152482965-rev-6

ŞCOALA DE APLICAłIE PENTRU APĂRARE NBCŞCOALA DE APLICAłIE PENTRU APĂRARE NBC -- CÂMPULUNG MUSCEL CÂMPULUNG MUSCEL--

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMA

APĂRARE NUCLEARĂ, BIOLOGICĂ ŞI CHIMICĂ

sub egida

STATULUI MAJOR AL FORłELOR TERESTRE

Fondată la 1 Aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”

- serie nouă - Anul IV

APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003) 1

Pentru solicitări cu privire la revistă se pot obŃine informaŃii la unul din următoarele numere de telefon:

● 0248/533.341

● 0248/512.120 - int. 120,142,130

● Fax: 0248/533.382

● 0721.323.210 (redactor - şef)

DIN SUMAR

� Aniversări

� ÎnvăŃământul de specialitate

� Abordări doctrinare

� Cercetarea ştiinŃifico-aplicativă de armă

� Logistica apărării NBC

� ProtecŃia medicală NBC

� Ecologie*ProtecŃia mediului

� Evenimente editoriale

� Teze de doctorat

� Memorialistică

��

CUPRINS


ANIANIVERSĂRIVERSĂRI

-- 80 de ani de existenŃă a armei 80 de ani de existenŃă a armei Apărare NBC în Armata României.Apărare NBC în Armata României. AlocuŃiunea comandantului AlocuŃiunea comandantului ŞŞcolii de AplicaŃie.pentru colii de AplicaŃie.pentru Apărare NBC..............................…………………….………….....Apărare NBC..............................…………………….………….....pag.5

ÎNVĂłĂMÂNTÎNVĂłĂMÂNT

-- PromoŃia ,,Dobrogea 125” bate la porŃile carierei PromoŃia ,,Dobrogea 125” bate la porŃile carierei Locotenent Locotenent -- colonel Ion BEREVOIANU......…………………….. colonel Ion BEREVOIANU......……………………..pag.9 -- ÎnvăŃarea Avansată Distribuită ÎnvăŃarea Avansată Distribuită Locotenent Locotenent -- colonel ing. Marian POPA colonel ing. Marian POPA………….……..………..………….……..………..pag.13

ABORDĂRI DOCTRINAREABORDĂRI DOCTRINARE

-- Apărarea NBC în perspectiva integrării României în Apărarea NBC în perspectiva integrării României în AlianŃa Nord AlianŃa Nord -- Atlantică Atlantică Colonel dr. Nicolae POPESCU……………………………….Colonel dr. Nicolae POPESCU………………………………. -- Apărarea NBC. Actualitate şi perspectivă Apărarea NBC. Actualitate şi perspectivă Colonel Constantin MOINESCU...…….……………………..Colonel Constantin MOINESCU...…….…………………….. -- AcŃiunile structurilor de apărare NBC pe timpul desfăşu-AcŃiunile structurilor de apărare NBC pe timpul desfăşu-rării operaŃiei în condiŃii/medii NBCrării operaŃiei în condiŃii/medii NBC Colonel dr.Ion MITULEłU...................................................Colonel dr.Ion MITULEłU...................................................

…pag.15 …pag.24 …pag.27

RISCURI NBCRISCURI NBC

-- Reglementări de armă Reglementări de armă Colonel GraŃian IONESCU.............………………………...…..…Colonel GraŃian IONESCU.............………………………...…..…pag.36 -- ConsideraŃii privind rolul structurilor de apărare NBC ConsideraŃii privind rolul structurilor de apărare NBC din M.Ap.N. în administrarea atacurilor teroriste cu arme din M.Ap.N. în administrarea atacurilor teroriste cu arme de distrugere în masăde distrugere în masă Colonel dr.ing. Ion SAVU...........................................................Colonel dr.ing. Ion SAVU...........................................................pag.40 -- Metode moderne de detecŃie a agenŃilor toxici de luptă Metode moderne de detecŃie a agenŃilor toxici de luptă Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI................................................Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI................................................pag.43 -- Preocupările Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Preocupările Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare NBC şi Ecologie pentru cercetarea/dezvoltarea/realizareaApărare NBC şi Ecologie pentru cercetarea/dezvoltarea/realizarea de noi tipuri de echipamente pentru apărare NBCde noi tipuri de echipamente pentru apărare NBC Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI................................................Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI................................................pag.45

TEZE DE DOCTORATTEZE DE DOCTORAT

-- ContribuŃii la fundamentarea întrebuinŃării aerosolilor ContribuŃii la fundamentarea întrebuinŃării aerosolilor de mascare în operaŃie (luptă)de mascare în operaŃie (luptă) General de brigadă dr.Septimiu CACEU………………………....General de brigadă dr.Septimiu CACEU………………………....pag.47

LOGISTICA APĂRĂRII NBCLOGISTICA APĂRĂRII NBC

-- Logistica apărării NBC Logistica apărării NBC LocotenentLocotenent--colonel Dumitru GAVRILESCU.……………...colonel Dumitru GAVRILESCU.……………... -- ConsideraŃii şi determinări prospective în realizarea ConsideraŃii şi determinări prospective în realizarea sprijinului logisticsprijinului logistic Colonel (r) Ioan CORNEAColonel (r) Ioan CORNEA Maior Ionel RADU..........................…………………….…….Maior Ionel RADU..........................…………………….……. -- MentenanŃaMentenanŃa LocotenentLocotenent--colonel Mihai VĂLEANU………………………...colonel Mihai VĂLEANU………………………...

…pag.51 …pag.54 ....pag.57

-- Evaluarea noxelor şi a riscurilor chimice Evaluarea noxelor şi a riscurilor chimice Conf.dr.ing.Vasile MATEIConf.dr.ing.Vasile MATEI Maior drd.Gabriel ACHIM.........…………………………..........Maior drd.Gabriel ACHIM.........…………………………..........…pag.31

CERCETAREA ŞTIINłIFICOCERCETAREA ŞTIINłIFICO--APLICATIVĂ DE ARMĂAPLICATIVĂ DE ARMĂ

M ulŃumim cititorilor noştri pentru apre-cierile favorabile la adresa revistei

,,APĂRAREA NBC”! Vom acorda în continua-re atenŃie perfecŃionării formei şi conŃinutului ştiinŃific al revistei, pornind de la obiectivele de referinŃă ale publicaŃiei afirmate încă de la apariŃia primului număr.

Dorim să realizăm o informare co-rectă a cititorilor, pe probleme actuale şi de perspectivă ale apărării NBC, să supunem unei dezbateri largi multiple aspecte, tendinŃe şi opinii specifice domeniului şi, totodată, să prezentăm operativ şi direct sugestii, reco-mandări şi clarificări cu privire la învăŃământul şi instrucŃia în armă, logistica instruirii, cerin-Ńele operaŃionale ale cercetării ştiinŃifico-aplicative de apărare NBC, parti-ciparea spe-cialiştilor şi structurilor NBC la operaŃii de stabilitate şi de sprijin s.a.

Vom Ńine cont de sugestiile şi propu-nerile cititorilor noştri cu privire la tematica de abordat în paginile revistei.

MulŃumim, de asemenea, ofiŃerilor în rezervă şi în retragere care au răspuns solici-tărilor noastre şi ne-au scris.

Vom menŃine rubrica de memo-rialistică, pe care o considerăm necesară pentru cunoaşterea trecutului armei noastre, precum şi a experienŃei de muncă şi de viaŃă a celor cărora astăzi le continuăm opera în noile condiŃii sociale şi politice şi care pot constitui un exemplu de urmat pentru tânăra generaŃie.

Reînnoim angajamentul de a fi per-manent căutători şi promotori ai noului, ai ideilor valoroase, de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru ca revista ,,APĂRAREA NBC” să devină oglinda fidelă a imaginii pe care arma noastră trebuie s-o promoveze în prezent şi în perspectivă.

Redactor-şef

Către cititori,


COORDONARE ŞTIINłIFICĂ Col. dr. Nicolae POPESCU

COLECTIV DE REDACłIE

Redactor - şef Col. (r) prof. Mihai GRIGORESCU

Redactori

Col. GraŃian IONESCU Lt. col. Ion BEREVOIANU

Lt. col. Dumitru GAVRILESCU Prof. Adriana ACHIMOIU

Traducere Mr. Stelian RĂDULESCU Prof. Adriana ACHIMOIU

Tehnoredactare computerizată, prelucrare grafică

S.c.ing. Renata MATEOIU Copertă

Cpt.dr.Traian NICULA Fotografie

S.c. Viorel CUCIUREANU Difuzare

S.c. Laura PETRESCU ADRESA

Str. Mărăşti, nr. 48, Câmpulung I.S.S.N.– 1583 - 4654 B - C -

Tiparul executat

la CENTRUL TEHNIC EDITORIAL

AL ARMATEI - BUCUREŞTI -

PROTECłIA MEDICALĂ NBCPROTECłIA MEDICALĂ NBC

-- STANOSIMAGNE FF 6 STANOSIMAGNE FF 6--006 Capsule006 Capsule -- STANOSIMAGNE FF 6 STANOSIMAGNE FF 6--006 Unguent006 Unguent Colonel drd.(bioch.) Constantin STAN………………………...…...Colonel drd.(bioch.) Constantin STAN………………………...…...pag.58

PREGĂTIREA DE COMANDAMENT ŞI STAT MAJORPREGĂTIREA DE COMANDAMENT ŞI STAT MAJOR

-- RAPSIT NBC (AplicaŃie informatică)RAPSIT NBC (AplicaŃie informatică) Căpitan dr. Traian NICULA…………………………….………….…Căpitan dr. Traian NICULA…………………………….………….…pag.64

ECOLOGIE*PROTECłIA MEDIULUIECOLOGIE*PROTECłIA MEDIULUI

-- Războiul şi mediul Războiul şi mediul Colonel drd. Florea SURDU........……………………....……….….Colonel drd. Florea SURDU........……………………....……….….pag.66 -- Poluarea atmosferică Poluarea atmosferică Sublocotenent(r) LeonardSublocotenent(r) Leonard--Vlad ROŞCA...…………………………Vlad ROŞCA...…………………………pag.70

CRONICA INTEROPERABILITĂłIICRONICA INTEROPERABILITĂłII

-- OperaŃii întrunite multinaŃionale. OperaŃii întrunite multinaŃionale. Participarea Companiei 383 Apărare NBC Participarea Companiei 383 Apărare NBC la operaŃiunea IRAQI FREEDOM…………….…………………….la operaŃiunea IRAQI FREEDOM…………….…………………….pag.74

RĂZBOIUL METEOROLOGICRĂZBOIUL METEOROLOGIC

-- Arma ,,meteorologică” ? Arma ,,meteorologică” ? -- Impactul de mediu asupra Impactul de mediu asupra activităŃilor militareactivităŃilor militare Maior Carol PETERFIMaior Carol PETERFI Prof. Adriana ACHIMOIU......................………………….Prof. Adriana ACHIMOIU......................………………….

……….pag76

EVENIMENTE EDITORIALEEVENIMENTE EDITORIALE

-- Accidentul nuclear……………………………………….. Accidentul nuclear……………………………………….. -- Salt în istorie……………………………………………… Salt în istorie……………………………………………… -- Organizarea şi realizarea măsurilor de protecŃie Organizarea şi realizarea măsurilor de protecŃie civilă………………………………………………………….civilă………………………………………………………….

……...pag.79 ……...pag.81 ……...pag.81

IPOTEZE ISTORICEIPOTEZE ISTORICE

-- Pledoarie pentru istorica Posada Pledoarie pentru istorica Posada Colonel (r) Ioan DOBRESCU…………………………………...…...Colonel (r) Ioan DOBRESCU…………………………………...…...pag.82

ACTUALITATEA ISTORIEIACTUALITATEA ISTORIEI

-- E pur si muove…..istoria în actualitate E pur si muove…..istoria în actualitate Colonel (r) prof. Mihai GRIGORESCU……………………Colonel (r) prof. Mihai GRIGORESCU……………………

………pag.83

MEMORIALISTICĂMEMORIALISTICĂ--RESTITUIRIRESTITUIRI

-- Colonel (r) Dumitru BRÂNZEI……………………….….………... Colonel (r) Dumitru BRÂNZEI……………………….….………...pag.86 - General de brigadă (r) ing. Dumitru PRUNACHEGeneral de brigadă (r) ing. Dumitru PRUNACHE………….......pag.89

DREPTUL LA ZÂMBETDREPTUL LA ZÂMBET

-- Locotenent Gabriel COVALIU………………………..…………... Locotenent Gabriel COVALIU………………………..…………...pag.94

REVISTA REVISTELOR……………….………………….REVISTA REVISTELOR……………….…………………. ………pag.95

CERCUL MILITAR CERCUL MILITAR AL GARNIZOANEI CÂMPULUNG MUSCELAL GARNIZOANEI CÂMPULUNG MUSCEL

- Despre lucrul bine făcut şi bunul gust la Cercul militar Despre lucrul bine făcut şi bunul gust la Cercul militar din Câmpulung Muscel……………………………………..din Câmpulung Muscel……………………………………..

………pag.96

CUPRINS

CONTENTS


The 80The 80--thth Celebration of NBC Defence Structure in the Romanian Celebration of NBC Defence Structure in the Romanian Army Army -- The Application School for NBC Defence Commander’s Assertion…….…………………. The Application School for NBC Defence Commander’s Assertion…….………………….pag.5

Colonel Ph D Nicolae POPESCU

“125 Dobrogea ” Graduates Knock on the Carrier Doors………………………….………..……..….“125 Dobrogea ” Graduates Knock on the Carrier Doors………………………….………..……..….pag.9

Lieutenant - colonel Ion BEREVOIANU

NBC Defence in the Perspective of the Integration in NATO………………………...…………….NBC Defence in the Perspective of the Integration in NATO………………………...…………….pag.15

Colonel Ph D Nicolae POPESCU

NBC Defence. Actuality and Perspective…………………………………….…………………...……...NBC Defence. Actuality and Perspective…………………………………….…………………...……...pag.24

Colonel Constantin MOINESCU

The Actions of the NBC Defence Structure During the Operation in The Actions of the NBC Defence Structure During the Operation in NBC Conditions/Environments…………………………………………………….………………..……..NBC Conditions/Environments…………………………………………………….………………..……..pag.27

Colonel Ph D Ion MITULEłU

Noxes and Chemical Risks’ Assessment………………………………………………………………....Noxes and Chemical Risks’ Assessment………………………………………………………………....pag.31

Lecturer Ph D Eng Vasile MATEI Major Ph D Gabriel ACHIM

Branch Regulations…………………………………………………………………………………………...Branch Regulations…………………………………………………………………………………………...pag.36

Colonel GraŃian IONESCU

Considerations Regarding the Role of NBC Defence Military Structures in WMDConsiderations Regarding the Role of NBC Defence Military Structures in WMD Terrorist Attacks Administration………………………………………………………………….……...Terrorist Attacks Administration………………………………………………………………….……...pag.40

Colonel Ph D Eng Ion SAVU

The Synthesis of the BG Doctor Septimiu Caceu’s Thesis: ,,Contributions toThe Synthesis of the BG Doctor Septimiu Caceu’s Thesis: ,,Contributions to the Fundamenting of Masking Aerosols Use”……………………………………………………..…...the Fundamenting of Masking Aerosols Use”……………………………………………………..…...pag.47

Colonel (ret) Prof. Mihai GRIGORESCU

NBC Defence Logistics………………………………………………………………………….………...…..NBC Defence Logistics………………………………………………………………………….………...…..pag.51

Lieutenant - colonel Dumitru GAVRILESCU

STANOSIMAGME FF 6STANOSIMAGME FF 6--006 CAPSULES………………………………………………………………...006 CAPSULES………………………………………………………………... ..pag.58

STANOSIMAGME FF 6STANOSIMAGME FF 6--006 Ointment………………………………………………………………….006 Ointment………………………………………………………………….

Colonel Constantin STAN

War and EnvironmentWar and Environment………………………………………………………………………………….…. ..pag.66

Colonel Ph D Florea SURDU.

The 383 The 383--rdrd NBC Defence Company Participation to the IRAQI FREEDOM Operation….. NBC Defence Company Participation to the IRAQI FREEDOM Operation….. ..pag.74

Major Stelian RĂDULESCU

Doamnelor, Domnişoare-lor şi Domnilor,

S ărbătorirea a 80 de ani de exis-

tenŃă a structurilor de apă-rare NBC din Armata Româ-nă ne oferă, între altele, şi prilejul rememorării trecu-tului, al aducerii în prezent a amintirilor despre faptele notabile din istoria armei, despre oameni care au tru-dit cu mintea şi inima la con-figurarea arhitecturii şi înăl-

Ńarea edificiului chimiei militare. Cine îşi mai găseşte astăzi timp şi are răb-dare să se aplece asupra paginilor de arhivă îngălbenite şi pră-fuite de trece-rea vremurilor, să răs-foiască registre-le istorice, jurnalele acŃiunilor militare, revistele ,,Anti-gaz”, ,,Buletinul Tru-pelor Chimice” şi ,,Apărarea NBC”, ori să asculte oameni ajunşi în pragul senectuŃii, de o vârstă cu arma, a că-ror viaŃă şi activitate în mare parte şi-au consu-mat-o în cazărmile chimiei militare, nu poate să nu constate efor-tul admirabil depus de generaŃiile tre-cute, moşte-nirea bogată pe care ne-au lăsat-o înaintaşii, sacrificiile acesto-ra pentru ca arma Apărare NBC să îndepli-nească misiunile care-i sunt specifice. Fireşte, aceste sentimente legi-time de mândrie trebuie să ne dea nouă continuatorii iluştrilor noştri pre-decesori un puternic imbold spre acŃiu-ne, să ne sporească preocupările pen-tru soluŃionarea problemelor pre-zentului şi pentru găsirea răspunsurilor adecvate provocărilor viitorului. Constituită ca gen de armă dis-


ANIVERSĂRI

Ladies and Gentlemen,

T he celebra-tion of eighty

years of existence of the NBC Defence Structures in the Romanian Army, gives us, among other things, the occasion of rememorate the past, of bringing up in the pre-sent remarcable exploits of branch history, about people who work hard with both, mind and soul, for the architecture configu-ration and for the raising of the military chemistry edifice. Who finds some spare time today to look through the yellow archive pages, dusty pages of the passing times, to study historic register , the mi l i ta ry act ions journals,magazines as Antigas, News of the Chemical Troups and The NBC Defence, or to listen to the people who became wise oldmen, having the same age with the arm, whose life was built in a big procent, in the military chemistry’s barracks, it’s impossible for him not to notice the admirable ef fort of the past generations, the rich inheritance left by our precursors, their sacrifices, done for the NBC Defence branch to accomplish its specific mission. Naturally, these legitim feelings of pride must give us, our brilliant precursors’ continuators ,a powerful impulse to act, to increase our concerns to solve the present problems and to find the right answers to the challenges of the future.

ALOCUłIUNEA COMANDANTULUI ŞCOLII DE APLICAłIE PENTRU

APĂRARE NBC (ŞI INSPECTOR PENTRU APĂRARE

NBC) - COL.dr. NICOLAE POPESCU -

CU PRILEJUL ANIVERSĂRII ZILEI ARMEI

The Application School for NBC Defence Commander, colonel Ph D Nicolae POPESCU’s assertion, on the eighty years existence celebration of the NBC Defence Structures in the Romanian Army.

6 APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003)

ANIVERSĂRI

tinct încă din perioada interbelică, în cei 80 de ani de existenŃă, Apărarea NBC a cunoscut numeroase meta-morfozări, extinzându-şi şi adaptân-du-şi în permanenŃă misiunile, dome-niile de responsabilitate şi structurile în raport cu proliferarea riscurilor NBC. Un moment important din evo-luŃia chimiei militare în perioada inter-belică l-a reprezentat promulgarea Le-gii cadrelor şi efectivelor armatei din anul 1932. Prin lege, DirecŃiei Chi-mice Militare îi reveneau atribuŃii de mare importanŃă, dintre care amin-tim: urmărirea progreselor tehnice referi-toare la gazele toxice şi fumul de mas-care; studierea şi experimentarea mij-loacelor de apărare contra gazelor pentru armată şi populaŃia civilă; cola-borarea cu autorităŃile civile în ceea ce priveşte protecŃia NBC a populaŃiei; formularea cerinŃelor ope-raŃionale pentru dotarea armatei şi a populaŃiei civile cu echipamente de protecŃie NBC; formarea cadrelor din arma chi-mică ş.a. DesfiinŃate temporar, din dis-poziŃia Comisiei Aliate de Control, încă înainte de sfârşitul războiului, struc-turile de chimie militară au devenit cu-rând necesare, locul şi rolul acestora în cadrul forŃelor noastre armate fiind determinate de: între-buinŃarea celei mai de temut arme de distrugere în masă – bomba atomică şi consecinŃe-le acesteia, declanşarea cursei înar-mării nucleare, schimbările majore pe-trecute în domeniul strate-giei militare ca urmare a pericolului întrebuinŃării acestei arme, iar mai târziu calitatea României de stat membru al Tratatului de la Varşovia. Astfel, la 15 septem-brie 1948 a luat fiinŃă DirecŃia Apără-rii Antichimice, care începând cu 4 iulie 1951 şi-a schimbat denumirea în Comanda-mentul Trupelor Chimice. Această structură de conducere a ges-tionat toate domeniile armei timp de patru decenii. După revoluŃia din decembrie 1989, Comandamentul Trupelor Chi-

Being set up as a particular type of military branch since the inter-war period, in all these eighty years of existence, NBC Defence has known many metamorphosises, extending and adapting continuously its missions, responsibility areas and structures in relation with the prolification of NBC risks. One important moment in the military chemistry evolution, in the in-ter-war period, was represented by the proclamation of The Military Staff and Effectives Law, from 1932. By law, The Military Chemistry Direction had very important duties, as we remember some of them: following of the tehnical progresses refering to the noxious gases and the smoke; study and testing the ways of defence against gases for the army and civil people; working with civil autorities on what means the NBC protection of the people; formulating of the operational requirements for the army and civil people endowment with NBC protec-tion equipments; formation of the staff for NBC branch. Abolished temporally, on order of The Aliate Control Commission, even before the end of war, the military chemistry structures became necessary soon, their place and role for our army forces being determined by the using of the most terrifiant weapon of mass distruction – atomic bomb and i ts consequences, unleashing of the nuclear arming race, major changes in the field of the military strategy as a result of the dangerous using of this weapon, and later, the Romania’s cality as a member state of The Warsaw Treaty. In this way, on the September 15th, 1948, The Antichemical Defence Direction has “came to life”, and starting with July 4th, 1951, it changed its name in The Chemical Troops Headquarters. This structure of leading had administred all the branch areas for four decades.

After the revolution from December 1989, The Chemical Troops Headquarters was changed into The General Inspectorate of Antichemical Protection, of which activity finished on the end of 1993,NBC Defence problems being admi-nistrated by the NBC Defence compartments, which were at the Ge-neral Staff, at the forces categories and NBC officers from the operations, inteligence and logistics compartment of the structures on operational and tactical level . In this context, Application School for NBC Defence has an im-portant role by creating the NBC Defence Inspector Institution in August 2002, represented by the school commander. For our people, the invitation for Romania to join NATO represents a special event. It is an acknowledgement of its european and euroatlantic values of civilisation’s propensity. Army has a basic role in the invitation at Prague Summit, by decisive unfurling of the reform’s objectives and by the exemplary way in which the romanian military, next to t h e No r t h -A t l a n t i c A l i a n c e ’ s military,accomplish all the missions in different areas of operations. Officers, non-commissioned officers and enlisted personnel from NBC Defence branch accomplished and they continuate to do it, even in the present, missions in the integrate headquar-ters of the multinational force from Afganistan, Bosnia, Koso-vo and Iraq. Starting with March,2003, the 383rd NBC Defence Company has accomplished support missions for the forces’ actions in Persic Golf area . In this anniversal moment of our branch, we, generation of our days, who puts the establishment stone for a new history, look full of op-timism in future, just like our precursors done in memorable mo-ments. Without hope and hard work

mice a fost transformat în Inspec-torat General al ProtecŃiei Antichi-mice a cărui activitate a încetat la sfârşitul anului 1993, problemele Apă-rării NBC fiind gestionate de către compartimentele de Apărare NBC existente la Statul Major General, la statele majore ale categoriilor de forŃe şi de ofiŃerii NBC din compartimentele operaŃii, informaŃii şi logistice ale struc-turilor de nivel operativ şi tactic. Un rol important în acest con-text, revine Şcolii de AplicaŃie pentru Apărare NBC prin crearea în august 2002, a instituŃiei inspectorului pentru apărare NBC – reprezentată de co-mandantul şcolii. Invitarea României să adere la NATO reprezintă un eveniment cu semnificaŃii deosebite pentru poporul român. Este o recunoaştere a vocaŃiei sale de făuritor al valorilor civilizaŃiei europene şi euroatlantice. Armata a avut un rol hotărâtor în invitarea la summit-ul de la Praga, prin derularea hotărâtă a obiectivelor reformei şi prin modul exemplar în ca-re militarii români îndeplinesc misi-unile asumate în diferite teatre de ope-raŃii alături de militarii din armatele Ali-anŃei Nord – Atlantice. OfiŃerii, subofiŃerii şi militarii an-gajaŃi pe bază de contract din arma Apărare NBC au îndeplinit şi înde-plinesc şi în prezent misiuni în coman-damentele integrate ale forŃei multi-naŃionale din Afganistan, Bosnia, Ko-sovo şi Irak. Compania 383 Apărare NBC din luna martie a.c. îndeplineşte misi-uni de sprijin al acŃiunilor forŃelor din zona Golfului Persic. În acest moment jubiliar pentru arma noastră, noi, generaŃia prezentă, care punem piatra de temelie pentru o nouă istorie, privim cu încredere în vii-tor aşa cum au făcut-o în momente de referinŃă şi înaintaşii noştri. Fără spe-ranŃă şi muncă asiduă nu se poate realiza nimic măreŃ. Avem o mare res-ponsabilitate: istoria pe care o facem

ANIVERSĂRI


noi astăzi o va scrie generaŃia viitoare, care ne va judeca aspru dacă, amăgiŃi de conjuncturi de moment, dacă din motive de incompetenŃă ori din lipsă de realism nu vom acŃiona cu lucidita-te şi fermitate pentru menŃi-nerea ca-pabilităŃii apărării NBC la nivelul cerin-Ńelor prezentului şi solu-Ńionarea pro-vocărilor acestui început de mileniu. Este acum misiunea noas-tră cea mai importantă. Aplecându-mă cu pioşenie în faŃa iluştrilor noştri înaintaşi, urându-le foştilor noştri camarazi – azi în rezervă sau în retragere – multă sănătate şi viaŃă fără griji, personalului militar din arma Apărare NBC multă putere de muncă, apreciind căldura cu care ne-aŃi onorat dumneavoastră aici de faŃă, închei cu gândul că Apărarea NBC/Chimia Militară, ca şi oamenii care o slujesc vor dăinui vremurilor şi vor perpetua în modernitate valorile autentice pentru afirmarea cărora şi-au închinat o viaŃă întreagă. SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin şi Elena, patronii spirituali ai chimiştilor militari să ne fie călăuză în viaŃă şi veşnic purtători de grijă !

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Şcoala de AplicaŃie - vedere panoramică -

it’s impossible to realize anything glorious. We have a big responsability: the future generation will write about the history we do today, they will be a harsh judje if, deluded by some mo-ment concourses of events, or some imcompetence reasons, or lack of rea-lism, we will not act full of consciousness and firmness for the keeping of NBC Defece capability on the level of the present demands level and for the solving of this begining millenium’s provocations. It is our the most important mission now . Bowing piously in front of our great precursors, wishing health and life without worries to our former collegues, retired now, power of work to the military personnel f r om NB C De f en c e b ra n c h , appreciating the warm you honored us here with, I conclude thinking of the fact that NBC Defence/Military Chemistry and the poeple who work here will live over times and will perpe-tuate the authentic values in the mo-dernism, for which they dedicate their whole lives. Let the holly emperors Con-stantin and Elena, military chemist’ spiritual patrons to be our guids in life and eternal caretaker!

God helps us!


ANIVERSĂRI

L a sfârşitul lunii iulie, 18 sublocotenenŃi NBC

au susŃinut examenul de absolvire a cursului de bază cu durata de un an din cadrul Şcolii de AplicaŃie pentru Apărare NBC.

În şcoală a funcŃionat şi cursul pentru formarea subofiŃerilor în acti-vitate, pe filieră indirectă, încheiat de 17 absolvenŃi.

Pentru sublocotenenŃi, procesul de formare profesională a început, de fapt, acum cinci ani în Academia For-Ńelor Terestre, unde studenŃii au do-bândit cunoştinŃe şi deprinderi şi şi-au format capacităŃi intelectuale necesare investigării fenomenului militar, comu-nicării eficiente şi creative în mediul militar, formării şi dezvoltării trăsă-turilor de personalitate ale viitorului ofiŃer al armatei noastre. Academia a modelat în linii generale profilul viito-rilor ofiŃeri, a clădit trunchiul pe care

şcolile de aplicaŃie au altoit – în funcŃie de opŃiunile absolvenŃilor şi posibili-tăŃile de repartiŃie – competenŃele pri-mei funcŃii de ofiŃer de arme. MotivaŃia profesională conturată iniŃial în insti-tuŃia academică a ForŃelor Terestre a fost îmbogăŃită şi consolidată cu noi valori în etapa finală a formării ofiŃe-rilor în cadrul şcolilor de aplicaŃie ale armelor.

SubofiŃerii NBC absolvenŃi pro-vin din gradaŃii profesionişti care au îndeplinit criteriile generale şi specifice de recrutare şi selecŃie pentru învăŃă-mântul de formare continuă a perso-nalului militar profesionalizat, decla-raŃi ,,admis” la concursul organizat în acest scop.

În Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare NBC, sublocotenenŃii şi ser-genŃii cursanŃi au aprofundat bazele teoretice ale apărării NBC (chimiei mili-tare) şi protecŃiei mediului, precum şi modul de organizare şi conducere a acŃiunilor plutonului şi ale grupei pen-


ÎNVĂłĂMÂNT

LTC Ion Berevoianu, the deputy commander for education, presents in this article, relevant conclusions about the carried out activity, in the education year 2002/2003, at the officers and non-commissioned officers forming courses, in the NBC Defence branch.

During the mentionated period, 18 second lieutenants and 17 sergeants graduated the base course. They were distributed to units, where they were assigned to accomplish the atributions of the first officer’s / non-com missioned officer’s position in the NBC Defence branch.

uni în cadrul comandamentelor întruni-te multinaŃionale şi cu expe-rienŃă ,,la catedră”, a acordat de la început o atenŃie sporită calităŃii planului de în-văŃământ şi programelor analitice, ast-fel ca întregul conŃinut al instruirii la acest tip de curs să fie proiectat în ra-port cu competenŃele şi atribuŃiile funcŃionale necesare viito-rilor absol-venŃi.

Ca urmare, principalele concep-te ,,cheie” asupra cărora s-a acŃionat constant pentru eficientizare au fost: proiectarea didactică, obiectivele edu-caŃionale, resursele educaŃionale, stra-tegiile educaŃionale şi sistemul de eva-luare (control) a eficienŃei.

Imperativul perioadei în care s-a desfăşurat cursul l-a constituit, de-sigur, ,,curriculum”-ul (conŃinutul învă-Ńământului), în permanenŃă anali-zat pentru a fi adaptat ,,din mers” la noile cerinŃe, formulate după momen-tul invitării Ńării noastre de aderare la NA-TO. În continuare, atât cerinŃele impu-se de noua concepŃie de formare şi dezvoltare profesională a persona-lului militar din ForŃele Terestre, cât şi apropiata aderare a României la NATO vor constitui repere de perfecŃionare şi modernizare a învăŃământului în arma apărare NBC.

APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003)

tru îndeplinirea misiunilor de speciali-tate.

Fără îndoială, cursul de bază(formare) ofiŃeri (subofiŃeri) NBC, cel mai important tip de curs desfăşurat în şcoală în această perioadă, a benefi-ciat de o atenŃie specială, rezultatele finale oglindind într-o bună măsură realizarea la un nivel superior a obiec-tivelor didactice proiectate iniŃial.

Pentru pregătirea cursului, în etapa premergătoare de proiectare şi organizare, s-a avut în atenŃie asigu-rarea resurselor (umane, materiale şi financiare) implicate în derularea pro-cesului de învăŃământ - atât ca nece-sar, cât şi sub aspectul calităŃii - , ce-rinŃă esenŃială pentru îndeplinirea pre-vederilor actelor normative gene-rale care reglementează pregătirea prin cursuri a personalului militar profesio-nalizat.

Am considerat că numai prin abordarea şi rezolvarea în mod pro-fesionist a problemei resurselor putem avea certitudinea îndeplinirii obiec-tivelor didactice.

Personalul didactic, alcătuit din ofiŃeri instructori şi profesori civili, cu pregătire superioară, în cea mai mare parte ,,şcolit” şi în sistemul de învă-Ńământ al NATO, cu participări la misi-

10

ÎNVĂłĂMÂNT

PromoŃia de ofiŃeri NBC ,,DOBROGEA 125”

de AplicaŃie pentru Apărare NBC, re-zolvă probleme specifice de rapor-tare, analiză şi prognoză NBC, permi-Ńând, de asemenea, reprezentarea pe hartă a zonelor prognozate de risc NBC şi a elementelor strict necesare de scena-riu tactic pentru analiza automată a informaŃiei geografice.

Sistemul de supraveghere şi avertizare asupra contaminării ra-diologice dezvoltat în instituŃia noas-tră, cu costuri extrem de reduse şi performanŃe de invidiat, permite reali-zarea de măsurători ale debitelor do-zelor de radiaŃii până la nivelul fon-

dului natural, precum şi controlul local şi de la distanŃă cu ajutorul senzorilor. El este în măsură să genereze rapoar-te tipizate (NBC1-NBC4) şi poate fi in-tegrat ca subsistem de achiziŃie de da-te în cadrul aplicaŃiei informatice ,,Apărarea NBC”.

Completul de instrucŃie pentru protecŃia împotriva arme-lor NBC este alcătuit din module de simulare pentru SARNBC şi de instruire a cercetaşilor NBC, localizate primul în sediul şcolii, iar cel de-al doilea în poli-


Apreciez că logistica didac-tică a corespuns standardelor desfă-şurării unui proces instructiv-educativ eficient şi de bună calitate. Şcoala dis-pune de laboratoare de chimie-fizi-că utilate corespunzător cerinŃelor pro-gramelor analitice, simulatoare de spe-cialitate, reŃea de calculatoare cu pro-duse informatice de simulare pentru Sistemul de Avertizare şi Raportare NBC (SARNBC) şi de instruire a cerce-taşilor NBC, aparatură audio-video, echipamente (aparatură şi tehnică) pentru apărare NBC suficiente şi mo-derne, INTERNET, poligon de instruc-

Ńie pentru apărare NBC, bază sportivă etc.

Utilizarea tehnologiilor informa-tice în modelarea şi simularea desfă-şurării războiului modern rezolvă în bună parte problemele legate de in-struirea forŃelor pentru a fi capabile, la nevoie, să ducă acŃiuni eficiente în spaŃiul multidimensional, tot mai di-vers şi mai complex, al actualelor con-flicte armate.

AplicaŃia informatică,,Apărarea NBC”, concepută şi realizată la Şcoala

ÎNVĂłĂMÂNT

PromoŃia de subofiŃeri NBC ,,DOBROGEA 125”

gonul Valea Poienii. Aceste modu-le au permis instruirea sublocotenen-Ńilor şi sergenŃilor cursanŃi în condiŃii apropia-te de realitatea luptei (opera-Ńiei). Mo-dulul de simulare pentru SARNBC permite realizarea aplicaŃiilor şi exerci-Ńiilor de stat major pe calcu-lator, cu rezolvarea automată a anali-zei, prog-nozei şi raportării atacurilor chimice, nucleare, precum şi a acci-dentelor produse la obiective de risc NBC.

Ca structură, cuprinde: sala de procesare date, sala de control al exerciŃiului, patru module tip centru(subcentru) de prognoză şi control NBC.

Toată această logistică didactică ne-a permis să desfăşurăm aplicaŃii de stat major pentru care folosim exclusiv calculatorul, atât pentru trecerea pe hartă a situaŃiilor tactice, cât şi pentru redactarea şi transmiterea documen-telor. Am oferit cursanŃilor pe lângă metodele clasice de lucru o variantă modernă şi performantă de instruire.

Modulul de instruire a cerce-taşilor NBC, proiectat ca o extensie a celui de simulare pentru SARNBC este destinat pentru instruirea subunităŃilor de cercetare NBC pe care le vor co-manda la unităŃi, în funcŃia de coman-danŃi de plutoane şi grupe, absolvenŃii cursului de bază, ofiŃeri şi subofiŃeri.

Aceste tehnologii informatice de modelare şi simulare a situaŃiilor NBC reduc timpul de pregătire a unui exer-ciŃiu, elimină hărŃile şi consumul mare de hârtie, permit o circulaŃie fluidă a documentelor şi un control mai bun al instructorului asupra între-gii activităŃi desfăşurate de către cursanŃi. Astfel, s-a putut realiza pe timpul cursului de bază o evaluare operativă şi obiectivă, ceea ce a per-mis funcŃionarea perma-

nentă a feed-back-ului procesului de învăŃământ şi determinarea perfor-manŃei la care s-a ajuns în instruire.

La unităŃile unde au fost repar-tizaŃi, tinerii ofiŃeri şi subofiŃeri absol-venŃi ai cursului de bază vor îndeplini funcŃii de comandanŃi de plutoane şi grupe de cercetare NBC, de deconta-minare RBC, de fumizare şi de siste-me incendiare.

Apreciez că volumul cunoştin-Ńelor, deprinderilor şi priceperilor do-bândite pe timpul cursului de bază oferă absolvenŃilor posibilităŃi reale de îndeplinire a atribuŃiilor acestor funcŃii.

Îndeplinirea la unităŃi a atribu-Ńiilor funcŃiei de comandant de pluton şi de grupă va depăşi aspectele teore-tice ale pregătirii din şcoală, reali-zându-se adevărata finalitate a proce-sului anterior de formare profesională. Confruntându-se cu realitatea în vede-rea rezolvării atribuŃiilor şi sarcinilor din unităŃi şi, mai ales, îndeplinirii misi-unilor reale, ofiŃerii şi subofiŃerii absol-venŃi de la comanda structurilor milita-re de bază vor învăŃa să acŃioneze rea-list şi eficient, căpătând încredere în capacităŃile proprii.

În contextul aderării la AlianŃa Nord - Atlantică absolvenŃii promoŃiei ,,DOBROGEA 125” trebuie să fie pre-gătiŃi să răspundă eficient viitoa-relor provocări, să se adapteze din mers, în mod constructiv, tendinŃelor evolutive ale fenomenului militar pe termen me-diu şi lung, presiunilor exercitate de mediul militar şi social, să-şi perfecŃio-neze permanent pregă-tirea profesio-nală pentru a se bucura de toate drep-turile legitime prevăzute de Ghidul ca-rierei militare.


ÎNVĂłĂMÂNT

ActivităŃi specifice învăŃării avansate distribuite a) Furnizarea către cursanŃi a unor seturi informaŃio-

nale bine structurate, utilizând diferite mijloace tehnice, pe care aceştia le pot folosi independent (învăŃarea au-tonomă). Materialul învăŃării ADL este structurat în uni-tăŃi sau module adaptate scopurilor de învăŃare specifi-ce. Sunt permise materiale de studiu oferite sub forma unui set complex de tip text/multimedia, utilizând adap-tări didactice specifice. Mate-rialele de studiu sunt distri-buite la domiciliul cursantului, la locul de muncă sau la centrul de studii. În afară de standardele academice şi profesionale referitoare la conŃinutul ştiinŃific, materialele trebuie să încorporeze şi un element de feed-back (conexiune inversă)-factor determinant în privinŃa calităŃii materialelor de studiu.

b) Asigurarea unor servicii de suport şi îndrumare a cursantului (cursuri, materiale educaŃionale, programe de simulare) pe care acesta le foloseşte dacă şi atunci când are nevoie; b1. Servicii de suport pentru cursanŃi: ☺informarea - obŃinerea de informaŃii clare şi precise despre modul de studiu şi despre conŃinutul cursului; ☺sfătuirea - ajutorul dat cursanŃilor pentru evaluarea opŃiunilor aflate la dispoziŃie înainte, pe timpul şi după finalizarea cursului; ☺consilierea – ajutorul dat de tutor în vederea exploa-tării de către cursanŃi a propriilor nevoi didactice; ☺pregătirea practică – activitatea specifică dezvoltării deprinderilor şi capacităŃilor practice; ☺evaluarea – activitatea desfăşurată în scopul măsu-

ÎNVĂłĂMÂNT


ÎNVĂłAREA AVANSATĂ DISTRIBUITĂ (Advanced Distributed Learning - ADL)

- Punct de vedere - Locotenent - colonel ing. Marian POPA

- Şeful SecŃiei ÎnvăŃământ -

ÎnvăŃarea avansată distribuită se poate defini ca formă de instruire în care studentul/cursantul nu se află sub supravegherea continuă sau imediată a profesorilor (tutorilor), dar care beneficiază de acŃiuni de planificare, orientare şi îndrumare/consiliere din partea unei instituŃii specializate.

Din necesitatea modernizării şi eficientizării învăŃământului militar, această formă de învăŃare s-a introdus şi în şcolile militare de maiştri şi subofiŃeri ale categoriilor de forŃe ale armatei prin Ordinul Ministrului Apărării NaŃionale nr. M.112/15.09.2000, în scopul finalizării studiilor postliceale ale absolvenŃilor Cursului de formare a subofiŃerilor în activitate.

Întrucât reprezintă o formă de instruire independentă sau autonomă, este puternic dependentă de proiectarea didactică a materialelor care trebuie să substituie interactivitatea uzuală instructor-instruit de tip ,,faŃă -în- faŃă”.

Acest tip de învăŃare necesită, de asemenea, sisteme de îndrumare şi consiliere oferite de centrele de studiu prin mijloace moderne de comunicare de tipul: Internet, Intranet, poştă elecronică, televiziune, radio şi capacităŃi de învăŃare prin mijlocirea computerului, televiziunii, radioului, teleconferinŃelor etc.

rării performanŃelor realizate de către cursanŃi; ☺feed-back-ul – activităŃile de îndrumare utilă a muncii (comentarii, critici, sugestii etc.). b2. ModalităŃi de îndrumare şi comunicare între tutori şi cursanŃi: ☺seminarii faŃă-în-faŃă (activităŃi tutoriale)-în special cu tutorul local la sediul instituŃiei de învăŃământ; ☺corespondenŃa -sub forma lucrărilor scrise expediate pe adresa tutorului pentru evaluare; ☺telefax şi telefonul - mijloace de comunicare şi co-mentare; ☺comunicare cu ajutorul computerelor-prin poşta electronică, schimb de dischete sau CD-ROM/DVD, casete audio/video, teleconferinŃe/linii terestre, telecon-ferinŃe/satelit, reŃea de calculatoare cu programe de simulare etc. ☺TV, radio.

c) dezvoltarea unui program de organizare şi planifi-care a procesului de instruire-esenŃial pentru atin-gerea obiectivelor propuse.

Unul din cele mai importante avantaje ale învăŃării avansate distribuite este controlul asupra factorului tem-poral. Acest control permite cursanŃilor să-şi realizeze responsabilităŃile profesionale şi/sau private în timpul în care se află angajaŃi într-un program de studiu. Caracteristicile unui program specific învăŃării avan-sate distribuite

Activitatea didactică fără supravegherea continuă sau imediată a tutorilor este caracteristica de bază a învăŃării avansate distribuite, cursanŃii întâlnindu-se cu

The Application School for NBC Defence studies the posibility of advanced distributed learning introduction, in order to modernize and to make it more efficient the branch education. This can be used in

the process of forming and professional development for all the students categories.

un profesor îndrumător (tutor) doar la anumite intervale de timp. Alte elemente caracteristice ale acestui tip de învăŃare: � tutorul şi tutorialele; � materialele de studiu care cuprind printre altele: abordări teoretice şi conceptuale, exemple practice, studii de caz, programe asistate de calculator etc; � atelierele de lucru care urmăresc în principal forma-rea şi dezvoltarea deprinderilor practice, dez-voltarea abilităŃilor, împărtăşirea experienŃelor, discutarea aplica-Ńiilor practice ale învăŃării; � administrarea - planificarea şi distribuirea mate-rialelor didactice, programarea reuniunilor, instrucŃiunilor de control etc; � evaluarea - examinări, evaluarea sarcinilor didactice, susŃinerea proiectelor etc. Tutorul a) Rolul tutorului

Tutorul poate fi sfătuitor, manager, profesor, admi-nistrator, consilier, facilitator şi examinator. Tutorul este formatorul absolventului adică acela care oferă cursantu-lui informaŃii despre natura programului; asigură cursantului accesul la ocazii de învăŃare specifice în timpul programului; evaluează cursanŃii (notarea sarci-nilor, evaluarea corelată cu activitatea şi asigurarea feed-back-ului); asigură informaŃii mai detaliate despre conŃinut, procese sau referinŃe pentru studenŃi; pregăteş-te sau consiliază cursanŃii.

AbilităŃile de bază ale tutorului sunt: cele legate de specialitatea învăŃării; cele legate de capacitatea tuto-rului de a ajuta subiecŃii/cursanŃii să abordeze subiectele şi domeniile sale de specialitate; cele legate de capa-citatea sa de a furniza suportul tutorial al învăŃării dis-tribuite avansate pentru grupuri sau indivizi. Pe lângă aceste abilităŃi se pot folosi şi abilităŃi secundare: asis-tarea, reformularea, realizarea feed-back-ului, recu-noaşterea şi exprimarea sentimentelor, încurajarea co-municării, restrângerea evaluării, tăcerea.

b) Consilierea tutorială Tutorul consiliează proprii cursanŃi, atunci când ei au

probleme personale ce afectează capacitatea lor de învăŃare.

Tutorii utilizează pentru consiliere următoarele stiluri: reformularea unor sfaturi, recomandarea, revederea opŃiunilor, definirea şi redefinirea, argumentarea (susŃinerea), rezumarea, clarificarea şi ascultarea.

c) Evaluarea tutorială Tutorii utilizează pentru evaluare următoarele meto-

de: � răspunsurile la o examinare a cunoştinŃelor asimi-late; � completarea unei liste de verificare; � circulară trimisă unor persoane competente;

� răspuns tip eseu la o situaŃie simulată; � procese verbale ale unor întâlniri-raport simulat; � note dintr-o activitate într-un test de învăŃare flexibi-lă-video pentru o discuŃie; � concurs constând în întrebări cu răspunsuri multiple-declaraŃie de martori; � demonstrarea abilităŃilor într-o situaŃie reală -simulare într-un workshop; � evaluarea tutorială a unei sesiuni de lucru sau simu-lată - raport bazat pe activitate.

Evaluarea finală poate adopta una din formele: exa-minări finale scrise, lucrare finală, examinare prin pre-zentare formală şi/sau viva voce, proiect, raport sau disertaŃie finală, demonstrarea competenŃei, pregătirea şi prezentarea unui pachet de lucrări.

d) Suportul tutorial Tutorialele pot fi fixe şi cu abordare flexibilă. Tutorialele fixe sunt tutoriale într-un format fix care

se folosesc pentru un grup de cursanŃi. Ele se folosesc, de regulă, pentru perioada de început a implicării în activitatea tutorială.

Pentru tutorialele fixe se poate alege o serie de me-tode de lucru tradiŃionale: lecŃia, discuŃia, prezentarea efectuată de către cursant, dezbaterea formală, exerciŃi-ul de grup şi chestionarul.

Tutoriale cu abordare flexibilă. Necesitatea acestora apare după perioade de timp şi ajută la planificarea cur-surilor bazându-se pe cerinŃele cursanŃilor.

Este indicat să se folosească aceste tutoriale asupra subiectelor pe care cursanŃii le consideră dificile, cu aplicabilitate, interesante sau folositoare.

Concluzii Introducerea în Şcoala de AplicaŃie pentru Apăra-

re NBC a acestei forme de instruire (ÎnvăŃarea Avansată Distribuită - ADL) necesită o evaluare atentă a unor aspecte ca: � înŃelegerea corectă de către cursanŃi (ofiŃeri, maiştri militari şi subofiŃeri) a obiectivelor , problemelor şi benefi-ciilor ADL; � disponibilitatea în materiale ADL (de ex. cursuri, manuale, instrucŃiuni etc.) şi evaluarea costului acestora; � dispunerea de sisteme de management al învăŃării şi realizarea unei calităŃi corespunzătoare a acestora; � dispunerea de servicii în sprijinul cursanŃilor şi eva-luarea costului acestora: disponibilitate în infrastructură (de ex.: linii telefonice, putere electrică) pentru distribui-rea de materiale ADL (de ex.: cursuri) personalului mili-tar; � expertiza ofiŃerilor, maiştrilor militari şi subofiŃerilor în utilizarea tehnologiilor ADL; � expertiza instructurilor militari în predarea cursurilor ce utilizează ADL.

ÎNVĂłĂMÂNT


BIBLIOGRAFIE “ÎnvăŃământul Deschis la DistanŃă”, Oficiul pentru ÎnvăŃământ Deschis la DistanŃă-Ministerul EducaŃiei NaŃionale, Bucureşti,1998.

grad ridicat de risc; d) pericolul declanşării unor con-

flicte militare locale ca măsură punitivă extremă împotriva unor regimuri dictato-riale din state care încalcă prevederile convenŃiilor şi tratatelor internaŃionale în domeniul armelor de distrugere în masă NBC (ADMNBC), dezvoltând în ascuns programe militare nucleare, biologice şi chimice, care acordă sprijin unor organi-zaŃii teroriste şi a căror politică de sfida-re şi şantaj reprezintă, prin consecinŃele

posibile, o ame-ninŃare în creş-tere la adresa liniştii şi vieŃii popoa-relor. Proliferarea ar-melor nucleare, biologice şi chi-mice continuă în întreaga lu-me, în special în Ńările mici şi

mijlocii, în ciuda eforturilor sus-Ńinute de control al acestora. În viitor este posibil ca forŃe ale Armatei României să acŃio-neze în teatre de operaŃii unde există pericolul utilizării ADMNBC/al producerii emisiilor altele decât atacul (EADA), desfăşurând acŃiuni militare în situaŃii deosebit de complexe.

ComandanŃii au responsabilitatea protejării personalului şi echipamentelor militare, precum şi a obiectivelor de inte-res militar şi populaŃiei (necom-batante) din zona acŃiunilor.

Riscuri şi ameninŃări de natură nu-cleară, biologică şi chimică (NBC)

M ediul strategic ac-tual se deose-beşte mult de cel al Războiului Re-

ce, datorită – în primul rând – faptului că pericolul unei confruntări militare de ma-re anvergură s-a diminuat, dar există şi continuă să se amplifice într-o măsură îngrijorătoare riscurile de natură nemili-tară la adresa stabilităŃii şi secu-rităŃii naŃionale şi regionale.

Lumea contem-porană este confruntată cu diverse riscuri şi ameninŃări de natură NBC, dintre care men-Ńionăm:

a) proliferarea şi diseminarea necontro-lată a tehnologiilor şi materialelor NBC, a mij-loacelor de distrugere în masă, a armamentelor şi altor mijloace letale neconvenŃionale;

b) expansiunea reŃelelor şi activi-tăŃilor teroriste şi a crimei organizate transnaŃionale (criminalitate economico-financiară, trafic transfrontalier ilegal de persoane, droguri, materiale radioactive şi strategice, de armament şi muniŃie etc.);

c) deteriorarea mediului ambiant, prin nerespectarea normelor ecologice, precum şi existenŃa în proximitatea fron-tierelor naŃionale a unor obiective cu


ABORDĂRI DOCTRINARE

Colonel dr.Nicolae POPESCU

,,IRAQI-FREEDOM”, 2003: militari NBC din Cp.383 Ap.NBC, felicitaŃi de omologii lor americani.

diului internaŃional, astfel că în ultimii ani s-a ajuns la o diversificare fără prece-dent a modalităŃilor de manifestare a acestuia.

Această situaŃie conduce la o per-manentă adaptare a regulilor de angaja-re a forŃelor armate. Adversarii pot igno-ra intenŃionat normele dreptului internaŃi-onal şi considerentele etice, stabilind drept Ńintă deliberată chiar populaŃia civi-lă.

Depăşirea pragului critic în uti-lizarea ADMNBC implică consideraŃii politice şi de strategie militară mult dife-rite de cele asociate războiului convenŃi-onal.

ForŃele trebuie să fie capabile să supravieŃuiască şi să acŃioneze sub ameninŃarea sau în condiŃiile rezultate din utilizarea ADMNBC.

Pentru forŃele care desfăşoară operaŃii în condiŃii/medii NBC, sunt esenŃiale menŃinerea capacităŃii de con-ducere şi a capabilităŃilor opera-Ńionale ale tuturor structurilor implicate, echipa-rea, antrenarea şi cooperarea continuă pentru executarea corectă şi oportună a măsurilor de apărare NBC.

ForŃele armatei române vor fi capa-bile să aplice măsurile de apărare NBC pe care le vor integra din punct de vede-re operaŃional cu cele ale parte-nerilor multinaŃionali.

