Republica Moldova şi Uniunea Europeană: de la cooperare la integrare (2011-2012)

Victoria Bucătaru, Director de Programe, Asociaţia pentru Politica Externă

Relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană (UE) s-au dezvoltat pe o traiectorie ascendentă pe parcursul ultimilor trei ani. Preluarea puterii de către Alianţa pentru Integrare Europeană a dat un nou suflu vectorului principal al politicii externe al Republicii Moldova şi anume integrarea europeană şi aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, atât bilateral cât şi multilateral prin intermediul iniţiativelor regionale, în special Parteneriatul Estic. Însăşi Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” perioada 2011-20141 stipulează în mod expres drept scop primordial crearea unui nivel înalt de bunăstare a cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi realizarea altor transformări importante în societate, care, în totalitatea lor, ar accelera integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Progresul relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE se datorează în mare parte şi susţinerii politice de care are parte Moldova din partea partenerilor europeni. O serie de state membre ale UE au declarat ferm deschiderea lor pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova atât timp cât aceasta din urmă se identifică cu principiile şi standardele structurii europene. Vizita Cancelarului german, Angela Merkel la Chişinău, precum şi vizitele oficialilor europeni de rang înalt denotă încrederea pe care aceştia o oferă Guvernului de la Chişinău, în speranţa unor evoluţii pozitive şi menţinerea cursului european de dezvoltare democratică, precum şi implementarea cu succes a proceselor de reforme. Sprijinul Germaniei acordat Guvernului Republicii Moldova atât politic cât şi practic (cooperare sectorială, dezvoltarea societăţii civile şi expertizei independente) reprezintă un avantaj considerabil favorizând un mediu propice de valorificare a bunelor practici europene. Nu mai puţin important este interesul şi suportul acordat în vederea soluţionării paşnice a conflictului transnistrean respectând principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, luând în considerare faptul că prezentul conflict reprezintă un impediment al parcursului european al Republicii Moldova precum şi un focar de instabilitate în Europa.

Un partener de încredere pe calea integrării europene este şi România, care contribuie intens la apropierea Republicii Moldova de modelul european de integrare. Drept urmare a mai multor acţiuni întreprinse de ambele state, în iulie 2012 a avut loc prima reuniune a Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru Integrare Europeană Republica Moldova-România. În cadrul reuniunii părţile au discutat atât evoluţiile notabile înregistrate în dialogul Republica Moldova-UE, cât şi perspectivele extinderii şi aprofundării cooperării bilaterale în domeniu. Rolul activ al României de susţinere a procesului de extindere a UE şi sprijinirea constantă a parcursului european al Republicii Moldova, a fost exprimat şi prin co-1 Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” perioada 2011-2014http://www.gov.md/doc.php?l=ro&idc=445&id=3729

1

organizarea şi co-prezidarea celei de-a 6 reuniuni a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova din 25 iunie 2012, ce constituie o platformă eficientă de dialog cu privire la avansarea relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova. Amintim că parteneriatul strategic dintre Republica Moldova şi România are la bază Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din 27 aprilie 2010.

Context General

Dialogul politic dintre Republica Moldova şi UE a trecut la o etapă superioară odată cu începerea negocierilor privind Acordul de Asociere, document ce vine să înlocuiască precedentul Acord de Parteneriat şi Cooperare. Acordul de Asociere este cel mai important element al cadrului juridic al dialogului Republica Moldova – UE instituit prin Parteneriatul Estic. Progresele Republicii Moldova au fost apreciate periodic prin intermediul discursurilor oficialilor europeni precum şi prin adoptarea diverselor rezoluţii printre care menţionăm Rezoluţia privind negocierile Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE din 15 septembrie 2011 adoptată de Parlamentul European. Importanţa Rezoluţiei rezidă în faptul că deputaţii europeni fac referinţă directă la Articolul 49 al Tratatului UE în contextul angajamentului UE faţă de Republica Moldova precum şi recomandă Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă să aplice în cadrul relaţiilor cu Republica Moldova, principiul „mai mult pentru mai mult” şi cel al diferenţierii pe baza meritelor şi a realizărilor individuale ale Republicii Moldova în decursul ultimilor ani. Până în prezent, în urma a 12 runde de negocieri au fost încheiate provizoriu majoritatea capitolelor Acordului de Asociere: Dialogul Politic şi Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe şi de Securitate; Justiţie, Libertate şi Securitate; Contacte interumane; negocieri purtându-se în continuare pe blocul Cooperare economică şi sectorială, componenta mediului.

