1 6 - 3 0 S E P T . 1 9 4 4 N5: 9 0 7 — ANUL XVÎII

— 4 0 LEI —

M. S. REGELE M IH A I I. FNŢELEP-

C IU N II, CURAJULUI Şl PATRIO TIS­

MULUI CĂRUIA SE DATOREŞTE SALVAREA ŢARII DIN GHIARELE

HITLERISM ULUI

Lucreţiu Patraşcanu, din p a r te a Porti- dului Comunist

3 iu ta t în v re m u r i le g re le : M area B r i ta n ic , S tate le. ite , F ra n ţa şi U n iunea S o v ie te lo r.Ce este b lo c u l n a ţ io n a l-d e m o c ra t ?O un iune p o l i t ic ă de lu p tă na ţ ion a lă a c e lo r p a tru

m a r i p a r t id e d e m o c ra tic e : n a ţ io n a l- ţă ră n is t i, n a ţ io n a l- l ib e ra l i i , s o c ia l-d e m o c ra ţ i i şi c o m u n iş t i i . O un iune p a t r io t ic ă am putea spune, care -ş i culege s u f ra j i i le şi s o l id a r i ta te a d in s t r a tu r i le cele m ai de jo s şi m ai vaste ale p o p o ru lu i, axată pe o s in gu ră lo z in c ă : sa l­varea ţ ă r i i de nă pâ rc ile h i t le r is te , pace şi co labo ra re cu N a ţ iu n i le U n ite .

La U n iunea p o l i t ic ă a ce lo r p a tru p a r t id e dem ocra ­t ice , — unde p e rs o n a li ta te a d - lo r I u l i u M a n ; - Const. I . C. B ră t ia nu , C onst. T i te l-P e tre s c u şi ^ u c re ţ iu Patrăşcanu sunt o chezăşie ce nu m ai cere com en­ta r i i , — s’a a lă tu ra t v itea za noas tră A rm a tă , gene­roasă în r is ip ire a sânge lu i e i c h ia r şi fa ţă de cei ca ri, în m od nesincer, i-au de c la ra t p r ie te n ie . D. ge* nera l C o ns tan tin Sănătescu este s im b o lu l v iu al acestei A rm a te rom âne, gata să-şi verse sângele pen­tru. a lungarea c o t r o p i t o r i lo r d in sate le şi oraşele ro ­mâneşti.

I s to r ia nu face d a ru r i n im ănu i.A m scăpat cu fa ţă cu ra tă , d in îm p re ju ră r i g re le .Se cuv ine să ap rec iem , cu s e r io z ita te , g ra v ita te a

ceasulu i de fa ţă . La p i ld a de je r t l ă n e p re cupe ţită , de p a t r io t is m lea l şi s o l id a r i ta te cu N a ţ iu n i le U n ite , suntem d a to r i să răspundem cu aceeaşi măsură, m un ­c in d şi d ă ru in d t o tu l p e n tru sa lvarea noas tră a t u ­tu ro ra .

..G u ve rnu l adresându-se vouă, tu tu r o r ce tă ­ţe n i lo r Ţ ă r i i , vă cere să fa c e ţ i z id în ju r u l M a je s tă ţ i i Sale R e ge lu i M ih a i I şi în s p i r i t u l unei d is c ip l in e na ţ io n a le şi unei desăvârş ite u n ir i , să-i d a ţ i t o t s p r i j in u l pe n tru în fă p tu ire a com andam ente lo r suprem e ale ceasulu i de fa ţă : as igura rea păc ii şi in s ta u ra rea un u i re g im de ­m o c ra t ic de la rg i d re p tu r i şi l ib e r tă ţ i pub lice p e n tru t o ţ i c e tă ţe n ii Ţ ă r i i “ .

Spre fe r ic i re a şi sa lvarea lu i, p o p o ru l rom ân a în ţe les c l ip a de răscruce a e x is te n ţ i i sale. S o l id a r cu Rege le şi G u v e rn u l care l-a e l ib e ­ra t d in la n ţu r i le au to c ra te şi sângeroase, po ­p o ru l rom ân păşeşte fe rm spre v i i to r , a lă tu r i de f i r e ş t i i lu i a l ia ţ i şi p r ie te n i s in g u r i i ce l-au

% iu l iu M a n iu , P r e ş e d i n t e l e P a r t id u lu iN aţiona l Ţărănesc

A A U G U S T 1944.¿ ¿ j ' în lă tu ra re a D ic ta tu r i i , a că luşu lu i c r im in a l ce

zăgăzuia l ib e ra m an ifes ta re a unu i popo r, ce p lă t is e d in p l in , trăda rea unor s lu g i că ţă ra te pe g ru ­m azu l lu i.

