Celule eucariote si procariote, caracteristici comparative Celula eucariota: nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparatmitotic citoplasma: RE, mitocondrii, lizozomi, ribozomi 8031mb cu steroli Peretele celular absent sau compus din celuloza sau chitina Capsula: absenta Celula procariota: Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absena mitozei Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi 703, mb nu contine steroli Peretele celular are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine. lipide etc Capsula: adesea prezenta 3. Clasificare bacteriilor dupã formã si dispunere - exemple Dupa forma bacteriile se pot grupa in: a) de forma cocoidala - diametre egale sau inegale dispuse izolat sau grupat. Majoritatea streptococilor si stafilococilor sunt sferici, enterococii sunt ovalari. pneumococii sunt lancelati jar meningococii si gonococii sunt reniformi. In functie de planurile de diviziune: I. stafilococii - in ciorchine ii. pneumococii - in diplo iii. streptococii - in lanturi b) cu forma de bastonas (bacili), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii), drepti cu capetele taiate drept (B anthracis), fuziformi (fusobacteri um) c) cocobabili (Influenzae)d) forma spiralata (bacili curbi - V cholerae, spirali si spirochete) Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta un polimoruism accentuat (Proteus)

3. Enumerai componentele constante i facultative ale celulei bacteriene Structuri constante: - peretele bacterian - inconjoara mb citoplasmatica, 15-3Onm - mezozomi - structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati - citoplasma - intens bazofila o ribozomi - forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in procesul de biosinteza proteica - nucleu - in contact direct cu citoplasma, contine ADN Si nu are nucleoli Structuri inconstante: - incluziile - formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma Ia sfarsitul perioadei de crestere activa, pot contine polimeri anorganici, substante anorganice simple, polimeri organici, lipide etc. - Vacuole - formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au o membrana lipoproteica numita tonoplast - Capsula - glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (S pneumonae) sau polipeptidica (Anthracis), vizibila Ia mo - Elageli - confera mobilitate bacteriilor - Eimbrii - formatiuni scurte cu rol in adeziune

- Spori - forma de rezistenta si conservare a speciei

4. Structura peretelui Ia bacteriile Gram pozitive i Gram negative Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal). Mureina este un heteropolimer al carui schelet este format prin legarea alternanta in lanturi polizaharidice a 2 zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil gluczoamina. Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi. Intre tetrapeptidele substituite, Ia lanturile polizaharidice alaturate se stabilesc legaturi peptidice prin gruparea terminala -000H a unui tetrapeptid si grupari terminale libere ale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeaza structuri bidimensionale sub forma unor straturi care inconjoara intreaga celula bacteriana. Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet Ia coloratia Gram). La unele bacterii, reteaua de baza este acoperita de retele suplimentare cu specificitate antigenica, alcatuite de exemplu din acid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive fac parte: stafilococul, streptococul, enterococul, bacilul difteric, bacilul antraxului Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) care este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica Si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic, Din punct de vedere chimic membrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide. Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul 0. Bacteriile gram negative se decoloreaza cu alcoola cetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul, gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeri c, cocobacilii gram negativi.

5. Rolul peretelui bacterian - prin rigiditate asiguraforma caracteristica bacteriei (coci, bacili etc) - asigura rezistenta bacteriei (ex: variatii ale presiunii) - flexibilitatea peretelui celular Ia unele bacterii poate fi explicata atat prin exibilitatea membranei cat si prin grosimea redusa a peptidoglicanului - are rol antigenic (carbohidratul C Ia streptococ, antigenul 0 lipopolizaharidic etc) - are rol in diviziunea bacteriana formand septul transversal - Ia nivelul Iui pot actiona unele antibiotice (ex: betalactaminele, vancomicina, D- ci closeri na)

6. Colorafl Gram, timpi - interpretare - exemple - diluam intr-un recipient fuscina (9 apa, 1 fuscina) - acoperim frotiul cu violet de metil sau cristal violet (violet de gentiana dpdv i stori c) - asteptam 1-3 minute - inlaturam colorantul - acoperim frotiul cu lugol (mordant) pentru 1-3 mm

- indepartam lugolul - acoperim frotiul cu un amestec alcool-acoetona (1 actenoa, 3 alcool) pentru 7-8 secunde - spalam insistent cu apa - acperim frotiul cu fuscina diluata pentru 1 mm - spalam cu apa - asezam frotiul in stativ pentru uscare

- asezamirotiul in stativ pentru uscare - examinam Ia microscop, notam observatiile, interpretam.

