150607692 energii alternative doc

7/25/2019 150607692 Energii Alternative Doc

1/13

ENERGIA REGENERABILA

Cuprins

1 Energie regenerabila 2Energie eolian- generalitati 3Energie solar generalitati 4Panoul solar

o 4.1Istorico 4.2Principiu de funcionare

5Mod de construcieo 5.1Panouri plateo 5.2Panouri cu tuburi vidate

6Elementul absorbant 7Utilizri 8Considerente economice 9 APLICATIE

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_eolian.C4.83%23Energie_eolian.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_eolian.C4.83%23Energie_eolian.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_solar.C4.83%23Energie_solar.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_solar.C4.83%23Energie_solar.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_solar.C4.83%23Energie_solar.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Istoric%23Istorichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Istoric%23Istorichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Istoric%23Istorichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Principiu_de_func.C5.A3ionare%23Principiu_de_func.C5.A3ionarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Principiu_de_func.C5.A3ionare%23Principiu_de_func.C5.A3ionarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Principiu_de_func.C5.A3ionare%23Principiu_de_func.C5.A3ionarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Mod_de_construc.C5.A3ie%23Mod_de_construc.C5.A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Mod_de_construc.C5.A3ie%23Mod_de_construc.C5.A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Mod_de_construc.C5.A3ie%23Mod_de_construc.C5.A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_plate%23Panouri_platehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_plate%23Panouri_platehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_plate%23Panouri_platehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_cu_tuburi_vidate%23Panouri_cu_tuburi_vidatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_cu_tuburi_vidate%23Panouri_cu_tuburi_vidatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_cu_tuburi_vidate%23Panouri_cu_tuburi_vidatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Elementul_absorbant%23Elementul_absorbanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Elementul_absorbant%23Elementul_absorbanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Elementul_absorbant%23Elementul_absorbanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Utiliz.C4.83ri%23Utiliz.C4.83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Utiliz.C4.83ri%23Utiliz.C4.83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Considerente_economice%23Considerente_economicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Considerente_economice%23Considerente_economicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Considerente_economice%23Considerente_economicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_solar.C4.83%23Energie_solar.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Istoric%23Istorichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Principiu_de_func.C5.A3ionare%23Principiu_de_func.C5.A3ionarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Mod_de_construc.C5.A3ie%23Mod_de_construc.C5.A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_plate%23Panouri_platehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Panouri_cu_tuburi_vidate%23Panouri_cu_tuburi_vidatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Elementul_absorbant%23Elementul_absorbanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Utiliz.C4.83ri%23Utiliz.C4.83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#Considerente_economice%23Considerente_economicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_eolian.C4.83%23Energie_eolian.C4.83


2/13

1. Energie regenerai!"

Energia regenerai!" se refer la forme de energie produse prin transferul energetic alenergieirezultate din procese naturale regenerabile !stfel" energia luminii solare" a v#nturilor" aapelor curgtoare" a proceselor biologice $i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameniutiliz#nd diferite procedee %ursele de energie ne-re&nnoibile includ energia nuclearprecum $i

energia generat prin arderea combustibililor fosili" a$a cum ar fi ieiul" crbunele $i gazelenaturale !ceste resurse sunt" &n c'ip evident" limitate la e(istena zcmintelor respective $i suntconsiderate &n general ne-regenerabile )intre sursele regenerabile de energie fac parte*

energia e#!ian"

energia s#!ar"

energia apei

o energia $i%rau!i&"

o energia 'aree!#r

energia ge#(er'i&"

energie %eri)a(a %in i#'asa* i#%iese!+ i#e(an#!+ i#ga,

+oate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric"apei calde" etc

Investiiile globale anuale &n energia regenerabil au crescut &n ultimii ani de la , demiliarde de dolari &n .//0la 00 de miliarde de dolari &n .// Pentru anul .//2 investiiile voratinge un nivel de 1// miliarde dolari Energia eolian este principala destinaie a fondurilorinvestite" &n condiiile &n care capacitatea de energie regenerabil reprezint apro(imativ

procente din producia total de energie" la scar mondial 3n ceea ce prive$te 4om#nia"necesarul de investiii pentru producerea de energie regenerabil &n perioada .//, - ./10 esteestimat la ."2 miliarde de euro" potrivit ministrului Mediului $i )ezvoltrii )urabile" !ttila

