123TEOLOGIA VORBIREA DESPRE DUMNEZEU

Unitatea Bisericii. Natura [i scopul ei*

DANIEL,Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

1. Actualitatea temei

Unitatea Bisericii este unul din articolele credin]ei ortodoxe, care este pre-zentat\ ca un atribut sau o not\ fundamental\ a Bisericii: Cred ntru una, sfnt\,soborniceasc\ [i apostoleasc\ Biseric\. n]elegerea unit\]ii Bisericii, realizarea [imanifestarea ei la nivelul vie]ii concrete a Bisericii constituie o permanent\ preo-cupare, att n plan teologic [i spiritual, ct [i n cel pastoral-misionar.

Refacerea unit\]ii cre[tine, dup\ veacuri de schisme [i polemici, precum [iexpresia credibil\ a unit\]ii Bisericii, la nivel local [i universal, reprezint\ deasemenea o grij\ permanent\ din punct de vedere teologic [i pastoral-misonar, nspecial ntr-o societate care devine tot mai pluralist\, secularizat\ [i divizat\ nplan spiritual. n ultimele decenii, teologi ortodoc[i ca George Florovsky, I.Karmiris, I. Zizioulas, Vladimir Lossky, Alex. Schmemann [i Dumitru St\niloaeau aprofundat tema unit\]ii Bisericii pe bazele teologiei patristice, adesea ndialog cu teologia romano-catolic\ ori protestant\1, aducnd prin aceasta, ocontribu]ie ortodox\ major\ [i recunoscut\ pe plan interna]ional. Reflec]iile lorasupra Bisericii sunt cunoscute ca o eclesiologie a comuniunii euharistice, ncazul lui Alexandru Schmemann, J. Meyendorff, I. Zizioulas, Boris Bobrinskoy2,[i ca o eclesiologie trinitar\, extins\ dincolo de Euharistie, n cazul P\rinteluiDumitru St\niloae3. Reflec]iile lor care privesc: ontologia persoanei la nivel trinitar

1 * Comunicare prezentat\ la Conferin]a teologic\ interna]ional\ cu tema nv\]\turaortodox\ despre Biseric\, care a avut loc la Moscova, ntre 17-20 noiembrie 2003.

1 John Zizioulas, Being as Communion, Crestwood N.Y., St Vladimirs Seminary Press,1985, Miroslav Volf, After our Likeness. The Church as the Image of the Trinity, Wm. B.Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, Michigan, 1998.

2 A se vedea Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, Taina Bisericii, Patmos, Cluj-Napoca, 2002,pp.138-148.

3 A se vedea Dumitru St\niloae, Teologie Dogmatic\ Ortodox\, Bucure[ti, 1978, vol. I[i II; idem, Ortodoxe Dogmatik, Einsiedeln, Benzinger, 1984; idem, Trinitarian Relationsand the Life of the Church, n Theology and the Church 11-44, Crestwood, N.Y., StVladimirs Seminary Press, 1980.

124 TEOLOGIE {I VIA}|

[i antropologic, identificarea adev\rului fiin]ei cu comuniunea, unitatea dintrehristologie [i pnevmatologie n constituirea Bisericii, rela]iile trinitare n via]aBisericii [i alte teme sunt de o mare importan]\ [i prioritate n rennoirea [imisiunea Bisericii azi.

2. Natura [i scopul unit\]ii eclesiale

Ct prive[te natura [i scopul unit\]ii eclesiale, se poate observa o anumit\convergen]\ n teologia ortodox\ contemporan\, n a afirma c\ Sfnta Treimeconstituie sursa, modelul, suportul [i scopul unit\]ii Bisericii. Aceast\ conver-gen]\ se bazeaz\, pe de o parte, pe o exegez\ neo-patristic\ a Sfintei Scripturi, iarpe de alt\ parte, pe un studiu mai intensiv [i aprofundat al vie]ii sacramentale,liturgice [i canonice a Bisericii Ortodoxe, ca surs\ de rennoire teologic\ ndialog cu cultura de ast\zi.

Acest efort de rennoire a teologiei academice n n]elegerea Bisericii, ngeneral, [i a unit\]ii ei, n special, pe baza sintezei neo-patristice trebuie con-tinuat, deoarece el se afl\ doar la nceput. O dovad\ a acestei necesit\]i suntnumeroasele manuale de teologie [i alte scrieri teologice scrise n BisericaOrtodox\ ast\zi care sunt nc\ influen]ate de vechea terminologie [i viziuneteologic\ scolastic\ occidental\.

