Ataamentul i Dificultatea infantil n depresia postnatal

Ataamentul i Dificultatea infantil n depresia postnatalPAMELA MEREDITH

PATRICIA NOLLER

University of Queensland, AustraliaAcest proiect a investigat relaia dintre stilul de ataament i cel al depresiei postnatale. ntr-un eantion format din mame cu sugari, acelea care s-au identificat ca depresive au raportat un stil de ataament preocupat mai mult prin comparaie cu omologii lor nedepresivi. Stilul de ataament maternal nu a fost legat de caracteristicile percepute pentru sugar sau pentru a fi raportat relaiei mam-copil. Cu toate acestea, depresia postnatal a fost legat att de caracteristicile percepute pentru sugar ct i de relaia mam-copil raportata. Dei depresia postnatal nu a fost semnificativ legat de calitatea marital, o tendin a aprut ntre stilul de ataament i calitatea civil. Aceste constatri sugereaz faptul c cercetrile viitoare sunt justificate pentru a clarifica relaia dintre stilul de ataament i depresia postnatal.Gradul de contientizare a depresiei postnatale (PND) a crescut n ultimii 20 de ani, cu prinii i profesioniti deopotriv, pentru a mbunti situaia pentru familiile n care apare PND. Sechele extensive posibile pentru copil, mama, i familia au fost identificate, inclusiv un risc crescut al dificultatii ataamentului, abuz asupra copilului, probleme sociale i de dezvoltare, suicid matern, defalcare marital (a se vedea Murray & Cooper, 1997, pentru un rezumat detaliat). Problema a primit o atenie considerabil, s-a pus accent att pe investigare i ct i pe intervenie. Cu toate acestea, n present, cercetarea n domeniul PND a trecut cu vederea n mare msur posibila contribuie a stilului de ataament matern, precum i posibilele implicaii ale acestei variabile pentru relaia mam-copil.DEFINIIE

Manualul Diagnosticul si Statistica Tulburarilor Mentale (4a ed.) (American Psychiatric Association, 1994), recunoate n mod oficial depresia postpartum n cadrul categoriei tulburri de dispoziie majore. Tulburrile postnatale ale strii de spirit poate varia n intensitate de la copilul blues la psihoz (Hurt & Ray, 1985). Elliot, Sanjack, i Leverton (1988) au descris PND ca o "depresie nevrotic", care se ncadreaz ntre aceste dou extreme. Potrivit lui Lumley (1993), estimrile privind apariia PND variaz de la 10% la 20% la noile mame, indicnd o problema majora de sanatate publica.Un model de proces DE FUNCIONARE PARENTAL