7. Protoplaçti - SferopIati - Forme L Protoplastul este o sfera marginita de membrana citoplasmatica, reprezinta bacteria gram-pozitiva dupa indepartarea completa a peretelui, de exemplu sub actiunea lizozimului care lizeaza mureina. In medii hipotone protoplastul se lizeaza. Este o structura care nu se poate multiplica. Sieroplastul reprezinta bacteria gram negativa dupa degradarea parbala a peretelui - contine o cantitate mai mica de mureina. Lizozimul poate actiona asupra peptidoglicanului numai dupa alterarea membranei externe. In medii hipotone steroplastul se lizeaza. Spre deosebire de protoplast acesta se poate multi ph c a. Formele L - germeni modificati structural, observati pentru prima oara in 1935. Denumiti L dupa numele institutului Dr Lister unde s-au descoperit. Nu sunt microorganisme distincte ci forme ale unor microorganisme cu peretele bacterian modificat. Utilizandu-se hizozim sau penicihina ca agenti inductori sa u putut obtine forme L de ha majoritatea bacteriilor. Este posibil ca aceste forme L sa exphice prezenta in organism a anumitorforme cronice. 8. Coloratia Ziehl-Neelsen, timpi - interpretare - exemple Coloratie utila in identificarea prezentei de bacihi acid-alcool rezistenti (BAAR), solubihizand peretele prin cresterea temperaturii, facihitand patrunderea colorantului. - punem frotiul uscat si fixat pe un suport situat deasupra tavitei de colorare - acoperim complet lama cu fuscina bazica nediluata - trecem becul de gaz aprins pe sub lama acoperita de fuscina pana incepe emiterea de vapori - se repeta procedura de 3 on in 10 minute

- recoloram Cu albastru de metilen, 1 minut - spalam Cu apa distilata sau de Ia robinet - asezam frotiul in stativ pentru uscare - examinam Ia microscop, notam observatiile, interpretam

5. Structura si rolul membranei citoplasmatice Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-lOnm. La ME apare formata din 2 straturi intunecoase Separate de un strat mai clar. Este considerata un ,,mozaic fluid”, compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteaza proteine globulare C extremitatile polare hidrofile expuse spre spatiul

intracelular, extracelular sau ambele. Posfolipidele, dispuse in dublu strat, Cu extremitatile polare, hidrofile, expuse ContaCtului Cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatile nepolare, hidrofobe, proemyaye spre stratul mijloCiu al membranei. Nu Contine steroli. - filtru seleCtiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport) - Contine enzime ale metabolismului respirator (CitoCromi) - este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene - excreta enzime hidrolitice - intervine activ in procese de biosinteza - are rol in diviziunea celulara - septul transversal - este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa - asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele) 1O.Pibozomii, structurá ci rol - au forma sferica 51 0 marime care depinde de concentratia ionilor de MG si K

- unii apar liberi in citoplasma altii legati de fata interna a membranei citoplasmati ce

- contin circa 65% ARNr ct=7OS= lx3OS+lx5OS - intre cele doua subunitatio se formeaza un canal prin care trec moleculele de ARNm in cursul sintezei proteice - rol esential in procesul de biosinteza proteica - ARNm transporta informatia genetica de Ia genom Ia nivelul ribozomilor - Traducerea se face Ia nivelul ribozomilor de catre ARNt care are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 2OAA exista unul sau mai multi ARNt)

11 .Mezozomi - lncluzii - Vacuole (in structura celulei bacteriene) Mezozomii - sunt structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati. Sunt prezenti in special Ia bacteriile gram-pozitive. Au structura chimica a membranei citoplasmatice si aceleasi functii in permeabilitate si respiratie. Sunt mai dezvoltati Ia bacteriile gram-pozitive. Cu un capat se pot fixa de materialul nuclear, favorizand distribuirea in mod egal a genomului intre cele doua celule lice. Au rol si in formarea septului transversal. Incluzii - sunt formatiuni structurale inerte ce apar in citoplasma Ia slarsitul perioadei de crestere activa. Pot contine polimeri anorganici (de exemplu corpusculii metacromatici ai genului Corjnebacterium), substante anorganice simple, polimeri organici (rezervor energetic mai ales Ia germenii sporulayi aerobi, lipde, etc Vacuolele - sunt formatiun sferice care contin diferite substante in solutie apoasa. Au o membrana lipoproteica numita tonoplast. Au lost descrise in special Ia bacteriile acvatice.