Obiectivul apărării NBC pentru For-Ńele Armate ale României constă în pro-tecŃia acestora faŃă de impactul strate-gic, operativ, tactic, psihologic şi politic determinat de întrebuinŃarea ADMNBC şi TIM, în scopul de a supravieŃui medii-lor NBC, prin antici-parea folosirii lor, asigurarea unei pregătiri şi înzestrări adecvate, dis-persarea oportună a forŃe-lor şi echi-pamentelor, menŃinerea mobi-lităŃii trupelor şi printr-o planificare realis-



AmeninŃările şi utilizarea ADMNBC reprezintă unul dintre pericolele exis-tente la adresa operaŃiilor militare.

AmeninŃarea NBC poate avea un efect psihologic negativ, iar un atac, în special asupra unor trupe insuficient pregătite, poate paraliza cursul ope-raŃiilor.

În timp ce Războiul Rece s-a sfâr-şit şi ameninŃarea cu un război nuclear global şi-a pierdut importanŃa, lumea rămâne instabilă. Există un număr în creştere de conflicte regionale în care pot fi angajate mijloace asimetrice de către forŃe non-statale, în special grupări teroriste şi extremiste. În ciuda eforturi-lor susŃinute în domeniul controlului ar-mamentelor, există evi-denŃe solide pri-vind continua proliferare şi dezvoltare a ADMNBC şi a sistemelor de întrebuinŃa-re a acestora în întreaga lume. În ace-laşi timp, expansiunea urbanizării şi dis-tribuŃia globală a industriilor şi materiale-lor nucleare, biologice şi chimice măresc posibilitatea producerii emisiilor de ma-teriale toxice industriale (TIM) în mediu ca rezultat al neglijenŃei, dezastrelor na-turale, acŃiunii deliberate sau distrugeri-lor colaterale în cadrul operaŃiilor milita-re.

În faŃa superiorităŃii forŃelor armate în capabilităŃi militare convenŃionale, ad-versarii pot căuta strategii şi tactici ne-convenŃionale pentru a reduce acest avantaj, folosind agenŃii radiologici, bio-logici şi chimici (RBC) şi TIM. Adversarii probabili se vor concentra asupra unor puncte vulnerabile, cum ar fi sensibilita-tea opiniei publice la pierderi umane, la constrângeri culturale, legale şi etice.

Terorismul cu arme de distrugere în masă există şi este considerat un fe-nomen extrem de periculos, care se adaptează permanent modificărilor me-

tă care să conducă la o rapidă reor-ganizare.

Ca urmare, este necesară eva-luarea continuă a riscurilor şi ame-ninŃărilor NBC, a cerinŃelor de orga-nizare, echipare şi pregătire cores-punzătoare pentru ca apărarea NBC să fie eficientă.

CapabilităŃile de apărare NBC vor fi adecvate riscurilor potenŃiale şi nevoii consecvente de a asigura supravieŃuirea şi desfăşurarea acŃiunilor în condiŃii/medii NBC.

AmeninŃarea NBC

S fârşitul Războiului Rece a redus pericolul izbuc-nirii unui conflict pe sca-ră mare, totuşi capa-

cităŃile ADMNBC s-au menŃinut şi în unele cazuri chiar au proliferat în ultimii ani, existând state care caută să elude-ze măsurile de control ale organismelor internaŃionale.

Utilizarea ADMNBC devine dificil de prevăzut, generând posibilitatea ca acestea să poată fi folosite într-o gamă largă de scenarii, fără a se crea conflicte globale.

În timpul operaŃiilor de sprijin al pă-cii şi în timpul tuturor tipurilor de conflic-te poate exista riscul emisiilor de agenŃi radiologici/biologici/chimici proveniŃi de la platformele industriale sau reactoare-le nucleare, rezultate în urma unui acci-dent, acŃiuni nelegitime sau ca urmare a utilizării anterioare a ADMNBC de către inamic.

Rezultă că sunt necesare capa-bilităŃi de apărare NBC, chiar şi pe timp de pace, pentru a se putea interveni în caz de accidente sau evenimente tero-rist-diversioniste.

17 APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003) 17


Un inamic potenŃial având la dispo-ziŃie o capabilitate NBC poate întrebuin-Ńa ADMNBC în orice etapă a campaniei, atât în operaŃii de apărare, cât şi în ope-raŃii ofensive sau le poate folosi ca o în-cercare disperată de evitare a înfrângerii ori chiar ca un act final de răzbunare; forma şi scara de utilizare vor depinde de capacitatea şi intenŃia naŃiunii impli-cate.

ComandanŃii trebuie să reevalueze în mod continuu voinŃa şi acŃiunile ina-micului, precum şi mijloacele potenŃiale de angajare a ADMNBC în cadrul plani-ficării operaŃiei întrunite.

AmeninŃarea nucleară. În ciuda reducerii numărului de focoase nucleare pe plan mondial, totuşi există încă un stoc semnificativ de muniŃii nucleare; o grijă în plus, o reprezintă Ńările care po-sedă sau urmăresc în mod activ achiziŃi-onarea unei capabilităŃi nucleare.

Riscurile suplimentare provin din utilizarea pe scară largă şi cu un ritm alert a surselor de radiaŃie din mediile industriale, comerciale, medicale şi aca-demice, care în cazul eliberării emisiilor pot constitui pericole potenŃiale.

Deşi armamentul nuclear strategic şi doctrinele întrebuinŃării acestuia îşi menŃin rolul de “descurajare globală”, existenŃa armelor nucleare tactice în ar-senalele unor state şi forŃe autonome, poate duce la depăşirea pragului de descurajare şi la folosirea acestora în situaŃii – limită.

AmeninŃarea biologică. Un nu-măr din ce în ce mai mare de Ńări se află în posesia unor capabilităŃi ofensive de război biologic sau au programe de dez-voltare a acestora aflate în diferite stadii de derulare.

Capacitatea agenŃilor biologici de a produce un număr mare de victime, pre-

cum şi uşurinŃa relativă în pro-ducerea şi întrebuinŃarea acestora pre-zintă un risc semnificativ pentru forŃele armate şi populaŃia civilă.

Are loc intensificarea cercetărilor pentru obŃinerea de noi virusuri şi bacte-rii super-eficiente, care nu răspund la terapia medicamentoasă actuală.

Progresele în domeniul ingineriei genetice, din ultimul deceniu, care au făcut posibilă descifrarea genomului uman, pot scăpa de sub control, servind interesele unei strategii de creare a ar-melor etnice sau biogenetice. Se mani-festă un fenomen care îngrijorează, tin-zând să devină un flagel al mileniului III – terorismul biologic.

AmeninŃarea chimică. „ConvenŃia privind interzicerea dezvoltării, pro-ducerii, stocării şi folosirii armelor chi-mice şi distrugerea acestora”, care a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997 (tratat ce se doreşte cu vocaŃie universală), nu poate conduce la eliminarea dintr-o dată (în 10 ani, până în 2007) a stocurilor de muniŃie chimică existente în arsenalele a cca. 30 de state.

Tehnologiile de producere a agen-Ńilor chimici (supertoxici) tind să devină “duale” prin utilizarea acestora atât în scopuri civile, cât şi, la nevoie, militare, prefigurându-se întrebuinŃarea în con-flicte a noilor generaŃii de arme chimice binare cu efecte letale şi a unor agenŃi chimici cu acŃiune incapacitantă.

În timp ce armele nucleare şi bio-logice sunt considerate a se întrebuinŃa numai la nivel strategic, armele chimice pot fi întrebuinŃate atât la nivel strategic, operativ, cât şi tactic.

Pericolele cauzate de materialele toxice industriale (TIM). ApariŃia mate-rialelor toxice, incluzând compuşii radio-logici (TIR), biologici (TIB) sau chimici



(TIC) într-o varietate de utilizări indus-triale, comerciale, academice, medicale şi indigene creează posibilitatea ca for-Ńele să fie expuse la pericole toxice in-dustriale în urma eliberării accidentale sau deliberate a acestora în mediul am-biant; aceste riscuri nu intră propriu-zis în categoria pericolelor NBC, dar nece-sită un control riguros.

Coordonarea strânsă dintre ser-viciile informative, medicale şi statele majore este esenŃială pentru realizarea unei imagini clare a impactului potenŃial al pericolelor toxice industriale asupra operaŃiilor întrunite.

Din punctul de vedere al disponi-bilităŃii şi uşurinŃei producerii ADMNBC, prioritatea în ceea ce priveşte riscul o constituie armele chimice şi biologice, urmate de cele nucleare.

ÎntrebuinŃarea. ADMNBC pot fi angajate tactic, operativ, strategic, coer-citiv şi în secret/paternitate neatri-buită.

Apărarea NBC şi protecŃia forŃei

A părarea NBC este o componentă a protecŃiei forŃei şi reprezintă tota-litatea măsurilor des-

tinate apărării împotriva atacurilor cu ADMNBC sau riscurilor rezultate din emisiile altele decât atacul (EADA) şi acŃiunilor teroriste.

În accepŃia generală, apărarea NBC se defineşte ca un proces în sco-pul conservării potenŃialului de luptă al forŃelor, prin reducerea ameninŃării NBC survenite din partea adversarului, peri-colelor naturale şi umane ori fratricidului.

Apărarea NBC cuprinde ansamblul activităŃilor, măsurilor şi acŃiunilor plani-ficate, organizate, coordonate şi contro-late la nivelul comandamentelor (co-

menzilor) pentru protejarea, menŃi-nerea/refacerea capacităŃii operaŃionale, amplificarea capabilităŃii şi asigurarea libertăŃii de acŃiune a forŃei în scopul în-deplinirii misiunilor în condiŃii/medii NBC, ale producerii evenimentelor EADA şi teroriste.

Apărarea NBC privită ca o funcŃie a protecŃiei multidimensionale a forŃei se bazează pe următoarele principii:

a) Evaluarea precisă a amenin-Ńării. Evaluarea ameninŃării necesită o informare precisă şi oportună realizată de cercetarea convenŃională, evaluare care constituie baza de selecŃie a măsu-rilor de protecŃie a forŃei;

b) Managementul riscului. Con-ceptul se bazează pe administrarea ris-cului şi nu pe eliminarea lui; pierderile sunt inevitabile în orice operaŃie militară, iar dorinŃa de evitare totală a acestora poate influenŃa negativ îndeplinirea misi-unii;

c) OperaŃiile multinaŃionale şi întrunite. Deoarece operaŃiile viitoare vor fi aproape sigur întrunite şi mul-tinaŃionale, apărarea NBC va include toate forŃele componente din cadrul tea-trului de operaŃii răspunzând tuturor as-pectelor ameninŃării; efortul va fi îndrep-tat pentru optimizarea apărării NBC prin armonizarea capacităŃilor naŃiunii, la toa-te nivelurile acŃiunilor militare;

d) Prioritatea. În ciuda faptului că apărarea NBC trebuie să includă întrea-ga forŃă, este puŃin probabil ca măsurile specifice să asigure protecŃia în acelaşi grad a tuturor elementelor componente ale forŃei; prin urmare, se va acorda pri-oritate propriului centru de gravitaŃie al forŃei operaŃionale, centru care poate fi tangibil (obiective de interes, mijloace ale forŃelor de sprijin în luptă), sau intan-gibil (coeziunea coaliŃiei sau voinŃa poli-

tică corelată cu opinia publică). e) Flexibilitatea. Pentru a fi viabi-

le concepŃia şi măsurile apărării NBC necesită flexibilitate şi capacitate sporită de răspuns adecvat în cazul unei ame-ninŃări ce se poate schimba foarte rapid. Componentele funcŃionale ale apără-

rii NBC

C omponentele funcŃio-nale, prezentate mai jos constituie bazele apă-rării NBC care sunt in-

ter-relaŃionate, având scop final mana-gementul riscurilor şi ameninŃărilor NBC şi monitorizarea lor pentru identificarea oportună a oricăror schimbări posibile: evitarea (prevenirea) NBC; protecŃia NBC; decontaminarea RBC; mascarea cu aerosoli; participarea la operaŃii de stabilitate şi de sprijin.

Evitarea (prevenirea) NBC – cu-prinde următoarele procedee:

a) detecŃia şi identificarea NBC; b) avertizarea/alarmarea şi rapor-

tarea NBC. DetecŃia şi identificarea NBC (atac/

EADA) includ: a) determinarea posibilităŃilor ina-

micului de întrebuinŃare a ADMNBC şi a existenŃei riscurilor EADA din zona de operaŃii (responsabilitate);

b) controlul NBC: cercetarea NBC/EADA (observarea, descoperirea şi determinarea atacurilor NBC/emisiilor chimice, biologice şi radiologice; deter-minarea zonelor/raioanelor contaminate RBC; marcarea zonelor/raioanelor con-taminate RBC); monitorizarea prin sen-zori staŃionari şi/sau mobili, prin cerceta-re temporară ori permanentă; recerceta-rea periodică a zonelor/ raioanelor con-taminate RBC;



c) prelevarea şi analiza probelor de agenŃi chimici, biologici şi de produse radioactive.

Avertizarea/alarmarea şi rapor-tarea NBC (atac/EADA) au drept scop prevenirea oportună a trupelor despre iminenŃa atacului sau descoperirea con-taminării radioactive, biologice şi chimi-ce (RBC) ca urmare a întrebuinŃării ADMNBC sau producerii evenimentelor EADA.

ProtecŃia NBC cuprinde: protecŃia personalului şi a echipamentelor, protec-Ńia individuală şi protecŃia colectivă (PROCOL).

ProtecŃia personalului şi a echipa-mentelor constă în măsurile luate de co-mandanŃi pentru reducerea vulne-rabilităŃii trupelor proprii faŃă de efectele atacurilor cu ADMNBC/evenimentelor EADA. Aceasta cuprinde măsuri pasive şi măsuri active.

Măsurile pasive se referă la: in-strucŃia pentru apărare NBC; evitarea descoperirii (măsuri şi acŃiuni de cerce-tare, siguranŃă, mascare, mascare cu aerosoli, protecŃie electronică, respec-tarea disciplinei radio etc.); amenajarea genistică şi folosirea proprietăŃilor de protecŃie ale terenului şi echipamentelor militare; dispersarea.

Măsurile active vizează controlul contaminării, ocolirea zonelor/raioanelor contaminate RBC, executarea misiunilor în condiŃii/medii NBC/EADA numai cu personalul şi echipamentele strict nece-sare, containerizarea/acoperirea echipa-mentelor şi materialelor, schim-barea raioanelor de dispunere/acŃiune etc.

ProtecŃia individuală cuprinde acti-vităŃile desfăşurate de către fiecare mili-tar în condiŃii/medii NBC în scopul men-Ńinerii capabilităŃilor proprii, care să-i permită îndeplinirea normelor şi cerin-

Ńelor privind acŃiunile de bază. ProtecŃia colectivă (PROCOL) este

concretizată în amenajarea/utilarea adă-posturilor (fixe, transportabile), echipa-mentelor de luptă, facilităŃilor etc., care asigură scăderea nivelului optim de pro-tecŃie individuală (NOPINBC), crearea condiŃiilor de acŃiune (lucru), hrănire, odihnă şi igienă pentru perso-nal.

Decontaminarea RBC constă în absorbŃia, adsorbŃia, distrugerea, neu-tralizarea/îndepărtarea agenŃilor chimici ori biologici sau îndepărtarea depune-rilor radioactive.

Decontaminarea trebuie să răs-pundă la următoarele cerinŃe: cât mai curând posibil; numai ceea ce este ne-cesar; cât mai departe de contact; pe priorităŃi.

Decontaminarea este imediată, operaŃională sau totală.

Mascarea cu aerosoli se execută cu scopul: reducerii capacităŃii de obser-vare terestră şi aeriană a inamicului; in-ducerii în eroare a ina-micului; acoperirii manevrei şi acti-vităŃilor logistice (aprovizionarea, trans-portul), precum şi a funcŃionării siste-melor de comandă şi control; atenuării efectelor armelor ener-getice; reducerii acŃiunilor sistemelor inamicului care dispun de senzori pentru autodirijare la Ńintă.

Participarea la operaŃii de stabi-litate şi de sprijin. Acest tip de operaŃii se reflectă prin participarea unor ele-mente (structuri) specializate la acŃiuni privind: controlul armamentelor; comba-terea terorismului; sprijinul operaŃiilor antidrog; asistenŃă umanitară; asistenŃă acordată unei naŃiuni; operaŃii de evacu-are a necombatanŃilor; sprijin mili-tar acordat autorităŃilor civile; ajutor în caz de dezastre; operaŃiuni în sprijinul păcii; operaŃiuni de recuperare (căutare, sal-




vare, evacuare).

Planificarea acŃiunilor de apărare NBC

E vitarea riscurilor NBC asociate cu efectele

ADMNBC reprezintă un element esenŃi-al al planificării operaŃiilor, forŃele fiind instruite şi echipate pentru a supravieŃui şi continua lupta în medii NBC; nu este suficientă doar supra-vieŃuirea în cazul unui atac NBC, astfel că unităŃile trebuie să fie capabile să-şi continuie îndeplini-rea misiunilor într-un mediu contaminat RBC.

Pregătirea pentru apărare NBC vine în sprijinul protecŃiei forŃei, ajută la reducerea impactului fizic şi psihic asu-pra eficienŃei în luptă şi se va inten-sifica pe măsura introducerii unor sis-teme mai complexe de apărare NBC în scopul reducerii ameninŃării NBC.

InstrucŃia pentru apărare NBC în-sumează toate activităŃile de pregătire a personalului, organizate şi desfăşurate într-o concepŃie unitară, pe nivele dife-renŃiate de competenŃă, de către statele majore, în scopul realizării normelor şi cerinŃelor de eficienŃă specifice. Impac-tul puternic al riscurilor şi ame-ninŃărilor NBC asupra tuturor aspectelor operaŃii-lor impune ca instruirea pe această linie să nu fie desfăşurată în mod izolat, ci integrat prin programele de pregătire pentru luptă.

Accentul în pregătirea pentru apă-rare NBC trebuie pus nu numai pe capa-citatea individului de a supravieŃui în ac-Ńiunile imediate şi pe executarea decon-taminării, ci şi pe sprijinul specific al operaŃiilor desfăşurate de marile unităŃi

şi unităŃi, cu întreaga gamă de măsuri şi activităŃi de apărare NBC.

Scenariile specifice pregătirii pen-tru apărare NBC trebuie să fie incluse la toate nivelurile de instruire, iar la cel in-dividual şi colectiv să aibă în vedere lis-ta cu cerinŃele esenŃiale pentru îndeplini-rea misiunilor şi programele de instrucŃie şi evaluare.

Acordarea primului ajutor şi a trata-mentului pentru personalul con-taminat RBC vor constitui un obiectiv esenŃial al pregătirii medicale, ceea ce solicită cu-noaşterea temeinică a proble-maticii contaminării RBC şi a măsurilor speciale de apărare medicală NBC. Aspectele operaŃionale şi logistice ale pregătirii vor fi evaluate permanent pentru ca niveluri-le de comandă şi stat major să răspun-dă realist şi oportun la întreaga comple-xitate a situaŃiilor NBC.

Simularea atacurilor NBC pe timpul desfăşurării exerciŃiilor/aplicaŃiilor va permite evaluarea eficientă a sistemelor de apărare, avertizare şi raportare NBC, precum şi a capacităŃii unităŃilor de a supravieŃui şi acŃiona în ambele medii, netoxic şi/sau contaminat.

Modulele de pregătire NBC vor fi adaptate consecvent perfecŃionării teh-nologiilor de instruire asistată de com-puter, iar pregătirea cu ajutorul simula-toarelor va permite aplicarea unor pro-grame de instruire intensive, care să imite cât mai realist efectele ADMNBC asupra personalului şi echipamentelor.

Este esenŃial ca tot personalul, du-pă identificarea unui risc NBC, să aplice măsurile de auto-protecŃie, astfel încât să supravieŃuiască şi, în conse-cinŃă, să contribuie la menŃinerea efi-cienŃei ope-raŃionale a unităŃii.

Pentru a îndeplini misiuni cum ar fi observarea NBC, cercetarea NBC/ su-


pravegherea, decontaminarea, aver-tizarea şi raportarea NBC, personalul nominalizat se va pregăti conform cerin-Ńelor standardelor militare ope-raŃionale privind eficienŃa apărării NBC.

Personalul cu responsabilităŃi în domeniul apărării NBC din coman-damentele unităŃilor şi marilor unităŃi se formează şi perfecŃionează prin cursuri de carieră şi de nivel la Şcoala de Apli-caŃie pentru Apărare NBC.

ComandanŃii îşi vor perfecŃiona cu-noştinŃele astfel încât, consiliaŃi de spe-cialiştii NBC, să fie în măsură să evalue-ze consecinŃele efectelor atacurilor NBC şi emisiilor altele decât atacul (EADA) asupra capabilităŃii unităŃii şi să ia decizii optime care să asigure supravieŃuirea unităŃii şi îndeplinirea misiunilor primite.

ResponsabilităŃile comenzii

C omponentele apărării NBC constituie baza responsabilităŃilor co-menzii, comandanŃii

având obligaŃia de a le evalua oportun şi corect în orice operaŃie în care există o ameninŃare NBC.

Datele rezultate din estimarea NBC se includ în Anexa pentru apărarea NBC la Ordinul de operaŃii (de acŃiune).

Aceste date, în principal, se referă la: evaluarea ameninŃării NBC; cererile de pregătire şi echipare pentru forŃa desfăşurată în teatru; contramăsurile medicale (programele de vaccinări etc.); cerinŃele de protecŃie şi de pregătire pentru apărarea NBC a civililor (personalului naŃiunii gazdă şi a altor persoane din cadrul teatrului de opera-Ńii); sprijinul medical şi de evacuare; ce-rinŃele pentru C4I din teatru; orice infor-maŃie suplimentară (mijloace de specia-

litate NBC); capacităŃile şi limitele forŃe-lor.

InformaŃiile în domeniul NBC

C ererile de informaŃii pen-tru acŃiunile de apărare NBC sunt necesare pentru iden-tificarea ca-

pacităŃilor şi a intenŃiilor adversarului de întrebuinŃare a ADMNBC, pentru deter-minarea naturii, disponibilului, locului şi mijloacelor de transport la Ńintă a aces-tora şi pentru evaluarea gradului de pro-tecŃie şi de acŃiune a inamicului în condi-Ńii/medii NBC.

Cererile de informaŃii sunt rezolva-te de către compartimentul care asigură gestionarea informaŃiilor, fiind centraliza-te obligatoriu şi procesate pentru a fi eli-minat elementul surpriză chiar de la pri-mul atac.

Un sistem de apărare NBC eficient se poate realiza în urma culegerii unor informaŃii cât mai complete despre ame-ninŃarea NBC şi a unei estimări corecte a riscului.

Odată ce ADMNBC au fost întrebu-inŃate, analiza datelor despre atacurile NBC poate furniza posibilitatea unei avertizări anticipate a atacurilor urmă-toare.

Cercetarea medicală va contribui la identificarea tipului de agent biologic care a fost întrebuinŃat de inamic.

Fundamentele acŃiunilor de apărare

NBC

M ediul NBC necesi-tă soluŃii variate pentru ForŃele Ar-mate ale Români-

ei, care pot să răspundă diferit la acelaşi tip de risc sau de ameninŃare.



Când este pus în discuŃie subiectul unui risc NBC, comandanŃii vor evalua factorii relevanŃi pentru alegerea cursu-lui optim al acŃiunii. OfiŃerul NBC este consultat pentru a prezenta implicaŃiile detaliate ale acestor factori relevanŃi: natura misiunii; identificarea tipului, gra-dului şi persistenŃei poten-Ńialului sau actualului pericol; influenŃa condiŃiilor de vreme şi de teren asupra riscului; im-pactul pierderilor în personal şi distruge-rilor de echipamente asupra capacităŃii unităŃilor de a-şi îndeplini misiunile; efectele protecŃiei NBC asupra capacită-Ńii combative (moralul, degradarea per-formanŃelor etc.); timpul necesar şi dis-ponibil de reacŃie la un atac NBC; esti-marea efortului necesar pentru elimina-rea sau reducerea conta-minării RBC; capacitatea unităŃilor sau disponibilitatea de sprijin specializat din partea unităŃi-lor/subunităŃilor de apărare NBC, pentru reducerea riscului; vulne-rabilitatea la un atac NBC şi proba-bilitatea de executare a următorului atac NBC; exploatarea imediată a succesului de către forŃele convenŃionale inamice prin executarea unui următor atac NBC sau a unor emi-sii deliberate de mate-riale toxice indus-triale (TIM).

* *

Î n lumea multipolară a viitorului, ameninŃările vor fi mult mai di-verse, mai puŃin predictibile, mai puŃin provo-catoare în ter-

menii unei lupte con-venŃionale. Conflic-tele s-ar putea prelungi, dar la nivelurile de joasă inten-sitate. Nu trebuie să ne surprindă faptul că în ciuda interdicŃiei internaŃionale, unele state vor continua să promoveze programe de dezvoltare a armelor NBC şi a mijloacelor de trans-port la Ńintă adecvate acestora, în speci-al a rachetelor.

Ca urmare a extinderii mijloacelor de comunicaŃie electronice şi a inter-netului, precum şi dezvoltării continuie a comerŃului internaŃional, menŃinerea unei evidenŃe a proliferării celor mai im-portante tehnologii şi proiecte devine mult mai dificilă.

Strategiile de intimidare nu sunt întotdeauna eficiente împotriva utilizării agenŃilor chimici/biologici la scară redu-să, în special în cazul atacurilor asupra forŃelor desfăşurate sau a atacurilor te-roriste care „nu lasă urme”.

De asemenea, trebuie să accep-tăm faptul că anumite state nu vor reac-Ńiona aşa cum ne aşteptăm în cazul unor acŃiuni de intimidare/descurajare, iar performanŃele tehnologice vor in-fluenŃa în mod hotărâtor atât acŃiunile ofensive, cât şi pe cele defensive.

Apărarea NBC în armata noastră, la începutul mileniului III, reprezintă un domeniu de mare importanŃă pentru a oferi răspunsurile adecvate la noile ris-curi şi ameninŃări NBC în contextul inte-grării României în structurile AlianŃei Nord-Atlantice.




fel ca şi structura generală a Armatei Români-ei. În ultimii ani, au fost elaborate studii, analize, concluzii şi creionate concepte doc-trinare noi în domeniul apărării NBC, au fost

analizate, evaluate şi configurate structurile de apărare NBC, în corelare cu noul cadru organizatoric al Arma-tei României, şi desfă-şurate unele acŃiuni menite a elimina din mers disfuncŃiile ce s-au manifestat ca ur-mare a relativ înde-lungatei perioade de tranziŃie. De c l a nşa rea

procesului de res-tructurare şi moder-nizare a Armatei Ro-mâniei a impus un profund proces de transformare şi în domeniul apărării NBC. Acest proces

se desfăşoară în principal în planurile concep-Ńiei doctrinare, ale restructurării organizatorice şi ale înzestrării şi instruirii. Pe toată durata procesului s-a căutat ca măsurile luate să nu afecteze capacitatea combativă a structurilor de forŃe şi aceasta să fie asigurată la nivelul eficienŃei acŃionale. ConcepŃia doctrinară a fost declanşată

odată cu elaborarea Doctrinei OperaŃionale a ForŃelor Terestre şi, concomitent, a Doc-trinei Apărării NBC. Procesul a continuat cu elaborarea manualelor pentru luptă, a stan-dardelor militare operaŃionale şi a altor acte normative destinate transpunerii în practică. Doctrina armei, manualele şi standar-dele militare operaŃionale sunt elaborate în concordanŃă cu actele normative de nivel na-

P roliferarea şi diseminarea necontrolată a tehnologiilor şi materialelor nucleare, a

mijloa-celor de distrugere în masă, a arma-mentului şi a altor mij-loace letale neconven-Ńionale con-stituie fac-tori de risc dificil de prevăzut şi evaluat în ameninŃarea la adresa unuia sau a mai multor state. De aceea, se apreciază că un viitor război va fi purtat în condiŃiile existenŃei pericolului permanent al folosirii armelor de distrugere în masă nucleare, biologice, chimice şi radiologice (ADMNBC). Din conclu-ziile rezultate în urma analizei desfăşurării unor conflicte ce au avut loc în ultimii ani, lovirea din aer sau ata-cul terorist asupra unor obiective economice cu risc tehnologic ridicat sunt acŃiuni care pot provoca contaminarea atmosferei cu substan-Ńe chimice toxice indus-triale (SCTI), cu conse-cinŃe grave asupra personalului şi implicit asu-pra desfăşurării acŃiunilor militare. Factorii de risc NBC prezentaŃi mai sus

sau apariŃia altora, care nu sunt lipsiŃi de im-portanŃă, precum şi derularea procesului de aderare la structurile AlianŃei Nord-Atlantice determină o viziune nouă asupra conceptului de apărare NBC. În acest context, arma apărare NBC este chemată să joace un rol important în structura ForŃelor Terestre, urmând să cu-noască schimbări profunde, fundamentale, la

Abstract: NBC Defence is defined as an assurance form of military forces, dispositions and actions and it aims to maintain the warfare capability of the big units and of the Land Forces’ units by pre-

venting, protecting and reducing the NBC threat, avoiding elimination or diminution of the effects caused

by the WMDNBC/ROTA events or terrorist actions, and the reducing the efficiency of the watching and

attacking enemy systems through the use of the smoke.

The priority of the NBC Defence units and subunits reorganization activity is keeping a capabili-

ty of operational and actional sufficiency, the continuity of both reorganization objectives accomplishment and the plant structures operationalization, unfolding of the instruction and education process according to

the appropriated financial resources following their orders, current dispositions and application

plans.Endowment modernization has as an objective, rising of the combative capacity of every branches

structures from the Land Forces, to bring actions in NBC environments. For this reason, a new conception

of endowment with NBC Defence equipments and materials.



Ńional (strategii, doctrine), cât şi cu cele simi-lare ale structurilor AlianŃei Nord-Atlantice (de acelaşi nivel). Conform noii concepŃii doctrinare,(până la cristalizarea uneia definitive) apăra-rea NBC este definită ca formă de asigu-rare a forŃelor, dispozitivelor şi sprijin al acŃiunilor militare, având ca scop menŃi-nerea capacităŃii de luptă a marilor uni-tăŃi şi unităŃilor din ForŃele Terestre prin prevenirea şi reducerea ameninŃării NBC, evitarea, eliminarea sau diminuarea efectelor cauzate de atacul cu ADMNBC/evenimentele EADA sau acŃiunile teroris-te, precum şi micşorarea eficacităŃii sis-temelor de observare şi lovire ale inami-cului prin folosirea fumului de mascare. Restructurarea organizatorică a struc-turilor de apărare NBC se desfăşoară concomi-tent cu aceea a ForŃelor Terestre în general şi

are ca obiectiv continuarea procesului de restructurare, operaŃionalizare şi modernizare a acestora prin îndeplinirea obiectivelor deri-vate din domeniile prioritare ale PLANULUI DE ACłIUNE PENTRU INTE-GRAREA ÎN NATO, creşterea calitativă a capacităŃii lor operaŃiona-le pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin în timp de pace, în situaŃii de criză şi la război/conflict armat, de participare la prevenirea, descurajarea şi zădărnicirea acŃiunilor teroriste şi a unei agresiuni asupra României, precum şi pentru participarea la unele misiuni în cadrul unei forŃe multinaŃionale de stabilitate şi spri-jin. Activitatea de restructurare a unităŃilor şi subunităŃilor de apărare NBC vizează cu pri-oritate menŃinerea unei capacităŃi de suficien-Ńă acŃională şi operaŃională a acestora, conti-

nuarea îndeplinirii obiectivelor restruc-turării şi operaŃionalizării structurilor plani-ficate, deru-larea procesului de instruire şi învăŃământ în raport cu resursele financiare alocate şi se desfăşoară în conformitate cu ordinele, dispo-ziŃiile în vigoare şi planurile de aplicare a aces-tora. Până la această dată: � au intrat în vigoare noile state de organiza-re ale unităŃilor şi ale unor subunităŃi de apă-rare NBC; � au fost declarate ca operaŃionale două subunităŃi de nivel companie; � a început procesul de operaŃionalizare a unei unităŃi, proces planificat a se finaliza în trimestrul IV al acestui an. Noua ProiecŃie va diminua cantitativ numărul structurilor de apărare NBC, dar vor fi cunoscute creşteri calitative prin aplicarea conceptelor NATO, conform noii configuraŃii a structurilor marilor unităŃi şi unităŃilor din For-

Ńele Terestre, noilor misiuni ce le revin şi con-ceptelor de întrebuinŃare în luptă, precum şi fondurilor alocate.

Apărarea NBC este definită ca formă de asigurare a forŃelor, dispozitivelor şi sprijin al acŃiunilor militare, având ca scop menŃinerea capacităŃii de luptă a marilor unităŃi şi unităŃilor din ForŃele Terestre prin prevenirea şi reducerea ameninŃării NBC, evitarea, eliminarea sau diminuarea efectelor cauzate de atacul cu ADMNBC/evenimentele EADA sau acŃiunile teroriste, precum şi micşorarea eficacităŃii sistemelor de observare şi lovire ale inamicului prin folosirea fumului de mascare.


Schimb de experienŃă în domeniul NBC cu delegaŃia militară a

Serbiei şi Muntenegrului

26

În acest sens, putem exemplifica noile modalităŃi de instruire impuse de participarea la misiunile internaŃionale de stabilitate şi spri-jin sau noile riscuri şi ameninŃări apărute în domeniul NBC, pe baza noului program de instruire specific acestui gen de acŃiuni. Formarea şi perfecŃionarea pregătirii militarilor şi instruirea subunităŃilor se execută pe baza unei concepŃii care vizează în princi-pal: � redimensionarea planurilor de pregătire; � orientarea prioritară a fondurilor financiare, a resurselor materiale către structurile care fac parte din ForŃele Active şi cele destinate misiu-nilor internaŃionale de stabilitate şi sprijin; � stabilirea unui nou scop al instruirii: reali-zarea unui înalt grad (nivel) de perfecŃionare acŃională prin specializarea, pregătirea temei-nică şi aplicarea eficientă a măsurilor de sprijin pe câmpul de luptă (în teatrul de operaŃii); � executarea instruirii centralizate în Bata-lionul de InstrucŃie şi Asigurare Învă-Ńământ din Şcoala de AplicaŃie pentru Apăra-re NBC, unde se asigură condiŃiile necesare realizării obiectivelor conform cerinŃelor stan-dardelor de performanŃă; � executarea instrucŃiei de specialitate în condiŃii de simulare a contaminării RBC în Po-ligonul pentru instrucŃie şi antre-nament în domeniul apărării NBC, unde se asigură o bază logistică de instrucŃie şi antrenament completă; � eficientizarea timpului de instruire, elimi-narea unor discipline ce nu mai corespund etapei actuale sau introducerea altora noi. Activitatea de instruire este strâns legată de factorul uman. De aceea, încă din faza de selecŃie militarii trebuie testaŃi şi eva-luaŃi cu rigurozitate pentru a asigura structuri-lor din armă numai acei oameni care au reale calităŃi şi potenŃialul necesare desfă-şurării de acŃiuni specifice în condiŃiile impuse de câmpul de luptă (teatrul de operaŃii). Activitatea conjugată a tuturor facto-rilor responsabili în domeniul apărării NBC, maniera progresistă de abordare a situaŃiilor, seriozitatea şi pregătirea minuŃioasă, moda-litatea de a percepe noul şi a acŃiona cu promptitudine pentru soluŃionarea schimbă-rilor, fac posibilă îndeplinirea cu profesionalism a misiunilor prin creşterea capacităŃii de reac-Ńie a structurilor de apărare NBC pentru a oferi rezolvări eficiente la toate provocările viitoru-lui.


Modernizarea înzestrării are ca obiectiv creşterea capacităŃii combative a structurilor de toate armele din ForŃele Teres-tre pentru a duce acŃiuni în medii NBC. În acest scop, a fost elaborată o nouă concepŃie

de înzestrare cu echipamente şi materiale de apărare NBC. Sunt luate unele măsuri pentru menŃi-nerea, modernizarea şi perfecŃionarea echipa-mentelor şi materialelor de apărare NBC în limita fondurilor alocate, iar pentru anul urmă-tor se vor destina resursele necesare imple-mentării obiectivului G.4490II, ProtecŃia colec-tivă NBC. Asigurarea tehnico-materială a fost corelată permanent cu procesul de reor-ganizare şi operaŃionalizare a ForŃelor Terestre şi a avut ca obiectiv prioritar execu-tarea re-distribuirilor de echipamente şi mate-riale NBC necesare structurilor participante la misiuni internaŃionale şi celor operaŃionale. Totodată, a fost proiectat, în special pentru înzestrarea în următorii ani a ForŃelor Active, Planul de achiziŃii din producŃia internă şi din import cu echipamente şi materiale de apărare NBC compatibile cu cele similare NA-TO. Modernizarea instrucŃiei vizează atât organizarea, cât şi desfăşurarea acesteia. Se urmăreşte valorificarea tuturor resurselor şi posibilităŃilor existente pentru adaptarea cu rapiditate a instrucŃiei la cerinŃele impuse de realizarea interoperabilităŃii cu structurile simi-lare din armatele moderne şi de planul de aderare. Conducerea instrucŃiei va urmări efi-cientizarea acesteia prin aplicarea principiilor moderne, în special cel al eficienŃei şi calităŃii în instruire, în conformitate cu evoluŃia previzi-bilă a luptei armate şi noile concepte de duce-re a acŃiunilor militare.


Autospeciala pentru decontaminarea echipamentului ,,în exploatare” în cadrul mai multor misiuni internaŃionale.


LLLL a nivel operativ, structurile de apărare NBC se compun din specialişti NBC, subsistemul de avertizare şi raportare NBC (SARNBC) şi batalionul de apărare NBC (B.Ap.NBC).

Structurile de apărare NBC constituie forŃa de sprijin neletal a acŃiunilor grupării de forŃe în condiŃii/medii NBC.

În faza iniŃială a operaŃiei, structurile de apărare NBC execută misiunile de speciali-tate conform ordinului de acŃiune, iar pe tim-pul desfăşurării acestora, pe baza ordinului de acŃiune fragmentar.

Rezultă că ordinul de acŃiune se elabo-rează şi se transmite de către statul major al grupării de forŃe structurilor de apărare NBC subordonate pe timpul pregătirii operaŃiei, iar ordinul de acŃiune fragmentar pe timpul des-făşurării acesteia.

În acest context, din analiza desfăşu-rării operaŃiei, rezultă că ordinul de acŃiune fragmentar se elaborează şi se transmite în două situaŃii:

a) înainte de atacul NBC/EADA, când intervin schimbări importante ale situaŃiei ope-rative;

b) după atacul NBC/EADA(postatac). Acest mod de abordare impune analiza

distinctă a acŃiunilor structurilor de apărare

NBC pe timpul desfăşurării operaŃiei în trei faze: înainte de atacul NBC/EADA, pe timpul atacului şi postatac. Înaintea atacului NBC/EADA, acŃiunile structurilor de apărare NBC au un caracter preventiv şi constau în operaŃionalizarea SARNBC şi pre-gătirea B.Ap.NBC pentru îndeplinirea

misiunilor primite. OperaŃionalizarea SARNBC presupune

dispunerea centrului/subcentrului de prognoză şi control NBC la P.C. ale grupării de forŃe/ma-rilor unităŃi tactice şi realizarea dispozitivului de luptă de către sursele de informare NBC în zona de responsabilitate.

B.Ap.NBC cu subunităŃile de cercetare NBC, decontaminare RBC şi fumizare asigură sprijinul de specialitate în raioanele precizate prin ordin.

În situaŃia în care nivelul ameninŃării NBC în fâşia de acŃiune a grupării de forŃe este ,,Zero” şi ,,Mic”, opinăm pentru întrebuin-Ńarea centralizată a B.Ap.NBC, iar dacă nivelul ameninŃări i NBC este ,,Mediu” şi ,,Mare” (atacul NBC/EADA este iminent), con-siderăm necesară acŃiunea descentralizată a subunităŃilor, prin dispunerea acestora în timp util în raioanele/locurile ordonate pentru opor-tunitate în intervenŃie.

Îndeplinirea cu eficienŃă a misiunilor de către subunităŃile de apărare NBC are la bază indicatorul ,,timp”, exprimat prin condiŃia de ,,optim” în relaŃia ,,mobilitate-operativitate” în

Abstract: COL Univ. Prof. Ph D Ion MituleŃu, lecturer at the High Military Studies Academy, the author of “NBC DE-FENCE. ACTUALITY AND PERSPECTIVE” work, has write many speciality studies and articles, works that have ap-peared on central military and branch publications.

During the operation, the NBC Defence Structures act for the unlethal support of the large units/units before,

during and after attack with WMD/ROTA. The post-attack period represents the most important moment of the NBC Defence Structures action for the limitation and removing of the consequences.

The NBC units initially perform the mission on the basis of the OPORD (Operation order) and then in concor-dance with the FRAGO (Fragmentary order). For the strict specification of NBC Defence units’ missions is necessary to

use some scientific basis methods of their actions in NBC conditions/environments.


AcŃiunile structurilor de apărare NBC

pe timpul desfăşurării operaŃiei în condiŃii/medii NBC

Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEłU

28

plan acŃional. În situaŃia în care se produc modificări

importante pe timpul desfăşurării operaŃiei, B.Ap.NBC primeşte ordinul de acŃiune frag-mentar.

ConŃinutul acestuia respectă cele cinci paragrafe ale unui ordin de acŃiune, dar cu-prinde numai acele probleme care s-au modifi-cat.

În acest sens ordinul de acŃiune frag-mentar cuprinde:

- referiri la nivelul actualizat de ame-ninŃare NBC;

- resubordonarea unor subunităŃi de apărare NBC;

- schema de manevră a subunităŃilor pentru executarea noilor misiuni;

- NOPINBC actualizat; - modificări privind sprijinul logistic,

comanda şi controlul subunităŃilor. Pe baza ordinului de acŃiune fragmen-

tar, la nivelul comenzii B.Ap.NBC se actua-lizează planul de acŃiune şi se dau noi misiuni subunităŃilor pentru a asigura sprijinul siste-mului de comandă şi control, marilor unităŃi/unităŃilor care execută manevra şi elementelor de logistică.

Pe timpul atacului NBC/EADA, rolul principal îl are SARNBC ale cărui elemente acŃionează astfel:

- sursele de informare descoperă atacul NBC/EADA, determină şi transmit centrului de prognoză şi control NBC al grupării de forŃe şi statului major al B.Ap.NBC, prin rapoarte NBC-1 standard, datele despre situaŃia creată;

- centralizarea, analizarea şi evaluarea informaŃiilor NBC în cadrul centrului de prog-noză şi control NBC asigură înştiinŃarea/alar-marea forŃelor şi transmiterea măsurior nece-sare pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului NBC/EADA;

- specialistul NBC din comandamentul grupării de forŃe, după desfăşurarea activităŃii în cadrul centrului de prognoză şi control NBC, va definitiva şi prezenta şefului compartimen-tului operaŃii/comandantului raportul de infor-

mare (estimările) cu situaŃia creată şi măsurile ce se propun pe urgenŃe pentru menŃinerea capacităŃii operaŃionale a structurilor afectate.

B.Ap.NBC acŃionează pentru evaluarea situaŃiei create, înştiinŃarea/alarmarea subor-donaŃilor şi pregătirea subunităŃilor pentru executarea misiunilor.

După atacul NBC/EADA, pe baza ordinului de acŃiune fragmentar primit de la eşalonul superior, B.Ap.NBC participă la limi-tarea şi înlăturarea urmărilor atacului NBC/EADA.

Pentru simplificare şi acurateŃe în preci-zarea şi transmiterea misiunilor, considerăm utilă întocmirea unui tabel (anexă la concep-Ńia/planul de acŃiune) care să cuprindă codifi-carea raioanelor, direcŃiilor şi aliniamentelor de acŃiune ale subunităŃilor de specialitate.

În continuare, prezentăm o variantă de

redactare a acestui document: Pentru exemplificare, considerăm că la

14.0610.00 adversarul a executat un atac cu muniŃie nucleară şi chimică asupra G.F. ,,SIRET”. În această situaŃie, ordinul de acŃiu-ne fragmentar elaborat la nivelul B.Ap.NBC va avea următorul conŃinut:

1. SITUAłIA 1.1 Adversarul la 14.0610.00 a executat un

atac selectiv cu muniŃie nucleară şi chimică asupra G.F. ,,SIRET” astfel: o lovitură nucleară cu explozie la suprafaŃa pământului de 15KT asupra Bg.16o Tc. şi trei atacuri chimice cu Vx prin pulverizare asupra trecerilor permanente peste râul ....... de la ........ şi prin bombarda-ment asupra R.2 A.T. şi Bg.16o Log.

1.2 ForŃele proprii – fără modificări.

Nr.crt.

SemnificaŃia Denumirea

1 Batalionul se dispune în raionul.....................

CERCUL

2 Executarea cercetării NBC/controlului NBC până la aliniamentul.....................

ALFA

3 Executarea decontaminării totale în raionul....

BETA

4 Executarea cercetării NBC pe ruta.................

SIGMA

5 Executarea mascării cu aerosoli pe direcŃia/aliniamentul.............

PĂTRATUL

6 ..................................... ................


Gata pentru primirea misiunii

Tabel cu codificarea raioanelor, direcŃiilor şi aliniamentelor de acŃiune ale B.Ap.NBC.


29

1.3 Subordonări şi resubordonări - fără modificări.

2. MISIUNEA B.120 Ap.NBC execută sprijinul de speciali-

tate în folosul stucturilor şi obiectivelor afec-tate.

3. EXECUłIA 3.1 IntenŃia comandantului – acŃiunea

oportună pentru menŃinerea capacităŃii opera-Ńionale a marilor unităŃi afectate şi restabilirea viabilităŃii comunicaŃiilor peste trecerile perma-nente de la.....

3.2 Misiuni - Cp.1 Cc. NBC, începând cu..…, descoperă şi determină contaminarea radioac-tivă şi chimică în raioanele ALFA şi SĂGEATA, iar începând cu.....execută cercetarea NBC, pe ruta/direcŃia SIGMA până pe aliniamentul PĂTRATUL în folosul Bg.120Mc.

Cp.2 Dc. execută decontamina-rea radioactivă a Bg.16oTc. în raionul BETA şi decontaminarea chimică a Bg.16o Log. şi R.2A.T. în raioanele LUNA şi CRENELUL; misiu-nea începe la........ şi se termină la.....; ulterior, începând cu......execută decontaminarea chimică a trecerilor peste râul....... de la ......

Cp.3 Fum continuă completarea de-ficitului de materiale în raionul CERCUL, şi începând cu....... execută mascarea cu aerosoli în raionul ALB; pentru in-ducerea în eroare a adversarului este în măsură să execute misiuni de fumizare falsă în raioanele BALTA şi MUNTELE.

Cp.4 Dc.Ech............................... 3.3 InstrucŃiuni de coordonare - începând

cu ... subunităŃile execută deplasarea pe direc-Ńiile: Cp.1 Cc.NBC pe itinerarul ARGINT………; Cp.2 Dc...........................

4. SPRIJINUL LOGISTIC – fără modificări.

5. COMANDA ŞI COMUNICAłIILE – fără modificări.

Din analiza S.M.O. 50019/2000 rezultă modul distinct de acŃiune al subunităŃi-lor de cercetare NBC şi de decontaminare în situaŃia producerii contaminării radioactive şi chimice.

În acest context, descoperirea şi de-terminarea contaminării radioactive se va exe-cuta după depunerea completă a particulelor radioactive (Tcomp).

În situaŃia în care adversarul a execu-tat la 14.0610.00 o lovitură nucleară de 15KT asupra Bg.Tc., iar viteza efectivă a vântului este de 12km/h, rezultă că Tcomp=H+3,82 ore, adică H+3h50min de la producerea exploziei.

Rezultă că cercetarea radioactivă a ra-ionului va începe după 3h50min de la produ-cerea exploziei nucleare, adică la 14.0613.50.

În urma producerii unui atac chimic, cercetarea NBC poate începe după ajungerea norului contaminat pe adâncimea maximă de propagare, exprimat prin Tsosire.

Pentru un atac chimic cu Vx executat la 14.0610.00, la viteza vântului de 12km/h, rezultă Tsosire=0,35ore, adică 33 min.

În acest sens, apreciem că timpul mi-nim necesar pentru începerea cercetării NBC a raioanelor contaminate chimic este de 30-40 min de la producerea atacului.

Privind decontaminarea trupelor contaminate radioactiv, aceasta se execută pe baza calculului timpului optim de ieşire a uni-tăŃilor/subunităŃilor afectate din zonă(Topt), la care se adaugă timpul necesar deplasării sub-



Gata pentru decontaminare”

Decontaminarea RBC cu ajutorul ramelor de decontaminare

30

unităŃilor la punctele de decontaminare. În situaŃia producerii unei explozii nu-

cleare asupra unui B.I. care a fost surprins de depunerea norului radioactiv, iar timpul nece-sar ieşirii din zona contaminată este de 1,2 ore (MF=2,8), rezultă că Topt=3,36 ore; rezultă că unitatea poate părăsi adăposturile şi ieşi din zona contaminată după 3h21min de la produ-cerea exploziei, adică la 14.0613.21.

Dacă la acest timp se mai adaugă 30-40min necesare deplasării primelor subuni-tăŃi la punctul de decontaminare, rezul-tă că decontaminarea radioactivă a B.I. începe la 14.0614.00.

În situaŃia contaminării chimice a unei unităŃi, aceasta va părăsi imediat zona contaminată, iar decontaminarea se va exe-cuta după aproximativ două ore de la primi-rea misiunii, avându-se în vedere activităŃile de pregătire a subunităŃii, deplasarea şi insta-larea punctului de decontaminare.

Decontaminarea terenului se poa-te executa după decontaminarea trupelor şi imediat, când situaŃia impune o urgenŃă, prin precizarea subunităŃilor de decontaminare ca-re participă la îndeplinirea acestei misiuni.

Decontaminarea echipamentului se execută ulterior decontaminării trupelor, după strângerea şi transportul acestuia la punctul de adunare a materialelor conta-minate.

Apreciem că durata misiunilor de spe-cialitate executate postatac NBC/EADA nu tre-buie să depăşească 3-5 ore în cazul atacului chimic şi 6-8 ore în cazul loviturilor nucleare (de la producerea acestora), cu excepŃia de-contaminării echipamentului care se poate executa într-o perioadă mai mare de timp

(zeci de ore şi chiar zile). După executarea misiunilor, subuni-

tăŃile întocmesc şi transmit/prezintă comenzi batalionului, rapoartele standard MPE (muniŃie, pierderi, echipamente).

Raportul standard MPE cuprinde infor-maŃii despre:

2 muniŃie (cantitatea rămasă); 2 pierderi sau răniŃi; 2 echipamente (gradul de operativitate).

Dacă se foloseşte următorul cod de culori, verde-între 80-100%, galben-între 60-79%, roşu-între 40-59% şi negru-sub 40%, la nivelul comenzii B.Ap.NBC se poate centraliza următorul raport standard MPE (o variantă):

v Cp.1 Cc. NBC - galben - verde - galben; v Cp.2 Dc. - roşu - galben - verde; v Cp.3 Fum..................................

Prin problemele prezentate în acest material nu am dorit decât să precizăm faptul că eficienŃa acŃiunilor structurilor de apărare NBC are la bază profesionalismul personalului, dotarea cu echipamente performante şi, nu în ultimul rând, cunoaşterea şi aplicarea unor metode ştiinŃifice de fundamentare a interven-Ńiei acestora în operaŃiile desfăşurate în condi-Ńii/medii NBC.

În încheiere, aduc în atenŃia specialiş-tilor NBC de la toate eşaloanele, două pro-bleme care reclamă o rezolvare urgentă:

- abordarea ştiinŃifică a acŃiunilor struc-turilor de apărare NBC la atacul biologic;

- întrebuinŃarea structurilor de apărare NBC în acŃiunile militare de tip ,,JOINT”.



ParticipanŃii la examenul pentru ,,specialişti de clasă” de la Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare

NBC iulie 2003

31

ÎÎÎÎ n ultimii ani, creşterea rapidă a preocupărilor re-feritoare la produ-sele chimice, să-

nătatea umană şi calitatea mediului au condus la inte-grarea evaluării noxelor şi ris-curilor chimice în procesul de eva-luare a impactului asupra mediului. Ca parte a procesului mai general, de evaluare a impactului asupra mediului, eva-luarea noxelor şi ris-curilor chimice implică ur-mătoarele obiective de bază:

1. Reducerea la minimum a amplasării obi-ectivelor pe terenuri poluate cu produse chimi-ce nocive. Amplasamentele poluante pot con-duce la cheltuieli exorbitante, atât pentru cură-Ńire, cât şi pentru acoperirea daunelor şi a inci-dentelor provocate mediului şi sănătăŃii publi-ce de respectiva poluare. Astfel de cheltuieli pot intra în răspunderea legală a amplasa-mentului poluat în momentul des-coperirii, in-diferent dacă poluarea s-a produs cu sau fără ştirea acestuia sau dacă poate fi atribuită în vreun fel proprietarului respectiv. Din punct de vedere legal, răspunderile potenŃiale pentru terenurile poluate se pot extinde dincolo de calitatea de proprietar la aceea de concesio-nar, iar în condiŃii de acorduri de folosinŃă în comun poate fi vorba de răspundere individua-lă sau colectivă. Date fiind realităŃile economi-ce contemporane ale amplasamentelor polu-ante, nici o agenŃie sau antreprenor responsa-bil nu poate să-şi per-mită accesul la o propri-etate, fără a dispune de dovezi clare că am-plasamentul nu com-portă vreo ameninŃare chimică sau de altă natură pentru mediu sau

pentru sănătatea umană; 2. Reducerea la minimum a poten-Ńialului de evacuare în mediu a unor produse chimice nocive. Elimi-narea de produse chimice no-cive poate să se producă în cursul di-verselor faze de realizare a obiecti-vului, dintre care în fazele de gesti-une premergătoare construc-Ńiei (de ex.demolarea structurilor exis-tente care pot conŃine produse chi-mice nocive), faza de construc-Ńie (de ex. stocarea şi prelucrarea în amplasament a materialelor, folosi-rea umpluturilor impurificate) şi fa-

zele de exploatare şi întreŃinere (scurgerile de supra-faŃă din amplasamentul operaŃional, aplicarea de pesticide etc.);

3. Reducerea la minimum a posibilită-Ńilor de expunere a persoanelor pe parcursul tuturor fazelor de realizare a proiectului. Ca şi eliminarea noxelor în mediu, expunerea oa-menilor constituie o preocupare necesară pe toată durata de realizare a unui proiect.

