EXERCITII DE DICTIE 11. Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

2. Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a crapat piatra-n patru.

3. Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crapat clinciul-n cinci.

4. Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac.

5.Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie.– Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi

6. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

7. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti.

8. Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc.

9. Cupă cu capac, capac cu cupă.

10.Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

11. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

12. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.

13. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

14. Capra calcă piatra. Piatra crapă-n patru. Crăpa-i-ar capul caprei precum a crăpat piatra-n patru.

15. Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum.

16. O babă bălană mănâncă o banană babană.

17. Pe cap un capac, pe capac un ac.

18. Doisprezece cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.

19. Domnule Dudău, dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum!

20. Retevei de tei pe mirişte de mei.

21. Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

22. E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.

23. Rică nu ştia să zică „râu”, „răţuşcă”, „rămurică”.

24. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

25. Stanca stă-n castan ca Stan.

26. Prin Vulturi vântul viu vuia.

27. Şase saşi în şase saci.

28. Sase sasi in sase saci, sasii soseau pe o sosea in sase saci.

29. Şase saşi cosaşi cosesc şase saci săseşti

30. Şase sute şaizeci şi şase de saşi în şase sute şaizeci şi şase de saci.

31. Saşiul stă pe şasiu şi şuşoteşte.

32. Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.

33.Fata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum.

34.Gandindu-ma ca te gandestiCa ma gandesc la tine,Gandeste-te ca ma gandescCa te gandesti la mine.

35.Rica nu stia sa zicaRau, ratusca, ramurica.Dar, de cand baiatu-nvataPoezia despre rata,

Rica stie-acum sa zicaRau, ratusca, ramurica.

36.Cine a zis ca am zis ca-i zice?Eu n-am zis si nici n-oi zice.Cand voi zice atunci sa zica,C-am zis eu c-am zis ca-i zice.

37.Arhiepiscopul din Constantinopol a incercat sa sedezarhiepisconstantinopolizeze

38.Un caricaturist a caricaturizat o caricatura. Poti tu sa caricaturizezi caricatura caricaturizata de acel caricaturist?

39.Capra neagra-n piatra calca,Cum o calca-n patru crapa!Crape capu caprii-n patruCum a crapat piatra-n patru!Capra neagra calca-n clinci,Crape capu caprii-n cinciCum a calcat capra-n clinci.Capra paste langa casaCapu caprii crape-n sase!Capra noastra n-are lapteCrapa-i-ar coarnele-n sapte!Capra-n piatra a calcatPiatra-n patru a crapat,Povestea s-a terminat!

40.Un cocostarc s-a decocostarcarit la o decocostarcarie de decocostarcorit cocostarcii.

41.Fata fierarului fierbe fasolea fara foc, fiindca focul face fum.

42.O gaina porumbacaIn porumbar s-a urcatIn porumbar porumbacaTot porumbul l-a mancat.

43.Stiu ca stii ca stiuca-i stiucaDar mai stiu ca stiuca-i pesteSi ca stiuca se manancaSi ca stiuca se prajeste.

44.Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

45. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică.

46. Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios.

47. Arhiepiscopul Constantinopolului vrea să se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze.

48. Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.

49. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

50. Cele sapte muze

Cele sapte muzeCu priviri de zuzeScriu ca sa se amuzeVersuri andaluze !

Sase calauzeÎncearcã s-acuzeCinci femei lehuzeCa ar fi farfuze.

Cinci fine meduze,geometrii confuze,Cu unghiuri obtuzeSi ipotenuze !

Patru buburuze,Roşii archebuze,

Bâzâie ursuzeZburând pe peluze !

Trei babe mofluzeFara dinti si buzeTrag turte pe spuze.Fara sa se scuze

Douã autobuzeLovite de-obuzeAu lumini difuze,Si defect la diuze

Una din ecluzeLa usi cu mezuzeLupta cu taluzePunandu-si ventuze.

52. Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

53. Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac.

54. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

55. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.

56. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual.

57. Spre sfânta sa soră Suzana se suieSpăşită din suflet suspinu să-şi spuieŞi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşteŞi-odată pe scara sucită se opreşte

58. Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita nu a putut sa codobatureasca pe un codobaturoi

59. E pestrita prepelita dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite

60. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului in cautarea baldibuzului omorat de un cris cras,intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece mancase citopiperazina si se brohanise cu brohoteele in dramandau

61. Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza constiinciozitatea energeticienilor care manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei ireprosabilitati

62. Un caricaturist a caricaturizat o caricatura. Poti sa caricaturizezi caricatura caricaturizata de acel caricaturist?

63. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti, e mai pestrita prepelita pestrita decit cei paisprezece pui de prepelita pestriti

64. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorica mica.

65. Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

66. Capra calca piatra, piatra crapa-n patru, crapa-iar capul caprei in patru cum a crapat piatra-n patru.

67. Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crapat clinciul-n cinci.

68. Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac.

69. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie. – Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi

70. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

71. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti.

72. Triedru tridreptunghic

73. Agatati-ai poamele calului de poalele podului

74. Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc

75. Constantin Constantinevicescovici

76. Stanca sta-n castan ca Stan

77. fofiţă fondofirliţă, forofifo – fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi

78. O mierlitza fuflenditza fuflendi-fuflendaritza nu poate sa fuflendeasca fuflendi-fluflendareasaca pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaroiul poate ca sa fuflendeasca fuflendi-fluflendareasaca pe mierlitza fuflenditza fuflendi-fuflendaritza

79. cupa cu capac, capac cu cupa

80. Preaplecat primesc poruncaPrivind punga prea plinuţăPizmuind pe prinţul paşăPentru piatra perlă prinsă.

81. O sapa lata, doua sape late, sapte sape late s-alte sapte sape late

82. Rege Paragarafaramus, cand te vei desoriginaliza? Ma voi desoriginaliza cand cel mai original dintre originali se va desoriginaliza, dar cum cel mai original dintre originali nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus nu se va desoriginaliza.

83. O barză brează face zarvă pe-o varză.

84.Cocostarcarel s-a dus la cocostarcarie sa se descocostarcareasca de cocostarcaroaica lui.

85. Gandindu-ma ca te gandestiCa ma gandesc la tine,Gandeste-te ca ma gandescCa te gandesti la mine

86. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.

Exerciţii dicţie 2

Patru buburuze, roșii archebuze, bâzâie ursuze, zburând pe peluze.

O barză brează face zarvă pe-o varză.

Trei babe mofluze, fara dinți și buze, trag turte pe spuze, fară să se scuze.

Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze și ipotenuze.

Cele șapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se-amuze, versuri andaluze.

Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci

nedescocostârcăriti, ca să se descocostârcărească de cocostarcâria lui.

Unui tâmplar i s-a-ntamplat o întamplare. Alt tâmplar, auzind de întamplarea tâmplarului de

la tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu întamplarea.

Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind clocotitor.

Mormolocii momiţi mimetic comemoraseră ramificațiile milimetrice înmagazinând

endometacinul lucidității memorialisticii înmărmurite numismatic.

Lumânările leliţei Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii.

Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. E mai pestriţă prepeliţa

pestriţă decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestriţ decât prepeliţa cea mai

pestriţă este prepeliţoiul cel pestriţ.

Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

Exercitiu de dictie pentru L si R:

"Liderul rebelilor libieni călătorea spre Tripoli pe trotuarul rulant, transversal, când trăgând după

el motorul ruginit împrumutat de la procurorul general al României în aer au răsunat trilurile

limpezi ale privighetorilor lor."

"BRA, BRE, BRI, BRO, BRU, BRĂ, BRÂ, VRA, VRE, VRI, VRO, VRU, VRĂ, VRÂ, TRA,

TRE, TRI, TRO, TRU, TRĂ, TRÂ, LRA, LRE, LRI, LRO, LRU, LRĂ, LRÂ."

EXERCITII DICTIE SI POEZII AN 1, SEM 1, HYPERION

Exerciţii dicţie 1

1. O sapă lată, două sape late, şapte sape late ş-alte şapte sape late2. Capra neagră calcă-n clinciu, clinciul crapă capul caprei negre-n cinci3. S-a suit capra pe piatră, piatra a crăpat în patru, crape capul caprei în patru cum a crăpat piatra-n patru4. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitoare mică5. Boul breaz bârlobreaz,Lesne-a zice “boul breaz”,Dar mai lesne a desbârlobreziBârlobrezitura din boii bârlobrezenilor6. Cupă cu capac, capac cu cupa7. Hopa-ţupaHram la StupcaDe la Stupca-n DrăgueştiHop de cap la Berchișeşti.8. Handra manda prin grădinăCurechiu verde cu slănină

