Prin urmare vom incepe mai inthiticu tipicul Arhieratico-

nului. titi cä in §edinta trecuta s'a dat citire raportulul,dar se va da citire tipiculul.

P. S. Episcop al Romniculut : Cer cuventul in cestiuneprealabila.

I. P. S. Mitropolit Primat: Aveti cuventul.P. S. Episcop al R8mnicului: Am cerut cuventul in ces-

tiune prealabilA, pentru ca sA-mi pot forma et, pre-cum si membrii S-tului Sinod, o idee despre adresa, ina-intata Sinod, de unul din membrit comisiunea, in-sarcinate cu elaborarea tipiculul pentru Arhieraticon. Prinacesta adresa, dupe, cat 'mi aduc arninte din sedinta Ire--cuta, cand s'a citit, s'a vequt doue idei ; una, ca unul din

S'a,11

asta-qi

t

si

S-1111

www.dacoromanica.ro

26 PROCEST. F-VFRBALE Al F S. DINT ELOR ST. SINOD.

membrii acelei comisiuni se retrage, si a doua cA, acelasimembru al aceliasr comisiuni Ssi rezerv4za dreptul, de adiscuta impreuna, en not qi in sedintA, tipicul Arhieratico-rmlui. Voiu lua mai inta,;i1 cestiunea, prin care membrulretras SO' reverveza, dreptul de a discuta, axestA cestiune,in §edintA. Nu stia data tine -va din no!, fie el membruintr'o comisiune sail nu, mai are nevoe de as! afirma arrestdrept ; pentru ea cu. totil '1 avem, toti II exercitara §i ne lu-minam unit pe altii, ca sa luAm aici hotariri mature si bineehibzuite, Dreptul de a discuta cestiunea tipicului dinArhieraticon. era mai bine, dupa, opiniunea mea, ca mem-brul retras din comisune sa, nu §i-1 reserveze, ci mai binesa, si-I exereiteze in comisiune, pentru ca acest tipic saviva inaintea nostra, bine studiat si privit in tote amA-nunlimele lui. Toti membrii S-lui Sinod au dreptul, de alua cuventul intr'o cestiune, care se discuta, aF,s1 aratA pa-rerile lor. si in sfirsit a vota pentru KO. contra. Prin ur-mare partea acestadupa, mine nici nu mai putea fi ce-ruta, prin o adresa, speciala.

Partea a doua insa dupre mine rneritA o deosebitil, a-tentiune ; cad adresa nu este presentata, la binroti in terminulcerut, si 'lid in conditiunile, ce se cer pentru o asemeneaadresa. Am cps ca nu este presentath la timp ; cad din celece comunicat alalta-eri de la biuroa, vedem eh' a-cesta adresa, este presentatA nu in comisiune, pentru ca ra-port( rul sa fach mentiune de densa dupre regulanuith, ci la binroti si inch dupa inchiderea sesinnei dintbruna trecuta a St. Sinod. De aceea tic ca, membrii co-misiunei pentru elaborarea tipicului din Arhieraticon, ri-guros vorbind. au trebuit sa fie in imposibilitate de a lucraceva regulat si iata, pentru ce : De ordinar, membrii carise aleg in cornisiunile corpurilor deliberative, trebue safie tot-deuna in numer impar, si nici &lath in comisiuninu se aleg membrii in numer cu sot. Si stiti pentru carecuvent ? Fiind-ci sa pote intampla deosebire de pareri,si cand se desbate o cestiune, membrul fara, sot hotArastemajoritatea cestiunea, si atunci ni se infatisazA o opiniunea majoritAtei si alta a minoritatei. Asa ceva, s'ar fi pututintampla §i in comisiunea nostra,. Dupa, retragerea P. S.E.-iscop de Arges, au remas in comisiunc. numal P. S. E-piscop al Husilor si P. S. Arhiereti Inocentie Ploestenu

7

ehiar din cele ce au transpirat in mod particular, se va

ni salt

°bid-

www.dacoromanica.ro

PPOCFSFLE 17P.RBALE ALE SFDifsITEI OR ST, SINOD 27

vedea, ea comisiunea are sa vinA cu done opiniuni, caredin punctul de privire al forme' Bunt de o potrivA de tart,si acesta nurnal pentru cuventul, ea, a lipsit al treileamembru din comisiune, care sa hotaraseA majoritatea. Deaiei pentru St. Sinod greaua positiune de a se pronuntaintre done opiniuni de o potrivA de tart, si din punctulde privire al forme[ de o potriva de legale.

Voci : Nu s'a fficut diverginta.P 8. Episcop al Romnicului : Pate sa nu se fi fh'cut ;

fiind-ca afirmati acesta, et o cred. Dar 'arcs'era cu putintA ca eel dot membri al comisiune' sa ai-ba deosebite ; apol vom vedea acesta in cur-sul discutiuner. . . dar cestiunea acesta en o voit privisi din alt punct de vedere ; ca adica clack' o aseminea a-dresa pate fi considerait ca bine venitA pe biuroul St. Si-nod. (Ind St. Sinod alege o comisiune, tot ce se pate in-templa 9i ar fi regulat este ca unul din membri sa'st areteimediat vointa, fie verbal sail inscris, daca prinieste sat seretrage din comisiune, pentru ca atunci gi indata Sf. Sinod,sa proceada la alegerea uni' alt membru, i acesta pentruca sa se evite nereg,ularitatile, ce ni se presintA acum.

Mai privesc lucrul si din alt punct de vedere; adica dacaun membru al S-lui Sinod trebueste sa primesca, sat sanu primesca insarcinarile, ce i se impun de catrA St. Si-nod. Nu mai departe de cat in sedinta trecuta s'au auditvoce c,licend : Rog pe St. Sinod sa, nu me numescA in cu-tare sail cutare comisiune ". Ei bine cu cea ma' mare n ul-tumire sufletasea am audit atunci de la biorot respun-dendu-se acelor voci, ea fie-care membru trebue sa pri-mesa, sarcina, ce i se impune de ch'tra S-tul Sinod. Si cu-ventul pe care s'a basat biuroul, este acesta, cá daca vompresupune, eh fie-care membru s'ar retrage de la aseme-ne insareinari, ce am putea face in St. Sinod, ce ar a-junge luerarile sale ? De aceia et dic impreunA cu biu-roul, ca este o datorie pentru fie -care membru al S-tuluiSinod, de a primi insarcinarea ce i se impune ; ba cevamat mult, en privesc insarcinarea si ca o on6re, ce o daSinodul unut membru cand it alege intr'o comisiune. Siin adever cand un corp ca acesta inalt si sant vine si'nnimpune o sarcina, eu o printese cu reclino0-intn, tit me Silese din tate puterile mele, ca sa me arat demn de incre-derea ce mi se da. Tot ceea ce me pate dispensa de la

;tic,

opiniuni si

'ml

www.dacoromanica.ro

28 PROCESELE-VERBALE ALE *EDINTELOR ST. MOD

o asemenea insarcinare sunt numai casurile, cum se nu-mese ele. de forta majors. De aceea rog pe S-tul Sinod sase gandesca inainte de a intra in diseutiunea lucrarei cevi se infati§4za, ca acesta lucrare nu este facuta de catrao comisiune regulat compusa, ea este facuta numai de 2membri, cart all sa vina cu opiniunt deosebite, sustinuteuna de catra un membru $i a doua opiniune, contrara ce-lei dinttiii, sustinuta de &Ara eel al doilea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Voesc sa dau o lamurire;cred cá acesta discutiune prealabila nu'si are loculpentru ce : mat anthill lucrarea in sine nu e de o importantaa§a de gray& ca numai de cat sa fie facuta de cAtra, trelmembri, ci e o lucrare forte simpla. Nu intru in a scru-ta si in a cerceta pentru ce unul din membri s'a retras ;acesta nu a impedecat ca lucrurea sa se face. Comisiunea-chiar cu dot' membri s'a ocupat si a fost de acord asupraintregei lucrari. Cea-ce cred ca ar fi mat bine de facuteste, sa se dea citirea tipicului ce s'a elaborat, §i fie-care-sa ne dam parerca asupra punctelor pe care le credem deadmis sail de respins. De aceia v'asi rugs sa, ne margi-nim aci sa inchidem incidentul.

P. S. Episcop al Argesului: P. S. Episcop al Romnicu-int a ridicat o cestiune prealabila. Dupe mine §i chiardupa idea I. P. S. Mitropolit Primat, acesta cestiune prea-labila o cred inutile. P. S. Sa sa'mi erte espresiuneadace nu ml-ar fi de Sinod, Ia gi dice ca are mancarimede vorbe, dar nu 'I -o ;Tic.

In ce s'a impedicat comisiunea in lucrarea ei prin fap-tul retragerea mele? in nimic. Comisiunea a fost in totulde acord. Dace ell m'am retras formal este pentru cu-ventul ca am declarat si verbal ca me retrag, dar cerereamea n'a fost primita. Cuventul forte intemeiat pentru careeii me -am retras. este 6. atunci sand se desbatea asupracomisiunea pentru facerea tipicului in cestiune, am illsca unit din piirintil Arhierei fiind modesti in slujba lor, artrebui un asemenea tipic dupa care sa Se conduce chiardiaconii slujitori, si indata, la aceste expresiuni s ivitproteste. De aci intelegend ca, atat persona mea in comi-siunea alesa numai ayes, nici un rol, cat i tipicul desprecare este vorba l'am credut inutil.

Sunt dar de opiniunea I. P. S. Pre§edinte ca sa se in-

i tata

ci

11i

www.dacoromanica.ro

PROCFSFLE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 29'

chida incidentul, spre a castiga timpul necesar pentrulucrarile ce ne stab inainte.

I. P. S. Mitropolit Prinzat: Nernat cerend nimeni en-ventul declar incidentul inchis.

Acum vom incepe cu citirea tipicultn, de 6re-ce rapor-tul comisiunei s'a citit in sedinta trecuta.

P. S. Episcop al Husilor raportor citeste tipicul ar-hieraticonului pentru serviciul Arhieresc in dilele de Set.-batori marl.

Dupe terminarea cethe tipicului se declara discu-tinnea deschisa.

P. S. Episcop al Dzinara de jos : Pe cat am observatdin cetirea acestut tipic, am ve'd.ut ca P. P. S. S. comi-sari la facerea lui, s'au inspirat din liturgiele cele veal sidin practica actuala a Bisericei n6stre. Ceea ce en asi cereacum de la St. Sinod, este ca acest tipic care este o corn-plectare a tipieului arhieraticonulul, sa fie in armonie entipicele care suet presarate ici cold la diferitele servicil deDunmeqett, ca sa se evite on -ce confusinne, cer acestacu atat mai mull cu cat este absolut necesar sa stabilescasi in Biserica o singura regalia, dupe cum in tarn existin t6te unitate de leg! si regu'iarnente. Nu este vorba deArhiereul care serveste, ci de diaconi si de preoti. Taran6stra asta-ch form6za o singura tarn, si este bine ca siserviciul divin sa fie unul acelast in t6te bisericele n6s-tre. Mai adaog ca intre prerogativele arhiereilor preveclutein acest tipic 8.1 se puny acesta : Ca atunci cand arhie-reul oficiaza taina botezulm sail chiar numai cand asista,singur el sa miruesca pe non] botezat. Atata aveam de c,lisin privinta tipicu]ul.

P. S. Episcop al .Husilor : Cat priveste propunerea fa-cuta de P. S Episcop al Dunarei-de-jos de a se pune inarmonie tipicul acesta cu eel din arhieraticon, precum side a se prevedea in el prerogativele Arhiereului relativla botez pentru ungerea cu s-tul mir, care mie scitpatdin vedere, me oblig a le face.

P. S. Episcop al Dunezrei de jos : Sunt satisfacut.P. S. Episcop al Romnicului: Am cerut euventul std

rog pe P. S. Episcop al Husilor s mal cit6sca incit a-cest tipicsingur in particular,§i sa caute a inlocui u-nele cuvinte nu la locul Ion, cum de exempla guardist §ialte, cu termini bisericesci.

ski

si

§i

'Eni-a

www.dacoromanica.ro

30 pRocFset E-VERBALE ALE §EDIVTP.1 OR ,T. SINOD

P. S. Episcop at Ilufilor : Sa m6 erti nu am cis guar-dist ci guarda.

P: S. Episcop al Romniculut: Prea bine, na6 rectifiic ;dar am observat ca suet unit termem earl trebuesc inla-turatt si inlocuiti cu alti, ce't avem in limba nostra bise-ricesea.

I. P. S. Mitropolit eti cer asemenea. 1 Ca pres-'te tot locul in tipic sa se inlocuesca cuventul oficiant sadservitor cu espresinnea liturghisitor, i al II, Ca policrho-nisul sa se puns la finele liturgies. Pun dar la of tipiculcu modificarile cerute de P. P. S. S. Episeop al Dana-refde jos si al Romniculth, cum si cu cele propuse de mine.

Skala Sinod aproba.P. S. Erimia Galatenu: 1. P. S-te Ve rog sii bine voiti

a'mi acorda nit congediti de tree Bile avend a m6 ducela Iasi.

Sfintul Sinod aproba.Orele fiind inaintate, sedinto se ridica tai se anunta

cea viitore pentru Mart 8 Mant orele 9 a. m.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.Secretar, Gerasim Pitestau,

),Sredinla din 8 Maiit 1890.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedintiaI. P. S. Mitropolit. Primat.

Se face apelul nominal respund present" 14 P. P.S. S. membri, fiind absents I. P. S. Mitropolit al Moldoveiti P. S. Episeop al Romanului.

I. P. S. Mitropolit Primat: Suntem in numerul cerutde regulament, prin urmare sedinta este deschisa.

P. S Glrasim Pitest6nu citeste sumarul sedintel pre-cedence.

P. S. Episcop al Romnicului: Rog pe P. S. secretor, sitbine-voiasco a da ideile mete asa, cum le-am exposadeca ca in tipic sa se introduco peste tot ternienii si olimba. alai biserieesca.

I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar pun la vot suma-

Primat: Si

si

ed;

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 31

nil cu rectificarea ceruta de P. S. Episcop al Romnicului.St Sinod aproba.Se comunica de la biuroil adresa. d-lui Ministru al

'Culte'or No. 4411, in aliiturare en un manual de IstoriaSacra a Noului Testament prelucrat de Diaconul N. Io-neseu, profesor la liceul din PloeF,;ti, cerend aprobareaS-tului Sinod, pentru a fi recunoscuta ca carte didactics.

1. P. S. ilitvopolit -Primal : ruga, data bine - void,sa recomandana acesta carte spre cercetare P. S. GerasimPitestenu, fiind eh tot P. S. S. a cercetat si partea I-aa acestel card fticuta de acelasi autor.

S-tul Sinod aproba.P. 5. Episcop al Argesului: I. P. Sante si P. P. S. S.

