16. a. germania

7/21/2019 16. a. Germania

http://slidepdf.com/reader/full/16-a-germania 1/7

Germania

Ocupata succesiv de triburile germanice, celtice, slave si apoi de Imperioul Roman transformand provincia sa. Numele Germaniei apare in sec. XI-XII.

Populatie si asezari

Sporul natural inregistreaza inca valori negative.

Repartitia si densitatea populatiei . Concentrari ale populatiei in a!a R"in-Ru"r, a!a R"in #Nec$ar, %!a R"in-&ain, a!a 'lbei, zona(eipzig-)alle, *erlin, +resda, Stuttgart.+ensitati mari se cunosc in landurile )amburg,*remen, regiunea Ru"r, landul *erlin.

Axa Rhenana de la intrarea R"inului in Germania, incepand cu orasul esel. Orase cu functiiimportante +ortmund, + sseldorf, +uiburg,*oc"um,'ssen, uppertal.

Cele microa!e Ru"r-R"in, &ain-R"in, Nec$ar-R"in, componente ale macroa!ei R"eanane,concentreaza importante activitati industriale, comerciale si financiar-bancare.Se asociaza

- industria de e!plaotare aunor resurse / carbuni- succesiunea de bazine carbonifere incepan bazinul R"ur terminand cu Saar, minereuri, saruri,material de constructie, lemn.

- Industria de prelucrare siderurgie, c"imie si petroc"imie, constuctii de masiniImportante sunt si caile de comunicatii , de transport si legatura ce reprezinta activitatile comercsid e transport de ma!ima importanta pentru economia regiunii.

- 0orturile R"inului sunt +uiburg, &ainz.

Axa Elbei uneste importante regiuni.Sudul este amrcat de 1 areale urbane si anume +resda si )alle-(eipzig. Celelalte arii apartinoraselor &agdeburg si )amburg.

- +resda # industria constructiilor de masini, ind. C"imica si ind. 2soara- )alle-(eipzig regiune industriala tipica, grupeaza ind. '!traactiva / carbuni3 cu ind.

&etalurgica, ind. C"imica si ind. petroc"imica / Sc"$opau, (euna,'ilenburg,*o"len3 , ind.4e!tila si a lemnului.

- &agdeburg, situat pe 'lba inferioara, activitate ind. Constructoare de masini si ind. C"imica bazata pe sarurile e!plaotate la N in apropierea orasului 5ielitz. )amburg are cateva centresatelit in landul cu acelasi nume aici intalnim ind. Siderugica/ feroasa si neferoasa3 , ind.C"imica si petroc"imica, ind. Constuctiilor de masini / autove"icule, avioane, nave3 ,alimentara, poligrafica, te!tila. %laturi de )amburg cu activitati industriale specifice suntcentrele %"rensburg, Reinbe$, edel,Stade.

6

7/21/2019 16. a. Germania


Regiunea industriala Halle-Leipzig si mai la sud Gera-Zwickau-Chemnitz:- comple!a din punct de vedere industrial / e!ploatarea carbunilor, c"imie si petroc"imie, ind

4e!tila la Glauc"an, ind. (emnului, constuctiilor de masini - a mi7loacelor de transport si males a avioanelor8 erdau,Sc"$opau, energetica3 comercial, financiar-bancare.

Regiunea !nchen-"raunschweig-#alzgitter-$%l&sburg o importanta concentrare urbana, prezentaunor activitati industriale / constuctii de masini, siderurgie3 de transport si comerciale

/&ittelland$anal care uneste 'ms, eser,'lba3 , financiare , cultural-administrative in Sa!onia.Regiunea cu o redusa concentrare a populatiei apartin %lpilor Germaniei.

Structura populatiei.

Sectorul secundar detine 9:; iar cel tertiar <:-<=;% crescut populatia activa ocupata in comert, activitatea bancara si servicii.'ste dominata de mediul urnam =>; , reprezentand un grad mare de urbanizare, printre cele mairidicate din 'uropa.0rincipalele orase )amburg,& nc"en,?@ln,Aran$furt am &ain, 'ssen,+uisburg, )annover, N rnberg, + sseldorf,(eipzig, +resda, *oc"um, uppertal, *ilefeld, &ann"eim.