12.Masa nuclearà bacterianá- structurá, caracteristici - vine in contact direct cu citoplasma

- contine ADN, nu are nucleoli - are afinitate pentru coloranti bazici dar pe preparatele colorate uzual este mascat de bazofilia intensa a citoplasmei bogata in ARN - unicul cromozom bacterian este alcatuit dintr-o singura molecula de ADN dublucatenar cu aspectul unui fir lung (1000-2000 Mm) inchis intr-un mel si replicat pe el insusi - Nucleul contine informatia genetica necesara proceselor vitale de crestere si multi ph care - Codonul - din punct de vedere functional, 3 nucleotide consecutive din structura moheculei de ADN formeaza un codon. Codonii detin informatia genetica pentru a plasa intr-o anumita secventa un anumit aminoacid - Cistronul - reprezinta o suburiitate furictionala a genei capabila sa determine independent sinteza unui ant polipeptidic - Gena - reprezinta o portiune a genomului, o anumita secventa de nucleotide dispuse hiniar - genele structurale reprzinta circa 90% din ansamblul informatiei genetice - gena poarta inscrisa in structura sa informatia genetica necesara pentru sinteza unei proteine specifice, structurale sau functionale (enzime) 13. Cum este mnscrisä informatia geneticá in genomul celuhei bacteriene Mai sus oheaca

6. Capsula bacterianä - structurä, rol, localizare - numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei o matrice fibroasa numita glicocalix - Ia unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula

- exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S pneumonae, K pneumonae) sau cu structura polipeptidica (B, Anthracis) - Ia alto bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in mediu si poate fi separata de corpul bacterian prin centrifugare, capsula flexibila, care nu este vizibila Ia mc.

- Roluri: - Factor de virulenta, impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand I nvazivitatea - Permite aderarea unor bacterii - Bariera protectoare fata de bacteriofagi - Contine substante cu specificitate antigenica (de Specie sau de tip) - antigenul K

18.Sporii bacterieni - structurä, rol, localizare - fenomenul de sporogeneza este mai des intalnit Ia bacillaceoe (clostridium si bacillus) - pe sol, in conditii de uscaciune, Ia adapost de lumina solara directa, endosporii persista zeci, chiar sute de ani - materialul genetic este concentrat si impreuna cu apa legata, lipide, Ca, Mg este inconjurat de un strat protector - membrana sporala, cortexul sporal, invelisurile sporale) - roluri: - forma de rezistenta si conservare a speciei - rezista Ia caldura, uscaciunea, substante chimice si antibiotice, UV - sporul poate fi localizat - central sau subterminal, mai mic decat celula - anthracis

- central sau subterminal, mai mare decat celula - clostridium histoliticum - terminal - clostridium tetani - poate fi evidentiat prin coloratii speciale (verde malachit) sau prin coloratia Gram (sporul ramane necolorat) - este sensibil Ia formol, propiolactona etc. distrus prin autoclavare

22.Nutrifl principalelor bacterii studiate: tipuri de nutritie - majoritatea bacteriilor comensale, conditionat patogene sau patogene importante pentru cm, sunt chimiosintetizante, heterotrofe. Se diferentiaza in functie de tipul respirator. Exista si bacteriile paratrofe, a coaror energie trebuie oferita de gazda. Sunt bacterii parazite strict intracelular (Rickettsia si Chi amydi a) - cresterea microbiana necesita polimerizarea unor substante mai simple pentru a forma proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide. - In raport cu sursa de energie bacteriile se impart in: o Bacteriile care folosesc energie luminoasa si traiesc Ia lumina (photobacteri i)

o Bacterii care isi procura energia prin procese de oxidoreducere catalizate enzimatic Si traiesc Ia intuneric - In raport cu sersele tolosite ca material de sinteza se impart in: o Bacterii autotrofe, capabila sa-si sintetizeze toti compusii organici din materie anorganica o Bacterii heterotrofe dependente de prezenta unor compusi organici - Daca o celula esre aprovizionata cu substantele necesare si cu energie ea va sintetiza diterite macromolecule iar secventa aranjarii componentelor in aceste macromolecule este deteminata tie dupa un model ADN-ADN (pt acizii nucleici) sau ADN-ARN (pentru proteine), tie cu un determinism enzimatic pentru carbohidrati si lipide. - Dupa ce moleculele au fost sintetizate acestea se autoasambleaza formand structuri supramoleculare: ribozomi, perete, flageli, phi etc. Rata sintezei macromolecuhehor si activitatea caihor metabolice sunt foarte bine reglate.