Eu cred ca in acesta sesiune mai avem putine ;Tile delucru, si bine ar fi ca S-tul Sinod care a hotarat linerea;4edintelor la ora 9 a. m. ; sä schimbe acesta ora si sa neintarcem la 12, si acesta o clic in vederea de a nu nelips; de presenta I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca siI. P. S. sa, fie in totul si la tote eu nol, ast fel ca dra-gostea si pacea ce trebue sa existe intre not sit nu fie jienith.§tim en totil 0, I. P. S. Mitropolitul Moldovei este camsuferind, din care causA, nu pate veni la ora 9 diruine0,cum singer ni a declarat intr'una din §edintele Sinodulul.ca ar fi bine ca sedintele sa le tinem la orele 12, ca ast-fel

pan, veni si I. P. S. Sa. i ce inconvenient ar fi dad, amschimba acesta ora pentru 3 sail 4 lile? Pe de alts, parte,este de mare importanta ca persona I. P. S. Sale sá Ia par-te la Fli edintele Sinodulul. I. P. S. si-a dat cuventul pentruce nu pate veni la ora 9 ; pentru ce dar not sa nu-T facemacesta, eoncesiune ? Rog pe S-tul Sinod sa bine-voiascA ase uni en mine ca in lac sa se tie sedintele la ora 9 di-mineta, sa se tie la 12, ca cu chipul acesta sa putem a-vea §i pe 1. P. S Mitropolitul Moldovei.

1. P. 8. Mitropolit Primal: Pun la vot propunerea P.S. Episcop al Argesului de-a schimba ora sedintelor dela 9 la 12, pentru ratiunea pe care a espus'o P. S. S.§i rnotivata de chiar declaratia I. P. S. Mitropolit al Mol-dovei , care ne-a aratat cá fiind cam suferind, nu pateveni la ora 9. Ell me unesc cu propunerea acesta, pentruconsideratia ce am cAtra I. P. S. Sa.

Se pune la vot propunerea de a se schimba ora se-dintelor de la 9 la 12, si se respinge cu 9 voturi contra 5.

V'asi

sa

www.dacoromanica.ro

32 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

I. P. S. .Mitropolit Primat Acum intram in ordineaLa ordinea c ilei avem raportul comisiunel pentru

cercetarea carte" Preotului Alexandru Bratasanu, intitulataIstoria Vechiului si Noului Testament. P. S. raportor esterugat sa bine-voiasca a da citire raportului.

P. S. Arhiereit. Inocentie Ploes,stau raportor, citesteurmatorul raport :

malt Prea .S'antite Stepane!

In urma insarcinarei ce ni s'au pus de S-tul Sinod,munica,ta noue prin adresa 1. P. S. Vostre No. 17, din

/74 a curentei, sub-senmatiiArhierei : Inocentie Ploestenu

si Gerasim Pitestenu, intrunindu-ne in Comisiune, amluat in de aprope si minutiosa cercetare lucrarea Parin-77telui Econom Alexandru Bratasanu, unul dintre veteranil

profesori de religiune, intitulata : Istoria Sacra a Vechiu-lut Testament.

Din acesta cercetare ne-am incrediacat, si prin interme-diul Inal Prea SanOei Vostre supunem S-tului Sinod, ca

7, autoriul dat too, ostenela, a lucrat din inima, cu77religiositate si constiincios, ca cartea sa, imprimata deja

in Tipografia Sinod, sa fie o icons fidela a Dum-77-nedees,tei Scripture a Vechiului Testament. Precedata de

77 0 scurta introclucere privitore la anticitatea si divinitateaSantee Scripture; inavutita cu multe reflexiuni moralo-patriotice, cartea presinta cetitoriului mult gust si atrac-iune.

De aceea, opiniunea sub-semnatilor este, ca acesta lrt-crare a Parintelui Econom Alexandru Bratasanu sa, se/7 recunoscrt de Santul Sinod ca una din cele ma bonecart" didactice, care cu bun profit s'ar putea introduceca manual de invatarea Istoriei Sacre, nu numai in cla-77 sel e primare, ci chiar si in primele clase giamnasiale.

77 Acesta opiniune a nostra o supunem eu profund res-pect la apreciarea si decisiunea Santului Sinod".Innocent M. Ploe,ste"nu, Gerasim T. Piteflenu.

P. S. Episcop al R8mnicului: Cer cuv8ntul asupra con-clusiunilor raportului. Dupe cum am audit din cetirea ra-portului, P. S. raportor cere, ca sit dam un yot, ca a-cdsta carte sä fie primita ca carte didactics, pentru scOlele

co-

S -tulul

;4110.

lt.a

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 33

primae §i chiar cele secundare. Cunosc gi eu pe batanulqt venerabilul preot Bata§anu, precum tata, aetivitatealui ea pofesor. El este un barbat vrednic de ton, Stima,este un preot model, cauia societatea qi Biseica dato-re§te sa-I conserve memoria §i tot respectul. °and insh.este vorba de o carte didactics, tote aceste calitati, im-preuna cu cele enumerate prin raport, mi se pare ca nuaunt de ajuns. P. S. raportor nu ne spune nici una dinacele conditiuni, ce tebue sa intrunesch o Istoie Santa,menith pentru §c61a adica data, ea are o metoda, data,limba este potIvita pentru intelegerea copiilor de gc61a,§i allele; cunosc gi eri acesta carte gi gtiu, ca acestei cartiII lipsesc conditiunile, ce se cer de la o carte didactics;ea insa are calitati, ce-I dab'. meitul unel scriei pi6se,gi fac din autor un barbat adanc pA'truns de sentimentulreligios. De acela eu agl popune, ca conclusiunile rapor-tulul sa, se modifice in modul urmator : Cartea este bunsde cetire i p6te fi intrebuintata de toti

P. 8. Arhiereg lnnocentie Ploe,st6nu: P. S. Episcop alR6mnicului confunda acesta carte, care este didactics, cucea-l-alts carte a preotului Brata§anu, intitulata, : ViataDomnului nostru Iisus Chistos", care in adever este cartede cetire. Eu me ocup in rapotul pe care l'am citit, deIstoria Sacra a Vecbiulut Testament care este facuta dupemetoda erotimatica, en intebari gi respunsurl. Dupe cuno§-tinta mea, declar ca ac6stli, carte merits sh fie recunos-cuta ca carte didactics.

P. 8. Episcop al Romniculun Nu mi s'a spur in raportnimic din cele ce P. S. raportor ne spune verbal, n'avorbit de met6da cartel', nici de alte conditiunl. De ace%cred, ca aunt autoisat a nu o primi, ca carte didactics,.

P. S. Episcop al Dunaret de-jos : Cer euventul, nu atatca oh vorbesc asupra conclusiunilor raportului, cat maymolt sa atrag atentiunea tuturor P. P. S. S. comisarf, caresit 1ns6rcinarea de a cerceta chrtile ce li se trimit. Amobservat c t raportele tuturor raportorilor, se marginesenumal intru a ne da convinctiunea ce '0-au format rapor-torul sat comisiunea, tar nici de cum nu spune S-lul Si-nod lacunele ce all observat, sat metodul intrebuintat Inaceste cart!. De aceia atO ruga pe top P. P. S. S. comi-sae, ca in raport sa ne dea o idele clarii despre materiacuprinsa gi metoda intrebuintatit in acdst5. carte. Cat des-,

3.

crestiniT piosi".

si

;

www.dacoromanica.ro

S4 PROCESELE VERBALE ALE SEDINT'ELOR ST. STNOD

pre mine, eil if cred pe cuventsi trebue s6'i credem cutotii.dar m6 gandesc si la reul ce result& din afluentacea mare a eartilor religi6se ce yin la St. Sinod, si treeprin comisiuni cum tree scrisorile la poste. Eta gAndesc eaar trebui sa se cercetecle cu deamanuntul asemenea carp,ca raportorul sa ne dea deslusirile necesare. tits cu totilca noi am aprobat multe curls, dar in realitate nu avemnimic. Cele mat multe din cads aunt lipsite de metoda,in unele din ele s'ati introdus si materii straine de s-tascripture.

Rog dar pe P. S. raportori, ca on de cate ori an acerceta vre-o carte 85, observe dacg autorul cartel s'a ins-pirat numal de s-ta icriptura in serierea sa, sau si dinalte carts, si in asemenea cas se se comunice st. Sinod casul,spre a decide cele de cuviinta.

F. S. Arhieren Innocentie Ploefleizu: Cand este vorbade o Istorie Sacra a V. sail N. Testament, negresit, catota materia P u p ri n s a acolo este din s-ta scripture. Tre-buia se mai spun §i acesta?!

VocY: Neaparat.P. S. Arhterenlnnocentie Ploqt6nu: El. am crec,lut adsta

de prix( s. Ea ve declar ca cartes parintelui Bratasanu estebuna, metodica, fiind facuta de un preot si vechiu profe-sor cu experientA, care §I-a cousacrat tote viata sa custudiul.

P. S. Episcop al Romnicului: Cine't contesta acest me-rit? E4 insa primesc ca acesta carte sa fie recomandatanumal ca carte de lecture, lar nu ca carte didactics.

1. P. S. Mitrovolit Primat: Pun la vot propunerea P.S. Episcop al Romniculuf, ca cea mar departatg.

St. Sinod o respinge.1. P. S. Mitropolit Primat : Respingendu-se propu-

nerea P. S. Episeop al Ronanicului, se intelege ca se pri-mesc conclusiunile raportului.

P. S. Arhiered. Inocentie Ploestdnu citeste urmatorulraport al comisiunel peritru cercetarea cartel Pr. Alexan-dru Bratasanu intitulatri : Viata Domnului nostru lisusChristos".

malt area Santite Stgpane !

17 Consecintl votulut Santului Sinod, comunicat none prin.n adresa I. P. S. V6stre No. 19, din 4 a curentei, intru-

www.dacoromanica.ro

PROCF SEI VERBALF. ALE SEDINTF.I OR RT. SIN0D 35

nindu-ne in cornisiune si luand in de aprape cercetarecartea Parintelui Econornii Alexandra Brataaanu nu-',mita: Viata Domnulut Dumnecleit Ma' ntuitortul nostru77lisus Christos" , ne-am incredintat ca ea este un fel de con-

77cordanta a imprejurarilor faptelor expuse in eel patru

same Evangheiisti, urmandu-se de la inceput si pana lafine sirul cronologic ; pentru care batranul preot, autorul,,,acestei carte, trebue sa's1 fi dat o mare ostenela ; mai a-77 1 es ca precum spline insust in prefat,n'a avut alta77calauda de cat Evangelia scurtele indicatiuni cronolo-

gice din Isto is Bisericesc a lui Meletie Episcopul A-77tine or. Stilul cartel este simplu, dar placut i atractiv.

Se pate ;lice cu drept ctivent, ca cartea este unicala not in felul eT si in vedere cu materia ce tratka.41, daea pentru fie-care crestin este o obligatiune morals,77 sá cundsca Viata Domnalui si Mantuitorultit nos r 1, apotae6sta carte este cea mai bunt cala,tiza spre acest finis;77 caci ea este o fidela icona a tuturor celor cuprinse in s tit77Evangbelt§ti, alai ales ca expuse tote in sirul crono-

77 logic, cum s'ati urrnat faptele, in mod natural, unele dupa,,altele.

In vederea acestora, sub-sernnatii credem ea s-ttil Sinod77ar putea recuti6lte acest carte ca until dintre cele mai

77 bune manuale de citire, nu nuniai pentru scoli fu genere,dar si pentru fie care credinelos, care urmarelte cuosttate mantuirea sa suflet6sca.Avesta opini ine, sub-semqatii o snpunem cu respect la

apreciarea i decistunea a tului Sinod.

innocent M. Ploqt6nu, Gerasim 7. Piteflenu.

Apoi continua: Inca o lamurire void da s -tului Sinod.Aeesta carte precum cea 1-alta care s'a votat, ambeleaunt corectate de mine, tiparite in Tipografia Cartilor &se-ricesti" i sunt cu minitiositate corectate de mine ; scum dinnor le am citit, prin urmare ceiace clic este in deplinacunostinta de camo.

P. S. Episcop al R6innicului: Ascultand raportul in pri-vinta acestei carte, me (Ted dator de a multumi P. S. ra-portor, pentru modul cum s'a exprim tt asupra cuprinsu-lut cartel. In adever aide der yowl med cu convingere;-acesta este o carte esita din munca until om, pentru care

si

si

gi

ei

seri-

ii

Qi

www.dacoromanica.ro

36 PROCESELE VERBAT E ALE SFDINTELOR ST. SINOD

si-a consacrat o viath intr4gA, si va deveni folositore atatpentru copil cat si pentru cre§tinii maturi. De aceia vo-tez din 'OM inima conclusiunile raportului.

I. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot conclusiunileraportulut.

St. Sinoci le aproba.P. S. Gerasim Pitest6nu citeste urmittorul raport al

cornisiunei pentru cercetarea cartel Pr. Ion Constantinescuintitulata Istoria Sacra a Noului Testament".

Inalt Prea &INN SMpane!

Conform votului St. Sinod dat in sedinta din 4 Maifl,'curent, sub-senanatii membri al' comisiunei instituite pen-tru cercetarea opulul intitulat: Istoria Santa a Noului Te-ll

77stament, elaborat de Prea Cucernicul Iconom IO Cons-

77tantinescu, pentru usul scalelor secundare, studiand acesta

lucrare, am constatat cii intruneste conditiunile pentru afi adnaisit ca carte didactiea. Ea se distinge de alte lucraride telul acesta cu deosebire prin partea introductivii : unde71se daii mai multe notiuni nqcesare, pentru a studia cu

"profit istoria Noului Testament. Nu mai putin este su-peri6rrt altora prin o impArtire logicit, espunendu-se in"partea introu : evenimentele petrecute inainte si dupe nas-77terea lul Iisus Christos, Tar in partea a doua: activitatea77mesianica a lul Iisus, patimele, martea, invierea si inalta

77rea lui la cer ; la urmit se aft un apendice ce cuprinde

71istoria latirei erestinismuluT panel la Constantin eel Mare

§i harta Palestine de si s'ar fi putut face si o aim Im-piirtire reala, adecA : in partea int6ia ad se trateze is-77toricul, )ar In partea a doua invetiiturile dogmatice

si morale, adueendu-se dovecli despre divinitatea Mantui-71torulut nostru, prin implinirea profetielor mesianice, prin

77intreita sa activitate de invetator, preot si conducetor-

(Imperat), prin minunele si profetiele sale, precum siprin descrierea impArb,tiel sale mesianice, etc. Pe Tangao espunere destul de liimuritii cartea este insotitil de multe71 note explicative. La fie-care paragraf stint reflexiunl mo-rale forte instructive, de si ar fi de dorit ca aceste

ninv6taturi sa fie intemeiate pe invetaturile santilor pA-nrinti. De akmintrelea cartea nu este fipsita niei de a--

www.dacoromanica.ro

PROCSSELE-YSRBALE ALE SEDINTELOR ST. &NOD 37

paratul critic, stilul este atractiv si limba pre cat s'a pu-77tut curata.

Sperand ca la o alts editie, autorul se va sill a imbu-natati si mat mult lucrarea sa si ast-fel literatura nostra17didactico-bisericesca va fi inzestrata cu o lucrare bunk

77suntem de opiniune a se aproba acesta lucrare si de St.

Sinod ca carte didactics.Acesta fiind resultatul cercetarilor nostre, cu respect '1

supunem deliberarei St. Sinod.

Inocent M. Ploestenu, Gerasim T. Piteflau.

Se pune la vot conclusiunele raportului si Santul Si-nod le aproba.

P. S. Arhiereti Valerian ROmnicenu citeste raportulpentru tunderea in monahism a surorei Stancuta Pietra-resa de 65 ani din Monastirea dintr'un lemm Comisiuneagasind indeplinite formele cerute de regulament opin4zaa se admite calugarirea.

Santul Sinod aproba.Idem raportul comisiuneT de petitiuni, prin care opi-

nem, a se admite la calugarire fratele Stoica Florea de66 ani din schitul Lainict.