Ca parte componentă a Acordului de Asociere a fost demarat dialogul cu UE privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) între Republica Moldova şi UE. Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. Spre deosebire de regimul comercial actual, care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri. Un element important în cadrul negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător constituie prezenţa la negocieri a reprezentanţilor autorităţilor din regiunea transnistreană în calitate de observatori. În urma negocierilor purtate până în prezent s-a finalizat definitivarea textelor juridice ale Acordului, urmând a fi convenite anexele, ce prevăd examinarea ofertelor tarifare pentru circa 10 mii de

2

poziţii tarifare de bunuri şi servicii. Obiectivul general al Republicii Moldova este de a încadra toate produsele din Nomenclatorul Mărfurilor a ţării noastre în prevederile Acordului.

O prioritate de bază a Guvernului Republicii Moldova atât în ceia ce ţine de politica internă cât şi cea externă este dialogul cu UE privind liberalizarea regimului de vize. Autorităţile Republicii Moldova şi-au pus drept scop îndeplinirea Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu UE până în 2013, acest deziderat fiind important nu doar pentru că ar oferi posibilitate cetăţenilor Republicii Moldova să călătorească fără vize, dar şi datorită faptului că planul presupune o serie de reforme în domeniul justiţiei, afacerilor interne şi drepturile omului. Până în prezent Republica Moldova a realizat complet toate măsurile legislative din cadrul primei etape a Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu UE şi aşteaptă oficial trecerea la cea de a doua fază a dialogului pe vize ce ţine mai mult de componenta practică şi anume implementarea legislaţiei.

Dinamizarea dialogului şi cooperării sectoriale cu UE au contribuit la o majorare considerabilă a suportului acordat de UE în vederea consolidării democraţiei, a statului de drept, respectarea drepturilor omului, precum şi promovarea reformelor economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei. Uniunea Europeană acordă sprijin Republicii Moldova prin intermediul unor instrumente precum este: Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat, Parteneriatul Estic, Programele de cooperarea transfrontalieră (Programului Operaţional Comun România – Ucraina - Republica Moldova 2007-2013; Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre 2007-2013; Programului de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei) şi altele. Asistenţa acordată Republicii Moldova de către UE a crescut în mod substanţial de-a lungul anilor şi a ajuns la aproximativ 70 milioane de euro, iar către 2013 va ajunge la 100 milioane de euro anual.2 

Parteneriatul Estic reprezintă unul din instrumentele cheie ale UE prin intermediul căruia se oferă asistenţă celor şase state partenere Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina precum şi se creează un mediu de concurenţă datorită utilizării principiului „more for more”. Parteneriatul Estic are două dimensiuni: bilaterală (care vizează negocierea de Acorduri de Asociere şi de Acorduri Cuprinzătoare de Liber - Schimb, precum şi posibilitatea unui regim de călătorie liber de vize) şi multilaterală (pe baza a patru platforme tematice „Democraţie, bună guvernare şi stabilitate”, „Integrare economică şi convergenţă cu politicile comunitare”, „Securitate energetică” şi „Contacte între persoane”). Până în prezent Republica Moldova este lider printre ţările partenere luând în considerare progresele înregistrate în negocierea Acordului de Asociere si DCFTA, precum şi implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Astfel, Republica Moldova rămâne a fi un participant activ şi o posibilă

2 http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/eu_moldova/index_mo.htm3

poveste de succes care beneficiază din plin de pe urma principiului „mai mult pentru mai mult”.