24.Defin[ti factorii cie cretere bacterieni; exemple - factorii de crestere sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-i poate Si ntetiza - aceste substante trebuie incluse in mediul de cultura pentru microorganismul respectiv - bacteriile patogene sunt heterotrofe - adaptandu-se Ia viata parazitara devin dependente de o serie de astefl de factori de crestere (unele sunt atat de dependente incat nu pot fi cultivate in vitro-lepra)

25.Clasificati bacteriile in funcfl de temperatura optima de dezvoltare; exemple In functie de temp de dezvoltare, bacteriile potfi:

exemple In functie de temp de dezvoltare, bacteriile pot fi: a)mezofile-cu temp optima 30-37 grade(majoritatea bact studiate de microbiologia medicala);

b)psichrofile- temp optima in jur d 20 grade(unele accepta si temp aprop d 0 grade); c)termofile- temp opt de 50-60 grade(unele se multiplica si Ia —95 grade:ex :thermus aquaticus).Nu sunt patogene.

26.Structura i si nteza pepti doglicanului Structura n am gasit o in car[e:I.Sinteza:incepe prin sinteza in citopl a UDPa cid N-acetil muramic-pentapeptid(NAM).Acesta se ataseaza de bactoprenol(Iipid din mbr celulara),apoi urmeaza un lant d reactii biochim. Legarea incrucisata finala se realiz prin o react de transpeptidare in care terminatiile amino libere ale pentaglicinei inlocuiesc reziduurile terminale ale D-AIa de Ia peptidul invecinat.Reactia e catalizat de transpeptidaze, un Set d enzime aka PBPs(penicillin binding proteins), cu activit atat de trans cat si de carboxipetidaze, dar controleaza si gradul de legare a peptidoglicanului.(lucru imp in diviz celulara).La niv or se leaga penicilinele si alte beta lactamice. Once compus kre inhiba o etapa in sintea peptidoglicanului Ia o bacterie in crestere va produce liza bacteriana.

27.Definiti nounea de cultivare a bacteriilor; enumera pe ce Substraturi se realizeazä Cultivarea se realiz prin insamantarea bacteriilor pe medii de cultura.Se realizeaza pe medii solide sau lichide care asigura nutrientii si conditiile fizicoc him pnielnice cresterii si multiplicarii bacteriene(medii de cultura).Medii de cultura:

a)vii:ou de gaina embrionat, anim de lab, culturi de cel b)medii artificiale ,kre potfi simple sau complexe.

28.Definiti notiunea de cretere i multiplicare bacterianá Cresterea oricarui orgs are icc prin sinteza de noi molecule; Multiplicarea= o consecinta a cresterii(se restabileste rap dintre volum si SI supraf celulei).Multiplicarea se face de obicei prin diviziune simpla.

29.Defini notiunea de mediu selectiv, electiv i de Imbogäire; exemple M. selectiv = este mediul kre inhibaprin continutul sau in subst antimicrobiene, dezv alter bacterii decat cea a carei izolare se doreste.EX:Lowenstein-pt bacilul tuberculos, inhiba dezv florei d asociatie datorita verdelui malachit sau a rosului de congo pe kre in contine. M. electiv = mediul kre contine ingredientele ce convin c m bine dezv unei bacterii.EX:Loffler , cu ser coagulat d bou pt bacilul difteric. M. de imbogatire = cel kre functioneaza si ca electiv si ca selectiv.EX: Chapman pt stafilococ

30.Definiti notiunea de mediu diferential; exemple M. diferential = cel care contine un anumit substrat care poate fi sau nu metabolizat enzimatic, rezultand modificarea aspectului sau culorii culturii.