Santul Sinod aproba.Idem raportul comisiunel de petitiuni prin care o-

pinka, a se admite calugarirea fratelul Teodor Constantinde 65 ani, a se amana calugarirea frateluT Mihail Sin Mi-hat de 72 ani pang ce va presenta actul de despartire desotia sa, si a respinge calugarirea lut Ion I Popa fiind de 17ani, eke tree din monastirea Caldarusani.

Se pune la vot conclusiunele raportului si Santul Sinodaproba.

Idem raportul comisiunei de petitiuni prin care opi-neza a se admite calugarirea surorei Elena Stanescu de 39ani, d:n M-rea Viforata.

Santul Sinod aproba.Idem raportul comisiunei de petitiuni, prin care o-

pink i a se admite c augarirea fratilor: Stefan Ionescu de70 ani si Gheorghe Macovic6nu do 34 ani, si a se amanacalugarirea fratelut Nicolae Prahoveanu prima va presentaactul de despartire de sotia sa, toti acestia, din M-rea Cer-mica.

www.dacoromanica.ro

38 PROcESET F-Vr REALE ALE SEDINTEI OR ST SIT OD

SAntul Sinod aproba conclusiunile raportulut.Ideal citeste raportul comisiunet de petitiunt, prin

care opineza a se admite in schima monahala surorile :Ana Stanescu de .... ant, Ana Popescu de de 45 ant siAna C. Popescu de 29 ant' (muta), cMugarith in cas de bola,si a se amana calugarirea surorilor Maria Georgescu de36 ant. Maria Petrescu de 34 ant si Ana lonescu de 34 ant,pana vor indeplini varsta eeruta de regulament. Tote acesteade M-rea Susana.

P. 8. Episcop al Dundrei de jos : Cer cuventul, nu a-supra conclusiunet afirmative pentru surorile de mai sus,ci pentru conclusiunea raportului care nu voeste sa reco-mande pe cele alte surori la calugarie ca neavend etatealegala. Pentru ca acele surori despre care comisiunea o-pineza a li se amana calugarirea, fac serviciu de cftnta-rete si paraclisere si fiind-ca prin monastirt din ce in ce ainceput a se simti lipsa de pers6ne apte pentru asemeneaservicit ; rog pe Santul Sinod sa prim6sca si calugarireaacestor surori pe Tanga cele recomandate de comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunerea P.S. Episcop al Dunaret de jos ca cea mai departata.

Santul Sinod o aproba.P. S. Arhieret Valerian Ramnicenu raportor, citeste ra-

portul comisiunei de petiOuni prin care opineza a se ad-mite tunderea in nionahism a pers6nelor urrnatare : Du-mitra Spirescu, de 60 ant ; Ana Barbulescu de 43 ant ;Elena Nicolescu de 40 ant ; Maria Aron de 44 ant ; Ma-ria Vasile de 46 ant ; tote din M-rea Ratesti ; Maria Ni-colae Ion de 41 ant ; Rada Nicolae Vasaiu de 40 ant,ambele din Monastirea Cotesti ; Parascheva Nicolae Mol-dovenu de 70 ant Ana I. Mutu de 64 ant, ambele dinM-rea Rogozu ; Vlada Radu Bojog de 44 ant din Mo-nastirea Barbu si fratele Nicu D. Goroveitt de 37 ant dinMonastirea Ciolanu.

S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului.Nemai fiind nimic la ordinea ;Mei sedin0 se ri-

dica, anuntandu-se pe cjiva de Vinert 11 Maiit orele 9a. m.

Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.Secretar, Gerasim Pitestenu,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERRALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 39

,Siedinta din 11 Main 1890.

edinta, se deschide la orele 9 a. m. sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal §i respund presenti 15 P. P.S. S. Membri, fiind absent P. S. Episcop all Romanulul.

P. S. Gerasim Pitestenu, cite§te sumarul sedintei dela 8 Ma lu.

P. S. Episcop al Romnicului : Rog pe biurou ca inprivinta opiniunel mele, emisa cu ocasia cetirei raportuluiprivitor la cartea: lstoria Sacra" a parintelui Bratasanu,sa se dea ideile mele intocmai ; cad et am cps : in basaconsiderentelor raportului, lar nu in basa conclusiunilorraportului, acesta carte sa fie admisa nu ca carte didac-tics, ci ca carte de lectura.

1. P. S. Mitropolit Primat : Sunt trecute in procesulverbal.

P. S. Episcop al Romnicului: Eu cer sa fie trecutein sumar.

P. S. Gerasim Pitestenu: Ed am reprodus in sumar i-deia ce results din procesul verbal. Dac6, void, void da ce-tire cuvintelor ce pronuntat ca sa ye convingei.

P. S. Episcop al ROmnicului: N'am 4is assa, ci ca pebasa considerentelor din raport, am opinat a se admite nu-mai ca carte de citire, tar nu am 4is simplu ca carteanu merits a fi aprobata.

1. P. S. Mitropolit Primat : Se va face rectificarea ceo ceretY. Pun la vot sumarul.

S-tul Sinod aproba.Se comunica de la biurou doue adrese ale Episco-

piel Buzeului, relativ la calugariri, §i se trimite la comi-siunea de petitiuni.

Idem raportul comisiunei din Bucures,iti, pentru cer-cetarea cartilor didactico-religi6se, pe liinga care inaintezamai multe manuale cu resultatul cercetarilor, continut inun proces verbal.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos : Intre manualele cer-cetate de comisinnea din Bucuresti, ved ca este si IstoriaSacra a parintelui Bratasanu, asupra careia, in edinta, dealaltaeri, &utu]. Sinod dat votul sea afirmativ, pe bazaraportului ce ne-a cetit P. S. Arhiereil Inocentie Ploe§-term ; 9i pentru ca in cunWinta de causa sa ystinl i mai

si

'il -a

www.dacoromanica.ro

40 PROCESELE VERBALE ALE $ED1NTELOR ST. SINOD

bine adeverul asupra acestei carp, rog pe Santul Sinod,ca sa Incuviinteze cetirea raportului ce ni s'a anuntat a-cum de la biuroit.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Dati-mi voe sa daft o la-murire : In sedinta trecuta St. Sinod a dat un vot asu-pra unel carp a Pr. Bratasanu, care era trimisa de matmult timp la comisiunea din liucurestI pentru cercetareacartilor didactice. Acura ve intreb, mat putem not reveniasupra acelut vot dat ?

P. S. Episcop al Dunara-de-jos Nu este vorba de vot.I. P. S. Mitropolit Primat : Pe Tanga acea carte de

care este vorba, mat sunt alte carp ale altor autori pe careIe -a cereetat comisiunea. Eli cred ca in privinta cartei pa-rintelui Bratasanu, oiata ce s'a dat un vot este bine dat,si numal putem reveni, tar cat pentru cartile celor alpautori, ast credo ca e bine et li se inapoeze, impreuna cuobservatiunile comisiunea.

P. S. Episcop al Romniculur : Car cuventul in cestiunede regulament. Not avem un regulament pentru cerceta-rea cartilor bisericesti, care stabileste ca cartile venite sprecercetare, sa mearga : fie la comisiunea din Bucurestt fiela cea din Iast, mergend la una din comisit o carte, trebue samerga la arnendoue comisiunile. In fata aeestut regula-ment et intreb pe biurot acest raport este venit din par-tea aniendurot comisiunilor, sat este numai de la cea dinBucurestt ?

I. P. S. Mitropolit Primat.: Nurnat de la cea din Bu-curesti.

P. S. Episcop al Romniculia : Daca este asa, apoi re-gulamentul ne obliga sa trimitern aceste carp si la comi-siunea din List, si pe urma sa ne pronuntam asupra tor.

1. P. S. Mitropolit Primat : Pentru cartea parinteliaBratasanu s'a dat un vot si prin urmare nu se mai p6tetrimite.

P. S. Episcop al Romnicului : Niel et nu tit sa se tri-mita cartea Parintelut Bratasanu, ci cele-l-alte carp.

P. S. 'Episcop al lIusilor: In privinta celor (Ilse de P.S. Episcop al Romniculut, cum ca aceste carp trebuesctrimise si la comisiunea din Iasi, et sugtin ca Insust pre-sedintele comisiunea de aict era dator sit le trimita direct ; si.numal dupa ce se cercetat si de acea comisiune trebuea sa

:

:

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEIDINTET OR ST. STNOD 41

le trimita la St. Sinod, cad asa prescrie regulamentul res-pectiv.

P. S. Arhiereii, Dionisie Craiovau: Asa s'a facut papascum, dar mie mi s'a cerut ca sa aduc cartile.

P. S. Arhiereil Gerasim Piteotenu : S'a cerut §tiinta des-pre ce s'a facut cu cartile, dar nu WI, depunett raportul.

1. P. S. Mitropolit Primat ; Ca sa se facti lucrul con-form cu regulamentul, sa se trimita aceste carts si la co-misiunea din Iasi afara, de a parintelui Bratasanu, asupraOrel S-tul Sinod a dat un vot.

P. S. Episcop al Dunard-de-jos : N'am sa me opunla aceia, de a nu se trimite cartea Pr. Bratasanu, la

dar fiind-ca s'a dat tin vot relativ la acdsta carte,eti dori ca St. Sinod sa aucia raportul anuntat de biu-

pentru ca sa StiM cum s'a pronuntat acea comisiune.P. S. Gerasim Pite,9t6nu; S'a dat un vot si nu mat pu-

tem ceti raportul, cads revenim asupra votului dat.Dace voitf sa stitt continutul raportului, n'aveti de cat

cititi in particular.I. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot parerea mea,

ea aceste sa fie trimise si la comisiunea din Iasi afarade cartea Preot Bratasanu.

St. Sinod aproba.P. S. Episcop al Dunarel de jos : Ve rog si date re-

tire raportului.Vocf : S'a votat.P. S. Episcop al Dunitra de jos ; Nu trebue sane jucdm

asupra acestui cuvent. Cum ? Ce a'tt pus la vot ? eti cer-sa se cit6sca raportul.

P. S. Gerasim Piteflenu: Nu este nevoe sa se cit6sed,qi nu mat putem reveni asupra votului..

P. S. Episcop al Dunaret de jos : Ed cer sa se citesca,raportul comisiunei din Bucuresti, care ni s'a anuntat as-ta.-41 de la biuroti, dace alaltaieri s'a cetit raportul uneialte comisiuni. . . .

I. P. S. Mitropolit Primat : Se va trimite dar la comi-siunea din Iasi de catra presedintele comisiunet din Bucu-resti.

P. 8. Episcop al Dun fret de jos : Ve rog sd se is actca am cerut cetirea raportului mi s'a refusat de birtrod.

.1. P. S. Mitropolit Primat : P. Sante, nice odata, nuse cetesc coma nicarile in extenso ci in resumat.

carp

a'stTort,

erel

tai

www.dacoromanica.ro

42 PI, OCETLE VERBALE ALE 111FDINTELOR ST. S1NOD

Acum intram in ordinea lilei.La ordinea 4ilei avem raportul comisiunei, pentru cer-

cetarea compturilor Jurnalului si Tipografiei Cartilor Bi-serictesti pe anul 1889-90, cum si a budgetului de ye-nituri si cbeltueli pe anul 1890-91. P. 5. raportor esterugat sa bine-voiasca a citi raportul.

P. S. Episcop al Argesului raportor, citeste urmato-rul raport :

malt Prea San ite Stepdne,

Sub- semnatii membri ai comisiimei S-tului Sinod pen-tru cercetarea compturilor, atat hi Tipografia CI rtilor Bi-sericesti" cat si la Jurnalul St. Sinod : Biserica OrtodoxaRomana,", procedand la cercetarea socotelilor sub prese-de4a P. S. Inocentie Episcopul Buzeulin in 4iva de 3Main si continuand si in liva de 5 Maiu, dupa, ce ne-amconvins ca cifrele cuprinse in tablourile, atat acel privitorla Tipografie cat si acela al Jarnalului aunt justificate prinpiese, snuruite si parafate in regula, cuprinse Intr'un dosarde 444 tot, am intrat in constatarea si cercetarea special&a cifrelor.

Resultatul comisiunei este urmatorul :Pentru Tipografie: Budgetul anului trecut a presentat sumo.

de 63,111 lei 31 bani ; tar eheltuelile 52,780 lei.In x ealitate s'a cheltuit, dupa, cum se justifies prin acte

numai suma de 39,778 lei, si s'a, incasat In cursul anu-lui expirat suma de 32,735 lei 20 ban!, duo, cum seconstata din condica de Casa, din care resulta : Ca casaT:pografiei se presinta la finele anului budgetar expi-rat, cu un deficit de 6,701 lei 72 ban!, din causa ca nus'ail putut incasa la timp veniturile preve4ute in budget.

Prevederile budgetare ale anului present 1890/91 se pre-sinta en un venit total In suma de 59,940 let 32 bani,si anume : I-iu, din 20,224 lei 56 ban!, datori] de pe car-Ve expediate deja Protoiereilor, dupa cum se vede dintablourile A pana, la. N anexate pe langgi, raport, adica :

Mitropolia Ungro-Vlabiei datoreste suma de 6,366 lei 25bani, Mitropolia Moldovei 2,127, lei 12 bani Eparhia Rom-nicului Noulm Severin 1,582 lei 10 bani, Eparhia Ar-gesului 2,641 lei 89 bani. Eparhia Buzeultu 574 lei 60,bani, Eparhia Romanului 693 lei, Eparhia Husilor 178 lei

www.dacoromanica.ro

PROCESEI P-VeREALE ALE SEDINTRY OR ST. .41NOD 43

70 ban! si Eparhia Dunarei de jos 6,060 lei 90 bani ; to-tal 20,224 lei 56 ban!, al II-lea : din venitul irnprimareiJurnalulu! Nr. 9 anul 1888 pana la Nr 12 si anul 1890in sumo de 16,800, III-lea : din 10,915 lei 56 bani, pro-veniti din diferite tiparituri, desfaceri directe de carp bi-sericesti aflate in deposit, si din alte mice imprimate, dupacum s'art prevadut si in anul trecut incasat. Acesteaaunt veniturile Tipografiei pentru anul curent.

Jar la cheltueli se presinta budgetul cu suma totala. de :52,151 lei 72 bane si anume : I -iu A). Salariele persona-lului administrativ 3.440 lei. B). A atelierului de culege-torie 10,680 lei, C). A ateliernini de Masini 3,600 lei, intotal cu suma de 17,720 lei. II-lea. Material tipografie siatle cheltueli ecstraordinare in suma de 27.740 lei, adica :A). Material tipografie 20,000 lei. B). Cheltueli de lega-torie 3,000 lei. C). Material combustibil 1 500 lei D). Chel-tueli de Cancelarie 240 lei, si in fine E). Cheltueli ecstra-ordinare 3,000 lei. Totalul general 27,740 lei.

In total veniturile budgetare pentru anul present auntde 59,940 lei 32 bani, tar cheltuelile in suma de 52,161lei 72 ban!, urmand a remanea un escedent la finele ann-lui budgetar de 7,778 lei 60 bani, (Ind s'ar Incasa toteveniturile prevecltte, dupa cum sunt specificate in budget.

Ce se atinge de veniturile si cheltuelile budgetului Jur-nalului Sant. Sinod : Biserica Ortodoxa Romana", a fostpresentat pentru arm] eespirat en suma de 89,882 lei 76ban!. si am constatat ea s'au incasat in realitate numai34,442 lei 96 ban!; si s'au eheltuit 27,428 lei 31 ban!,prin urmare s'a ineheiat anul budgetar al Jurnalului cu unescedent de 12.014 lei 65 bani.