Luând în considerare progresele înregistrate de Republica Moldova în dialogul cu Uniunea Europeană, ambele părţi speră ca negocierile privind Acordul de Asociere să fie finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, la Vilnius.

Acordul de Asociere şi DCFTAPe 12 ianuarie 2010, la Chişinău, UE şi Republica Moldova au iniţiat negocierile privind Acordul de Asociere, document ce vine să înlocuiască precedentul Acord de Parteneriat şi Cooperare (intrat în vigoare în iulie 1998) şi  deschide o nouă etapă în relaţiile de cooperare, în special prin consolidarea dialogului politic şi aprofundarea cooperării sectoriale. Cu toate acestea, Acordul de Asociere nu prevede expres nici o formulă ce ar oferi Republicii Moldova perspectiva integrării europene sau oferirea statului de stat candidat.

În prezent Acordului de Asociere cu UE este în proces de negociere. După 12 runde de negocieri au fost încheiate provizoriu majoritatea capitolelor Acordului de Asociere: Dialogul Politic şi Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe şi de Securitate; Justiţie, Libertate şi Securitate; Contacte interumane; negocieri purtându-se în continuare pe blocul Cooperare economică şi sectorială, componenta mediului. Cea de-a 12-a rundă a negocierilor s-a desfăşurat la 14 septembrie 2012 la Chişinău. În cadrul acesteia au continuat discuţiile asupra textului Acordului în vederea asigurării reflectării corespunzătoare a priorităţilor curente ale cooperării Republicii Moldova cu UE, dar şi a asigurării flexibilităţii necesare în vederea extinderii acesteia către noi domenii ţinând cont că finalitatea cooperării Republicii Moldova cu UE o constituie integrarea europeană. Părţile s-au axat în mod special asupra identificării structurilor instituţionale care vor asigura implementarea prevederilor Acordului de Asociere, monitorizarea rezultatelor acestuia şi implicit evaluarea progreselor realizate în vederea posibilei actualizări a Acordului. În rezultatul negocierilor au fost convenite prevederile instituţionale ale Acordului de Asociere.3

O componentă a Acordului de Asociere o reprezintă negocierile privind crearea Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri. De asemenea, acesta presupune o serie de beneficii precum: liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. Stabilirea unei Zone de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE este o prioritate absolută pentru Republica Moldova, aceasta datorită faptului că odată realizate angajamente pe plan naţional, DCFTA va 3 http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/492872/

4

constitui nu doar la atragerea investitorilor străini în Republica Moldova, dar şi la lansarea pe piaţa comunitară a producătorilor naţionali. Conform studiului efectuat de către Uniunea Europeană, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE va impulsiona exporturile moldoveneşti cu 16% iar PIB-ul ţării va spori cu 5,6%”4.

Lansarea negocierilor privind DCFTA a fost condiţionată de îndeplinirea anumitor recomandări cheie ale Comisiei Europene pe domenii specifice. Astfel, a fost elaborat Planul de Acţiuni cu privire la eliminarea Barierelor comerciale non-tarifare, cadrul legal urmând să fie ajustat până la sfârşitul anului 2013; a fost adoptată Strategia Securităţii Alimentare, coordonată cu Comisia Europeană şi include un program operaţional de implementare până la 2015. De asemenea, Comisia a înaintat şi o serie de recomandări ce ţin de cadrul legislativ în domeniul concurenţei, serviciilor comerciale precum şi prevederi ce ar contribui la înlăturarea barierelor tehnice în domeniul comerţului. Drept urmare au fost elaborate:

1. Proiectul de lege privind Protecţia Concurenţei 2. Proiectul de lege privind Ajutorul de Stat 3. Proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative, inclusiv legii

privind Banca Naţională a Moldovei;4. Proiectul de lege privind modificarea legii privind standardizarea nr. 590-

XIII5. Proiectul de lege privind activitatea de acreditarea si evaluare a conformităţii6. Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii privind

Metrologia nr. 647-XIIIPână în prezent au avut loc 3 runde de negocieri privind crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Pe data 11-13 septembrie 2012, la Chişinău s-a desfăşurat cea de a treia rundă a negocieri. Negocierile s-au finalizat cu definitivarea textelor juridice ale Acordului, urmând a fi convenite anexele, ce prevăd examinarea ofertelor tarifare pentru circa 10 mii de poziţii tarifare de bunuri şi servicii. Obiectivul general al Republicii Moldova este de a încadra toate produsele din Nomenclatorul Mărfurilor Republicii Moldova în prevederile Acordului. În cadrul negocierilor purtate au fost efectuate primele oferte ”partea europeană venind cu una generoasă de instituire a taxei vamale zero la importul produselor  industriale moldoveneşti în UE. Totodată, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a continua ajustarea cadrului legislativ, normativ şi instituțional în domeniul administrării vamale, regulilor de origine, evaluării conformităţii produselor, concurenţă, proprietăţii intelectuale necesare în pregătirea economiei ţării faţă de un regim liberalizat cu UE. Următoarea rundă de negocieri al Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv Republica Moldova - UE este programată pentru 20-24 noiembrie 2012, la Bruxelles.

4 http://www.mec.gov.md/comunicate/acordul-de-liber-schimb-rm-ue-va-impulsiona-exporturile-moldovenesti-cu-16-iar-pib-ul-va-spori-cu-5-6/

5

Reprezentanţii autorităţilor din regiunea transnistreană pot participa în cadrul negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în calitate de observatori. Deşi reprezentanţii autorităţilor din regiunea transnistreană sunt invitaţi la negocieri, aceştia nu întotdeauna sunt prezenţi la masa de negocieri. Astfel, în urma celei de-a treia rundă de negocieri a DCFTA negociatorul şef al UE, Luc Devigne a menţionat că: ”La moment Republica Moldova inclusiv şi Transnistria, beneficiază  de regimul preferenţial unilateral  cu UE, numit ATP. Dacă autorităţile transnistrene nu vor efectua ajustările necesare a cadrului sau regulatoriu la prevederile Acordului de Liber Schimb, atunci agenţii economici din stânga Nistrului vor rămânea în afara Acordului. Pentru ei UE va aplica taxe vamale de 10% la textile şi 17%  la alte produse”5.

Conform calendarul convenit în cadrul vizitei Comisarului European pentru Comerţ dlui Karel de Gucht la Chişinău, negocierile urmează a fi finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, la Vilnius. Acest deziderat a fost enunţat şi de către Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso în cadrul reuniunii şefilor delegaţiilor Uniunii Europene, menţionând intenţia UE de aşi asuma un rol cât mai activ în susţinerea statelor din vecinătate ce doresc să-şi consolideze democraţia şi să-şi deschidă economia acceptând standardele europene.6

Progrese sunt înregistrate şi la capitolul dialogului Politic RM-UE în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC). Acordul Cadru de Participarea a Republicii Moldova la misiunile UE de Gestionare a Crizelor în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună este un domeniu nou de cooperare dintre Republica Moldova şi UE. Stabilirea unui cadrul de participare a Republicii Moldova în PSAC a UE este o prioritate inclusă în cadrul Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014, în conformitate cu Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova şi un angajament asumat în cadrul Acordului de Asociere dintre UE şi Republica Moldova. Republica Moldova a finalizat negocierile asupra Acordului Cadru, fiind în aşteptarea definitivării procedurilor juridice interne ale UE necesare pentru semnarea documentului. În paralel, Republica Moldova examinează posibilitatea participării la Misiunea UE de consolidare a capacităţilor maritime regionale în regiunea Cornului Africii EUCAP NESTOR.