Exemple: 1 .AABTL - diferentiaza bact lactozo+ (E Colli) de cele lactozo - (Shigella, Salmonella) 2.ADCL 3.MIU, TSI

31 Ce este o colonie bacterianã ? Cum se pot obine colonii bacteriene izolate - pe medii izolate, germenii insamantati in suprafata produc colonii, colonia este totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei singure celule bacteriene. - 0 colonie este o clona bacteriana - Se pot obtine de exemplu prin tehnica insamantarii prin dispersie. - Dupa prelevarea Cu ansa a unei porliuni din produsul patologic, inoculul este dispersat pe latura unui viitor poligon - Se resterilizeaza ansa si se venfica temperatura prin atingerea mediului intr-o zona neinsamantata - Cu ansa sterila se traseaza a doua latura a poligonului - Se resterilizeaza ansa si se traseaza a 3-a latura - Se urmeaza acelasi procedeu pentru laturile 4-5 - In mod normal pe aceste laturi se vor dezvolta colonii izolate

32.Fazele dezvoltärii unei cultun bacteriene Dinamica reala a populatiei bacteriene in cultura discontinua are o evolutie caracterizata printr-o curba Ia care distingem patru faze:

Faza de lag - numarul bacteriilor insamantate ramane stationar sau scade, germenii se adapteaza Ia conditiile mediului. Bacteriile sunt foarte active, isi consuma pana Ia disparitie incluziile, cresc mult dar flu se divid Faza de multiplicare logaritmica - celulele prezinta caracteristicile specifice speciei, citoplasma este intens bazofila si omogena, lipsita de incluziuni. Bacteriile sunt foarte sensibile Ia antibiotice. In aceasta faza se recolteaza pentru prepararea de vaccinuri Faza stationara - este realizata in progresie aritmetica dar pentru ca numarul bacteriilor care sunt distruse este aproximativ egal cu numarul bacteriilor nou aparute rata de crestere devine nula

Faza de declin - substratul nutritiv saraceste, apar metaboliti toxici, bacteriile sunt distruse progresiv. La speciile sporogene fenomenul de sporogeneza devine foarte intens

33.Aspectele culturilor bacteriene pe medii solide; corelatii Intro acestea i patogenitate; exemple Aspoctul coloniilor variaza in functie do spocia bactoriei fund un critoriu do diagnostic. So oxaminoaza dimonsiunea, conturul (circular, lobat, zimtat) relioful (plat, bombat, acuminat, papilat), culoarea (pigmontato, nopigmontato), suprafata (Iucioasa, granulara, rugoasa) Conditiile do cultivaro si aspoctul culturii=caractoro choio pontru identificaro Aspect -dimensiune:mari>2 mm,modii 1-2 mm,mici<1 mm -conturul: ci rcular,lobat,zi mtat -reli eful: plat,bomb at,acumi nat ,papi at -suprafata:Iuci oasa ,granulara ,rugoasa -culoaro: pi gmentate ,nepi gmentato -opacitate:transparente ,opaco -consistenta -aderenta Ia mediu -absenta/prezenta hemolizei (pe goloza sange) Colonia S(smooth)-suprafat bombata si netoda,margini circulare si adesea

Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect stralucitor.Germenii pastreaza structura antigenica si flu aglutineaza spontan cu solutie sauna fizioogica.Germenii capsulati isi pastreaza capsula.Virulenta este conservata. Fxemple:S.aureus ,Spyogeries,E.coli etc. Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati ,margini crenelate.Structura antigenica flu este caracteristica.Nu pastreaza capsula.Virulenta flu este conservata(exceptii B.anthracis, M. Tuberculosis, C.diphteriae) Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiella pneumoniae).

34. Aspectele culturilor bacteriene pe medii lichide corelaii mntre acestea i patogenitate; exemple Bacteriile si fungii facultativ anaerobi-se dezvolta in toata masa de Ii c hid ,tulbura ndu-I. Bacteriile strict aerobe-se dezvolta prepofldereflt Ia suprafata mediului. Variantele S4ulbura omogen mediul(majoritatea) Variantele R-tulburare mai putifl omogena.Pot lasa mediul limpede,fomand flocoane care se depun sau un strat(val) Pa suprafata mediului (b.difteric ,b .tuberculos) Se poate remarca Si pigmentogeneza(Pseudomonas aeruginosa) sau se poate constata aparitia unui miros caracteristic(miros de corn ars in cazul clostridiilor) Exemple: -Mediu tulburat omogen-Staphylococcus spp. -mediu clar,cu depozit grunjos pe pereti si Ia baza tubului(S.pyogenes)

-mediu clar,cu val Ia suparafata(V.cholerae in apa peptonata alcalina) -dezvoltare in ineladerent Ia peretii tubuluila suparafata(E.colli)

-mediu clar Cu membrana uscata Ia suparafata(B.subtilis) -mediu clar Cu depazitfioconos aderentla baza tubului(B. Anthracis) -mediu clar Cu menbrana graosa .plisata Ia suprafata(M tuberculosis).