5orodiConform unei directive a Uniunii Europene" statele membre trebuie s amestece treptatcombustibilul tradiional utilizat &n transport cu biocombustibil" astfel &nc#t" p#n &n ./1/"

biodieselul s reprezinte 0"206 din motorina de pe pia" urm#nd ca" &n ././" ponderea screasc la ./6

Pentru &ndeplinirea cotei de ,6 biodiesel din motorina care este comercializat de la 1ianuarie .//7 la nivel naional" este nevoie de //// tone de biodiesel" care poate fi acoperit din

producia intern" &n condiiile &n care doar fabrica de biodiesel de la 8e'liu a companiei Martiferare o capacitate de 1///// tone pe an

In 4om#nia e(ist circa ,/-9/ de productori de biodiesel &nscri$i ca antrepozite fiscale"iar dac acestea ar produce la capacitate ma(im 4om#nia ar putea deveni c'iar $i e(portator de

biodiesel)e asemenea" &n ceea ce prive$te amestecul de 96 bioetanol care va trebui amestecat cubenzin &ncep#nd cu mi:locul anului .//" productorii de etanol din 4om#nia trebuie srealizeze anumite investiii pentru a produce bioetanol

E(ecutivul roman a aprobat &n luna mai .//2 calendarul privind introducerea pe piaamestecul de biocarburani $i carburani convenionali derivate ale uleiurilor minerale !stfel"operatorii economici au introdus de la data de 1 iulie .//2 - motorina cu un coninut de

biocarburant de minimum .6 &n volum" urm#nd ca de la 1 ianuarie .//7 s intre pe piamotorina cu un coninut de biocarburant de minimum ,6 &n volum" de la 1 iulie .//7 - motorinacu un coninut de biocarburant de minimum 96 &n volum $i de la 1 iulie .// - benzina cu unconinut de biocarburant de minimum 96 &n volum Comercianii de combustibil care nu

respect aceste prevederi risc amenzi de la 20// la 10/// de lei

.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transfer_energetic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2i%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaze_naturalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaze_naturalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_mareelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_derivata_din_biomasa:_biodiesel,_bioetanol,_biogazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/2020http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transfer_energetic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2i%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaze_naturalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaze_naturalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_mareelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_derivata_din_biomasa:_biodiesel,_bioetanol,_biogazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/2020


3/13

2. Energie e#!ian"

Turbine eoliene

Energia eolian este generat prin transferul energiei v#ntului unei turbine eoliene;#nturile se formeaz datorit &nclzirii neuniforme a suprafeei Pm#ntuluide ctre energiaradiat de %oarecare a:unge la suprafaa planetei noastre !ceast &nclzire variabil a straturilor

de aer produce zone de aer de densiti diferite" fapt care creeaz diferite mi$cri ale aeruluiEnergia cinetica v#ntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor" care sunt capabile dea genera electricitate Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce p#n la 0 M


4/13

Au e(ist nici un dezavanta: deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate punctelede vedere Panourile solare produc energie electric '=zi Bcalculul se face pe minim iarna ziuaare oreD iua timp de ore aceste panouri solare produc energie electric $i &n acela$i timp&nmagazineaz energie &n baterii pentru a fi folosit noaptea

Instalaiile solare sunt de . tipuri* (er'i&e $i -#(#)#!(ai&e Cele fotovoltaice producenergie electric gratis Cele termice a:ut la economisirea gazului &n proporie de 206 pe an @

cas care are la dispoziie ambele instalaii solare Bcu panouri fotovoltaice $i termice &n vidD esteconsiderat ?F!4! F!C+U4I? deoarece energia acumulat ziua &n baterii este trimis &n reeaDInstalaiile solare funcioneaz c'iar $i atunci c#nd cerul este &nnorat )e asemenea suntrezistente la grindin B&n cazul celor mai bune panouriD

4. Pan#u s#!ar (er'i&

Panou solar cu rezervor utilizat pentru prepararea apei calde menajere

%pre deosebire depanourile solare fotovoltaicepanourile solare termice sunt instalaii cecapteaz energiaconinut &n razele solare$i o transform &n energie termic )eoarece aproape&ntreg spectrul radiaiei solareeste utilizat pentru producerea de energie termic" randamentulacestor panouri este ridicat fiind &n :ur de /6-206 raportat la energia razelor solare incidenteB.// - 1///


5/13

panouri &n care izolarea termic se realizeaz cu a:utorul vidului dar au o te'nologie defabricaie costisitoare

panouri ce se bazeaz pe te'nici simple $i se utilizeaz la &nclzirea bazinelor de &not