Mai mult dect att, teologia unit\]ii eclesiale de ast\zi trebuie nso]it\ de oadncire a nnoirii teologiei biblice, pastorale [i liturgice, realizat\ ntr-o per-spectiv\ inter-disciplinar\, a[a cum a fost ea prezent\ n teologia patristic\. nacest sens, dorim s\ reamintim faptul c\ dogmele [i canoanele Bisericii Ortodoxeau fost formulate [i aprobate n Sinoade ecumenice de c\tre teologi episcopi,p\stori n eparhiile lor, cu o adnc\ n]elegere a responsabilit\]ii lor pastoral-misionare de a men]ine unitatea Bisericii ca o necesitate pentru mntuirea turmeicuvnt\toare ncredin]ate grijii lor pastorale. n acela[i timp, Liturghiile euharisticeau fost elaborate n comunit\]i vii, unind rug\ciunea cu reflec]ia teologic\, dogmacu doxologia, unitatea Bisericii cu misiunea ei dinamic\. Pe lng\ subliniereaadev\rului c\ Sfnta Treime este sursa, modelul, suportul [i ]inta (scopul) unit\]iiBisericii, teologia ortodox\ de ast\zi trebuie s\ articuleze rela]ia dintre unitateaBisericii ca dar oferit de Dumnezeu [i unitatea ei vizibil\ ca datorie misionar\ acre[tinilor (cf. Ioan 17, 21-22).

Noul Testament ne nva]\ c\ Sfnta Biseric\ este popor agonisit de Dum-nezeu (II Corinteni 6, 16; I Petru 2, 9), Trupul lui Hristos (Efeseni 1, 22-23),Mireasa lui Hristos (II Corinteni 11, 2; Apocalips\ 22, 17), Templu al luiDumnezeu, Templu al Duhului Sfnt (I Corinteni 3, 16; 6, 19-20), locuire(s\l\[luire) a Sfintei Treimi n persoanele umane (II Corinteni 13, 13; Efeseni 4, 18)sau c\ n Biseric\ este un singur Trup [i un singur Duh, un Domn, o credin]\, unBotez, un Dumnezeu [i Tat\ al tuturor Care este peste toate [i prin toate [i nto]i (Efeseni 4, 4-6). Toate aceste expresii biblice ne arat\ c\ unitatea Bisericiieste un dar al lui Dumnezeu, este prezen]a ns\[i a Sfintei Treimi n via]aBisericii. Pe de alt\ parte, reflec]ia misionar-teologic\ privind via]a Bisericii nupoate ignora dificult\]ile care exist\ n p\strarea, cultivarea [i exprimarea darului

125TEOLOGIA VORBIREA DESPRE DUMNEZEU

unit\]ii Bisericii, oferit de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, cum rela]ion\m dogmaunit\]ii Bisericii cu via]a sacramental\ [i pastoral-misionar\ de ast\zi. Teologiatrebuie s\ ajute structurile eclesiale existente, practica vie]ii sacramentale [imisionare s\ cultive [i s\ exprime darul unit\]ii Bisericii, prezentnd noi metodespirituale de dialog, de comportament fratern [i de cooperare misionar\. Spreexemplu, cunoscutul Canon 34 apostolic, scris n jurul anului 400 A.D.,stipuleaz\ rela]ia corect\ dintre episcopii unui popor [i primatul lor, ca o rela]iede consultare reciproc\, concluzionnd c\, n acest fel, Se va pream\ri Tat\l,Fiul [i Duhul Sfnt. Altfel spus, pentru a descoperi relevan]a eclesiologieitrinitare, con]inut\ n Sfnta Scriptur\ [i exprimat\ de Sf. P\rin]i ai Bisericii lavremea lor, nu n tratate sistematice de eclesiologie, ci n via]a sacramental\ [i ndisciplina canonic\ a Bisericii, este necesar\ descoperirea con]inutului spiritualprofund al acestora [i rela]ia acestui con]inut cu via]a comunit\]ilor [i per-soanelor cre[tine ast\zi. Dac\ profundul con]inut mistagogic al Sfintelor Taine, alritualurilor liturgice [i al disciplinei canonice nu este pus n eviden]\ n modcreativ, exist\ riscul ca unitatea Bisericii s\ imite unitatea institu]iilor seculare. nacela[i timp, este necesar s\ se sublinieze permanent c\ unitatea Bisericii estedar divin oferit n plin\tatea sa, ns\ cultivarea [i manifestarea unit\]ii depind deintensitatea credin]ei, a vie]ii spirituale [i a luptei fiec\rei comunit\]i cre[tine [ia fiec\rei persoane pentru comuniune.

Acest proces de asimilare sau de `mpropriere a darului divin al unit\]ii este,n acela[i timp, un proces dinamic de edificare, sau de cre[tere spiritual\ aBisericii, pe temelia m\rturisirii credin]ei c\ Hristos este Fiul lui DumnezeuCelui Viu (cf. Matei 16, 16-18). Unitatea dinamic\ a Bisericii ca proces dematurizare sau de cre[tere spiritual\ n comuniune este str\lucit exprimat\ dec\tre Sf. Apostol Pavel n Epistola c\tre Efeseni: zidi]i pe temelia apostolilor [ia proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind nsu[i Iisus Hristos. n El,toat\ zidirea bine nchegat\ cre[te spre a fi loca[ sfnt n Domnul. n El a]i fostzidi]i mpreun\ pentru a deveni un loca[ al lui Dumnezeu ntru Duhul (2, 20-22).