G lasu l e m o ţio n a t şi fe rm a l M . S. R e ge lu i M ih a i a răsunat p u te rn ic în in im a m i i lo r de rom ân i, adunaţi în ju r u l a p a ra te lo r de rad io . Câteva zeci de m inute m ai apo i, un c h io t u r ia ş răsbătea d in p ie p tu r i des- ro b ite , ia r în o c h ii tu tu r o r scânteia la c r im a , pe care ţ i -o dă num ai b u c u r i i le m a r i, ale re g ă s ir i i nesperate

U n Rege tânăr, cu dragoste de Ţ a ră , urm aş demn a l V o e v o z i lo r d e s c ă l ic ă to r i şi a l D o m n i lo r î n t r e ­g i to r i , — a ju ta t de o mână de b ă rb a ţi de S ta t, v ig i le n ţ i şi cu rag ioş i, — în lă tu rase p r im e jd ia ce ne păştea: p ie rde rea inde pen de n ţii na ţion a le şi afundarea R om â­n ie i în tagma du şm an ilo r o m e n ir i i şi ai c iv i l iz a ţ ie i .

B lo c u l n a ţio n a l-d e m o c ra tic se chiam ă so l id a r ita te a p o l i t ic ă ce ne-a sa lva t Ţa ra , as igu rând un v i i t o r l ib e r g e n e ra ţ i i lo r care se r id ic ă .

I n fa ţa aceste i h o tă r î r i unanim e a neam u lu i, N a ­ţ iu n i le Un. te ne-au în t in s mâna lo r generoasă de a ju to r . Ne-au ga ran ta t independenţa, în c a d ru l suve­r a n i tă ţ i i na ţiona le respecta te , ÿi neam estecul în v ia ţa noas tră de S tat. La acestea, g u v e rn u l rom ân a răspuns p r in ruperea r e la ţ i i lo r şi declararea ră s b o iu lu i G e r­m an ie i şi s a te l i ţ i lo r ei. A rm a te le e l ibe ra toa re ale m a re şa lu lu i S ta lin s’au revă rsa t p r in satele şi oraşele noastre, a lungând pe n e m ţi i ce se cu ibă rise ră p e n tru even tua le rez is ten ţe M a i m u l t : a rm ata roş ie a ză­d ă rn ic i t câteva în ce rcă r i germane de-a trece Dunărea, la Că lăraş i şi G iu rg iu , pe n tru a ,,pedepsi“ Cap ita la , care a dat sem nalul d e s ro b ir i i de sub te roa rea na­z is tă ; în A rde a l, g lo r ioase le trupe sov ie tice , a lă tu r i de v iteaza a rm ată rom ână, au înce pu t asa ltu l pe n tru desrob irea . A rd e a lu lu i, îngenunch ia t de A n tonescu p r in d ik ta tu l dela V iena .

Semnele e l ib e ră r i i to ta le , se ap rop ie . P en tru câş­t iga rea v ic to r ie i to ta le , g u ve rn u l şi b lo c u l n a ţ io n a l- dem ocra tic au fă cu t apel la p o p o r să susţină ră z ­b o iu l îm p o tr iv a lu i H i t l e r şi să se unească în ju r u l T ro n u lu i ş i a l g u v e rn u lu i dem ocra t. In m a n ife s tu l adresat Ţ ă r i i se spune ră s p ic a t:

„ Ţ a ra în treagă voeşte să pună capăt ră z b o iu lu i d is ­t ru g ă to r , unu i răzb o i dela începu t p ie rd u t . Ţ a ra în ­treagă doreşte pace; dar v o in ţa de pace a R om ânie i nu însemnează n ic i dezarm are, n ic i teamă. O r ic e p ie ­dică pusă în d ru m u l în fă p tu i r i i n ă z u in ţe lo r spre pace şi l ib e r ta te a p o p o ru lu i român, va des lăn ţu i o lu p tă fă ră m ilă şi c ru ţa re d in partea tu tu r o r f o r ţe lo r a r ­mate şi popu lare , îm p o t r iv a ce lo r c a r i ar încerca să m en ţină ţa ra noas tră în ră z b o iu cu n a ţ iu n i le 'u n i te , p re lu n g in d a s tfe l s u fe r in ţe le .