+upa functii

- orase cu functii industriale comple!e si activitati tertiare *erlin, )amburg,& nc"en.- Orase cu functii bancar-financiare, industriale Aran$furt.- Aunctii culturale )eidelberg

BERLIN :

- 0uternic centru industrial , commercial si financiar al Germaniei, nod de comunicatii, centcultural si administrative.

- Numeroase obiective culturale, stiintifice, ar"itectonice palatele C"arlottenburg, 0oarta*randenburg,2niversitatea )umbold,Reic"stagul.

- +intre ramurile industriale de varf electronica, optica,informatica,robotica.

HAMBURG :

- oras situat in landul cu acelasi nume.- 0rincipalul port maritim al Germaniei dar cu functie industriala foarte dezvoltata / metalur

c"imie,ind. %limentara3- % fost un centru activ al )ansei- Institutii de prim rang ale tarii, muzee

MÜNCHEN :

- capitala *avariei , situat pe raul Isar - importanta metropola comerciala, culturala si industriala a sudului- monumente ale stilului baroc, muzee

1

7/21/2019 16. a. Germania


Economia:

- printre primele B tarii ale lumii- industria detine o importanta pondere cu subramuri de consistenta constuctiile de masin

siderugia, ind. C"imica si petroc"imica.- Industria energetica se bazeaza pe resurse proporii dar si importate / petrol, gaze3

- +ispune de mari rezerve de "uila, carbune brun, principalel bazine carbonifere Ru"r, Saa%ac"en, 5 ic$au-(ugau-Oelsnitz.- Carbunele brun si lignitul se e!trag in principal din bazinele (eipzig-)alle-*itterfeld-

&erseburg si (ausitz Inferior.- '!tractie de carbune langa ?@ln si ?assel.- 5acaminte de petrol sunt cantonate in Camoia Germaniei de Nord intre 'ms, eser, 'lba la

vest de 'ms si intre 'lba si Oder in centrul Rein$en"agen / sud de Stralsund3- 0etrol importat prin intermediul oleoductelor ce vin dinspre Rotterdam. Se importa din Ru

care se prelucreaza la Sc" edt.- Industria de prelucrare a petrolului s-a e!tins foarte mult , rafinariile sunt localizate in prim

rand in orasele porturi )amburg,*remen,'mden,Rostoc$.- 2nitati pentru rafinare mai sunt amplasate in centrele

(euna,( tz$endorf,5eitz,Gelsen$irc"en,+uisburg,?@ln, eseling, Neustadt,?arlsru"e.- Gazele naturale se e!trag tot din Germania de Nord , dar se si importa principalele campur

gazeifere de unde se aduc sunt asociate insulelor Arisice,&arii Nordului si Olandei.- Industria energiei electrice este legata de resursele de materie prima / carbune, gaze3 cat si

marile consumatoare. Se concentreaza in principal in regiunea R"in-Ru"r.- Centrele "idroelectrice sunt amplasate in bazinul +unarii si R"inului iar cele nuclearo-elec

in centrele *iblis,Nec$ar est"eim,R"einsberg,Greisfs ald.- &inereurile de fier de gasesc in &untii 'rszgebirge, 4" ringer ald, *azinul Siegerland di

apropierea Ru"rului la 0eine, Slazgitter, (a"n-+ill. &inereurile de fier sunt importate din Suedia,Aranta,Spania,Canada,Denezuela,(iberia,Rusia.

- Cele mai mari unitati producatoare de otel si fonta se agsesc in regiunea litorala. Centresiderugie E +ortmund,+uissburg,)amburg,*remen,( bec$,Salzgitter,0eine,Gr@ditz,*randenburg,'ssen,*oc"um.

- &inereurile de cupru si cele de plumb se e!trag din &asivul )arz si &asivul 4uringiei si se prelucreaza in E 'isleben, )ettstedt,Ilsenburg,*erlin,Areiberg.

- Industria constuctiilor de masini ramura industriala cu o structura comple!a , produce de lacele mai fine instrumente si utila7e pentru subramurile de varf / electronica in *erlin,(eipzig,+resda,Stuttgart,N rnberg,& nc"en,?@ln , optica in +resda,(eipzig,Areiburg,'rfurt3 pancele destinate industriei grele.

- (oc aparte , industria automobilelor Dol$s agen / olfsburg3, Opel/)annovra,'mden3, Aor/?@ln3, &ercedes /Stuttgart3, *& /& nc"en3- Constuctia navelor *remen, )amburg- Industria c"imica se bazeaza pe resurse proprii si importate /carbuni,sare,gaze naturale,

pirite,saruri de potasiu, petrol. Se produc ingrasaminte c"imice , produse farmaceutice, coloranti.Centre )amburg, +insla$en, (euna, )annovra,Aran$furt am &ain.