Dialogul Republica Moldova – Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize

5 http://www.mec.gov.md/comunicate/acordul-de-liber-schimb-rm-ue-va-impulsiona-exporturile-moldovenesti-cu-16-iar-pib-ul-va-spori-cu-5-6/6

Speech by President Barroso to European Union Heads of Delegation, Annual Conference of EU Heads of Delegation, EUSR and Chargés d'Affaires /Brussels. 4 September 2012 http://2012.europa.md/relatiile-rm-ue/bilateral/informatie-generala/320-speech-by-president-barroso-to-european-union-heads-of-delegation-annual-conference-of-eu-heads-of-delegation-eusr-and-charges-d-affaires-brussels-4-september-2012

6

Pe 24 ianuarie 2011, Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a prezentat la Chişinău Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, document care a fost aprobat de statele membre ale UE pe 16 decembrie 2010. Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize stabileşte o nouă etapă în dialogul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, în particular fiind vorba despre liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova ce doresc să călătorească în Uniunea Europeană.

În rezultatul discuţiilor şi rapoartelor prezentate de către Republica Moldova, precum şi conform practicii existente, Comisia Europeană a prezentat Termenii de Referinţă ai Dialogului pe vize. Aceşti Termeni de Referinţă au fost aprobaţi în mod formal în cadrul şedinţei Consiliului de Cooperare Republica Moldova - UE din 15 iunie 2010, la Luxemburg. Unde, de asemenea, a fost decisă lansarea Dialogului Republica Moldova - UE în domeniul vizelor.7

Termenii de Referinţă ai Dialogului includ următoarele 4 Blocuri tematice: - Blocul 1: Securitatea documentelor, inclusiv paşapoarte biometrice; - Blocul 2: Migraţia ilegală, inclusiv readmisia; - Blocul 3: Ordinea publică şi securitatea; - Blocul 4: Relaţii externe.

Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize este constituit din 2 faze: 1 fază ţine de armonizarea legislaţiei şi iniţierea reformelor, iar faza a doua se referă nemijlocit la implementarea cadrului legal. Până în prezent, în domeniul dialogului Republica Moldova - UE privind liberalizarea regimului de vize, a fost finalizată implementarea condiţionalităţilor fazei I a Planului de Acţiuni Republica Moldova - UE privind liberalizarea regimului de vize, în conformitate cu cel de-al III-lea Raport de Progres al Comisiei Europene. Astfel, au fost adoptate 42 de acte legislative printre care, cele mai sensibile s-au dovedit a fi Legea privind Egalitatea de Şanse şi Reformarea Centrului Anticorupţie. De asemenea, în urma implementării fazei I privind liberalizarea regimului de vize pot fi enumerate următoarele progrese:

- Republica Moldova emite doar paşapoarte biometrice,- Sistemul de protecţie a datelor cu caracter personal este securizat în

conformitate cu standardele europene oferind posibilitatea folosirii semnăturii electronice,

- A fost adoptată o nouă lege privind protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu standardele europene. Aceasta a reprezentat una din condiţiile cheie ce vizau începerea negocierilor privind Acordul operaţional de cooperare (Operational Cooperation Agreement) cu EUROPOL şi Acordul de cooperare cu EUROJUST,

- Toate punctele de trecere a frontierei sunt dotate cu echipament ce poate verifica documentele biometrice,

7 Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, Eugen Caras, http://www.conventia.md/data/files/12_raport_ecaras.pdf

7

- A fost elaborat un plan de acţiuni privind implementarea Strategiei Managementului Integrat al Frontierei pentru perioada 2011-2013, care corespunde prevederilor Catalogului Schengen (Schengen Catalogue’s provisions). Aceasta a fost aprobată şi a început activitatea cu asistenţa EUBAM,