Factorii determinani ailui Belsky (1984) privind procesul de educaie parental ofer un cadru util pentru luarea n considerare a factorilor etiologici pentru PND. Acest model subliniaz natura de funcionare multideterminant pentru creterea copilului, care s cuprind cele trei domenii interconectate a resurselor personale psihologice ale prinilor, caracteristici ale copilului, si surse contextuale de stres i de sprijin. Modelul Belsky este deosebit de util, deoarece literatura de specialitate abundent confirm caracterul multideterminant al PND (Barnett, Lockhart, Bernard, Manicavasagar, & Dudley, 1993; Blundell,1992; Marks, Wieck, Checkley, & Kumar, 1996).Resursele personale psihologice ale MameiDei o serie de factori de risc maternal, personal, i psihologic pentru PND au fost bine documentate (Cooper, Murray, Hooper, & West,1996), propunem c stilul de ataament maternal este un factor important i Factorul de trecut cu vederea factor care ar putea fi legate de PND.Cercetarea in domeniul de atasaee este relativ nou si rezulta din munca lui Bowlby 1988 care a descris semnificatia atasamentului dintre mama si copil.Bowlby a subliniat nevoia parentala a copilului,acesta fiind in mod constatnt disponibil atat fizic cat si emotional pentru a oferi un adabost si o baza sigura in timpul copilariei.Atasamentul fata de insotitor a fost conceptualizat ca sa devina sigur atunci cand societatea-mama este in mod adecvat receptiva la nevoile copilului si,nesigure atunci cand mama nu raspunde la nevoile copilului.Continuarea influentei stilului de atasament in viata de adult este o parte fundamentala din teoria originala a lui Bowlby.Intelegerea noastra de teoria atasamentului la adulti a fost prelungit de catre autorii HazaniShaver(1987),Bartolomeu(1990), si Feeney si Noller (1996).In activitatea lor teoretica si empirica BartholomewiHorowitz(1991) a conceptualizat patru atasamente distincte:sigur,preocupat,concediere si temato.Ei au descris aceste stiluri de atasament ca sa reflecte reprezentarile interne specifice atat de sine cat si pentru altii.Atasamentul sigur sugereaza ca persoana in cauza are un sens pozitiv de sine si de altii,ei se percep ca fiind draguti, iar altii fiind receptivi si siguri.O pesoana cu un stil de atasament preocupat se percepe a fi negativ si altii pozitivi.Ei se vad ca fiind neiubiti,astfel ei depun eforturi pentru a fi acceptati de ceilalti.Cei cu un stil de atasament respins au un model pozitiv de sine si de o perceptie negativa a altora.Aceste combina rezultatele obtinute in evitarea relatiei apropiate si de intretinere a independentei.In cele din urma,atasamentul temator se refera la un model negativ de atat sine si pentru altii,ceea ce sugereaza ca persoana va evita relatiile apropiate din teama de respingere.In activitatea lor pe o masura multi-element de fixare Feeney,NolleriHanrahan(1994)a constatatun sprijin puternic pentrupatrustil demodel deataament ale lui Bartolomeu.Stilul maternal de atasament este probabil de a vea implicatii importante pentru o relatie a mamei cu copilul ei.Daca o mama afiseaza comportamente asociate cu un stil de atasament nesigur,disponibilitatea materna si de reactia copilului sunt susceptibile de a fi afectata.In plus in cazul in care o mama este deprimata,atitudinea ei fata de copilul ei ,de asemenea ar putea fi afectate.De exemplu Hammen(1997) au sugerat ca o persoana care este deprimata ar putea avea o gandire negativista fata de ambele,de sine si de lume.Astfel,in cazul in cazul in care o mama este deprimata,este probabil sa fie mai putin calda si receptva cu copilul ei.Intradevar o relatie intre depresia materna si atasamentul sarac mama-copil a fost raportata (Bretherton,1985;Coffman,1992;Livingood,Daen,&Smith,1983;Murray,Firi-Cowley,Hooper,siCooper,1996).Mai mult de atat,cercetarea a demonstrat o corelatie intre experienta propriului atasament al mamei si starea atasamentului copilului (Main,Kaplan,iCassidy, 1985;Murray,Fiori-Cowley,et al,1996.).Legatura intre stilul de atasament modern si PND,cu toate acestea,nu a fost stabilita in mod clar.Factorii copiluluiFactorii copilului,cum ar fi temperamentul,functionarea motorie,si deranjarea somnului au fost tot mai mult recunoscute ca o parte a ecuatiei etiologice pentru PND (Armstrong, van Haeringen, Dadds, & Cash, 1997;Barnett et al., 1993; Cooper, Hooper,&Murray, in prealabil; Murray, Stanley,Hooper, King,&Fiori-Cowley, 1996; Sewell, Oberklaid, Prior, Sanson,& Kyprios, 1988).Defapt Cooper(in presa)a observat ca dificultatile pentru sugari poate tripla sansele de depresie materna.Cu toate acestea atat factorii de perceptie in sine,cat si cei ai mamei trebuie luati in considerare.Avand in vedere faptul ca indivizii sunt deprimati susceptibil de a vedea lumea lor mult mai negativ decat indivizii nedeprimati(Hammen 1997)ne-am astepta ca mamele deprimate sa perceapa atat temperamentele copiilor lor cat si relatiile acestea cu copii mult mai negativi decat alte mame.In plus in cazul in care PND si stilul atasamentului sunt legate,dupa cum ne-am propus,o intrebala focala pentru acest articol este daca mamele raporteaza o nesiguranta unui stil de atasament va percepe copiilor mai multa negatie si raporteaza mai putin pozitiv relatiilor cu copii lor dupa ce vor fi in siguranta.SURSELE CONTEXTUALE DE ASISTENTA SI STRES