- Concentrari ale industriei te!tile concentrarea r"enana / uppertal3 , cea portuar-maritima)amburg, apoi *remen si (eipzig-0lauen-5ittau . Industria te!tila , o ramura traditionala , prelucreaza bumbac si lana importate, fibre sintetice , in , canepa.

7/21/2019 16. a. Germania


- Industria alimentara lapte, carne, za"ar/ in zonele de cultura a sfeclei # Niedersac"esen,& nsterland,&agdeburg 3 ,peste/)amburg,*remen, Rostoc$,Stralsund3, bere.

Regiuni industiale :

'( Regiunea Rhenania de )%rd-$est&alia *Rhin-Ruhr+- Cuprinde centrele industriale +uisburg,+ortmund,+ sseldorf,?@ln,)annovra, *raunsc" e

'ssen.- Se desfasoara intre +uiburg si )annovra- Regiune industriala comple!a cu cresteri usoare , cu ramuri e!tractive /carbune, fier3 si

prelucratoare /siderurgie,c"imie si petroc"imie, constuctii de masini si utila7e3 , cai de comunicafoarte active /R"inul, &ittelland$anal3

,( Regiunea "erlin c%ncentrare metr%p%litana- orase ca 0osdam, *randdemburg,4elto , ildau nascute de o industrie cu cresteri lente, m

ales constuctiile de amsini si cu prioritate electronica si electrote"nica , ind. C"imica, te!tila sialimentara. (egata prin canale /Oder-)avel ?anal3 de 'lba si Oder pentru sc"imburi rapide silesnicioase.

.( Regiunea /rank&urt annheim-#tuttgart(- %!ata pe R"in, &ain, Nec$ar - Regiune industriala foarte dinamica, ind. Constuctoare de masini, electronica , optica, avio

ind. C"imica, te!tila.

0( Regiunea !nchen-Augsburg(- regiune industiala activa, cu ramuri punctuale de varf, un t"enopolis de prima marime.

1( Regiunea #aar(- centru important Saarbr c$en si altele secundare Neun$irc"en,Saarlouis cu industire gr

e!tractiecarbune, siderurgie,constuctii de masini cu un centru de interferenta ?aiserslautern- impreuna cu (orena si (u!emburg au creat un ansamblu economic Sarlorlu! .

2( Regiunea )!rnberg- activa pe canalul R"in-&ain-+unare cu industrie de varf electorinica, electrote"nica.

3( Regiunea "remen(- siderurgie feroasa si neferoasa, electonica

4( Regiunea Hamburg- o crestere industriala lenta pe baza unor ramuri si subramuri traditionale siderurgie feroa

neferoasa 8 constuctii navale.

Agricultura

Caracterul intensiv , mecanizarea si c"imizarea e!trem de avansate de unde si randamentul mare a productiei

<

7/21/2019 16. a. Germania


Se cultiva graul , secara, si ovazul , cele mai intinse suprafete in Germania de Nord si in subregiuale Germaniei Centrale. 0lante te"nice sfecla de za"ar,tutun, "ameiul # Campia R"inului Superi0omicultura si cultura vitei de vie se practica in culoarul R"inului si a afluentilor acestuia/ Nec$ar,&ain,&osel3

Transporturile

Noduri feroviare ?@ol,)annover, & nc"en,(eipzig4ransportul rutier peste 19:.::: $m Navigatia fluviatila se realizeaza pe amri artere "idrografice fie pe canale 'lba,Saale,Oder,R"in,'ms, eser,+unare,&ain,Nec$ar,&osel iar principalele canale 'lba # )avel.0rincipalele porturi fluviatile +uisburg, ?@ln,&ann"eim,(ud igs"afen,Aran$furt am &ain ,*erlin.,+resdan,Riesa,&agdeburg. 0rincipalul port maritim este )amburg.%eroportui *erlin, ?ran$furt am &ain, & nc"en, )amburg.

Turismul

- o vec"e si importanta activitate recreativa social-culturala cu implicatii in economiaGermaniei. Culoarul R"in , al +unarii, %lpii si 0realpii *avarei precum si o serie de centre precum )amburg, *erlin,?@ln, & nc"en.