Expunerea umană trebuie avută în ve-dere în legătură cu: » populaŃia (publicul); » personalul implicat în proiectarea şi con-strucŃia proiectului (antreprenorii şi personalul de evaluare a obiectivului propus); » muncitorii (inclusiv cei ai antreprenorilor) folosiŃi în finalizarea obiectivului. I. CONCEPTE CHEIE. NOXĂ

Noxa (nocivitatea) unui produs chimic se referă la potenŃialul de vătămare carac-teristic respectivului produs. PotenŃialul este propriu produsului chimic şi nu poate fi modi-ficat. Unui produs chimic i se pot atribui mai multe nocivităŃi.

EVALUAREA NOXELOR ŞI A RISCURILOR CHIMICE Conf.dr.ing.Vasile MATEI

Maior chim.drd.Gabriel ACHIM


RISCURI NBC

Abstract: The author deals with interesting aspects of noxes and chemical risks assessment of their objec-

tives, noxiousness levels; toxicity risks, effects of the chemical products exposure, transportation and trans-

formations in their natural environments, noxiousness and risks evacuation modalities.

� toxic: un produs chimic care vătămează Ńesuturi sau organe şi care, la doze mari (de ex. câteva linguriŃe sau mai mult), poate pro-voca moartea; � sensibilizant: un produs chimic care pro-voacă reacŃii alergice; � teratogen: un produs chimic care provoacă defecte în dezvoltarea fătului. RISC Riscul nu se referă la potenŃialul in-trinsec de producere a vătămării, ci la proba-bilitatea ca un organism să sufere o vătămare. În general, riscul creşte odată cu expunerea la produsul chimic: cu cât expunerea este mai mare cu atât riscul este mai mare. Este impor-tant să se facă distincŃia dintre riscurile toxice şi riscurile privind alte tipuri de vătă-mare. Ris-cul apariŃiei toxicităŃii este în esenŃă un con-cept statistic şi reflectă faptul că indivizii din cadrul unei populaŃii biologice prezintă un do-meniu de toleranŃă la un produs chimic toxic. Unii indivizi sunt foarte sensibili la o anumită concentraŃie, în timp ce alŃii ar putea să nu reacŃioneze nici la concentraŃii mult mai mari. CorelaŃiile doză-efect se pot stabili pe baza unor experienŃe cu animale de laborator şi pot fi, de asemenea, deduse pe baza studii-lor epidemiologice asupra oamenilor. În studii-le de laborator, experimentatorul Ńine sub con-trol expunerea organismelor test la produsul chimic toxic. În studiile epidemiolo-gice, expu-nerea organismelor este dedusă din informaŃii-le primite în legătură cu expunerea persoane-lor la locul de muncă sau în alte locuri, la pro-dusul chimic; astfel expunerile nu sunt dirijate, ci provin din experienŃa de viaŃă a persoanelor cuprinse în studiul epidemiologic.

LD50 reprezintă doza la care este de aşteptat ca 50% din organismele (din aceeaşi specie) expuse, testate, să moară. Acest pa-rametru statistic afirmă în esenŃă că orice or-ganism, expus la acea doză, are şansa de 50/50 (sau o probabilitate de 0,5) a muri. Dacă interesează vreun alt efect toxic al expunerii decât letalitatea (de ex. rata reproducerii sau pierderea părului), se poate determina o ED(doză efectivă) care să se refere la efectul de interes. Datele privitoare la LD50 şi ED50 se bazează pe experimentări sau pe studii epide-miologice în care produsul chimic pă-trunde efectiv în organism (de ex. prin inha-lare, in-jecŃie); doza defineşte aşadar acea cantitate introdusă. În multe situaŃii, se cunoaşte con-centraŃia produsului chimic din atmosferă sau din apa în care trăieşte orga-nismul test (concentraŃie ambiantă), însă can-titatea de produs toxic pătrunsă efectiv în organism este necunoscută. În astfel de cazuri se utilizează LD50 şi ED50 ,care desemnează concentraŃia letală pentru o probabilitate de letalitate de 0,5

Dintre cele 15 milioane de produse chimice cunoscute, cuprinzând produse natu-rale sau fabricate de om, cam 60.000 se află în uz comercial zilnic în Ńările dezvoltate teh-nologic. Despre fiecare dintre acestea se poa-te afirma că este nociv, deoarece, în funcŃie de gradul de expunere, fiecare poate să pro-voace vătămări. BineînŃeles că unele produse chimice sunt mai nocive decât altele; cele mai nocive sunt menŃionate mai des pe listele ela-borate de organele de reglementare, ele nece-sitând o atenŃie deosebită în privinŃa manipu-lării, transportului şi depozitării. NocivităŃile chimice pot fi împărŃite în nocivităŃi fizice şi sanitare. Clasa de nocivi-tate indică tipul specific de nocivitate fizică sau sanitară şi este folosită pentru a categorisi un produs chimic în privinŃa acelei nocivităŃi. Nocivitatea fizică este produsă de modificările care se produc în produsul chimic sau al reactanŃilor săi. Categoriile de nocivităŃi sunt cele de: � asfixiant: gaz sau material sub formă de vapori care poate disloca aerul, provocând sufocare; � combustibil: material care arde dacă este aprins la o temperatură de peste 370C şi sub 930C; � exploziv: material care crează brusc pre-siune, prin degajare de gaze şi căldură, atunci când este supus la un şoc brusc, la presiune sau temperatură ridicată; � piroforic: orice solid sau lichid care se aprinde spontan în aer la temperaturi de până la 540C; � peroxid organic: orice produs chimic care conŃine carbon şi oxigen şi este instabil din punct de vedere exploziv; � oxidant: orice produs care stimulează ar-derea altor substanŃe; � reactiv cu apa: material care reacŃionează cu apa degajând gaze inflamabile sau toxine; � instabil/reactiv: produs chimic care for-mează în mod spontan diverse alte produse chimice care pot fi inflamabile sau explozive. NocivităŃile chimice apar atunci când un produs chimic reacŃionează cu un Ńesut viu. Clasele corespunzătoare de nocivităŃi sunt: � cancerigen: orice produs chimic care pro-voacă tumori canceroase; � corosiv: orice produs chimic care provoacă arderea Ńesutului viu la contact cu acesta; � iritant: orice produs chimic necorosiv care produce mâncărime (usturime) trecătoare, durere sau inflamare a pielii, ochilor sau a membranelor mucoase expuse; � mutagen: produs chimic care produce mo-dificări ale conŃinutului genetic al unei celule; � otravă: un produs chimic care în cantităŃi foarte mici (de ex. câteva picături), poate pro-voca moartea;


RISCURI NBC

şi respectiv concentraŃia efectivă pentru o pro-babilitate de 0,5 a unui anumit efect. Valorile LD50 şi ED50 sunt deosebit de utile pentru a defini toxicităŃile relative. De exemplu, tabelul nr.1 cuprinde valorile LD50 şi categoriile de toxicitate relativă folosite în mod curent. Deşi aceşti termeni au o utilizare gene-rală, valorile LD50 au limitări importante în compararea toxicităŃii a două sau mai multe produse chimice. Doza dintr-un produs chimic, recep-tată ca rezultat al expunerii, este de o impor-tanŃă esenŃială în privinŃa nocivităŃii toxice a unui produs chimic. Totuşi ea poate fi irele-

vantă pentru alte tipuri de nocivitate. De exemplu, viaŃa unei persoane deja alergice la un anumit produs chimic, poate fi periclitată chiar şi în cazul unei expuneri minime la acel produs chimic (alergen). Trebuie subliniat fap-tul că nu există o corelaŃie bine definită între doza de produse cancerigene, mutagene şi teratogene şi riscul de a suferi nocivităŃile res-pective. EFECTE ACUTE ŞI CRONICE Diferitele efecte ale expunerii la pro-duse chimice pot fi categorisite ca fiind acute şi cronice. Efectele acute sunt acelea care se manifestă foarte repede (de ex. în decurs de minute, ore, zile) după expunerea la agentul activ. AsfixianŃii, explozivii, piro-foricele, pero-xizii organici, produsele care reacŃionează cu apa sau sunt instabile/reactive, corosive, pre-cum şi otrăvurile produc de obicei efecte acu-te. Efectele cronice sunt acelea care apar numai după perioade îndelungate de timp de la expunere (de ex. ani, decenii), incluzând efectele sensibili-zatorilor şi ale cancerigene-lor. Multe cancere pulmonare legate de expunerea la azbest şi la fumul de tutun, de

exemplu, apar numai după vreo 40 de ani. Deoarece efectele cronice devin evi-dente numai după perioade îndelungate de timp, ele sunt deosebit de greu de corelat cu o expunere specifică la un anumit produs chi-mic. Drept urmare, studiul actual al cunoştinŃe-lor cu privire la cele peste 60.000 de produse chimice comerciale este mai precis în privinŃa efectelor lor acute decât al celor cronice. Sta-rea de fapt reflectă totuşi numai dificultăŃile metodologice inerente investigării ştiinŃifice a efectelor cronice şi nu înseamnă că efectele cronice ar trebui să fie mai puŃin preocupante. De fapt, absenŃa relativă a date-lor ştiinŃifice referitoare la efectele cronice ale expunerii la produse chimice vătămătoare (mai ales la do-ze mici), este un motiv suficient pentru mani-festarea unei circumspecŃii deosebite privind potenŃialul efectelor cronice. Adeseori este folosită astăzi ex-presia ,,efecte asupra organului Ńintă” pen-tru a specifica organele, Ńesuturile, celulele şi sistemele fiziologice importante care sunt afectate în mod deosebit de un anumit com-pus chimic vătămător, indiferent dacă este vorba de efecte acute sau cronice. Organele Ńintă care sunt afectate de obicei de o gamă largă de produse chimice comerciale obiş-nuite, sunt pielea, ochii, membranele mucoa-se, tractul respirator, plămânii, ficatul, rinichii, sistemul de reproducere şi sistemul nervos central. DIMENSIUNILE EXPUNERII Aşa cum a fost folosit mai sus, terme-nul ,,expunere” înseamnă un fel de măsură a cantităŃii de produs chimic la care este supus organismul. Această măsură, de exemplu, ,,doză” sau ,,concentraŃie”, este deosebit de utilă pentru evaluarea cantitativă a riscului. Totuşi, riscul (sau probabilitatea) de a suferi un efect toxic nu este o funcŃie simplă de doză sau de concentraŃie. Riscul este influenŃat şi de alŃi factori, cum sunt vârsta, sexul, starea generală de sănătate, stilul de viaŃă şi even-tualele medicamente sau droguri pe care le-ar putea folosi o persoană. În unele cazuri, unul sau mai mulŃi din aceşti factori pot spori dra-matic riscul de expunere la un produs chimic vătămător. De exemplu, fumatul con-feră unei persoane un anumit risc de a con-tracta un cancer pulmonar; acelaşi efect îl are expune-rea la azbest. În schimb, combinarea acestor doi factori duce la un risc sensibil mai mare decât cel determinat de fiecare factor luat se-parat. Un alt factor important care poate in-fluenŃa direct riscul este mijlocul prin interme-diul căruia un produs chimic vine în contact cu organismul. Aceste căi, numite adesea rute de intrare cuprind:

33

Toxici-tate

relati-vă

LD50

mg/kg2 Cantitate letală Exemple de produse

chimice

e x t r e m de toxic(otravă)

<1 7 picături d i o x i n e , t o x i n ă botulinică, tetrodoxină

deosebit de toxic(otravă)

1-50 7 picături-1linguriŃă

acid cianhidric, oxid de nichel

f o a r t e toxic

50-500 1 linguriŃă-30 g clorură de metilen, fenol

toxic 500-5000 30 g-200 g benzen, clorură de crom

s l a b toxic

>5000 >200 g acetonă, alcool etilic

RISCURI NBC


Tabelul nr.1-Termeni folosiŃi pentru a desemna toxicitatea relativă

� inhalarea; � ingestia; � simplul contact cu pielea sau cu ochii; � absorbŃia produsului chimic prin piele, ochi sau membrane mucoase; � înŃepătura (injecŃia). Nu toate produsele chimice pătrund în organism prin toate căile de intrare posibile. Cele mai multe intră însă în corp prin una sau mai multe căi. Toxicitatea multor produse chimice este mai mare sau mai mică (în termeni de doză necesară pentru a produce anumite efecte), în funcŃie de felul produsului chimic şi de calea de intrare specifică. De exemplu, un produs chimic toxic care este ingerat va avea o LD50 mai mare (deci mai puŃin toxic pentru aceeaşi doză), decât acelaşi produs injectat direct în circuitul sangvin. Cunoaşterea căilor de intrare ale dife-ritelor produse chimice toxice este importantă pentru că prin blocarea acelor căi de intrare, prin folosirea de echipamente de protecŃie adecvate (mănuşi de protecŃie, măşti etc.), se poate împiedica în mod eficient expu-nerea reducând astfel riscul. TRANSPORTUL PRODUSELOR CHIMICE ŞI TRANSFORMĂRILE ÎN MEDIUL NATURAL După ce un produs chimic pătrunde în mediu, el este supus la o diversitate de meca-nisme care îl transportă dintr-un loc în altul şi dintr-un factor de mediu în altul (de ex. din sol în aer, din aer în apă). În timpul transportului, un produs chimic poate suferi transformări din cauza proceselor fizice, chimice şi biologice dinamice (de ex. oxidare, hidroliză, biotransformare). Unele transformări ale pro-duselor chimice ajunse în mediu (de ex. biotransformarea anumitor pesticide) pot con-duce la formarea unui produs chimic mai toxic decât produsul original. Transportul şi transformarea în mediu a unui produs chimic sunt denumite adesea drept ,,soarta” în mediu a acelui produs. Mo-delele de mediu multifactoriale compu-terizate descriu soarta produselor chimice şi sunt tot mai mult accesibile în literatura de specialita-te, în publicaŃiile guvernamentale şi în progra-mele comerciale de calculator. Aces-te mode-le sunt importante pentru calculul concentraŃii-lor probabile ale diverselor specii chimice, în diverşi factori de mediu, aşa cum ar fi de aş-teptat în urma eliminării produselor chimice în mediu. Aceste consideraŃii sunt necesare la evaluarea expunerii potenŃiale a oamenilor şi a altor organisme la produsele chimice poten-Ńial toxice sau având alte feluri de nocivitate. GENERALITĂłI PRIVIND EVALUA-REA NOCIVITĂłII ŞI A RISCULUI Aşa cum se arată în figura nr.1, evaluarea nocivităŃii şi a riscului constă în:

34

√ culegerea de date şi informaŃii specifice pri-vind tipurile de nocivităŃi care ar putea fi legate de activităŃile unui proiect şi factorii care influ-enŃează expunerea oamenilor şi a altor orga-nisme;

√ evaluarea acestor date şi informaŃii în privin-Ńa riscurilor ce ar putea să apară. Figura nr.1 – Elemente cheie ale procesului de evaluare a nocivităŃilor şi riscurilor

Tipurile de nocivităŃi care trebuie luate în considerare depind, desigur, de cunoştin-Ńele privind produsele chimice care pot să

apară datorită amplasamentului proiectului propus, precum şi ca urmare a activităŃilor co-respunzătoare diverselor faze de realizare a proiectului. Produsele chimice aflate în ampla-sament înaintea implementării proiectului cuprind produsele legate de utilizarea ante-rioară a amplasamentului (de ex. pesticidele depozitate în trecut pe sol, solvenŃii depozitaŃi în clădiri părăsite, metale sau compuşi chimici organici absorbiŃi în conducte îngropate), pre-cum şi acele produse chimice transferate în amplasament din zone exterioare acestuia (de ex. poluarea apelor subterane din instalaŃii industriale situate în amonte de ampla-sament). Produsele chimice pot exista pe am-plasament şi din cauza unor deversări acci-dentale sau a depozitării de deşeuri vătămă-toare. Produsele chimice legate de re-alizarea proiectului cuprind produsele aduse în amplasament, depozitate şi utilizate în tim-pul construcŃiei (de ex. carburanŃi, materiale de construcŃie şi echipamente) şi acelea care se presupune că vor fi depozitate, folosite sau produse în cursul fazelor de exploatare şi în-treŃinere (produse chimice în stoc pentru pro-ducŃia industrială, scurgeri de pe autostrăzi, îngrăşăminte etc.). Fiecare produs chimic trebuie evaluat cu privire la toate nocivităŃile fizice sau sani-tare posibile şi la efectele totale asupra or-ganelor Ńintă potenŃiale. Evaluarea expunerii trebuie să cuprindă date cantitative cu privire

Evaluarea nocivităŃii

şi a riscului

Determinarea nocivităŃilor: - identificarea produselor chi-mice degajate sau existente în amplasament; - nocivităŃi fizice sau sanitare; - efecte acute şi cronice; - efecte asupra organelor Ńintă

Evaluarea expunerii: - cantităŃi de produse chimice degajate sau existente în ampla-sament; - transportul şi transformarea produselor în mediu; - populaŃii umane şi alte orga-nisme supuse riscului; - căi de intrare

Evaluarea riscului: - factori de risc; - potenŃialul unor efecte toxice; - potenŃialul altor efecte fizice sau asupra sănătăŃii; - echitate socială

RISCURI NBC


lanŃurile de hrănire umană), precum şi alte efecte asupra componentelor fizice şi sociale şi a dinamicii generale a ansamblului mediului uman. În determinarea riscului potenŃial, echipa de evaluare trebuie să aibă în vedere faptul că, deşi în comerŃul curent se află în uz cel puŃin 60.000 de produse chimice, nu există norme (standarde) sanitare decât pentru câte-va sute. În afară de aceasta, standardele dis-ponibile pot fi influenŃate puternic de cuno-ştinŃele curente asupra expunerii populaŃiilor umane la locul de muncă (de ex. bărbaŃii de tip caucazian tineri, relativ puternici), care nu sunt neapărat reprezentative pentru populaŃia umană în general, în ceea ce priveşte reacŃia lor fiziologică la produse chimice. De aceea, echipa de evaluare trebuie să adopte o politică de reducere la minimum a expunerii la nocivităŃi potenŃiale. În cazul de faŃă s-a luat ca activitate de referinŃă construcŃia unei clădiri, însă pro-cesul de evaluare poate fi aplicat şi la cazărmi deja construite, activităŃi militare (cum ar fi: logistice, aplicaŃii, trageri, casări de materiale etc.).

35

la volumul, transportul şi transformarea pro-duselor chimice care ar putea fi legate de zona proiectului, înainte, în timpul şi după rea-lizarea proiectului. Trebuie făcute, de aseme-nea, determinări referitoare la populaŃiile umane sau de alt fel, care ar putea veni în contact cu aceste produse chimice, precum şi la căile de intrare specifice, proprii acestor produse. InformaŃiile referitoare la persoanele care ar putea fi expuse trebuie să cuprindă datele demografice de bază. Identificarea populaŃiilor umane şi a altor organisme care ar putea fi expuse, tre-buie să se bazeze pe: � întinderea geografică a mecanismelor de transport în mediu (de ex. vânt, apă) care pot transporta poluanŃi chimici spre populaŃie; � personalul implicat în realizarea proiectului(de ex. echipele de constructori); � personalul angajat la terminarea obiectivu-lui. Prin integrarea informaŃiilor despre nocivităŃi şi expunere, procesul de evaluare a riscului determină potenŃialul de toxicitate acută şi cronică, precum şi alte efecte sanitare sau fizice, asupra populaŃiilor umane şi asupra altor organisme. În ceea ce priveşte populaŃiile umane, trebuie luaŃi în consi-derare cu grijă factorii sanitari cum sunt starea generală de sănătate şi stilul de viaŃă, care pot influenŃa efectele expunerii. O astfel de evaluare ne-cesită accesul la: � date demografice de bază asupra persoanelor eventual expuse; � o trecere în revistă a literaturii tehnice care conŃine informaŃii pri-vind factorii cunoscuŃi a fi impor-tanŃi, în legătură cu tipuri specifice de expunere. De ase-menea, trebu-ie evaluată distribuŃia efectelor pro-babile asupra sănătăŃii şi securităŃii în sânul populaŃiei umane şi în legă-tură cu aspectele sociale.

Efectele potenŃiale asupra altor organisme, inclusiv asupra celor vegetale şi animale, trebuie evaluate având în vedere posibilele efecte indirecte asupra sănătăŃii umane (de ex. biomagnificarea în

BIBLIOGRAFIE: 1. Băloiu şi Angelescu – ProtecŃia mediului ambiant – Ed.Academiei, Bucureşti, 1995; 2. Brebeanu Gheorghe, Constantin Ionescu – Poluare şi protecŃia mediului în petrol şi petrochimie – Ed.Briliant, 1999; 3. Bularda G., Catrinesu Teodor – Reziduuri menajere, stradale şi industriale – Ed.Tehnică, Bucu-reşti, 1992. 4. GuŃă Victoria – ProducŃia şi managementul deşeurilor, Ecologia industrială – Revista pentru protecŃia muncii şi a mediului nr.8,9/1998; 5. Negulescu M., Voicu L., Pătru C. – ProtecŃia mediului înconjurător – Ed.Tehnică, Bucureşti, 1995;

RISCURI NBC


,,...Unde să mai crească plopii, să se mai sărute ,,...Unde să mai crească plopii, să se mai sărute ,,...Unde să mai crească plopii, să se mai sărute ,,...Unde să mai crească plopii, să se mai sărute mirii ?....”mirii ?....”mirii ?....”mirii ?....”

36

P rocesul de ela-borare a actelor

normative în domeniul apă-rării NBC în şcoala de apli-caŃie a armei a urmărit schimbarea semnificativă a conŃinuturilor instruirii şi a determinat un mod nou de abordare a problematicii apă-rării NBC. Terminologia ope-raŃională în domeniul apărării NBC adoptată începând cu anul 2000 este fundamental deosebită, atât sub aspectul formei (denumirii), cât şi al conŃinutului conceptelor. Noile misiuni ce pot fi îndeplinite la pace, în situaŃii de criză şi la război, cauzate de fenomene ca emisii altele decât atacul (EADA), terorismul NBC, participarea la opera-Ńii de stabilitate şi de sprijin şi procedurile de îndeplinire a acestor misiuni sunt elemente de noutate, care determină noi cerinŃe operaŃio-nale. Prin conŃinut, actele normative elaborate au cuprins toate aspectele standardizării în domeniul apărării NBC, asigurând paşii nece-sari interope-rabilităŃii în plan conceptual şi operaŃional cu structurile similare din armatele statelor membre NATO. Colectivele de elaborare a actelor nor-mative au urmărit prezentarea într-o formă sintetică a modului de pregătire, desfăşurare şi conducere a acŃiunilor militare de apărare NBC în sprijinul forŃelor luptătoare, realizând alinierea conŃinutului acestora la standardele

de operare NATO, la le-gislaŃia internă şi interna-Ńională. În Şcoala de Apli-caŃie pentru Apărare NBC scopul activităŃii de cer-cetare ştiinŃifică în dome-niul teoriei şi artei milita-re îl constituie stimularea şi valorificarea creativităŃii în domeniul apărării NBC, dezvoltarea practicii mili-tare de specialitate, prin asimilarea şi adaptarea noului la nevoile condu-cerii şi execuŃiei acŃiunilor militare în condiŃii/medii NBC, precum şi prin per-

fecŃionarea şi înnoirea conŃinuturilor actelor normative de armă. Pornind de la scopul enunŃat, apărarea NBC vizează protecŃia forŃelor proprii împotriva impactului la nivel strategic, operativ, tactic, fizic, psi-hologic şi politic ce decurge din utiliza-rea armelor de distrugere în masă nu-c l e a r e , b i o l o g i c e ş i c h i m i c e /evenimentele EADA, pentru continuarea operaŃiilor în condiŃii/medii NBC, prin anticiparea, antrenamentul şi echiparea pentru astfel de eventualităŃi. În acest sens, activitatea de elaborare a actelor norma-tive, ca activitate de cercetare ştiinŃifică în domeniul armei a vizat ca direcŃii: identifica-rea aspectelor de conŃinut şi a căilor ce pot determina creşterea calităŃii bazelor conceptu-ale, metodologice şi ridicarea nivelurilor de performanŃă, pornind de la faptul că militarii

Abstract: In the Application School for NBC Defence, the activity of scientifique research in the military

theory and art area aims at the engendering and valorification of the creativity in the NBC Defence branch, the

development of the military practice made in a scientifique way , through the assimilation of the new and adaptation to

the needs of command and execution of the military actions in NBC conditions/environments,as in the continuous

perfection and renovation of the conceptual and applicative contents of the military science by its own creative effort.

The specific normative documents elaboration in the school, as inovating structure, covets as directions:

the identifying of the content aspects and the ways which are able to determine the increasing of the metodological

conceptual basis quality and the rising of the performance levels, starting from the fact that the NBC Defence military

personnel should be in a permanent contest with the operation standards and procedures .


CERCETAREA ŞTIINłIFICO-APLICATIVĂ

REGLEMENTĂRI DE ARMĂ Colonel GraŃian IONESCU

Şef SecŃie Dezvoltare şi Reglementări în Armă


din arma apărare NBC trebuie să fie în compe-tiŃie permanentă cu standardele şi procedurile de operare. Odată cu înfiinŃarea ,,instituŃiei” in-spectorului pentru arma apărare NBC, sarcina dezvoltării în armă a revenit Şcolii de AplicaŃie pentru Apărare NBC. Ca structură de specialitate, în cadrul Statului Major al ForŃelor Terestre, inspectorul pentru apărare NBC coordonează proiectarea şi aplicarea politicii de dezvoltare a armei apă-rare NBC, conducerea procesului de elaborare a actelor normative specifice necesare organi-zării, desfăşurării şi controlului pregătirii pen-tru luptă şi învăŃământului militar, procesul de înzestrare cu echipamente şi materiale NBC, desfăşurarea de investigaŃii privind noile prin-cipii şi metode abordate de armatele moderne în domeniul instrucŃiei de specialitate, urmă-rind implementarea acestora în structurile de apărare NBC. SecŃia Dez-voltare şi Regle-mentări în Armă este structura implicată în procesul de elaborare a actelor normative şi în cercetarea ştiinŃifică în domeniul armei apăra-re NBC, fiind totodată şi organul de consiliere şi asistenŃă imediată al comandantului şcolii de aplicaŃie. Pe baza ,,Planului de cercetare ştiinŃi-fică” şi a ,,Planului anual cu actele normative şi manualele militare care urmează să fie ela-borate în Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare

NBC în anul 2003”, întocmite de SecŃia Dezvol-tare şi Reglementări în Armă, şcoala de aplica-Ńie a coordonat cercetarea şi dezvoltarea în armă, urmărind antrenarea personalului din structurile de apărare NBC ale Statului Major al ForŃelor Terestre. Obiectivele stabilite în cadrul activi-

tăŃii de cercetare ştiinŃifică şi de elabo-rare a actelor normative specifice în armă au vizat nivelurile de performanŃă ale proce-sualităŃii caracteristice activităŃilor şi acŃiunilor în dome-niile: • teoriei şi artei militare, concepŃiei organizării militare, instruirii şi educării trupelor din arma apărare NBC, managementului şi logisticii acestora; • înzestrării cu echipamente şi materiale NBC; • creşterii calităŃii învăŃământului, instrucŃiei şi educaŃiei în sfera apărării NBC; • cercetării în domeniul informatizării pe linia armei, al realizării de soft-uri cu aplicabilitate în sfera apărării NBC; • programelor de instruire prin simulare; • configurării structurilor de apărare NBC pen-tru ForŃele Terestre; • participării la cercetarea-proiectarea de noi tipuri de echipamente şi materiale de apărare NBC, cu caracteristici performante; • orientării studiilor privind acŃiunea subunită-Ńilor de apărare NBC, procesul de formare şi dezvoltare a personalului militar din armă, influenŃa condiŃiilor de climă şi relief ale terito-riului în care vor acŃiona structurile spe-cifice, sprijinul acŃiunilor întrunite şi protecŃia mediu-lui; • participării la elaborarea standardelor mili-tare operaŃionale; • modernizării logisticii instrui-rii/poligonului

de instrucŃie al armei, pentru asigurarea unei pregătiri cât mai apropiate de realităŃile câmpului de luptă. În conformitate cu obiectivele enumerate mai sus, pregătirea pentru apărare NBC vine în spri-jinul protecŃiei forŃei, ajută la reducerea impactului fizic şi psihic asupra eficienŃei în luptă şi se va intensifica pe măsura introducerii unor sisteme mult mai complexe de apărare NBC pentru a reduce ameninŃarea NBC. ComandanŃilor li se ce-re astfel să aibă cunoş-tinŃe şi competenŃe sufi-ciente în domeniul apărării NBC, fiind în măsură ca, dispunând de o consiliere adevărată

(acolo unde se impune) să ia decizii care să le permită să planifice şi să execute operaŃii în condiŃii de ameninŃare şi/sau risc NBC. InstrucŃia pentru apărare NBC, în sensul celor prezentate mai sus, este o parte integrantă a menŃinerii nivelului de pregătire al forŃelor şi de operativitate pentru întreg


Transportor amfibiu blindat pentru cercetarea NBC

38

namentale locale, precum şi ai administraŃiei publice din municipiul Câmpulung; 3. Organizarea şi desfăşurarea seminarului de profil cu tema ,,Apărarea NBC – actualitate şi certă perspectivă”, având printre obiective: analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor de par-teneriat; prezentarea concluziilor rezultate din cadrul simpozionului inter-agenŃii privind ad-ministrarea incidentelor critice cu ADMNBC; preocupările pentru cercetarea, dezvoltarea şi realizarea de noi tipuri de echipamente pentru apărare NBC; ,,instituŃia” inspectorului pentru arma apărare NBC - loc, rol şi direcŃii de acŃiu-ne pentru asigurarea nivelului maxim de per-formanŃă în pregătirea pentru apărarea NBC; 4. Desfăşurarea unui program susŃinut de in-formatizare a învăŃământului prin: elabora-rea aplicaŃiei informatice ,,Apărarea Nucleară, Bio-logică şi Chimică”; elaborarea aplicaŃiei ,,Sisteme de management ale informaŃiei geo-grafice, GIS (Geographic Information System)”; realizarea ,,Sistemului automat de supraveghere şi avertizare asupra contaminării radiologice”; 5. Elaborarea ,,ConcepŃiei apărării NBC în For-Ńele Terestre”, a ,,DispoziŃiei privind pregătirea pentru apărare NBC în ForŃele Terestre”, pre-cum şi a proiectului ,,Structuri de apărare NBC

în ForŃele Terestre”; 6. Participarea la expe-rimentarea unor echi-pamente, materiale, soluŃii de deconta-minare: ,,Costum de protecŃie NBC cu filtro-ventilaŃie”, ,,CompoziŃia modernă de deconta-minare chimică”, ,,Solu-Ńie de decontaminare pe bază de acid triclo-rizocianuric”; ,,Trusă de detecŃie a agenŃilor toxici”, ,,Trusă de in-strucŃie cu imitatori de agenŃi toxici”; 7. Participarea la elabo-

rarea standardelor militare operaŃionale în domeniul apărării NBC; 8. Editarea periodicului armei, revista ,,Apărarea NBC” cu un conŃinut ştiinŃific ridi-cat în care sunt reunite studii care au stat la baza comunicărilor ştiinŃifice prezentate de specialişti în armă la diferite sesiuni, seminarii, simpozioane naŃionale şi internaŃionale sau inter-agenŃii, puncte de vedere şi consideraŃii referitoare la modelarea noii arhitecturi a apă-rării NBC la începutul mileniului al treilea. Prin conjugarea eforturilor, personalul

spectrul de operaŃii militare. Până acum au fost elaborate (finali-zate, în stadiu provizoriu, revăzute, în curs de elaborare şi în proiect) următoarele acte nor-mative de armă: vManualul instrucŃiei militarilor NBC(vol.1-5) - finalizat şi revăzut; vManualul pentru luptă al grupei de apărare NBC - provizoriu; vManualul pentru luptă al plutonului de apă-rare NBC - provizoriu; vManualul pentru luptă al subunităŃilor de apărare NBC, eşalon campanie - provizoriu; vManualul pentru luptă al B.Ap.NBC - provi-zoriu; vManualul procedurilor de operare standard în domeniul apărării NBC pentru unităŃile din ForŃele Terestre - provizoriu; vManualul protecŃiei mediului în ForŃele Te-restre - în curs de elaborare; vManualul protecŃiei NBC - provizoriu. Factorii implicaŃi în cercetarea ştiinŃi-fică în domeniul apărării NBC au contribuit printr-un efort demn de apreciat şi la urmă-toarele realizări: 1. Elaborarea studiului ,,Structura Sistemului de Avertizare şi Ra-portare SARNBC”, care reprezintă o va-riantă p e n t r u o p e r a -Ńionalizarea structu-rală a SARNBC în ve-derea realizării inte-roperabi l ităŃi i cu structurile similare din armatele NATO; 2. Organizarea şi des-făşurarea unei mese rotunde în şcoala de aplicaŃie în colaborare cu reprezentanŃii Cen--trului de Studii Stra-tegice de Securitate cu tema ,,Securi tatea naŃională şi in-tegrarea euroatlanti-că”, având ca obiective: asigurarea unui dialog pe probleme circumscrise securităŃii naŃionale şi integrării euroatlantice; prezentarea evoluŃi-ei mediului de securitate global şi regional şi a implicaŃiilor asupra strategiilor naŃionale în do-meniul securităŃii şi apărării; prezentarea eva-luării relaŃiilor ,,Armată–Societate” în România şi pe plan local, şi rolul instituŃiilor publice şi ONG-urilor locale în gestionarea acestor relaŃii. La activitate au participat şi reprezentanŃii structurilor militare şi ai instituŃiilor de învă-Ńământ superior, organizaŃiilor neguver-

Apărarea NBC vizează pro-tecŃia forŃelor proprii împo-triva impactului la nivel strategic, ope-rativ, tactic, fizic, psihologic şi po-litic ce decurge din utilizarea ar-melor de distrugere în masă nu-cleare, biologice şi chimice/evenimentele EADA, pentru con-tinuarea operaŃiilor în condiŃii/medii NBC, prin anticiparea, an-trenamentul şi echiparea pentru astfel de eventualităŃi.




specifice şi manualelor necesare pregătirii şi întrebuinŃării subunităŃilor şi unităŃilor de apă-rare NBC în vederea asigurării interope-rabilităŃii cu struc-turile similare din armatele statelor membre NATO;

• elaborarea cerin-Ńelor de înzestrare cu echipamente şi materiale a unită-Ńilor şi subunităŃi-lor de apărare NBC şi a structuri lor ca-tegoriilor de ForŃe Armate; • creşterea calităŃii învăŃământului, in-strucŃiei şi educa-Ńiei în cadrul armei apărare NBC; • întărirea cola-borării cu structuri similare din arma-tele statelor mem-bre NATO în dome-niul apărării NBC; • modernizarea lo-gisticii didactice şi a bazei materiale a instrucŃiei; crearea şi operaŃiona-lizarea unor struc-turi per-formante în dome-niul apă-rării NBC; • desfăşurarea pre-

gătirii personalului din arma apărare NBC orientată spre performanŃă

competitivă, necesară şi eficientă.

şcolii de aplicaŃie a reuşit să ducă la îndepli-nire obiectivele prevăzute în planurile stabilite în condiŃii de eficienŃă.

O etapă importantă a procesului de elaborare a actelor normative o constituie ex-perimentarea regulamentelor, manualelor şi instrucŃiunilor realizate în stadiul de ,,Provi-zoriu” la nivelul tuturor structurilor armei. O atenŃie deosebită se cere desfăşurării acestei activităŃi în cadrul batalioanelor şi companiilor de apărare NBC.

Dacă şcoala de aplicaŃie - ca structură ini-Ńiatoare - va primi la timp observaŃii şi pro-puneri valoroase, acest lucru va conduce la eficientizarea activităŃii şi la încadrarea în ter-menele de plan prevăzute pentru finali-zare. Pentru perioa-da următoare direcŃiile de ac-Ńiune pentru perfecŃionarea şi eficientiza-rea cercetării ştiinŃi-fice vor viza: • dezvoltarea relaŃiei de cola-borare cu me-diile implicate în cercetarea ştiin-Ń i f i că , p ro -ducerea şi uti-lizarea de bu-nuri şi servicii cu utilitate în do-meniul apă-rării NBC; • implementa-rea şi genera-l izarea con-ceptelor doc-trinare specifi-ce în domeniul teo-riei şi artei mili-tare, proces ce se identifică, în esenŃă, cu dez-voltarea armei apărare NBC; • atragerea pentru cerceta-rea ştiinŃifică în domeniul armei apărare NBC a personalului militar şi civil cu potenŃial creativ ridicat; • dezvoltarea unor programe în domeniul in-formatizării pe linia apărării NBC; • continuarea elaborării actelor normative

REGULAMENTE

MANUALE

INSTRUCłIUNI


Decontaminarea tehnicii în cadrul

raionului de decontaminare


D in păcate, debutul noului mileniu s-a materializat şi

printr-o formă nedorită, anume a expansiunii terorismului, care a demonstrat prin acŃiunea din 11 septembrie 2001 că acest flagel al omenirii trebuie combătut, neutralizat, anihilat prin toate mijloacele politice, economice, teh-nice de care dispun statele lumii.

În cadrul manifestărilor teroriste, tero-rismul CBRN* ocupă un loc aparte, fiind în atenŃia grupărilor teroriste, care pentru a-şi atinge scopurile utilizează orice mijloc de inti-midare, şantajare.

Având în vedere scopul grupurilor te-roriste de a produce cât mai multe victime, în cele mai neaşteptate locuri, cu mijloace teh-nice simple, de dimensiuni mici, greu de de-pistat de organele de securitate, ame-ninŃarea terorismului CBRN este cât se poate de reală.

Procurarea (sinteza) de materiale chi-mice periculoase, materiale radioactive, agenŃi biologici, multitudinea mijloacelor de dise-minare a agenŃilor nocivi în mediu, uşurinŃa utilizării acestora de către terorişti şi îndeosebi efectele asupra populaŃiei sunt considerente

* CBRN = chimic, biologic, radiologic şi nuclear

care trebuie avute în vedere de către fiecare

stat pentru asigurarea se-curităŃii naŃionale.

Administrarea crizelor generate de ata-curile teroriste ADM este o activitate deosebit de complexă, ce presupune unirea eforturilor tuturor forŃelor din cadrul Sistemului NaŃional de Apărare al Ńării.

În acest context, Ministerului Apărării NaŃionale îi revin sarcini atât pentru protecŃia trupelor proprii, cât şi - prin protocoalele în-cheiate cu alte ministere, organizaŃii etc. - de participare la administrarea crizelor generate de atacurile teroriste cu utilizarea ADM.

Necesitatea participării M.Ap.N. la admi-nistrarea acestor tipuri de crize este evidentă. Se pot enumera câteva aspecte ce determină această participare: • atacurile teroriste cu utilizarea ADM pot în unele cazuri să fie punctuale, iar în alte situaŃii pot afecta suprafeŃe, locaŃii întinse în care sunt cuprinse şi zonele militare; • M.Ap.N. dispune de forŃe specializate ce pot asigura identificarea atacurilor teroriste de acest gen, pot participa la acŃiuni de decon-taminare, neutralizare, evacuare etc.; • gestionarea crizelor generate de atacurile teroriste cu utilizarea ADM presupune un com-plex de măsuri ce nu poate fi dus la îndeplinire numai de un organism, în mod singular, ci pre-supune unirea eforturilor tuturor forŃelor speci-alizate din toate ministerele şi organizaŃiile statului. ● participarea structurilor de apărare NBC din organica M.Ap.N. - şi nu numai - la adminis-trarea crizelor generate de atacurile teroriste cu ADM presupune asigurarea în permanenŃă a unor disponibilităŃi de conducere, de dotare, de execuŃie, de training şi mentenanŃă a aces-tora, disponibilităŃi determinate atât de îndepli-nirea cerinŃelor regulamentelor militare de specialitate, cât şi de condiŃiile situaŃiei în care se acŃionează.

Structura de coordonare a acŃiunilor are un rol esenŃial în gestionarea crizelor de


ConsideraŃii privind rolul structurilor de apărare NBC din M.Ap.N.în administrarea atacurilor

teroriste cu arme de distrugere în masă Colonel dr.ing. Ion SAVU

41

acest gen. Câteva opinii despre rolul acestei struc-

turi: • reprezintă punctul spre care converg toate informaŃiile despre natura crizei, informaŃii pro-venite fie de la sursele de informare proprii M.Ap.N., fie de la structuri specializate din organica altor ministere, agenŃii guver-namentale etc.; • la nivelul acestei structuri ar trebui să existe o bază de date cât mai bogată privind natura crizelor cu utilizarea ADM, bază de date care să permită în timp foarte scurt luarea unor de-cizii; • este punctul unde trebuie să se analizeze toate ipostazele producerii de dezastre chimi-ce, nucleare, biologice în cazul atacurilor tero-riste asupra agenŃilor economici sau pur şi simplu, în cazul accidentelor tehnice la aceste locaŃii, influenŃa acestor dezastre asupra uni-tăŃilor militare din teritoriu, modul de participa-re a acestora la lichidarea sau limitarea efec-telor etc.; • la nivelul acestei structuri trebuie să existe echipamente tehnice de recepŃie date, de în-magazinare date, echipamente de co-municaŃii dublate sau triplate pentru a realiza o comunicare permanentă şi fiabilă cu ele-mentele de execuŃie proprii din teritoriu sau cu alte structuri specializate; • este necesară colaborarea cu alte structuri din Ńară sau străinătate, în vederea gestionării crizelor ce prin amploarea lor pot depăşi grani-Ńele Ńării.

Structura de aplicaŃie în domeniul apărării NBC în principiu ar trebui să asigure: • formarea şi perfecŃionarea personalului în scopul creării deprinderilor organizatorice, tac-tice, tehnice, de mentenanŃă etc. în gestiona-rea crizelor de acest gen; • elaborarea de instrucŃiuni specifice privind gestionarea acestor crize, instrucŃiuni care să cuprindă pe lângă activităŃile proprii executate de structurile operaŃionale şi activităŃi de colaborare cu forŃele altor ministe-re aflate în teritoriu; • perfecŃionarea deprinderilor în lucrul cu echipamentele noi intrate în dotare sau cu echipamentele provenite din import; • sesizarea neconformităŃilor apărute la echipamentele din dotare pe timpul instrucŃiei, aplicaŃiilor etc.; • emiterea unor nevoi de cercetare pentru echipamentele de apărare NBC în vederea asimilării acestora, Ńinând cont de experienŃa acumulată prin participarea la misiuni mul-tinaŃionale în diferite teatre de opera-Ńii.

Structura de cercetare – dezvoltare trebuie prin specialiştii săi să asigure: • completarea bazei de date tehnico-ştiinŃifice privind posibilităŃile apariŃiei unor crize cu utili-zarea agenŃilor CBRN, în aşa fel încât să ofe-re în scurt timp informaŃii celorlalte structuri despre natura agentului posibil de utilizat, pe-ricolul asupra personalului, modul de protecŃie individuală sau colectivă, primul ajutor etc.; • crearea unei baze de date privind natura precursorilor chimici utilizabili în sinteza agen-Ńilor chimici de război, a materialelor chimice periculoase, drogurilor etc.; • cercetarea – dezvoltarea de echipamente performante în domeniul apărării NBC, pe ba-za noilor cerinŃe emise de beneficiar; • modernizarea echipamentelor din dotare conform observaŃiilor şi propunerilor emise de utilizatori; • conceperea echipamentelor de apărare NBC posibil de utilizat în diferite zone ale lumii; • realizarea prin microproducŃie a unor echipa-mente de detecŃie, decontaminare, mijloace de simulare, antrenament etc.; • dotarea echipelor mobile de intervenŃie din Centrul de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apă-rare NBC şi Ecologie, B.Ap.NBC cu aparatu-ră necesară, conform standardelor NATO; • dotarea echipelor de sprijin din organica Centrului cu echipamente performante nece-sare efectuării analizelor de mare fineŃe; • participarea la gestionarea crizelor prin inclu-derea specialiştilor Centrului în grupurile mixte şi prin intervenŃia echipelor mobile la locul pro-ducerii atacului terorist cu utilizarea ADM; • elaborarea tehnologiilor de neutralizare a agenŃilor chimici nocivi răspândiŃi în mediu în mod accidental sau prin acŃiuni de natură tero-ristă; • informarea – documentarea permanentă privind noutăŃile în domeniul apărării NBC; • colaborarea permanentă cu celelalte struc-turi de apărare NBC;



Transportor amfibiu blindat pentru cercetare NBC

NOTA REDACłIEI

Terorismul CBRN se manifestă ca un flagel al începutului mileniului III, constituind

un fenomen deosebit de periculos, care ameninŃă viaŃa şi liniştea naŃiunilor.

Revista ,,APĂRAREA NBC” a publicat constant, sub semnătura domnilor colonei

dr.Nicolae Popescu şi dr.Ion Savu articole care oglindesc preocupările privind analiza cau-

zelor, formele de manifestare, cerinŃele în pregătirea şi dotarea cu echipamente a persona-

lului specializat, precum şi managementul crizelor ce pot fi provocate de manifestările te-

rorismului CBRN.

În articolul de faŃă, autorul prezintă o serie de consideraŃii privind rolul structurilor de

apărare NBC în administrarea atacurilor teroriste cu ADM, sugerând propuneri ce se cer

analizate şi aplicate (cu amendamentele de rigoare).

Sunt câteva aspecte asupra cărora trebuie concentrată atenŃia, şi anume: necesitatea

existenŃei şi rolul unei structuri centrale de coordonare a acŃiunilor, rolul şi sarcinile Şcolii

de AplicaŃie pentru Apărare NBC şi ale Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare

NBC şi Ecologie, precum şi misiunile structurilor operaŃionale din teritoriul naŃional în ges-

tionarea acestui tip de crize.

Redactor - şef

• schimbul de informaŃii cu structuri similare din afara M.Ap.N.

Structurile operaŃionale, ca elemente de execuŃie dispuse în teritoriul naŃional, înde-plinesc misiuni specifice în scopul gestionării crizelor generate de atacurile teroriste cu utili-zarea ADM.

Consider necesare următoarele: a.) la nivelul subunităŃilor de control

nuclear şi chimic: • dotarea cu echipamente de detecŃie cu posi-bilităŃi sporite, atât în ceea ce priveşte gama agenŃilor chimici identificaŃi, cât şi sensibilita-tea operaŃiunii; • dotarea cu echipamente de protecŃie indivi-duală cu posibilităŃi multiple (protecŃie la agen-Ńii chimici de război şi agenŃii toxici de proveni-enŃă industrială, supravieŃuirea în cazul insufi-cienŃei oxigenului în atmosferă etc.); • asigurarea necesarului de reactivi, piese de schimb, materiale consumabile etc. pentru executarea misiunilor specifice; • fiind primele elemente de execuŃie ce ajung la locul desfăşurării crizei, ar trebui dotate cu echipamente de localizare şi comunicaŃii per-formante; • pe timpul antrenamentelor să se insiste pe modul de colaborare cu alte elemente de exe-cuŃie aflate în zona declanşării atacului tero-rist;

b.) la nivelul subunităŃilor de decon-taminare: • asigurarea în permanenŃă a operativităŃii

echipamentelor din dotare; • asigurarea cu mijloace de protecŃie individu-ală care să permită echipajelor activitatea în-delungată în teren contaminat; • dotarea cu aparatură performantă pentru controlul plenitudinii decontaminării; • participarea la aplicaŃii cu tematica rezolvării situaŃiilor declanşate de atacuri teroriste cu utilizarea ADM; • colaborarea în zona de operaŃii cu formaŃiu-nile specializate ale protecŃiei civile, formaŃiu-nile sanitare, formaŃiunile de pompieri etc.

În concluzie, apreciez că îndeplinirea misiunilor proprii, coroborată cu o conlucrare permanentă între structurile de coordonare, instruire, cercetare ştiinŃifică şi mentenanŃă din domeniul apărării NBC, va conduce în final la gestionarea cu competenŃă a situaŃiilor de cri-ză generate de atacurile teroriste cu utilizarea ADM.

Propun ca la organizarea aplicaŃiilor având ca tematică rezolvarea crizelor genera-te de atacurile teroriste cu utilizarea agenŃilor CBRN să fim angrenaŃi atât cu specialişti în grupurile de conducere, cât şi cu elemente de execuŃie, prin participarea echipelor mo-bile de intervenŃie.



Metode moderne de detecŃie a agenŃilor toxici de luptă Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI

Mijloacele de detecŃie ce utilizează aceste metode sunt: tubuşoarele indicatoare, hârtiile indicatoare, soluŃiile indicatoare sau chiar apa-ratele automate de monitorizare, cum ar fi A.S.T.N.-1.

Dintre dezavantajele acestor mijloace amintim: dependenŃa de temperatură, perisa-bilitatea ridicată a reactivilor ce conduce la necesitatea schimbării periodice (garanŃie mi-că, costuri mari), alarme fals pozitive produse de substanŃe cu structură apropiată sau de diferiŃi interferenŃi.

Aceste mijloace de detecŃie sunt în con-tinuare folosite în toate armatele lumii datorită simplităŃii lor, costurilor minime de întreŃinere, preŃului de cost relativ scăzut şi, nu în ultimul rând, datorită limitelor de detecŃie foarte scă-zute.

Metodele fizice de detecŃie se bazează pe modificarea unor proprietăŃi fizice ale medi-ului în prezenŃa substanŃelor toxice sau pe măsurarea unor caracteristici fizice ale sub-stanŃelor toxice.

Foarte utilizate în prezent sunt meto-dele spectrometrice sau cele de interfero-metrie laser.

Metoda spectrometriei de masă este utilizată de detectoarele de mobilitate ionică. Principiul de funcŃionare constă în ionizarea gazelor ce pătrund în detector cu ajutorul unei surse nucleare cu emisie α, β şi devierea par-ticulelor ionizate cu ajutorul unui câmp mag-netic.

Măsura timpului de ajungere a particule-lor ionizate la peretele detectorului este pro-porŃională cu masa moleculară a acestora şi constituie o constantă pentru fiecare substan-Ńă. Ca substanŃa toxică să poată fi identificată este necesar ca aparatul să posede o bază de date cu spectrele substanŃelor. Dacă o sub-stanŃă toxică nu este cuprinsă în baza de date, aparatul poate să nu indice prezenŃa acestei substanŃe (indicaŃie fals negativă). Aparatul poate da indicaŃii false în prezenŃa unor sub-stanŃe cu mase moleculare şi structuri apropi-ate de o anumită substanŃă toxică sau la con-centraŃie mare de hidrocarburi, poluanŃi, fu-

Î n contextul exacerbării acŃiunilor te-roriste, atât la nivelul teroristului sin-gular, al grupărilor organizate, cât şi al terorismului de stat, posibi-litatea

utilizării unor agenŃi chimici supertoxici asupra unor Ńinte civile creşte foarte mult. PreŃul de cost scă-zut, tehno- log ia relativ simplă de ob-Ńinere cu in-vestiŃii mici fac din aces-te sub-stanŃe, arme

posibil de utilizat în scopuri teroriste cu efecte catastrofale asupra populaŃiei civile neproteja-te.

ObŃinerea empirică, în instalaŃii arti-zanale, folosind materii prime nepurificate, conduce la obŃinerea unor amestecuri de sub-stanŃe toxice, de compuşi toxici modificaŃi, a căror detecŃie cu mijloace militare conven-Ńionale se dovedeşte deseori dificilă.

Un mijloc modern de detecŃie se carac-terizează prin: specificitate, selectivitate, limite scăzute de detecŃie, procent cât mai scăzut de alarme fals pozitive şi fals negative, preŃ de cost scăzut, fiabilitate ridicată, posibilitate de detecŃie indiferent de condiŃiile de mediu sau mediu contaminat.

Metodele de detecŃie pot fi clasificate în două mari grupe: metode chimice şi metode fizice.

Metodele chimice de detecŃie sunt pri-mele metode utilizate, fiind considerate meto-de clasice. Se bazează pe reacŃia specifică dintre un reactiv şi substanŃa toxică, reacŃie ce duce la anumite efecte observabile cum ar fi culoarea. Aceste metode prezintă o specifici-tate destul de ridicată şi conduc la de-tecŃia substanŃelor toxice la concentraŃii foarte scă-zute. Un exemplu clasic îl constituie detec-Ńia substanŃelor toxice neuroparalitice cu aju-torul colinesterazei. Produşii specifici ai reacŃiei sunt puşi în evidenŃă prin reacŃia de culoare.



Prin aceste metode nu este posibilă de-tecŃia şi recunoaşterea unei anumite substan-Ńe, ci a oricărei substanŃe ce are în compunere atomi din baza de date.

Utilizarea metodei în detectoare militare se bazează pe faptul că este puŃin probabil ca în condiŃiile câmpului de luptă să găseşti sub-stanŃe ce conŃin fosfor sau sulf.

Metoda elimină total indicaŃiile fals ne-gative.