Belsky(1984) a descriis suportul de sprijin atat emotional cat si instrumental si a descrist relatia maritala a sistemului de sprijin primar.Intr-adevar discordul marital este acceptat pt mamele care predispun la Pnd,si este frecvent legat de stilul de atasament nesigur.La femei risca la PND,deoarece predispun o intreaga istorie de tulburari afective.Thatowen a remarcat ca cele care au parteneri necomunicativi,sunt nemultumite de partenerul lor,sau care nu au partener sunt mai susceptibile la recidiva dupa nasterea copilului.STUDIILE PREZENTEDesi cercetarile au legat atat PND-ul si temperamentul copilului,searand dificultatile atasamentului mama-copil,PND nu a fost investigat in ceea ce priveste stilul de atasament matern.Clarificarea acestui important factir este necesar pentru a adauga la intelegerea noastra a naturii de PND_uri.mai mult,pentru a imbunatati intelegerea relatiei dintre PND si stilul de atasament matern,este important sa se monotorizeze copilul si factorii de relatie parinte-copil in ceea ce prveste aceste variabile,desi relatia maritala a primit atentie consoderabila in trecut.acesta a fost inclus in acest studiu pentru a asigura exhaustivitatea.

IPOTEZEStudiul de fata a fost conceput pentru a investiga urmatoarele sapte ipoteze:

Ipoteza 1:femeile identificate cu PND vor afisa mult mai probabil nesiguranta stilului de atasament.Ipoteza2 a):mamele ce raporteaza PND vor prezenta un raport de relatii mai putin pozitiv.

Ipoteza2 b):Mamele ce raporteaza PND vor prezenta un raport parinte-copil mai problematic.

Ipoteza2 c):Mamele ce raporteaza PND vor prezenta un raport o relatie cu partenerii lor mult mai pozitiva,in comparatie cu mamele care nu sunt depresive.Ipoteza3 a):Mamele ce raporteaza un stil de atasament nesigur vor percepe copiilor lor ca fiind un mult mai deficil decat mamele ce vor raporta un stil de atasament sigur.Ipoteza3 b):Mamele ce raporteaza un stil atasement nesigur va prezenta un raport mai problematic din punct de vedere al relatiei parinte-copil decat mamele ce vor raporta un stil de atasament sigur.

Ipoteza 3 c):Mamele ce raporteaza un stil de atasament nesigur va prezenta un raport mai putin pozitiv in relatia cu partenerii lor decat mamele care vor raporta un stil de atasament sigur.