Prevederile budgetare pentru anul curent se presinta cuun venit total de 120,905 lei 10 barn. proveuiti : A). Dinescedentul de 12,014 lei, ban' 65 de la finele tune! lui Mar-tie 1890. B). Din tarnasite de incasat in suma de 67.318-

lei 45 bani pe Emil 1882 pnna la 31 Martie 1890, datoriivechi si anume : Mitt opolia Ungro-Viahiei 11,551 lei 80bani, M tropolia Moldovei si Sucevei 12,101 lei 40 ban!,Eparhia Rounnicul-Noul-Severian 20,590 lei 25 ban!, Epar-hia. Argesului 987 lei 10 barn, Eparhia Buzeulut 470 lei,Eparhia Romanulm 1,496 lei 50 ban!, Eparhia Husilor

ti s'a

www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEfOR ST. SNOD

5,604 lei §i Eparhia Dumirei de jos 1,046 lei 40 bani.%) C).Di, veniturile anului curent in sumli de 39.67210, contate pe3,306 abonamente. 1)). Din 1,800 lei abonamente directe.$i in fine E). Din 100 lei venituri ecstraordinare. Total120,905 lei 10 bani, veniturile Jurnalului din datoriele vechi

abonamentile anului present.Cheltuelele budgetului Jurnalului pentru anul present

aunt in suma de 52, 903 lei 69 bani, sarcine din trecutremase asupra ease Jurnalului anume : Salariele neachi-tate ale membrilor Comitetului redactor omit la 31 Martie1890, in suma, de 22, 640 lei, remisa Protoiereilor asupradatorielor vechi papa. la 31 Martie 1890, in suma de 13,463 lei 69 bani, §i imprimatul Jurnalului, de la No. 91888 panii. la No. 12, 1889 90 in soma de 16,800 lei.Acestea stint datorii din trecut asupra ease Jurnalului.

Redactia insa administratia Jurnalului pentru anul cu-rent, se presinta cu cheltueli in sump. de 26,620 lei, adieu :A). Salariele a trei membri 12,600 le. B). Salariele unuicomptabil-copist si a unui expeditor in suma de 1.920 lei,

C). Imprimatul Jurnalului cu suma de 12,000 lei a 1,000lei pe luna. D). 100 lei abonamente la jurnale streine. E).Cheltueli de expeditie 3,000 lei. F). Cheltueli de cancela-rie, corespondente, remisa Protoiereilor pentru anul curentde 7.934 lei 40 bani ; Total 8,774 lei 40 bani.

Totalul cheltuelilor dar este de 91,298 lei 9 bani, carescadendu-se din totalul general al veniturilor de 120,905lei 10 bani, ne da un escendent de 29,607 lei si 1 ban,daca s'ar incasa tote veniturile preve4ute in budget.

Comisiunea avend in vedere ca stint cifre intre datorielede la Jurnal, a carora incasare este imposibila anume :Protoeria judetului Romnicu-Sarat cu 470 lei pe anii 1884si 1885. Prototeria de Su, 4N7a en 783 lei pe anii 1884. 1885$i 1886 si Probaneria de Vaslui cu 72 lei, este de opiniune

Nota Redaotiei. Sumele notate nu suit reale WI In aeeste .tifresutra Si remisele ce se cuvine Protoereilor la sumele intregi debi-tate pentru abonamentele Mute pe fie-care an, asa ce r'emasitelede incasat pentru fie-care Eparhie sunt mai mid dup5, cum s'atat St. Sinod specific prin tablouri.

De la Aprilie au achitat debitele cu destiversire : Prot. jud. Felciuanil XI $i XII, Prot. plIsei de jos din Capitala, Prot. pliisei do sus,Prot. jud. 111eheding anul X, Prot. jud. Covurlui anii XII si XIII,Prot. jud. Tutova anul XII, Prot. jud. Iasi anul XI.

ara-

ei

ei

ultim,

ei

ei

ei

www.dacoromanica.ro

PROCESLLE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 45,

a se sterge aceste cifre din compturi, facendu-sii cunos-cut despre ac4sta comitetulul redactor de catra St. Sitiod,mai ales cit persdnele asupra carora planNa aceste dato-rii decedate, n'ati remas fondurt din care sit se pot itachita aceste sume.

Terminand comisiunea operatia constatarilor si verifi-carilor de cifre din ambele situatiuni presentate spre apro-bare, declare : ca tote cheltuelile st veniturile aunt esactesi sprijinite pe acte justificative, presentiind Inca si Insem-nate economil, resultate din budgetele anulul expirat, pre-cum se constata din tablouri.

Comisiunea apol ave;nd in vedere si situatia din Epar-hia Husilor, privitbre atat la datoriele de la Jurnal cat sila ale Tipografiei, presentata St Sinod de P. S. Episcopde Husi, si care s'ail comunicat spre orientare si comisiu-nel, dupit informatiile positive ce s'att dat. s'a vellut ca, si-tuatia presents este in total in conformitate cu datoriaprevecluta in situatia generals a comitetului Jurnalului,ca aparenta diferinta exists, numal din cause, cit in cifrelepresentate de Directiunea Tipografiel si de comitetul re-dactor, sa cuprind st remisele Protolereilor pe tott anti cen'aft achitat datoriele pe deplin, pe c'and in situatiuneaP. S. Episcop al Husilor aunt aparte puse cifrele cu care-real datoreste o Protoierie, lucru pe care'l confirm& si P.S. Sa, ca adica asa s'a urmat in trecut cu darea comp-turilor catra St. Sinod, opinand P. S. Sa a se scAdea peviitor s,i remisele Protolereilor, in raport cu sumele achi-tate din anil pentru care s'ail trimis banil. Deci. co-misiunea In conformitate st cu opiniunea P. S. Episcop-al Husilor, este de socotinta: ca incepend cu anul curent,sumele de care cunt in drept a beneficia Protoiereii caremisa de la Jurnal 20°/osa se scads de o data, propor-tional cu banit ce trimet, spre a nu se mai incarca con-turile cu sume fictive, fiind-ca in realitate acele sume auntin mare parte remise de ele Protolereilor. Acosta, Inaguasit se face, cunoscutit din partea St. Sinod st comitetuluiredactor, spre a se sti cu esactitate pe viitor, care este da-toria real& pe care Redactia trebue sa o incaseze de lao Protoierie.

Opinam a se urma tot ast-fel si cu remisa de 10 °/, a-cordata, de St. Sinod personelor care platesc anticipat car-tile bisericestI, cum si Protolereilor care cer in depositcarti de ritual spre desfacere.

gi

www.dacoromanica.ro

46 PROCESELF-VFRBAT.E ALE §EDINTFLOR ST. SINOD

Cat despre datoria Tipografiel de 12,978 lei 74 bane,catra casa Socec §i Comp. din anul 1888-89, despre carese vorbeste in raportul directiei Tipografiel, en care sum&s'a cumparat material tipografic, adica hartie pentru im-primarea Apostolului, Egangeliei °tc: spre a se puteacomisiunea, opine4a, a se mijloci de catra St. Sinod la Onor.Minister de culte in mod oficial, de a achita Tipografieldou6 imprimate, pe care le-a gi terminat §i depus fn pH-mirea Onor. Minister, dar a caror cost in sums, de 6,897lei nu i s'a platit. Cu acesta surna incasata, si din alteeconomit ale Tipografiel s'ar achita §i acesta singura da-torie ce mai planeza asupra Tipografiel.

Cat priveste pentru cererea ce face directia de a i se 'Asalatitudinea de a face cheltuell pe viitor numal in marge-nile veniturilor, fara a se mai contracta nuol datorii,In fine a face econorniele posibile din budgetul Tipogra-fiel, comisiunea este de parere a i se admite cererea de a faceeconomii, nu insa de a trece si in plus peste cifrele pre-we'clute in budget, mai ales pentru ca acesta me-sura esteIn avantagiul Tipografiel.

Acesta fiind resultatul cercetarilor comisiunea insa'rcinatade St. Sinod cu constatarea si verificarea sumelor presen-tate de Directia Tipografiel St. Sinod si de comitetul re-dactor al reviStei Biserica Ortodoxa, Romani ", gasindu-leatilt cheltuelile tacute in margenile budgetului §i justifi-cate tote prin acte, cat si prin veniturile trecute in regulain Casa, in urrna acestor eonstatari opineza, a se aprobade St. Sinod in total cheltuelile i veniturile anului es--pirat 1889-90, cuprinse in situat ele presentate.

De asemenea, opineza a se admite si aproba si budge-tile pentru anal viitor 1890-91, atilt acel al Tipogra-fiel Cartilor Bisericesti", cat i acela al Jurnalulul Bise-rica Ortodoxa Romany ", cum presentat S-tul Sinod.

°data cu Acest raport, depunem S-tului Sinod tote ac-tele ce ni incredintat spre verificare si confirmare.

Inocen tie Buzeu, Ghenadie al Argeptlui, Eremia Galarenu.

I. P. S. Mitropolit Primat : Discutiunea generala estedesehisa, °ere cine-va cuventul ?

P. S. Episcop al Romniculut : Cer eu cuventul pentrua mi se da cite -va explicatiuni. Rog pe I. S. raportor al

plati,

sail

www.dacoromanica.ro

PROCSiELE-VERBALE ALE SEDINrELOR ST. SINOD 47

comisinnet pentru cercetarea socotelilor Jurnalulu' si aleTipografiei sou 'n3T dea dou6 deslusirt. Mat intaid explica-tiunea, ce doresc sd am, este in privinta imprimatelor Mi-nisterulni Cultelor despre care se vorbeste prin raport, siasupra carora datoria se ridica la 6000 let. Dupre cat amurmarit aeest lucru, prin raportul notat, nu se specifica asu-pra caror anume imprimate este acesta datorie.

P. S. Episcop al Arge,sulut: Ace lea suns: Raportul co-misiunet S -tului Sinod pentru impartirea parohidor, si vol.II al Predicelor lut Antim Ivir6nul.

P. S. Episcop al Romnicului: Mai cer o explicatiuneasupra remiselor. Not stim ca Protoiereilor dup6 hotara-rile luate de catra, st. Sinod, li se da un ajutor din parteaJurnalulut pentru starninta for in respandirea Revistet St.Sinod ; adeca o remisa de 20 la mita din sumele ineasatesi trimise la redaetie. Aeasta, regula s'a pastrat nestramu-tat, si nici nu putea s1 nu sa p istreze ; caci de indat.1 ce8-tul Sinod a dat un asemenea vot, s'a instituit un dreptProtoiereilor in veniturile R vistet. Am audit insadu-se prin raport ca aceste remise nu se seadeati in con-turt ! Et bine, acesta este neexact. Dar pate ea P. S. ra-portor voeste s i ne spuna alt-ceva ; ceta ce pate ca eu nuam inteles ; adeca, ed. protoiereit ail cerut sa li se scada,remisele pentru sumele ne trimise. In asemenea impreju-ran, Prea Santite, Redactia Jurnalulut este in tata regula.Nu se pate sa se scada remisele pentru sumele ce nuaunt inaintate Redaetiei, si asupra carora Protoiereit, ase-manat votulul St. Sinod, nu pot avea nict un drept. A-supra sunnelor trimise insa, et at5 dreptul de remisa, si a-cesta remisa, oprese el singuri la trimiterea banilor.

Mat mutt : observati raporturile Prototereilor de inain-tarea banilor si vet' vedea, a, in eie se (-lice trimit laRedactie suma de atat", la care adaoganduse swim. de774tat ea remisa", face in total atat. Aeesta este regula, care

s'a practicat, si trebue sa se practice pana cand votul pen-tru remise va fi in vigare.

P, S. Episcop al Arge,sului: Mi s'a cerut s chit la-muriri asupra datoriet Tipografiiei catra Domnul Socec.

P. S. Episcop al Romnicului: N'am cerut acesta, ci a-supra remises prototereilor.

P, S. Episcopal Argeplui ; Asupra remise' respund atAt,ca in trecut se capitalisa de catra fostit Redactor' at jarna-

dicen-

§i-o

:

www.dacoromanica.ro

48 PROCE3ELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

lulus; acesta informatiune o am de la Domnul Direetor alTipografiel, ca remisa acesta o punea la venit.

P. S. Episcop al Romniculzd : P. S. raportor spune caremisa in trecut se punea la venit. Nu se putea P. San-tite ! nu at inteles lucrul si nu trebue sa ne spune-V, ce-v'a spus Directorul, ci aceia ce ati 0'84 trecut in registru!In registre este trecut: suma cutare in bans, si suma cu-tare in remisa.

Ne priceperea in socoteli aduce tot-d'auna confusie.P. S. Episcop al DunarPt" de jos : V'e rog I. P. S. BA

puneti la vot conclusiunile raportului.k S. Episcop al Husilor : Ea asl voi st mi se dea o

singura larnurire. In situatia Episcopiel de Husi presen-tata de mine S-tului Sinod conform votulul din anul tre-cut, am aratat ca protoierei datoresc la Tipografie numalcu 45 saa 50 leinu'mi aduc bine aminte. Acum in ra-portul comisiunel ve'd trecuta suma de 150 lei. Voia sastra de unde provin acest adaos. Situatiunea am facufola 12 Aprilie; actun deci de la 12 Aprilie si pang. in tim-pul present s'a mai trimis carti de catre Tipografie laProtoerel atunci inteleg cresterea sumei dar data nu sailtrimis nu inteleg de uncle provine acel spor.

P. S. Raportor : S'a mai trimis.P. S. Episcop al Husilor : Atunci sporul este justificat.I. P. S. Mitropolit Primal: Ne mai eerend nimenl eu-

ventul pun la vot conclusiunile raportului.Santul Sinod le aproba.

P. S. Episcop al Dunaret-de-jos : Cer euventul.I. P. S. Mitropolit Primat : Aveti euventul.P. S. Episcop al Romniculut: Despre ce voiti sa vor-

biti ? Voiti s'e' intervertiti ordinea 4ilei?P. S. Episcop al Dunarei de-jos: Vets vedea aeum a-

supra carol cestiuni am sa vorbesc, v6 rog asteptap pu-tin. I. P. S. Presedinte, Episcopatul bisericel ortodoxe deresarit din care face parte si Episcopatul roman, este su-praveghetorul prin eseelenta al doctrines, inv64aturilor siinstitutiunilor Bisericel nostre de resarit. Episcopul se o-bliga, la acesta in insusi momentul eel mai solemn al in-trarei sale in crestinism, atunci cand el se botecla si de-vine membru al aeestei Biserici ; atunci i se cere lul sa,marturigsea de trel on simbolul eredintei, care este cons-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 49

tituirea Bisericei ortodoxe de resarit si in care se expunedrepta credinta a aoestei Biserici in fata lui §i cash nu mai fie nici o indoiala asupra credintel Episcopul,atunci cand primeste darul arhieriel i se sere lui, dinnoel confesiunea a acestei credinte, §i el in fata bisericeisi a crestinilor care cunt in Biserica, .i in fata arhiereilorcare au dea darul, el mArturiseste sus si tare fara in-doiala nici sovaire, ca are sa phstrede intacta, drepta cre-dinta, §i nu numai sa o pastreqe, dar sa o si apere pan&la suflarea lui cea mai de pe urmh. Pentru cestiunile re-ligi6se de a doua i a trela ordine, Episcopul n'are atataobligatiune cat are pentru phstrarea dogmelor credinteti dar el este dator in eparhia sa ca insusi s& pastreqe

§i sa apere dr4pta credinta in contra tuturor acelora carto ataca fie in stns, fie prin conferinte, fie prin convor-bin particulare. Ca garantie a pastrarei dr6ptei credintede catre arhierei si episcom, Biserica a instituit Sin6delelocale, santul nostru Sinod impreuna en tot clerul facendparte din marea Biserica de resfirit. parte integranta, parteanedeslipitA, El, ca eel mai malt corp al Bisericel este su-praveghietorul doctrinei Bisericei n6stre si are dreptuldatoria sa, ceara de la cet eare'l compun pre dinsul §iintr6ga n6stra Biserica ortodoxa romana, sh observe dreptacredinta a acestei Biserici. Dar eu am luat cuvdntul nuca sa acucl sau sa banuesc pe vre-un membru al Sino-dului ca ar lipsi la aeesta credinta, ci am luat cuventulca s& atrag St. Sinod atentiunea sa asupra unet cart: cares'a raspandit in tara Roman6sca si care loveste fati§ indoctrina !Astra. Ae6sta carte este intitulath flyer:y.9." in sim-bolul Niceo-Constantinopolitan. Ca sa nu obosesc pe &In-tuit Sinod Cu cetirea mai multor pasage din acesth cartesalmi date voe a ye ceti dupa insu§i cartea in cestiunenumai conclusiunile ei.

hat) ce dice autorul in aceste conclusiuni:1. P. S. .Mitropolit al Moldova ,si Sucevet eine este

autorul acestei chrti?P. S. Episcop al Dundre de jos : Este Simeon Popescu

profesor la Facultatea de Teologie din Bucurestl. Tata cedice la paginele 166-168 a acestei earti: Jerminandncu citatele n6stre obosit6re, am putea resuma resultatulin urmht6rele:

4.