4.3. /#% %e ns(ru&ie

Pan#uri p!a(e

3n principiu" un panou solar are o carcas metalic deform dreptung'iular &n care se afl montate celelalteelemente Printr-un geam de sticl" razele solare cad pe osuprafa care absoarbe aproape &ntregul domeniu spectral alacestora Energia caloric rezultat nu se pierde" panoulfiind izolat termic &n toate prile Cldura de convecie spree(terior este linitat de unul sau mai multe geamuri 8a

panourile cu vacuum" aceasta este aproape &n &ntregime

eliminat Cldura de radiaie" datorat temperaturii proprii"este deasemenea &mpiedicat de geamul de sticl care este opac pentru lungimile de und maimari !ceast cldur este reinut &n interiorul panoului" ec'ilibrul termic conduc#nd la otemperatur mai &nalt dec#t &n situaia fr geam !cest efect este cunoscut sub numele de efectde ser8a panourile solare moderne se utilizeaz sticl special" cu un coninut c#t mai mic

posibil de fier $i cu o rezisten mrit la grindin $i &ncrcare cu zpadElementul absorbant" mai ales la panourile cu vid" poate prezenta o selectivitate fa de

lungimea de und" astfel &nc#t" pe de o parte" s absoarb o gam c#t mai larg de radiaie solar$i" pe de alt parte" s aib o emisie c#t mai redus &n domeniul de infraro$u apropiat" pentru areduce emisia de cldur

Elementul absorbant cedeaz cldura agentului termic ce curge prin conductele de cuprusau aluminiu ata$ate acestuia !gentul termic transport energia caloric la utilizator sau la unrecipient de stocare Unele instalaii solare au circuitul agentului termic desc'is" ceea ce&nseamn c prin conductele panoului circul c'iar apa necesar utilizatorului" cum este cazul &n

principal al instalaiilor funcion#nd pe principiul termosifonului 3n regiunile cu pericol de&ng'e mai mare" se apeleaz totu$i de regul la circuite separate Circuitul primar" cel al

panoului conine un lic'id rezistent la &ng'e BantigelD )in circuitul primar cldura estetransferat prin intermediul unui sc'imbtor de cldur apei din circutul secundar" cel alutilizatorului

Pan#uri &u (uuri )i%a(e

Panou solar cu tuburi vidate

0
http://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Vakuumroehrenkollektor_01.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83


6/13

Detaliu panou solar cu tuburi vidate

@ construcie special o reprezint panourile solare cu tuburi vidate Ele se compun dintuburi paralele &n spatele crora se afl reflectoare pentru concentrarea radiaiai solare +uburile

vidate se compun din dou tuburi de sticl concentrice intre care este vid +ubul din interior este&ncon:urat de o suprafa absorbant de care este ata$at un tub de cupru prin care circul un agenttermic ;idul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de cldur prin convecie $i conducie"

pemi&nd obinerea de performane superioare Brandament $i temperaturi mai mariD )atorittemperaturilor mai mari instalaia de &nclzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea

pericolului supra&nclzirii !stfel de panouri sunt mai eficiente &n zonele cu temperaturmoderat" utilizarea lor &n zone calde :ustific#ndu-se doar &n instalaii te'nice unde este nevoie detemperaturi mai mari Un alt avanta: &l reprezint faptul c suprafaa absorbant fiind mereu

perpendicular pe direcia razelor solare" energia absorbit este aproape constant &n cursul zilei+e'nologia utilizat la fabricarea acestui tip de panou este asemntoare celei de la centraleletermice cu :g'eaburi parabolice

6. E!e'en(u! as#ran(

Elementul absorbant trebuie s capteze c#t mai bine radiaia solar" at#t cea direct c#t $icea difuz" $i s o transforme &n cldur 3n acela$i timp cldura cedat sub form de radiaie sfie c#t se poate de mic 3n termini te'nici aceasta &nseamn c trebuie s se comporte selectivfa de lungimile de und corespunztoare celor dou procese

3n rile cu clim mai cald se &ntrebuineaz adeseori componente acoperite doar cu a$anumitele lacuri solare !ceste lacuri sunt foarte rezistente la cldur $i de regul sunt de culoareneagr pentru a gradul de absorbie cel mai mare posibil pentru radiaia solar 3n acela$i timpaceste lacuri au un nivel destul de &nalt de emisie &n zona de mi:loc a radiaiei infraro$ii caurmare o parte a cldurii captate va fi emis din nou