METODAParticipanti

Au fost alese un total de 74 de mame.Participantii au fost recrutati in doua moduri:unii au fost admisi intr-o instalatie rezidentiala materna in Brisbane,din cauza copilului,inclusiv a preocuparilor legate de hranire,de dormit si dificultati comportamentale(N=36),in timp ce altele au raspuns la un ziar sau un radio de promovare a cuplurilor afisate la prima nastere,sau au fost contactati prin clinicele prenatale la o maternitate mare(N=38).Toate mamele s-au casatorit cu tatal copilului si au fost in general reprezentate ca mame casatorite in anii fertilitatii.Motivul pentru inculderea mamelor din facilitatea de rezidential a fost ca ne-am asteptat pentru a gasi niveluri mai ridicate de PND-uri din acest grup,si ca aceasta asteptare s-a dovedit a fi gasita.Cele doua grupuri,de asemenea,diferite in faptul ca au mai sarcini in facilitatea rezidentiala au fost planificate,mai putini copii au fost nascuti in facilitatea rezidentiala si cei mai multi dintre acestia erau de sex masculin.Ei nu au fost diferiti in ceea ce priveste varstele de membrii ai familiai,venitul anual,anii de casatorie,sau depresia istoriei materne.Din cauza datelor care lipsesc,doar 72 de mame au fost incluse in analize majore,si unele cazuri au fost excluse in timpul specific analizelor pentru acelasi motiv(a se vedea tabelele).In acest articol obiectivul nostru principal este cu privire la implicatiile stilului de atasament pentru mamele deprimate.Folosinf un sco de 12 la Edinburgh Scala de depresie postnatala(Aepd),ca punct distinctiv deprimat de la mame nedeprimate,5 din roba de comunitate(13%) si 20 de mame din rezidentia instalatiei(59%) au fost clasificate ca deprimate.Altor 47 de mame le-au fost atribuite grupu; de nedeprimate pe aceeasi baza.Asemenari di deosebiri intre grupurile deprimate si nedeprimate sunt prezentate in detaliu la sectiunea rezultate.MATERIALEToate mamele au completat un chestionar elaborat pentru un proiect,care cuprinde o sectiune privind datele demografice si baremele stabilite.Epds-ul este al 10-lea element de auto-raport de scara dezvoltat pentru PND in comunitate.Epds-ul esre larg acceptat ca un sensibil,scala specifica,valabila,si de incredere pentru evaluarea depresiei in perioada puerpala.Acesta a fost conceput pentru a evita aspecte legate de simptome somatice care nu au legatura la depresie.Boyce a gasit o accesibilitate exceptional de mare in randul unui esantion australian,cu 100% sensibilitate(capacitatea de a identifica cazuri reale) si 95,7% specificitate(capacitatea de a indetifica noncazuri adevarate).Un scor mai sus,EPDS 12,5 in mod constant au fost gasite pentru a identifica femeile cu depresie nonpsihiotica postnatala.Raportul chestionarul este format din continuarea ambelor si categoric de auto-raportul evaluarii utilizat pentru a identifica un individ ca avand un sigur,preocupat,fricos-evitant,sau desconsiderare-evitanta stilului de atasament.Masura este o categorica alegere fortata avand 4 paragrafe fiecare descriind stilul atasamentului.Masura continua cere participantilor sa rateze la un 7 punct de scara,in masura in care acestea seamana cu fiecare stil de atasament.Acest chestionar a fost adaptat de la masura de atasament deszvoltat.Indicele casatoriei de calitate este o scara de auto-raport care utilizeaza sase produse pentru a evalua calitatea relatiei ca un intreg scazut in comparatie cu scorurile medii sunt sugestive de satisfactie maritala scazuta.Norton a constatat ca cele sase elemente utilizate impreuna au o conditie fiabila a masurarii calitatii conjugale.Feeney,Noller si Callan au raportat fiabilitate ridicata( a=0,88).Al 28-lea element chestionar caracteristic sugarilor este un disozitiv screening care considera ca parintii intampina dificultati cu copii lor.Acesta cuprinde patru substari:stare de nervozitate,dificultness,inadatibilitate,inactivitate plictisitoare si imprevizibilitate.Elementele sunt evaluate 7 puncte pe scale.Bates considera acceptabile testarea si retestarea fiabilitatii,unele externe termenului de valabilitate si un iterpretabil factor de structura.Ei au ajuns la concluzia ca prioritatile psihometrice ICQ au fost adecvate pentru masurarea concetului de copil difficultness.In special,au ajuns la un acord statistic de incredere intre parinti si cercetatori rapoarte/observatori.Chestionarul parental de acceptare-respingere(mama subscala) atitudinea parintilor si tratamentul lor pe patru subscale:caldura/afectiune,ostilitate/agresiune,indiferenta/neglijare,respingere.Pentru a facilita utilizarea cu copii mici in studiul de fata,s-au utilizat 19 intrebari considerate necorespunzatoare pentru aceasta proba,lasand 41 d elemente de auto-raport.Proiectare si proceduraMamele care traiesc in comunitate au fost contactate prin telefon pentru a obtine acord de a completa chestionarul.La acest contact,cautarea a fost descrisa ca fiind investigati factorii care afecteaza noul nascut.Mamele in instalatia rezidentiala au fost abordate in mod individual in timpul perioadei lor de admitere si au fost invitati sa participe la proiect.S-a explicat ca cercetarea a fost intreprinsa in legatura cu facilitatea de pediatru,cu explicatia de cercetare acelasi titlu pentru mamele aflate in comunitate.Chestionarele au fost date pentru mame cu solicitarea ca acestea sa fie finalizate si a plecat intr-o cutie specificate pe teritoriul lor colectionate o saptamana mai tarziu.