D-den,

gel

;

si

www.dacoromanica.ro

50 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

I. Evangeliele in nici tin cas sub TrvELCua aytov nu In-7)teleg persona III-ia din Santa Treime. In specie la Mat.

I.. 18, 20. Luca 1, 35 se intelege: inswirea esentialii(duh) a fialui". Mai la vale: Acesta o constatit simbo-

1/ lele si o confirma, santii parintt, inv6tand ea Iisus Chris-tos a'a intrupat din sine insusi ea nvE5u.sc arovduch santsi Maria FeciOra.

Mai nainte de a trece la, al doilea punct, notez ca au-tornl aerie caventul duh cu d mic. Continuo en cetirea:

Pentru numirea Duhulut celui Want, Evanghelistit au a-l/ numiti termeni tehnici, bine deosebiti de nvEiju.a sari nvE5-t..ta arov prin articolul $i pronumele rO ea : TO nveijua(TO) 6iitov, TO izysii[Loc.r-ij4 eari0Ei74 pe care simbdlele le auadoptat. folosind en preeumpanire termenul ce ocura, ma!

des Evanghelistit : TO ITV6V-SC, TO iytov".III lea Traducerea in articolul 3 din S;mbolul credintei

cu : De la Duhul Sant, este o imitatiune a ratacirel a-pusenilor contrary spiritulut sante] scripting, simbOlelor$i inv6taturei Antilor parinti, tar explicarea et obieinu-ita : o eresie. Traductiunea adequata literm $i echiva-11lenta intelesulut simb6lelor este: din duh stint ,si din _Maria

Fedora.1V-lea Traductinnea in art. VIII cu : de la tatal pur-

. 17cede, facuta nu dupa textul normativ grecese, ei dupa

Latin sau slavon, este asemenea in contra invetatureidin simbol $i in contra invataturei Bisericei nostre. Tra-ductiunea echivalenta originalultu este: Carele din tatalpurcede traducOune care se afla in tote eartile ndstrebisericesti mie cunoscute, incepend cu ceaslovul din Rom-),nic 1784, Poslustav, Buda 1807, Evhologhion, Sibiu 1833$i tote eartile rituale tiparite in Ard41.

Cu ae6sta autorul crede a ye demonstra destul de e-/I vident de o parte rataeirea in care se afla dogmatistii curespect la art. III, din situbolul Nieeo-Constantinopolitan,de alta adeveratin inteles al cetirei articolului cu respect

Mantuitorului.17RkinAne acum ca sa se pronunte definitiv asu-

pra acestui lucru, eel competinti a judeca in cestiuni17 dogmatice, ca aparatorit representantii stiintei teologice7/sa confirme sari condamne resultatele obtinute prin cer-cetarile de fata.

Pentru ca autorul acestei carts, Simion Popescu in pre-

37

/7 mtz.islirea

II.

,,cel

,stiinfasi

si

www.dacoromanica.ro

PROCESPLE-VeRBALE ALE SEDINTELOR ST ST OD 51

fata sa intre altele rnulte dice qi acesta ea din punctulde vedere biblic cred ca acestii scnere va afla 6re-care in-teres la Santul Sinod din Romania. care '$i -a impus sarcinade a revisui indrepta tractatele S-tee Scripture ", ye rogsa 'ml data voe a depune la biuroil S-lui Sinod urmatdreapropunere :

PROPUNERE,

Avend in vedere deeisiunile Synodelor ecumenice17

celor locale, in ceea ce se atinge de dogmele santei n6s-77tre Biserici Ortodoxe de iesarit.

Avend in vedere eonfesiunea de credinta ce face fie-care Arhiereii chirotonia sa.

Avend in vedere obligatiunea datoria ce are fie-care/7Episeop, preot §i crestin, care apartine Bisericei de re'sa-rit, de a pastra apara dapta credinta i intrega doe-77trina a acestet Biserici, cum $i tote institutiunile ei.Avend in ledere cartea intitulata Pnemna in Niceno-

/7 Constantinopolitanzan, Caisiderand ca cartea acesta este77d pa cum dice insusl antorul un : studig exegetico-dog-

71matic".A end in vedere conclusiunile acestei carte care sunk

77ast-fel :

1. Evangeliele in nici un cas sub .r.vou.a gym nu in-77teleg persona a tn.:la din St. Treime. In specia la Mat.

1, 18, 20 Luc. 1, 35, se inte]ege : insu,sirea esenriala,77

(dueh) a FizthA : Acesta o constata SimbOlele o con-,firma Pariiitt invetand ca : _Ems Christos s'a intrupatdin sine insusi ca riveyy.x 6irovdull santi Maria Fe-77ci6ra ;

2. Pentru numirea Duhului celui sant evange:istii au/7 anumith termeni tecniei, bine densebitl de TrvE.F41.ct sau rye-

ayto.) prin artieolul ti pannuniele TO", ca : 7cvsi3-

77p.x." (TO) aycov nvEup.oc,77T044, TCV EUUM (to) aytov, T6 TCVELV.7. Tilf;

Ci Iladaf.;" pe can simbalele adoptat, folosind cu pre--77cutnpanire termenul ce ocura mai des la evangelicti :

TO "IniEUVA TO EcytoV".3. Traducerea in art. III din Simbolul credintet cu de

de la Duhul Sant" este o imitatiune a retacirei apuse-7/ nilor, contrant spiritului sante Scripture, Simbolelorrinvetaturei Santilor Parinti, -far expliearea el obicinuita

]a

17

u.a. TO

)) i ati

1i

yi

ei

1i

1i

ei

www.dacoromanica.ro

52 PROCESELE-YERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD

o eresie. Traductiunea adequata literet equivalentatelesulut Simbolulut este : din Duh sant ,si din Maria77Fedora".

4 Traductiunea in art. VIII cu de la Tatal purcede",fa,cuta nu duo, textul normatic grecesc, ci dupe eel la-tin sail slavon, este asemenea in contra intelesulut dinSirabol, si contra invetature! Bisericet n6stre. Traductiunea

equivalents originalulut este : carele din Tatil purcede",77traducOune care se afla in tote cartile n6stre bisericesti

7/mie cunoscute, incepend cu ceaslovul de Romnic 1784,Poslustav, Buda 1807; euchologiu, Sibiu 1833 si tote car-

tile rituale tiparite in Ardeal".Cu acestea autorul crede a fi demonstrat destul de e-

vident, de o parte r5taeirea in care se afla dogmatistitcu respect la art. III din Simbolul Niceo,-Constantinopo-77litan, de alta adeveratul inteles al citatulut articol, cu res-pect la zamislirea MAntuitorulut.7/R61:pane actin' ca qtiinta sa se pronunte definitiv asu-

pra acestel lucrart, eel competent! a judeca in cestiunt77

dogmatice, ca purtatoril representantit stiintet teologice,sa confirme sau condamne resultatele obtinute prin cer-77cetarile de fata.Considerand, ea prin aceste conclusium, se loveste in cre-

dinta i de,cisiunele santelor Sin6de ecurnenice , Conside-rand ca autorul acestel carp este profesor la facultateade Teologie din Bucuresti ; ce este ma! mult : Se dice caeste chiar preot, membru activ al &Intel n6stre BiserictOrtodoxe de Resarit.

Pentru aceste cuvinte, propun trimiterea cartel acestiain cercetarea profesorilor facultate! n6stre de Teologiespre a referi St. Sinod asupra et.

t losif Mitropolit Primal, f losif Mitr. Moldova t Par-tenie al Dundrei de jos.

11 Maiii 1890.

1. P. S. Mitropolit Primat : As! avea sa fac numaimica rectificare la expunerea care a'tt facut'o f6rte lamu-rit si pentru care ye aunt forte recunoscetor, cadun serviciti ortodoxiet. 0 mica rectificare : Chiar la ince-putul cuyentard all dis, ca ac6sta este o carte respanditain tot. Cara.

§1 in-

§i

§i

4)

a't1 Mout

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 53

P. S. Arhiereit Gerasim Pite,ste-nu : Este un simplu stu-diti exegetic.

1. P. 8. Mitropolit Primat : Ve asigur ell nu este res-pandita de loc nice in tam, nice in scolf nu este admisil.Acesta carte va remanea tot-d4una ca o opiniune isolataa autorului. Ask dar en me unesc cu propunerea ce s'afacut, de a se trimite in cercetarea profesorilor de la fa-eultatea de Teologie, pentru a'sf da avisul for asupra el,si stint sigur, ea are sa fie respinsa.

1. P. S. Mitropolit al Moldova si Suceva : S'a intem-plat ca sa me aflu si en fata in acesta sedinta. a S-lui Si-nod. Profit dar de acesta ocasiune ea sa aret multumireamea, P. S. Episcop al Dunarei-de-jos ca a venit cu acestapropunere la care si eu me asociez din tat', inima,si lacare suntem daton en toti sa ne asociem,pentru ca inadever, data acesta carte ar fi respandita, cum qiee P. S.Propunetor, atunct kr face mare vatamare in mintele celetinere ale studentilor si mat ales ale studentilor de la fa-cultatea de Teologie unde asta-cli function4z5,sa'mi per-mitett expresiunea,acest individ ca profesor. Acura intreb:Cu a cut stiinta, cu a cut voe, cu a cut aprobare, acestapersona este nurnitk' ca profesor 1.t, facultatea de Teolo-gie ? Apoi fireste, ca autorul acestet carts isi va propuneneaparat opiniunile sale studentilor se).

De aceea me asociez si eu cu propunerea P. S, Episcopal Dunarei-de-jos ; de eat mi se pare, cä se sere o corn-plectare a regulamentulut st. Sinod, ca arleci, propunereasa fie iscAlita de eel putin dot membn. En insa clic ca s'oiscalim en totit.

Voct : Da, o iscalim.1. P. S. Mitropolit al Moldova si Sucevet : P. Startitului

Episcop al Durarei-de jos. '1 face onare acesta propunere,fiind-ca, probeza ca este viligent la cele ce priveste biserica.Sensul vorbei de episcop, insemneza priveghetor, pazitor :Pazitor to -am pus pe tine easel lut Israil", de aceea FAell me asociez si cred cä suntem cu totit de acord, caacesta carte sá se trimitl in cercetarea profesorilor familia-tel de Teologie.

1. P. S. Mitropolit Primat : Ne mql cerend nimeneacuventul, pun la vot propunerea.

SAntul Sinod o admite in unanimitate.P. S. Ioanichie Bacaoanul raportor, eiteste urmato-

www.dacoromanica.ro

54 PROCECELE VERBALE ALE SFDINTFLOR ST. SINOD

rul raport al comisiunel relativ la manuscrisul Noul Tes-tament, lucrat de Domnul V. Ionescu

malt Prea Santite Stcpane,

Potrivit votutui Santului Sinod din 4 ale curentei, co-misiunea, alcatuita din Prea Santitul Valerian Rorunicenu

subscrisul raportor, pentrrt cer .etarea cartel didactice-rnanuscris intitulatO: Prescurtare din Istoria Sacra a .Nou-10 Testament, prelucrata de DL V. Ionescu, invetator qc6-lei din comuna Sacueuii, judetul Dambovita ; cercetandcu deamanuntul acest mid manuscris, a constatat urma-t6rele :

Din prefata manuscrisulni se vede, ca autorul cOrteia-vend la dispositie 30 tablouri din Istoria Noului Testa-ment, trimise lui de Minister pentru ale explica scolarilorsel dupe naetodul intuitiv, a fost nevoit ca, potrivit ace-lor tablouri sa faca §i istori6rele lor, spre a se complectain totul modul intuitiunei, preveclut in programul §c6lelorrurale §i urbane ; §i ast fel a preluerat pentru fie-caretabloti, cote o mica istori6ra trasa din Evanghelie, §i anumedin pasagele relative la tablouri.

Manuscrisul incepe cu prasnicul Bunei-Vestiri ; §i in 30de capitole midi, cuprinde pe seurt Istoria vietei private§i publice a Don-mini nostru Iisus Cbristos ; Mortea §i§i Invierea, Domnului ; Petrecerea lui pe pAment 40 de4ile dupe Inviere ; Inaltarea la eel.; Pogorarea DuhuluiSant la 10 ;Tile dupe Inaltare ; Propoveduirea Evanghe-liei de catrA Apostoli ; Alegerea celor 7 Diaconi ; Ucide-rea cu pietre de catra Iudei a Arhidiaconului ,tefan qiintorcerea la Cretinism a Sf. Apostol Pavel.

Comisiunea, cu tote ca a gasit manuscrisul, sub toteraporturile, bun a se aplica ca carte didactics, pentru mi-ca qcolari, find §i metodic, avend un stil limpede olimbo curat romanesca, faro amestecare de expresiuni streine§i Para termini nepriceputi de micii copila§i ; totufg, comi-siunea, avend in vedere c5, manuscrisul tiparindu-se vapurta visa S-tului Synod, a crequt de datoria ei sá facape longs mice corectiuni §i putine a,dausurt A§a de pilda

La pag. 1 rendul 12, sa, se adauge : cand era de 'refant, pe lauga cuv8ntul de mica.

Tot la pag. 1 rendul 15, in loc de, trasa la o ruda asa ; sa se qica fu incredintatd unei rude a sale.

:

§i

:

s,ti

:

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE kIEDINTELOR ST. SINOD 55

La pag. 3 rendul 11, in loc de, tail& ; sa se (PO,: Staul.Tot la pag. 3 rendul 22, in boo de Marire lui Dum-

neqeil celni din in'Altime sa se qica, dupe original si tra-ducerea nostrit, de pant acum :Aletrire intru eel de sus 1711

DumnecleiiLa pag. 4 rendul 1, in loc de, intre otaeni bunt- voire,

cum este in manuscris ; sa se ;Rea : intru 6ment bunet voire.Tot la pag. 4 rendul 6, sa se adaug5, cuvintele : o stew

minunata, pe langa cuvintele, mersul si marimeapag. 5 ream' 12, in loc de facut daruri ; sa

se Mica : ''t. an adzes darUrt ;Tot la pag. 5 rendul 15, in loc de, pacalit ; Sa se

Rica : Trod v6'dendu se inselat.La pag. 7 rendull7 in loc de, n'a crec,tut cuvintele lui ;

sa, se (Pea n'a creclut cuvintelor lu't.La pag. 10 rendul 3. in loc de, cu ce drept ; sa se cjica :

cu ce putere, find expresie evangelic t.Tot la pag. 10 rend 4, pe langA cuvintele, stricati a-

cesta Biserica ; sa se adauge vorbind despre Biserica tru-pulut seu.