Firma Proengin-FranŃa a dezvoltat ga-ma de aparate AP2C cu largă utilizare în ar-matele NATO şi organismele internaŃionale de monitorizare şi control al armelor chimice. Aparatul are o sensibilitate foarte bună (ppb), timpi de răspuns foarte mici (2-10s) şi permite detecŃia simultană a substanŃelor neuro-paralitice şi a vezicantelor cu sulf. Poate deter-mina orice substanŃă toxică neu-roparalitică modificată (conŃinând P) şi toată gama de substanŃe V.

Dă alarme fals pozitive în prezenŃa com-puşilor cu fosfor (insecticide, pesticide) sau a urmelor de compuşi cu sulf (gaze arse ale mo-toarelor etc.).

Datorită unui dispozitiv special, poate detecta prezenŃa substanŃelor toxice din lichi-de, solide sau aerosoli.

Concluzii: Din cele prezentate, rezultă că nu există

un aparat ce poate fi folosit în orice condiŃii, alegerea aparatului şi metodei de detecŃie fi-ind dictate de tipul misiunii, de forŃele ce îl utilizează etc.

Metodele chimice simple de genul hârtii-lor indicatoare şi al tubuşoarelor indicatoare, vor fi folosite şi în continuare datorită simplită-

Ńii, utilizării uşoare şi a preŃului de cost scă-zut.

Indicatoarele de mobilitate ionică (Dräger) pot fi utilizate cu succes pentru avertizarea trupelor combatante de apariŃia contaminării chimice.

Detectoarele de mobilitate ionică (CAM, ICAM, IMS-2000-RAID) pot fi utilizate cu succes de echipele de cercetare chimică şi de specialiştii chimişti din organi-ca trupelor com-batante.

Spectrofotometrele (AP2C) pot fi foarte utile pentru verificarea ple-nitudinii decontaminării, pentru deter-minarea apa-riŃiei unui atac terorist cu substanŃe toxice de luptă sau pentru monitorizarea incinte-

lor sau spaŃiilor cu aglo-merări publice.

muri etc. Aceste spectrometre pot fi indicatoare

de substanŃe toxice sau detectoare de substanŃe toxice.

Indicatoarele au o construcŃie mai sim-plă, camere de ionizare de mici dimensiuni, necesită mai puŃină întreŃinere şi sunt mai ief-tine. Pot fi utilizate cu succes şi pentru moni-torizarea mediului. Din această clasă amintim detectorul Chem Pro 100 al firmei Environics, comercializat de firma Dräger sub denumirea de Multi IMS. Acest aparat detec-tează clasele de substanŃe (neuroparalitice, vezicante şi toxice generale). Costurile de în-treŃinere sunt foarte mici, fiabilitatea este ridi-cată şi poate fi operat după o instruire suma-ră. Dă alarme fals pozitive la concentraŃii mari de solvenŃi şi indicaŃii fals negative în prezenŃa interferenŃelor în cantităŃi mari.

Detectoarele de mobilitate ionică au o construcŃie mai elaborată, condiŃii mai stricte de utilizare, necesită costuri relativ mari în piese de schimb consumabile (filtre), sunt capabile să deceleze substanŃe toxice individu-ale la concentraŃii foarte mici, cu condiŃia ca spectrele acestora să fie cuprinse în baza de date.

Prin construcŃie aceste detectoare pot fi portabile, mobile sau staŃionare.

Dintre aparatele cu utilizare largă amin-tesc: • M 90-produs de Environics USA; • CAM-ICAM-Grectsby, Anglia; • IMS-2000-Bruker Daltonics, ElveŃia; • Gama RAID-Bruker Daltonik, Germania.

Aceste spectrometre au cea mai largă utilizare, regăsindu-se în dotarea majorităŃii

statelor NATO. Metodele spectrofotometrice se ba-

zează pe măsurarea spectrului de emisie al atomilor caracteristici majorităŃilor substanŃe-lor toxice, de regulă, atomul de fosfor şi sulf.



• explozivi plastici (în înzestrare); • costumul pentru pirotehnişti; • încărcătura explozivă flexibilă pentru tăierea rapidă a metalelor.

Printre preocupările actuale şi de perspectivă ale spe-cialiştilor centrului, amintesc: • un nou model de mas-că contra gazelor; • o vestă antiglonŃ mo-dernizată; • realizarea de mijloace de protecŃie individuală din material filtrant-sorbant; • compoziŃii deconta-minante ecologice; • modernizarea radio-metrului α, β; • tehnologii de decontaminare a suprafeŃelor contaminate biologic; • modernizarea autospecialei ADTT-4; • noi mijloace de luptă exploziv-incendiare; • surse generatoare de lumină rece.

Trebuie remarcat faptul că cercetarea ştiinŃifică desfăşurată a cuprins proiecte din planul ministerului, precum şi proiecte din Pro-gramele naŃionale de cercetare-dezvoltare. De asemenea, pentru SRI, M.A.I. s-au derulat contracte de cercetare privind realizarea de mijloace specifice acestor ministere.

2. Asigurarea interoperabilităŃii cu echipamentele din dotarea armatelor Ńărilor membre NATO.

Interoperabilitatea constituie un dezi-derat al activităŃii noastre în proiectarea echi-pamentelor pentru apărare NBC. Participarea unităŃilor de apărare NBC la operaŃiile întrunite multinaŃionale, presupune asigurarea unei dotări adecvate, în concordanŃă cu standarde-le NATO. Aici am în vedere şi asigurarea cu mijloace de protecŃie individuală cu caracteris-tici NATO, cum ar fi: • dezvoltarea completului de protecŃie a pielii prin cuplul pelerină de protecŃie – costum de protecŃie din material filtrant-sorbant pentru militarii de toate armele; • dotarea cu costume de protecŃie izolante, cu sisteme de filtro-ventilaŃie pentru militarii din trupele NBC;

Preocupările Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare NBC şi Ecologie

pentru cercetarea/dezvoltarea/realizarea de noi ti-puri de echipamente pentru apărare NBC

Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI

Schimbările petrecute în lume după ata-curile teroriste de la 11 septembrie 2001, exa-cerbarea fenomenului terorist în întreaga lume cu posibilitatea utilizării armelor de distrugere în masă confecŃionate artizanal, conduc la apariŃia unor noi misiuni atât pentru structurile de apărare NBC, cât şi pentru cercetarea ştiin-Ńifică militară din domeniu.

În ultima perioadă, specialiştii Centru-lui de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apă-rare NBC şi Ecologie şi-au îndreptat atenŃia pentru rezolvarea cerinŃelor operaŃionale sta-bilite de eşaloanele superioare, cerinŃe care vizează următoarele domenii: • cercetarea, dezvoltarea de noi echipamente de apărare NBC; • asigurarea interoperabilităŃii cu echipa-mentele din dotarea armatelor Ńărilor membre NATO; • testarea-evaluarea echipamentelor de apăra-re NBC importate; • obŃinerea, prin microproducŃie, a unor mate-riale şi echipamente de resortul apărării NBC; • abordarea problemelor de natură ecologică; repararea-etalonarea aparaturii de control nu-clear şi biologic; • consultanŃă de specialitate; • executarea de analize specifice; • asigurarea intervenŃiei în caz de urgenŃe NBC şi ecologice; • prestări de servicii în folosul structurilor din Sistemul Apărării NaŃionale, Ordinii Publice şi SiguranŃei NaŃionale.

1. Cercetarea-dezvoltarea de noi echipamente de apărare NBC – reprezintă activitatea principală a centrului şi cuprinde sarcini din Planul Sectorului de Cercetare, din Programele naŃionale sau din contractele de cercetare cu diferiŃi beneficiari. Printre rea-lizările din ultimii ani ale centrului menŃionez: • gama de dozimetre DET-2, ce cuprinde dozi-metrul portabil, staŃionar şi individual. Aceste dozimetre echipează deja grupele mobile, punctele staŃionare de control şi monitorizare NBC; • completul de protecŃie cu filtro-ventilaŃie; • trusa de mascare individuală; • compoziŃii de decontaminare chimică şi ra-dioactivă; • trusa de detecŃie pentru agenŃi toxici;



Vestă antiglonŃ

• asimilarea unui nou model de mască contra gazelor.

În domeniul detecŃiei agenŃilor chimici trebuie avute în vedere atât mijloacele clasice, simple, cum ar fi: tubuşoarele indicatoare, hârtiile indicatoare, cât şi avertizoarele şi de-tectoarele electronice.

În domeniul decontaminării, autospe-cialele din înzestrare trebuie modernizate ast-fel încât să poată utiliza noile soluŃii de decon-taminare recent omologate, care sunt caracte-rizate printr-o eficacitate sporită şi efecte mai puŃin agresive asupra mediului.

3. MicroproducŃia Reprezintă o componentă importantă a

activităŃii Centrului. În ultimii ani, datorită re-ducerii efectivelor forŃelor armate, necesităŃile de echipamente şi materiale de apărare NBC au scăzut. Din cauza neasigurării unor co-menzi ritmice de astfel de materiale şi a priva-tizării unor agenŃi economici specializaŃi în producŃia acestor materiale s-a ajuns în situa-Ńia de închidere a multor capacităŃi de produc-Ńie.

În aceste condiŃii, realizarea unor echi-pamente de apărare NBC în economia naŃio-nală devine fie nerentabilă, fie se execută cu costuri foarte mari, fie nu mai este posibilă.

Realizarea unor astfel de echipamente şi materiale este posibilă utilizând facilităŃi de microproducŃie din Centru. Aceste facilităŃi pot asigura produse cum ar fi: pachete de decon-taminare individuale, tubuşoare indicatoare, reactivi specifici, soluŃii de decontaminare etc.

4. Testarea – evaluarea echipa-mentelor de apărare NBC importate.

Centrul dispune de baza materială nece-sară şi de personal calificat pentru tes-tarea echipamentelor din import.

Raportul de testare reprezintă docu-mentul de bază care va sta în atenŃia benefici-arului în acŃiunea de a opta pentru un echipa-ment sau altul oferit de partenerii străini.

5. Abordarea problemelor de natu-ră ecologică.

Este un domeniu nou, din anul 2000, executăm bilanŃuri de mediu şi studii de im-pact pentru structuri din Sistemul de Apărare NaŃională, Ordine Publică şi SiguranŃă NaŃiona-lă.

Unitatea a fost reacreditată în anul 2002 de către ministerul Mediului, fiind singura abili-tată din Ministerul Apărării NaŃionale cu astfel de prerogative şi competenŃe.

Prin înfiinŃarea unei grupe mobile de intervenŃie, centrul poate interveni la acci-dente ecologice în timp foarte scurt, oriunde pe teritoriul naŃional, determină natura conta-

minării şi propune măsurile necesare pentru lichidarea urmărilor.

6. Repararea, etalonarea aparaturii de control nuclear şi chimic

Este o activitate ce se desfăşoară ritmic în conformitate cu solicitările categoriilor de forŃe; ca noutate, putem preciza, că potrivit contractelor de achiziŃie pentru unele aparate din import, specialiştii grupei mentenanŃă au fost şcolarizaŃi de către firmele producătoare pentru executarea întreŃinerii şi a reparaŃiilor.

7. ConsultanŃa de specialitate Centrul reprezintă o structură-expert a

M.Ap.N. în domeniul echipamentelor de apăra-re NBC.

Specialiştii Centrului sunt consultaŃi de eşaloanele superioare în vederea luării unor decizii în cunoştinŃă de cauză.

8. Asigurarea de intervenŃii în caz de urgenŃe NBC.

Această activitate are un caracter prio-ritar îndeosebi datorită aspectelor terorismului cu arme de distrugere în masă sau catastrofe-lor ecologice.

Printr-un efort deosebit s-a reuşit echi-parea a trei autoturisme pentru inter-venŃii de natură NBC, s-a creat cadrul orga-nizatoric, s-au asigurat resursele mate-riale, a demarat efectuarea antrenamentelor specifice.

9. Prestări de servicii Prestările de servicii efectuate de centru

înglobează mai multe tipuri de activităŃi: cer-cetare ştiinŃifică, analize, trageri balistice, mi-croproducŃie, consultanŃă.

Beneficiarii acestor prestări sunt atât din cadrul M.Ap.N., cât şi din alte ministere sau agenŃi economici.

Armata parcurge o etapă importantă de restructurare şi modernizare astfel încât la apropiata integrare a României în NATO să aibă capabilităŃile de interoperabilitate cu ar-matele NATO.

Noile riscuri şi ameninŃări ale ADMNBC au determinat o reconsiderare radicală şi revi-gorarea armei apărare NBC.

În acest context, Centrul de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare NBC şi Ecologie va avea un rol deosebit în proiectarea şi realiza-rea noilor echipamente şi materiale pentru Apărare NBC cu parametri specifici cerinŃelor standardelor militare occidentale, acestea fiind necesare dotării militarilor din toate categoriile de forŃe ale Armatei României.



SINTEZA TEZEI DE DOCTORAT a

Gl.Bg.dr.Septimiu Neftalin CACEU realizată de col.(r) prof.Mihai GRIGORESCU

TEMA:,,ContribuŃii la fundamentarea întrebuinŃării aeroso-lilor de mascare în operaŃie (luptă)” CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC: col.(r) prof.univ.dr. Ghiorghi BURLACU

Domnul Gl.bg.dr. Septimiu CACEU s-a născut la 11iulie 1954, la Arad.

În 1976, a absolvit Şcoala Militară de OfiŃeri Activi ,,Nicolae Bălcescu”, Sibiu, specialitatea Chimie militară, iar în 1985 - Academia Militară, Facultatea Arme.

A îndeplinit succesiv funcŃii de comandă şi stat major în structurile armei, de conferenŃiar la catedra de chimie militară şi apărare civilă din cadrul Academiei de Înalte Studii Militare, funcŃii de conducere în Statul Major Gene-ral (între care cea de comandant al Centrului Regional de Pregătire NATO-PfP).

În perioada 2001-2002 a fost şeful de stat major al Co-mandamentului 2 OperaŃional-corp de armată. În prezent este şeful de stat major al Corpului 1 Armată Teritorial.

A urmat numeroase cursuri de perfecŃionare şi postaca-demice în Ńară şi străinătate: în 1999, cursul Joint şi Ope-raŃii MultinaŃionale; în 2000, Colegiul Regal pentru Studii Strategice şi de Apărare din Marea Britanie s.a.

Domnul general are o vastă experienŃă în domeniul re-laŃiilor militare internaŃionale. A participat în cadrul a nu-meroase delegaŃii oficiale, la cel mai înalt nivel (militar), la schimburi de experienŃă, exerciŃii, aplicaŃii, conferinŃe, simulări informatizate ale acŃiunilor militare, elaborări de programe comune de colaborare şi instruire etc., în sis-tem NATO-PfP.

Are un nivel superior de pregătire în utilizarea tehnicii de calcul, cu aplicaŃie în activitatea de comandă şi de stat major.

Cunoaşte la nivel avansat două limbi străine (engleză şi franceză).

În februarie 1999, a susŃinut public în cadrul A.I.S.M. teza de doctorat, cu tema: ,,CONTRIBUłII LA FUNDAMEN-TAREA ÎNTREBUINłĂRII AEROSOLILOR DE MAS-CARE ÎN OPERAłIE (LUPTĂ)”, obŃinând titlul de doctor în ŞtiinŃe militare, specialitatea Artă operativă.

Este căsătorit; doi copii (fată şi băiat).

Pasiuni: electronică, automobile, lectură, foto, excursii.

BG Ph D Septimiu CACEU was born on July 11, 1954, in Arad.

In 1976, he graduated “Military School – NICOLAE BAL-CESCU”, in Sibiu, Military Chemistry specialization, and in 1985 – Military Academy .

He accomplished succesively functions of command and staff in branch structures; he acted as reader at the mili-tary chemistry department and civil protection in the High Military Studies Academy, leadership functions in the General Staff (one of them being the commander of NATO-PfP Regional Training Centre).

During 2001-2002, he officiated as chief of the staff of the second Operational Headquarters Army Corps. In pre-sent, he occupied the function of chief of staff of the first Territorial Army Corps.

He attended numerous improving and post-academic courses in country and abroad: in 1999, “Joint and Multi-national Operations” course; in 2000, “Royal College for Strategic Defence Studies” course in Great Britain etc.

General Caceu has a rich experience in the international military relationships area. He participated in numerous official missions, at the highest military level, at changes experience, exercises, applications, speeches, IT simula-tions of the military actions, elaborations of common pro-grams of collaboration and education etc. in NATO PfP system.

He has a high education level in using IT, with application in command and staff activity.

Also, he knows very good two foreign languages (English and French).

In February 1999, within High Military Studies Academy, he defended doctor’s degree thesis, having as a theme: ,,CONTRIBUTIONS TO THE SUBSTANTION OF MAS-KING AEROSOLS USE IN OPERATION (WARFARE)”, obtaining doctor’s degree in Military Science, Operational Art speciality.

He is married and has two children (a boy and a girl).

His hobbies are: electronics, cars, lecture, photographs and trips.

,, Mascarea cu fum sau alte tipuri de aerosoli se execută cu scopul de a diminua posibilităŃile de observare terestră şi aeriană ale inamicului, indiferent de tehnicile pe care acesta le foloseşte şi a reduce, astfel, eficacitatea mijloacelor de foc ale acestuia”.


DOCTORATE * TEZE ŞI SINTEZE


În condiŃiile actuale când România este invitată să adere la NATO, asigurarea interoperabilităŃii structurilor militare presu-pune înainte de toate interoperabilitatea con-ceptuală, structurală şi operaŃională conform standardelor AlianŃei Nord-Atlantice. În acest context, problema surprinderii şi, în conse-cinŃă, realizarea unei mascări eficiente pe timpul ducerii operaŃiilor/acŃiunilor de luptă, reprezintă un domeniu de interes pentru toate comandamentele, ce trebuie permanent inves-tigat, în pas cu perfecŃionarea mijloacelor teh-nice de procurare a informaŃiilor cu caracter militar. Departe de a se realiza întâmplător sau de fi considerată o chestiune ce ar depin-de de ,,geniul” sau de ,,inspiraŃia” coman-danŃilor, surprinderea are propriile ei cerinŃe determinate ştiinŃific, condiŃia de bază a aces-teia fiind mascarea.

Multitudinea aspectelor pe care le im-plică mascarea pentru pregătirea şi ducerea acŃiunilor de luptă, condiŃiile specifice în care se produce aceasta, determină necesitatea existenŃei unor numeroase forŃe şi mijloace specializate, perfecŃionarea continuă a meto-delor şi procedeelor de realizare, abordarea unitară a planificării şi conducerii acestei for-me de asigurare a acŃiunilor şi protecŃie a for-Ńelor.

Teza dezvoltă într-o manieră unitară diferitele aspecte specifice mascării acŃiunilor militare, evidenŃiind posibilităŃile şi procedeele pe care le oferă utilizarea echipamentelor chi-mice care generează aerosoli de mascare. Autorul demonstrează cu argumente perti-nente că există compatibilităŃi reale şi posibili-tăŃi de interoperabilitate cu structurile militare NATO şi propune adaptarea, la nivelul statelor majore, a unor documente tipizate similare cu cele utilizate curent pentru plani-ficarea şi con-ducerea misiunilor de mascare cu aerosoli.

Este subliniat faptul că noile procedee de ducere a operaŃiei şi luptei, precum şi ulti-mele perfecŃionări în domeniul tehnicii militare, îndeosebi al mijloacelor de cercetare şi obser-vare opto-electronice sau al muniŃiei inteligen-te, au influenŃat în mod deosebit rea-lizarea mascării pe plan strategic, operativ şi tactic.

ScoŃând în evidenŃă că vechile me-tode şi procedee de mascare îşi păstrează întreaga importanŃă, autorul pledează pentru necesitatea revigorării unui domeniu în care subunităŃile de apărare NBC au acumulat, în timp, o bună experienŃă şi consideră – cu ar-gumente ştiinŃifice, convingătoare – că reana-lizarea concepŃiei de utilizare a echipamen-telor de mascare cu aerosoli în condiŃiile luptei moderne şi înglobarea acestor procedee în cadrul măsurilor generale de mascare, permit scăderea semnificativă a pierderilor probabile în personal şi tehnică militară, prin angajarea

unor forŃe şi mijloace tehnico-materiale de multe ori mai eficiente, tehnico-tactice şi eco-nomice, decât alte metode care au tendinŃa de a deveni clasice.

În CAPITOLUL I sunt prezentate prin-cipalele aspecte ale întrebuinŃării aerosolilor de mascare în acŃiunile militare ca măsură de contracarare a mijloacelor de cercetare aeria-nă şi terestră, directă şi instrumentală existen-te în prezent în înzestrarea armatelor moder-ne.

În condiŃiile luptei moderne, mascarea constituie o cerinŃă de bază în cadrul măsu-rilor de asigurare a acŃiunilor de luptă, înce-pând cu eşaloanele strategice şi terminând cu cel mai mic eşalon de luptă.

Tehnologia modernă a pus la dispo-ziŃia combatanŃilor echipamente deosebit de eficiente pentru asigurarea cercetării zonelor de interes sau a zonelor de responsabilitate aferente diverselor eşaloane de comandă, pentru analiza şi exploatarea informaŃiilor obŃi-nute. Armatele moderne au la dispoziŃie o ga-mă diversă de mijloace ale căror perfor-manŃe tehnice determină modalităŃi variate de realizare a mascării, astfel: � aparate de vedere pe timp de noapte, ca-re asigură intensificarea luminii; � telemetre laser şi de iluminare a obiective-lor; � imagini obŃinute în spectrul infraroşu; � imagini obŃinute prin sisteme de televiziu-ne clasică sau termoviziune; � dispozitive de cercetare complexă prin radiolocaŃie sau termolocaŃie; � imagini obŃinute prin sisteme perfecŃionate de fotografiere aeriană verticală, oblică sau panoramică.

Pornind de la aceste considerente, de la multitudinea aspectelor pe care le implică această formă de asigurare, ca şi de la nece-sitatea unei abordări unitare, mascarea se organizează de către eşalonul de conducere strategic, comandamentele operative, ope-rativ-tactice, prin compartimentul mascare din compunerea acestora sau ofiŃerii din cadrul statelor majore cu responsabilităŃi în domeniu.

Măsurile de mascare strategică (ope-rativă) se materializează integral în ,,Planul mascării”.

Din categoria forŃelor specializate fac parte şi structuri ale armei Apărare NBC – subunităŃile de fumizare, care au compunerea, dotarea şi pregătirea de specialitate cores-punzătoare acestor misiuni.

În CAPITOLUL al 2-lea sunt relevate contribuŃiile autorului la fundamentarea între-buinŃării echipamentelor chimice generatoare de aerosoli în acŃiunile de luptă moderne.

Sunt tratate în detaliu următoarele aspecte:


� terminologia specifică domeniului;� sistemele de aerosoli pentru mascare; � caracteristicile tehnico-tactice şi posibili-tăŃile echipamentelor de fumizare din înzes-trarea trupelor; � normele de bază în cadrul unităŃilor de toate armele; � metodele şi procedeele de utilizare a ae-rosolilor de mascare cu diferite echipa-mente (generatoare de fum, grenade şi bombe fumi-gene, lansatoare de rachete şi de grenade etc.); � factorii meteorologici cu influenŃă asupra folosirii fumului de mascare (stabilitatea aeru-lui, umiditatea şi precipitaŃiile, viteza şi direcŃia vântului s.a.).

Pentru realizarea misiunilor de fumi-zare pe spaŃii largi şi cu o durată mare de timp sunt angajate subunităŃile specializate de apărare NBC, care au în dotare autospeciale de fumizare performante, ale căror posibilităŃi sunt prezentate luând în considerare condiŃiile meteo favorabile (vânt constant cu 2-3 m/s).

O contribuŃie importantă la realizarea misiunilor de orbire/mascare cu fum o au arti-leria şi aviaŃia de sprijin şi bombardament, care folosesc proiectile (bombe) fumigene, pentru a genera perdele de fum, precum şi elicopterele, care dispun de lansatoare acro-şabile pentru moduli fumigeni.

Sunt evidenŃiate unele stipulaŃii din Regulamentul de bază al Armatei SUA, FM 3-50, care reglementează utilizarea fumu-lui de mascare în operaŃiile/acŃiunile mili-tare. De asemenea, sunt date caracteristicile şi po-sibilităŃile unor echipamente de fumi-zare din înzestrarea Armatei SUA, ca: vehi-cule pe roŃi, de mare mobilitate, multi-funcŃionale (HMMWV); transportoare pentru generatoare de fum (SC Carrier); autospeciale cu sistem

de fumizare pe suprafaŃă mare (LAMPSS); lansatoarele de grenade fumigene montate pe tancuri şi transportoare blindate. Interesant este subcapitolul destinat pre-zentării posi-bilităŃilor de mascare cu fum prin angaja-rea subunităŃilor chimice de fumizare din structura armatei SUA.

Autorul accentuează pe necesitatea asigurării interoperabilităŃii structurilor mili-tare (conceptuală, structurală şi operaŃională), în perspectiva integrării României în NATO, subliniind că există posibilităŃi reale de intero-perabilitate şi cooperare cu mijloacele la dis-poziŃie, faptul că evaluarea, planificarea, con-ducerea, raportarea, şi chiar executarea unor misiuni reale, se pot realiza în cel mai clar spi-rit de interoperabilitate.

CAPITOLUL al 3-lea al tezei se refe-ră, pe larg, la aspectele privind ,,Conducerea întrebuinŃării mijloacelor chimice care ge-nerează aerosoli de mascare în operaŃie (luptă)”.

Sintagma ,,mijloace chimice de mascare generatoare de aerosoli” include întreaga gamă de mijloace fumigene portabile sau speciale. ÎntrebuinŃarea acestora este in-clusă în prezent în cadrul apărării NBC, formă de asigurare a acŃiunilor şi protecŃie a forŃelor.

Organizarea, planificarea şi conduce-rea misiunilor, prin folosirea mijloacelor chimi-ce de mascare generatoare de aerosoli, se fac de către statul major şi şefii de arme pe baza hotărârii comandantului marii unităŃi (unităŃii).

Raportul de informare (estimările) ofiŃerului NBC pentru precizarea deciziei co-mandantului cuprinde concepŃia de sprijin cu fum de mascare, date, concluzii şi propu-neri cu referire la misiunile, posibilităŃile, repar-tiŃia forŃelor şi mijloacelor şi realizarea mască-rii cu aceste mijloace.



Autospeciala de fumizare în funcŃiune


Folosirea aerosolilor de mascare este planificată centralizat, pe baza Planului mas-cării operative, elaborat de către statul major.

Autorul tratează în detaliu pe momen-te, forme ale acŃiunilor militare şi misiuni, pla-nificarea întrebuinŃării mijloacelor chimice de mascare generatoare de aerosoli: a) pe timpul pregătirii şi ducerii operaŃiei (luptei) de apărare; b) pe timpul pregătirii şi ducerii operaŃiei (luptei) ofensive.

O atenŃie aparte este acordată docu-mentelor de stat major întocmite pen-tru planificarea, conducerea, reali-zarea şi verificarea eficacităŃii misiu-nilor de mascare prin utilizarea echipa-mentelor fumigene.

La marile unităŃi/unităŃi princi-palele măsuri de mascare cu mijloace chimice generatoare de aerosoli speci-alizate se trec pe harta de lucru la compartimentul operaŃii şi, parŃial, pe hărŃile de lucru/planul acŃiunilor de luptă de competenŃa şefilor de armă şi ai grupelor operative.

Sunt precizate atribuŃiile spe-cifice ofiŃerului NBC.

Pentru realizarea interopera-bilităŃii la nivelul statelor majore, auto-rul propune o serie de documente care să fie acceptate ca documente tipizate, în con-cordanŃă cu docu-mentele similare utilizate în cadrul statelor majore ale unor Ńări membre NATO: Fişa de analiză/evaluare a misiunilor de utilizare a fumului de mascare (harta, sche-me); Fişa de coordonare a misiunilor de mas-care cu fum; Fişa cu misiunile de utilizare a fumului de mascare (anexă la Planul de ope-raŃii/planul acŃiunilor de luptă); Fişa obiective-lor care vor fi mascate cu fum.

În condiŃiile luptei moderne cu multiple şi intense solicitări, când statele majore ale marilor unităŃi/unităŃilor trebuie să asigure o documentare rapidă şi precisă asupra situa-Ńiilor tactice de rezolvat şi să pregătească da-tele necesare în vederea luării hotărârii co-mandantului, utilizarea unor metode şi teh-nici de lucru moderne şi eficiente se impune cu necesitate.

De aceea, autorul pledează cu argu-mente pertinente pentru utilizarea sistemelor informatice şi a celor de automatizare a conducerii trupelor, denumite generic ,,S.P.A.D.” (Sisteme de Prelucrare Automată a Datelor).

CAPITOLUL al 4-lea prezintă carac-teristicile geografico-militare ale zonei de operaŃii de sud şi o evaluare a posibilităŃilor de utilizare a fumului de mascare, pe baza unui ipotetic scenariu operativ-tactic.

Sunt descrise principalele aliniamente

de apărare, raioanele de forŃare şi direcŃiile de acŃiune în această zonă de operaŃii, cu sublini-erea că, la apărarea cu succes a acestui com-partiment de teren, o contribuŃie însemnată o poate aduce şi întrebuinŃarea fumului de mas-care, misiune care este influenŃată de suprafa-Ńa şi felul terenului din această zonă.

Deosebit de elaborate sunt CON-CLUZIILE ŞI PROPUNERILE din finalul tezei, cu aspecte relevante inclusiv asupra unor acti-vităŃi şi acŃiuni din domeniul operaŃiilor de stabilitate şi de sprijin la care structuri ope-

raŃionale ale armatei noastre pot participa. ÎntrebuinŃarea echipamentelor chimice

de mascare de către subunităŃile de apărare NBC specializate pentru sprijinul operaŃiilor/acŃiunilor de luptă în caz de conflict armat, dar şi în cadrul operaŃiilor de stabilitate şi de spri-jin necesită permanent investigaŃii şi rezolvări oportune şi eficiente, iar conŃinutul acestei teze se doreşte a fi un punct de plecare şi un imbold spre acŃiune şi pentru alte domenii complementare.

Mascarea cu fum în scopul prevenirii unor ambuscade

Vizita delegaŃiei militare a S.U.A., 1996, la B.49 Ap.NBC



DETERMINĂRI CONCEPTUALE

L ogistica trupelor are un rol hotărâtor în îndeplinirea mi-

siunilor ce revin forŃelor armate, care desfă-şoară acŃiuni în cadrul unui război/conflict ar-mat şi al operaŃiunilor de stabilitate şi de sprijin.

Logistica apărării NBC este o logisti-că specifică de armă cu toate implicaŃiile

care decurg din sprijinul logistic. Ea cu-prinde un ansamblu coerent de măsuri şi activităŃi prin care se asigură înzes-trarea şi aprovizionarea cu echipamente şi materiale de apărare NBC, asistenŃa tehnică de specialitate, transporturile şi mentenanŃa specifică necesare, asigu-rarea medicală NBC, asigurarea finan-ciar-contabilă şi cartiruirea forŃelor. SusŃinerea logistică de apărare NBC se realizează în orice situaŃie (la pa-ce, în situaŃii de război şi în perioada post-conflict) şi constituie o parte integrantă a

planificării, pregătirii şi desfăşurării acŃiunilor întrunite. Ea se proiectează astfel încât să asi-gure desfăşurarea simultană a acŃiunilor întru-nite în spaŃii diferite. Componentele logisticii apărării NBC sunt: aprovizionarea, transporturile, men-tenanŃa, asistenŃa medicală, asigurarea finan-ciar-contabilă şi cartiruirea forŃelor. Aprovizionarea cuprinde totalitatea activităŃilor desfăşurate pentru stabilirea nece-sarului, cererea, primirea, evidenŃa, depozi-

Abstract: NBC Defence logistics is a specific branch logistic with the all implications which devolve from the logistic support. It contents a coherent ensemble of measures and activities by which is assured endowment and supplies with both NBC Defence equipments and materials, special tehnical assistance, necessary conveyances and specific maintenance, NBC medical assurance, financial - book keeping support and forces’ billeting. The logistic assistance of NBC defence is performing in every situation (peace, crises, war and post - conflict period) and it is an integrant part of the plannings, joint activities preparation and execution. It is projected in a way that assures simultaneous progress of the actions which are brought together in a different spaces.

NBC Defence logistics component parts are: supplies, transportations, maintenance, medi-cal assistance, financial-book keeping ensurence and billeting of forces.

LOGISTICA APĂRĂRII NBC Locotenent – colonel Dumitru GAVRILESCU

Şef de Stat Major

LOGISTICA APĂRĂRII NBC


tarea, conservarea, repartiŃia şi distribuŃia teh-nicii, produselor şi materialelor de resortul apă-rării NBC. Transporturile includ măsuri şi acti-vităŃi executate în scopul deplasării echipa-mentelor şi materialelor de la sursele de apro-vizionare, până la subunitate, precum şi al de-plasării subunităŃilor în cadrul manevrei de for-Ńe şi mijloace dintr-un raion în altul. MentenanŃa reprezintă totalitatea acti-vităŃilor şi acŃiunilor întreprinse pentru a men-Ńine şi restabili echipamentele şi materialele de apărare NBC la parametri normali de func-Ńionare. MentenanŃa include măsuri şi acŃiuni ca: testarea, întreŃinerea, recuperarea, evacua-rea, repararea, controlul s.a.

AsistenŃa medicală cuprinde măsuri şi acŃiuni de protecŃie medicală a forŃelor împo-triva efectelor atacurilor NBC şi EADA pentru: prevenirea apariŃiei şi răspândirii bolilor şi epi-demiilor provocate de agenŃi biologici de luptă, acordarea primului ajutor şi ajutorului medical calificat sau specializat (în cazul contaminării RBC), evacuarea răniŃilor şi bolnavilor conta-minaŃi RBC, spitalizarea, tratamentul şi recupe-rarea acestora.

Asigurarea financiar-contabilă constă în stabilirea necesarului, obŃinerea, conta-bilizarea, utilizarea şi justificarea resursei finan-ciare destinate realizării gradului de suport lo-gistic pe linia apărării NBC.

Cartiruirea forŃelor presupune: asigura-rea cu terenuri, construcŃii şi instalaŃii specifi-ce,exploatarea, întreŃinerea şi repararea con-strucŃiilor şi instalaŃiilor; cazarea personalului; prevenirea şi stingerea incendiilor.

LOGISTICA DIDACTICĂ

Î nvăŃământul în Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare NBC reprezintă un

proces complex şi continuu în cadrul căruia se stabilesc obiective, misiuni, se angajează im-portante resurse materiale şi financiare, se desfăşoară activităŃi care, din ce în ce mai mult, sunt judecate după principii de eficienŃă, economicitate şi oportunitate.

Planificarea logistică riguroasă, prin ie-rarhizarea priorităŃilor şi succesiunea înde-plinirii obiectivelor pe termen mediu şi scurt, stabilirea necesarului şi folosirea resurselor materiale şi financiare, aprovizionarea susŃi-nută cu toate categoriile de materiale şi echi-pamente de apărare NBC, organizarea hrănirii şi echipării efectivelor, alimentarea cu carbu-ranŃi-lubrifianŃi, mentenanŃa, asigurarea asis-tenŃei medicale, cazarea tuturor categoriilor de cursanŃi, militari în termen şi cu termen redus, organizarea protecŃiei muncii, a mediului şi mă-

surilor PSI, consti-tuie principalele misiuni ale struc-turilor de logistică din şcoală. În Şcoala de Apli-caŃie pentru Apă-rare NBC, logis-tica didactică a cunoscut în ultimii ani o permanentă dezvoltare şi mo-dernizare, fapt ce asigură desfăşu-rarea unui proces instructiv-educativ eficient, la stan-dardele actuale. Şcoala dispune

52

Sala Multimedia



de săli de clasă moderne, aulă, laborator de fizică-chimie, reŃea informatică dezvoltată, IN-TERNET, biblioteci, aparatură audio-video, computere, echipamente şi materiale de apă-rare NBC suficiente, mijloace de comunicare,

poligon de instrucŃie pentru apărare NBC şi terenuri de instrucŃie cu destinaŃie diferită, bază sportivă, sala muzeală a armei, sală-expoziŃie de echipamente şi materiale pen-tru apărare NBC etc., ceea ce asigură înde-plinirea misiunilor potrivit nivelului instructiv-educativ de specializare şi profilului cursuri-lor.

În cadrul informatizării învăŃământului a fost realizat un complet de instruire SARNBC (Sistemul de Avertizare şi raporta-re NBC) cu cinci săli echipate cu tehnică de calcul.

Totodată, dispunem de spaŃii de cazare suplimentare cu dotări corespunzătoare şi facilităŃi de instruire care asigură practica de specialitate a subunităŃilor de apărare NBC din teritoriu, organizarea şi desfăşurarea în bune condiŃii a taberelor de instrucŃie, pre-gătirea specialiştilor de clasă în armă, expe-rimentarea unor categorii noi de echi-pamente şi materiale de apărare NBC, acti-vităŃi de instruire comună cu structuri simila-re din armatele statelor membre NATO, in-struirea efectivelor care participă la operaŃii întrunite multinaŃionale s.a.

Ca structură reprezentativă pentru arma apărare NBC, şcoala de aplicaŃie asigură cele mai bune condiŃii pentru desfăşurarea activităŃi-lor din cadrul schimburilor de experienŃă cu delegaŃii militare străine.


Poligonul de instruire a cercetaşilor NBC

Pe fundal - pavilionul ,, Comandament” al Şcolii de AplicaŃie pentru Apărare NBC


L o g i s t i c a a p ă r ă r i i NBC este acea com-

ponentă a sistemului logistic naŃional, stra-tegic, operativ sau tactic care la pace, în situaŃii de criză şi la război este furnizor de securitate psiho-logică şi operaŃională a acŃiunilor forŃelor Sistemului Apărării NaŃionale şi nu nu-mai. Ea (logistica apărării NBC) se con-stituie ca sinteză specifică a logisticii principa-lelor categorii de forŃe ale armatei şi comple-tează setul de măsuri şi programe de urmat în realizarea obiectivului final al acesteia, contri-buind de la soldat până la structuri de nivel strategic la menŃinerea/refacerea capacităŃii operaŃionale şi amplificarea puterii de luptă a trupelor care acŃionează în condiŃii/medii NBC şi/sau ale evenimentelor EADA (emisii altele decât atacul). Căile, metodele şi formele de rea-lizare a sprijinului logistic sunt multiple, având ca şi caracteristică de bază posibilitatea indivi-dualizării, cuantificării, ierarhizării pe baza unor criterii unanim acceptate de literatura de specialitate, criterii la care vom face apel suc-cint în continuare: � după caracterul structurilor angajate în planificarea, organizarea şi executarea sa, sprijinul logistic poate fi naŃional, zonal şi spe-cific structurilor militare; �după nivelul acŃiunilor militare şi al for-Ńelor angajate în cadrul acestora, se dis-ting logistica strategică, logistica operativă şi logis-tica tactică;

�după modul în care se planifică, organizează şi execută, sprijinul logistic poate fi realizat ,,prin esti-mare” (la nivel strategic), calculat, cuantificat şi rea-lizat la nivel operativ şi ,,la cerere” la nivel tactic şi/sau operativ; �după gradul de cu-prindere, sprijinul logistic poate fi general sau par-Ńial, pe produs, activitate sau componentă logistică. Conceptul de logistică a apărării NBC abordează logistica specifică armei cu

toate implicaŃiile care decurg din spri-jinul lo-gistic, care se planifică şi se desfăşoară pe mai multe planuri, vizând aspectele majore de realizare a cadrului logistic în care se duc acŃi-unile militare, în condiŃii sau medii NBC/evenimente EADA, până la asigurarea unui nivel optim individual de protecŃie NBC(NOPINBC). Acest concept incumbă tota-litatea determinărilor, măsurilor întreprinse la diferite eşaloane într-o concepŃie unitară ce vizează realizarea înzestrării, aprovizionarea forŃelor luptătoare, asigurarea cu echipamente şi materiale de apărare NBC, asistenŃă teh-nică, transporturile şi mentenanŃa specifică necesare efortului de apărare sau acŃiunilor de luptă asimetrice. O variantă de abordare a principalelor misiuni de sprijin logistic, pe elementele constitutive derivate din conŃinutul regulamen-telor de logistică şi de mentenanŃă a acŃiunilor de luptă, corelate cu nevoile reale ale câmpu-lui de luptă, rezultate din studiul pericolelor reprezentate de riscurile şi ameninŃările NBC, atât cele existente, cât şi cele prezumtive se prezintă astfel:

COL (ret) Ioan Cornea, former commander of NBC Defence Equipments and Materials Store and the present commander of the same logistics, MAJ Ionel Radu deal with interesting aspects of NBC Logistics Defence.

NBC Defence logistics is that component of the national logistic, strategic, operative and tactic system which, in period of peace, in crises situations and in war time is a provider of psihological and operational security of

the actions of National Defence System’s forces and even more. It (NBC Defence logistics) is formed as a specific synthetis of logistics of the operational doctrines of

the main categories of army forces and it completes the measurements set and the following of programs for the accomplishment of the final target of that, contributing from soldier to individual and group systems, up to the stategic

level at the maintaining/remaking of the operational capibility and amplification of warfare power of the troops who act in NBC conditions/environments and/or of ROTA events.

54



1. Înzestrarea şi aprovizionarea �Realizarea, înzestrarea şi aprovizionarea tuturor luptătorilor cu echipamente şi materiale de protecŃie NBC a căilor respiratorii (noul car-tuş filtrant CFS-12, compatibil NATO) şi cu pelerina de protecŃie cu unică întrebuinŃare. Paralel, proiectarea şi realizarea în cadrul conceptului ,,Sistem de armă infanterist S.I.-2010” a sistemului de protecŃie integrat, etanş pentru protecŃia capului împotriva agenŃilor NBC şi a loviturilor cu fragmente de muniŃie, al cărui vizor încorporează un display, folosit pentru afişarea şi/sau comunicarea de date, senzori pentru depistarea agenŃilor chimici şi biologici sau a contaminării nucleare, senzori de alarmare/avertizare şi o variantă de măsuri de protecŃie ce se impun a se lua de către lup-tător. Aceste elemente de mare şi strin-gentă necesitate din care izvorăşte senti-mentul de securizare personală şi sporeşte potenŃialul de luptă individual sunt prevăzute şi parŃial reali-zate pentru ,,digital soldier – soldatul I.T.” sau pentru soldatul care a luptat sau mai luptă în-că în IRAK, AFGANISTAN etc; �Realizarea şi înzestrarea echipamentelor militare (tehnică militară) cu mijloace de con-trol NBC, cercetare NBC, avertizare şi de-contaminare RBC pentru acŃiunea în condiŃii sau medii NBC, precum şi ridicarea nivelului de performanŃă a unora din aceste mijloace şi valorificarea oportunităŃilor existente la tancuri, MLI etc. pentru a asigura o eficienŃă sporită protecŃiei împotriva efectelor ADMNBC şi/sau evenimentelor EADA; �Aprovizionarea şi înzestrarea subunităŃilor şi unităŃilor din structurile de apărare NBC, care realizează sprijinul de specialitate sau sprijinul logistic specific, direct, general şi ulte-rior, pentru menŃinerea/refacerea capaci-tăŃii operaŃionale şi amplificarea capacităŃii de acŃi-une a trupelor care acŃionează în aceste con-diŃii sau execută mascarea cu aerosoli (acoperiri de protecŃie, dezinformare) şi/sau întrebuinŃează sistemele incendiare perfec-Ńionate şi lovituri cu muniŃie termobară pentru lupta în localităŃi sau medii urbane pregătite pentru apărare de lungă durată, noi instalaŃii de mascare cu aerosoli, aparate de observare în infraroşu sau sisteme de observare pe baza amplificării luminii reziduale. 2. Completarea şi realizarea stocurilor; re-facerea suportului logistic Completarea stocurilor de materiale stabilite pentru fiecare eşalon ca urmare a consumării acestora de către trupele proprii sau a distrugerilor provocate pe timpul acŃiu-nilor de luptă, respectiv refacerea suportului logistic, reprezintă esenŃa determinărilor şi misiunilor de sprijin logistic. Acest suport este cuantificabil, amplificabil şi reprezintă un ele-ment uneori mai hotărâtor în creşterea puterii

de luptă decât factorul surprindere. Realizarea stocurilor de la soldat (S.I. 2010, Digital – soldier – soldatul IT) până la cele mai mari eşaloane angajate în luptă sau aflate în rezervă, refacere, completare, opera-Ńionalizare etc. se face având în vedere ,,fac-torul logistic – 1”, care poate fi cuantificat şi utilizat în calculele statelor majore atunci când se încearcă prognozarea luptei (şi se poate acŃiona voluntar asupra acestui factor). Din studiu, factorul logistic are valoarea în jurul cifrei 1 (unu), ca fiind valoarea nivelului optim al suportului logistic. Când valoarea factorului logistic este subunitară (0,7), putem considera un prag de alarmă, iar dacă valoarea a scăzut la 0,5, atunci sigur acŃiunile de luptă se vor împotmoli, iar continuarea lor devine incertă dacă nu chiar imposibilă. În raport cu misiunea de îndeplinit şi obiectivele propuse, se poate realiza şi un factor logistic supraunitar dar nu mai mare de 2; în mod uzual, pe anumite di-recŃii şi pentru anumite obiective se foloseşte valoarea de 1,10-1,30 ca fiind optimă. Când vorbim de deficit, avem ,,1<1”, când avem ex-cedente vorbim de ,,1>1”, iar când necesarul (N) este egal cu existentul (E) vorbim despre relaŃia logistică-matematică în care N=E=1 (deficitul este zero). În calcularea suportului logistic, se folosesc şi următorii termeni: - I – indicator sintetic de logistică şi are va-loarea I=E:N; este de fapt gradul de asigurare exprimat în %; - P – potenŃialul de luptă al unităŃii, unde P = UxFi; - U – utilitatea unităŃii, cu alte cuvinte, care este gradul de competenŃă a unităŃii în înde-plinirea misiunii respective pentru care se cal-culează P şi are valoarea de referinŃă de regu-lă între 0,7 (unitate aptă a îndeplini misiunea) şi 1,3 (unitate super specializată); - Fi – factor de identificabil, de regulă, este egal cu factorul logistic sau acest factor are ponderea. Detalii despre factorul logistică „1”, potenŃialul de luptă „P”, şi indicatorul de logis-tică „I”, cuantificarea lor, interpretarea, măsu-rarea şi combinarea unor indicatori de rang inferior (subgrupe), calcularea unor excedente şi condiŃiile „sine qua non” în care acestea sunt benefice, vor face obiectul unui alt articol. 3. MentenanŃa suportului logistic NBC MentenanŃa este componenta princi-pală a suportului logistic, vizează cele trei as-pecte principale - cadrul logistic, suportul lo-gistic şi spijinul logistic, reprezintă (conform regulamentelor de specialitate şi manualelor editate) totalitatea acŃiunilor întreprinse pentru a menŃine sau a restabili tehnica şi echi-pamentele militare la caracteristicile specifice domeniului de utilizare, pe timp de pace, în



situaŃii de criză, sau pe timpul acŃiunilor mili-tare în condiŃii sau medii NBC şi/sau eveni-mente EADA. Prin această sintagmă înŃele-gem activităŃile desfăşurate pentru a menŃine, respectiv conserva, apăra, proteja, tot ceea ce se întreprinde pentru a păstra un lucru în bună stare, cheltuielile destinate acestui scop, acŃiu-nile necesare repunerii în funcŃiune etc. MentenanŃa logisticii apărării NBC presupune toate aceste activităŃi pentru a asi-gura ca echipamentele de luptă, tehnica şi materialele specifice să-şi îndeplinească rolul pentru care au fost aprovizionate şi destinate suportului logistic. MentenanŃa va fi optimizată pe baza principiilor terotehnologiei în care in-ginerii, economiştii, managerii, comandanŃii, ofiŃerii de stat major şi executanŃii vor trebui să lucreze în echipă (echipă managerială!). Scopul final al terotehnologiei este rentabi-lizarea proceselor tehnico-economice (de a-chiziŃie, producŃie, comerŃ, mentenanŃă etc.), care din punct de vedere managerial sunt de o mare complexitate, şi presupune adoptarea unui sistem unitar cu structuri de tip modular, în care completelor de reparaŃii-întreŃineri tip, pe produs sau grupe de produse, operaŃiuni, urmăriri în exploatare etc. li se vor acorda o mare atenŃie. 4. Depozitarea, transportul şi distribuŃia tehnicii, echipamentelor şi materialelor Activitatea se conformează noilor nor-me-cadru, în strânsă legătură cu preve-derile caietelor de sarcini, cu respectarea compatibi-lităŃilor de transport şi depozitare etc. În contextul geostrategic actual, riscul NBC şi/sau evenimentul EADA a devenit risc major şi tot mai evident din cauza: � apariŃiei armelor de distrugere în masă NBC, generaŃia a 3-a (Higth-tech), capabile a produce efecte controlate la Ńintă; � evenimentelor EADA în cadrul cărora tero-rismul NBC ocupă un rol important;

� apariŃiei, dezvoltării şi proliferării armelor neletale cu impact NBC, capabile a produce pierderi materiale şi umane minime sau strict punctuale, dar cu rezultate maxime în câmpul decizional şi mai ales al infrastructurii, cu rol de a reduce până la eliminare pierderile co-laterale; � existenŃei, dezvoltării şi menŃinerii con-flictelor locale, reactualizării altora, luptei îm-potriva terorismului, ameninŃărilor nucleare etc.

Un rol deosebit revine structurilor de depozitare special destinate, atât în cadrul depozitului central, cât şi în cadrul depozitelor teritoriale, mixte, subdepozite, depozite de M.U. şi unităŃi, atât din cadrul bazelor, cât şi al brigăzilor logistice. Aceste consideraŃii şi determinări prospective în realizarea SISTEMULUI LO-GISTIC DE APĂRARE NBC vor ajuta, cre-dem, la abordarea cât mai unitară a noilor concepte de sprijin logistic, suport logistic într-un cadru logistic determinat, în sistem mo-dular, computerizat, cu o echipă mana-gerială performantă, prin interoperabilitatea unor sis-teme, standarde militare operaŃionale şi, de ce nu, prin realizările de avangardă Higth-tech în suportul logistic de apărare NBC.

BIBLIOGRAFIE: �*** Viziunea Strategică 2010 Armata României; �*** L-1, Regulamentul logisticii acŃiunilor militare, Bucureşti, 1998, pg.5; �*** Jane’s Defense Weekly 36.15; �*** Military Technology 10/2001; �*** Armada International 6/2001; � Col.Iulian Bacsis – Sistem de armă infanterist S.I. 2010, R.F.T. 6/1999, 3/2000; � Col.dr.Ion MituleŃu-Apărarea NBC, Observatorul militar 19/2001; � Alvin şi Heidi Tofler-Război şi antirăzboi, Al treilea val; � Col.dr.Victor Cepan-Abordarea sistemică a câmpului de luptă în vederea calculului utilităŃii, capacităŃii şi potenŃialului de luptă al unităŃilor şi marilor unităŃi, R.F.T. 1/1999; �Idem-Evaluarea factorului logistic necesar în diferite calcule ale statelor major, R:F.T. 2/2002; � Col.ing.Vasile Aioanei-Implementarea noului sistem de mentenanŃă. Necesitate şi posibilitate, R.F.T. 3/2002; � Conf.dr.Ilie Bădescu-Logistica instituŃională şi structura câmpului de luptă, Bucureşti, 1992; � Col.dr.Nicolae Popescu-Apărarea NBC, în actualitate şi dezbatere-Seminarul de profil la Şcoala de Aplica-Ńie pentru Apărare NBC, 13-16 mai 2002; �*** Draeger Safety-Multi gas Instruments; �*** Evenimentul Zilei-Cum pot fi detectate armele ilegale 3213/2002.



S usŃinerea logistică a struc-turii ,,ForŃa Program 2003” şi în perspectivă ,,ForŃa

Obiectiv 2007” se va baza pe adaptarea conceptuală şi structurală a sistemului logistic actual la dimensiunile, configuraŃia şi misiunile forŃei. Referitor la apărarea NBC, se urmăreşte realizarea unui sistem logistic, flexibil, compatibil cu sistemele similare din Ńările membre NATO, apt să realizeze funcŃiile de bază ale logisticii de armă potrivit procedurilor NATO.

SecŃia ReparaŃii Echipamente şi Aparatură NBC îşi continuă procesul de restructurare şi modernizare şi în prezent îndeplineşte următoarele sarcini mai im-portante: � executarea reparaŃiilor de nivel 2 şi 3 şi a reviziilor generale la autospecialele chi-mice şi la aruncătoarele de grenade in-cendiare; � repararea şi modernizarea echipa-mentelor de protecŃie individuală; � repararea şi etalonarea aparaturii dozi-metrice. � fabricarea, repararea şi recondiŃionarea pieselor de schimb pentru echipamentele de apărare NBC; � producerea de ştanŃe, matriŃe, dispoziti-ve, standuri şi bancuri de verificare nece-sare lucrărilor de mente-nanŃă; � fabricarea mijloacelor şi materialor pen-tru instrucŃie.

Totodată, SecŃia asigură pregătirea echipamentelor şi materialelor de apărare NBC necesare structurilor/forŃelor care participă la operaŃii de stabilitate şi sprijin

(la care participă inclusiv cu specialişti). Cu greutăŃile cunoscute, cauzate în

special de insuficienŃa alocaŃiilor bugeta-re, SecŃia derulează, conform prevederilor de plan, programele de modernizare a echipamentelor şi materialelor de apărare NBC aflate în dotarea tuturor categoriilor de forŃe, care sunt apte, compatibile pen-tru îndeplinirea misiunilor.