Pentru a reduce la minimum pierderile de energie" se va acoperi partea absorbant cu unstrat foarte selectiv !stfel se pot obine coeficieni de absorbie de 96 &n banda de /"9 /"7 m lungime de und $i coeficieni de emisie de 6 pentru lungimea de und de 2"0 mcorepunztoare radiaiei proprii a materialului absorbant

Una din primele acoperiri cu materiale cu absorbie selectiv" utilizabil &n producia &nserie" a fost acoperirea cu crom !cesta se aplic pe suprafeele de aluminiu sau cupru prin

procedeu galvanic Pe suprafaa metalului apar firicele de crom care capteaz &ntre ele razele delumin" dar datorit mrimii lor reduse nu permit emiterea de lungimi de und mai mari @modalitate elaborat dar care &ns nu a mai fost pus &n fabricaie a avut ca baz acoperirea cu

nic'el P#n prin anul 122 procedeul de cromare era dominant pe pia 3ntre timp au aprut noimodaliti de acoperire cu strat absorbant care permit obinerea de randamente mai mari pe de o
http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Vakuumroehrenkollektor_02.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_solar%C4%83


7/13

parte" $i prin renunarea la procesele galvanice sunt mai ecologice din punct de vedere alproduciei $i reciclrii pe de alt parte

!ctualmente cel mai e(tins procedeu este cel de depunere &n atmosfer de gaz inert aunui strat de titan de culoare albastr Bprocedeul P;)D" care cu toate c &n comparaie cu negruldin cazul acoperirii cu crom are un coeficient de absorbie mai mic" prezint o emisie mult maislab $i ca atare un randament total mai mare Primele acoperiri de acest tip s-au elaborat &n

Nermania $i au fost lansate pe pia de ctre +iA@H NmJ B firma germana" localizata inMunc'en" cu peste 1/ ani vec'ime in productia de benzi absorbante din titan si Ouartz" pentrupanourile solareD +eoretic se pot obine $i alte culori ale stratului de acoperire" care &ns nu auacela$i randament

@ alt te'nologie a fost elaborat &n anii / de ctre firma Interpane care creeaz ostructur de ceramic metal Bprobabil tot pe baz de titanD care strluce$te &ntr-un ton de negru-albstrui

Cele dou procedee de acoperire" p#n mai recent" erau posibile doar pe suprafee decupru" pentru aluminiu te'nici corespunztoare au aprut doar de puin timp pe pia C'iar $i &nacest caz pentru transportul cldurii cu a:utorul agentului termic se utilizeaz conducte de cuprucare se racordeaz prin sudare laser cu partea absorbant

Pe l#ng materialul de acoperire utilizat" productorii se disting $i prin forma de realizarea prii absorbante Frecvente sunt soluiile ce utilizeaz o plac metalic ce acoper toatsuprafaa interioar a panoului 3n acest caz conducta este sudat=lipit &n form de 'arf sauserpentin pe spatele plcii Pe l#ng aceasta e(ist construcii pe baz de benzi se cca 1/-10cmlime pe reversul crora se afl c#te o conduct sudat Jenzile mai apoi sun racordate prinsudur la cele dou capete la o conduct colectoare @ a treia form este asemntoare unei

perne" pe spatele plcii absorbante fiind sudat o a doua placformat prin stanare !gentultermic circul printre cele dou plci 3n principiu prima variant de realizare prezint eficienacea mai mare )ar pentru c productorii" la &nceput au putut utiliza noile procedee de obinere astraturilor foarte selective doar &n cazul plcilor de cupru cu dimensiuni limitate" mai ales &ncazul modelelor mai vec'i a fost posibil utilizarea doar a benzilor 3ntre timp noile te'nologii

permit fabricarea de plci de p#n la 1.//mm lime" ceea ce asigur o mai mare fle(ibilitate &nvariantele de fabricaie 3n sc'imb utilizarea benzilor pe de o parte face posibil doar asamblarea&n form de 'arf" pe de alt parte permite adaptarea mai u$oar la forma acoperi$urilor Bpanouricu dimensiuni la cerereD

7. 0(i!i,"ri

Principiul termosifon

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Thermosiphon.png


8/13

Schem simplificat de prepararea apei calde menajere cu panou solar 1. Panou solar; 2.