- A fost creată o nouă structură şi anume Poliţia de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

- A fost elaborată Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului precum şi Planul de acţiuni,

- Republica Moldova a semnat protocoale de readmisie cu ţări precum: Austria, Estonia, Ungaria, Germania, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Malta şi Danemarca,

- A fost construit un centru pentru cazarea temporară a străinilor,- A fost iniţiată reforma Ministerului de Interne şi reforma Ministerului Justiţiei,- Republica Moldova este semnatară la o mare parte din convenţiile şi

instrumentele internaţionale ale Naţiunilor Unite şi ale Consiliului Europei privind lupta împotriva terorismului,

- Republica Moldova a întreprins toate măsurile necesare pentru a asigura şi facilita libertatea de mişcare a cetăţenilor Republicii Moldova şi a tuturor străinilor sau apatrizilor, inclusiv amendarea cadrului legal privind procedura de înregistrare a străinilor şi apatrizilor, acces eficient la documente de identitate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, îmbunătăţirea procedurii de primire şi examinare a aplicaţiilor pentru cetăţenie,

- Republica Moldova a adoptat un Plan de Acţiuni Naţional privind Drepturile Omului pentru perioada 2011-2014, a aprobat Planul de Acţiuni privind asistenţa oferită minorităţii Rome pentru perioada 2011-2015, a intensificat cooperarea cu societatea civilă şi organizaţiile internaţionale privind garantarea drepturilor minorităţilor şi sporirea toleranţei etnice,

- A fost adoptată Legea privind Egalitatea de Şanse şi Reformarea Centrului Anticorupţie.

În acest context, şi în baza rezultatelor Evaluării Preliminare a impactului posibil al liberalizării viitoare a vizelor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană asupra migraţiei şi securităţii, prezentat în august de Comisia Europeană, Guvernul moldovean este în aşteptarea Deciziei oficiale a Consiliului UE de trecere la cea de-a II fază a Dialogului pe vize. Evaluarea Preliminară a impactului posibil al liberalizării viitoare a vizelor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană asupra migraţiei şi securităţii este un document în general pozitiv, care confirmă faptul că după liberalizarea eventuală a regimului de vize cu UE pentru cetăţeni moldoveni, situaţia în domeniul migraţiei şi a securităţii nu se va schimba semnificativ şi chiar ar putea să se îmbunătăţească la anumite capitole. Totodată, trebuie menţionat faptul că Republica Moldova a iniţiat la nivel naţional implementarea condiţionalităţilor fazei II.

8

Un pas important a fost realizat şi referitor la Acordul de facilitare a regimului de vize recent amendat. Parlamentul va examina în primele sesiuni plenare din toamna acestui an pachetul de ratificare a Acordului de modificare a Acordului de facilitare a vizelor. Conform amendamentelor introduse, statele membre ale UE vor extinde facilităţile pentru obţinerea vizelor de către cetăţenii moldoveni, în special în ceea ce priveşte procedurile de solicitare a vizelor; lărgirea categoriilor de cetăţeni care pot beneficia de scutiri de taxe; simplificarea procedurilor de eliberare a vizelor cu intrări multiple pe perioada de un an şi respectiv de 5 ani pentru anumite categorii de cetăţeni printre care reprezentanţi ai societăţii civile, oameni de afaceri, studenţi şi cercetători.