Iarasi la pag. 10 rendul 2, din Nota, in loc de, saintinda invetatura lui, sa se qica: set respcindesca invetd-tug a

La pag. 17 rendul 17 In Toe de, expuse inecului ; sase click' corabia era aprope sa se inece.

La pag. 22 rendul 15, In loc de, servii tel; sa, se (Pea :

fa-me ca pe unul din argalil tet.La pagina 24 rendul 15, In loc de gAzduire ; sa se clic& ;

Casa de 6spett.La pag. 32 rendul 4, in loc de, si a plans ; sa se (ilea :

tiSi e,sind of arcs a plans cu amar.La pag. 41 rendul 17, in loc de, a perit ; A, se ilicA :

a adormit.Pe langa aceste corectiuni, comisiunea a mai observat,

ca .in manuscris, n ai pretutindenea numele de Iistis estescris cu un singur i (Isus), mime care nu insemneza man-tutor, ci insemneza, cu urecltile de o potrivet; §i numaiTaus scris cu dos i insemneza Mantuitor.

Comisiunea mai propune, ca autorul in privinta orto-tografica sa se conformeze, cat s'ar putea mai molt cuortografia Academies, singura Vara acum, cea mai discutata i mai rationata.

T -ail

el.1 La

lot.

www.dacoromanica.ro

56 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEYOR ST. SINOD

Acestea sunt observarile, corectiunele micele adau-surt ce comisiunea a gasit cu tale sá le faca si sá le pro-punk, spre a fi intercalate in manuscrisul ce 1-a fost in-credintat de caAra S-tul Sinod, spre cercetare.

i dar, comisiunea este de opinie a se autorisa impri-marea manuscrisulul ca carte scolara ; la tiparirea atriaInsa autorul se tine samA de micele rectificart, Matte sprelitmurirea i complectarea atat a ideilor cat si a Intele-sulut lor.

Tote acestea Comisiunea, cu respect, In supune S-tuluiSinod spre deliberare.

f Arhiereu Valerian Romniceanu. f Arhiereu loanikieFlor Bacaoanul.

I. P. S. Mitropolit al Moldova ,si Suceven Am cerutcuventul sa rog pe st. Sinod ca observatiunile facute decomisiune, sa se comunice autorulm spre a le avea in ve-dere.

Se pune la vot conclusiunile raportului si se primes°impreuna en propunerea I. P. S. Mitropolit al Moldovei.

P. S. Episcop al Husilor raportor, citeste urmato-rul raport, relativ la Istoria sacra a V, si N. Testamentprelucra+a de d. Al. M. Ionescu.

malt Frea Santite Stepane,

Conform votulut s -tultu &nod din se lints de la 4 alec. comunicat en adresele I. P. S. V6stre No. 23 si 24,subsemnatit membri ai comisiunei, luAnd in cere,etare carteaIntitulata : Prescurtarea din Istoria sacra a V. si N. Tes-tament pentru usul claselor I II si III primare de ambesexe,de D-1 Alex. Ill. lonescu, E litinnea nT, Bucuresti, 1890a constatat urrnat6rele:

[. Cartea se compune din trey part'. Partea I cuprindediferite rugactuni impartite in 21 lectiunt ; partea Il a, V.Testament cuprinde notiunt despre facerea lumen, pecatullut Adam. Cain si Abel, Potopul, Turnul hit Babel, Abraamsi Isaac, Iacov, Iosif {1.41 Itu in Egipt, Moisi, RegisSaul, David si Solomon ; despre Profetii marl Isaia, le-rimia, Ezechil si Daniel, precum i despre Iona, Ruth siTobie.

i

§i

-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 57

Partea III cuprinde: Nasterea lui Iisus, Adoratiunea Ma-gilor, presentarea lui Iisus in templu, fuga lui Iosif in E-gipet, Iisus in mijlocul doctorilor, Botezul ltu Iisus si ten-tatiunea Lui, alegerea celor 12 Apostoli. Dintre annum sunt :Cea de la nunta din Cana G-alileii, inmultirea panelor,invierea fiului vaduvei did Nain, vindecarea servului su-tasului, invierea Lazar si Schimbarea la fata a Dorn-nului.

Din parabole aunt : Cu semanatorul, en grauntul de mus-tar, aluatul navodul.

Mai departe Intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusa-lirn, prescurtarea Predicei de pe munte, Cina cea de tamarugaciunea in gradina, lepadarea lui Petru, judecata, marteaingroparea si invierea lui Iisus ; trei aratari ale lui Iisusdupa Inviere, Inaltarea lui Timis si pogorarea Duhulni Sant.

II. Cartea mai cuprinde si 25 figuri, representand eve-nimente si personage din V. si N. Testament despre caretratecla.

III. Materia trata4a este bine aies pentru copil. Stiluleste in mare parte lamurit gi usor, mai ales in partea II.

Cu tote aceste, daca autorul nu s'ar fi precipitat en im-primarea cartel, i ar fi presentat St. Sinod opera sa inmanuscript ar fi fost mult mai bine, eaci ar fi putut co-recta cluar acesta editie, duo ob ervatiile ce comisiuneale crede necesare. Anume :

1) Simbolul credintei sa se Puna intoemar dupa, Oro-logiul impricnat in Tipografia Cartilor Bi.ericestt.

2). Sa se exprime mai clar sentinta de pedepsa data delui Adam si Eva, dnra cadere (pag. 13) Iui

Cain dupa ce a omorat pe Abel (pag. 14).3) La profetul Daniil (pag. 35) dupa cuvintele : Daniil

a mat pro feticlat despre s firisitul lumet ,si judecata ul-timd , sa se adaoge euvintele : cum si despre timpul veni-ret bit M esi a, fiind acesta una din cele mai insemnate pro-fetii ale lui.

4) Sa, se prefaca figura ce represinta botezulfacend pe st. Ten en mina pe capul Mantuitorulut.

5). Sa restabilesca adeverul istoric in privinta alegereicelor 12 apostoli duo, textul evangeliei

6). Sa scdta cuventul lirnbalsamat referitor la corpullui Iisus cand s'a inmormintat, precum si euventul de a-vertisment pus in sensul de instiintarea facuta de anger

lui

D-clew

1i

si

si

Domnu-lus.

www.dacoromanica.ro

58 PROCEiELE-VERBALE ALE $EDINTELOR ST. SINOD

Jul Iosif, dupes mortea lui Trod. ca sa se intorcl din E-gipet in Nazaret.

7) Citatiile din st. Seripturit nepreseurtate, sa le punaneschimbate.

8). Sa usureze stilul partei a III a, care e din notiprelucrata, ai sa inlAtureze din tota cartea cuvintele notcare nu pot fi intelese de copii.

Cu int/oducerea acestor corectiuni intr'o noun editie,comisiunea este de Oere a se aproba de carte didactictireligi6Ra Prescurtare de istoria Sacra a V. ,si IV. Testa-ment, prelucrata de d-1 Alex. M. Ionescu.

Aceste fiind aprecierile comisiunei, en tot respectul sitsuptin la cuno§linta St. Siuod.

Raportor : t Silvatru Episcop Husilor, f Arhiereu Ie-remia Galatenu.

P. S. Episcopvl Dunara-de-Jos: Negre'.it eh' autorulare sá tines socotela, de observarile ce i se vor face cunos-cut de catra, Santul Sinod ; dar pentru mai multa sigu-rantA, gandesc ca ar fi bine. ca chiar dupe ce va intro-duce in text modificarile ce i se seninaleza, sa nu dea lu-crarea la imprimerie, 'Dana ce mai intalu nu va fi din nalreveclutA de &aril P. S. raportor.

1. P. S. illitropolit Primal': Pun la vot conclusiunileraportului cu dorinta exprimatA de P. S. Episcop a] Du-narei de jos, ca autorul inainte de a retipari acestA carte,sa o presinte biuroulizi.

Santul Sinod aproba.P. S. Archierat Gerasim Pitestenu citeste de la biuroil

urniatbrea propunere :

PROPUNERE.

,Propunem ea S-tul Sinod sa Ia o hothrire, ca TipografiaC'Artilor Biserieesti sa trimitA la fie-care Mitropolie si E-piscopie din Cara ate un exemplar din imprimatele cevor eli din acestA Tipografie.

Semnati : loanichie Bacaoanul, Dosite Botopnenu, Dio-nisie Craiovenu.

Voci: A se trimite din tote c6rtile ce se tiparesc esteprea

P. S. Arhierell loanichie Bacaoanul: Nu din tote lu-

mat

mull.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINTOD 5 9

erarile carT vor esi din Tipografie, ci numal jurnalul Bi-serica Ortbodoxa" si alte luerari anume ale Sinodului, d. e.desbaterile S-lui Sinod, pentru ale avea la cancelaria E-piscopiei.

P. S. Arhiereu. Gerasim Piteft6nu: ANY de ce nu la-muriti cererea? cad in propunere atT cerut sa, se trimitatote luerarile ce vor eisi din Tipografie, iar acum cerep. nu-mai Jurnalul.

P. S. Episcop al Argeplza: Dupe propunerea cum s'acetit, eu asa am inteles, ca sa, se trimita la fie-care Mitro-polie si Episeopie din tote cartile ritualulul earl se tipa-rese in Tipografia Cartilor Bisericesti, cad desbaterile S-tuluiSinod toV le avem, mai en soma, ca dupe decisiunea ceam luat, se publica ate lute() brosura aparte.

Eu ered ea este bine, ca sa se trimita eke un uvrajdin cartile de ritual can sa tiparese, si acesta in mod for-mal, spre a se pastra in arhivele Mitropoliilor si Episco-piilor.

I. P. S. Mitropolit Primat : Prin umare sunteti in con-tra propunerea.

P. S. Episcop al Argeului : Sunt pentru propunere inmodul cum eu o cer ; Tar nu pentru Jurnal si desbaterileSt. Sinod, pe care le avem ca abonaci.

P. S. Episcop al Romniculut In adever s'a produs oconfusiune numai din causa, ca propunerea nu este des-tul de lamurita. In propunere se slice se va da sate unexemplar din tote tipariturile Tipografiel" de unde reieseca sa se trimita jurnalul, desbaterile, cartile de ritual, pre-cum chiar si cartile particulare tiparite cu plata. Iata careeste intelesul propunerea Acum sand propunetorul, vine

margineste propunerea clicend, ca a inteles prirl ti-parituri numat Jurnalul sau desbaterile, acesta este a douaidee, esita din propunerea scrisa.

P. S. Episcop al Argesului vine si iarasi liirgeste pro-punerea clicend : eii am inteles sa se trimita la totepiscopiile eke un exemplar din cartile, care se tiparescla Tipografie. Eii, Prea Stultitilor, ca membru al S-luiSinod, supun la, cunostinta amenduror propunetorilor, caJurnalul 11 avem ca membri aT S-lui Sinod, precum si des-bate! ile ; si data se propane, ca aceste desbateri sa fietrimise :;,;i la cancelariele Episcopiilor, pentru ca sa cu-nosed mai de aprope si fun4onarii cancelariilor hotari-

si's1

Z-

:

!

www.dacoromanica.ro

60 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

rile St. Sinod spre a le aplica la lucrarile oficiale de ad-ministratie, la acesta me unesc ai en. Dar ca s'a se tri-mita tote tipariturile, cum gi cartile de ritual, dupre cuma (Ps P. S. Episcop al Argegului, Ire declar ca, nu meunesc ; fiind-ca cu acesta s'ar aduce o jicnire in venitu-rile Tipografiei. Ce ar fi data am da fie-care din not cate7 0 8 lei pentru cartile de ritual ? Este stiut ca fie-caredin not are cartile ritualui, gi trebue sa le aiba. Dar a-cesta eumparare de carp de la Tipografia Cartilor Bise-ricesti, eu o socotesc ca o incurajare a acestei institutiunicare este a nostra, pe care suntem datori a o sustine sicu o mica suma din avutul nostru. De aceea me mar-ginesc la propunerea ce s'a facut in urma, si cer de a setrimite la cancelariele Episcopiilor numai sumarele §edin-telor S-lui Sinod.

P. S. Episcop al Argesalui: Imi pare reii ca nu me potuni cu propunerea P. S. Episcop al Romnicului. caci P.S. Sa nu este de parerile ce s'ad emis de a se trimite lafie-care Mitropolie gi Episcopie cite un uvraj din car-tile ce se tiparesc in Tipografia Cartilor Bisericesti. Miemi se pare ca fratele Episcop al Romnicului nu are drep-tate, awl data s'ar trimite aceste earti, nu s'ar pagubiintru nimic Tipografia, mai cu semi ea se cere de la notEpiscopie, ca sa §tim ce card se tiparesc in Tipografiepentru a le recomanda protolereilor gi preotilor i buni-lor cretini, de 6re-ce no]. nu §tim t6te cartile ce se tipa-resc in Tipografia Sinodului.

P. S. Episcop al ROmnicului: In Jurnal sunt publicatePrea Sante !

P. S. Episcop al Arge,sului: Eu cred ca este forte dreptca atunci cand se termina tiparirea unei cart', fie ea cmnoscuta de not ca de ex. psaltirea, ceaslovul etc. sa setrimita formal Episcopiilor, F,;i Episcopiile sa le recomandeprotoiereilor, ear nu Tipografia sa le trimita de-a dreptulprotoiereilor. Prin urmare, eu rog pe S-tul Sinod sa pri-mesca acesta propunere.

1. P S. Mitropolit Primat : Me unesc deplin cu ideeaemisa de P. S. Episcop al Argesului, ca din t6te cartile deritual e§ite din Tipografia S-Itu Sinod sa se trimita ofi-cialmente la fie-care Episcopie.

P. S. Calistrat Bcirlaclenu: Sa se trimica, si Arhiereilorti tulari.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTFLOR ST. SINOD 61

I. P. S. Mitropolit Primat : Voi linisti scrupulele P. S.Episcop al Romnicului, care Bice at se va face pagubatipografiei ; nu va fi nicl o paguba, ci va fi in interesulre'spandirei cAreilor din care Tipografia va profita.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Me unesc si en cu a-cesta propunere.

1. P. 8. Mitropolit Primat : Pun dar la vot propune-rea P. SAneitulm 16nichie Baca6nul in unire cu opiniuneaemisa de P. S. Episcop al Argesului.

Santul Sinod aprobruNemai fiind nimic la ordinea qilei, sedinta se ridica

si se anurrp, cea viit6re pentru Luni 14 Main ora 9 a. m.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Secretar, Gerasim Pitestenu.

I*linta din 14 Main 1890.

Sedinta se deschide la orele 9 a m. sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal la care respund present." 15P. P. S. S. Membri, fiind absent P. S. Episcop al Roma-nului.

