1.În masajul pielii, netezirea se face prin alunecări: a. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin artere şi a limfei prin vasele limfatice b. care vor urma direcţia de scurgere limfei prin vasele limfatice c.care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice d. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a artere

rasp c

2.Manevrele excitante sunt: a. mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuţie b. mai fine şi prelungite c.mai fine ţi scurte d.mai energice şi de lungă durată rasp a

3.Executat pe o suprafaţă întinsă,masajul pielii poate influenţa: a.raportul somn-veghe b.sistemul endocrin la femei c.performanţa d. repartiţia sângelui în organismrasp d 4. Manevra specifică ţesutului conjunctiv este: a.tapotamentul b.fricţiunea c.vibraţia d.cernutul

rasp b

5. Pensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii: a.excită nervii senzitivi b.excită nervii motori c.determină scăderea excitabilităţii d.produc anestezierasp a

6. Manevrele specifice masajului nervilor sunt: a.fricţiunile b.netezirile c.loviturile ritmice d.presiunile

rasp d

7. În sechelele articulare posttraumatice ,fricţiunile

a. mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele b.sunt manevre ce se aplică la inceputul şedinţei de masaj

c. sunt manevre ce se aplică la sfîrşitul şedinţei de masaj

d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi la sfîrşitul şedinţei de masaj

rasp a

8. În sechelele după fractură,pentru un tratament cît mai eficient, masajul se efectuează după: a.kinetoterapie b.o procedură de termoterapie c.curent interferenţial d.ultrasonoterapie rasp b9. Dintre tipurile de rupturi musculare, cea care beneficiază de pe urma masajului la distanţă de leziune este cea: a.fasciculară b.totală c.fibrilară d.mai dureroasă rasp c10. În torticolisul à frigore în fază acută, nu este indicat tapotamentul pentru că: a. accentuează durerea şi contractura musculară. b. accentuează doar durerea c.accentuează doar contractura musculară d. accentuează edemul local rasp a

11. Polinevritele beneficiază de efectele masajului în faza : a.de convalescenţă b.iniţială c.terapiei medicamentoase d.manifestă a afecţiunii rasp a

12. Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt: a.epidermul si dermul b.epidermul şi hipodermul c.epidermul d.dermul şi hipodermul rasp d

?13.Corpusculii Ruffini sunt implicaţi în : a.percepţia presiunilor şi a tracţiunilor

b. percepţia alunecărilor c. percepţia vibraţiilor d. percepţia senzaţiei de recerasp ?14.Corpusculii Pacini sunt stimulati de : a.mişcări lente, de toate intensităţile b.atingeri puternice,indiferent de durată c.caldură .ld. miscari rapide,chiar de intensitate slaba rasp d

?15.Vascularizarea pielii este realizata:

a. de plexul vascular profund .

b.de plexul vascular superficial .c.de plexul epidermic şi de cel profund .d.de două plexuri vasculare,unul profund şi altul superficial .rasp d

?16. Vasele cutanate si subcutanate contin : a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism b. mai mult de jumătate din cantitatea de singe a intregului organism c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism rasp intre a si b

17. Arcul reflex este: a.suport fiziologic pentru activitatea sistemului nervos b.format din receptor,cale aferenta,centru, cale eferenta, efector c.format din centrii reflecsi, calea de comanda a actiunii de efectuat, organ efector d.format din mai multi neuroni ,centri corticali si un receptor rasp b

18.Tehnica Cyriax consta in : a.tapotament ligamentar si tendinos pina la 20 de minute b.netezire si tapotament ligamentar si tendinos c.frictiuni circulare concentrice si excentrice pe tendon si ligament d.netezire, ciupituri si tapotament ligamentar si tendinos rasp c

19.Masajul subacval se executa : a. sub o presiune intre 1-3 atmosfere b.sub o presiune intre 4-6 atmosfere c.sub o presiune intre 0,5-3 atmosfere d.sub o presiune intre 0,5-6 atmosfere

rasp d

20.Crioterapia produce: a.vasoconstrictie b.vasodilatatie c.vasoconstrictie urmata de vasodilatatie d.un efect ce depinde de tipul reactiv al pacientului rasp c

?21.Vasele limfatice dreneaza lichidul excedentar din spatiul interstitial rezultat din:

a.activitatea metabolica foarte intensa b.aport crescut de apa c.diferenta de presiune dintre capatul arterial si cel venos al capilarului d.diferenta arterio-venoasa

rasp

? 22.Vasele limfatice sunt reprezentate de : a.capilare, vase colectoare, trunchiuri limfatice,canale limfatice b. .capilare, vase colectoare, trunchiuri limfatice,canale limfatice,placi Peyer c. .capilare, vase colectoare, trunchiuri limfatice,canale limfatice,timus d. .capilare, vase colectoare, trunchiuri limfatice,canale limfatice,splina si timus rasp a

23. Etapele drenajului limfatic sunt: a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de cel al ganglionilor supraiacenti b.drenajul de resorbtie urmat de cel de apel si cel al ganglionilor supraiacenti c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor limfatice urmat de drenajul de apel si de resorbtie d.se face doar drenaj de resorbtie si de appel rasp c

? 24Thyxotropia este : a.trecerea limfei de la starea de gel la cea lichida b.trecerea limfei de la starea lichida la cea de gel c.pastrarea neschimbata a starii de gel a limfei d.pastrarea neschimbata a starii lichide a limfei rasp