În spiritul relaţiilor avansate ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, s-a decis abolirea regimului de vize pentru deţinători de paşapoarte de serviciu. Această decizie vine să faciliteze şi mai mult dialogul autorităţilor Republicii Moldova cu cele ale statelor membre ale UE şi totodată reprezintă un pas important spre realizarea obiectivul liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Asistenţa UE pentru Republica Moldova (Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (European Neighbourhood and Partnership Instrument))

Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat acoperă o serie largă de domenii luând în considerare cooperarea extinsă a Uniunii Europene cu statele partenere bazată pe politica Parteneriatului Estic şi viitoarele relaţii contractuale. Programul Naţional Indicativ pentru perioada 2011-20138 stabileşte trei priorităţi primordiale conform cărora este îndreptată asistenţa financiară şi tehnică a UE. Acestea sunt: Buna guvernare, respectarea legii şi libertăţile fundamentale (Good governance, rule of law and fundamental freedoms) (include facilitarea negocierii şi implementării noului acord UE-Moldova), Dezvoltarea socială şi umană, (social and human development) Comerţ şi dezvoltare durabilă (trade and sustainable development) (include facilitarea negocierii şi implementării DCFTA, dezvoltarea regionala şi locală, domeniul energetic).

Conform Programul Naţional Indicativ pentru perioada 2011-2013 Republica Moldova urmează să primească 273.14 milioane de euro din partea Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat. Această sumă include 41.16 milioane de euro alocate prin intermediul Programului de Consolidare a Capacităţilor Instituţionale al Parteneriatului Estic9 (Eastern Partnership Comprehensive Institution Building programme), program ce are drept scop consolidarea capacităţilor instituţiilor fundamentale care sunt direct implicate în negocierea şi implementarea viitorului Acord de Asociere UE - Republica Moldova. Adiţional, 6.98 de milioane de euro au fost rezervate pentru Politica de Coeziune (Cohesion Policy).

8 National Indicative Programe 2011-2013, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/country/2011_enp_nip_moldova_en.pdf9

9

Parteneriatul Estic reprezintă unul din instrumentele cheie ale UE prin intermediul căruia se oferă asistenţă Republicii Moldova (dimensiunea bilaterala, multilaterală, iniţiative emblematice). Sub umbrela Parteneriatului Estic, UE şi partenerii săi intenţionează să fortifice dimensiunea bilaterală şi cea multilaterală facilitând astfel dezvoltarea de poziţii şi iniţiative comune. Scopul principal al Parteneriatului Estic este de a crea condiţii de accelerare a asocierii politice şi integrării economice între UE şi statele partenere din Estul Europei. În cadrul Parteneriatului Estic se abordează subiecte ce ţin de tranziţia spre un sistem democratic şi economie de piaţă viabilă prin susţinerea proceselor de reforme. Dialogul se poartă utilizând patru platforme tematice: democraţia, buna guvernare şi stabilitate; integrare economică şi convergenţă cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică; contactul între oameni. Astfel printre progresele realizate de Republica Moldova prin utilizarea cadrului oferit de Parteneriatul Estic pe dimensiunea bilaterală (adiţional celor enunţate anterior) putem menţiona:

- Implementarea Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova – UE, implementarea proiectelor şi iniţiativelor în domeniul securităţii documentelor, a politicilor migraţionale, combaterii migraţiei ilegale, contribuie nemijlocit la implementarea cerinţelor înaintate de către UE în contextul liberalizării regimului de vize pentru Republica Moldova.   Elaborarea profilului migraţional extins şi iniţiativa de evaluare a Parteneriatului de Mobilitate ca instrument a Abordării Globale a Migraţiei şi Mobilităţii sunt considerate practici pilot care vor fi multiplicate celorlalte state care deja implementează Parteneriate de Mobilitate.

- Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană (mai 2010), ce presupune, în special, asumarea de către Republica Moldova a angajamentelor stipulate în Pachetul Energetic II şi III. În 2011, Republica Moldova a deţinut Preşedinţia Comunităţii Energetice Europene.

- Dezvoltarea regională, adiţional la Memorandumul de înţelegere a fost semnat o declaraţie comună ce ţine de dialogul privind politica regională. Recent, Comisia Europeană a introdus un nou instrument şi anume Programe de dezvoltare regionale pilot care intenţionează să finanţeze programe de scurtă durată ce vor contribui la fortificarea coeziunii sociale, economice şi teritoriale a statelor partenere din Estul Europei, astfel contribuind la procesul de integrare economică şi convergenţă cu UE. Comisia Europeană a alocat Republicii Moldova pentru anul 2012 - 2 milioane de euro, iar pentru 2013 – 5 milioane de euro.