Comand; . Pomp; !. "as de presiune; #. $ezervor de ap; %.Surs de cldur

complementar&

Panoul solar este componenta principal a unei instalaii termice solare $i p#n &n anul.//.a fost utilizat &ndeosebi pentru prepararea de ap cald" iar recent &$i gse$te aplicare $i &nfurnizarea energiei necesare &nclzirii cldirilor )ac este asociat cu un rezervor de stocare aenergiei" se poate asigura &nclzirea cldirii numai cu energie solar

;e'icularea energiei termice &ntre panoul solar $i locul de utilizare sau depozitare poateavea loc cu sau fr utilizarea unei surse de energie e(tern 3n primul caz avem de a face cusisteme ce utilizeaz pompe acionate electric" sisteme de reglare automat" etc" &n al doilea cazse utilizeaz principiul termosifon bazat pe diferena de densitate a agentului termic la diferitetemperaturi !pa cald se ridic &n sus" pe c#nd cea rece coboar !ltfel dec#t la &nclzirecentral funcion#nd pe acela$i principiu" &n acest caz rezervorul trebuie s se gseasc deasupra

panoului solar !desea panoul solar $i rezevorul constituie un bloc comun

Cele mai cunoscute $i frecvente utilizri ale panourilor solare termice este &n preparareaapei calde mena:ere 8a montare corespunztoare a panourilor $i a rezervorului" &n EuropaCentral se poate asigura apa necesar pentru splat $i baie pe &ntreg pe o perioad de cca o

:umtate de an Bsezonul de varD +eoretic se poate asigura cldura necesar consumului casnicpe parcursul &ntregului an" dar &n acest caz este nevoie de o suprafa mai mare acoperit cupanouri" rezult#nd un e(ces de ap cald pe perioada verii 8a o astfel de supradimensionare"randamentul investiiei semnificativ mai mari va fi redus $i nu va fi compensat de economia decombustibili fosili Bgaz" pcur" lemn" etcD sau electricitate devenind nerentabil Panouridimensionate economic" pot &nlocui sau completa sursele de energie termic &ntr-un procentsuficient de mare contribuia la prepararea apei calde variind &ntre ,/6 $i 1//6 raportat la un an&ntreg

Primele suprafee mari acoperite cu panouri solare termice au aprut dup criza petrolierdin anii 2/ fiind utilizate la &nclzirea apei din bazinele de &nnot publice $i private Instalarea de

panouri solare termice a primit un impuls suplimentar &n Nermani datorit spri:inuluiguvernamental federal $i celui al landurilor C'iar $i procese industriale utilizeaz energiatermic solar Un e(emplu &n acest sens &l prezint &nclzirea biomasei &n procesul de preparareal biogazului

)ac instalaiiile cu panouri solare se racordeaz $i la intalaiile de &nclzire" se poatecontribui $i la reducerea costului cu &nclzirea cu p#n la c#teva zeci de procente 3n cazul unei

e(igene mai mari la &ntregul sistem se poate racorda un rezervor de stocare sezonier a clduriiceea ce va permite acumularea de suficient energie caloric pentu a putea complet eliminautilizarea altor combustibili Un astfel de rezervor de stocare de cldur" &n cel mai simplu caz

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Solar_water_heating_schema.pnghttp://ro.wikipedia.org/wiki/2002


9/13

poate fi o cantitate suficient de ap sau pietri$Bcca ./+D din mi:locul cldirii sau subsolulacesteia

!mortizarea unei instalaii solar termice pentru producerea apei calde este posibil &n cca7 ani &n condiiile unei construcii optimale" a unei utilizri raionale $i a e(istenei unui spri:indin partea statului la tendinele actuale de pe piaa combustibililor fosili Productorii livreaz

panourile solare termale cu o durat de via previzibila de cca ./ ani )urate de amortizare de

peste 1 ani sunt posibile doar dac instalaia a fost necorespunztor proiectat" respectivutilizat

Pentru a dispune de ap cald suficient $i &n zilele ploioase panourilor solare li seata$eaz din construcie un rezervor special de ap cald cu sc'imbtor de cldur care &n funciede numrul de membri de familie poate avea o capacitate de ,//-10//8 Pentru cldirile maimari Bblocuri" spitale" 'oteluri" etcD" care datorit mrimii au o utilizrii aproape continu"

put#nd avea un termen de amortizare mai redus" se contruiesc rezervoare de stocare a clduriiindustriale dimensionate corespunztor consumului 3n rezervoarele obi$nuite" circuitul primar al

panoului &nclze$te doar :umtatea de :os a acestuia" apa cald ridic#ndu-se datorit conveciei $itemperatura a:ung#nd p#n la valoarea admis de 0 grade C

8 C#nsi%eren(e en#'i&e

Panouri solare pentru prepararea apei calde la un hotel din 'allorca

Panouri solare pentru (nclzirea apei unui bazin de (not

Panourile solare transform energia radiaiei solare &n cldur atunci c#nd aceasta cade pesuprafaa de absorbie