Comertul exterior :

- o latura importanta a de!voltarii economiei tarii.- '!porta produse finite mi7loace de transport, masini-unelte , produse ale industriei c"imi

importa materii prime / cocs, petrol, bumbac, lana3,produse ale ind. (emnului, agroalimen

Diferentieri regionale :

6. Regiunea Landuril%r din 5est /R"enania de Nord estfalia, R"enania 0alatinat, Saarland 3. Ssuprapune in cea mai mare parte %!ei R"enane.

Axa Rhenana / regiune puternic urbanizata si industrializata a Germaniei3- sectorul R"in al a!ei urban-industriale R"one-R"in continua de fapt a!a R"one de la &area

&editerana pana la &area Nordului.- %!a incepe de la *asel trece prin Campia %lsaciei separand "ercinicile Dosgi si 0adurea

Neagra , spre N separa muntii si podisuri apartinand regiunii Sistos-R"enane dintre care maiimportante Oden ald, ) nsr c$, 4aunus,'ifel, ester ald.

- In treimea inferioara R"inul traverseaza o parte a campiei N europene de teritoriul Olandecomple!a din punct de vedere genetic / glaciara, fluviatila,maritima3 cu altitudini sub : m.- In lungul a!ei sunt nuante ale climatului temperat datorita dezvoltarii altitudinale temepracontinental cu frecvente invazii de maseboreale in reg. &asivului Sistos-R"enan, temperat continde adaport cu veri calduroase in %lsacia si temperat-oceanic mai umed in campiile nordice.

- Dalorile foarte mari ale popualtiei din regiunea Ru"r sunt legate de antrenarea fortei de mudin landurile apropiate.

- %ctivitatea industriala a evoluat pe baza unei infrastructuri de transport eficiente, maredensitate a cailor rutiere si ferate, canale de navigatie continuu modernizate.

- Siderurgia +uisburg, +ortmund9

7/21/2019 16. a. Germania


- Industria metalurgiei neferoase Areiburg- Industria constructiilor navale Rotterdam

1. Regiunea Landuril%r de )%rd / Sa!onia Inferioara, *remen, Sc"les ig, )amburg,&ec$lemburg3

- activitatile economice se desfasoara pe 1 aliniamente a. unul portuar / *remen, )amburg, ( bec$, Rostoc$3 cu industrie portuara

b. si un aliniament continental, catre interior cu activitati dispersate / e!tractia gazelor naturalind. &ecanica, agricultura- cartof 3 dar si cu doua orase importante )annover si olfsburg cuactivitati industriale, de transport si comerciale.

. Regiunea Landuril%r Centrale si Estice / )essen, Sa!onia, *randemburg, *erlin, 4uringia3- cateva concentrari urban-industriale *erlin-0otsdam, )alle-(eipzig, +resda,Cottbus si

&agdeburg pe industria e!tractiva / carbune3 si prelucratoare /c"imica si petroc"imica, constuctiimasini3 industria energetica, te!tila, optica si o agricultura bazata pe cresterea animalelor si a unocereale.

<. Regiunea Landuril%r de #ud / *aden- rttemberg, *avaria3- centre importante & nc"en,Suttgart , N rnberg, ?arlsru"e, 2lm, Reutlingen.- &acroa!a R"enana mai e!act / microa!a R"in-Nec$ar 3 cuprinde si cateva spatii din landul

*aden # rttemberg .- Orasele mari desfasoara activitati industriale, comerciale, de comunicatie si transport.- 0rezente activitati turistice si agricole in regiunea %lpilor

ona Central! a Germaniei

- reprezintF o regiune cu comple!itate ridicatF8 suprafe ele plane rFmFHi e ale vec"ilor stmontane "ercinice au fost frgamentate Hi nFl ate n blocuri, ntre acestea aflJndu-se depozitesedimentare cantonate n zona 7oasF Hi de platouri8

- n partea sudicF a Germaniei masivele "ercinice au o e!tindere limitatF. &asivul 0Fdurea NeagrF /Sc" arz ald3 a fost odatF unit cu Dosgi /Aran a3 fiind n prezent separa i de o structutip graben - grabenul R"inului / :: $m lungime38 sunt forma i din Histuri cristaline mbrFcate poalele estice de o cuverturF sedimentarF mezozoicF Hi neozoicF / n acestea s-a format un reliestructural38