Exerciţii dicţie 21. Duduind ne-a dădăcit vădana Didona ca o dochie deochiată. Dudul dezice: “Dac-a fost o doică?; dacă dându-şi duhul?”2. Totdeauna tatăl a stat drept în tindă, adăstând şi tăgăduind tendinţa trădătorului îndatorat3. Pri-mprejur, plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali4. Ceea ce cerea celebrul Cicero, gemând geniilor degenerate, n-au acceptat-o Cezar şi ceata ingenioşilor cetăţeni5. Bambi poartă podoabe pembe cu bumbi. Bambi e impodobit şi imbrobodit. Bambi bombăneşte. Bambi e ambiţios6. Gloaba galului îngălată, înglodată gâlgâia7. Ghicind gândul Hogei, Aga Han gonea ghiaurii hăinindu-i cu hangerul ca pe guzgani hai-hui8. Şi jilavi, şi jalnici, juşti şi juni, înjunghiaţi şi cu jugaştri în şiruri jertfeau9. Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind, sancţionând, înţepând nesăţios

Exerciţii dicţie 3

1. Asta lunăNu-i a bună.Iat-o numa pe nebună

2. Ies afarăPoac de scarăIesă-n tindă

Poac de grindăIntră-n casăPoac de masă

3. Să sugi sucul socului sacru, susţine sasul Seselius4. Şi sosi şi zisu’ zis Sosia, insistând s-asiste la serbare5. Sică spune Siţei să se suie seara sus sau să scoată sacsia din sacsiac6. Sinucisul asasin Silică se suise simandicos sus, pe scândura scăriţei7. State-i saptisit c-a sa soră sură se taie necontenit8. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza?Mă voi desoriginaliza când cel mai original dintre originali se va desoriginaliza.Dar cum cel mai original dintre originali nu se va desoriginaliza, rege Paragarafaramus nu se va desoriginaliza

Snoave populare

Învăţatul şi ţăranulUn învăţat face prinsoare cu un ţăran. Dacă ţăranul nu răspunde la ce-l întreabă, trebuie să dea câte trei lei pentru fiecare întrebare. Învatatul îi pune prima întrebare şi ţăranul răspunde:- Nu ştiu, neică, na trei lei.Aşa a făcut la alte două întrebări şi învăţatul i-a luat nouă lei. Apoi a spus ţăranul să-i pună şi el învăţatului o întrebare şi acesta să-i dea cinci mii de lei daca n-o şti să răspundă.- Bine.- Ce merge dimineaţa în două picioare, la amiazi în patru picioare şi seara în şase picioare?Învăţatul i-a dat cinci mii de lei pentru că n-a ştiut. Curios, l-a întrebat care este răspunsul, iar ţăranul:- Nu ştiu, neică, na trei lei.

VinovatulUn păzitor de gâşte s-a dus cu gâştile la păscut şi într-o zi a mâncat una din cele douăzeci pe care le avea în primire. Când vine acasă, boierul le numară şi vede că sunt nouăsprezece în loc de douăzeci.- Unde e, mă, o gâscă? Văz că ai adus numai nouăsprezece.- Ba nu, sunt douăzeci.Le numără iar. Ăla o ţinea una şi bună că sunt douăzeci de gâşte. Atunci boierul cheamă douăzeci de servitori, că atâţia avea:- Ia luaţi, mă, fiecare câte-o gâscă în braţe.Ăia aşa au făcut, iar unul a rămas fără gâscă. Boierul către păzitor:- Vezi, mă? Că ăsta a rămas fără gâscă?- Păi de ce n-a luat şi el când era?

Măslina obosităNişte oameni neieşiţi din sat s-au dus la oras cu nişte treburi şi au intrat într-o cârciumă să

mănânce ceva. Văzând pe unii de alături că mâncau măsline, au cerut şi ei “de-alea”, deşi nu mai mâncasera aşa ceva până atuncea. Ospătarul le-a adus măsline şi scobitori. Au mâncat oamenii şi le-a plăcut. A rămas numai o măslină în farfurie. Ei nu puteau deloc să o prindă în scobitoare, că aluneca. Au chemat pe ospătar. Acesta, fiind de meserie, cum a pus mâna pe scobitoare, a şi înţepat măslina.Oamenii noştri, văzând asta, au zis:- După ce am obosit-o noi, acu’ te credem că ai prins-o numaidecât!…