Const. T ite l Petrescu, Preşedintele Partidului Social Dem ocrat

C. I. C. Brătianu, Şeful Partidului N aţional Liberal

KLIN ROOSEVELTP r t f e d i n t e i e S t a t e l o r Uni te a le Amerlc il

MAREŞALUL lOSEF STALIN W IN S TO N C H U R C H ILPrimul Min is tru al M ar e i Br itani i

C O M A N D A N Ţ I I ARMATELOR ALIATE

S ta tu l M a j o r al g e n e ra lu lu i E isenhow er. Dela s tânga la dreap«

ta, şezând: Sir A r t h u r T e d d e r , a ju to r al C o m a n d a n tu lu i -Ş e f ;

G e n e ra lu l E isenhower, C o m a n d a n tu l şef a l t u t u r o r f o r ţ e lo r

de invazie ; g en era lu l M o n tg o m e ry . In p ic io a re : G e n e ra lu l

Brad ley; A m ira lu l B. Ram say , C o m a n d a n tu l f o r ţ e l o r n a va le ;

M a re ş a lu l A eru lu i

M areşalul Tito, co­

mandantul şef al a r ­m ate lor jugoslave de

e l i b e r a r e naţionole

M areşalul Jukov Mareşalul C. Rokosovsky M areşalul Ivan Consev

* ■ -- - ' i>*___ , - ; ■ •.

OR IC IN E îşi mai aduce aminte vaetele şi invectivele propagan­dei h itleriste , după fiece raid al âviaţiei aliate. Dela comuni­catul cartierului nazist şi până la cel mai umil reporteraş al

lui Goebbels, se „protesta“ împotriva bombardării populaţiei civile dela sate şi oraşe, căutându-se a se scoate din Aliaţi nişte criminali de rând ai celor fără apărare.

Poporului nostru i s ’a ţ inu t acelaş limbaj. In loc să încetăm un răsboi nefiresc eram împinşi să protestăm şi sâ cerem contenirea bombardamentelor, pentrucă la adăpostul sentimentalismului nostru, h i tle riş ti i să-şi poată desăvârşi manoperile de subjugare a Europei.

Realitatea era însă a lta şi ea avea să vină să ne deschidă ochii. Să ne convingă de arhitanalul adevăr: cei cari au pornit răsboiul oraşelor deschise, călăii populaţiei civile din Varşovia, Rotterdam, Anvers, Belgrad şi toate oraşele sovietice sunt aviatorii hitlerişti . Comandamentul german a fost cel care a dat ordin pentru „coven- t ry -“ sarea Londrei. Oridecâte ori, t ru f ia şi bestialitatea prusacă a avut prilejul, nu s ’a sfi i t să-şi dea grozăvia pe faţă, asasinând mii de vinovaţi şi d istrugând d ispre ţu ito r vestigiile culturale ale popoarelor Europei.

risit-o însăşi faptele lor monstruoase. Priviţi imaginile, adunate în această pagina şi cari reconstituesc pentru viitorime, cele 72 ore de groază, de moarte şi infern trăite de populaţia unei capitale:

Opera română (1) , Palatul regal (2) , Spitalul dispensar „Ghica“ al Asigurărilor sociale (3) , două tramvaie de pe bulev. Filantropia (4 ) , hotelul Princiar (5), întreaga calea

Victoriei, cu Teatrul N a ţ i o n a l , pasagiul Comedia, p a l a t e l e Adriatica şi Genera­la, str. Sărindar unde au ars case de locuit şi hoteluri, calea Vă­căreşti, str. Dudeşti, Căuzaşi, Bateriilor, Apolodor, Cazărmii, Isvor, — toate popu­late de oameni ne­voiaşi, cu biete gos­podării, — iată ves- t ig iu l de n e c l i n t i t al bombardamentelor „s tra tegice“ făcute de aviaţia germană, oriunde s ’a abătut,

H itlçrism ul e s t e însă viteaz numai cu çei fără apărare. De când capitala p ă s t r ă este apărată deopo­trivă de avioane ro­mâne, sovietice şi anglo-americane, au p ier i t ca prin farmec vajnicii semănători de moarte şi d istru ­geri ai lui H i t l e r .