P. S. Gerasim Pitestenu Secretar, eiteF,;te sumarulsedineei de la 11 Malt" si se aprob6.

Se comunica de la biurou petitiunea Epitropiei bi-sericel Ellene din Sulina, prin care facend pe scurt is-toricul cestiunet acestel biserici si a preotilor, faeg, cudrepturile chiriarhiel Dunarei-de-jos si ale Epitropiei, cereca St. Sinod sA, fa o grabnica solueiune in acesta pri-vintA, mal ales a preotilor Alvanopol si Travlo, pe careEpitropia 'i-a inlocuit, dar care inlocuire n'a fost apro-bat& de P. S. Episcop al DunArei-de-jos.

St. Sinod decide ca acesta petieiune sa se recomandeP. S. Episcop respectiv.

Idem petitiunea Diaconului Alexandru Dragnea dela biserica cu hramul Adormirea Maicei Domnulut dinGiurgiu, prin care cere ca St. Sinod s'a'-I acorde dispensapentru a se putea hirotonisi preot intr'un oral unde va finecesitate, fail a i se pretinde-certificatul de absolvirea a7 clase seminariale.

www.dacoromanica.ro

62 PROCESELE VERBALE AT E SEDTNTET OR ST. STNOD

P. S. Episcop al Romnicului : I. P. S-te si P. S. S. 0-menii, cari voesc sä infranga legile erei si sa calce ho-tararile St. Sinod, nu inceteza de a ne veni en deosebite ce-reri de dispensa Ia preotie. Alai dauna.4, cum ye adu-ceti aminte, a mai venit o cerere de felul acestia dinpartea Diaconului Clarlova, prin care ne ruga sa-1 dispen-sam de a urma studiele Seminariului de gradul II-lea,pentru a se face preot in Bucuresti. S-tul Sinod. insa,in urma propunerei facuta de mine, pentru care itsunt forte recunoscetor,s'a unit cu parerea mea, si ahotarat ca petitionarul FA se supuna legilor terei si ho-tararilor S-lui Sinod ; adica indeplinesca cursul stu-dilor.

In aeiasi conditiune ved ca, se afia, petitionarul de acum.Nu'l cunosc de aprope pe acest Diacon Dragnea, ci nu-mai din vedere ; fiind-ca nu '1-am avut scolar cand meaflam profesor la Serninariul central de aid. Dar pe catimi aduc aminte, el este de origins, din Bucuresti, are pa-rinfi aici, §i de aceia n'ar fi o greutate pentru densul aveni si a se supune legilor Ore): si hotararilor S-lui Si-nod, urniand si cursul superior ; voesc sa ;lie, ca datatine sa intre in preotie, sa urmeze qi studiele c.ursului su-perior, si cred; ea I. P. S. Mitropolit Primat iT va inlesnicalea, dandui un be de diacon la o biseriea din Bucu-resti pana va terwina studiele. De aceea rog pe S-tulSinod, ca si cu acesta ocasiune sa dea acelasi vot pe carel'a dat asupra cererei Diaconului Carlova, adica sa-1 o-blige a face cursul de 7 clase.

P. S. Episcop al Dunetra de-Jos: Eit ter ca acesta ha--tie sa se tree& la dosar pur si simplu, ca nefiind de com-petinta S -tulul Sinod sa se ocupe de ea.

P. S. Inocentie Ploe,stau : Me unese §i ea cu P. S.Episcop al Dunarei-de-jos, mai ales ea, acest Diacon nuare in Giurgiu o purtare recomandabila.

P. S. Episcop al Romnicului: In urma celor spuse, deP. S. Inocentie Ploestenu, cedez si eTa. Ia propunerea measi me asoeiez la opiniunea expriniata de P. S. Episcop alDunarel-de-jos.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Suceva : Sarni dativoe ca sa ripostez la un covent 4is de P. S. Episcop alDunarel-de-jos, ca adica cererea petitionarului nu-1 de corn-petinta S-lui Sinod. Din contra, Santul Sinod este corn-

sa:st

1i

's,1

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 63

petinte in tote cestiunele, dar mie mi se pare cg nu estede eztviintd, ea S-tul Sinod sä, se mai ocupe de un ase-menea cas, Intru cat s'a luat o masurg, genera% pentruasemenea casuri.

1. P. S. Mitropolit Prinzat: Pun la, vot parerea emisade P. S. Episcop al Duniirei-de-jos pentru a se respingeacestg, petitiune.

Santul Sinod aproba.P. S. Arhiereg Valerian Romnicenu raportor, cite§te

raportul cornisiunei de petitiunl prin care opineazii a seadmite calugarirea fratilor : Ioan Popescu de 68 ani, siPetre Cocala, de 66 ani, amendoi din Monastirea Gaya-nele, Eparhia Buzeului.

Sfintul Sinod aproba..1. P. S. Mitropolit al Moldovel4i Szteevei: 1. P. Santite

$i P. P. Santiti pgrinti §i frati !V6 aduceti aminte acum un anmi se pare, nu'mi

pot aminti precis data,eg am facut o adresg cAtiii St.Sinod, care s'a gi ocupat de ea, in privinta MongstirelNeamtul cu schiturile pendinte de acestg santa si marelaved. V6 aducetl aminte, Ca in acea adresa am expus sta-rea in care se afla Monastirea Neamtu in infiorirea ei,multimea vietuitorilor carii erag acolo si care treceati pesteo mie. Acosta este cunos 'uta tuturor fratiilor vostre.

Lucrurile s'agschimbat dupaluarea averilor Mongstire§ti.Pgrintii monahi,vietuitori acolo, s'atiimputinat. Industria,de acolo, precum fabricile de postav, tipografia, cisrnitria, §imulte altele ag incetat, caci fabrica de postav sag de siac s'astricat, croitoriile, cismg'riile qi tote cele alte mici manufactureau incetat. Fratiile v6stre cur Osteti ca acestea nu erag nu-mai pentru vietuitorii monahi de acolo,- ci profitatt §i eel deafara, din mortastire de materiile care se luerag acolo. Dupatrecere de aprOpe 30 anisi mi se pare §i mai mult,de °find luat averile, parintil s'ati inputinat schitu-rile pendinte de M-rea Nenatu ani inceput a fi amenintatesa r6mang, pustil. Eft m'am ingrijit in tot-d'auna sa aducaminte parintilor care conduc M-rea Nenatu, sa ingrijascg,ca sa fie monahi pe la acele schituri, cum de exemplu pelanga, M-rea, Secu, la schiturile Pocrovu la Sichastria, laSichla, ca sa nu remang, pustil, farg, monahi cea-ce se §iurmezii. Insa cu timpul imputinandu-se parintii, nu o sa

ca

qi

waft

www.dacoromanica.ro

64 PRO .ESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

mai alba de unde sa trimitit acolo spre aseultare pentrua ingriji de serviciul bisericesc si a pAzi acele zidirt

Eii fn acea adresa catra st. Sinod, opinam ca ar fi binesa, se hotarascrt un numer de calugari, care sit fie stabili,

s4 se mai inmulcasca, nisi sa se mai inputineze, caast-fel sa nu fie la discretia unula si altuia, atunci cand sefac bugetele. Am clis, mi se pare ca sit se hotarasca unnumer de 500 monahi pentru M-rea Neamtu cu schiturile

si din acest numer sit se impartA la tote schiturileM-rel dupit trebuinta.

P. S. Arhiereu leremia Gdlat6nul: Cinci sute nu ajungeci trebuesc sase sute.

I. P. S. Mitropolit al Moldova si Suceva : Eu clic s'afie si sapte sute, dar in adresa asa opinam ca sit fie cincisute. St. Sinod ca sa simplifice cestiunea, a opinat ca a-dres'a sit se comunice Ministru, cea-ce s'a si facut.Dar la 1VIinisterul de Culte, dupa cum m'am informat, suntunite dintre amploiatil, care char pentru Bueuresti gasescca sunt prea multe biserici, cu atat mai mult pentru

Insa aci uu e voiba de calugari ci de niste ase-zaminte religiose morale, in care strebunil au dorit sa sepAstreze religiositatea si morala evangelica inzestrandu-lesi cu aver' insemnate. Nu este vorba, toti cunosteti capadure fart uscitturi nu se p6te, onntl este tot om. &-tuna cand am presentat acea adresa s'a gash de cuviintade a se triwite d-lui Ministru al Cultelor ; dar acesta dupamine nu este de ajuns ci trebue sa se dea o impulsiune,si in acest stop propun ca st. Sinod sa se asocieze cudorinta care o exprim eu, de a aduce aminte d-lui Mi-nistru al Cultelor, ca sa se preciseze numerul de monahiin M-rea Neamtu cu Secu si cu tote schiturile dependintespre a nu mai remanea la buna-vointA, la discretiunea sila invrajbirea multora din cel ce fac budgetul bisericesc.

Acosta am avut de qis.P. 8. Episcop al Dunaret-de-Jos: Sunt forte recunosee-

tor I. P. S. S. Mitropolit al Moldovel ea in arhiepit'sto-resca si parintesca ingrijire si solicitudine ce o are pen-tru monastiri a venit si asta-0 sa r6ge pe st. Sinod sa

o decisiune in privirqa parintilor din M-rea Nempi.Propunerea I. P. S. Sale e cu atat mai bins venitrt cucat ea este impArtasitagandese de intreg st. Sinod. Ceace asl dori eu insa, ar fi ca sa, generalisAm dorinta I. P.

nici

d-lui

ea-lugari.

is

en,

www.dacoromanica.ro

PROCESELDNERIIALt ALL l!iDINTELOR ST. SINOD 65

S. Sale, §i nu 0, rugam pe dl. Ministru ca d-lui sa fixezenumeral pArintilor din M-ri, caci on -cat ar fi de bine-voitor un Ministru pentru M-ri, el nu pote sA intelegticum ar intelege Episcopii ci prin escelenta. st. Sinod,chemarea monahismului §i nevoile monastirilor. Et1desc, §i rog pe I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca sgt neunim cu totii asupra uneia c4i aceleall ides, adia, s5, ale-gem o comisiune care in timpul vacantel st. Sinod, safixeze nurnerul monastirilor, monahilor i monahielordin Cara, Ri acel tablon care'l va face comisiunea sl sepresinte Sinodului, §i ast fel aprobat de st. Sinod sã se co-munice Guvernului, ca sä §tie qi Guvernul ce are 0, &ca.A ne lAsa la discretiunea Ministrilor ca sa fixeze elnumeral parintilor Si maicilor prin M ri, este a ab4ice ladrepturile qi datoriele st. Sinod. De aceia este bine ca cuo °tit mai nainte sa hottirtan si sorta Monastirilor, cumam hotarat si sorta clerului de mir.

1. P. S. Mitropolit al Moldova &covet : Mal IntAitisunt dator srt respund la cele dise de P, S. Episcop alDunArei de-jos, adia, BA nu ne buna vointaa minictrilor. N'ani nici o indoela de buna-vointa a Mi-nistrtilui de Culte, si cred ca, top suntem de acord asu-pra acestei ides, dar ore Ministrul de Culte pots preve-dea, simti §i cun6§te t/te nevoile Bisericei ? Nu. Ala dar

acesta vorba de buns vointa a Ministrulul,ce pare c5, an avea un inteles de neincredere. Al doilea,P. S. Sa a (Ps ca sa, nu lAsArta pe Ministru sa hotaraseanumeral monahilor. Dar mi se pare c5, am clis in adres5,ca sa fie 500 de monahi cel putin la Monastirea Neam-Iului. Ast-fel su 'mi -am dat opiniunea, acest numer safie ImpArtit la tote schiturile pendinte de acesta &Anamare Monastire dimpreunA cu M-rea Secu.

P. S. Episcop al Hwilor : Ei1 sunt in total de acordcu propunerea P. S. Episcop al DunArei-de-jos, de a serindui o comisiune, care s'a se ocupe de tote monastireleci sa fixeze numeral monahilor i monahielor in ele, dupenecesitrttile locale.

1. F. S. Mitropolit al Moldovei Suceva : Sa ne lamurim asupra numerului monahilor. Nu un flamer gene-ral de monahi pentru t6til Cara, ci pentru fie-care mo-nastire In parte s5, se hottixaseit numerul monahilor deeatre comisiune.

On-

cla lasam la

sa inlaturam

Oft

pi

li

gi

www.dacoromanica.ro

66 PROCRSELE-VERBALE Art SNDINTELOR ST. SINOD.

.P S. Episcop al Argepclut: Cer o deslusire asuprapropunerei sau dorintel de a se numi o comisiune, caresa se ocupe cu fixarea numerului Monastirilor si mona-hilor ; asta-11 numerul for este fixat prin buget. Acum intreb': este vorba ca acest numer se'l complectam in plus,sail in minus ?

1. P. S. Mitropolit Primat : Se intelege ea in plus, dupatrebuinta fie -carer Monastiri.

P. S. Episcop al Argeplui : Atunci n'am nimic de dis,me unesc si ett la acesta dorinta.

P. S. Episcop al Romnicului : Am luat cuventul ca sadeclar de la incept ca me unesc in total cu propune-rea P. S. Episcop al Dunarel-de-jos, adica de a se alegeo comisiune din siuul S-lui Sinod, care sa se ocupe maide aprope cu numerul de monahi, ce trebue sa aibri fie-care din Monastirele Orel. Acesta lucrare, se intelege, cacomisiunea o va face in intervalul de la sesiunea acesta'Ana la cea viitore. Eu insa agi mar avea de adaogatceva in ceea ce priveste hicrarile acestei comisiuni. Acestadaos it supun en tot respectul la aprecierea S-tului Si-nod, si el consista din dune elemente, care transformate inregule de actiune vor conduce pe comisiunea 'rostra, inactivitatea ei.

Intaiul element este o regula formala pentru comisiune ;adica, ca acea comisiune sa se puurt In conrespondenta cuChiriarhil Eparhiilor, uncle se afla Monastiri, pentru cain unire cu Chiriarhul respectiv, care are cunostinta deaprOpe a val6rel fie-careia Monastiri, sa reguleze numerulviitorilor monahi.

Dupa, acesta mai am de adaugat ceva, si lucrul se parenoti asta-11, dar el este vechiu si a fost tot-cleuna in bi-serica si in particular in Monastiri. Lumea tota, P. P.Santilor, acusa pe monah asta-di, ca el nu face nimic.Eu nu me voiti uni cu opiniunile acestor orneni, cariisunt deprinsi a vedea la om numai o activitate fisicrt.Monahii air ocupatiunile si actiunile for morale care suntprea de ajuns ca sa -1 ridice in ochii lumel si sa-i filetbine placuti lui Dumnecleti. Dar asta-di cand Biserica traestein mijlocul Societittei, eu creel, ca nu este 1.61, sa tinem so-cotela si de unele cerintl ale societatel, mai cu sema candacele cerinti nu tree peste marginile prescriptiunilor canonice.Nol stim din canone, ca tot ca,lugitirul trebue ea aiba o

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAT.E ALE SEDINTELOR ST, SINOD 67

oeupatiune manuala, care sa-I ocupe timpul, ce nu'l areintebuintat in rugaciunele de tote 4ilele. De aceea adaugun mil element la propunerea mea, ca comisiunea, in u-nire cu Chiriarhul si in vedere cu numerul monahilor, cese va fixa in fie-care Monastire sa opineze cam ce fel derueodele, adeen ocupatiunI manuale s'ar putea introducegrin Monastirile nostre ? Unde bunn-ern s'ar putea faceo fabrien de lumannri de cern, unde s'ar putea stabili otesntorie de vestminte biseriees,iti si altele, se intelege,pentru acesta se va avea in vedere aptitudinile monahi-lor sau a monahielor, materiile brute ale regiune!, unclese afln monnstirea eta. Cu chipul acesta cred eu, am as-tupa gurele celor ce vorbese in contra monahilor, a'mface din (Mush o elasa folositere societatei, si atuncl candva veni timpul ca Statul sa fixeze spesele trebuitere pen-tru intretinerea lor, fie-care va (pee si cu drept cuvent,een ca monastirele cu Monahil nostril sunt folositori, nunumai pentru trebuintele sufletestl ale omulul, ci el cauttia contribui en tete puterile si devotamentul for monahalspre Indeplinirea a unora din trebuintele nestre trupestI.