 Până în prezent Republica Moldova este lider printre ţările partenere luând în considerare progresele înregistrate în negocierea Acordului de Asociere si DCFTA, precum şi implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Astfel, Republica Moldova rămâne a fi un participant activ şi o posibilă poveste de succes care beneficiază din plin de pe urma principiului „mai mult pentru mai mult”. Pentru anul bugetar curent, prin intermediul Parteneriatului

10

Estic, Republica Moldova va beneficia de asistenţă adiţională în valoare de 28 milioane de euro.

Reglementarea conflictului Transnistrean, de asemenea, reprezintă una din priorităţile de bază ale politicii UE faţă de Republica Moldova luând în considerare statului de observator al UE în cadrul formatului de negocieri 5+2. 15% din suma alocată conform Programul Naţional Indicativ pentru perioada 2011-2013 este destinată susţinerii reglementării conflictului Transnistrean şi anume măsurilor de întărire a încrederii (confidence building measures CBMs). Este important de menţionat că fondurile vor fi alocate acţiunilor întreprinse în cadrul implementării priorităţilor sectoriale ale măsurilor de întărire a încrederii, în special pentru includerea regiunii Transnistrene în aceste acţiuni. Suportul bugetar pentru regiunea Transnistreană este exclus, dar acesta poate fi asociat cu operaţiuni de suport bugetar sub forma măsurilor de întărire a încrederii, în timp ce se respectă pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Concluzii:1. Deşi Republica Moldova înregistrează progrese considerabile în comparaţie cu ceilalţi membri ai Parteneriatului Estic, este necesar fortificarea angajamentelor la nivel naţional privind cursul de integrare europeană a Republicii Moldova. De asemenea, un element principal îl constituie o coordonare mai eficientă a cooperării dintre instituţiile vizate în procesul de implementare a reformelor precum şi dintre instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale.

2. Comunicarea reprezintă un instrument definitoriu, care ar ghida societatea în perioada de convergenţă la politicile europene. O politică de comunicare eficientă ar facilita înţelegerea proceselor de reformă şi a cadrului legal precum şi ar contribui la o mai bună implementare şi adaptare la noile standarde de viaţă, dar şi la utilizarea posibilităţilor oferite de programele europene specializate.

3. Continuarea negocierilor privind Acordul de Asociere şi DCFTA trebuie să reprezinte o prioritate astfel încât negocierile să fie finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, la Vilnius. De asemenea, Republica Moldova trebuie să-şi îndeplinească angajamentele asumate odată cu aderarea la Comunitatea Energetică Europeană pentru a se racorda la sistemul de securitate energetică european.

4. Eforturi trebuie depuse pentru continuarea dialogului şi activităţilor de întărire a măsurilor de încredere între cele două maluri precum şi implicarea autorităţilor din regiunea transnistreană în procesul de negociere a DCFTA.

5. Chiar dacă susţinerea partenerilor europeni reprezintă un element important în promovarea parcursului european al Republicii Moldova precum şi în crearea unei imagini pozitive a ţării în cadrul Comunităţii Europene, trebuie să ţinem cont de faptul că integrarea europeană este un proces continuu de reforme pe interior, nu

11

este doar un vector al politicii externe ci mai cu seama un vector al politicii interne a statului. Respectarea riguroasă a angajamentelor asumate faţă de partenerii europeni precum şi dialogul onest reprezintă principiile de bază ce trebuie să definească şi să ghideze parteneriatul cu UE. Doar în aceste condiţii, Republica Moldova ar putea beneficia pe deplin de principiul „mai mult pentru mai mult” precum şi de susţinerea continuă a UE pe plan intern şi extern.

12