Bolnavul căutat de doctorUn băiat neieşit din sat se tot văita la ai lui că nu-i e bine, că-l doare ba colo, ba colo… Un frate mai mare i-a spus:- Du-te şi tu la oraş, să te cate doctorul.Băiatul, zis şi făcut. Se duce la oraş, vede pe o casă că scrie doctor – cum era pe atunci – şi bate la uşe. Când a ieşit doctorul să-i deschidă, băiatul ia-l de unde nu e; se ascunsese dupa oblon, acolo. Doctorul, dacă a văzut că nu e nimeni, a închis uşa. Baiatul a sunat şi s-a ascuns iarăşi. A făcut aşa de mai multe ori, încât a ieşit şi nevasta doctorului şi copiii lui, să vadă cine e; şi nu l-au văzut.- Mă, e cineva care-şi bate joc de noi…Când a mai sunat, n-a mai ieşit nimeni să-i deschidă. Baiatul s-a întors acasă.- Ei, te-a căutat doctorul? Ce ţi-a zis?M-a cătat şi doctorul, şi nevasta, şi copiii lui şi tot nu m-a găsit!…

PotrivealaAu fost doi pungaşi. Unul mai hoţ a furat un porc, altu mai prost a furat o puşcă. Vorba aia: hai cu mine ori te iau.Când i-a luat la cercetari, ălui mai prost îi era frică; ălui cu porcul, deloc:- Mă, când m-o judeca pe mine, tu să te sui în pod şi să asculţi la mine; şi cum m-oi apăra eu, aşa să spui şi tu, ca să scapi de pedeapsă.Vine judecătorul şi-l ia la întrebări pe ăl cu porcul. Ălălălt hoţ se şi suise-n pod şi trăgea cu urechea.- Ia să-mi spui, hoţule, de ce ai furat porcul omului?- Nu l-am furat, domnule judecător. Porcul ăsta l-am crescut eu cu mâinile mele de când era purcel…- Păgubaşul n-avea martori; a rămas hoţul cu porcul. N-au avut ce-i face. Vine rândul şi ăluia cu puşca. El bâşti! jos din pod. Îl cheamă judecătorul în faţa lui.- De ce ai furat, pungaşule, puşca?- N-am furat-o, să trăiţi, domnule judecător. Eu puşca asta am crescut-o de când era pistol!…

Poezii de Marin Sorescu, volumul “O aripa si-un picior”

Bunica şi chibriturilePăstra bunica nişte riduriÎntr-o cutie de chibrituriŞi numai ce şi le puneaDe câte ori se enerva.Nepotul neastâmpărat -A dat de riduri, le-a furat,Le-a pus pe frunte, le-a lipit,Şi gata – a îmbătrânit!

Acum bunica-i o copilă,Iar puştiului îi plângi de milă:Dinţii şi-a scos cu cleşteleŞi nu-i mai plac poveştile…

Despre cum era să zborÎntr-o noapte, într-o clipă,Îmi dă unul o aripă.Nu l-am desluşit la faţă,A pândit când era ceaţă.Zice : „’Nfige-o subsuoară,Du-te dracului şi zboară”.„Eşti nebun, cum o să zbor,C-o aripă şi-un picior?

Dă-mi-o şi pe-a doua, frate,Nu mi-o pitula la spate”.A plecat – să mi-o aducăŞi-l aştept ici pe ulucă.

La o adicăLa o adică, la două adiciDe ce sunt atatea furnici?Ce dacă-s mici!La o adicăSe fac prea multe şi ne e frică.

Îţi dau prin păr, prin sân, pe limbăŞi se tot plimbă, că se cam plimbă.

Şi te furnică, zicând : “Pe-aici,E musai, nene, să te furnici”.

BlazareGăina oua iar,Şi-l învelea în ziar.“Un ou e muncă, dragă,Nu cumva să se spargă.”Grivei ştia cuibarul,Venea, citea ziarul,Chiar îl mânca, cu ou,Zicând: “Nimica nou”.

De-o moralăUn cotoi afurisitL-am cătat şi l-am găsit.Cum mâncase el friptura,L-am găsit răcindu-şi gura.- Piei din faţă-mi! Sui în pom!Eşti mai rău decat un om!Ce mă fac cu tine, lepră?Că te fac cu varga zebră.

- De-mi mai faci cam de-o morală,Mi-o traduci în miorlăială,Că eu nu pricep, sunt turc.Da-n copac, poftim, mă urc.

BuricadaBuricul pământului avea un buricDecât el şi mai micŞi care şi el, în virtutea nimicului,Se credea buricul buricului.Controversa dintre buric şi buricN-a fost în istorie un nimic.S-a purtat un război de o vreo sută de aniCu buricade şi buricani.

Se suiau buricadele pe baricadeŞi se făceau că de razboi le arde,În timp ce buricanii, de viţă mai nouă,Se făceau că plouă