I. P. S. Mitropolit al Moldova ,si Suceven Fiind-en ees-tiunea in adever e tot aceia care am inceput'o eii, dar s-cum s'a schimbat dandu-i-se o alt fatn, de aceia ve rog,sa -ml date voe sa respund la cele cl-ise de P. S. Episcopal Romnieului. Prea Santite, ocupatiunile monahilor suntprever,lute atttt prin eanene, cat si prin regulele monahi-cesti si ehiar prin regulamentul votat de S-tul Sinod. Nure'mane dar de fault din partea Chiriarhulul local, de catnumai de a stnrui ca aceste dispositiuni sa fie Indeplinite,puse in practien. In regulamentul Sinod sunt pre-vedute casurile earl osandese pe calugar cand less din da-toriele lui, s'aa cand umbla vagabondand. Mi s'a intam-plat si mie de cand m'am dus la Iasi ca sa exelud pecati-va monahi, cari umblau cutreerand lumea, vagabon-&Ind din sat in sat. Prin urmare pe eel earl nu aduc niceo recta tebue sa -I alungnm: Pomul care nu face rodesa se tae si in foe sä se arunce". Remane dar cariarhul si egumenii respectivi ai nannstirilor, sfi supuna laregain pe niste asemenea omen. In cat priveste ideia Emigde P. S. Episcop al RomniculuI este forte bunk dar p6teca nu ar fi la locul el, ca comisiunea 0, se ocupe de ea,ci sa se ocupe numai de numeral monahilor si monahii-lor cari sunt de trebuinc6 prin fie-care m6nAstire.

Chili-

S-tulut

www.dacoromanica.ro

CS PROCESELE-VERBALE ALE IiIEDINTELOR ST. SINOD

P. 8. Episcop al ROmnicula: SA se arate si trebuintelefie -cares manastiri.

I. P. S. Mitropolit al Moldova ,si Suceven Adica pen-tru ce trebue sa traiascA o marastire sat" nu?!

P. S. Episcop al Ihtsilor: Eu me asociez cu amendouepropunerile P. S. Episcop al Romnicului. La ceatrod ca ne asociem cu adica, ca comisiunea ce seva rindui sa ceriti tote inforrnatiunile necesare de la P. P.S. S. Episcopi respective. Ea 1110, me unesc si la a douapropunere a P. S. Sale, adica ca prin manastiri Ed se In-troduce 6re-care lucrari manuale.

P. S. Episcop al DunarP de jos: S-tul Sinod nu sep6te ocupa acum cu acestea.

P. S. Episcop al Roinniculza: Nu intrerupetl P. San-tite, ci luati cuventul si combated.

P. S. Episcop al Ilusilor : Se p6te forte bine introducelucrarl manuale; II voitt aduce arninte P. S. Episcop alDunarel-de jos, ca chiar asta-c,1 sunt M-ri in care se lu-creza cov6re, siac si alte F,Itofe. Ast-fel dar, dupe cum vagag de cuviinta Episcopul respeeti-v, sa comunice comi-siunea ca in M-rea cutare s'ar putea lucra cutare manu-facture, in cutare M-re cutare manufactura, si asa matdeparte, si acesta ne-ar veni in ajutorul nostru. Prin ur-mare trebue ea comisiunea, in urma relatiunei date deEpiscop, sa hotarasca pe inga numerul monahilor dintr'oM-re, si manufactura ce s'ar putea lucra in ea,

1. P. S. Mitropolit at Moldova ,si Sucevei : Este o 4i-cet6re romAnesca, : vorba deschide pe vorba. Tot ast-felsi propunerea ideia emisa de P. S. Episcop al Rem-nicului si ImpArtasita, de P. S. Episcop al Husilor, des-chide pe urma un drum larg celor care vor veni sa com-bath si sa dArasme monastirile, sub pretext ca calugariI nufac nimic. Apol acesta a fost cuventul child sail. infiiintatschiturile gi monastirile? Din contra, 6menil satul de celelumestl, s'aa adunat la un lot, in aceste sante locasuri,pentru a se indeletnici in rugAciuni si ocupatiunl sufle-testi. Acosta este ocupatiunea monahulul, si de aceia nutrebue sa le punem obligatiune de a se ocupa cu cutaresau cutare industrie, fiind-ca sa vine acei care ail. saface budgetul si care nu cugeta ca no1,si vor sa radatot de pe fata pamentului. El at sa acest lucru nueste trebuincIos, cad se face la fabrica cutare. Prin ur-

told,

sail

ail

Mica :

d'antail,

www.dacoromanica.ro

PROM' SELE-VERBALlt ALP SEDINTELOR ST. SYNOD. 69

mare, v'aBI ruga ca acesta propunere BA se inIkture, Bi sese fixeze numal numerul necesar pentru trebuintele Mo-nastirei gi cu servicuul bisericei, §i acesta pentru ce? Pen-tru vecinica i neincetata pomenire a ctitorilor, caresacrificat averile for pentru infiintarea acelor pen-tru ajutorul Bi mangaerea sitracilor.

P. S. Episcop al Daca este cestiunea pentrupomenirea ctitorilor, atunci la M-rI nu trebueso de catnumal bisericai, adicA preoti i cantitretI care slujesc labiserica.

P. S. Episcop al Arge,sului Ved ca se ridicA o cestiuneanume cestiunea monastirilor, de care cu drept cuvent

se ingrijeSte I. P. S. Mitropolit al Moldovei. Dar mai vedca in cursul aceste discutiuni s'a deraiat de la adevera-tul el stop. Neaparat ca in urma celor ;Use de P. S. E-piscop al Remnicului Bi de P. S. Episcop al Hur4ilor, se(Tice ca M-rilor sa li se dea o alts directie afar de cearegula,mentarA, ca trebue srt se fixeze numerul monahilorBi al M-rilor. In acesta privintA mi se pare ca s'a ocupatputin gi fdsta comisiune insgreinata cu redactarea proec-tulul pentru impertirea parohielor. Acea comisiune, prinraportul seil, a exprimat dorinta ca st. Sinod sk, alegA ocomisiune pentru regularea monastirilor ai fixarea nume-rului de monahi gi monahii prin M-rele cele mai alese. Dacaasta-di acesta cestiune vine din nott in discutiune, trebuesa ne tinem in cadrul ce i s'a dat atunci, sA nu in-troducem cestiuni not i de o alta natura. In adever, nuputem da o altk, destinatiune monastirilor de cat ace% careli-a dat-o regularnentul st. Sinod pentru disciplina mo-nahicescl, gi prirnil fundatori, §i in acelaBI timp sA fiebine administrate sub nemijlocitul control al EpiscopilorEparhioti. Eri nu me unesc cu ideia ca numal eel de prinM-ri sA ingrijasca de acele et. locaBurl, eaci data vomrasa lucrurile tot aBa cum sunt astA4,11, fk'rit ca Episcopa-tul sa ingrijasca a le pune pe o tale mai bunk, sit fitisigurl ca atunci M-rile vor decAdea Bi mai reit. Prin ur-mare, nol trebue sit avem nemijloeita privighere asupracelor care administreqA monastirile, Bi bine inteles i asu-pra M-rilor spre folosul §i pod6ba terei. Atunci aceste s-telocaBuri vor merge din_ ce in ce prosperand pe tale ca.nonicA i regulamentark, a Sinodului.

P. S. Episcop al R6mnicul0 : Am luat cuventul pentru

Llwilor :

Ri

ei-ad11-0, si

si

www.dacoromanica.ro

70 PROCESELE-VFRBALE AT B SEDINTELOR ST. SINOD.

a doua 6rs in aceiasi cestiune, pentru ca sl exprim maifntaiii multumirile mele P. S. Episcop al Hu Olor, care s'aasociat in totul cu ideile mele. Pe de alts parte, credsunt dator de a respunde unor obiectiuni, care ail fortfacute in privinta propunerd mele. Cand ell am fAcutpropunerea ca fie-care monastire se alb6, o ocupatiune con-torm5, cu circumstantele in care se aflil, cu elementele decare dispune monastirea i cu positiunea, locului, unclec-a este asezata, grin acesta eu nu am voit se, lovesc in

mentele existente, nici cum a cre4ut P. S. Episcopal Ai ge§ului, de a da la oparte autoritatea Episcopilorde asupra monastirilor tote acestea sunt sante. Tot ceam 4is este : acel dintre not care in ca monastirele sacontinue a exists, trebue sa se unescri, cu propunerea mea,de a se da o ocupatiune cAlugarilor si cAlugrtritelor inafaa de bisericA. Nu este vorba aci de Alugiiril care um-bla vagabondand, despre care a vorbit I. P. S. Mitropolital Moldovei, ci este vorba de caluga'rul care in adevervine inteo M-re cu hotararea de as,a consacra viata luipentru binele Bisericei al. omenirel. S'a obiectat, ca ea' -lugarul are destu15, ocupatiune cu rugAcIunea, de tote qilele.

P. S. Episcop al Arge,sului: In Eparhia P. S. Tale, esteM-rea Horezu care face multa gospodtirie cu cele mai fru-mase chilimuri.

P. S. Episcop al Relmnicul0: Te rog P. S-te nu meintrerupe.

P. S. Episcop al Arge)sul0 : Si alte MIA din EparhiaS-ties Tale, se pot pune pe calea de lucrare ca a M-rel Horezul.

P. S. Episcop al Romnicului : I. P. S. Prerdinte ! findnecontenit intrerupt de P. S. Episcop al Arges,mlui, meved nevoit sh renunt la cuvent, yi acesta pentru ca nuse respects libertatea diseutiunei.

I. P. S. Mitropolit Primat : Ve rog continuati.P. S. Episcop al Romnicului : Dace. nu mi se respect5,

cuventul voiu fi nevoit ss renunt.1. P. S. Mitropolit Primat : Din cestiunea ridicata de

I. P. S. Mitropolit al Moldovei pentru a se fixa numerulmonahilor in M-rea Nemtu, a urmat o discutiune s'a con-venit la urmittOrea propunere la care a aderat qi I. P.S. Mitropolit al Moldovei, adicit : sa se al6g6 o comisi-une care sti, se ocupe cu fixarea numerului monahilori monahielor din fie-care M-re din OM Cara. Pun dar

la vot acesta. propunere.

cs

ief.

§i

;

si

www.dacoromanica.ro

Ph07.ESELE VERDALE ALE SEDINTILOR ST. SINOD 71

P. S. Episcop al ROmnicului: Fara restrictiunea pro-push de mine, eit suet contra acestel propunerel pentrueh' nu o gasesc

St. Sinod aproba propunerea formulate de I. P. S.Mitropolit primat.

Se procede la alegerea comisiunei F,41 se .,aleg cu ma-joritatea voturilor P. P. S. S. Episcopi : al Argesului, alHuF,;iTor si al Dunarei-de-jos.

In acest timp Domnul ministru ad-interim la Culteintra in sala sedintelor.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: I. P. S. PreF,iedinte.Profit de ocasiune de a avea pe Domnul Ministru de fate,pentru ca sit improspatez in memoria S-tului Sinod si aonorabilului G-uvern dorinta exprimata de mult de St. Si-nod, si anume, voesc sa vorbesc de cestiunea ameliorareisortei clerului de mir. Deja St. Sinod s'a ocupat do a-cesta cestiune in diferite tirnpuri, si mai cu semi in tim-pul din urine cand a venit la Ministerul Cultelor Dom-nul Majorescu. D-sa a bine-voit atunci sa rinduiasea ocomisiune, care sa, se ocupe cu facerea unui proect princare sa se arate mijlocele pentru salariarea clerului demir. St. Sinod gelos de drepturile sale si in dorirqa dea vedea cu o ore mai 'nainte transata si ac6sta cestiune,a luat o decisiune ca sa se alega o comisiune care sa, seocupe, dupe tablourile trimise de Chiriarchii eparhielor,cu fixarea parohiilor si cu numerul clerului ce trebue saservesca biserieel in OM Ora romanesca. Acesta, lucrares'a facut si s'a votat de mult de St. Sinod. Domnul Ma-jorescu a bine voit chiar se elaboreze un proect in acestaprivinca. De atunci insa este mar mult de un an si ju-matate si cestiunea a remas neresolvita cu esirea D-luIMajorescu din Minister. Asta-1i rog pe St. Sinod ca sase unesca cu mine sa reinoim ugaciunile nostre tetraD-nul Ministru al Cultelor care este atftt de bine-voitorpentru Biserica", sa aduce cat mai neintarliat la Corpurilelegiuit6re proiectul votat de St. Sinod, ca ast-fel ae6stacestiune atat de necesara i importanta sa se trans(*) o-data. Pentru ca Biserica si not Episcopii, sä avem o si-tuqiune clara si precise a parohielor, ca ast-fel sa ne pu-tem tine de deeisiunea ce am luat de a nu mai inmultinumerul preotilor, de §i p6te necesit4ile cultului de multeon nu le ref urti.

utilA.

www.dacoromanica.ro

72 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

Ast-fel cred eil, ce, vom da in sfarsit o satisfactiune as-teptArilor legitime ale clerului de mir §i ale terei. Si de aeeiaam 4is se, rugam pe D. Ministru, se, bine-voiasca a aducecat mai neIntarliat la Corpurile legiuitore proiectul delege pentru imbunatetirea positiuneI clerului.

D. Ministru al Cultelor ,si, lnsiructiunet Publice: I. P.&Mite si P. P. Santiti. Dace, proectul de lege la care afacut alusiune P. S. Episcop al Dunarei-de-jos nu estedeja depus In Corpurile legiuitore, lucrul nu este datoritnici negligentei n6stre ca Guyer!), nici lipsel de la datorianOstra. Suntem adane patrinsi do importanta acestui pro-ect de lege, precum cred ea sunteti en totii patrunsi, cum§i tara intrega, despre necesitatea absolute, ce se simte dea se ridica vi starea materials a clerului de mir, dupe,cum cu totii ne silim se, -I ridicam starea intelectuala ; unaeste strans -legate, de cea-l-alts, si nimeni nu este mai a-danc patruns de cat mine despre importanta acestei ne-cesitati. Singura impledicare a fort Imbulzela lucrarilor ,avem din nenorocire la not multe de facut, tote bat lause,, si nu suntetu tot-deuna stapani pe ordinea cu car ear trebui se, fie prezentate proectile de legi dupe, impor-tanta lor. Pot insa asigura, ca nu va trece anul acesta fare,ca acest proect de lege se, nu fie adus si pus in desba-terea Corpurilor legiuit6re. In sesiunea acesta extra-orcli-flare, nu pot fagadui, find mai multe proecte de legi im-portante cari trebuesc votate. Dar de sigur a unul din celedintaiA proecte de legi earl se va depune pe biuroul Ca-merii In sesiunea de tomna va fi si acel al imbunatatirelsOrtel clerului de mir.

Dupe ac6sta Domnul Ministru al Cultelor de, citireMesagiului Regal No. 1483 pentru Inchiderea Sesiunei deprima-vara a S-lui Sinod.

j Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.f Secretar, Gerasinz Piteflau,

www.dacoromanica.ro