Concret, aceasta constă în: � adaptarea măştii contra gazelor md.’85 pentru utilizarea cartuşului filtrant model NATO; � modernizarea dispozitivului de ampli-ficare a sunetului la această mască; � producerea completelor de semne de marcare conform S.M.O. 50001/98 (md. NATO); � participarea la realizarea planşetei cer-cetaşului NBC, conform aceloraşi standar-de.

În viitorul apropiat, se va extinde modernizarea autospecialelor (începând cu autospeciala pentru decontaminarea tehnicii şi terenului ADTT-4) în scopul utili-zării soluŃiilor de decontaminare eco-logice, adaptării sistemului pentru decon-taminare cu ajutorul spumelor fierbinŃi, precum şi al decontaminării tehnicii atipice şi a clădirilor.

Reducerile de personal vor fi com-pensate îndeosebi printr-o dotare mai bu-nă a atelierelor, precum şi prin achiziŃio-narea din economia naŃională şi din im-port a unor piese şi subansamble necesa-re efectuării reparaŃiilor.

MENTENANłA

Locotenent-colonel ing. Mihai VĂLEANU Şeful SecŃiei ReparaŃii Echipamente

şi Aparatură NBC

LTC Eng Mihai Văleanu is the chief of NBC Equipments and Machines Reparations Section. In this article, he presents the main assignments and objectives of equipments and NBC materials maintenance in

this period of army reorganization and modernization.



C onsideraŃii preliminare În stadiul actual, medicaŃia bolii de iradiere se adre-

sează exclusiv tratamentului simptomelor şi leziunilor, determinate la nivelul diferitelor Ńesuturi şi organe (1-26). Referitor la decontaminarea radiobi-ologică, nu există încă o medicaŃie eficientă şi nici profilactică. Produsul farmaceutic STANOSI-MAGNE FF 6-006, elaborat de noi şi brevetat (27), poate fi utilizat, prin acŃiunea sa cu bune rezultate pentru decontaminarea radiobiolo-gică şi chimică a uraniului, radionuclizilor, pre-cum şi a metalelor grele. Acest produs consti-tuie o asociere de concentraŃii mineralo-organice biologic active. Principiul activ este reprezentat de oligoelementele Si şi Mg, complexate fitochi-mic, ca elemente active principale, la care se adaugă şi alte elemente secundare. AcŃiunea decontaminantă a acestor elemente ca organominerale complexate fito-chimic este potenŃată sinergic şi de alte prin-

cipii secundare conŃinute în produsul realizat şi care intervin prin mecanisme biochimice, inclusiv acŃiunea antioxidantă (29). Principiile secundare sunt reprezen-tate de uleiuri volatile, flavone, derivaŃi ortodi-hidroxifenolici, tanin catechic, beta-caroten, vitaminele C, E, K etc. MATERIAL ŞI METODE - Cercetarea activităŃii decontaminante asupra 235U a fost realizată pe şobolani Wistar. Contaminarea biologică s-a făcut prin gavaj cu 235U (azotat de uranil) în prima zi. Timp de trei zile, s-au făcut observaŃii privind instalarea efectelor contaminării radioactive în organism. Începând cu ziua a patra după con-taminare, un lot de animale a fost tratat zilnic, timp de opt zile, cu produsul STANOSI-MAGNE FF 6-006 capsule. După sacrificarea animalelor, probele de organe, urină şi fecale au fost supuse incinerării. S-au realizat prepa-rate sub formă de probe lamelate cu mica-muscovit, care au fost supuse bombardării cu neutroni termici. Au fost determinate conŃinutul, res-pectiv concentraŃia, în uraniu în diferite organe

Abstract: It was carried out, characterized and experienced a new patented pharmaceutical product - STANOSI-MAGNE FF 6-006, as a medicine with radio-protective and decontaminant role with higher efficiency in the NBC (nuclear-biology-chemic) medical protection. The product represents an association of mineral-organic concentrations, biologically active, of vegetal origin. The medicine is integrated in pharmaceutical products without toxicity or contrary reaction and it is indicated in the efficient treatment for biological decontamination of Uranium, radio-nuclides and heavy metals, respectively in the Mercury intoxication. There are presented and discussed the results and the conclusions of the performed research in the context of the treatment and the efficiency of the new pharmaceutical product with decontaminant action.The research has been carried out according to the current Regulations of the National Drug Agency, Bucharest, Romania.

Colonel drd.(bioch.) Constantin STAN

STANOSIMAGNE FF 6-006 CAPSULE, MEDICAMENT INDICAT PENTRU DECONTAMINAREA RADIOBIOLOGICĂ A URANIULUI,

RADIONUCLIZILOR ŞI A METALELOR GRELE

PROTECłIA MEDICALĂ NBC


Începând cu ziua a patra, s-a adminis-trat STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule lotu-lui tratat Y. Lot martor X Lot tratat Y

În figurile X4-X11 se observă că funcŃia rini-chiului, la lotul martor X, se blochează treptat, până la incapacitatea de a mai elimina uraniul în urină (33).

Figurile Y4-Y11, relevă faptul că prin tratamentul cu STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule, rinichiul îşi recapătă funcŃia biologică iniŃială şi elimină intens 235U în urină. Prin co-roborarea datelor prezentate rezultă că, atât la şobolanul X, martor, cât şi la şobolanul Y, tra-tat, cantitatea de uraniu pe unitatea de masă de organ calcinat a fost mai mare în rinichi, urmând în ordine descrescătoare ficatul, plămânul şi splina. Rezultatele cercetărilor efectuate de-monstreazã următoarele aspecte:

la lotul martor şi la cel tratat, precum şi evolu-Ńia eliminării uraniului în urină la lotul martor şi la cel tratat. MicrohărŃile de urme ale fragmen-telor de la fisiunea neutrono-indusă a 235U în probele de urină au fost vizualizate microsco-pic şi înregistrate pe filme fotografice. Cercetările privind decontaminarea de metale grele sunt în curs de desfăşurare şi extindere. Studiul clinic se referă la efectul imediat al tratamentului aplicat cu medicamen-tul STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule şi un-guent, în cazul determinării clinice a unei contaminări chimice cu metale grele, respectiv o intoxicaŃie agresivă cu Hg, asupra unei per-soane de 37 ani, de sex feminin. S-au efectuat determinări comparative de decontaminare între tratamentul cu EDTA şi tratamentul cu produsul farmaceutic STANOSIGMAGNE FF 6-006. REZULTATE ŞI DISCUłII - Cerce-tările preclinice (non-clinice), de toxicitate acută şi cronică au relevat faptul că produsul STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule se înca-drează în produsele farmaceutice cu toxicitate extrem de scăzută (32). În experienŃele pentru determinarea toxicităŃii acute nu s-a atins doza letală de 1% (DL-1), această toxicitate fiind de 0%, la o doză maximă administrată de 1,3g-pulbere/Kg-corp, per os, prin gavaj, sub formă de suspensie apoasă, în volum de 0,1ml/10g-corp. Doza maximă testată non-clinic, de 1,3g-pulbere/Kg-corp, corespunde prin extra-polare la 91g-pulbere/70Kg, respectiv 700 capsule a 0,130g/70Kg. Această doză maximă testată, care depăşeşte chiar doza maximă prevăzută pentru o cură de tratament decontaminant la om, nu a provocat nici un efect advers vizibil la şoarece şi şobolan. În experienŃele de toxicitate cronică, timp de patru săptămâni, letalitatea a fost de 0%, după administrarea per os, prin gavaj a dozei maxime administrată de 1,3g-pulbe re/Kg-corp, în suspensie apoasă de 0,1ml/10g-corp. Nu au fost semnalate modi-ficări privind: starea generală, aspectul exteri-or, comportamentul sau aspecte fiziologice. Greutatea corporală medie pe lot a înregistrat o creştere, comparativ cu a lotului martor, la două şi la patru săptămâni, fapt care exclude efecte adverse. La analiza morfopatologică macroscopicã şi la analiza toxicologică precli-nică, toate organele ani-malelor sacrificate la finele experimentului au prezentat aspect nor-mal.

În prima fază, timp de trei zile fără tratament, în microfilme se constată că elimi-narea naturală în urină a 235U, este asemănă-toare la ambele loturi: - intensă în prima zi, medie în ziua a doua şi o eliminare rarefiată în ziua a treia.

F i g . Y 1 1 . Z i u a 1 1 F i g . X 1 1 . Z i u a 1 1

F i g . Y 1 0 . Z i u a 1 0 F i g . X 1 0 . Z i u a 1 0

F i g . Y 9 . Z i u a 9 F i g . X 9 . Z i u a 9

F i g . X 8 . Z i u a 8





F i g . Y 8 . Z i u a 8


BIBLIOGRAFIE 1. Wursschmidt F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced normal tissue toxicity: Lung”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.7-8, Federal Armed Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000. 2. Zimmermann F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Liver”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.9-10, Federal Armed Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000. 3. Zimmermann F. Geinitz H., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Gastrointestinal system”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.11-12, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 4. Geinitz H., Zimmermann F., Molls M. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Kidneys”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.13-14, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 5. Grosu A.L., Feldmann H.J., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Central Nervous System”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p. 15-16, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 6. Meineke V. - “Diagnosis and therapy of radio-gene induced skin lesions”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.17-18, Germany, 2000. 7. Dang H.S. Pullat V.R., Sharma R.C. – “Distribution of uranium in human organs of an urban Indian population and its relation ship with clearance half-lives”, Health Physics, Mar1995. 8. Herranz M., Abelairas A., Legarda F., “Uranium contents and associated effective doses in drinking water from Biscay”, Applied Radiation & Isotopes, Jun 1997. 9. Karpas Z., Lorber A., Elish E., “Uptake of ingested uranium after low "acute intake"”, Health Physics, Mar 1998. 10. Leggett R.W., Harrison J.D, “Fractional absorption of ingested uranium in humans”, Health Physics, Apr 1995. 11 Pyle G.G., Clulow F.V., “Non-linear radio-nuclide transfer from the aquatic environment to fish”, Health Physics, Sep 1997. 12. Reif R.H., Andrews D.W., “Derivation and implementation of an annual limit on intake and a derived air concentration value for uranium mill tailings“, Health Physics, Jun 1995. 13. Shiraishi K., Tagami K., “Daily intakes of 134Cs, 137Cs, 40K, 232Th, and 238U in Ukrainian adult males“, Health Physics, Nov 1997. 14. Taylor S.K., “Environmental uranium and human health“, Reviews on Environmental Health, Jul-Sep 1997. 15. Zamora M.L., Tracy B.L., “Chronic ingestion of uranium in drinking water: a study of kidney bio-effects in humans“, Toxicological Sciences, May 1998. 16. Volesky B., “Biosorption of heavy metals by Saccharomyces cerevisiae“, Applied Microbiology & Biotechnology, Jan 1995. 17. Avery S.V. - “Cesium accumulation by microorganisms: uptake mechanism, cationic competition, compartmentalization and toxicity”, Journal of Industrial Microbiology, Feb 1995. 18. Morris S.C., Meinhold A.F., “Probabilistic risk assessment of nephrotoxic effect of uranium in drinking water”, Health Physics, Dec 1995. 19. Bergheanu S. – “Studiul cineticii 85Sr dupã administrarea la om în scop diagnostic”, Bucureºti, 1961. 20. Bergheanu S., Gheorghe N. - “Experimentarea unor procedee de decorporare a izotopilor radioactivi, pe animale contaminate pe cale digestivã cu 32P, 45Ca, 51Cr ºi 131I”, Bucureşti, 1965. 21. Dai L.J., Friedman P.A. – “Acid-base chances alter Mg2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, American Journal of Physiology, Jun 1997. 22. Dai L.J., Friedman P.A. – “Phosphate depletion diminishes Mg2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, Kidney international, Jun 1997. 23. Grigorescu S., “Mecanisme ale radioprotecŃiei profilactice”, A II-a Sesiune ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1965. 24. De Smet P., Jans D., “Swelling-activated cation-selective channels in A6 epithelia is permeable to large cations”, Belgian, 1998. 25. Janssen M.P., Glastra P., Lembrechts J.F., “Uptake of 134Cs from a sandy soil by two earthworm species: the effects of temperature”, Archives of Environmental Contamination & Toxicology, Aug 1996. 26. Roşoiu N., “Enzime şi inhibitori naturali din organisme marine“, Bucureşti, 1983. 27. Stan C., “Composition of radiobiological and chemical decontamination of Uranium, radio-nuclides, other chemical noxious and its method of treatment”, Invention Patent OSIM “RO-112992 B1”/1996. 28. Seelmann-Eggebert W., Pfennig G., Munzel H. - “Nuklidkarte, Chart of the Nuclides, Tableau des Nucleides”, Kernforschungszentrum Karlsruhe, 1974. 29. Istudor V., “Farmacognozie fitochimie fitoterapie”, Editura Medicalã, Bucureşti, 1998. 30. National Drug Agency - “The Order No.5/18.05.1999 regarding the Settlements of the authorization for merchandising and drugs supervision and other human products and Regulations regarding the necessary documentation for authorizing or re-authorizing the drugs products and other human products”, Info Bulletin no.1/1999, Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 1999. 31. National Drug Agency - “The Order No.1/02.03.2000 regarding the approval of the Guide regarding non-clinical (pre-clinical) safety studies necessary to carrying out in Romania of clinical studies for medicine products evaluation”, Info Bulletin no.1/2000, Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 2000. 32. Cristea A.N.– “General Pharmacology” p.426-461, Didactic and Pedagogic R.A. Publishing House, Bucharest, 1999. 33. Popescu G., “Explorarea funcŃionalã a rinichiului cu ajutorul nefrogramei izotopice la animalele iradiate şi arse”, Revista Sanitarã Militarã, Bucureşti, 1965. 34. Voronkov M.G., Zelcian G.I., LukeviŃ E., “Siliciul şi viaŃa“, Editura ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1974. 35. Zeana C., “Magneziul - biologie, clinicã, tratament“, Editura Enciclopedicã, Bucureşti, 1994. 36. Baillien M. - “Uptake of 28Mg by duodenal and jejunal brush border, membrane vesicles in the rat”, Magnesium Research, Dec 1995. 37. Paolisso G., Ravussin E., “Intracellular magnesium and insulin resistance: results in Pima Indians and Caucasians”, Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, Apr 1995. 38. Marcus J.C., “Serum ionized magnesium in premature and term infants”, Pediatric Neurology, Apr 1998. 39. Restian A. - “Informational Pathology, Pathologie Informationnelle” p.15-42, 77-82, 97-118, 119-124, 211-220, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 1997.


mice ciber-informaŃionale de iniŃiere şi ac-celerare a eliminării pe cale naturală, in vivo, a radiotoxicului 235U, ca izotop şi ca metal greu, q.e.d.

CONCLUZII S-a realizat şi caracterizat, sub aspec-tul compoziŃiei şi eficienŃei ca medicament, un nou produs farmaceutic - STANOSIMAGNE FF 6-006. Produsul obŃinut constituie o asociere de anumite concentraŃii mineralo-organice complexate fitochimic, care acŃionează siner-gic. Produsul realizat se încadrează în categoria produselor farmaceutice fără toxici-tate şi reacŃii adverse. STANOSIMAGNE FF 6-006 este indi-cat ca medicament eficient pentru deconta-minarea biologică a uraniului , radionuclizilor şi a unor metale grele, res-pectiv în intoxicaŃiile cu mercur.

- eliminarea uraniului, prin urină a fost de 5,7 ori mai mare la şobolanul tratat Y, faŃă de şobolanul martor X, în numai opt zile de trata-ment; - rinichiul - considerat organ critic, în cazul contaminării interne cu 235U, răspunde pozitiv la acŃiunea decontaminantă a produsului far-maceutic STANOSIMAGNE FF 6-006; - se verifică efectul tratamentului cu oligoe-lementele Si şi Mg, pentru restaura-rea dis-tribuŃiei silico-magneziene şi hidrominera-le, intens deteriorată în enteropatia de iradiere (34-38); - rapiditatea şi eficacitatea efectului analizat, verifică ipoteza acŃiunii sinergice asupra restaurării biologice active, constatată în analizele mielografice şi ale morfologiei sân-gelui; - restaurarea funcŃiilor sistemului nervos, ale sistemului endocrin şi ale sistemului imunitar(39-43), explică procesele biochi-



În continuarea şi extinderea cerce-tărilor efectuate anterior (1), asupra efectelor biochimice radioprotectoare, în această lucrare ne-am propus ca obiectiv demonstrarea uti-lizării şi eficienŃei ca medicament a produsului STANOSIMAGNE FF 6-006 unguent în terapia leziunilor tegumentare produse prin arsuri chimice endotermice şi implicit în tratamentul efectelor biochimice cutanate din intoxicaŃia cu metale grele. Introducerea acestui produs far-maceutic, destinat tratamentului local pe tegu-mentele afectate a fost determinată şi de fap-tul că boala de iradiere, ca efect al contami-nării radioizotopice, ca şi intoxicaŃia cu metale grele prezintă şi simptomatologie cutanată severă, cu manifestări lezionale caracteristice multiple (9-34). MATERIAL ŞI METODE - Cercetările întreprinse au abordat aspectele privind stu-diul histologic şi farmacodinamic preclinic (non-clinic) al tegumentului supus unor agresi-uni chimice şi tratat cu STANOSIMAGNE FF 6-006 unguent. Cercetările preclinice (non-clinice) au fost desfăşurate în concordanŃă cu Reglemen-tările în vigoare ale AgenŃiei NaŃionale a Me-dicamentului (35-36). Determinările histologice referitoare la arsurile chimice au avut în vedere faptul că efectul primar al contaminării radioactive asu-pra tegumentelor este însoŃit de ,,arsura de iradiere”, comparabilă cu arsura chimică şi respectiv cu arsura termică. Afectarea capi-larelor implică modificări particulare, similare sau identice, în funcŃie de timpul de expunere, intensitatea şi profunzimea agresiunii radioac-tive, chimice sau termice.

C onsideraŃii preliminare - În lucrarea anterioară (1) a fost descris, caracterizat şi

expe-rimentat un nou produs farmaceutic original - STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule, indicat ca medicament eficient în decontami-narea biolo-gică a uraniului, radionuclizilor (2) şi a meta-lelor grele, respectiv în intoxicaŃia cu mercur. În principiu, acest produs farmaceutic realizat de noi şi brevetat (3), constituie o aso-ciere de concentraŃii mineralo-organice, bio-logic active, reprezentată de Si şi Mg, ca ele-mente active principale complexate fitochimic, precum şi de alte principii active conŃinute în produs şi care intervin prin mecanisme bio-chimice, inclusiv acŃiune antioxidantă. Este cunoscut faptul că medicamen-tele acŃionează ca semnale prin mecanisme bio-cibernetice informaŃionale (4-5). Efectul tratamentului asupra restaurării biologice ac-tive în cazul arsurilor, verifică ipoteza asupra mecanismului biochimic de acŃiune al medica-mentului STANOSIMAGNE FF 6-006, care con-stă tocmai în restaurarea informaŃională a sis-temului nervos, a sistemului endocrin şi a sis-temului imunitar, intra şi intercelular, efect suŃinut prin rolurile complementare ale oli-goelementelor Si şi Mg, în acest studiu (6-7). Componentele organice sunt reprezentate de uleiuri volatile, flavone, derivaŃi ortodi-hidroxifenolici, tanin catechic, beta-caroten şi unele vitamine (1;8). Forma farmaceutică a produsului realizat este constituită de o pul-bere extrafină încorporată într-o bază de un-guent.

Abstract: It was carried out characterized and experienced a new-patented pharmaceutical pro-duct - STANOSIMAGNE FF 6-006 ointment -, utilized as external use treatment for the chemical or thermal burns ulcers and therapy of heavy metals or radiogen induced skin lesions. The active principle is represented by oligoelements that phytochemically added, which act sinergically for the active biological restoration, in vivo, identical-complete, from the lesion derma provoked by thermal, chemical and radia-tion burns ulcerations with a higher survival rate and on dermal biochemical effects from the heavy metals intoxications. The pharmaceutical form is corporate by one association of mineral-organic concentrations biologically active of vegetal origin in superfine powder conditioned under an ointment-based form. There are presented and commented the result of the histological and pharmaceutical research in the context of the immediately biological restoration, initiated and sustained by the STANOSIMAGNE FF 6-006 ointment. The research has been carried out according to the current Regulations of the National Drug Agency, Bucureşti, România..

Colonel drd.(bioch.) Constantin STAN

STANOSIMAGNE FF 6-006 UNGUENT, MEDICAMENT INDICAT ÎN TERAPIA LEZIUNILOR DERMICE

INDUSE RADIOGEN, ŞI RESTAURAREA IDENTIC COMPLETĂ A ARSURILOR TERMICE ŞI CHIMICE



tratate cu STANOSIMAGNE FF 6-006 se re-marcă atât vizual cât şi statistic restaurarea biologică activă a structurilor celulare tegu-mentare lezionate. Astfel, în comparaŃie cu raportul B3M –martor 1,23 dl<1,79 dpl şi raportul B3B –Bioxiteracor 0,85 dl<0,91 dpl, în cazul B3S- STANOSIMAGNE apare un raport invers semnificativ 1,85 dl>1,14 dpl al numărului mediu de capilare, în care dermul lezional este crescut faŃă de dermul perilezional. Această creştere, cu semnificaŃie statistică este net favorabilă vindecării în comparaŃie cu un alt medicament clasic. Raportul inversat al distribuŃiei capi-larelor în dermul agresat şi tratat cu unguentul STANOSIMAGNE a fost evidenŃiat şi în cazul eşantioanelor A3S şi C3S faŃă de martorul M3. STUDIU DE CAZ CLINIC - Pacientei C.P. (vârsta 37 de ani) i s-a pus diagnosticul ,,IntoxicaŃie cu Hg” (Spitalul Clinic Colentina Bucureşti), având o concentraŃie de mercur în urină de 31 mgHg/l, limitele admise fiind de 0-25 mgHg/l. Tratamentul cu EDTA, perfuzii zil-nice, instituit pentu 10 zile, a determinat iniŃial o anumită eliminare prin urină a Hg numai în primele 2 zile de tratament. Agravarea stării de sănătate a pacientei a determinat între-ruperea perfuziilor cu EDTA. Analizele efectu-ate la întreruperea tratamentului cu EDTA şi ulterior, la două luni după aceea, au indicat o eliminare foarte redusă de Hg în urină, respec-tiv, 5 mgHg/l, fapt ce evidenŃia că intoxicaŃia cu Hg era încă prezentă în organism, con-comitent cu instalarea unor efecte renale şi cutanate severe. În aceste condiŃii s-a instituit tratamentul cu STANOSIMAGNE FF 6.006 cap-sule şi unguent, constând din administrarea, timp de cinci zile, a câte două capsule per os, pe zi (dimineaŃa şi seara) şi a câte un gram de unguent pe zi, aplicat pe zonele tegumentare vizibil afectate. Rezultatul tratamentului cu produsul STANOSIMAGNE FF 6.006 capsule şi unguent a fost cert şi evident. Starea de sănătate a pacientei s-a restaurat, treptat, din prima cură. Tratamentul a reiniŃiat eliminarea de Hg în urină în concentraŃie de 33 mgHg/l, iar analiza biochimică a sângelui şi urinei a evi-denŃiat un tablou normal. Pacienta a cerut să repete tratamentul cu STANOSIMAGNE FF 6.006 capsule şi un-guent, încă două cure, în aceleaşi circum-stanŃe. După restabilirea stării de sănătate, ca urmare a dezintoxicării de Hg, analizele de

laborator, efectuate atât la finele perioadei de tratament cât şi după trei luni, şi respectiv

Studiul histologic a fost conceput, în acest caz, cu un grad de dificultate mai ridicat, ştiind că arsura chimică poate provoca leziuni tegumentare mai profunde, faŃă de arsura de iradiere, rezultată în urma unei contaminări radioactive cu şansă de supravieŃuire. S-au studiat corelaŃiile morfologice şi funcŃionale ale capilarelor între tegumentul normal şi cel supus agresiunilor chimice pe de o parte, iar pe de alta, între tegumentul lezat, ca martor, şi cel lezat şi tratat cu STANOSI-MAGNE FF 6-006 unguent, atât în dermul lezi-onal cât şi în dermul perilezional. Determinările histologice s-au efectuat timp de trei luni, pe trei loturi de iepuri de rasă masculi adulŃi, sănătoşi, de vârstă egală –3 luni, cu greutăŃi apropiate, între 1,5 şi 1,7kg. În studiul arsurii chimice au fost folosite: sub-stanŃa A (sub 5% hipoclorid de sodiu şi 1% hidroxid de sodiu), substanŃa B (5% acid or-ganic) şi substanŃa C (sub 1% acid fosforic şi acid sulfamic). Aplicările s-au fãcut zilnic: pen-tru lotul I timp de 3 zile, pentru lotul II timp de 5 zile şi pentru lotul III timp de 7 zile, obŃinându-se arsuri de gradul II-III. REZULTATE ŞI DISCUłII - Datele prezentate şi discutate constituie rezultatul cercetărilor farmacodinamice, biochimice şi histologice, care demonstrează şi susŃin atât efectul cât şi eficienŃa utilizării ca medicament a unguentului STANOSIMAGNE FF 6-006 în cazul leziunilor tegumentare produse prin ar-suri, având drept rezultat restaurarea biologică activă accelelerată, in vivo, ca noutate ştiin-Ńifică performantă. Analiza comparativă a distribuŃiei capi-larelor, a fost efectuată prin examinarea câm-purilor dermice lezionale (dl) şi a câmpurilor dermice perilezionale (dpl), pe suprafeŃe mi-crometrice standard (104 mm2). Datele referi-toare la numărul mediu de capilare, în derm, la lotul I, agresat cu substanŃa B - eşantioa-nele B3M-martor - fără tratament, şi cu trata-ment comparativ, între Bioxiteracor - eşan-tioanele B3B şi respectiv, unguentul STANOSIMAGNE FF 6-006, eşantioanele B3S sunt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1 La probele cutanate agresate şi apoi

Nr. câmpuri

mi-crosco-

pice

B3M - martor

B3B - Bioxite-racor

B3S - STANOSIMAGNE

dl dpl dl dpl dl dpl

Media (1-10)

1,23 1,79 0,85 0,91 1,85 1,14


matricială reconstitutivă; b) efectul sinergic al compensării ca-

renŃelor hidrominerale şi al restaurării informa-Ńionale a sistemului nervos, a sistemului endo-crin şi a sistemului imunitar, intra şi intercelu-lar;

c) restaurarea biologică activă iniŃiată şi dezvoltată de principiile active din fitocom-plexul hidromineral care au intervenit prin me-canisme biochimice, sinergic efectoare, atât pentru dezintoxicarea post-arsură, decorpo-rarea radiotoxică sau ca metal greu şi neu-tralizarea toxinelor, cât şi pentru susŃinerea catenară matricială restauratoare şi structural regenerativă completă, q.e.d.

Rezultatele obŃinute în diferite condiŃii experimentale evidenŃiază eficacitatea noului medicament propus în tratamentul arsurilor şi respectiv acŃiunea de restaurare biologică ac-tivă la nivel celular.


şase luni au indicat o concentraŃie de 14 mgHg/l, încadrându-se astfel în limitele ad-mise (0-25 mgHg/l). Decontaminarea chimică şi biologică a metalului greu Hg, a fost efectul definitiv al medicamentului STANOSIMAGNE FF 6.006, cu numai 30 capsule şi 15g un-guent, în acest caz. CONCLUZII - A fost elaborat, brevetat şi cercetat histologic şi farmacodinamic pre-clinic un nou produs farmaceutic STANOSI-MAGNE FF 6-006 unguent utilizat ca medica-ment de uz extern pentru vindecarea plăgilor produse de arsuri şi indicat pentru decontami-nare radioactivă. Rezultatele cercetărilor his-tologice şi farmacodinamice preclinice, inter-sectate cu rezultatele cercetării fundamentale biofizice, biochimice şi radiobiologice, verifică ipoteza şi concepŃia produsului farmaceutic STANOSIMAGNE FF 6-006 privind rolul radio-protector şi decontaminant al medicamentului prin:

a) mecanismul biochimic de acŃiune şi rolurile biochimice complementare ale oli-goelementelor Si şi Mg, în susŃinerea catenară

BIBLIOGRAFIE

1. Wursschmidt F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced normal tissue toxicity: Lung”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.7-8, Federal Armed Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000.

2. Zimmermann F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Liver”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.9-10, Federal Armed Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000.

3. Zimmermann F. Geinitz H., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Gastrointestinal system”, Nuclear Medical De-

fense Conference 2000, Abstracts, p.11-12, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000.

4. Geinitz H., Zimmermann F., Molls M. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Kidneys”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.13-14, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000.

5. Grosu A.L., Feldmann H.J., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Central Nervous System”, Nuclear Medical De-

fense Conference 2000, Abstracts, p. 15-16, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000.

6. Meineke V. - “Diagnosis and therapy of radio-gene induced skin lesions”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.17-18, Ger-many, 2000.

7. Dang H.S. Pullat V.R., Sharma R.C. – “Distribution of uranium in human organs of an urban Indian population and its relation ship with clearance half-lives”, Health Physics, Mar1995.

8. Herranz M., Abelairas A., Legarda F., “Uranium contents and associated effective doses in drinking water from Biscay”, Applied Radiation & Iso-topes, Jun 1997. 9. Karpas Z., Lorber A., Elish E., “Uptake of ingested uranium after low "acute intake"”, Health Physics, Mar 1998. 10. Leggett R.W., Harrison J.D, “Fractional absorption of ingested uranium in humans”, Health Physics, Apr 1995. 11 Pyle G.G., Clulow F.V., “Non-linear radio-nuclide transfer from the aquatic environment to fish”, Health Physics, Sep 1997. 12. Reif R.H., Andrews D.W., “Derivation and implementation of an annual limit on intake and a derived air concentration value for uranium mill tailings“, Health Physics, Jun 1995. 13. Shiraishi K., Tagami K., “Daily intakes of 134Cs, 137Cs, 40K, 232Th, and 238U in Ukrainian adult males“, Health Physics, Nov 1997. 14. Taylor S.K., “Environmental uranium and human health“, Reviews on Environmental Health, Jul-Sep 1997. 15. Zamora M.L., Tracy B.L., “Chronic ingestion of uranium in drinking water: a study of kidney bio-effects in humans“, Toxicological Sciences, May 1998. 16. Volesky B., “Biosorption of heavy metals by Saccharomyces cerevisiae“, Applied Microbiology & Biotechnology, Jan 1995.

17. Avery S.V. - “Cesium accumulation by microorganisms: uptake mechanism, cationic competition, compartmentalization and toxicity”, Journal of Industrial Microbiology, Feb 1995. 18. Morris S.C., Meinhold A.F., “Probabilistic risk assessment of nephrotoxic effect of uranium in drinking water”, Health Physics, Dec 1995.

19. Bergheanu S. – “Studiul cineticii 85Sr dupã administrarea la om în scop diagnostic”, Bucureşti, 1961. 20. Bergheanu S., Gheorghe N. - “Experimentarea unor procedee de decorporare a izotopilor radioactivi, pe animale contaminate pe cale digestivã

cu 32P, 45Ca, 51Cr ºi 131I”, Bucureºti, 1965. 21. Dai L.J., Friedman P.A. – “Acid-base chances alter Mg2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, American Journal of Physiology, Jun

1997. 22. Dai L.J., Friedman P.A. – “Phosphate depletion diminishes Mg2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, Kidney international, Jun 1997.

23. Grigorescu S., “Mecanisme ale radioprotecþiei profilactice”, A II-a Sesiune ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1965. 24. De Smet P., Jans D., “Swelling-activated cation-selective channels in A6 epithelia is permeable to large cations”, Belgian, 1998. 25. Janssen M.P., Glastra P., Lembrechts J.F., “Uptake of 134Cs from a sandy soil by two earthworm species: the effects of temperature”, Archives of

Environmental Contamination & Toxicology, Aug 1996. 26. Roşoiu N., “Enzime şi inhibitori naturali din organisme marine“, Bucureşti, 1983. 27. Stan C., “Composition of radiobiological and chemical decontamination of Uranium, radio-nuclides, other chemical noxious and its method of

treatment”, Invention Patent OSIM “RO-112992 B1”/1996. 28. Seelmann-Eggebert W., Pfennig G., Munzel H. - “Nuklidkarte, Chart of the Nuclides, Tableau des Nucleides”, Kernforschungszentrum Karlsruhe,

1974. 29. Istudor V., “Farmacognozie fitochimie fitoterapie”, Editura Medicalã, Bucureşti, 1998. 30. National Drug Agency - “The Order No.5/18.05.1999 regarding the Settlements of the authorization for merchandising and drugs supervision and

other human products and Regulations regarding the necessary documentation for authorizing or re-authorizing the drugs products and other human products”, Info Bulletin no.1/1999, Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 1999.

31. National Drug Agency - “The Order No.1/02.03.2000 regarding the approval of the Guide regarding non-clinical (pre-clinical) safety studies neces-sary to carrying out in Romania of clinical studies for medicine products evaluation”, Info Bulletin no.1/2000, Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 2000.

32. Cristea A.N.– “General Pharmacology” p.426-461, Didactic and Pedagogic R.A. Publishing House, Bucharest, 1999. 33. Popescu G., “Explorarea funcŃionalã a rinichiului cu ajutorul nefrogramei izotopice la animalele iradiate şi arse”, Revista Sanitarã Militarã, Bucureºti, 1965. 34. Voronkov M.G., Zelcian G.I., LukeviŃ E., “Siliciul şi viaŃa“, Editura ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1974. 35. Zeana C., “Magneziul - biologie, clinicã, tratament“, Editura Enciclopedicã, Bucureşti, 1994. 36. Baillien M. - “Uptake of 28Mg by duodenal and jejunal brush border, membrane vesicles in the rat”, Magnesium Research, Dec 1995.


4) Server Web - Apache; 5) Server mail; 6) modulul client/server este destinat operato-rilor din cadrul Sistemului de Avertizare şi Raportare NBC (SARNBC).

Rapoartele pot fi introduse în sistem prin următoarele canale: 1) e-mail; 2) prin forme web, care permit completarea şi transmiterea prin Internet a rapoartelor NBC 1, NBC 2 si NBC 4 - rapoartele NBC 3 şi, de asemenea, harta zonei prognozate de risc, pot fi doar vizualizate; 3) introduse de către operatori prin intermediul modulului client/server.

Prognoza se realizează pe baza stan-dardului NATO ATP-45 (A) (STANAG 2103 - "Reporting Nuclear Detonations, Biological and Chemical Attacks, and Predicting and Warning of Associated Hazards and Hazard areas") - rapoartele NBC 2 şi NBC 3 sunt ge-nerate automat şi prezentate operatorului spre validare. Programul determină automat unita-Ńile şi localităŃile din zona prognozată de risc, precum şi timpul de sosire al norului radioactiv sau chimic.

Este o aplicaŃie de tip client de mail dez-voltată în Java şi integrată cu baza de date Oracle. Ea permite vizualizarea mesajelor primite, importul lor în baza de date şi şter-gerea acestora. De asemenea, este posibilă trimiterea de mesaje prin intermediul modulu-lui client/server. Operatorii sunt avertizaŃi în cazul primirii unor noi mesaje.

� Raportarea, analiza, prognoza şi avertiza-rea unităŃilor şi a altor factori responsabili asu-pra evenimentelor NBC conform standardului NATO ATP-45 (A) (STANAG 2103 - "Reporting Nuclear Detonations, Biological and Chemical Attacks, and Predicting and Warning of Associated Hazards and Hazard areas"); � Monitorizarea în timp real a situaŃiei NBC pe arii geografice extinse cu posibilitatea primirii şi transmiterii în timp real a rapoartelor NBC conform standardului NATO ADatP-3 (“Message Text Formating Rules”), prin diferite canale: e-mail, web etc. - rapoartele NBC şi meteo pot fi introduse în sistem şi de către operatori; � Acces paralel şi concurent la baza de date, din reŃeaua locală (LAN), reŃeaua extinsă (WAN) sau Internet, în condiŃii de securitate a informaŃiei; � Utilizarea de hărŃi digitale vectoriale, organi-zate pe straturi tematice cu posibilităŃi de con-versie în diferite sisteme de coordonate: latitu-dine/longitudine, UTM, MGRS - există posibili-tatea de vizualizare a hărŃilor atât în reŃeaua locală, cât şi prin Internet; � Realizarea exerciŃiilor de stat major pe cal-culator.

Aplicatie de reŃea bazată pe tehnologie Oracle organizată pe mai multe straturi: 1) bază de date obiect-relaŃională Oracle 8i care conŃine informaŃia NBC, hărŃile digitale, precum şi cea mai mare parte din logistica aplicaŃiei; 2) MapViewer - permite vizualizarea hărŃilor şi publicarea acestora pe Internet; 3) modulul de mail;


RapSitNBC - AplicaŃie informatică Căpitan dr. Traian NICULA

FacilităŃi oferite

de program

Arhitectura

Modulul NBC

Modulul de mail



Pune la dispoziŃie o serie de forme web care fac posibilă inserarea în baza de date a rapoartelor NBC 1, NBC 2 şi NBC 4. De ase-menea, este posibilă vizualizarea rapoartelor NBC 3 şi a zonei prognozate de risc.

HărŃile sunt stocate în baza de date folosind structura de date a Oracle Spatial Cartridge. Ele sunt organizate pe straturi şi sunt posibile analize spaŃiale asupra lor (de exemplu, determinarea unităŃilor şi localităŃilor din zona prognozată de risc).

Pentru vizualizarea hărŃilor pe web se foloseşte MapViewer, iar pentru modulul cli-ent/server o aplicaŃie grafică dezvoltatã cu Gra-phics 6i.

Harta poate reprezenta orice zonă a lumii (dacă se încarcă informaŃia geografică). Coordonatele sunt prezentate în mai multe moduri: latitudine/longitudine, UTM, MGRS.

Permite realizarea de antrenamente de stat major pe calculator.

Are un modul destinat reprezentării pe hartă a unităŃilor, raioanelor, liniilor de despăr-Ńire, aliniamentelor de contact, rute de cer-cetare etc. SituaŃia şi acŃiunile forŃelor proprii şi ale inamicului sunt reprezentate prin semne convenŃionale şi abrevieri specifice domeniului

militar conform standardelor NATO. Fiecare unitate are atribuită o zona de responsabilitate şi poate fi pusã în relaŃie de subordonare cu alte unităŃi. Zona de responabilitate atribuită unei unităŃi este utilizată în analiza vulnerabili-tăŃii nucleare. Analiza vulnerabilităŃii nucleare se realizează atât grafic cât şi procentual (conform FM 3-3-1 Nuclear Contamination Avoidance).

AplicaŃia poate funcŃiona atât în mod operativ, cât şi de exerciŃiu.

În modul de lucru “exerciŃiu”, pe acelaşi sistem pot opera simultan mai multe scenarii independente care să simuleze diferitele nive-le din cadrul SARNBC sau diferitele eşaloane din cadrul unei mari unităŃi, instructorul având în orice moment imaginea globală a desfăş-urării exerciŃiului.

AplicaŃia pune la dispoziŃie un modul care asistă ofiŃerul de stat major în redactarea ordinelor de operaŃii, fragmentare şi de averi-zare în conformitate cu SMO 50027 “ORDINE DE OPERAłII ŞI ANEXE” (corespunzător STANAG 2014TOP).

Ordinele redactate pot fi trimise prin e-mail, tipărite sau exportate pe disc în diferite formate.


Modulul de hărŃi

Alte facilităŃi

Modulul web


C osturile umane ale războiului au fost amplificate ca urmare a uti-lizării tuturor tipurilor de arme sau a altor acŃiuni militare împotriva exis-

tenŃei umane. Efectele războiului împotriva mediu-lui, ca o problemă generală, nu au primit atenŃia necesară în decursul vremii, dar în ultima perioadă interesul a cunoscut o creştere semnificativă.

Subiectul acestui articol, impactul războiului - pagubele asupra mediului şi influenŃa asupra sănătăŃii populaŃiei, poate fi privit ca o problemă ge-nerală a războiului şi mediului şi, din această per-spectivă, în viitor i se va acorda atenŃia cuvenită.

Până acum dacă noŃiunea de mediu a fost extinsă la înŃelesul ,,mediul uman” (social, econo-mic şi structurile fizice care constituie ,,nişa” în care fiinŃa umană trăieşte şi prosperă), atunci este evi-dent că o discuŃie asupra războiului aduce atingere asupra unora dintre aceşti factori (boli, foamete, sărăcie), care constituie un asalt secundar asupra mediului, ca urmare a războiului şi, implicit, asupra sănătăŃii umane.

ÎnŃelesul demersurilor de a analiza raportu-rile dintre război şi mediul înconjurător, are în spa-tele său un scop bine definit, şi anume acela de a dezvolta cel puŃin trei concepte (curente) cu pri-vire la impactul războiului asupra mediului, ce îşi au rădăcina în anii de după cel de-Al II-lea Război Mondial: �evoluŃia distructivă a armelor convenŃionale şi dezvoltarea armelor NBC a constituit un argument puternic asupra faptului că ,,mediul este vulnerabil sub multe aspecte, ca urmare a consecinŃelor agre-siunii umane şi poate, de fapt, să fie distrus ca ur-mare a acŃiunii acestuia”;* �militarii tuturor armatelor au încorporat în arma-ment şi tehnica militară, tehnologii care aduc atingeri distructive mediului şi ,,transformă strate-giile de luptă ale războiului în adevăraŃi vectori dis-trugători pentru mediul înconjurător, fără nici un beneficiu pentru apărător sau atacator” ;** �spiritul întreprinzător în domeniul industrial şi tehnic cere producerea unor arme convenŃionale sau de distrugere în masă ultrasofisticate, care împarte societatea în oameni şi resurse materiale şi favorizează extinderea degradării mediului, pro-ducând durere unui număr mare de persoane.

Există patru activităŃi în pregătirea sau conducerea războiului, care pot fi percepute ca distrugeri ale mediului, în modalităŃi ce afectează în mod direct sănătatea umană: � producerea şi testarea armelor nucleare; � bombardamentele aeriene; � plantarea minelor terestre; � defolierea şi spolierea solului, aerului şi apei. *Renner, M.G.Assessing the military’s war on the environment. In State of World 1991, ed.L.Brown.Norton, 1991 ** Finger, M.The military, the nation state, and the environment. Ecologist 21(1991):220-224

a) ProducŃia şi testarea armelor nucleare Dezvoltarea în timpul celui de Al II-lea Răz-

boi Mondial a capacităŃilor industriale militare de producere a armelor nucleare a avut un extraor-dinar impact negativ pe plan local, regional şi global asupra mediului.

La complexul nuclear militar existent în S.U.A., se adaugă sute de baze şi unităŃi militare dislocate pe întreg teritoriul american, care cuprind mai mult de 2/3 din zonele clasificate de agenŃia de protecŃie a mediului a S.U.A. ,,ca fiind foarte toxice şi periculoase”. *

Tehnologiile pentru reducerea efectelor con-taminării chimice produsă de aceste zone militare nu au fost dezvoltate, costurile ecologice, ca de altfel şi cele sociale ale continuării vieŃii în aceste zone cu toxicitate ridicată, în mod indubital sunt foarte ridicate. b) Bombardamentele aeriene

Bombardarea mediului ambiant are ca rezul-tat migrarea populaŃiei, mărirea numărului de refu-giaŃi, extinderea şi amplificarea bolilor, a malnu-triŃiei, foametei şi a stresului psihic. În cel de Al II-lea Război Mondial, puterea aeriană a de-venit pentru prima dată o determinare tehnologică majoră a campaniilor militare. În timpul celor şase ani de război, combatanŃii au folosit aproximativ 6-9 milioane tone de muniŃii aeriene asupra ,,unor Ńinte importante din punct de vedere militar”.**Aceste Ńinte s-au constituit din porturi, aeroporturi, căi fe-rate şi noduri feroviare importante, şosele şi zone industriale care au fost amplasate în apropierea sau în interiorul unor zone dens populate.

Sute de mii de oameni au murit ca urmare a efectelor directe ale acestor bombardamente. Con-secinŃele indirecte aduse asupra mediului şi sănă-tăŃii populaŃiei au fost de asemenea devastările. La sfârşitul celui de Al II-lea Război Mondial se estima faptul că ,,aproximativ 40-50 de milioane de oameni doar din Europa au fost consideraŃi refugiaŃi-victime ale războiului, apreciindu-se că aceştia nu şi-au părăsit doar casele, ci chiar şi Ńara”.***

Până în prezent a fost imposibil de a se face o evaluare de profunzime a impactului cumulat al acestor mari dislocări de oameni, servicii şi bunuri materiale aferente. În timpul angajării militare active a Statelor Unite în Asia de Sud-Est, se estimează faptul că ,,bombardamentele americane în Vietnam, Laos şi Cambodgia au forŃat aproximativ 17 mili-oane de oameni să devină refugiaŃi”.****

30 de ani mai târziu, cu foarte mare precizie şi eficienŃă forŃele armate ale AlianŃei în Războiul *Environmental Progress and Challenges: EPA’s Update. Environmental Protection Agency report GAO/RCED-88-44,1988. ** Westing, A.H.Misspent energy. Munition expenditures past and future. Bulletin of Peace Proposals 16(1986), no.1:9-10. *** Proudfoot, M.J.European Refugees 1939-1952: A Study in Forced Popula-tion Movement. Northwestern University Press, 1956. **** Westing, A.H.warfarw in a Fragile World: Military Impact on the Human Environment.Taylor & Francis, 1980

RĂZBOIUL ŞI MEDIUL. CONSECINłELE PAGUBELOR DE MEDIU PRODUSE DE RĂZBOI ASUPRA SĂNĂTĂłII OMULUI

Colonel drd.Florea SURDU Inspector Şef pentru ProtecŃia Mediului şi a Muncii

- Inspectoratul Ministerului Apărării NaŃionale -

ECOLOGIE*PROTECłIA MEDIULUI


din Golf au desfăşurat în condiŃii de înaltă acu-rateŃe ,,cel mai distructiv atac aerian asupra mediu-lui urban din Bagdad şi a câtorva alte mari oraşe irakiene”.* În câteva săptămâni, sistemele de ali-mentare cu apă, cele de comunicaŃii, centralele electrice au fost distruse, în mod selectiv, parŃial sau în totalitate.

În Ńările relativ dezvoltate, aşa cum este ca-zul Irak-ului, această distrugere selectivă şi foarte precisă a unor obiective de importanŃă vitală, ,,a atras majoritatea populaŃiei într-o confuzie to-tală, lipsită de orientare, înfometată, hămesită şi bolnavă”**,***. Potrivit unor prime estimări făcute făcute de către P.E.Taylor în articolul ,,Estimările Statelor Unite asupra efectelor războiului din Irak” din ziarul New York Times, EdiŃia din 5 iunie 1991, ,,În aceste bombardamente ocazionale, au murit 100.000 de militari irakieni, iar 300.000 au fost răn-iŃi”. InformaŃiile în acest sens sunt destul de contro-versate, deoarece, potrivit analizelor Biroului de Recensământ al S.U.A., ,,numărul morŃilor irakieni ca urmare a efectelor directe şi a celor indirecte, a totalizat 100.000 de persoane”.****

În ciuda controverselor privind numărul mor-Ńilor, răniŃilor şi dispăruŃilor raportate la interesele fiecărei părŃi combatante, important este de remar-cat faptul că, principalele urmări ale desfă- şurării unui conflict militar îl reprezintă afectarea intereselor populaŃiei nevinovate ce se reflectă în migraŃiune, foamete, sărăcie, boli şi durere.

Zguduit de un război pustiitor ce se poartă de mai bine de 22 de ani, Afganistanul se confruntă cu cea mai dificilă criză determinată de migrarea populaŃiei (aproximativ 6 milioane de persoane au tranzitat teritoriile stabilindu-se în Pakistan, Iran, Irak sau statele ex-sovietice din zonă), foamete, sărăcie, lipsa surselor de hrană şi apă, boli (dizenterie, poliomielită, T.B.C., mutilări ale picioa-relor sau mâinilor, cancer etc.). c) Minele terestre

Minele terestre au fost amplasate de-a lun-gul şi de-a latul Europei şi Africii în timpul celui de Al II-lea Război Mondial, iar în Vietnam şi Cam-bodgia pe timpul războiului din Peninsula Indo-china, cu scopul de a bloca mişcarea trupelor te-restre dintr-o zonă în alta. Pentru populaŃia civilă care încearcă să trăiască în aceste regiuni sau să călătorească pe apele minate, chiar şi după încetarea războiului, minele şi alte muniŃii repre-zintă un pericol ce se întinde ca o umbră a morŃii în spaŃiu şi timp. În Europa, în nordul Africii şi de-a lungul Asiei de Sud-Est au fost depuse eforturi deosebit de intense (adeseori având ca rezultat pierderi de vieŃi omeneşti), pentru curăŃirea şi dezactivarea minelor şi a altor elemente de muniŃii rămase în terenurile arabile, pe păşuni, în păduri, mlaştini, lunci, râuri, plaje, coastele litoralului sau zonele coliniare. Cu toate eforturile depuse, au mai rămas încă milioane de hectare care au interdicŃia de a fi folosite, tocmai din aceste motive.

În Vietnam, Laos şi Cambodgia sunt încă foarte frecvente cazurile de deces, mutilare sau rănire a civililor care au fost afectaŃi de existenŃa

* Arkin, W.M., Durran. And Chemi, M.On Impact: Modern Warfare and the Environment; A.Case Study of the GulfWar. Greenpeace, 1991 ** Iraq Situation Report for Save the Children, U.K. Save the Children Fund, 1991 *** Renner, M.G.Military victory, ecological defeat. World Eatch, July/August 1991: pag.27-33. **** Andrews, L.Census Bureau to dismiss analyst who estimated Iraqi casu-alties.NewYork Times, March 7,1992

minelor terestre plantate şi încă active. În Afganistan, aproximativ un milion de

mine antipersonal sau antitanc au fost plantate în timpul războiului cu Uniunea Sovietică, din care mii de tone de mine şi muniŃii neexplodate rămase ac-tive în zonele colinare sau montane, pun încă în pericol vieŃile afganilor. Totodată, existenŃa în zonă a unor stocuri mari de muniŃii neexplodate face ca procesul de pace în zonă să fie tot mai complicat. d) Spolierea, defolierea şi poluarea toxică

Practica războiului arată că în mod deliberat autorităŃile guvernamentale ca şi cele locale, pro-duc pagube uriaşe mediului, utilizând în acest sens diferite procedee precum: �incendierea culturilor, recoltelor şi chiar a pă-durilor; � inundarea unor zone; � transformarea în ruine a unor obiective sau te-renuri şi blocarea accesului cu mijloace de trans-port rutier.

Astfel, din timpul celui de Al II-lea Război Mondial, au rămas ca fiind deosebit de relevante două exemple ale unor acŃiuni de distrugere deli-berată produse de către om, aceasta cu scop strategico-militar. Un astfel de exemplu îl constituie detonarea digului Huyanvank peste fluviul Gal-ben în China în anul 1938, prin care trupele ,,Kuomintang”-ului sperau să blocheze înaintarea trupelor japoneze, dar această acŃiune a declanşat inundarea a mai multor milioane de hectare de teren arabil şi afectarea câtorva sute de mii de fa-milii de chinezi. Un alt exemplu, se referă la deschiderea, în Olanda, în anul 1944 a digurilor peste Rin şi Main de către trupele germane pentru a zădărnici înaintarea Trupelor Aliate. Prin această acŃiune, au fost inundate în mod intenŃionat aproxi-mativ 200.000 hectare de teren agricol.

În timpul Războiului coreean, în mai 1953, trupele americane au bombardat deliberat, cinci sisteme de irigaŃii în Coreea de Nord, aceasta pen-tru a forŃe partea adversă să accepte semnarea armistiŃiului dintre combatanŃi.*

Războiul din Vietnam şi parte a celui din Laos şi Cambodgia, au marcat, de altfel, momen-tul în care, în epoca modernă, prima naŃiune din lume a utilizat în mod direct şi deliberat distrugerea mediului ca o procedură de ducere a acŃiunilor de luptă şi îndeplinirea scopurilor strategice propuse. Distrugerile plantaŃiilor de orez din Vietnam au fost aplicate ca o măsură ,,necesară pentru a împiedica accesul adversarului la sursele de hrană şi totodată ca o necesitate de a putea întârzia şi monitoriza acŃiunile acestuia”.**În anii 1965-1971, S.U.A. a contaminat 3640 Km2 din Vietnamul de Sud cu ierbicide, folosind un total estimat la 55 milioane de kilograme de asemeanea tip de substanŃe. Con-secinŃele bombardamentelor şi ale contaminărilor cu substanŃe exfoliante sau ierbicide asupra ecosis-temelor din Asia de Sud-Est, deşi au trecut mai bine de 30 de ani de la încetarea ostilităŃilor, abia în perioada actuală au început a fi analizate cu mai mult discernământ.

Până în prezent, sunt cunoscute foarte puŃine lucruri despre efectele toxice asupra popula-Ńiei din aceste regiuni, aceasta datorându-se şi

* The Attack on the irrigation dams in North Koreea. Air University Quarterly Review 6(1954): pag.40-61 ** Westing, A.H.warfarw in a Fragile World: Military Impact on the Human Environment.Taylor & Francis, 1980



izolării interne şi internaŃionale a statelor din zonă, ceea ce nu a permis declanşarea unei evaluări epi-demiologice cu privire la substanŃele utilizate în timpul războiului.