35.Sisteme de culturi continue; definitii i exemple Cultura bacteriana continua se realizeaza atunci cand mediul de cultura este contnuu reinnoit.O populatie bactehana poate fi indefinit mentinuta in faza de multiplicare exponentiala daca se adauga continuu mediu de cultura proaspat.cu omogenizare prin curent de aer steril si evacuare a unei canttati corespunzatoare de cultura(in chemostat sau turbinostat) Chemostatul utilizeaza un mediu de cultura in care unul dintre nutrientii.aflat in concentratie ma redusa, functoneaza ca factor limitant al cresterii .Mediul de culture proaspat este admis in vasul de culture in ritmul in care este consumat factorul Iimitant,iar cultura este evacuta cu acelasi ritm.Cultura este mentinuta astefel Ia o valoare constanta si submaximala ratei de crester,reglata prin factorul limitant.

36.Definiti notiunile de aSepSie i antisepsie; exemple de antiseptice; apIicaii Asepsia=ansamblu de metode prin care evitam contaminarea mediului ambient cu gerrneni microbieni sau prin care putem mentine ,sterilitatea” tesutunlor,mediilor de cultura,medicamentelor injectabile. Aseptic-lipsit de microbi,chiar daca acestia Sunt patogeni sau nepatogeni ,forme vegetative sau sporulate. Antsepsia-inlaturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumentemucoase sau din plagi.Se realizeaza cu ajutorul substantelor

tegumentemucoase sau din plagi.Se realizeaza Cu ajutorul substantelor antisepticejn vederea prevenirii infectiei. a)substante care denatureaza protei nele(rol bactericid): acizi i bazele ,alcooli(ex alcool etilic 7130 -anti septizare tegumente) b)substante care oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):hipermagnat de potasiul%o(antiseptizare mucoase),peroxid de hidragen 3% in apa (antiseptizare plagi),halogenii(Cll,Br)si derivatii Icr (hipocloriti ,cloramine,solutii iodurate)

c)substante care blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):metale grelesarurile de mercur,preparate organomercuriale(merthiolat de sodiu),saruri de argint,compusi de argint coloidal(colargol,protargol),gruparile aIchil ale formaldehidei ,oxidului de etilen d)substante care lezeaza mb celulare:fenolii,acidul fenic(utiliz limitate datorita causticitatii,dar este indice de masurare al activitatii antimicrobiene),crezolii, hexaclorofenulclorhexi di na detergenti i

anionici(sapunuri perlan),cati onici(saruri cuaternare de amoniu:bromocet) ,amfoliti ci(acid dodecilaminoacetic), neionici (propi lengli colul) e)substante care altereaza acizii nucleici:coloranti bazici(violet de gentiana,albastru de metilen,fucsina bazica),derivatii de acridina(rivanolul)

37. Defini notiunile de sterilizare i dezinfectie exemple de dezinfectante; apli cati I Sterilizarea-distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene, forme vegetative sau spori, de pe o suprafata sau dintr-un mediu(lichid sau solid).prin sterilizare se realizeaza asepsia. Dezinfectia-distrugerea formelor vegetative microbiene(uneori si a sporilor) din anumite medii (lichide,solide) sau de pe suprafete.Se realizeaza cu ajutorul unor agenti fizici sau cu ajutorul substantelor dezinfectante.(realizeaza anti sepsi a) Dezinfectante-substante toxice sau iritante pentru tesuturile vii ,puternic germicide, care se utilizeaza pentru decontaminarea obiectelor si suprafetelor(in functie de concentratie unele dezinfectante pot fi folosite si ca anti septice) Exemple: alcoolii ,halogenii(clor i od),fenoli i ,compusi cuaternari de amoni u ,aldehi de(glutaraldehi da ,formaldehi da),peroxizi i(apa oxi genata acid peracetic)

38.Antiseptice i dezinfectante. Mecanisme de acune -de Ia 36 si 37 39.Sterilizarea prin cäldurá umedá; metode, presiune, temperaturá, aplicah Sterilizarea prin caldura umeda este cea mai eficienta metoda de sterilizare si are ca mecanism coagularea proteinelor si degradarea enzimelor.. Metode: autoclavare(1 200,30 mi n van ante),ti ndalizarea(65-70° ,0 ora 3 zile succesiv) Pasteurizare si fierberea.