25.Zonele metamerice Head sunt formate din : a.viscerul si tesutul conjunctiv din zona somatica corespunzatoare a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau segment medular b.viscerul si o regiune parietala abdominal sau toracica a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau segment medular

c.viscerul si o unitate motorie a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau segment medular d.nici o definitie nu este corecta rasp b

? 26.Histamina determina : a. intradermic,vasoconstrictie si hipodermic, vasodilatatie b.in ambele cazuri, vasoconstrictie c. in ambele cazuri vasodilatatie d.intradermic, vasodilatatie si hipodermic,vasoconstrictie rasp

27.Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea succesiune:

A.netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraţiile B. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraţiile, netezirea (effleurage); C. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); netezirea (effleurage); D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage)

Rasp a

28. Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra muschilor în regiunile unde aceştia sunt situaţi : A. în profunzime B. superficial C. în stratul hipodermic foarte gros D. în regiunea fesieră

Rasp a

?29. Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă A.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat B.o formă intermediară de trecere spre vibraţii C.. o formă intermediară de trecere spre tapotament D.o asociere interzisăRasp c ?30.Contracţia izometrică A. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior B. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator C.. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers D. nu determină mişcare

Rasp

?31.Contracţia musculară se realizează prin: A.cuplarea troponinei cu tropomiozina B.cuplarea actinei cu miozina C.acţiunea ionilor de magneziu D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina

?32.Fricţiunea este manevră electivă pentru : A. epiderm B. derm C. hipoderm D. epiderm şi derm Rasp c?33.Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor A. superficiale B. profunde C. nervoase periferice D.glabre (fără păr) Rasp c?34.Sinapsa reprezintă: A.legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv B.comunicarea nerv-epiderm C.legătura dintre 2 nervi D.comunicarea nerv-derm

35.Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze : A. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj B. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament C. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat D.permit doar netezirea Rasp a

36.În cazul tumorilor maligne, masajul A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii B.se poate face , cu avizul medicului C.se face cu acordul pacientului D.este contraindicat numai în fazele terminale Rasp a

38.Tipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur manevrele de masaj sunt: A.numai striat B. numai cardiac C.numai neted D.striat şi neted Rasp d

39.Sarcomerul este: A.unitatea motorie a muşchiului B.unitatea morfo-funcţională a muşchiului C.format dintr-un neuron motor si un miofilament D.din fibele musculare inervate de acelaşi motoneuron Rasp b

40.Interacţiunea neuro-musculară se numeşte: A.gap junction B.desmozom C.placă motorie D.sinapsă inhibitoryRasp c ?41.Pentru realizarea contracţiei musculare este indispensabil:A.ionul de calciu B.ionul de fier C.ionul de hidrogen D. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina

? 42.Fibrele roşii musculare au: A.contracţie lentă B.puţine mitocondrii C.puţine capilare D.contracţie rapidă rasp a

? 43Fibrele musculare albe: A.sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare B. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de recuperare C.obosesc greu D.au multe mitocondrii rasp b

? 44.Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic : A.superficial B.profund C.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali D.dublu, profund şi superficial 45.Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizează A. contracţia colectorilor B. aspirarea lichidului interstiţial în vase C. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial în vase D. întinderea cutanată Rasp b

?46.În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniţial prin hiperpresiune A.sunt exacerbate B. sunt depăşite C.sunt normale D.trec alternativ de la contracţie la dilatare

?47.Manevrele utilizate în drenajul limfatic trebuie să fie de intensitate extrem de mică A.pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare histaminică B.iniţial, urmate de manevre mai dure C.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţial D.pentru a stimula schimbul lichidian cu ţesuturile adiacente rasp c ? 48.Scopul drenajului limfatic esteA.trecerea limfei în spaţiul interstiţial B.crearea de colaterale limfatice C. captarea macro-moleculelor proteice şi evacuarea lichidului limfatic resorbit D.doar evacuarea lichidului limfatic resorbit rasp a

49.Drenajul limfatic este realizat prin: A.masajul ganglionilor limfatici B. manevra de apel (de evacuare) C. manevra de resorbţie (de captaj) D. A,B şi C rasp d

?50.Structurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt: A.pielea şi muschii B. organe interne, piele, muşchi, articulaţii C.pielea, muşchii şi articulaţiile D. aponevrozele,pielea, muşchii şi articulaţiile rasp b

?51.Receptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt: A.doar cei tactili B. de temperatură C.cei ai durerii D. tactili şi ai durerii rasp d

? 52.Masajul poate atenua durerile prin: A.excitarea fibrelor A delta B,excitarea fibrelor amielinice C C.prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi C D.excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru excitaţiile nociceptive Rasp d

? 53.Fusul neuro-muscular conţine:

A.fibre motorii B.fibre senzitive C.fibre motorii şi senzitive D.fibre simpatice Rasp c

? 54.In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială, in reţeaua vasculară profundă apare: A.vazodilataţie B.vazoconstricţie C.congestie D.deschidere de capilare suplimentare

? 55. Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce : A.vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică B.vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică C. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergică D. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei PRasp b

56.Durerea referită apare datorită : A.convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul ventral medular cu fibrele motorii B. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul dorsal medular cu fibrele durerii viscerale C. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu fibrele durerii viscerale D. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu fibrele dureriiRasp b