Un indicator deosebit de relevant asupra ratei de mortalitate în rândul populaŃiei vietnameze provine şi din informaŃiile rezultate în urma plân-gerilor soldaŃilor americani, veterani de război care, implicit, au fost şi ei expuşi contaminării cu ,,Agentul Orange" .*

Războiul din Golf, desfăşurat în lunile ianuarie şi februarie 1991, reprezintă un remarcabil prilej pentru a releva extinderea efectelor distructive asupra mediului, datorată acŃiunilor militare. La începutul războiului, forŃele irakiene au eliminat aproximativ 10 milioane de barili de petrol kuwaitian în apele Golfului Persic**, care a produs o poluare cu mult mai gravă decât cea din timpul războiului dintre Irak şi Iran din anii 1980 – 1988. Poluarea intensă cu produse petroliere a afectat în mod nefe-ricit centralele şi instalaŃiile de desalinizare ale Arabiei Saudite, traficul navelor prin Golf, a ucis mii de păsări de mare şi a afectat profund flora şi fauna acvatică din zonă. De altfel, forŃele irakiene au incendiat 732 de puŃuri petroliere kuwaitiene, poluând aerul pe distanŃe de mii de mile cu un fum dens negru care a acoperit întreaga suprafaŃă cu reziduuri şi funingine. PuŃurile petroliere incendiate – care, de altfel, nu au putut fi stinse până în noiembrie 1991 – au emanat în atmosferă zilnic, aproximativ 50.000 tone de dioxid de sulf (SO2) şi 100.000 tone de funingine ***. Se presupune, de altfel, că fluctuaŃiile pe termen scurt ale temperaturii şi vântului cauzate de norul dens şi lung de fum au dus la creşterea în intensitate a taifunului în Bangladesh.

Evaluările ForŃelor AliaŃilor, anterioare de-clanşării atacului asupra Irak-ului, luau în calcul şi ipoteza unui dezastru asupra mediului încon-jurător, produs de către scurgerile deliberate de petrol, dar se estima faptul că, atâta timp cât nivelul poluării este sub control şi nu afecta îndeplinirea misiunii strategice (eliberarea Kuwait-ului şi retrage-rea ForŃelor Armate ale lui Sadam Hussein), aceas-ta intră în contul pierderilor planificate (asumate).

Războiul din Golf a semnalat totodată şi un aspect specific ,,eco-terorismului", şi anume acŃiu-nile intenŃionate de poluare produse de către * Harris, R.and Paxman, J.A.Higher Form of Killing: The Secret Story of Gas AND Genn Warfare. Chatto&Windus,1982 ** Introductory report of Executive Director: Environmental Consequences if the Armed Conflict between Iraq and Kuwait United Nations Environment Programme report Unep/GC.16/4/Add.1,1991 *** Toukan, A.Humanity at war:The environmental price. Physicians for Social Responsability Quarterly 1(1991): pag.211-220

Irak şi Kuwait, care se spera că vor avea un efect psihologic asupra comunităŃii, vor opri confruntările militare, ca urmare a ,,ataşamentului lumii întregi la valorile mediului înconjurător şi obligaŃia de a le proteja".*

Exemplul practicat de alte state pe timpul războaielor din Asia de Sud-Est a fost preluat şi de către Irak, care a recurs la distrugerea propriei in-frastructuri, mai ales în zonele urbane, cu scopul de a provoca sentimente contradictorii ale popu-laŃiei civile faŃă de AliaŃi şi totodată, de a-i deter-mina pe aceştia la a înceta ostilităŃile militare.

Probleme majore în estimarea consecin-Ńelor asupra sănătăŃii umane, ca urmare a dis-trugerii mediului înconjurător

Pentru executarea unei evaluări corecte şi riguroase în viitor a acestor consecinŃe se impune a fi abordate patru probleme principale: 1 - existenŃa insuficientelor informaŃii despre efectele asupra ecosistemelor, atât la terminarea războiului, cât şi pe termen lung. În timp ce aceste efecte sunt analizate amănunŃit, evaluarea impactu-lui distrugerilor mediului asupra omului va continua să se desfăşoare secvenŃial şi fragmentar. Deşi există numeroase exemple ale efectelor produse de către războaie şi aceste studii de caz sunt disponi-bile în lumea întreagă, până în prezent nu a fost declanşat studiul aprofundat şi sistematic al aces-tora. În multe cazuri, întârzierea în stabilirea efecte-lor războaielor (în special a celor pe termen lung), poate face inutilă declanşarea măsurilor de redu-cere a impactului, limitare a distrugerilor şi refacere a mediului înconjurător (un exemplu relevant în acest sens reprezintă craterele rămase în urma exploziilor muniŃiilor de artilerie sau aviaŃie care duc la distrugerea solului şi la deşertificarea acestuia). ExperŃii în domeniul sănătăŃii publice, cei în dome-niul demografic, oamenii de ştiinŃă în domeniul me-diului, specialiştii în meteorologie, agricultură, an-tropologii, ca şi experŃii militari în domeniul arma-mentelor trebuie să declanşeze dezvoltarea unor modele de analiză integrată a problemelor menŃio-nate mai sus; 2 - escaladarea numărului de armamente şi echi-pamente militare, diversificarea tehnologiilor de distrugere şi livrare a acestora, face posibil acce-sul oricărei Ńări la achiziŃionarea unor astfel de mij-loace, ceea ce duce la creşterea, în mod primej-dios, a posibilităŃilor de distrugere a mediului în plan local, regional şi global. Armele biologice şi chimice sunt capabile să producă contaminarea masiv, pagube majore asupra ecosistemelor şi chiar să ameninŃe cu supravieŃuirea în întregime a populaŃiei pe glob. Oricare război dintre forŃe echi-pate cu sisteme de armament moderne poate pro-duce distrugeri şi mai mari mediului înconjurător decât efectele semnalate în urma războaielor din Golf, Bosnia-HerŃegovina şi Kosovo; 3 - împovărate de creşterea populaŃiei în multe zone ale lumii, de strămutarea neîngrădită a oamenilor şi de exploatarea economică aberantă, ecosistemele Globului Pământesc, sunt ameninŃate chiar cu distrugerea totală de povara desfăşurării războaielor. Plecând de la impactul produs de către cel de AL II-lea Război Mondial, un alt război de amploare mare în viitor, chiar purtat numai cu arme * Introductory report of Executive Director: Environmental Consequences of the Armed Conflict between Iraq and Kuwait United Nations Environment Programme report Unep/GC.16/4/Add.1,1991

,, Este necesară o mare schimbare în modul nos-tru de administrare a planetei şi a vieŃii înseşi,

dacă vrem ca mizeria umană pe scară largă să fie

evitată şi ,,casa noastră planetară” să nu fie ire-

versibil mutilată”.

Avertismentul oamenilor de ştiinŃă către umani-

tate



convenŃionale, ar apăsa şi mai mult asupra multor ecosisteme naturale care în prezent se găsesc la limita supravieŃuirii. PopulaŃia globului s-a dublat din anul 1945 de la 2,5 miliarde de oameni, la peste 5 miliarde în prezent. Pădurile s-au redus cu mai bine de 55% din suprafaŃă, iar rata acestora de dispariŃie este de 1,8% pe an*. Mai mult, în ultimii 50 de ani, diversitatea speciilor de plante şi animale ale globu-lui s-a redus alarmant, prin accentuarea dispariŃiei acestora într-o proporŃie de 1/4. Poluarea aerului şi a solului datorată activităŃilor industriale pune seri-oase probleme sănătăŃii populaŃiei din zonele ur-bane, care este ameninŃată cu creşterea numărului şi diversităŃii de boli incurabile. De la sfârşitul celui de Al II-lea Război Mondial, ,,într-o perioadă de relativă pace, societatea umană a atins în unele situaŃii limita durabilităŃii” **, ceea ce în mod inevita-bil împinge omenirea către o catastrofă ecologică incomensurabilă. 4 - există pericolul ca viitoarele confruntări, conflicte armate sau războaie, dacă sunt purtate de doi ac-tori, din care unul sau amândoi sunt purtători de vectori nucleari, să transforme ecosistemele şi globul într-un holocaust. Pericolul se menŃine chiar şi atunci când caracterul nuclear al războiului este limitat. Războiul nuclear global ar putea în mod substanŃial să distrugă majoritatea formelor de viaŃă, în special a planctonului marin (datorită creşterii nivelului de radiaŃii Ultraviolete B), a pădu-rilor de conifere şi foioase (datorită radiaŃiilor gama) şi a mamiferelor, incluzând aici şi fiinŃele umane (datorită radiaŃiilor gama). Efectele pe termen lung, datorate nu numai unui război nuclear (total sau limitat), ci şi numeroaselor experienŃe nucleare sunt: distrugerea solului, producŃiilor agricole, dis-pariŃia speciilor de plante şi animale, efectele ra-diaŃiilor ionizante, schimbările climatice, efectul de seră, dispariŃia anotimpurilor şi instalarea iernii nu-cleare. Iată mai jos înserate câteva posibile dis-trugeri provocate de întrebuinŃarea armelor nu-cleare:

LegislaŃia internaŃională a războiului şi mediului Interesul activ faŃă de efectele produse asu-

pra mediului de Războiul din Golf au condus comunitatea internaŃională la ideea de a adapta

legislaŃia din domeniul mediului cu privire la protec-Ńia acestuia în timp de război şi de a elimina fisurile existente în conŃinutul acesteia în prezent.

În primul rând, legislaŃia internaŃională a atenŃionat statele lumii în limitarea folosirii armelor cu risc ridicat în producerea unor pagube mediului şi interzicerea întrebuinŃării directe a acestora în acŃiuni de distrugere a mediului, ca act de război. Relevant în acest sens, stau mărturie tratatele inter-naŃionale, convenŃiile şi angajamentele, care inter-zic folosirea unor anumite tipuri de arme sau tehnologii: Protocolul de la Geneva din anul 1925 privind Armele Chimice, ConvenŃia din anul 1972 asupra Armelor Biologice, Protocolul din anul 1977 la ConvenŃia de la Geneva, ConvenŃia din anul 1977 privind ProducŃia Militară sau a Utilizării Ostile a Tehnologiilor de Modificare a Mediului (,,EnMod Convention”) şi ConvenŃia din anul 1981 privind întrebuinŃarea Armelor ConvenŃionale Excesiv de Primejdioase.

De altfel, aceste înŃelegeri, au marcat paşi importanŃi în adaptarea legislaŃiei internaŃionale cu privire la regulile războiului din punct de vedere al protecŃiei mediului. Schimbările produse în comuni-tatea internaŃională, marchează, de altfel, climatul favorabil rectificării şi amendării conŃinutului legisla-Ńiei cu privire la desfăşurarea războiului, în scopul de a introduce mai multe restricŃii referitoare la pro-tejarea mediului înconjurător. Pentru a răspunde cerinŃelor formulate mai sus, experŃii militari în domeniul controlului armamentelor în relaŃia cu mediul, au propus introducerea următoarelor amendamente în conŃinutul legislaŃiei: evaluarea severă a consecinŃelor acŃiunilor militare asupra mediului, precum şi excluderea celor cu consecinŃe grave asupra acestuia; creşterea responsabilităŃilor fiecărei părŃi implicate în conflict care a cauzat pagube mediului; interzicerea distrugerii sau elimi-nării în mediul natural a substanŃelor radioactive sau otrăvitoare în urma desfăşurării unor activităŃi cu astfel de substanŃe; categorisirea ca fiind zone interzise desfăşurării activităŃilor militare; interzice-rea utilizării tuturor armelor de distrugere în masă.

Totodată, alte propuneri au vizat creşterea gradului de implicare a opiniei publice şi aplicarea de către sectorul militar ,,porŃilor deschise”, pentru a se putea face o evaluare deschisă asupra efecte-lor războaielor/conflictelor asupra mediului. S.U.A., pentru a dovedi adeziunea sa la o astfel de opinie, a iniŃiat elaborarea unei baze de date care să moni-torizeze în detaliu problematica protecŃiei mediului în relaŃia cu războiul. Ba, mai mult a propus insti-tuirea, pe plan internaŃional, a unui ,,sistem de management al crizelor de mediu”, ca răspuns la evenimentele sau conflictele de mediu, prin care să se intervină oportun cu forŃe, mijloace şi echi-pamente în caz de nevoie. Toate acestea au început să prindă viaŃă, fiind considerate de comu-nitatea internaŃională ca parte a procesului de luare a deciziilor în cadrul organismelor de securitate europeană şi Nord-Atlantică. Pentru a limita efec-tele asupra mediului ca urmare a desfăşurării con-flictelor armate sau a războaielor, ansamblul de măsuri propuse în finalul acestui material, se doreşte a fi o alternativă (un program), menit să detensioneze situaŃia pe plan politico-diplomatic şi să găsească soluŃii pentru protejarea mediului pen-tru generaŃiile viitoare.

Nrcrt

Zona afectată ca urmare a efectelor nucleare cumulate

(ha)

18Kt 0,91Mt 9,1Mt

1 Mărimea craterului exploziei datorate undei de şoc

1 12 57

2 Copaci doborâŃi ca urmare a undei de şoc 362 9040 52500

3 Copaci arşi de emisia de lumină şi radiaŃia nucleară

148 12800 63800

Puterea nucleară a bombei/ Tipuri de distrugeri

4 Întreaga vegetaŃie arsă de radiaŃia nucleară 43 2830 12100

5 VegetaŃia uscată incendiată de emisia de lumină

749 21300 117000

6 Vertebrate ucise de unda de şoc 24 332 1540

7 Vertebrate ucise de radiaŃia nucleară 674 36400 177000

8 Vertebrate ucise de radiaŃia termică 1000 26900 150000

* Ehrilich, P.R.and Wilson, E.O.Biodiversity studies:Science and pol-icy.Science 253(1991):pag.758-762 ** Report of the WHO Commission on Health and the Environment:Summary World Health Organization, 1992



negrul de fum, praful de ciment şi aerosolii metalelor grele.

În cazul plumbului din atmosferă con-centraŃia maximă admisă este de 2µg/m3. În 1980 pentru plumb s-au găsit pe glob urmă-toarele concentraŃii:

SURSE DE POLUARE ALE AERULUI • Focul este, pe lângă principalul pro-

ces generator de energie, cea mai importantă cauză a poluării.

CO2 aparent nu pune probleme mari de poluare întrucât există o mare diferenŃă între nivelul pe care îl are în atmosferă (0,03%) şi nivelul la care produce tulburări (3-4%), dar aşa cum s-a arătat mai sus chiar şi la concen-traŃii mici, CO2 produce modificări ale regimu-lui de transfer de căldură de la suprafaŃa solu-lui la altitudine, cauzând efectul de seră.

• Arderea incompletă a cărbunilor impli-că foarte multe reacŃii care duc la substanŃe foarte toxice (reacŃii de cuplare care duc la produşi organici cu mai multe nuclee benzeni-ce).

Pentru reducerea poluării, datorată ar-derii combustibililor, sistemele industriale de ardere sunt prevăzute cu două sisteme de arzătoare: un sistem de aprindere care funcŃi-onează până la atingerea temperaturii norma-le de ardere şi un al doilea sistem de arzătoa-re care funcŃionează în regim permanent.

Poluarea atmosferică este dată de modi-ficarea compoziŃiei atmosferei, modificări care fac ca aerul să devină impropriu pentru menŃi-nerea vieŃii.

Poluarea atmosferei poate avea urmări foarte grave într-un timp foarte scurt: în 1952 4000 de oameni au murit în numai patru zile din cauza smogului (smogul londonez conŃine SO2).

Poluarea atmosferei poate fi dată de: � poluanŃi gazoşi: CO2 a cărei concen-

traŃie este în creştere; CO care apare din arde-rile incomplete şi este extrem de toxic; oxizii de azot care duc la apariŃia ploilor acide; ozo-nul care la suprafaŃa solului este foarte toxic; SO2 şi SO3 care în concentraŃii de ordinul mg/m3 sunt foarte toxici, iar la concentraŃii mai mari duc la decese; H2S prezintă acŃiune negativă asupra sistemului nervos central, otrăvirea cu H2S este cumulativă dar percepŃia scade în timp; hidrocarburile care sunt toxice pentru sistemul nervos şi halogenii care sunt foarte toxici, în special fluorul;

Un exemplu este şi peroxiacetil nitratul (PAN) care apare în Los Angeles, în special datorită gazelor de eşapament de la automo-bile, şi rezultă din reacŃia:

NOx+HC PAN şi reprezintă pâcla care se vede în mie-

zul zilei în acest oraş. � poluanŃi lichizi: sunt acele substanŃe

care în stare naturală sunt lichide, cei mai im-portanŃi poluanŃi lichizi fiind hidrocarburile şi insecticidele care sunt pulverizate în atmosfe-ră;

� poluanŃi solizi: sunt pulberile care rămân în suspensie în atmosferă: funinginea,

POLUAREA ATMOSFERICĂ

Slt.(r) drd. Leonard-Vlad ROŞCA

Abstract: In these days we hear more and more about air pollution, about the greenhouse effect, global warming so, in this paper, I present the most important sources for air pollution , the type of pollutants and their effect.

Groenlanda 5*µg/m3

Polul Sud 4*µg/m3

San Diego 2,1 µg/m3

Londra 5,4 µg/m3

Los Angeles 7,6 µg/m3(conc.medie) 71,3 µg/m3(conc.maximă)



Cărbunii prezintă cele mai variate impu-rităŃi şi în concentraŃii mult mai mari decât în petrol sau în gazele naturale.

Prin ardere unele impurităŃi se combină cu oxigenul din aer formând compuşi organici. În schimb impurităŃile necombustibile apar ca fum sau ca cenuşă.

Fumul conŃine impurităŃi diluate cu aerul cald care iese pe coşurile de evacuare (vapori de apă, funingine, hidrocarburi, gudroane etc.). Particulele de fum au dimensiuni submicronice (0,075µm) şi de aceea se com-portă la fel ca gazele în care sunt înglobate.

Cenuşa rezultă exclusiv din combustibili solizi şi este formată din compuşi minerali din cărbuni şi din impurităŃi aderente la cărbuni şi care provin din rocă. Cenuşa care rezultă în urma arderii rămâne în focar dar o parte este antrenată de curentul de gaze de ardere spre coş.

• Sulful este cea mai poluantă compo-nentă a cărbunilor (0,5-6%). La arderea aces-tor combustibili sulful se transformă în dioxid de sulf, concentraŃia SO2 în gazele de ardere fiind de 0,1-0,5%. Din întreaga canti-tate de SO2 care poluează atmosfera cea mai impor-tantă parte provine din arderea combus-tibililor (în S.U.A. din cele 40.000.000tSO2/an elimina-te în atmosferă 30.000.000t provin din surse industriale).

Pe lângă SO2, gazele de ardere conŃin şi SO3 (1-3% din totalul de SO2), SO3 rezul-tând din oxidarea SO2 în flacăra de combus-tie, oxidare catalizată de impurităŃi metalice.

• Industria. Fie-care industrie este un foarte mare poluant cu poluanŃi specifici.

Industria meta-lelor neferoase (care se obŃin prin arderea sulfurilor) produce po-luanŃi care conŃin SO2, a cărui concentraŃie ajunge până la 1%. De asemenea se elimină şi cantităŃi foarte mari de produşi metalici: plumb sub formă de vapori, compuşi cu arsen sau produşi ha-logenaŃi (pentru o tonă de cobalt se eli-mină 1,5t de anhidridă arsenioasă).

În industria alu-miniului se elimină flu-or atunci când se con-sumă Al2O3 din baia de electroliză, iar în indus-tria materialelor de

construcŃie se elimină în atmosferă cantităŃi imense de pulbere care reprezintă 1% din pro-ducŃie.

Industria chimică este cea mai nocivă, cu cea mai mare pondere şi cu foarte multe substanŃe poluante.

Cele mai poluante substanŃe din indus-tria chimică sunt dioxidul şi trioxidul de sulf, vaporii de acid sulfuric, mercaptanii, oxizii de azot, amoniacul, acidul sulfuric, clorul, acidul clorhidric, substanŃele organice, pesticidele, compuşii cu fluor, negrul de fum etc.

Dioxidul (şi trioxidul) de sulf se eva-cuează în atmosferă de la fabricarea acidului sulfuric sau din industrii care folosesc compuşi cu sulf. Fabricile de acid sulfuric nu elimină în atmosferă cantităŃi atât de mari de dioxid de sulf încât acestea să depăşească limitele ad-mise, dar accidentele duc la concentraŃii foarte mari de dioxid de sulf de până la 40mg/cm3 care au un efect foarte nociv.

Hidrogenul sulfurat, sulfura de carbon sau mercaptanii sunt foarte toxice şi au un prag de sensibilitate foarte scăzut. Mai mult, otrăvirea cu hidrogen sulfurat este cumulativă, dar percepŃia scade în timp.

Compuşii azotului (monoxidul de azot, dioxidul de azot, amoniacul, acidul azotic) nu pun probleme la fabricarea acidului azotic în-trucât nu se ajunge la niveluri ale concentraŃiei peste valorile maxime admise.

Hidrocarburile sunt şi ele foarte toxice, în special pentru sistemul nervos, iar hidro-carburile aromatice produc „beŃia benzinei”.


Efectele ploilor acide asupra lucrărilor în piatră. Fotografia din stânga a fost făcută în 1908, iar cea din

dreapta în 1968


Ca efect imediat ploile acide duc la distrugerea vegetaŃiei.

Interesantă este şi legătura dintre ploi-le acide şi apariŃia tot mai frecventă a maladiei Alzheimer, maladia având drept cauză şi pre-zenŃa în organism a metalelor grele întrucât ploile acide dizolvă din sol elementele amfote-re care ajung în plante iar acestea în hrana oamenilor.

De asemenea, intoxicaŃia cu plumb produce boala numită saturnism.

• distrugerea stratului de ozon (din stra-tosferă).

Dintre substanŃele care cauzează această distrugere amintim: freonii şi halonii.

Freonii duc la distrugerea stratului de ozon prin reacŃii de tipul:

CCl2F2 CClF2*+Cl*;

Cl*+O3 ClO+O2;

Cl+O* ClOO* Cl*+O2;

ClO+ClO 2Cl*+O2;

Trep- tat se în- cearcă o înlocuire a f reoni- lor dar pentru haloni care se folosesc la stin-gerea incendiilor catastrofale nu s-au găsit înlocuitori.

POLUAREA ATMOSFERICĂ ÎN RO-MÂNIA

În România cantitatea de poluanŃi emişi în atmosferă diferă de la o zonă la alta.

Astfel, în zonele urbane fără activitate industrială deosebită, concentraŃia SO2 este mai mică decât limita admisă dar concentraŃii-le oxizilor de azot şi a amoniacului depăşesc limitele admise (mai ales în timpul verii). Pen-tru aceste zone principalele surse de poluare sunt transportul rutier, sistemele de încălzire a locuinŃelor, incinerarea deşeurilor.

În zonele urbane puternic industrializate, poluare atmosferică este dată de poluanŃii specifici industriei dezvoltată în acel oraş. De exemplu, în zonele în care s-a dezvoltat meta-lurgia neferoasă, concentraŃiile dioxidului de sulf şi a metalelor grele depăşesc de peste 100 de ori limita maximă admisă.

Bucureşti este cel mai poluat oraş din România, aici fiind determinat cel mai înalt nivel de poluare cu oxizi de azot de la noi din Ńară, de asemenea fiind determinate niveluri ridicate şi pentru concentraŃiile de amoniac şi aerosoli de plumb.

Spre deosebire de zonele urbane, zone-le rurale nu sunt poluate.

În tabelul de mai jos sunt prezentate nivelurile maxime admise la noi în Ńară, pentru principalii poluanŃi, la un moment dat, respec-tiv în 24 de ore.

POLUAREA RADIOACTIVĂ Poluarea radioactivă se referă la emisia

• Mijloacele de transport contribuie la poluarea atmosferică prin gazele de evacuare.

Un autoturism consumă la 1000km par-curşi oxigenul necesar unei familii formate din patru persoane timp de un an, la 1000l de benzină se elimină în atmosferă 337kgCO2, iar dintr-un rezervor de benzină cu tetraetil de plumb se elimină în atmosferă 32g de plumb. EFECTELE POLUĂRII

• efectul de seră - cea mai mare parte a radiaŃiei solare este în domeniul vizibil şi nu-mai o mică parte în ultraviolet. Atunci când această radiaŃie atinge suprafaŃa pământului o mică parte se absoarbe, dar cea mai mare parte se reflectă ca radiaŃie infraroşie. Dacă în atmosferă există gaze care absorb această radiaŃie, temperatura la sol şi în atmosferă va fi mai mare decât atunci când nu ar exista efectul de seră.

În cazul pământului, în lipsa efectului de seră, temperatura la suprafaŃă ar fi de -15oC, dar datorită acestui efect temperatura medie la suprafaŃa Terrei este de +18oC. Ga-zele care generează efectul de seră sunt: CO2, apa (atunci când este în stare de vapori) şi CH4.

În următorul tabel este prezentată ten-dinŃa de modificare a concentraŃiilor gazelor generatoare de efect de seră şi a N2O:

• ploile acide: apar datorită prezenŃei în atmosferă a SO2, SO3 şi a oxizilor de azot,

gaze care în prezenŃa apei formează acizi. Se consideră ploi acide atunci când pH-ul scade sub 5,8.

Gaz ConcentraŃia in anul 1900

ConcentraŃia în prezent

CO2 280 ppm 360 ppm (concentraŃia a crescut cu aproxi-mativ 1,5 ppm/an)

CH4 800 ppb 1740 ppb(concentraŃia a crescut cu aproxi-mativ 10 ppb/an)

N2O 280 ppb 310 ppb(în prezent cu aproximativ 10% mai mult decât in 1900)



şi la propagarea unor radiaŃii periculoase pen-tru organismele vii, radiaŃii care provin din dezintegrarea anumitor specii atomice, dar, şi din spaŃiul cosmic. RadiaŃiile care provin din dezintegrarea anumitor specii atomice sunt caracterizate de timpul de înjumătăŃire, în ta-belul de mai jos fiind dat acest timp pentru patru elemente naturale şi pentru trei artificia-le.

Poluarea radioactivă a apărut după pri-mele experimente nucleare, iar iniŃial s-a cre-

zut că praful radioactiv se ridică în stratosferă datorită exploziei.

Poluarea radioactivă acŃionează asupra organismelor vii prin iradiere, atunci când acestea sunt supuse la radiaŃii, şi/sau prin contaminarea radioactivă care se produce atunci când un organism intră în contact direct cu un element radioactiv.

AcŃiunea elementelor radioactive asupra organismului uman diferă în funcŃie de ele-ment, astfel:

• 137Cs – afectează tot organis-mul, dar mai ales musculatura;

• 131I – afectează glanda tiroidă; • 60Co – afectează regiunea

gastrointestinală; • 90Sr – afectează sistemul osos; • 14C – afectează Ńesutul adipos.

RadiaŃiile cele mai nocive sunt radiaŃiile

X şi γ care se mai numesc şi radiaŃii pene-trante. Pe termen scurt aceste radiaŃii produc boala de iradiere care apare la doze adsorbite mari şi care poate duce la deces, pe termen lung aceste radiaŃii cresc riscul îmbolnăvirii de cancer, iar pe termen foarte lung prezintă un efect genetic care se manifestă la copiii părin-Ńilor iradiaŃi.

POLUANT

ConcentraŃia maximă admisă

la un moment dat (µg/m3)

ConcentraŃia maximă admisă

în 24 de ore (µg/m3)

SO2 350 125

H2S 30 10

NO2 200 40

NH3 300 100

Cl2 30 10

CO

CH2O 35 12

Fungicide 150 50

Pulberi în suspen-sie PM10

50 (în 24 de ore)

40 (an calendaristic)

10mg/m3

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

Bibliografie: 1. Acres, G.J.K,, în Perspective in Catalyse, ed. J.M.Thomas şi K.I.Zamaraev Blackwell Scientific Publication, London 1992; 2. Zeldovitch, J., Compt.Rend.Acad.URSS, 51, 1946, 217; 3. Kremer, H., Die Industriefeuerung, 25, 1983, 69; 4. Kapteijn, F., Rodriguez-Mirasol, J., and J.A.Moulijn, Appl.Catal.B, 9, 1996, 25; 5. Wojtowicz, M.A., Pels.J.R., andMoulijn, J.A., Fuel Proc.Techol., 34, 1993, 1; 6. Bosch., H., and Janssen, F., Catal.Today, 2(4), 1987, 369; 7. Molina, M.J., and Rowland F.S., Nature(London), 249, 1974, 810; 8. Heck. R.M., Farrauto, R.J., Catalytic Air Pollution Control, Comercial; 9. Delmon, B., Appl.Catal.B: 1, 1992, 139; 10. Kummer. J., Prog.Energy Combust. Sci., 6, 1980, 177; 11. Taschner.K., în catalysis and Automotive Control I. A.Crucq, ed., 1991, Elsevier Sci. Publish-ers B.V., Amsterdam; 12. Acres, G.J.K., în IUPAC, Perspective in Catalysis, J.M.Thomas and K.I.Zamaraev eds., Lon-don, 1992, p.359; 13. Savey, D., în Stud.Surf.Sci.Catal., 96, A.Frennet şi J.M.Bastin eds.1995, p.3; 14. Schmidt.T., în Stud.Surf.Sci.Catal.71, A.Cruck ed., 1991, p.55; 15.Emil Dumitriu, Vasile Hulea - Metode catalitice eterogene aplicate în protecŃia mediului, Edi-tura BIT, Bucureşti, 1997.

ELEMENTE NATURALE

ELEMENT T1/2 ELEMENT T1/2

232T 13,4*1010 ani 239Pu 24000 ani

238U 4,5*109 ani 131I 8 zile

40K 1,3*109 ani 137Cs 40 secunde

ELEMENTE ARTIFICIALE

14C 5568 ani



E ste cea mai importantă activitate sub aspectele efectivelor NBC implicate, complexităŃii şi ale reprezentării armei pe plan internaŃi-

onal. - Perioada misiunii : 12 martie 2003 – 16 octombrie 2003. - Dislocare:CAMP DOHA/AL KUWAIT. - Subordonare: direct Comandamentului ForŃei MultinaŃionale Întrunite din DOHA. - Desfăşurarea misiunii a cuprins trei etape distincte: I. Pregătirea subunităŃii pentru evaluarea în teatru încheiată cu un exerciŃiu de evaluare cu partici-pare multinaŃională, cu durata de aproximativ trei săptămâni, trecut cu rezultate foarte bune; antre-narea subunităŃii pentru îndeplinirea unor misiuni specifice teatrului de operaŃii, pe durata a cinci săptămâni. II. Îndeplinirea unei game largi de misiuni atât de specialitate, cât şi misiuni specifice operaŃiilor de sprijin şi stabilitate ( 3 1/2 luni ): - observarea nucleară şi chimică în zona de responsabilitate; - decontaminarea totală a tuturor echipamentelor şi materialelor care părăseau teatrul de operaŃii prin punctul de îmbarcare DOHA ( portul ASH SHUAIBAH ); - misiuni de recunoaştere, pază, însoŃire şi escortă în folosul tuturor convoaielor româneşti care se deplasau spre Irak ; - Checkpoint-uri în locuri stabilite prin misiune.

Cea mai solicitantă misiune a fost cea de decontaminare care s-a desfăşurat non – stop zi şi noapte, pe schimburi, utilizând echipamentele de specialitate aflate în dotare, la care au participat toŃi militarii subunităŃii cu excepŃia celor din plutonul de cercetare-decontaminare (apx. 30.000 bu-căŃi tehnică şi containere). III. Predarea responsabilităŃilor către o subunitate americană şi pregătirea pentru părăsirea teatrului de operaŃii (două săptămâni).

La solicitarea părŃii americane o autospecială de decontaminare tehnică şi teren ADTT-4 a rămas în teatrul de operaŃiuni, urmând a fi exploatată de militari americani instruiŃi în acest scop de colegii lor români. Misiunea Cp.383 Ap.NBC în zona Golfului constituie o dovadă a capacităŃii de interope-rabilitate a subunităŃilor NBC, cât şi o ilustra-re a profesionalismului specialiştilor armei noastre, experienŃa acumulată constituind un izvor de învăŃăminte care necesită a fi valori-ficat.

A consemnat Mr.Stelian Rădulescu

P a r t i c i p a r e a C o m p a n i e i 3 8 3 A p ă r a r e N B C

l a o p e r a Ń i u n e a I R A Q I F R E E D O M

CRONICA INTEROPERABILITĂłII

Comandantul subunităŃii prezintă ordinul de acŃiune


I t is the most important activity under the aspects of the involved NBC forces, the com- plexity and the branch representation at the international level.

*Mission period: 12th March, 2003-16th October 2003. *Dislocation: CAMP DOHA/ AL KUWAIT. *Subordination: directly to Combined Joint Task Force, HQ-DOHA. *The mission development had three distinct stages: I The subunit preparation for the assessment within the theatre, followed by a multinational exercise which scored the best results and the subunit training to accomplish the specific operational mis-sions in the theatre. II Accomplishing a large series of both speciality missions and of missions specific to support and stability operations: -nuclear and chemical observation within the area of responsibility; -the complete decontamination of all the equipment and materials which left the operational theatre through the embarkment point DOHA (the ASH` SHUAIBAH harbour); -recon, guarding, accompanying and escorting missions for the Romanian convoys moving to Iraq; -checkpoints in the mission established sites.

The most solicitant mission was the decontamination one, which was developed continu-ously, day and night, by shift, using the available speciality equipments, where all the subunit per-sonnel took part, except the ones belonging to the recon platoon (about 30.000 technical items and containers were decontaminated). III The hand over of the responsibilities to an American subunit and the preparation to leave the operational theatre.

At the American request, a special techniques and field decontamination vehicle, ADTT-4 was left on the operational theatre, being exploited by the American forces, specially trained by their Romanian fellows. The 383rd NBC Defence Company mission in the Golf area is a proof of the NBC subunits interoperability capacity, as well as an illus-tration of our branch specialists` profession-alism, the gotten experience being a source of knowledge that must be developed. Recorded by MAJ Stelian Rădulescu

CRONICA INTEROPERABILITĂłII

M U L T I N A T I O N A L J O I N T O P E R A T I O N S

T h e 3 8 3 r d N B C D e f e n c e C o m p a n y P a r t i c i p a t i o n t o t h e

I R A Q I F R E E D O M O p e r a t i o n .

Subunit commander presents the action order


Abstract: The important debate on global warming proceeding under UN auspices provides but a partial

picture of climate change. In addition to the devastating impacts of greenhouse gas emissions on the

ozone layer, the world’s climate can now be modified by a new generation of sophisticated ”non-lethal

weapons”.

In the US, the technology is being perfected under the High-frequency Active Aural Research

Program (HAARP) as part of ”Star Wars”, otherwise known as the Strategic Defense Initiative (SDI).

Recent scientific evidence suggests that HAARP is fully operational and has ability to potentially trigger

floods, droughts, hurricanes and earthquakes.

From a military standpoint, HAARP is a weapon of mass destruction. Potentially, it constitutes

an instrument of conquest capable of selectively destabilizing the agricultural and ecological systems of

entire regions.

legaŃiile oficiale, nici acŃiunile de mediu desfă-şurate de grupurile participante în noiem-brie 2000, la Haga, la ConferinŃa despre schimbă-rile climaterice, nu au ridicat marea problemă a ,,armei meteorologice” sau a ,,teh-nicilor şi tehnologiilor de modificare a mediu-lui” (ENMOD) şi nu au considerat această no-uă problemă ca relevantă pentru înŃele-gerea schimbărilor climei.

NeconcordanŃa ideilor şi soluŃiilor dintre negociatorii oficiali, parlamentarii diferitelor state (îndeosebi S.U.A. şi Rusia) şi specialiştii de mediu a condus la refuzul indiscutabil al Washington-ului, la Protocolul Kyoto din 1997, de a-şi asuma responsabilitatea de re-ducere a emisiilor de dioxid de carbon. Proto-colul face apel către toate naŃiunile de a redu-ce producŃia de substanŃe care prin utilizare contribuie la producerea efectului de seră, la o medie de 5,2 procente, la care să se ajungă între 2008-2012. Din păcate, impactul tehnolo-giei militare asupra climatului mondial nu a fost un obiect al discuŃiei sau o cât de mică preocupare. Limitată la efectul de seră, dezba-terea pornită asupra schimbărilor atmos-ferice serveşte obiectivelor urmărite de către strate-giile de securitate şi apărare a statelor deŃină-toare de tehnologii de producere armei meteo-rologice.

Renumitul om de ştiinŃă Dr.Rosalie Bertell confirmă că ,,oamenii de ştiinŃă militari din S.U.A lucrează deja cu sistemele de influ-enŃare a vremii”. Aşa cum scria ziarul londo-nez ,,The Time”, la data de 23 noiembrie 2000, ,,Metodele includ amplificarea furtunilor şi devierea vaporilor de apă din atmosfera Pământului pentru a produce secetă sau inun-daŃii în diferite zone geografice”.

În anii ’70, fostul consilier de securitate naŃională, Zbigniew Brzezinski, a prevăzut în cartea sa intitulată ,,Între două vârste” –

Mr. Carol PETERFI

Prof. Adriana ACHIMOIU

I mportantele dezbateri cu rol de avertisment ce au loc sub aus-piciile NaŃiunilor Unite furnizea-ză o viziune nouă şi de loc îm-

bucurătoare asupra schimbărilor cli-materice survenite în ultimul timp pe Pământ. Pe lângă impactul devastator al poluării, al apariŃiei efectului de seră şi distrugerii stratului de ozon, clima mondială poate fi acum modificată printr-o nouă generaŃie de ,,arme neletale” sofisticate. De fapt, atât S.U.A cât şi Rusia şi-au dezvoltat tehnici de schimbare a vremii capabile să producă diferite fenomene meteo-rologice oriunde în lume.

În S.U.A, tehnologia a fost perfecŃio-nată sub atenta supraveghere a Programului de Cercetare Activă Auriculară (HAARP), acesta fiind parte componentă a controver-satului proiect ,,Războiul stelelor”, cunoscut de altfel ca IniŃiativa de Apărare Strategică (SDI). Probe ştiinŃifice recente sugerează că HAARP este pe deplin operaŃional şi are ca-pabilitatea de a împiedica posibilele inun-daŃii, secete, uragane şi cutremure sau de a le pro-duce. Din moment ce nu există nici o dovadă că această tehnologie ,,neletală" a fost deja folosită, cu siguranŃă că NaŃiunile Unite ar tre-bui să pună problema ,,războiului de mediu” o dată cu dezbaterile ce au loc pri-vitor la efectul de seră şi impactul acestuia asupra condiŃiilor climaterice.

Dintr-un punct de vedere militar, HAARP este o armă de distrugere în masă.

Ea poate constitui un instrument de cu-cerire capabil să destabilizeze selectiv siste-mul agricol şi cel ecologic din toate regiunile.

În ciuda unei întinse cunoaşteri ştiinŃifi-ce, dezbaterea problemei transformări-lor cli-materice pentru uz militar nu a fost nicio-dată o parte foarte explicită a programului NaŃiuni-lor Unite privitor la schimbările climei.Nici de-

RĂZBOIUL METEOROLOGIC


“Between Two Ages” - că ,,tehnologia va face valabile, pentru conducătorii marilor naŃi-uni, tehnici pentru dirijarea unui război secret, pentru care va fi nevoie doar de un minim de forŃe de securitate pentru a fi evaluate. Modali-tăŃile de modificare a climei pot fi folosite la producerea sau prelungirea perioadelor de secetă sau furtună“.

Marc Filterman, un fost ofiŃer francez, a subliniat că deja există câteva tipuri de ,,arme neconvenŃionale”, care folosesc frecvenŃe ra-dio pentru a genera schimbări climaterice. Referindu-se la un raport publicat de ,,Intelligence Newsletter” în 1999, el susŃine că atât S.U.A cât şi Rusia ,,stăpânesc, încă de la începutul anilor’80, ştiinŃa necesară pentru a declanşa schimbări climaterice neaşteptate (uragane, secete). Aceste tehnologii fac posi-bilă ,,împiedicarea posibilelor tulburări atmos-ferice prin folosirea radarului de frecvenŃă ex-trem de joasă (ELF)”.

Un studiu de simulare a ,,scenariilor” de apărare viitoare, descris într-un raport al Uni-versităŃii ForŃelor Aeriene ale S.U.A, cere ,,for-Ńelor aeriene americane să stăpânească vre-mea prin dezvoltarea tehnicilor deja cunos-cute şi a producerii tehnologiilor cu aplica-bilitate militară”.

Schimbarea vremii oferă ,,războini-cului” un număr mare de posibilităŃi pentru a înfrânge sau pentru a constrânge un adver-sar. Probabil că în S.U.A modificarea vremii va deveni o parte a politicii de securitate naŃiona-lă cu aplicaŃii atât domestice, cât şi interna-Ńionale. Guvernul S.U.A. va urmări o astfel de politică, în funcŃie de interesele sale, la nivele diferite. Dezvoltându-se la baza de cercetări atmosferice din Gokoma - Alaska şi reuşind cooptarea specialiştilor din ForŃele Aeriene şi Marina S.U.A, HAARP este o parte a unei noi generaŃii de armament sofisticat sub egida SDI. Proiectat şi produs de Air Force Research Laboratory’s Space Vehicles Direc-torate, HAARP se constituie dintr-un sistem de antene foarte puternice capabile să cre-eze ,,modificări locale controlate ale ionos-ferei”. În ,,Cutia Pandorei a armatei”- “The Military’s Pandora Box”, Dr. Nicholas Begich, un om de ştiinŃă activ, implicat în campania împotriva HAARP, descrie sistemul ca pe o ,,puternică tehnologie bazată pe unde radio care ridică nivelul câmpului electromagnetic al ionosferei (nivelul su-perior al atmosferei) prin concentrarea şi încălzirea acelor câmpuri”. Astfel, undele electromagnetice devin permisive pentru radi-aŃiile cosmice, care pătrund în atmosferă şi distrug tot ce este viu.

Bertell descrie HAARP ,,ca pe un în-călzitor uriaş care poate cauza distrugeri foarte mari ale ionosferei, creând nu numai

găuri, dar şi lungi crăpături în stratul pro-tector care împiedică radiaŃiile letale să nu bombardeze planeta”.

Cu toate că a fost prezentat ca un pro-gram de cercetare ştiinŃifică şi academică, Begich observă că documentele militare ame-ricane sugerează faptul că obiectivul princi-pal al HAARP este ,,să exploateze stratul de ionosferă pentru nevoile Departamentului de Apărare”. Fără referiri speciale la program, Universitatea Aeriană studiază posibilităŃile folosirii ,,modificărilor ionosferice produse”, atât pentru generarea de microclimate alterna-tive, cât şi pentru distru-gerea comunicaŃiilor şi radarului inamicului.

Conform spuselor lui Bertell, HAARP este o parte a unui sistem integrat de arme cu posibile consecinŃe ale devastării mediului. Ea atrage atenŃia că este nevoie de aproape 50 de ani de programe de cercetare diver-sificate şi intensive pentru a înŃelege feno-menele care se produc în atmosfera supe-rioară. Ar fi o greşeală să nu te asociezi cu HAARP în construirea laboratorului spaŃial, care este planificat separat de S.U.A. HAARP este o întreagă structură militară deliberată. ImplicaŃiile militare de combinare a acestor proiecte este alarmantă. Este binecunoscut faptul că după executarea unei explozii nucle-are în ionosferă, la suprafaŃa Pământului nu va mai funcŃiona nici un sistem, cu excepŃia motorului cu abur. De asemenea, devine înfri-coşătoare abilitatea HAARP, a laboratorului spaŃial şi a sistemelor de rachete de a realiza transmiterea unor cantităŃi mari de energie, comparabile cu o bombă nucleară, oriunde pe pământ, prin laser şi particule de rază. Proiec-tul, adaugă Bertell, este posibil să fie ,,vândut” publicului ca un scut spaŃial împotri-va rachetelor sau, şi mai credibil, ca un dispo-zitiv pentru repararea stratului de ozon.

Pe lângă modificarea vremii, HAARP are şi altfel de întrebuinŃări. Conform afir-maŃiilor lui Begich, ,,HAARP poate contribui la schimbarea climei prin bombardarea intensivă a atmosferei cu radiaŃii de frecvenŃă înaltă”. Transformarea undelor de frecvenŃă joasă în unde de intensitate înaltă poate afecta creierul uman, constituindu-se într-o adevărată armă psihologică de distrugere în masă sau, toto-dată, poate să influenŃeze mişcările tectonice, care pot fi astfel programate să se producă într-un teritoriu dorit. Mai ales, HAARP are capabilitatea de a modifica câmpul electro-magnetic al lunii. Aşa cum a explicat Don Herskovitz în numărul din august 1993 al zia-rului londonez ,,Journal of Electronic Defence”, această tehnologie este o parte a unui arsenal de ,,arme electronice”, pe care militarii americani o consideră ,,un război fin şi blând”. Conform spuselor lui Herskovitz,



,,războiul electronic“ este definit de către De-partamentul de Apărare al S.U.A ca ,,o acŃiune militară ce implică folosirea energi-ei electromagnetice”. Conform UNFCCC (ConvenŃia - cadru a NaŃiunile Unite privind schimbarea climaterică) semnată în 1992 la Summit-ul din Rio de Janeiro, ,,statele au, în concordanŃă cu Carta NaŃiunilor Unite şi cu principiile legislaŃiei internaŃionale, respon-sabilitatea de a asigura desfăşurarea acti-vităŃilor sub jurisdicŃia sau controlul lor, necau-zând stricăciuni mediului altor state sau întin-derilor în afara limitelor jurisdicŃiei naŃionale. O convenŃie internaŃională ratificată de NaŃiunile U n i t e î n 1 9 7 7 , i n t e r z i c e ,,folosirea militară sau în mod ostil a tehni-cilor de modificare a mediului ce au efecte răspândite sau de lungă durată”.

Atât S.U.A cât şi Rusia au fost semnata-re ale convenŃiei ce defineşte prin conceptul de ,,tehnici de modificare a mediului” orice tehnică de schimbare – prin manipularea deli-berată a proceselor naturale – a dinamicii, compoziŃiei sau structurii Pămân-tului, inclusiv biosfera, litosfera, hidrosfera, atmosfera sau spaŃiul cosmic. Cu toate astea, NaŃiunile Uni-te, neglijând convenŃia de modi-ficarea mediu-lui din 1977, ca şi propria Cartă, au decis să excludă schimbările climaterice rezultate din programele militare din agenda lor.

Răspunzând unui raport, MAJ Britt Theorin, membru suedez al Parlamentului European şi al Politicii de apărare, a susŃinut în februarie 1998 audieri publice despre pro-gramul HAARP. MoŃiunea ulterioară a comi-tetului, înaintată în ianuarie 1999, ia în consi-derare faptul că HAARP prin puterea impactu-lui pe care l-a avut asupra mediului, este un motiv de îngrijorare şi vorbeşte despre impli-caŃiile sale legale, ecologice şi etice nece-sar a fi examinate de un corp independent inter-naŃional. Comitetul regretă refuzul repetat al AdministraŃiei SUA de a depune mărturie cu audiere publică în ceea ce priveşte riscurile politice şi de mediu ale programului HAARP. Oricum, cererea comitetului se apropie de ,,Carta verde” a ,,impactului de mediu asu-pra activităŃilor militare“ şi a fost elaborată deoarece Comisia Europeană nu are jurisdic-Ńia legală, necesară pentru a cer-ceta ,,legăturile dintre mediu şi apărare”. Pe scurt, Brussels dorea să aibă o discuŃie lămu-ritoare cu Washington-ul. HAARP, fiind pe deplin operaŃional, este o parte din arsenalul de arme aflat sub tutela IniŃiativei de Apărare Strategică. Con-form specialiştilor militari americani, toate eco-nomiile naŃionale pot fi destabilizate prin mani-pulări climaterice. Mult mai important, războiul meteorologic poate fi purtat fără cunoaşterea inamicului, cu costuri minime şi fără a angaja

personal şi echipamente militare, ca în războ-iul convenŃional.

Pentru a promova interesele econo-mice şi strategice ale S.U.A, de exemplu, se poate alege modificarea selectivă a climatului din diferite părŃi ale lumii, rezultatul fiind desta-bilizarea sistemelor agricol şi ecologic. De vre-me ce nu există nici o dovadă concretă că HAARP a fost folosit, catastrofele naturale recente pot sugera că un alt sistem, al unui alt stat este pe deplin operaŃional? Dacă este adevărat, poate fi aplicat de o armată pentru a modifica în mod selectiv climatul ,,unei naŃiuni neprietene” sau ,,al unui stat necredincios”, în vederea destabilizării economiei sale naŃiona-le ?

Atât în Ńările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, sistemele agricole sunt deja în criză, ca rezultat al politicilor promova-te şi dictate de grupuri de interese având ca scop dereglarea pieŃei şi inundarea ei comodă cu mărfuri ieftine. FMI şi Banca Mondială, utili-zând ,,medicamentul economic” impus de Lu-mea a treia şi de Ńările din fostul bloc sovietic, au contribuit pe larg la destabilizarea agricul-turii ,,sănătoase”. În schimb, proviziile Organi-zaŃiei ComerŃului Mondial (World Trade Organisation) au sprijinit interesele unor con-glomerate agricole biotehnice, căutând să im-pună în fermele din întreaga lume seminŃe modificate genetic.

În acest context, manipulările clima-terice sub egida programului HAARP (fie acci-dentale, fie deliberate) vor exacerba inevitabil aceste schimbări prin slăbirea economiilor naŃionale, distrugerea infrastruc-turii şi posibila ruinare a fermelor pe suprafeŃe întinse. Cu siguranŃă, guvernele naŃionale şi NaŃiunile Unite ar trebui să denunŃe dezvoltarea aces-tor ,,arme neletale” asupra schimbărilor clima-terice sau să folosească aceste tehnologii în scopuri paşnice, pentru evitarea unor catastro-fe generate de secetă, inundaŃii sau alte feno-mene meteorologice cu impact major asupra securităŃii populaŃiei globului. Bibliografie:

Fondul de documentare al Şcolii de Aplica-Ńie pentru Apărare NBC: baza de date ,,Impactul de mediu asupra activităŃilor mi-litare”.


C u s p r i j i n u l S.C.Telegrafia Română S.R.L., un colectiv de specialişti de la

Coman-damentul ProtecŃiei Civile, con-dus de gl.bg.(r)ing.Dumitru Pru-

nache a elaborat lucrarea ,,ACCIDEN-TUL NUCLEAR”, care circulă în Inspec-toratele de ProtecŃie Civilă judeŃene din întreaga Ńară, la preŃul de 150.000 lei. Lucrarea a fost elaborată ca să umple un gol în literatura de spe-cialitate şi pentru implementarea în Ro-mânia a cunoştinŃelor, noŃiunilor şi nor-melor ce se aplică în Uniunea Euro-peană privind acest tip de dezastru, cunoscându-se că aproape anual se or-ganizează exerciŃii practice la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă la nivel internaŃional. Cartea are şase capitole distincte şi un capitol de ,,anexe” pentru cei ce doresc să cunoască mai mult despre ac-Ńiunea radiaŃiilor nucleare. Fiecare capi-tol se termină cu ,,note şi prescurtări”, unde sunt explicate noŃiu-nile tehnice pe înŃelesul tuturor. CAPITOLUL I este intitulat ,,Ac-cidentul nuclear”, dar până se tratează acest tip de dezastru de proporŃii sunt trecute în revistă noŃiunile de reactoare nucleare şi de centrale nuclearo-elec-

trice (CNE). Accidentul nuclear este tra-tat de la surse potenŃiale(1.4.1.) şi până la managementul răspunsului de urgen-Ńă pe amplasament şi în exteriorul am-plasamentului (1.4.17). În urma acci-dentului nuclear, se dezvoltă o urgenŃă

nucleară (la reactorul nuclear) sau o ur-

genŃă radiologică (se referă la o sursă radioactivă închisă sau deschisă). Ambe-le tipuri de urgenŃă sunt tratate la fel în U.E.(1.4.17, titlul 4). Acest capitol se termină cu subcapitolul 1.6., unde sunt tratate problemele de colaborare între state (exerciŃii, convenŃii, coope-rare şi sisteme internaŃionale de infor-mare). În CAPITOLUL al II-lea se enu-mără 28 de accidente nucleare care au avut loc în lume cu prezentarea caracte-risticilor lor esenŃiale. CAPITOLUL al III-lea este des-tinat interacŃiunii radiaŃiilor nucleare cu mediul, precum şi monitorizării aces-tora. InteracŃiunea radiaŃiilor nucleare este analizată pentru organisme şi pen-tru vegetaŃie. Apar şi noŃiuni noi cu care nu s-a operat până în prezent: doza efec-

tivă, doza angajată şi limite de doze. În tabelul 15 se dau unităŃile de măsură a dozelor şi radioactivităŃii şi modul de operare cu ele. În CAPITOLUL al IV-lea sunt tratate acŃiunile (măsurile) de protecŃie. Într-o urgenŃă de radiaŃie, în lumina Di-

EVENIMENTE EDITORIALE


Gl.bg.(r) ing.Dumitru PRUNACHE

agriculturii în general. Fiecare capitol este însoŃit de un bogat material demonstrativ - tabele, scheme, hărŃi, formulare pentru docu-mente - , care să ajute un număr cât mai mare de cititori să înŃeleagă peri-colul pe care îl prezintă acest tip de dez-astre, dar şi necesitatea de a-i învăŃa să-şi procure mijloace de protecŃie indi-viduală (masca contra gazelor, trusă sa-nitară) sau să-şi construiască adăpos-turi individuale care să-i protejeze împo-triva tuturor efectelor distructive. Se cunoaşte că în decursul activi-tăŃii mele am încercat să împăr-tăşesc şi altora din ceea ce am cunoscut. Aşa au văzut lumina zilei la Academia Militară un manual de armă chimică(1969 - la Şcoala de OfiŃeri de Rezervă nr.1), manualul de tehnica trupelor chi-

mice(1974) şi peste 30 de articole publi-cate în diferite buletine de specialitate. ApariŃia acestei lucrări la o edi-tură civilă, mă bucură cu atât mai mult. Sărbătorind în acest an o zi dra-gă tuturor chimiştilor militari, care şi-au slujit cu credinŃă şi devotament ar-ma, din păcate în regres temporar, do-resc să dedic această lucrare celei de a 80-a aniversări a Chimiei Militare. Gl.bg.(r) ing.