REZULTATELECompararea mamelor deprimate si nedeprimate

DEMOGRAFIE.Mamele deprimate si nedepresive au fost comparate folosind analize chi-patrat si univariate ANOVA,cu nedepresive/deprimate ca variabila de grupare.Rezultatele sunt rezumate in Tabelul 1.Semnificativ mai mult din grupul deprimat raporteaza o istorie de depresie,mai putine au planificat sarcina,si mai putin au fost mamele depresive cand au nascut copii.Venituri separate,de asemena,de la depresie la grupuri nonderesive.Grupul a raportat ca deprimarea lor a fost mai aproape de categoria 2(Aus$20,000 to Aus$40,000 pe an) intrucat grupul a raportat venituri nondepresive mai aproape de categoria 3(Aus 40.000 dolari pentruAUS 60.000 dolari pe an),desi media pentru ambele grupuri a fost intre categoriile 2 si 3.TABEL 1Rezunatul de CHI-patrat rezultate demograficeVariabile pentru grupuri nondepresive si depresive

Nedepresive DepresiveVariable Group N (%) Group N (%) Total N (%) x2 SignificanceHistory of depressionda 4 (9) 7 (28) 11 (15) 8.86 .003*

nu 43 (91) 18 (72) 61 (85)Sarcini planificate

Da 36 (78) 15 (60) 51 (72) 6.39 .011*

NU 10 (22) 10 (40) 20 (28)

Zile de nasterePriml nascut41 (87) 16 (67) 57 (80) 8.95 .003*

Primul

Nu nasc. 6 (13) 8 (33) 14 (20)

Sexul copiluluiBarbat 21 (47) 13 (54) 34 (49) 1.02 .313

Femeie 24 (53) 11 (46) 35 (51)

*p < .05.O analiza a discriminarilor cu grupurile depresive si nedepresive ca variabila de grupare,si cinci variabile dependente de atitudinile mamei si tatalui fata de sarcina,si a copilului sanatos a adus un beneficiu semnificativ rezultand Wilkss Lambda = .807, 2(1, 68, N = 70) = 14.03, p = .015( a se vedea tabelul).

Analiza univariata a relevat doua variabile importante discriminatorii.Mamele in grupul depresiv percep ca sotii lor sa fie in mod semnificativ nefericiti cand vine vorba de sarcina in comparatie cu grupul nedepresiv,precum si starea de sanatate a copilului a fost raportata de a fi mai problematica pentru cei depresivi decat pentru cei nedepresivi.

Depresia si stilul de atasament.Pentru a stabili legatura dintre stilul de atasament al mamei si nivelul ei de depresie cum se sugereaza in ipoteza 1,o analiza discriminanta a fst efectuata cu prezenta sau absenta de depresie ca variabila de grupare.Cele patru scale de atasament(sigur,preocupat,fricos si concedierea),formatate variabilelor dependente.O functie a discriminantului este deosebit de semnificativa,a fost revelata Wilkss

Lambda = .722, 2(1, 66, N = 68) = 20.81, p < .001,reprezentand 27,8% a variantei intre grup.Clasificarile au aparut la 69,1% din cazuri.