40.Autoclavarea - pnincipiu, parametnii tehnici, utilizáni autoclavarea-stenilizare prin caldura umeda parametni:0,5 atm Ia 115°C,1 atm Ia 121°C .30 minute si 2 atm Ia 134°C Autoclavul are ca piesa pnincipala un cazan su pereti rezistenti care se inchide etans si in interiorul caruia, vaporii de apa sunt comprimati Ia presiunea necasare stenilizanii.Exista mai multe tipuri de autoclave. Pnin autoclavare se pot steriliza-substante in solutie,sticlanie(cu exceptia pipete si Iamele),mateniale contaminate de Iaborator,instrumentare chirurgical(metalic,cauciuc sau bumbac),medii de cultura,aparate de filtrat.

41. Stenilizarea prin cáldurä uscatá; metode, presiune, temperaturá, apIicaii Sterilizarea prin caldura uscata are ca mecanism oxidarea sau carbonizarea

structuni Ion bacteriene -incalzire Ia incandescenta(Ia rosu)-ansabacteriologica,spatula:flambare(nu se atinge incandescenta)-portansa,eprubete,flacoane,pipete Pasteur -stenilizare cu aer cald(in etuva, 180°,o ora)-obiecte de sticla,portelan,pulberi inerte termostabile,uleiuri anhidre,instrumentar chirugical

-incinerare(ardere Cu obtinere de cenusa)-materiale de plastic,reziduuri organice solida,cadavre gunoi.

42.CONGELAREA SI LIOFINIZAREA: - temp joase au in general un effect bacteriostatic. La temp scazute, react biochimice incetinesc, multiplicarea este stopata. In fct d vit d racire avem sit diferite. a) CONGELAREA LENTA - Ia temp sup celei d -21 ,3 are ef. Bactericide prin formarea d cristale d gheata si prin hiperconc salina cu denat prot. b) CONGELAREA BRUSCA Ia -70 are ef d conservare a bact prin solidificare in masa a apei fara aparitia crist d gheata. c) LIOFIIIZAREA (criodesicarea) reprez congelarea brusca concomitent cu desicatia (deshidratarea in vid). 0 suspensie microbiana in mediu protect, liofilizata poate fi pastrata in fiole inchise timp indelungat (vaccinul BOG).

43.BACTERIOFAGII suntvirusuri care paraziteaza bact (bactTai e coIL) si au o struct mai complexa decat cea a virusurilor. Se descriu: capul fagului - forma d prisma hexagonala bipiramidala. Contine adn dublu catenar helicoidal sau am inconj d capsida formata din capsomere.;; coada fagului - struct proteica si rol d absorbtie; - fagul penetreaza bact. Prezinta: cilindru axial, teaca cozii, placa bazala, fibrele cozii. Relatii bact - bacteriofag: sunt 2 tipuri: de tip litic sau productiv; de liogenizare sau d tip reductiv. Sunt strict specifice si sunt mediate dR.

73. Enumerati tipurile de imunitate si descrietile pe scurt Imunitatea poate fi mostenita (trasatura de specie, transmisa ereditar) si dobandita. Ea poate fi dobandita active, dupa contactul cu un Ag. Evenimentul putand surveni dupa o infectie (natural), sau dupa admninistrarea unor vaccinuri (artificial) avantajul acestui tip d imuniz este k de regula, protectia este de durata.dezavantaj- instalearea RI are bc lent. Imunitatea poate fi dobandita si pasiv, bazandu-se p producerea de Ac de catre o alta gazda. Ex. Administr unor Ac anti toxina difterica/tetanica/botulinica (artificial) pune Ia dispoz gazdei infectate, imediat, o cantitate import de antitoxina, in vederea neutralizarii cat mai prompte a toxinei implicate patologic. Natural fatul si nou nascutul beneficiaza d protectie pnn interm Ac (lgG transplacent, gA din lapte) proveniti d Ia mama. Avantaj - rapiditatea; Dezavantaje - timpul scurt Pt care este oferita protectia +

riscul unei hipersensibilizari. Exista si posibilitatea obtinerii unei imunitati activ-pasive, atunci cand se administreaza concomitent (dar in locuri difente)ser imun si vaccin.