Dumitru Prunache

şi colaboratorii

rectivei Europene (Directiva 96-29 EURATOM) şi a recomandărilor Comi-siei InternaŃionale de ProtecŃie la Ra-diaŃii (PublicaŃia 60, raport 63 etc.), pro-blemele sunt tratate în totalitate şi în ordine logică, de la contaminare, căi de eliberare, riscuri, la principiile de bază pentru intervenŃie. Într-un subcapitol (4.6) se dau nivelurile de intervenŃie şi de acŃiune generice care reprezintă doze evitabile prin acŃiunea de protecŃie şi pentru alimente (tab.17, 18 şi 22). Func-Ńie de acestea sunt tratate mă-surile de protecŃie urgente (evacuarea, adăposti-rea şi administrarea de iod sta-bil) şi acŃiunile de protecŃie pe termen lung (relocarea, mutarea permanentă şi in-tervenŃia în legătură cu lanŃul ali-mentar şi apa potabilă). De asemenea, sunt explicate pe larg decontaminarea, monitorizarea mediului şi echipa-mentele de protecŃie. În CAPITOLUL al V-lea se pre-zintă accidentul nuclear de la Cernobâl, conform cu literatura vastă ce a apărut în cei 17 ani care au trecut de la această catastrofă, ale cărui urmări se vor transmite şi la generaŃiile viitoare. Deo-sebit de interesante ni se par subca-pitolele 5.6, 5.7, care prezintă pe larg consecinŃele îndepărtate ale acŃiunii do-zelor mici de radiaŃie şi ale izotopilor radioactivi asupra oamenilor şi agricul-turii pe o perioadă îndelungată de timp. De asemenea, deosebit de interesante ni se par sfârşitul Capitolului al IV-lea (pct.4.97) şi Capitolul al V-lea din punct de vedere al muncii deosebit de intensi-ve şi îndelungate depuse de Statul Ma-jor al Apărării Civile a Ucrai-nei în folo-sul societăŃii. Acestea pot fi citite şi ca litera-tură beletristică. Aici s-a folosit termi-nologia veche, din timpul acciden-tului nuclear. Nu s-a uitat influenŃa acciden-tului nuclear de la Cernobâl (5.5) asu-pra României şi nici a CNE, care stă în coasta oltenilor - Kozlodui (Capitolul VI), unde se vorbeşte pe scurt despre urmările la care trebuie să ne aşteptăm, atât datorită acŃiunilor radiaŃiilor nu-cleare asupra oamenilor, cât şi asupra



Î ntre cer şi pământ, spânzurat de sus-pantele sale, timp de câteva clipe, el (paraşutistul, n.r.) este fiul lui Icar, mai înainte de a-şi termina zborul printr-o

rostogolire pe acest biet pământ”. În timpul zborului el primeşte binecuvântarea cerului şi este marcat, până la sfârşitul zilelor sale, de această binecuvântare, pe care în mod instinctiv o va căuta şi o va regăsi şi la alŃi colegi de arme, chiar dacă sunt adversari.

Prezentând succint operaŃiile de desant aerian în anii celui de-al doilea război mondial, colonelul para-şutist Mircea Tănase reuşeşte o incitantă abordare, face o pledoarie pentru aprofundarea cunoaşterii acŃiunilor paraşutiştilor, condiŃie pentru înŃelegerea corectă a planurilor de campanie şi acŃiunilor de amploare strate-gică de pe teatrele de acŃiuni militare.

Ne face plăcere - şi este o onoare pentru re-vista ,,Apărarea NBC” - să semnalăm apariŃia acestei interesante lucrări monografice, al cărei autor este colegul nostru, colonelul Mircea Tănase, redactorul-şef al revistei ,,PARAŞUTIŞTII”.

Nu ne rămâne decât să preluăm frumoasele aprecieri făcute de cel care prefaŃează cartea, domnul colonel dr. Ion Giurcă: ,, Lecturarea lucrării elaborate de către Mircea Tănase constituie o plăcere şi o bucurie, ambele date de eleganŃa stilului de prezentare a fapte-lor, cât şi de ineditul informaŃiei…..”.

Ca o curiozitate, amintim că unul dintre directorii DirecŃiei Chimice Militare, colonel Ştefan Alexandrescu (1937) a fost un pasionat de sportul cu paraşuta (într-o vreme când nu se constituiseră unităŃile de paraşutişti). LLLL

ucrarea constituie o realizare de ex-cepŃie a unui colectiv de autori din cadrul Ministerului de Interne, coor-donat de domnul chestor-şef adjunct

Gheorghe CARP. FrecvenŃa crescândă, în ultima perioadă, a

dezastrelor de diferite tipuri, fie de origine naturală sau ca rezultat al unor erori umane, cu efecte distructive de mare amploare atât în plan material, cât şi social (de cele mai multe ori irecuperabile în totalitatea lor), a con-dus la intensificarea preocupărilor din partea a tot mai multe instituŃii, organisme interne şi internaŃionale pentru identificarea soluŃiilor de reducere a pierderilor şi dezechilibrelor în astfel de situaŃii.

Prezenta lucrare se înscrie în eforturile Minis-terului de Interne pentru înfăptuirea reformei conceptu-ale şi de structură referitoare la îndeplinirea misiunilor stabilite în competenŃă privind siguranŃa cetăŃenilor în statul de drept, inclusiv în situaŃii considerate limită, ca urmare a pericolului ori a producerii unor dezastre, în caz de conflict armat şi a altor tipuri de risc.

Lucrarea prezintă un deosebit interes pentru specialiştii NBC, nu numai prin temele privind protecŃia în cazul unor posibile accidente nucleare, biologice şi chimice, excelent tratate, ci în întregul ei, având în ve-dere participarea structurilor NBC la înlăturarea efectelor emisiilor altele decât atacul (EADA), ale dezastrelor, la diferite urgenŃe civile etc.

Colaborarea cu sistemul instituŃiilor de protecŃie civilă special constituie pentru astfel de situaŃii este în atenŃia specialiştilor NBC şi necesită stabilirea unor mo-dalităŃi şi proceduri eficiente de acŃiune.



Text: colonel (r) prof. Mihai Grigorescu

N u sunt istoric, dar ca militar m-au preocupat bătăliile care fac gloria acestui popor şi Armatei şi m-a atras disputa cu privire la localizarea Posadei; nici la ora actuală nu s-a căzut de acord unde anume se află această enigmatică Posadă.

Arheologic nu s-au depistat urme materiale ale acestei bătălii - nici nu s-a încercat - şi este imposibil să nu fi rămas vârfuri de săgeŃi, săbii, coifuri metalice, paftale etc., chiar dacă viiturile au strămutat materialul în aval.

Etimologic, Posada este denumirea unui loc îngust de trecere, fie între doi versanŃi, fie pe culme între două dealuri, iar ca nume se întâlneşte în multe locuri din Ńară.

Tactic, acest loc trebuie să fie îngust pentru a nu permite celor vizaŃi să se apere în vreun fel de loviturile primite de pe versanŃii colaterali, să fie o zonă montană (apărătorii au prăvălit bolovani şi trunchiuri de arbori peste unguri, bolo-vani care, în prealabil, trebuia să poată fi obŃinuŃi relativ uşor).

Cheile Dâmbovicioarei şi Cele Mari ale DâmboviŃei întrunesc aceste ce-rinŃe tactice prin îngustime, creând posibilitatea celor atacaŃi să scape de urgie doar pe drumul şi cursul de apă străjuite de pereŃii muntelui. Din punct de vedere tactic, operaŃiunea este o ambuscadă folosită adeseori în cursul Evului Mediu de voievozi precum Ştefan cel Mare (Podul Înalt), Mihai Viteazul (Călugăreni) etc.

Am vizitat Cheile Argeşului, ,,candidate” la Posadă, care nu întrunesc cele două condiŃii. LăŃimea sub cetatea Poienari este de 250-300 metri, ceea ce per-mitea ungurilor să se ferească de lovituri, iar roca este cristalin, care nu faliază, precum calcarul din Muscel şi nu se rostogoleşte, alunecă numai, fiind constituită din plăci. Calcarul se dislocă uşor, are clivaje şi fisuri, care permit derocarea, pe câtă vreme cristalinul nu poate fi derocat uşor .

Alte candidate la celebra ,,Posada”, Cheile Loviştei, se prezintă sub formă de conglomerat, acesta putând fi derocat doar prin explozii, ca atare nu putea fi folosit. Chiar ,,Cronica Pictată de la Viena”, prin reprezentarea stâncilor, deno-tă că este vorba de calcar, nu de alte roci. Sunt argumente tactice ce nu pot fi ne-glijate .

Un alt argument: în albia majoră a râului Bratia, un localnic a descoperit în-tâmplător o sabie mare în formă de cruce. A dat-o învăŃătorului Amzică Ion care a dus-o la Bucureşti, în urma expertizei, fiind atribuită armatei lui Carol Ro-bert de Anjou, întrucât pe atunci numai oştile apusene foloseau astfel de să-bii .

Gândind logic, este mai verosimil ca unul din ostaşii scăpaŃi din măcel să fi ajuns aici străbătând bazinele Argeşel, Râul Târgului şi Bughea - circa 25-30 km, decât să fi venit din Argeş peste trei bazine mari - 40-45 km, ori din Loviştea - peste 50 km. Toate acestea ne îndreptăŃesc să credem că localizarea istoricei Posada în zona Muscelului îndeplineşte cerinŃele tacticii militare folosite de Basarab Întemeietorul pentru obŃinerea răsunătoarei victorii, care a marcat afirmarea primei formaŃiuni statale româneşti - łara Românească.

Colonel (r) IOAN A. DOBRESCU


IPOTEZE ISTORICE

logie, sub îndrumarea domnului col.dr.ing.Ion Savu, intenŃionează să scoată o istorie proprie până la anul, când îşi sărbătoreşte 80 de ani de existenŃă. MenŃionăm că de-a lungul timpului cadre de înaltă valoare profesională din această instituŃie de prestigiu a armatei au avut realizări notabile în domeniul istoriografiei chimiei militare.*

Este o intenŃie lăudabilă, am aflat că s-au acumulat date, documente şi ma-teriale pe această temă, nu cunoaştem stadiul elaborării, în schimb, după cum s-a văzut, am oferit spaŃiu suficient în revistă pentru exprimare celor care au asemenea preocupări.

Ceea ce am făcut până acum noi (Şcoala de aplicaŃie), am mediatizat prin intermediul revistei şi nu numai. În plus, am amenajat o sală muzeală a armei apreciată de toŃi cei care au vizitat-o. Am primit un ajutor substanŃial din partea Mu-zeului Militar NaŃional şi vom face de-mersurile necesare pentru a intra în pose-sia unor documente, fotografii, drapele, uniforme, armament de specialitate etc., care ne-au fost date temporar, doar pen-tru prezentare, cu ocazia jubileului de la 15 mai a.c.. Consi-derăm că acestor obi-e c t e , c â t ş i a l t o r a , le-ar sta mai bine expuse în micul muzeu din şcoală, spre mândria noastră, a chi-miştilor militari, decât să fie conservate şi păstrate în depozite unde accesul celor interesaŃi este mai dificil.

Revenind, afirmăm încă o dată întreaga noastră disponibilitate pentru o * Col.dr.ing.Ştefan Dogaru, mr.dr.ing.Ioan Roman, ,,Bibliografia chimiei militare româneşti”, Bucureşti 1987 mai strânsă colaborare cu toŃi cei intere-

E pur si muove..... Col.(r) prof.Mihai GRIGORESCU

Î ntr-unul din numerele ante-rioare ale revistei scriam des-pre preocuparea noastră de a alcătui o monografie (istorie) a

apărării NBC (chimiei militare). De altfel, încă de la fondarea acestei publicaŃii, în fiecare număr au apărut note de studiu, scurte comentarii, evocări şi cronologii pe această temă, precum şi date esenŃiale din biografia unor personalităŃi interbelice ale armei. ReacŃia cititorilor nu s-a lăsat aşteptată. Cum era firesc, primii care au venit cu aprecieri, observaŃii, completări, nuanŃări, sugestii şi propuneri au fost ofi-Ńeri în rezervă sau în retragere, martori la evenimentele abordate. Noi ne-am preci-zat nu o dată intenŃia de a trata obiectiv, nepărtinitor şi realist problemele. Şi consi-derăm că am respectat acest lucru.

Am mers pe firul evenimentelor, am evidenŃiat atitudini, fapte şi documente reale, iar acolo unde nu am avut suficiente detalii nu ne-am permis să facem impro-vizaŃii şi speculaŃii, să dăm verdicte sau să etichetăm personalităŃi. Am preferat nu numai să lăsăm problema deschisă, ci şi să atragem atenŃia că în cutare sau cutare chestiune este necesar să aprofundăm studiul etc.

Totodată, am constatat că în pro-gramul AsociaŃiei cadrelor în rezervă şi în retragere ,,C.D.NENIłESCU”, filiala Bucureşti, există preocuparea de a elabo-ra o istorie completă a armei.

De asemenea, avem cunoştinŃă despre faptul că Centrul de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare NBC şi Eco-

ACTUALITATEA ISTORIEI


Avertisment! Dacă Ńinem morŃiş ca arhiproiectata şi multdiscutata istorie a chimiei militare să fie perfectă, desăvârşită, ea nu o să apară niciodată! Istoria culturii spirituale demonstrează că teme ce păreau exhaustiv tratate au fost reluate şi abordate din unghiuri de vedere diferite, dând la iveală noi capodopere de gen.

Cine citeşte cu atenŃie însă, nu poate să nu observe şi altceva foarte important, cu valenŃe educative pentru tânăra generaŃie. Pe mulŃi dintre ofiŃerii menŃionaŃi de cei doi autori i-am cunoscut personal, despre unii am auzit vorbin- du-se frumos, iar la adresa altora circulau tot felul de anecdote, transmise pe cale orală, care nu le scădea din prestigiu şi care făceau deliciul conversaŃiilor din pau-zele convocărilor la care se întâlneau ofi-Ńerii chimişti din diferite garnizoane.

În general, cei din generaŃia mea pot spune că au avut multe de învăŃat de la predecesori.

În primul rând, dragostea şi pasi-unea pentru armă şi profesia de ofiŃer. Acei tineri care au plecat de acasă mai mult împinşi de nevoi, fără să ştie prea multe despre ceea ce avea să-i aştepte în şcoala militară, amăgiŃi de speranŃa că vor lucra în laboratoare de chimie, îmbrăcaŃi (probabil) în halate albe etc., aveau să pună bazele chimiei militare moderne în a doua jumătate a secolului din urmă, când această armă a cunoscut realizări deose-bite în domeniul instrucŃiei, învăŃământu-lui, al cercetării ştiinŃifico-aplicative, pre-cum şi al înzestrării, la nive-lul armatelor moderne.

În al doilea rând, spiritul de corp (cum spun francezii) şi de disciplină. Ori-unde acŃionau aveau conştiinŃa aparte-nenŃei la o armă de elită.

Pentru meseria îmbrăŃişată îşi sa-crificau timpul liber şi, poate, familia; în peregrinările prin garnizoanele patriei, dormeau de multe ori în cazărmi, mărşălu-iau pe jos zeci de kilometri până în raioa-nele taberelor şi aplicaŃiilor, unde staŃio-nau săptămâni şi luni de zile; căutau solu-Ńii ingenioase de prezentare a noutăŃilor armei s.a. Expresia regula-mentară de a suporta cu stoicism greutăŃile şi privaŃiuni-le serviciului militar nu era o vorbă goală.

În al treilea rând, accentul care se punea pe latura practică a pregătirii ofiŃe-rului, pe dezvoltarea rezistenŃei fizice şi psihice a acestuia. Cu toate că motivaŃia şi metodele folosite adesea nu erau cele mai inspirate, iar logistica instruirii pe atunci era departe de ce este ea astăzi.

Nu dezvolt ideea, dar aş reŃine atenŃia că în prezent simularea acŃiunilor pe monitoare, cu reproducerea cât mai fidelă a imaginii câmpului de luptă şi apli-

saŃi în această nobilă întreprindere. Con-siderăm că batem totuşi pasul pe loc. Că nu am ieşit din inerŃie şi încă staŃionăm în stadiul (contemplativ?!) al bunelor intenŃii.

Investigând, am aflat că sunt per-soane care deŃin fotografii, decoraŃii, lu-crări, regulamente şi instrucŃiuni vechi, care ne-ar fi de mare folos să le consul-tăm. Dispunem de suficiente date ,,reci” şi, după cum se ştie, am publicat şi ,,o istorie în date” a armei, dar nu e de ajuns. Pentru a reconstitui cu fidelitate fiecare epocă, pentru a evidenŃia impor-tanŃa fiecărui eveniment şi rolul personali-tăŃilor în diferite împrejurări istorice, avem nevoie de asemenea relicve.- Or, din pă-cate, până în prezent nu am găsit sufici-entă receptivitate la cei vizaŃi. În acelaşi timp, nici noi poate nu am făcut totul pen-tru a intra în posesia lor.

Eforturile noastre însă, după cum se va vedea în continuare, încep să fie răsplătite.

* * *

Î n paginile următoare, publi-căm integral cele două mate-riale primite. Lecturându-le, cititorii mai vârstnici vor retrăi

emoŃiile anilor ’50, când au făcut primii paşi în cariera armelor, cu motivaŃii şi în împrejurări diferite de cele din zilele noas-tre. Cei mai tineri, aflaŃi la începutul carie-rei, poate vor zâmbi miraŃi luând cunoştin-Ńă: despre metodele de selecŃie a candi-daŃilor; despre ,,prelucrările psiho-logice” ale obsedantului deceniu (de exclusivism ideologic); de rigoarea programu-lui ,,spartan” din şcoală; de măsurile puni-tive de intensificare a instrucŃiei, cu ac-centul pe metode şi discipline practice, când efortul fizic şi psihic al celor împrici-naŃi mergea până la epuizare (credem noi nu totdeauna suficient de motivat şi nece-sar); despre criteriile politice şi sociale ce stăteau la baza selecŃiei şi promovării în carieră; despre desele mutări ,,la ordin”, pe neaşteptate şi fără explicaŃii ale cadre-lor (despre care se spunea că trei mutări dintr-o garnizoană într-alta echivalau cu un incendiu pentru mobilă); despre darea şi executarea ordinelor (misiunilor), într-o vreme când în regulamente se stipula că ,,ordinul şefilor este lege pentru subor-donaŃi”, fără temeiuri şi explicaŃii convin-gătoare, şi multe altele...



caŃiile ,,de cabinet”, în general infor-matizarea instrucŃiei, ca şi desfăşurările restrânse şi simplificate cu tehnică în te-ren, nu trebuie să scadă interesul tinerelor cadre pentru propria călire psiho-fizică. În armatele moderne, educaŃia fizică militară este la mare preŃ şi are o pondere hotărâ-toare în aprecierea nivelului general de pregătire a ofiŃerului.

În comparaŃie, la noi această pro-blemă este încă deficitară sub aspectul logisticii şi, în unele cazuri, al exigenŃei celor care trebuie să vegheze la respecta-rea integrală a curriculum-ului pregătirii. Ca să nu mai vorbim de autoexigenŃa, de conştientizarea necesităŃii ori de voinŃa proprie în această direcŃie.

Nu voi evidenŃia toate aspectele pe care le consider demne de reŃinut, în cele două memoriale, voi lăsa, în continu-are, cititorului mai mult sau mai puŃin avi-zat plăcerea de a se delecta cu lecturarea paginilor următoare şi de a desprinde el însuşi concluziile şi învăŃămintele de luat în seamă.

.....istoria în actualitate

D intre scrierile memorialistice primite la redacŃie, pe care le consider demne de atenŃie pentru cititori mi se par inte-

resante cele care evocă amintiri ori impre-sii personale asupra unor fapte, eveni-mente şi împrejurări de viaŃă la care au participat autorii respectivi. Materialele pe care au avut amabilitatea să ni le trimită domnii gl.bg.(r) ing.Dumitru Prunache şi col.(r) Dumitru Brânzei aduc în atenŃia posterităŃii date şi trăiri interesante cu pri-vire la: prima şcoală de ofiŃeri de chimie militară ce a funcŃionat la Făgăraş între anii 1951-1953; activitatea şi crochiul dis-locărilor Batalionului 42 Chimic (acum B.202Ap.NBC) între Sighişoara şi Huşi; aparatura şi tehnica de chimie militară din anii ’50; instrucŃia şi perfecŃionarea pregă-tirii ofiŃerilor chimişti din acea epocă; ,,odiseea” carierei şi experienŃele profe-sionale ofiŃerului chimist din epoca menŃi-onată s.a.

Îmi revine obsesiv în minte între-barea la care am încercat să dau răspuns într-un număr anterior al revistei: ,,la ce mai folosesc astăzi toate aceste evo-cări, memoriale, amintiri ori impresii

personale?”. Alte vremuri, alŃi oameni, alte idealuri? (O, tempora! O, mores!) Es-te o întrebare ce decurge logic dintr-una mai generală referitoare la valenŃele cog-nitive şi educaŃionale ale studierii istoriei în genere, căreia i-au dat răspunsuri nu-anŃate cercetătorii discipli-nei, pedagogii, scriitorii, în principiu, cei care au scormo-nit cu migală trecutul.

Problema a fost de mult lămurită, prin urmare nu voi insista.

Mă încearcă totuşi un sentiment de amărăciune – poate sunt subiectiv, e doar o impresie(?) – că tineretul din ziua de astăzi (sintagma are o conotaŃie speci-ală) nu se arată prea interesat de trecut, că interesul pentru istorie a rămas doar pentru cei din generaŃia mea, a căror cari-eră a apus ori se apropie de sfârşit, în ge-nere pentru generaŃiile vârstnice.

Nu intru nici aici în alte considera-Ńii. Această atitudine (sau lipsă de atitudi-ne?!) în chestiunea interesului pentru stu-diul istoriei Ńine, nu în ultimul rând, de mo-tivaŃie, de calitatea actului educaŃional, de presiuni sociale diverse, de incertitudini privind evoluŃia în carieră, de frământări şi neîmpliniri personale, aspecte ce se mani-festă mai pregnant la tânăra generaŃie.

Şi revin la avertismentul care pre-faŃează acest eseu…..




Domnule colonel (r) prof. Mihai Grigorescu,

Prin scrisoarea primită de la dumneavoastră am fost onorat de atenŃia care mi-aŃi acordat-o şi de invitaŃia de a participa pe 15.05 (2003, n.r.) la sărbătorirea armei noastre pentru care vă mulŃumesc foarte mult. Vă trimit câteva însemnări privind istoria apărării NBC în perioada 1952-1956. Va urma perioada 1957-1964, care va cuprinde activitatea desfăşurată la Huşi şi în continuare anii 1965-1970 petrecuŃi la Marina Militară, după care activitatea desfăş-urată în fostul C.T.Ch. Tot ce am scris şi probabil voi mai scrie este numai pe bază de memorie, neavând nici o documentaŃie la îndemână, cu excepŃia revistei ,,Apărarea NBC”. Ideea unei istorii a armei noastre a fost discutată în C.T.Ch. pe la începutul anilor ’80 şi în acest scop a fost constituit un colectiv, în care era şi col.(r) ing.Magheru, care s-a documentat o perioadă de timp la Piteşti în arhivele armatei. Nu cunosc ce s-a făcut cu materialele culese de acolo. Poate ar fi bine să fie întrebat. Nu uit ideile din scrisoarea dumneavoastră şi care vă preocupă atât de mult spre binele acestei istorii. Eu voi încerca să le analizez pe rând şi cu multă atenŃie. Oricum, dacă la ce v-am trimis aveŃi unele observaŃii, le aştept cu mult interes.

Cu respect, Col.(r) Brânzei 02.05.2003

Unele aspecte ale istoriei armei ,,Apărare NBC” 1952-1956 Prima promoŃie de ofiŃeri chimici, aşa era denumirea pe atunci, a absolvit şcoala militară în anul 1952, la Făgăraş, probabil în luna august, fiind considerată promoŃia A. Din ea fac parte unii ofiŃeri cunoscuŃi de noi toŃi: col.(r) Mihart, col.(r) Beiu, col.(r) Simionescu, col.(r) Rusoiu şi alŃii. A doua promoŃie de ofiŃeri chimici, considerată promoŃia B, fiind şi cea mai numeroasă, a absolvit şcoala militară în martie 1953. Ulterior, indicarea promoŃiilor în ordine alfabetică nu s-a mai făcut, probabil la indicaŃia cuiva. Din promoŃia de ofiŃeri ,,1953” au făcut parte col.(r) Taban, col.(r) Noaghe, col.(r) GhiŃă, col.(r) Iordănescu, gl.bg.(r) ing. Prunache şi mulŃi alŃii. PromoŃia de ofiŃeri din care am făcut parte şi eu, august 1955, a început cursurile cu două plutoane în toamna anului 1952, cu un pluton în luna decembrie a aceluiaşi an şi un pluton în luna martie 1953. Printr-un program special întocmit, s-a ajuns ca toate aceste plu-toane să termine anul I în luna august sau septembrie 1953. În acel ultim pluton sosit m-am aflat şi eu. La acea vreme s-au petrecut unele evenimente notabile. După examenul de la sfârşitul anului I cele patru plutoane s-au restructurat, în şcoală rămânând doar două (aproximativ 40-50 elevi), iar restul a fost repartizat la şcolile militare de ofiŃeri de artilerie, de căi ferate, sau la trupe în vederea terminării stagiului militar. În anul I la Făgăraş (1953) am avut ocazia să fim instruiŃi, cum era şi firesc, de ofiŃeri veniŃi în şcoală de la alte arme (infanterie, artilerie, trupe de securitate etc.) şi de ofiŃeri ingineri chimişti. Câteva exemple: lt.maj. Bărbulescu-pentru Topografie şi Meteorologie, lt.maj.ing. Bârliba-la cursul de SubstanŃe Toxice de Luptă, mr.ing. Zapodeanu-la cursul de

Tehnica Armamentului Chimic etc. Ce mi se pare interesant de evidenŃiat este că o parte din ofiŃerii care ne pregăteau (profesori sau comandanŃi), alŃii decât cei amintiŃi mai sus, fuseseră instruiŃi şi la şcoli militare din Germania şi pot spune că instrucŃia în câmp era foarte grea, indiferent că era iarnă sau vară, grupurile de asalt sau forŃarea unor cursuri de apă erau la modă. Dar, în acelaşi an I, către sfârşitul acestuia, au început să sosească ofiŃeri pregătiŃi în fosta U.R.S.S. la şcoala militară de chimie din Kostroma, o localitate situată mai la nord, unde iarna temperatura scădea la multe grade sub zero. Aceşti ofiŃeri, la terminarea studiilor, primeau gradul de locotenent în şcoală şi după sosirea în Ńară, în România, ministrul forŃelor armate îi avansa la gradul de locotenent major. Câteva exemple: lt.maj. Roşca, lt.maj.Cazan, lt.maj.Kulic şi alŃii. Tot din perioada acelui an 1953, la Făgăraş, îmi amintesc că la comanda şcolii era lt.col.Teofilescu, iar consilier sovietic era un ofiŃer cu gradul de colonel pe care-l vedeam uneori la orele de pregătire teoretică şi mai des la activităŃile din teren. Atunci când considera că este necesar intervenea imediat în desfăşurarea exerciŃiului respectiv, la finalul acestuia dând şi calificativul bine sau rău. Ştiu că şi în C.T.Ch. era un consilier sovietic. În aceeaşi perioadă a fost un mic incendiu la clădirea şcolii provocat, se bănuia, de elemente ostile regimului social-politic, iar în MunŃii Făgăraş existau grupuri înarmate care ni se spunea că pot comite provocări la adresa armatei. În aceste condiŃii executam şi noi serviciul de gardă şi să fii santinelă la un post aproape de râul Olt, unde era gardul şcolii şi mai încolo un cimitir, nu era pentru nimeni dintre noi o plăcere, mai ales pe timpul nopŃii. În toamna anului 1953, Şcoala Militară de OfiŃeri de Chimie s-a desfiinŃat şi cele două plutoane de elevi care rămăseseră, împreună cu toată baza materială şi corpul de cadre militare necesare, s-au mutat la Sibiu în cazarma Cibin (lângă pârâul cu acelaşi nume) ca secŃie de chimie la Şcoala Mili-tară Tehnică de Artilerie şi Chimie (denumire nouă). Trebuie să amintesc că această şcoală, pe linie de artilerie, pregătea ofiŃeri tehnici de armament şi muniŃie, mai târziu fiind desfiinŃată. Precizez că şcoala respectivă era diferită de cunoscuta şcoală militară de artilerie, care pregătea ofiŃeri pentru aceas-tă armă pe linie de comandă. În perioada mutării noastre de la Făgăraş la Sibiu ni s-a adus la cunoştinŃă că şcoala pe care o urmam va fi pe durata a trei ani, nu doi ani, aşa cum se anunŃase iniŃial. În acest fel, am devenit prima promoŃie care a absolvit şcoala de trei ani. Cele două plutoane de elevi formau o companie al cărei comandant a fost numit lt.maj.Toader, ofiŃer pregătit în fosta U.R.S.S., care mai târziu a îndeplinit funcŃia de lector în Academia Militară, iar cei doi comandanŃi de plutoane (printre primii ofiŃeri de specialitate numiŃi în aceste funcŃii) erau: la plutonul 1, lt.Constantinescu Marian (promoŃie 1952) şi lt.Iatan Marin (promoŃie 1953) la plutonul 2, din care făceam parte şi eu. Îmi amintesc că pe la începutul anului II au venit încă trei colegi absolvenŃi ai liceului militar, care s-au integrat destul de repede în sistemul nostru de învăŃământ. Dintre cei doi comandanŃi de plutoane, lt.Iatan, comandantul plutonului 2 era mai sever, mai pretenŃios şi se ajunsese ca acest pluton să fie apreciat printre cele mai bune din şcoală la instrucŃia de front. De altfel, lt.Iatan avea o Ńinută de adevărat militar, impunea respect şi spunea uneori că nu va pleca din armată decât după ce o să aibă şi lampasul de general. Viitorul nu a confirmat aceste vorbe, din nu ştiu care motive, şi după un număr de ani a părăsit armata. L-am întâlnit doar la revederea promoŃiei 1955 pe care am făcut-o din 5 în 5 ani, cu regularitate, din 1975 până în prezent. Despre viaŃa de elev trebuie spus că programul se desfăşura zilnic, de luni până sâmbătă: dimineaŃa cursuri, după-amiaza studiu, cu excepŃia după-amiezei de sâmbătă când se executa programul administrativ. Învoirile erau duminica după-amiază, dar cel mult 1/3 din efectiv şi numai pentru elevii disciplinaŃi, care învăŃau bine şi care nu mai fuseseră demult în învoire. Cazarea şi echiparea noastră era ca pentru elevii de şcoală militară, ca şi hrănirea, cu deosebirea că de două ori pe săptămână trebuia să mân-căm şi arpacaş care de cele mai multe ori rămânea aproape neconsumat.

MEMORIALISTICĂ*OAMENI CARE AU FOST


În anul II de şcoală, dacă nu greşesc, tabăra de vară am executat-o la VeneŃia, o zonă frumoasă, sub munte, cu multă verdeaŃă. Deplasarea până la tabără (VeneŃia- cu accentul pe ultima silabă ca să n-o confundăm cu celebrul oraş italian), care se afla cam la 20-30 km de Făgăraş, pe drumul spre Braşov, am efectuat-o în câteva etape de marş ,,per pedes”, numai pe timpul nopŃii, cu echipamentul gros şi tot ce ne trebuia în raniŃă, inclusiv arma-mentul individual. În spatele formaŃiei exista un autocamion cu personal sanitar pentru prim-ajutor, care până la urmă îi lua pe cei dintre noi care nu mai puteau continua marşul pe jos. Înapoierea la Sibiu s-a executat cu autovehicule. În tabără, care am efectuat-o cam o lună de zile, dormeam în bordeie de pământ cu priciuri (în loc de paturi) şi instrucŃia era, în mare parte, de specialitate în teren. Probabil în anul II sau III, dar sigur pe un anotimp mai călduros, am făcut practică la unităŃi timp de o lună. Eu am solicitat şi mi s-a aprobat la Compania 420 camuflaj-ceaŃă dislocată la Ploieşti, situată mult în afara oraşului. Aici am îndeplinit funcŃia de comandant de pluton pentru că încă nu erau ofiŃeri pe numărul necesar. Compania era dotată cu aparate de fumizare (AF-450) şi ca substanŃă se folosea acidul fumigen. Ca destinaŃie sau misiune principală, compania împreună cu alte mijloace era întrebuinŃată la mascarea în suprafaŃă a obiectivelor petroliere din zonă. Pentru că am petrecut copilăria şi adolescenŃa, până la terminarea şcolii medii (denumirea de atunci a liceului de azi) în Ploieşti, trebuie să amintesc un episod interesant privind întrebuinŃarea fumului de mascare în ultimul război mondial. Dacă la 1 august 1943 aviaŃia americană a bombardat rafinăriile de la periferia oraşului, într-o zi cu vizibilitate foarte bună eficacitatea fiind maximă, nu la fel s-a petrecut în seria de bombardamente asupra oraşului începută la 5 aprilie 1944. De această dată trupele germane au împânzit oraşul şi zonele adiacente cu aparate de fumizare, unul dintre acestea fiind instalat chiar în faŃa casei în care locuiam. La darea alarmei, aparatele erau puse în funcŃiune de câte un militar german echipat cu masca contra gazelor şi mănuşi de protecŃie din cauciuc. De astă dată eficacitatea bombardamentelor asupra rafinăriilor a fost mult diminuată, dar a sporit numărul clădirilor distruse din oraş şi al victimelor din rândul populaŃiei. La începutul anului III am avut noi colegi, în companie, venise seria de elevi, tot două plutoane, care a constituit promoŃia de ofiŃeri ,,1957”. Amintesc pe col.(r) Călcâi, col.(r) ing. Ogrezeanu, col.(r) ing. Stan, col.(r) Stoenescu, col.(r) ing. Coliban, col.(r) Toma şi mulŃi alŃii, care sunt bine cunoscuŃi în armata noastră. Am terminat anul III şi, totodată, şcoala militară cu examenul de absolvire. Pe baza rezultatelor acestuia am fost împărŃiŃi în trei categorii. Cum se cunoaşte, la absolvire toŃi am primit câte o soldă, iar cei din categoria a-II-a şi categoria I-a am primit, în plus, încă o soldă, respectiv două. Prin-tre cei de categoria a-II-a m-am numărat şi eu. Înainte însă de susŃinerea examenului de absolvire fiecare dintre noi şi-a declarat în scris opŃiunile pentru trei garnizoane unde să fie repartizat ca ofiŃer. Am solicitat, la fel ca ceilalŃi, trei garnizoane şi am fost trimis într-a patra care se chema Vaslui..... De ce Vaslui? Aici se aflau două unităŃi chimice. Batalionul chimic mutat de la Sighişoara (fila 21, punctul 1 din Apărarea NBC nr.4/2002 nu specifică acest fapt) şi Batalionul de aruncătoare de flăcări. Comandantul trupelor în acel moment era col.Herescu şi acesta hotărâse ca toŃi absolvenŃii de categoria a-II-a şi I-a să fie numiŃi comandanŃi de plutoane la cele două unităŃi. Până la urmă, datorită unor intervenŃii, n-am ajuns la Vaslui chiar toŃi cei amintiŃi mai sus, fiind aduşi în această garnizoană şi din categoria a-III-a. Se ajunsese la situaŃia că după câteva luni de la absolvirea şcolii mai mult de jumătate din promoŃia 1955 se afla la cele două batalioane. Eu am ajuns ceva mai târziu în Vaslui, octombrie sau noiembrie, pentru că împreună cu încă şapte colegi, imediat după absolvire, în loc de concediu de odihnă am fost trimişi la aplicaŃia cu trupe de la Cincu (Făgăraş) unde se aflau majorita-tea subunităŃilor din cele două unităŃi chimice. În cadrul aplicaŃiei am îndeplinit funcŃia de comandant de pluton în compania de degazare teren. CondiŃii-le erau destul de aspre pentru toŃi participanŃii, având parte de ploi, noroaie, efort fizic prelungit în exerciŃii atât ziua cât şi noaptea. După această importantă activitate am început la Vaslui să ne integrăm în viaŃa de ofiŃer. La cele două unităŃi erau comandanŃi mr.Mateescu la Batalionul chimic şi mr.Moraru la Batalionul de aruncătoare de flăcări. Eu am fost la Batalionul chimic comandant de pluton în compa-nia de cercetare chimică. Consider că nu este lipsit de interes să amintesc că programul nostru zilnic ca ofiŃer era 6 ore dimineaŃa program de instrucŃie în majoritatea timpului în teren şi 2,5 ore după-amiaza pentru întocmirea conspectelor la temele pentru a doua zi şi pentru pregătirea comandanŃilor de grupe. Între cele două activităŃi principale exista o pauză de două ore pentru masa de prânz şi pentru odihnă, în acest mod eram aproape toată ziua în cazarmă sau la câmpul de instrucŃie. Zilnic, dimineaŃa după primirea raportului, şeful de stat major (nu cu mult timp în urmă această funcŃie se denumea - adjutantul superior al batalionului) sau comandantul verifica prin sondaj la unele plutoane planurile conspecte şi materialele necesare zilei de instrucŃie, după care ordona depla-sarea batalionului cu cântec la câmpul de instrucŃie. Cele trei mese zilnice le aveam asigurate la popota unităŃii, iar cazarea, fiecare la câte o casă de om, în gazdă, care se găsea destul de uşor. Îmi aduc aminte că din cei 580-620 lei/lună soldă, 100 de lei costa chiria şi spălatul lenjeriei proprii la gazda respectivă. Pregătirea periodică a comandanŃilor de plutoane, care constituia grupa şefului de stat major (comandanŃii de companii constituiau grupa comandanŃilor de batalioane) se desfăşura prin convocări, atât în cazarmă, cât şi în teren, punându-se mult accent pe pregătirea metodică şi practică. Ca să fim cât mai aproape de realitatea câmpului de luptă (aşa ni se spunea atunci), la una din convocări, desfăşurată iarna pe viscol şi zăpadă multă, am plecat în teren toată grupa de ofiŃeri în frunte cu şeful de stat major (ofiŃer ce făcuse războiul) având la noi tot echipamentul, documentele şi armamentul necesar, în plus, şi cu schiuri care s-au dovedit a fi foarte necesare. La sfârşitul convocării ne-am întors în cazarmă fără incidente şi cu programul convocării înde-plinit în totalitate, dar foarte obosiŃi. Batalionul chimic nu avea tehnică de specialitate prea numeroasă şi nici suficient de performantă, ca mai târziu, avea în schimb efective, mult mai mari ca în aceşti ani. La loc de frunte era şcoala de sergenŃi, care pregătea comandanŃi de grupă pentru toate subunităŃile chimice ale batalionului şi uneori chiar pentru alte unităŃi ale armatei. Apoi era compania de instructori chimici (câte unul pentru fiecare batalion, divizion, similare) veniŃi din toate categoriile de forŃe armate (terestre, aeriene, navale) să se instruiască un an. Efectivul acestei companii era între 150-200 de militari, poate că uneori şi mai mult. În continuare, erau companiile şi plutoanele independente. Pentru că în acel timp stagiul militar obligatoriu era de 3 ani, comandanŃii de grupă din plutonul pe care-l comandam erau sergenŃi de anul III, cam de aceeaşi vârstă cu mine, unul fiind chiar mai mare cu 1-2 ani, însă pot spune că erau conştiincioşi, autoritari faŃă de subordonaŃi şi respectuoşi faŃă de şefi şi superiori. Tinerii care veneau să-şi satisfacă stagiul militar, în majoritatea lor, aveau o pregătire de 4-7 clase. Chiar cei cu 7 clase şi mai mult constituiau o raritate. Şi din cei care aveau documente că sunt absolvenŃi a 4 clase descopeream tineri care nu ştiau să scrie şi să citească. Totuşi, ca militari erau harnici şi cu tragere de inimă pentru a învăŃa armamentul şi tehnica din înzestrare. Trebuie să remarc că pe timpul inspecŃiilor făcute de eşaloanele superioare calificativul obŃinut de unitate era de cel mult ,,Bine”, uneori, destul de des, era chiar ,,Satisfăcător”, care se considera un calificativ normal. Nu-mi aduc aminte de un calificativ ,,Foarte Bine”, chiar dacă instrucŃia, pregătirea în general, se executa la cote ridicate. Alarmele de exerciŃiu planificate şi conduse de comandantul batalionului sau eşalonul superior se executau uneori urmate de aplicaŃii tactice cu trupe în teren. Autovehiculele, inclusiv autospecialele, se deplasau numai cu şoferii şi materialele necesare. Efectivele subunităŃilor executau marşul pe jos cu comandanŃii lor în frunte. Una din aceste deplasări, desfăşurată în primele luni ale anului 1956, s-a executat până în zona CreŃeşti, Olteneşti, nu departe de Huşi, fără să se cunoască la acea dată că nu peste mult timp batalionul se va muta în această garnizoană. De altfel, această zonă cuprinsă între localităŃile CreŃeşti şi Târzii, de pe itinerarul Huşi-Crasna, va constitui peste câŃiva ani raioanele de dispunere ale unităŃilor chimice care se înfiinŃau la mobilizare.

Ajungându-se către sfârşitul anului 1956, probabil luna octombrie, batalionul chimic s-a mutat la Huşi în actuala cazarmă. Am participat la toate operaŃiunile de îmbarcare şi transport pe calea ferată, debarcarea şi instalarea în cele două cazărmi care rămăseseră disponibile după mutarea brigăzii de artilerie la Bârlad. Înaintea mutării batalionului chimic la Huşi, mr.Mateescu (ajuns mai târziu şeful de stat major al Comandamentului Trupelor Chimice, în prezent decedat) a fost mutat la Academia Militară ca ofiŃer-elev şi comandant al unităŃii a fost numit cpt.Constantin, ofiŃer pregătit în fosta U.R.S.S. şi fost profesor în şcoala militară pe vremea când eram elev. Schimbarea făcută la comanda batalionului chimic în perioada premergătoare mutării acestuia în



altă garnizoană nu a fost de bun augur, actul de comandă având mult de suferit. Noul comandant nu avea cunoştinŃele necesare operaŃiunii de mutare ce urma să se efectueze şi nici experienŃă în comanda subunităŃilor, din care cauză multe activităŃi nu au fost coordonate destul de judicios.

În continuare am să încerc, făcând apel tot la memorie, să prezint unele date despre tehnica şi materialele chimice existente în şcoala militară şi la batalionul chimic în primul an ca ofiŃer (1956, n.r.), precum şi evoluŃia lor firească în timp. La acea dată tehnica şi materialele, în majoritate erau din cele folosite (existente) în cel de-al doilea război mondial şi o mică parte, în special mijloacele de protecŃie individuală, fabricate în industria proprie. Cercetarea chimică (cea de radiaŃie nu se cunoştea încă şi nu era prevăzută în program) se executa rudimentar şi numai pe jos. IniŃial, au fost nişte tubuşoare denumite ,,Dr.Ioan” despre care prea multe date nu cunosc. Ulterior au apărut aparatele de cercetare chimică cu tubuşoare indicatoare, dar fără cele pentru detecŃia substanŃelor toxice neuroparalitice, şi care aveau (pompa de detecŃie, n.r.) numai un orificiu, pentru un singur tubuşor ce putea fi folosit.

Primele aparate dozimetrice de provenienŃă sovietică tip D.P. cu un gabarit (volum) mai mare decât cele folosite în prezent au apărut în perioada când eram în şcoală la Sibiu şi ,,descifrarea” lor s-a făcut cu ajutorul ofiŃerilor-profesori care studiaseră în U.R.S.S.(lt.maj. Roşca şi alŃii), precum şi a unor ofiŃeri ingineri profesori, pregătiŃi în Ńară (lt.maj.Barbulea şi alŃii).

Degazarea armamentului şi tehnicii se executa cu pachetele antichimice individuale cu o soluŃie, truse de degazare pentru grupa de infanterie (similare), truse de degazare pentru armamentul de artilerie şi căruŃa de degazare.

Primele autospeciale (folosesc termeni din acea perioadă) au fost autospecialele de degazare armament ADA-750, montate pe şasiu ZIS-150. Apoi s-au primit din import şi autospeciale de degazare armament şi tehnică ADAT-48 pe şasiu GAZ-63,pe care le-am folosit în instruire încă mulŃi ani.

Degazarea echipamentului se realiza cu autospeciale de degazare echipament IE-2 prin fierbere, de asemenea montate pe şasiu ZIS-150. Degazarea terenului se executa cu nişte dispozitive mecanice montate pe autocamioane ZIS-150, care pe timpul deplasării pentru degazarea

unui drum (5km/h) împrăştia clorură de var. O grupă de degazare însemna un autocamion cu dispozitiv şi clorura de var necesară. Dispozitivul era angre-nat la una din roŃile din spate ale autocamionului cu un lanŃ asemănător cu cel de la bicicletă. Din practica multor exerciŃii a rezultat că procedeul nu era viabil (fiabil, n.r.), mai mereu lanŃul şi alte piese ale sistemului de transmisie a mişcării se defectau. AplicaŃia cu trupe de la Cincu a demonstrat acest lucru şi ceva mai târziu aceste mijloace au fost scoase din înzestrare, mai ales că între timp au apărut autospecialele de degazare ARS-12 (precursoarele autospe-cialelor ADT-12), tot din import pe şasiu ZIS şi ZIL care, se ştie, erau destinate şi pentru degazarea terenului.

Fumizarea se executa cu grenade şi lumânări fumigene, pe bază de clorură de amoniu, folosite de toate trupele în vederea mascării, în special, pe aliniamente. Aparatele de fumizare AF-450 erau destinate pentru mascarea cu fum a unor obiective de pe suprafeŃe mari situate în adâncimea operativă sau strategică (probabil că actualii termeni sunt schimbaŃi). Mai târziu, după apariŃia ADT-12, aparatele de fumizare au fost scoase din înzestrare şi subunităŃile care foloseau aceste aparate au fost desfiinŃate.

Aruncătoarele de flăcări . Primul model cu care ne-am instruit era de provenienŃă germană cu fuzee şi puşcă lansatoare. Jeturile de lichid incendiar (numărul şi duratele lor) erau la discreŃia luptătorului, adică puteau fi întrerupte în raport de situaŃia practică din teren. Mai târziu şi acest model de aruncătoare a dispărut pentru că a apărut aruncătorul de flăcări cu trei butelii distincte (LPO-50) şi aruncătorul greu de flăcări, care se îngropa în pământ şi se amorsa electric. SubunităŃile de aruncătoare grele de flăcări erau folosite împreună cu subunităŃile de geniu pentru crearea barajelor genistico-chimice pe anumite direcŃii în lupta de apărare. Ulterior şi acestea au fost scoase din înzestrare, iar subunităŃile care le foloseau au fost desfiinŃate.

Referitor la mijloacele de protecŃie, în acea vreme se învăŃa despre mijloacele de protecŃie individuală şi colectivă. Mijloacele de protecŃie individuală cuprindeau masca contra gazelor şi completele de protecŃie. Completul nr.1 de protecŃie era compus din ciorapi, mănuşi de protecŃie şi pelerina de protecŃie care, această pelerină, era din hârtie mai groasă şi de unică folosinŃă, denumirea acesteia la apariŃia ei în dotarea trupelor fiind

gazplan. Completul de protecŃie nr.1 exista la toate trupele, mai puŃin la subunităŃile de cercetare chimică şi de degazare. Completul de protecŃie nr.2 (bluză cu glugă, pantaloni şi cizme) era confecŃionat din cauciuc şi era în dotarea subunităŃilor de cercetare chimică şi de degazare teren, precum şi la subunităŃile de fumizare. Completul de protecŃie nr.3 ( mănuşi, şorŃ şi cizme din cauciuc) era folosit de subunităŃile de degazare armament, tehnică şi echipament. În categoria mijloacelor de protecŃie individuală intrau şi aparatele izolante, care la început erau de fabricaŃie diferită (germană, italiană etc.), cu butelii de oxigen sub presiune. Unele din acestea aveau un dispozitiv asemănător cu o cameră de cauciuc flexibilă pentru roŃile autovehiculelor. Dispo-zitivul era prins pe mijlocul corpului omenesc şi se folosea la diferite lucrări sub apă ca ultim mijloc pentru ieşirea (salvarea) la suprafaŃă.

ProtecŃia colectivă, se asigura prin realizarea adăposturilor de către subunităŃile de geniu la care instalaŃiile de filtro-ventilaŃie erau asigurate prin grija serviciului chimic. De altfel, la vremea aceea, instalaŃiile de filtro-ventilaŃie erau prevăzute în nomenclatorul materialelor chimice. Mai

târziu, au fost trecute la trupele de geniu unde sunt şi în prezent. *

* * Cam atât despre perioada celor cinci ani. Urmează să aştern pe hârtie, în măsura în care memoria mă va ajuta, câte ceva din perioada 1957-1964, timp în care am lucrat în Batalionul chimic de la Huşi. Nu am scris nimic despre numele unor colegi de promoŃie care au făcut, spun eu, cinste numelui de ofiŃer de chimie militară şi îi voi aminti în continuare: Balog Ernest, Bădilescu Florian, Chiriac Iulian, Ionescu Dumitru, Ionescu Nicolae, Mitrică Mihail, Manea Nicolae, Stănculescu Constantin, Pănoiu Constantin, Secară Constantin şi alŃii. 02.05.2003

col.(r) Brânzei

NOTA REDACłIEI: MulŃumiri domnului col.(r) Dumitru Brânzei pentru clarificările cu privire la începuturile existenŃei Batali-

onului 202 Apărare NBC, prima şcoală de ofiŃeri de chimie militară postbelică de la Făgăraş şi înzestrarea trupelor chimice în anii ’50.

EleganŃa, precizia şi plasticitatea stilului fac deosebit de interesantă şi plăcută lecturarea acestor pagini de memorialistică.

Aşteptăm cu nerăbdare continuarea firului amintirilor; ne-am bucura să ne povestiŃi despre activitatea dumneavoastră în fostul C.T.Ch.

88

Comandantul B.202 Ap.NBC, lt.col. Martin CATA, prezintă onorul.



1. Tabla cu comandanŃii: 1950 Mr.Tănăsescu A.Ioan; 1950 Cpt.Grigoriu Nicolae; 1953 Cpt.Mateescu Ioan; 1956 Cpt.Constantin Ioan:

- oct.1954-1956 am lucrat împreună la Sibiu; - sept.1957 am dat împreună examen la A.M.G.(Academia Militară Generală); - aug.1958 am plecat împreună la Academia de ProtecŃie Antichimică din Moscova.

1957 Lt.col.Dimitriu A.Liviu.

2. Prima informaŃie de pe ,,InvitaŃia la a 50-a aniversare a înfiinŃării B.202 Apărare NBC”, pag.4, Repere Istorice: ,, 20 octombrie 1950-În baza Decretului Consiliului de Stat nr.87 din 12 octombrie 1950 şi a Ordinului Marelui Stat Major al Armatei nr.123/251 din 18 octom-brie 1950 se înfiinŃează Batalionul 42 Chimic, cu garnizoana de dislocare la pace în munici-piul Huşi.”

3. Cred că cineva ,,a tras” de datele istorice ca să-i iasă ceea ce dorea. AtenŃie! după literatura mea din biblioteca personală Consiliul de Stat se înfiinŃează în martie 1961.

B.389 Chimic a venit de la Sighişoara la Făgăraş când era comandant Cpt.Grigoriu N.(aşa ştiu eu). Eu, pe atunci locotenent Prunache Dumitru, am fost mutat în B.389Ch. la 26.02.1954 pe funcŃia de comandant pluton 1 degazare-M.C.0398

din 26.02.1954(fişa de evidenŃă nr.34679), în compania de degazare comandată de lt.maj.Kulik(terminase şcoala militară în U.R.S.S., cred că împreună cu Toader Gh., Cazan C-tin. şi Apostol).

La companie era locŃiitor politic-lt.Boglea şi comandant de pluton–lt.Popa Gheorghe, colegul meu de promoŃie. O dată cu mine au mai venit în batalion lt.Noaghe Nicolae, lt.Luca Mitică-de pe frontiera de vest de la construcŃia de cazemate, lt.Bokor Fran-

cisc s.a., toŃi colegi de promoŃie. Pe fişa mea este o adnotare de care nici eu nu am ştiut: 05.04.1954 Comandant pluton degazare teren, B.389 Chimic; şeful Tr.Chimice, ord. 05

din 05.04.1954. Ca denumire şi locaŃie nu poate fi greşeală. Batalionul era comandat de cpt.Mateescu Ioan, iar şeful de Stat Major era cpt.NeamŃu Septimiu. În batalion erau ofiŃeri mai în vârstă şi mai tineri cunoscuŃi până astăzi între chimişti: lt.Chiru Constantin-cdt.pl.cercetare, lt.maj.Cazan Con-

stantin-cdt.cp.dgz., cpt.Pleşa Dumitru-cdt.cp.ar.flc., lt.maj.Pricoi probabil cdt.cp.fum., lt.maj. sau cpt. Moraru Liviu cu epoleŃi de aviaŃie (aşa îmi reamin-tesc).