Este un răspuns pe care şi-l dau sin ­guri

Tre i zile şi t re i nopţi, Capitala României şi populaţia e f a avut durerosul prilej de a se convinge de visu, despre adevărata faţă a hitlerismului.

Pentrucă am avut cura ju l să ne regăsim matca firească, aruncând peste bord toţi t rădătorii de neam, hitleriş ti i au avrut să ne pedep­sească. Şi în consecinţă, aviaţia cu crucea încârligată a tăbărît asu­pra unui oraş fără apărare, masacrând o populaţie care i-a hrănit şi adăpostit generoasă. Duşmanii civilizaţiei europene, asasinii fe­meilor şi copiilor sun t chipeşi o f iţe ri ai cuptwaff-ei. Ni-au m ărtu ­

rişti sovie

D-l C. I. Brătianu, P reşedin tele partidu lu i National-L iberal, fă c â n ddec la ra f i i Presei

Asasinii şi jefuitorii poporului Român conduşi in tre ba ione te

O m anifesta ţie a partidului Comunist din C ap i ta lă

„MORŢII DELA STALINGRAD" — Supravie ţu itori i măcelului o rd o n a t O m an ifes ta ţ ie de simpatie fă c u tă ero ilor de là S ta lingrad la s ta tu iade H itler şi Antonescu — se in to rc a c asă , pen tru a desrobi Ardealul lui Mihai-Viteazul

ALBAS!' W W Ï T *

D. Minis t ru C. Ti te l P e t r e s c u , d. G e n e ra l Iosi f T e o d o r e s c u , Com. m i l i t a r al C a p i t a ­lei, d, G - r a l Dom br ovk y , î n t â m p i n â n d p r i ­

mul d e t a ş a m e n t m o t o r i z a t s o v ie t i c

Tancurile m a­reşalului Mali­novsky pe s tr ă ­zile C a p i t a l e i

Una din nume­roasele eroine ale Armatei Ro­şii, piidă vie de patriotism şi ab­negaţie pentru femeile de pre-

tutindei

Muncitori r o ­m â n i s trăbă ­tând s t r ă z i l e Capitalei pe un tanc alături de camarazii sovi­

et ici

O e n t u s i a s t a manifestaţie de simpatie făcută de organizaţia Iii albastru a partidului c o-

munist

O strângere de maná enmara- derescâ p e c e - 11 u e ş t e frăfia de arme roma­

no-soviética

P o p u i a ţ i a C a p i t a ' e i a- runcând flori în c a l e a e l i ­b e r a t o r i l o r

n u « 1

C e t ă t e n i i■

şi muncitor i i C a p i t a l e i ti­r ó n d „ b u n v en i t" a r m a ­

t e l o r roşi i

O imagine a en­tuziasmului ş i d r a g o s t e i cu care a fost în­tâmpinată Ar­mata Roşie in

Capitală

Salvatorii Europei din ghiarele hit lerismuiui cutropitor

£}-f. l i '

Doua camaraderiţe din Armata Roşie al căror zâmbet sincer pecetlueşteprietenia dintre România şi U. R. S. S.

..(LEALITATEA ILUSTRATĂ." Editura ,.Ziarul" S. A. R. Bucureşti . Reg. Corn. 3 0 0 / 9 3 8 înscrisa sub Nr. 239, Re g. Publ. P e r i od i ce la Trib. Ilfov S. I C o m . Revistă s ă pt ămâ na lă t ipări tă la Hel*~iravura i i un supl iment „ D e t o a t e p e n t r u tofi**. Re dac ţi a şi administraţia, Str. Th. Masaryk 17, Bucureşti . C e c Poştal 4 0 3 3 . Red r e s p- n sa b i l : Şt. lone scu . Preful a bo n a m e n t e l o r : o luni (26 n u me re ) lei 1040. 3 luni ( 13 n u me re ) lei 52 0. Pentru instituţi i şi autori tăţ i I '* anual . Plata taxelor po şta le în numerar confo rm aprobări i Direcf iei G e n e r a l e P. T. T. Nr. 15. 585/939.

N af io na la d e Editură şî Ar te G r a f i c e , , DA CI A T RAI AN À" Bt» Sărindar, 5-7-9 î nmatr iculată s ub Nr. 1 5 6 / 9 4 2 la Reg. O f . Come rţul u i Bucureşti , t ipări t la I4'IX 1944.