Pentru a obine o temperatur de 9/-/LC &n rezervor" este necesar ca &n panou s seating cel puin 0 LC )ac panoul solar este montat &n circuit doar pentru a pre&nclzi

apa din rezervor" randamentul va fi mai mare deoarece nivelele de temperatur pot fi maimici

Izolarea termic &mpiedic sc'imbul de cldur &ntre dou medii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Zonnecollectoren.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Esolarhotel.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsius


10/13

%copul $i locul instalrii sunt importante din punct de vedere al gradului de e(ploatare" aleficienei &n e(ploatare $i ca urmare al economicitii instalaiei

Cele de mai sus au o greutate considerabil &n analiza economicitii utilizrii panourilorsolare termice unde &ntrebarea de baz se refer la recuperarea investiiei +endina este de autiliza capacitatea panourilor la ma(imum fr perioade de mers &n gol

Pentru prepararea apei calde mena:ere de e(emplu" este nevoie s se cunoasc nevoia zilnicde ap cald 3n acest caz este bine ca instalaia s se dimensioneze la 2/6 din necesarul deenergie din cauza diferenelor de capacitate &n funcie de anotimp )ac se dimensioneaz la ocapacitate de 1//6 din energia necesitat iarna" &n var vom avea un e(ces de ap cald care nuse poate utiliza" deci o suprafa de panou neutilizat &n care s-a investit )ac se dimensioneazrezervorul astfel &nc#t s stoc'eze toat energia caloric produs" apar pierderile &n timp datoritizolaiei imperfecte a acestuia 4ezult c at#t din punct de vedere economic c#t $i ecologic" esteraional s se apeleze la un sistem 'brid care combin panourile solare cu sisteme clasice de&nclzire

9 APLICATIE

Energie e#!iana sau s#!ara pen(ru &asa %e )a&an(a sau &aana

Una din cele mai comune aplicatii a energiei alternative este alimentarea cu energieelectrica a unei case de vacanta sau cabana" aflata intr-o zona fara access la reteaua publicaPentru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind panouri fotovolatice saugeneratoare eoliene Folosirea lor combinata este intodeauna posibila

Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod foarteriguros )e aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de cost Pentru adetermina pretul de cost al unui ec'ipament este necesar sa determinam care sunt consumatoriicare vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in care ei functioneaza 8PE8EC+4IC a pregatit o aplicatie pentru a determina valorile de consum care poate fi folosita detoti clientii

In acesta locatie vom folosi urmatorii consumatori de energie*

1/


11/13

1. C#nsu'a(#ri In &uren( a!(erna(i) AC

re %e i!e %e

Pu(ere -un&(i#nare -un&(i#nare

pe i sap(a'anaFrigider B%tand 19 cuftD

.// 1/ 2

+elevizor color 10/ 9 2

4eceptor satelit ,/ 9 2

4adio-C) plaer ,0 2

4ezerva de energie 0/ , 2

2. C#nsu'a(#ri in &uren( n(inu C

re %e i!e %e

Pu(ere -un&(i#nare -un&(i#nare

pe i sap(a'ana

Jec/-eco 11< -9buc 99 . 2

8ocatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic* Energie solara timp de 9"0 ore pe zi ;ant continu la 1.m=s timp de 9 ore pe ziPentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi panouri solare sau un generator

eolian B turbina eolianaD care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica !cesticonsumatori au nevoie de 9 5


12/13

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de * 1/ panouri solare fotovoltaice de 10/


13/13

JIJ8I@N4!FIE

'ttp*==roQi>ipediaorg=Qi>i=EnergieRregenerabil'ttp*==QQQecomagazinro=energie-solara'ttp*==QQQ1eereenerggov=solar=s'RbasicsRcollectors'tmlSevacuatedtube

'ttp*==QQQlpelectricro=ro=applications=applicationsRcabRro'tml

1,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabilhttp://www.ecomagazin.ro/energie-solarahttp://www1.eere.energy.gov/solar/sh_basics_collectors.html#evacuatedtubehttp://www.lpelectric.ro/ro/applications/applications_cab_ro.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabilhttp://www.ecomagazin.ro/energie-solarahttp://www1.eere.energy.gov/solar/sh_basics_collectors.html#evacuatedtubehttp://www.lpelectric.ro/ro/applications/applications_cab_ro.html

150607692 energii alternative doc

Documents