Îmi aduc aminte, de asemenea, de: lt.Sântimbrean, lt. Bocancea Octavian, lt. Benga Stelian şi de mulŃi sublocotenenŃi proveniŃi de la şcoala divizionară.

În anul 1954, cred că a apărut prima instrucŃiune despre arma atomică, de unde am aflat şi despre punctul de dezactiva-re.

Am primit misiunea să pregătim un punct de dezactivare în pădurea Mihai Bravu şi să-l prezentăm cadrelor militare din garnizoana Bucu-reşti.

Cuiva i-a dat prin cap ca locurile de îmbrăcare-dezbrăcare a mijloacelor de protecŃie să fie amenajate din panouri împletite din nuiele (semipereŃi laterali şi acoperiş).

Misiunea a fost îndeplinită, nu ştiu exact data, dar în O.Z. al unităŃii e posibil să fi fost consemnat. Am fost recompensat pentru prima oară cu 100 de lei, iar col.Herescu Emil-Cdt.Tr.Ch. a fost înaintat la gradul de general maior.

Ne-am întors la Făgăraş şi am ieşit în tabăra de vară de la VeneŃía de Sus, Regiunea Braşov; Am fost controlaŃi în tabără de o comisie de la C.T.Ch.(Comandamentul Trupelor Chimice). Plutonul meu era dotat cu: 1 ADA-750, 1 IE-2 şi o cameră cu aer cald.

Am primit misiunea să instalez un punct de degazare la Băile VeneŃía de Sus. Misiunea s-a încheiat către dimineaŃă, când am fost verificaŃi (nu-mi aduc aminte calificativul).

Tabăra a continuat, prin urmare, B.389 Ch exista atunci (la Făgăraş, n.r.). Într-o duminică, spre sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie(deoarece în 31.10.1954 am fost mutat la Sibiu, adnotare în fişă) am fost

alarmaŃi şi am mers cu soldaŃii pe jos din tabără până la Fântâna Vacii(lângă Făgăraş), cu autospecialele după noi. Apoi ne-am îmbarcat şi am continuat marşul pe autospeciale. Când am ajuns la Sâmbăta, am respins un atac terestru, s-a dat încetarea alarmei şi ne-am deplasat apoi la cazarmă, unde am aflat

noutatea: batalionul trebuia să se mute la Vaslui, în cazarma unui regiment de transmisiuni subordonat M.St.M. Am început pregătirile pentru mutare. Eu am fost numit şeful primului eşalon de transport pe C.F. cu militari, tehnică şi materiale chimice. Am

fost însoŃit de lt.Bocancea Octavian şi lt.Benga Stelian. Îmi aduc perfect aminte, deoarece la ajungerea în Vaslui am mers la restaurant să mâncăm şi acolo mi s-a întâmplat un necaz mare (personal).

Eu am stat în Vaslui 10-15zile, după care am plecat la Sibiu unde fusesem numit la ,,SecŃia de Chimie” a Şcolii Militare de Artilerie şi Chimie.

Eram numit comandant de pluton elevi, cu toate că pe fişă scrie altceva. SituaŃia s-a legalizat pe 19.11.1954, când a venit ordinul de numire. Am fost încadrat Cdt.pl. la seria ce va termina în august 1957 şi din care făceau parte Roşulescu, Sava, Marinca, Croitoru s.a., pe care îi amintesc fără grad.

După vreo lună, a venit şi colegul meu, lt.Noaghe Nicolae, care a fost numit comandantul plutonului în care se găseau Călcâi, Stan s.a. Deci, B.389 CH. continua să existe(la vaslui,n.r.). Discutând cu col.(r) Brânzei Dumitru despre acest batalion, am aflat că la terminarea şcolii militare(1955, august) a fost repartizat la Vaslui,

unde erau două batalioane (Ch. şi Ar.Flc.). (VedeŃi notiŃele lui, începe să se lămurească.) În anul 1956, (cum este scris pe tabla comandanŃilor) cpt.Constantin Ioan este mutat la Vaslui sau la Huşi(?!)

Deci, de aici trebuie căutată data înfiinŃării B.42Ch. şi mutarea lui la Huşi.

ÎnfiinŃarea B.173 ProtecŃie NBC, cred eu că trebuie pusă în legătură cu desfiinŃarea B.Ar.Flc. comandat de mr.Moraru (cel cu epoleŃi

de aviator de la început) şi înfiinŃarea B.187 Pr.NBC. (B.187 Pr.NBC înfiinŃat la 15.03.1963 în Vaslui, redislocat la 04.06.1963 la Oradea, desfiin-Ńat în 1999; B.173 înfiinŃat la 14.10.1963 la Vaslui, desfiinŃat la 15.08.1998).

NOTA REDACłIEI: Prin urmare, începuturile existenŃei B.202 Ap.NBC în garnizoana Huşi sunt prece-

date de următoarele ,,mişcări” ale structurii batalionare iniŃiale:

Gl.bg.(r) ing. Dumitru PRUNACHE despre Batalionul 389 Chimic

Autorul împreună cu gl.bg.(r) Dumitru Roman şi col.(r) prof. Mihai Grigorescu



- 22.01.1945, din dispoziŃia Comisiei Aliate de Control, C.I.A.C.G.(din Bucureşti, cazarma MALMAISON), împreună cu structurile subordonate, au fost desfiinŃate;

- nu cunoaştem precis data înfiinŃării B.389 Ch., care apare în 1950, dislocat în garnizoana Sighişoara; - în 1950, B.389 Ch. s-a mutat din Sighişoara, în garnizoana Făgăraş, căpătând (probabil) denumirea de B.42Ch (la C.I.Ap.A.Ch.,

înfiinŃat la Făgăraş la 03.06.1949); - în septembrie-octombrie 1954 batalionul chimic este mutat din Făgăraş în garnizoana Vaslui (unde se mai afla un batalion de

aruncătoare de flăcări); - în octombrie 1956, B.42 Ch. s-a mutat din garnizoana Vaslui în garnizoana Huşi. La 11.09.1965 a primit denumirea de B.202

ProtecŃie Antichimică, în 1993 - B.202 Pr.NBC, iar în 2000 - B.202 Ap.NBC.

General de Brigadă(r)ing.Dumitru Prunache despre Şcoala Militară de OfiŃeri de Chimie de la Făgăraş şi des-pre ,,odiseea” carierei sale de ofiŃer

Pentru mine Şcoala Militară de OfiŃeri de Chimie din Făgăraş pot spune că a fost prima experienŃă militară, deoarece nu am avut militari de carieră în familie, iar verii mei care au îndeplinit serviciul militar locuiau într-o localitate mai îndepărtată şi nu am luat parte la trăiri-le lor de recrutare, încorporare sau trecere în rezervă.

Eu învăŃam în oraşul Braşov, departe de familie( com.Brăneşti, jud.DâmboviŃa), când împreună cu mai mulŃi colegi am fost chemaŃi la Cen-trul Militar din Braşov. S-a discutat cu noi pe un ton mobilizator că ar fi bine să mergem la o şcoală militară. Şi fiindcă învăŃasem într-o şcoală de materi-ale de construcŃii, unde avusesem ca disciplină de studiu şi chimia, eram orientaŃi către Făgăraş. Pe loc ni s-au completat nişte documente. În acel an, 1951, trebuia să terminăm şcoala şi, deci, să susŃinem examenul de absolvire. Cei ce aveau ,,recolta de binevoitori” ne-au promis că n-o să fie nici o proble-mă, că o să participăm la examenul de absolvire. Într-un fel ,,bucuroşi”, ne-am întors la şcoală şi am început să ne lăudăm cu norocul care a dat peste noi. După câte îmi amintesc astăzi, pentru chimie fusesem recrutaŃi doi elevi (celălalt era din Fieni, DâmboviŃa); alŃi colegi fuseseră recrutaŃi pentru specialită-Ńile auto, finanŃe şi topografie. Fiind în relaŃii mai bune cu profesorul care ne preda chimia, am fost invitat la dânsul împreună cu colegul meu şi am înce-put să-l descoasem despre ce poate însemna ,,chimie militară”. Profesorul ne-a încurajat, imaginând laboratoare în care ne vom desfăşura activitatea.

Acum trebuia să-mi conving părinŃii despre alegerea grozavă pe care am făcut-o. Într-o zi am plecat spre casă. De la Braşov la Sinaia am călătorit cu trenul, iar de la Sinaia până acasă, cu o cursă Sinaia-Târgovişte. Drumul până acasă a durat cam 10-12 ore, timp în care mi-am clădit poves-tea vieŃii mele. Mai aveam încă cinci fraŃi apropiaŃi ca vârstă. Acasă nu am găsit-o decât pe mama şi mi-a fost mai uşor să-i povestesc ceea ce gândisem eu: ,,mă duc în şcoala militară, iar fratele de după mine o să poată să urmeze şi el liceul sau o şcoală medie”, cum era în acele vremuri (tata era maistru sondor şi făcuse armata la artilerie de munte, fiind mult mai sever). Noaptea a trecut repede, iar eu nu am putut să-mi conving mama, care m-a condus către maşină plângând. La aceasta se adaugă şi faptul că de abia împlinisem 17 ani, iar şcoala nu o terminasem încă.

Ajuns la Braşov, lucrurile au început să se precipite, cu noi nu mai stătea nimeni de vorbă, nici chiar pedagogii, şi pe 25 iunie ne-a chemat la comisariat şi am fost duşi la şcoala militară din Făgăraş. Până pe 25 iulie s-a discutat cu noi, am dat examenul de admitere şi pe 25 iulie 1951 se făcea prima observaŃie în fişa de cadre: ,,elev”. De faptul că trebuia să susŃinem examene la şcolile absolvite nu şi-a mai adus aminte nimeni. Astfel, am rămas fără examen de absolvire, urmând să susŃin examenul de bacalaureat după absolvirea academiei militare, când am solicitat să fiu confirmat inginer.

Am început cursurile anului întâi al şcolii militare, fiind repartizat în plutonul lt.(inf.) Mureşan Ioan (în paralel mai funcŃionaseră două plutoane comandate de lt.art.Staicu şi lt.cav.Babeş Ioan). După o lună de acomodare am început cursurile teoretice. La tactica armelor temele erau predate de ofiŃeri cu grade mari (maior, locotenent-colonel) de la Centrul de InstrucŃie al Trupelor Chimice (unde şef era colonel Dobreanu Ion). Tactica trupelor chimice şi de geniu erau conduse de lectorii şcolii. Unele noŃiuni tehnice erau predate de lectori ai şcolii sau ofiŃeri concentraŃi. Unul din lectorii şcolii, inginer, era mr.Zapodeanu, care a rămas un fel de şef al catedrei tehnice până la sfârşitul şcolii. Al doilea ofiŃer concentrat a fost cpt.Trandafirescu, care ne preda noŃiunile despre de fum şi aruncătoare de flăcări.

Paralel cu noi, mai funcŃiona compania de anul doi, formată din două plutoane. Ne uitam la ei cu interes când se înapoiau de la instrucŃie transpiraŃi şi cu aruncătoarele de flăcări în spate. Eram încă mirat că nu văzusem nici un laborator şi nici un halat alb.

Către sfârşitul anului întâi, au sosit în şcoală mai mulŃi ingineri tineri. Îmi reamintesc de cpt.Bârliba Ion, cpt.Sârbu, cpt.Galbenu s.a., care au predat temele de substanŃe toxice de luptă şi protecŃia împotriva lor şi substanŃele şi amestecurile incendiare. Pe la jumătatea anului I, am fost numit comandant de grupă. Aveam în grupă colegi care au ajuns până la gradul de colonel: GhiŃă Dumitru, Chelărescu Mihai, Brătan Paul s.a. În anul doi, am fost avansat „caporal” şi numit magazinerul companiei.

În anul doi, ne-au organizat pe două companii a câte trei plutoane fiecare. ComandanŃii de companii, locŃiitorii politici ai acestora şi lectorii de ştiinŃe politice au venit din afara şcolii. A existat periodic comandant de batalion (Mr.Nicolau, Mr. Moraru). ComandanŃi de plutoane am avut tot temporar. Fiind la plutonul trei al companiei a doua (Cpt.Dobre Ioan), am avut cei mai mulŃi comandanŃi de plutoane (elevi de la şcoala divizionară – în stagiu, absolvenŃi ai şcolii divizionare, iar de multe ori, ne comandau ceilalŃi comandanŃi de plutoane din companie).

După stagiul la unităŃi, Mr.ing.Zapodeanu a considerat că ne-am pierdut antrenamentul de lucru ,,la degazare” cu garula (căruŃa, n.r.) şi completul (lada) de degazare. În unitate fuseseră aduse combinezoane de cauciuc şi lucram în ele până când cizmele se umpleau de transpiraŃie. Completul de degazare era o ladă cubică de un metru şi era foarte greu de transportat de către 4-6 elevi, de la cazarmă până la râul Olt.

ÎnvăŃământul militar pe timpul cât am fost elev mai avea o caracteristică negativă. Dacă pentru învăŃământul tactic mai erau „regulamente”, pentru învăŃământul tehnic învăŃam numai după notiŃele luate la cursuri.

La sfârşitul anului 1952, a apărut cea dintâi lucrare, „Degazarea”, probabil traducere din limba rusă deoarece în ea era descrisă prima tehnică apărută la noi: ADA-750, IE-2, IE-3, dispozitivul auto pentru degazarea terenului, redactor responsabil fiind maiorul Şafner Ioan, fostul şef al Serviciu-lui de Apărare Contra Gazelor al C.2A.

Prin anul doi s-a mai ivit un necaz mare, aproape în fiecare noapte cazarma şcolii era atacată de persoane necunoscute. Se trăgeau focuri de armă în jurul şcolii, se puneau şomoioage de câlŃi îmbibate cu produse petroliere şi aprinse pe lângă magazii. Devenise un coşmar să faci gardă la fânăria care se găsea lângă un cimitir şi lângă culturile de porumb care Ńineau până la Olt. Eram organizaŃi de comandanŃii noştri să ducem lupte cu atacatorii, se Ńineau şedinŃe U.T.C. cu această tematică. Unii erau instruiŃi „în secret” şi instalaŃi în posturi de pândă, peste noapte. Şi totuşi, acest eveniment s-a terminat cu dispariŃia unui coleg. Într-una din zile eram la instrucŃia tactică în zona izlazului de la „Fântâna Vacii”. Elevul Georgescu a cerut voie să meargă la policlinică în oraş, având trimitere. A plecat şi dus a fost pentru totdeauna, nu l-a mai văzut nimeni.

Ne apropiam de terminarea şcolii. Unii colegi au fost îndepărtaŃi din şcoală fără nici o explicaŃie. A plecat şi colegul meu Dumitru din Fieni, cu care venisem în şcoală. L-am întâlnit după mulŃi ani . Lucra ca inginer de materiale de construcŃii în ministerul corespunzător. (După stagiul militar de 3 ani, a terminat facultatea din Bucureşti).

În februarie, am susŃinut examenul de absolvire a Şcolii Militare de OfiŃeri din Făgăraş. Cu ordinul M.C.0534 din 27.02.1953 am fost înain-tat la gradul de locotenent, terminând pe locul 4 din 171 de elevi. Fiind clasificat în categoria a II-a, am primit câte două salarii (alături de mine au fost în ordinea de pe tabelul aprobat de ministru: BăltăŃeanu Aurel, Cernat Constantin, Drobotă Enache, Titirică Florian, Vlăsceanu Ioan). 16 colegi au fost opriŃi în şcoală, fără explicaŃii. Am auzit că aceştia au constituit seria C şi au terminat în august 1953 (Seria A a terminat în august 1952; Seria B la 1

martie 1953). Am plecat în concediu de odihnă 15 zile, cu un plic în buzunar pe care scria „DirecŃia Pregătirii de Luptă”. În acest timp, a survenit şi moartea lui I.V. Stalin.

La data stabilită, m-am prezentat la D.P.L. O sală de club era plină cu sute de locotenenŃi „nou – nouŃi”. Generalul Floca a deschis adunarea

şi s-a citit ordinul de repartiŃie. Cu încă vreo 20 de tineri ofiŃeri, de diferite arme, am fost repartizaŃi la Şcoala de Infanterie nr.4 Ineu (de care nu auzisem, ştiam însă de şcoala politică). Seara ne-au condus la tren şi am plecat spre noua destinaŃie. M-am împrietenit în tren cu un artilerist şi cu un cavalerist, restul fiind infanterişti.



La destinaŃie am fost aşteptaŃi şi conduşi la întâlnirea cu comandantul şcolii. Aici am aflat că am fost numit şeful serviciului chimic şi lector de antichimică (cum se spunea) şi că fac parte din comisia metodică de la catedra de tactică. De asemenea, am aflat că am dreptul la cal. După aceea, am fost trimişi împreună cu alŃi ofiŃeri mai în vârstă să recunoaştem locuinŃe. M-am cazat împreună cu un infanterist.

Luarea în primire a serviciului chimic a mers greu, deoarece comandantul şcolii era mai preocupat decât mine ca să mi se predea toată bogăŃia şcolii, cu un efectiv de peste 2000 oameni, cât mai corect (Ńinea funcŃia prin cumul un locotenent-major de infanterie). Am fost îndrumat de comandantul şcolii, în mod deosebit, numind pe un adjutant să mă sprijine la luarea în primire şi la întocmirea documentelor.

După primirea serviciului, am început să predau şi temele la anul 1 şi 2, în total 33 de plutoane. Aşa că aveam foarte mult de lucru. În această garnizoană aveam şi un minuscul laborator, unde pe mese şi pereŃi aveam dispuse materialele chimice care erau în înzestrare, prin-

tre care şi fiole cu cloropicrină şi cloracetofenonă. Colegii veneau pe la mine în vizită, dar nu am observat că a dispărut una din fiolele cu substanŃă toxică de instrucŃie. Vara, la un bal din comuna Cernei, ofiŃerul care-mi sustrase fiola a spart-o, ceea ce a provocat panică în local, tineretul călcându-se în picioa-re, iar unii sărind de la etajul 1. S-a raportat până la M.F.A. A venit o comisie pentru cercetări, care a început cu mine. Noroc că nu am fost la bal şi nu ştiu nici astăzi cine a sustras fiola (se putea s-o fi procurat din altă parte).

În urma cercetărilor, un ofiŃer a fost retrogradat până la sublocotenent, iar patru ofiŃeri au fost pedepsiŃi cu câte 10 zile de arest. Eu am rămas Ńinta, mişcată la fiecare adunare, câteva luni de zile.

În decembrie 1953, Şcoala s-a desfiinŃat, elevii fiind repartizaŃi la alte şcoli militare. Şi acum am doi cunoscuŃi în Bucu-reşti care au participat la lecŃiile mele: colonel(r) Drăguşin Dumitru (financiar) şi colonel(r) Petrache Ioan (apărare-antiaeriană). Am adunat toate materia-lele chimice, le-am încărcat în vagoane de tren şi am predat toată bogăŃia şcolii la depozitul de materiale chimice din Alba-Iulia al Armatei de la Cluj (şef col.Mureşanu Gavrilă), unde lucra un coleg de-al meu, lt. Chirea Nicolae. Atunci m-am întâlnit şi cu lt.Gheorghe Lucian, fost coleg, care funcŃiona ca şef al Serviciului Chimic la Regimentul 169 Pionieri.

M-am înapoiat la şcoală, am predat documentele la ,,Comisia de desfiinŃare” şi am primit ordinul de mutare la un regiment din Divizia de Infanterie de la Dej (deci prima mutare – alunecam în jos de la funcŃia de locotenent – colonel la căpitan). Am ajuns la Dej şi spre bucuria mea şef era lt.maj. Mureşan Ioan* – care îmi fusese comandant de pluton în şcoala militară (era în zilele de după Crăciun). Mi-a spus că a primit permisie să meargă la familie şi că de mine se ocupă după Anul Nou. M-a dat în primire unui caporal care era din oraş. Am făcut Anul Nou la o întreprin-dere din oraş, unde lucrau părinŃii lui.

După Anul Nou am plecat la BistriŃa pentru a ocupa funcŃia de şef de serviciu a unui coleg, lt.Cusnir Mihai, care, din cauză că nu i s-a aprobat să se căsătorească cu fata pe care o iubea, a băut o fiolă cu cloropicrină şi era internat în spitalul militar ca „intoxicat”. Cum m-am prezentat, comandantul şi şeful de stat major, tineri absolvenŃi ai academiei militare, m-au îndrăgit şi ne-am înŃeles foarte bine cât am stat în unitate. În BistriŃa, la începutul anului 1954 erau două regimente de infanterie vecine. La al doilea regiment funcŃiona pe aceeaşi funcŃie ca şi a mea lt. Cosma Dragomir (devenit Oprea mai târziu). Ne-am înŃeles foarte bine, ca nişte colegi. De asemenea, mă înŃelegeam foarte bine cu şeful transmisiunilor din unitatea unde funcŃio-nam, ajungând ca după vreo două luni să mă primească în gazdă la el (până atunci dormisem în magazia de materiale chimice, fără foc în lunile ianuarie-februarie).

Tot în această perioadă scurtă de trei luni, şeful serviciului de la divizie avea mari greutăŃi cu un coleg al nostru – lt. Lămbrulescu Emil, care era comandantul companiei chimice. Era un ofiŃer foarte slab pregătit şi reuşise ca împreună cu soŃia să se îmbolnăvească de toate bolile ,,lumeşti”.

La ultimul control, când a fost întrebat ce teme a pregătit, a răspuns destul de senin „Garula în ofensivă şi în apărare”, încât comisia de control a rămas perplexă şi atunci lt.maj. Mureşan Ioan ne-a rugat să mergem câte o lună de zile şi să comandăm compania. Eu m-am înŃeles foarte bine cu comandanŃii UDD, care se găseau într-o cazarmă de lângă oraş aflată pe o înălŃime, şi cu militarii din companie.

În curând, colegul meu s-a înapoiat din spital şi şefii au hotărât ca eu să plec. Astfel am ajuns comandantul plutonului 1 degazare la Batalionul 389 chimic Făgăraş (Fişa de evidenŃă nr.34679; ordinul emană de la M.F.A. şi are nr. M.C.0398 din 26.02.1954). Batalionul venise de la Sighişoara (nu ştiu când). Comandant al batalionului era cpt. Mateescu Ioan, iar şef stat major cpt. NeamŃu Septimiu. Comandant de compa-nie – lt.maj.Kulic (terminase şcoala militară în U.R.S.S.), locŃiitor politic – lt.Boglea şi mai era un comandant de pluton promoŃia 1953, lt. Popa Gheor-ghe.

În batalion, la acea dată funcŃionau ofiŃeri chimişti cunoscuŃi, astfel: col.(r) Chiru Constantin – Cdt.Pl.Cc.Ch.; col.(r) Cazan Constantin – Cdt.Cp.Degazare (terminase în U.R.S.S.); col.(r) Pleşa Dumitru – Cdt.Cp.Ar.Flc.; Dl.(...)Pricoi – Cdt.Cp.Fum. şi alŃii. Dintre colegii mei mai erau în batalion locotenenŃii : Sântimbrean Ion, Benga Stelian şi Bocancea (din Sc.divizionară). Odată cu mine au mai fost mutaŃi în batalion: lt.Noaghe Nicolae, lt.Luca Mitică, lt.Bokor Francisc.

Am început instrucŃia chinuindu-mă atât cu treapta pe care am coborât (salariu 495 lei), cât şi cu comandantul de companie care era foarte slab pregătit şi nu ne prea înŃelegeam, dar noroc că eram milităros şi comandanŃii mai mari pe scara ierarhică mă încurajau.

S-a primit în unitate prima instrucŃiune ,,Despre arma atomică”, pe care am început s-o prelucrăm cu militarii. S-a primit şi ordin

să pregătim un punct de dezactivare, pe care să-l prezentăm în Pd.Mihai Bravu pentru ofiŃerii din garnizoana Bucureşti, în vară. Cineva a făcut propunerea ca locurile de îmbrăcare-dezbrăcare a mijloacelor de protecŃie să fie ca nişte „bucătării de vară”, unde semipereŃii şi acoperişurile să fie realizate din panouri împletite. Deci primăvara anului 1954 am consumat-o adunând nuiele de prin pădure şi instruind militarii cum să acŃioneze în punctul de dezactivare.

În vară, ne-am deplasat în Pd. Mihai Bravu, am instalat punctul de dezactivare şi l-am prezentat conform misiunii, ofiŃerilor din coman-damentele din Bucureşti şi elevilor Academiilor Militare. În urma acestei activităŃi am fost recompensat pentru prima oară cu 100 lei, iar dl.col.Herescu Emil – Comandantul Trupelor Chimice a fost avansat la gradul de general maior.

De aici, batalionul s-a înapoiat în cazarmă şi apoi în tabăra de vară de la VeneŃia de Sus (Regiunea Braşov). Ajunşi în tabără am început în modul cel mai serios instruirea subunităŃilor. Plutonul meu la acea dată avea următoarea dotare: 1 ADA-750; 1 IE-2 şi 1 cameră cu aer cald. InstrucŃia se desfăşura în ideea încadrării în

normele stabilite şi cu repetarea temelor parcurse „în fugă” din cauza misiunilor pe care le-am avut. Tabăra noastră era pe versantul de vest al MunŃilor Persani, acoperiŃi de păduri şi cu mai multe pârâuri curgând dinspre munte spre Olt, asigurându-ne condiŃii foarte bune de instruire. Într-o dimineaŃă am luat plutonul şi m-am deplasat în pădure. Aveam în planul conspect folosirea mijloacelor de protecŃie. Prin surprindere, am aruncat o grenadă cu substanŃe toxice de instrucŃie (poate prea aproape de oameni, sub 20 m). După un timp un caporal m-a anunŃat că îl arde ceva la umăr, sub piele. L-am dezbrăcat, l-am examinat şi am constatat că o schijă din grenadă îi intrase prin piele, se deplasase pe sub piele şi se oprise înapoia umărului, deoarece nu a mai avut forŃă să străpungă pielea. L-am liniştit, l-am dus la doctor, care l-a asigurat că nu este nimic periculos. A trebuit să raportez comandantului de companie ca să aprobe trimiterea rănitului la spitalul din Făgăraş. La spital, i-a fost numai crestată pielea şi i s-a scos capsa metalică a dispozitivului de explozie. Aşa se întâmplă când nu se respectă normele de securitate a muncii (a instrucŃiei).

A mai fost un caz, dar de data asta mai...hazliu. Lt. Luca Mitică (fotbalistul nostru, aşa îl cunosc toŃi ofiŃerii care au trecut pe la Huşi), a reuşit să plece din Huşi când s-a apropiat de gradul de locotenent-colonel, fiind repartizat la Şcoala Militară de SubofiŃeri de Apărare Antiaeriană din Braşov. Era căsătorit şi şi-a adus soŃia la VeneŃia de Sus. Fiind gelos, când pleca la unitate, desena, diferite semne pe tălpile pantofilor soŃiei ca să ştie dacă a ieşit din casă! Din această cauză au fost multe scandaluri în familia colegului nostru.

Către sfârşitul lunii septembrie ne-am pomenit în tabără cu o numeroasă comisie de control de la C.T.Ch. Eu am primit misiunea să instalez un punct de degazare la VeneŃia de Jos. Am deplasat subunitatea în zonă, am dat misiunea şi a început

instalarea punctului de degazare cu cele trei mijloace din înzestrare: ADA-750; IE-2 şi camera de degazare cu aer cald. Către ziuă, eram gata să prezen-tăm punctul de degazare în funcŃiune. Comisia era condusă de col.Mighiu Constantin – şeful de stat major al C.T.Ch. Cred că am fost notat pozitiv (nu-mi aduc aminte exact calificativul). * Col. Ioan Mureşan, cdt.C.I.Tr.Ch. Între anii 1969-1975.



După terminarea controlului, unitatea a fost alarmată la scurt timp, într-o duminică. Ne-am pus în mişcare seara cu militarii pe jos şi cu autospecialele după batalion pe itinerarul VeneŃia de Sus , Sercaia, Mândra, Fântâna Vacii , la 2-3 km est de Făgăraş. De aici s-a aprobat îmbarcarea pe autospeciale şi deplasarea în continuare pe itinerarul Făgăraş, Voila, Sâmbăta de Jos, unde am coborât de pe autospeciale şi s-a executat pe companii diferite misiuni de atac terestru. La terminarea misiunilor ne-am deplasat în cazarma batalionului care era cea de pe partea stângă, la intrarea în Făgăraş

(dinspre Braşov). Aici am aflat şi ce a fost cu această grabă – unitatea urma să se mute în garnizoana Vaslui în cazarma în care a existat un regiment de transmisiuni, subordonat M.St.M.

Eu am fost numit şeful primului eşalon care s-a deplasat pe calea ferată cu oameni, tehnică şi materiale. Îmi aduc aminte că împreună cu mine au mai fost lt.Bocancea Octavian şi lt.Benga Stelian. AlŃi ofiŃeri, printre care şi comandantul meu de companie, s-au deplasat separat cu trenul de persoa-ne, urmând să ne întâmpine în gara Vaslui.La ajungerea în gară nu ne aştepta nimeni.

Am început să întrebăm în stânga şi-n dreapta şi am trimis unul din ofiŃeri să aducă mijloacele de transport. Astfel s-a încheiat misiunea mea de şef de eşalon militar. După 10-15 zile de la sosirea în Vaslui, am fost chemat la comandantul unităŃii şi mi s-a spus că sunt mutat la Şcoala Militară

din Sibiu. Iar am luat plicul, pe tren, şi trecând prin Făgăraş, am ajuns la Sibiu. În fişa de evidenŃă stă scris: 31.10.1954 – şef al poligonului chimic din SecŃia Şcolii Militare de Artilerie şi Chimie. Dar în secŃie, am fost numit direct comandant de pluton elevi*, lucru legalizat la 19.11.1954. După puŃin timp, a venit după mine şi lt.Noaghe Nicolae, care a fost numit tot comandant de pluton. Comandantul companiei noastre era lt.maj.Toader Gheorghe (a terminat şcoala militară în U.R.S.S.). În companie mai erau încă două plutoane de anul II.

SecŃia de Chimie funcŃiona în cazarma Cibin. Ceea ce ne-a mirat, a fost faptul că încadrarea şcolii cu personal se schimbase aproape 100%. Şeful secŃiei era lt.col.Teofilescu, şeful ciclului tactic – cpt. Constantin Ioan, iar al ciclului T.A.C. – cpt.Roşca N.Ioan (ambii au terminat şcoala militară în U.R.S.S.). Am început să muncim cu seriozitate pentru educarea viitorilor ofiŃeri de chimie. Eram tânăr, eram dinamic şi îmi plăcea foarte mult (în

sfârşit, după declin începuse faza de creştere). În anul 1955, luna decembrie, am devenit secŃie pe lângă Şcoala de Infanterie Nico-lae Bălcescu, continuând pregătirea elevilor de anul II.

O altă bucurie a mea a fost că în şcoală am găsit tehnică chimică nouă: ADAT-48, ARS-12 şi aruncătorul de flăcări portativ. Am primit misiunea ca să am pregătită o grupă de aruncătoare de flăcări cu care să particip la aplicaŃii. De asemenea ,cpt.Dicu Daniel (a terminat şcoala militară în U.R.S.S.), era lector la ciclul tactic şi la plutonul meu. În 1955 a plecat la cursul de pregătire pentru academia militară, iar orele de tactică mi s-au reparti-zat mie.

Pentru interes, în anul 1955 a fost o trecere în rezervă a ofiŃerilor. MulŃi cunoscuŃi cu necazuri în muncă (disciplină, probleme politice etc.) au fost trecuŃi în rezervă, fiind astfel obligaŃi să-şi refacă profesional viaŃa. Şi au mai fost şi alte astfel de activităŃi. Din promoŃia mea, până la gradul de maior din 171 de ofiŃeri au plecat 86, adică 50%.

În anul 1956, luna august, ne-am mutat în garnizoana Câmpulung Muscel pentru înfiinŃarea noii Şcoli Militare de OfiŃeri de Chimie, unde am fost numit comandantul companiei de elevi de anul II, colegul meu rămânând comandantul companiei de anul III. S-a înfiinŃat compania de anul I, comandată de lt.maj.Mihu Vasile. Şeful şcolii a fost numit lt.col.Constantinescu I.; s-au creat secŃia învăŃământ şi serviciile administrative corespunză-toare. Mr.Pogătă a devenit şeful ciclului tactic, iar cpt.Bârliba I. şeful ciclului tehnic; în completare au sosit ofiŃeri tineri de la Academia Militară Tehni-că. Lt.col.Stavilă era şeful secŃiei pregătire militară generală şi metodică.

Batalionul de elevi constituit a fost încadrat cu următoarele cadre: mr.Giosanu Andrei – comandant, cpt.Cazan Constantin – şef de stat major, cpt.Niculescu ( de la V.M.) – locŃiitor politic.

S-a muncit cu multă seriozitate, şeful şcolii fiind foarte exigent. Că s-a lucrat bine, se justifică prin faptul că în anul 1957, deci numai după un an, au plecat la Academia Militară şase ofiŃeri-lectori şi co-

mandanŃi din şcoală (mr.Bărbulescu Nicolae, cpt. Bocancea Octavian, cpt.Toader Gheorghe, lt.maj.Noaghe Nicolae, lt.maj.Pop Petru, lt.maj.Prunache Dumitru). Compania de anul III a absolvit şcoala în august 1957, iar la comanda companiei de anul II/III a venit cpt.Orza Ion.

La Academia Militară Generală – Facultatea Arme, în octombrie 1957, am găsit ofiŃeri care au încadrat mulŃi ani catedra de tactică a armei chimice, col.Basarabescu, lt.col.Martin Traian, lt.col.Petrache Ion, iar grupa de anul II era grupa fostului meu comandant de batalion mr.Mateescu I., în care se mai găseau mr.Pleşa Dumitru, mr.Mureşan Ioan s.a. În acea perioadă A.M.G. dura trei ani.

Pe lângă colegii de mai sus, mai eram coleg şi cu mr.Constantin Ioan, fostul comandant al batalionului chimic de la Huşi. Luna octombrie am dus-o bine ca elev al A.M.G., locuiam în căminul academiei. Prin noiembrie şi-au făcut apariŃia doi ofiŃeri (îmi reamintesc de col.Dan că lucrase la depozi-tul de la Câmpulung Muscel şi de un locotenent colonel de geniu), care au început să ne lămurească să mergem la Academia de ProtecŃie Antichimică din Moscova* profilul inginer-comandă. Mr.Constantin Ioan s-a declarat de acord primul. AlŃii nu au mai fost de acord. Atunci cei doi ofiŃeri din comisie, care erau de la DirecŃia Cadre a M.F.A. au început să mă prelucreze pe mine, care nu eram hotărât şi, în plus, nu eram căsătorit. Aşa se face că după mai multe

prelucrări psihologice şi ofensive („nu vrei să mergi la prietenii noştri să înveŃi”,”dar ce sunt părinŃii tăi?” etc.), am cedat şi aşa am ajuns la cursul de limba rusă, care funcŃiona într-o clădire de lângă fabrica APACA. La 22 august 1958 am plecat cu mr.Constantin la Moscova, hotărâŃi să in-trăm în anul întâi, ca să terminăm în cinci ani. Eu nu am avut noroc, fiind respins şi trebuia să fac un an de „curs pregătitor”, unde se repetau materiile de liceu în limba rusă, istoria PCR şi topografia militară. Deci, anul meu de învăŃământ începe în 1959/1960, urmând să termin academia în iunie-iulie 1964. În academie şi în cămin mai aveam colegi români, dar în anul întâi la început a fost un amalgam internaŃional de ofiŃeri cursanŃi: bulgari-3, germani-3, coreeni-2, albanezi-2 (făcuseră şi şcoala militară în U.R.S.S.), unguri-1, români-1, deci în total 12 ofiŃeri, dintre care numai un bulgar cu gradul de maior (fusese partizan pe timpul războiului). După primul an, au fost îndepărtaŃi un german şi ungurul pentru că nu şi-au însuşit limba rusă în mod corespunză-tor. După anul doi, a mai fost îndepărtat un coreean. Dar catastrofa a venit în anul III, 1962/1963, când s-au schimbat relaŃiile politice şi când nu s-au mai înapoiat albanezii şi al doilea coreean. Deci, am rămas şase ofiŃeri care am şi absolvit academia. Dar alături de mine mai erau 8 români.

Am scris mai sus de experienŃa mea militară; academia ar fi a treia după şcoala militară şi funcŃiile îndeplinite din martie 1953 şi până în octombrie 1957. Facultatea ,,de străini” avea conducere proprie, inclusiv secŃie învăŃământ şi catedră de limba rusă, dispusă într-un corp de clădire separat de studenŃii ruşi şi cămin separat. În cămin se locuia pe ani şi nu pe naŃionalităŃi. Aşa că am locuit când cu bulgarii, când cu nemŃii.

Profesorii catedrelor militare şi politice erau folosiŃi la toate facultăŃile pe rând, iar la materiile tehnice, cum ar fi desen tehnic, geometrie descriptivă, mecanică, rezistenŃa materialelor etc. erau profesori civili de la un Institut de Mecanică vecin cu academia.

Cu toate poveştile unor colegi ai mei (mai silitori sau mai puŃin silitori la carte), totul în academie se preda, se seminariza, se Ńineau colocvii şi examene într-un mod foarte serios. Pentru mine cel mai greu a fost în anii I şi II, când nu cunoşteam bine limba rusă şi luam notiŃe destul de greu. După aceea, a devenit obişnuinŃă. Tot din activităŃile didactice serioase făceau parte laboratoarele de specialitate, foarte bine dotate, care funcŃionau pe lângă fiecare catedră. De asemenea, fiecare catedră avea manuale foarte dezvoltate, ceea ce ne ajuta să ne completăm cunoştinŃele şi chiar notiŃele, iar la tactica trupelor chimice manualele erau pe eşaloane şi specialităŃi. Catedrele de specialitate erau conduse de academicieni sau de generali. Academicianul Knuniant era şeful catedrei de S.T.L., de trei ori laureat al Premiului de Stat (fost Stalin) pentru antidot la acidul cianhidric, pentru realizarea nylonului sovietic şi pentru lucrări teoretice. Academician Dubinin – şeful catedrei de protecŃie antichimică, de două ori laureat al Premiului de Stat (fost Stalin). La 13 noiem-brie 1958 (probabil 1959, n.r.) în Academie mai lucrau 10 profesori doctori în diferite specialităŃi (am avut întâlnire cu ei şi am păstrat notiŃele).

Pentru mine cele mai grele materii au fost ,,arma chimică”, ,,chimie fizică”, ,,chimie organică” şi ,,educaŃie fizică” – nu puteam să îndeplinesc normele la care în fişa de absolvire am avut media 4 (5 fiind maximum în sistemul sovietic de notare).

Din anul II eram îndemnaŃi să ne înscriem şi să participăm la ,,ConferinŃa ştiinŃifică anuală a studenŃilor”. Am participat la conferinŃele ştiinŃifice din anul II şi până în anul V. În anul II am avut referatul economic ,,Dezvoltarea economică a Ńărilor din Tratatul de la Varşovia”, în anul III am avut referat la tactică ,,Organizarea cercetării de radiaŃie şi chimice la punctele de comandă ale unităŃilor şi marilor unităŃi”, în anul IV – ,,Cercetarea

* În timp, această academie a purtat diferite nume de generali sovietici celebri: ,,K.E.VOROŞILOV”, ,,S.K.TIMOŞENKO”; din 2001 ,,UNIVERSITATEA MILITARĂ PENTRU APĂRAREA NBC(PROTECłIA NBC)”



detergenŃilor româneşti folosiŃi în soluŃiile de dezactivare, în comparaŃie cu soluŃia de dezactivare sovietică” şi în anul V – ,,Alegerea vopselelor pentru tehnica militară, astfel ca să se micşoreze absorbŃia şi evaporarea S.T. neuroparalitice” ( a constituit apoi o parte din lucrarea de diplomă). În anul III şi IV am lucrat cu iperită radioactivă şi cu izotopi radioactivi sub formă de praf, iar în anul V, la lucrarea de diplomă, am făcut experimente cu soman. Aveam sticla mea, pe care o ridicam şi o predam la depozitul de S.T.L. Răspundeam de respectarea normelor de securitate a muncii în laboratorul în care lucram. În anul IV am fost ,,certat” de îndrumător – col.ing.Balachirea că am aruncat la lada de gunoi materiale nedegazate complet, ceea ce a făcut ca femeia de serviciu să se contamineze pe mâini ( o ardea şi ustura pielea mâinilor până la coate).

De asemenea, împlinindu-se 40 de ani de la terminarea academiei, cred că nu mai prezintă mare secret să arăt că în anul III şi IV am participat la practică în poligoane pe teritoriul U.R.S.S. – Florisce, Regiunea Gorki şi Sihana, Regiunea Saratov; am făcut cerceta-

rea de radiaŃie din TAB şi elicoptere. În poligoanele chimice am participat nu la omorârea câinilor (aceasta se prezentase în laborator), ci la tragerea cu proiectile cu sarin asupra unui raion în care în locul oamenilor erau instalaŃi câini, în diferite ipostaze : fără mască, cu mască şi cu mască neetanşată, dar care se etanşa după 30 secunde. ExperienŃa a fost plină de învăŃăminte privind calcularea eficienŃei atacului, deconta-minarea echipamentului cu materiale poroase (silicagel) şi cu PAI-ul, precum şi cercetarea desorbŃiei după degazare (controlul plenitudinii degazării, n.r.)

Al doilea exerciŃiu – întrebuinŃarea unei cantităŃi limitate de soman vâscos (4 proiectile de 152 mm) pe latura din care bătea vântul a unui km2 de teren, pe care erau dispuşi câini în diferite ipostaze, dar la acŃiunea prin piele şi inhalator. Câinii aveau părul tuns pe spate, într-un raport comparativ cu ceafa capului omenesc. Noi am intrat pe suprafaŃa contaminată după 30 minute de la aruncarea cu mortiere la o înălŃime de 40-50 m, unde explodau, îmbrăcaŃi în combinezoane de cauciuc. Când am intrat, câinii care aveau pe suprafaŃa tunsă 4-5 bobiŃe de mărimea piperului erau deja morŃi. De asemenea, ne-am ocupat de degazarea echipamentului contaminat cu aerosoli şi vapori de soman şi apoi de cercetarea (chimică, n.r) în camera de desorbŃie.

Al treilea exerciŃiu – dezamorsarea bombelor de aviaŃie încărcate cu iperită şi amestec de iperită şi levizită.

Al patrulea exerciŃiu (imitarea unui atac cu soman asupra unei coloane de infanterie pe autovehicule) – utilizarea bombelor săritoare încărcate cu soman. Afară de manechini pe teren erau dispuse bucăŃi de hârtie de filtru pe care rămâneau urmele soluŃiei întrebuinŃate. Aveam cu noi toxicologi, care ne-au ajutat să calculăm eficienŃa atacului cu proiectile reactive asupra coloanei şi eficienŃa utilizării bombelor cu soman. În orice caz, din câte îmi amintesc, eficienŃa atacului chimic a fost cu 20-30% mai mare decât a atacului cu muniŃie obişnuită.

După astfel de exerciŃii cred că fiecare participant se simte mai pregătit şi mai sigur pentru mese-ria pentru care se pregăteşte.

La 3 august 1964, la întoarcerea în Ńară am fost numit lector la catedra de tactică a armei chimice, unde

am lucrat liniştit până în martie 1969. Am elaborat mai multe lecŃii (îndeosebi de apărare antiaeriană a teritoriului despre pe care nu învăŃasem în

U.R.S.S.) şi un manual care rezistă şi astăzi, ,,Arma chimică”, cu partea matematică explicativă separat. Am avut colegi pe domenii Gl.C.A.(r) ChiŃac Mihai, Gl.Bg.(r) Iancu Ştefan, col.(r) Toader Gheorghe, col.(r) Cernat Constantin şi col.(r) Chiru Constantin (LA Academia Militară, n.r.).

De aici a început din nou asupra mea acŃiunea psihologică. În martie 1969 sunt chemat de Gl.C.A.(r) ŞuŃa Ioan şi mi se propune să accept să mă facă ,,preparator”, deoarece trebuie să înfiinŃeze o funcŃie de şef de catedră. Desigur, nu am acceptat pentru că în 1970 trebuia să fiu avansat la locote-

nent-colonel. Nu a mai spus nimeni nimic şi prin mai, când ne-am înapoiat de la Huşi, cu elevii, eram mutat lector la Şcoala de OfiŃeri de Rezervă nr.1 Bucureşti, tot pe funcŃie de ,,maior”.

Am dorit să ies la raport la ministrul F.A., dar fără rezultat. Şeful cadrelor, Gl. C.A. Constantinescu, m-a mutat cercetător principal la laboratorul dozimetric ( cu toată împotrivirea mea).

La 7 noiembrie 1969, după accidentul de la Huşi, sunt mutat la Huşi pe funcŃia de şef al serviciului tehnic, care era tot de maior.

În 1970, se face funcŃia de locŃiitor tehnic şi sunt avansat locotenent-colonel. Dar ca să mi se facă un bine, sunt detaşat la Câmpu-lung, ca lector la un curs ce se făcea cu ofiŃerii de securitate. Cu mine au mai fost detaşaŃi: col.Şucu Bucur, col.Brutaru Gheorghe, lt.col.LuŃă Nicolae şi, cum se întâmpla la chimişti, în acest timp în unitate se trimite un control condus de lt.col.ing.AndriŃa Gheorghe, care îmi dă calificativul ,,Bine” (în absen-Ńă).

Şi tot ca la chimişti, după multe rapoarte şi promisiuni nerespectate, sunt mutat în decembrie 1971 la Şcoala de OfiŃeri de Rezer-vă nr.1 Bucureşti, de unde plecasem şi unde am lucrat liniştit până la cutremurul din 1977, deoarece funcŃia de lector–maior se făcuse de locotenet-colonel.

Probabil că am fost locotenent-colonelul şi inginerul care a purtat porthartul cel mai mult. Dar cadrele

şcolii mă respectau. Comandantul şcolii mă numea să prezint exerciŃii demonstrative pentru toată şcoala. Aici am scris ca sarcină de serviciu manualul de ,,Tehnica Trupelor Chimice” pentru ofiŃerii de rezervă, pe care la desfiinŃarea şcolii colegii mei l-au adus şi la Politehnică, unde au fost numiŃi, iar câteva manuale au mai ajuns şi la Şcoala de OfiŃeri de Rezervă din Bacău.

Atunci am fost chemat la C.T.Ch. şi mi s-a propus să merg la Câmpulung la SecŃie, deoarece col.(r) Ştefan Ion trebuia să fie mutat la

Bucureşti, la cererea ministrului Coman Ioan. Aşa se face că, din august 1977 şi până în decembrie 1989 am funcŃionat la SecŃia 263 ReparaŃii Tehnică şi Materiale Chimice – cu toate bucuriile şi necazurile, deoarece nu se găsea un loc de colonel inginer de chimie, în Bucureşti.

Noroc cu RevoluŃia Română din Decembrie 1989 că m-am înapoiat şi eu în Bucureşti pe locul de ofiŃer 1 în Biroul Dezvol-tare, pe care nu l-am văzut niciodată, iar din 13.01.1990 am fost detaşat la Ministerul de Interne şi avansat la gradul de general – maior, îndeplinind funcŃia de Şef al DirecŃiei Servicii şi Înzestrare, unde am lucrat până la 05.06.1991 (şi nu cum scrie în Monitorul Oficial).

05.06.1991 – 05.05.1992 – Şef secŃie organizare, mobilizare, planificare, înzestrare, exploatare şi reparaŃii la Statul Major Central al Gărzilor NaŃionale (desfiinŃare de funcŃie, reorganizare).

05.05.1992 – 05.11.1995 – LocŃiitor al Inspectorului General al Apărării Civile, de unde am ieşit la pensie, după 44 de ani de serviciu- la capătul unei cariere deosebit de sinuoase.

Dacă acum la sfârşitul acestei schiŃe autobiografice aş fi întrebat ce hobby am, aş răspunde fără să mă gândesc foarte mult: drumeŃiile (pe jos şi cu automobilul); scrisul, care pentru mine a avut întotdeauna un efect liniştitor (magic).

În lucrarea Bibliografia Chimiei Militare Româneşti, întocmită de col.dr.ing.Ştefan Mihai Dogaru şi

mr.dr.ing.Ioan Roman – Bucureşti 1987 sunt prins cu 11 lucrări (individuale sau co-participant), dar între timp numărul lor a trecut de 30.

De asemenea, nu de mult mi-a apărut lucrarea ,,Accidentul Nuclear” la S.C.Telegrafia Română S.R.L. (I.S.B.N. 973-0-02955-5). Dacă aş fi întrebat de ce nu sunt mulŃumit, aş răspunde fără să gândesc, de asemenea prea mult, că din cauza presiunii psihologice manifesta-

te de comandanŃii C.T.Ch. asupra mea – nu am urmat nici un curs academic sau de limbi străine, după absolvirea academiei în anul 1964, comparativ cu alŃi ofiŃeri, care au urmat cursuri şi de motociclişti!

Când solicitam acest lucru, şeful cel mai mare de la C.T.Ch. îmi spunea ,, - lasă că eşti băiat deştept şi cunoşti limba rusă; stai în unitate şi fă treabă acolo, că este nevoie de tine......”. 6mai 2003 Gl.Bg.(r) ing.Dumitru PRUNACHE


94 APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003) 94 APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003)

DREPTUL LA ZÂMBET



REVISTA REVISTELOR

Reprezentare: s.c.ing.Renata MATEOIU

L ăcaş de cultură şi creaŃie, cu specific aparte, Cercul militar din garnizoana Câmpulung Muscel ocupă un loc important printre instituŃii-le de gen din armată. De aceeaşi recunoaştere

se bucură acest aşezământ cultural şi în cadrul instituŃii-lor municipale de profil. Într-o vreme când fondurile alocate culturii şi creaŃiei lite-rar-artistice sunt, în general, insuficiente, când calitatea actului cultural-artistic cu impact în mase este adeseori îndoielnică, urmând – fără să aibă de ales pentru a su-pravieŃui – principiile economiei de piaŃă, când pe toate

canalele media asistăm la fel de fel de manifestări ale prostului gust, subcultura de masă punând stăpânire, alarmant de firesc, pe gusturile şi simŃirea unei părŃi însemnate a tinerei generaŃii, Cercul militar din Câmpulung nu face concesii non-valorilor, kitsch-ului, lucrului de mântuială.

GraŃie meritelor incontestabile, gustului artistic mai presus de orice îndoia-lă, zbaterilor şi spiritului gospodăresc demne de laudă ale şefului Cercului militar, lt.col.(r) Spiridon Oprea şi cu sprijinul moral şi logistic al comandantului garni-zoanei, col.dr.Nicolae Popescu, ale cărui calităŃi şi eforturi în domeniul culturii sunt îndeobşte cunoscute pe tărâm local, am asistat aici, în ultimii ani, la promo-varea unor acŃiuni şi activităŃi menite să crească nivelul actului cultural, să descă-tuşeze creaŃia literar-artistică, eliberând-o din starea de ,,încre-menire” (aşteptare) în care se afla de o lungă perioadă de timp. Imaginile de pe coperta alăturată poate nu sunt suficient de sugestive, dar cine vizitează Cercul militar, nu se poate să nu remarce decoraŃiunile interioare executate cu mult gust artistic, spaŃioasa şi eleganta sală de spectacole (,,sala oglinzilor”), foaierul, para-clisul, sala de informatică, amenajările de la subsol destinate activităŃilor sportive (popice, tenis de masă s.a.), în fine, nu poate să nu observe ordinea, curăŃenia, faptul că aici se ,,mişcă”, se adaugă, se întâmplă în permanenŃă ceva nou, de bun gust.

La Cercul militar din Câmpulung am participat în anii din urmă la activităŃi culturale şi ştiinŃifice cu personalităŃi de marcă, la spectacole de teatru, de folclor şi de revistă de excepŃie susŃinute de artişti, atât din partea locului, dar şi din Ńară, la lansări de carte, la serate distractive, revelioane superbe, am vizionat expoziŃii de filatelie, de fotografie artistică, de caricatură, de pictură, de artă populară, am ascultat prelegeri Ńinute de istorici, scriitori şi oameni politici; aici se desfăşoară cursuri de engleză, de calculatoare; tot aici activează asociaŃiile veteranilor şi ca-drelor militare în rezervă şi în retragere etc.

Şi ar mai fi multe de spus. Este un exemplu, ce poate fi ilustrat printr-o străveche zicală românească: ,,omul sfinŃeşte locul”.


OAMENI ŞI FAPTE

Despre lucrul bine făcut şi bunul gust la Cercul militar din Câmpulung Muscel

Colonel (r) prof. Mihai GRIGORESCU

Sala ,,oglinzilor”

Mausoleul ,,Mateia”ş

Ansamblul de dansuri populare

al Cercului militar

Festivalul anual ,,Tudor Mu atescu”

desfã urat în 2002 la Cercul militarş

ş

Paraclisul din incintaCercului militar

Expozi ie de filatelieŃ

Ansamblul arhitectonic de pe platoulcolii de Aplica ie pentru Apãrare NBC

cu sculptura simbol - ,,RADIA II NUCLEARE”,realizatã de slt.(r).Mihai Mihãilescu în anul 1999

Ş Ńł

152482965-rev-6

Documents