0Fdurea NeagrF atinge nFl imea ma!imF de 6<K m n Df Aeldberg, coborJnd treptat cFtsub depozitele de cuverturF mezozoice, nainte de a reapare n masivul Oden ald /care apar inRegiunii Aranconiei38

- Regiunea Aranconiei se suprapune bazinului sedimentar mezozoic cu acelaHi nume8 reliefustructurtal este bine dezvoltat8 apar vFi Hi platouri alcFtuite din argile Hi calcare triasice, abrupt/abrupturi de falie3 de vJrstF predominant triasicF8 spre nord-est se aflF Colinele Nec$ar8

- n sud Hi est apare abruptul 7urasic al Lurei Suabe /Sc" abisc"e %lb3 care se nal F la p6::: m altitudine, continuJndu-se cu un sector mai 7os Lura AranconianF /Aran$isc"e %lb38 marsuprafe e ale pltourilor Hi zonelor 7oase din partea esticF sunt acoperite de depozite loessoide8 includem &asivul vulcanic R"on Hi regiunea )ardt /pe cuverturF triasicF38

>

7/21/2019 16. a. Germania


- zona 7oasF a Germaniei sudice este delimitatF in nord de un arc /bariera3 format din masi"ercinice Hi platouri /alcFtuite n mod special din gresii3 foarte bine mpFdurite8

- n vest &asivul Mistos R"enan /R"einisc"es Sc"ifergebirge3, de o parte Hi alta a R"inuluialcFtuit din forma iuni paleozoice Histoase8 stratele cutate au fost peneplenizate, rezultJnd supreroziune care conferF masivului un aspect monoton, depFHit pe alocuri de culmi formate din cua

n special n sud unde culmile )unsruc$ ating =6= m Hi 4aunus =BK m8acest masiv este fragmentat de culoare de vale /grabene3, depresiuni, prin care se scurg afluen

Rinului8- vFile reprezintF un aspect particular, c"eile R"inului fiind cea mai importantF rutF naturalstrFbate bariera8 cea mai spectaculoasF por iune a c"eilor se desfFHoarF ntre *ingen Hi pJnF apropiere de ?oblenz8 la confluen a rJurilor &oselle Hi (a"n cu R"inul se gFseHte depresiunea?oblenz8

- peisa7 ul capFtF varietate prin includerea aspectelor legate de activitatea vulcanicF responde apari ia nec$-ului - n prezent erodat, Siebengebirge de lJngF *onn, craterele inundate Hi codin regiunea 'ifel, curgerile de bazalte din regiunea ester ald

- Regiunea )arz este situatF n nord-estul &asivului Mistos R"enan, cuprinzJnd&.)arz /66<1 n vf *roc$en3-"orst al cFtuit din roci cristaline, &. eseru-lui /aspect deluros3,

0Fdurea 4uringiei /peste K:: m38 bazine sedimentare / eserului, 4uringiei38 n ung"iul format d0Fdurea 4uringiei Hi &. &etaliferi de aflF dealurile piemontane ale 4uringiei Hi Sa!oniei.

Alpii şi Vorlandul alpin german;

- mici por iuni din %lpii calcaroHi se e!tind din %ustria cFtre Germania8dinspre vest cFtre est grupele sunt %lpii %2gau, atterstein ce include cel mai nalt vJrf

5ugspitze /1K> m3 Hi %lpii *erc"tesgadener8 altitudinea variazF ntre <:: /nord3 6::: m /sud3- ca Hi CJmpia NordicF regiunea de Dorland a fost o depresiune, umplutF cu pietriHuri Hi n

ter iare, nisipuri Hi argile care au rezultat n urma orogenezei alpine8 la poalele %lpilor, n spegrupa %lgau n vest, depozitele ter iare /fliH Hi molasF3 au fost prinse n cutFrile alpine, rezuregiune deluroasF prealpinF, alcFtuitF n principal din gresii8 nisipurile ter iare Hi argilele aparnord-est formJnd un peisa7 deosebit n cadrul 0odiHului *avariei8

- g"e arii care au coborJt pe principalele vFi au dat naHtere unor lobi care nainteazF pJnF9: $m n interiorul cJmpiei 8 morenele concentrice marc"eazF locul de stagnare al acestora8 aasemenea terase care se dezvoltF de-a lungul afluen ilor +unFrii.

B

16. a. germania

Documents