3. Manifestarea unit\]ii n comuniunea sfin]ilor

Aceast\ unitate a Bisericii ca stare permanent\ de comuniune a persoanelorumane distincte n rela]ie cu Persoanele distincte ale Sfintei Treimi se manifest\mai ales n via]a sfin]ilor, care au n]eles c\ unitatea Bisericii se realizeaz\ mainti n inimile pline de Duhul lui Hristos, Care n acela[i timp este DuhulAdev\rului (cf. Ioan 15, 26) [i Duhul Comuniunii (II Corinteni 13,13). Aceastaexplic\ de ce n Crezul niceo-constantinopolitan unitatea Bisericii este strnslegat\ de sfin]enia Bisericii (Una Sancta). Duhul Sfnt creeaz\ comuniuneaeclesial\ n adev\rul credin]ei [i al vie]ii ca [i comuniune n Hristos, iar unitateaBisericii este experiat\ ca dar al lui Dumnezeu pe m\sur\ ce cre[tinul cre[te nsfin]enie prin smerenie [i iubire, prin eliberarea sa de autosuficien]\ [i de com-plexul de superioritate-inferioritate.

n aceast\ perspectiv\, lumina [i practica eclesiologiei trinitare care are cascop principal lucrarea de mntuire [i de sfin]ire a credincio[ilor prin harul

126 TEOLOGIE {I VIA}|

Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tat\l [i mp\rt\[ireaDuhului Sfnt (II Corinteni 13, 13), constituie o permanent\ lucrare de vin-decare prin poc\in]\ [i iertare, prin reconciliere (mp\care) [i ajutor fratern, ntr-orela]ie inseparabil\ ntre adev\r [i iubire (cf. Efeseni 4, 15), ntre lupt\ [i biruin]\asupra p\catului [i asupra puterilor demonice care distrug unitatea [i pacea dintreoameni (cf. Efeseni 6, 13-18). Din acest motiv, comuniunea sfin]ilor din gene-ra]ii [i locuri diferite eviden]iaz\ n modul cel mai intens frumuse]ea [i bog\]iaunit\]ii eclesiale.

4. Unitate sfnt\ n libertate responsabil\

Eclesiologia trinitar\ cere, de asemenea, o adncire a leg\turii ntre unitate [ilibertate, de vreme ce libertatea este o dimensiune constitutiv\ a fiin]ei uneipersoane. Chiar expresiile biblice Biserica Trupul lui Hristos [i Hristos Capul Bisericii nu trebuie reduse ori interpretate ntr-un sens literal-biologicsau func]ional, deoarece componentele care formeaz\ Trupul mistic (tainic) al luiHristos constituite n Duhul Sfnt sunt persoane libere care, prin harul DuhuluiSfnt, intr\ n comuniune de iubire cu Persoanele Sfintei Treimi distincte, egale,libere [i totu[i unite. De vreme ce Domnul este Duh [i unde este Duhul Domnuluiacolo este libertate (II Corinteni 3, 17), unitatea Bisericii este comuniune liberacceptat\. Totu[i e necesar s\ facem o distinc]ie ntre unitatea-comuniune, pe deo parte, [i unitatea-constrngere, pe de alt\ parte, dup\ cum trebuie f\cut\distinc]ie ntre libertatea sectar\ sau individualist\, care cauzeaz\ dezbinare, pede o parte, [i libertatea eclesial\, ca liber\ mi[care de reconciliere [i comuniune,pe de alt\ parte.

n acest context, structurile eclesiale canonice [i disciplinare au, de asemenea,un caracter spiritual-ascetic, ca practic\ a libert\]ii responsabile care lupt\ m-potriva atitudinilor egoiste individuale ori colective. Libertatea eclesial\ real\ nuconfund\ autonomia cu autosuficien]a sau cu autarhia, nici ajutorul fr\]esc cudomina]ia asupra celorlal]i, nici puterea iubirii cu iubirea de putere. Deci, aceast\libertate eclesial\ este rezultatul maturit\]ii spirituale, al unui efort permanent desfin]ire a vie]ii, n primul rnd prin rug\ciune [i prin practica poruncii iubiriifraterne.

De multe ori, ns\, cunoa[tem teoretic care este unitatea sacramental\ [icanonic\ normativ\ a Bisericii, dar nu avem suficient\ putere de a o p\stra [i de ao cultiva. Aceasta explic\, poate, de ce Domnul Iisus Hristos a vorbit despreunitatea Bisericii n stare de rug\ciune, nainte de P\timirea [i R\stignirea Sa,cunoscnd ct de greu este s\ fie men]inut\ comuniunea iubirii ntr-o lume pro-fund divizat\ de p\cat ca lips\ de iubire [i falsificare a adev\rului. Iat\ de ce suntatt de necesare: rug\ciunea pentru unitate [i unificarea tuturor prin rug\ciune.

5. Unitate vie n comuniune pluriform\

Un alt aspect al unit\]ii Bisericii, legat oarecum de libertate, este leg\turadintre con]inutul comun [i pluralitatea exprim\rii sale. Chiar [i pe planul vie]ii

127TEOLOGIA VORBIREA DESPRE DUMNEZEU

Sfintei Treimi (via]a intratrinitar\), unitatea nu e uniformitate, ci comuniune in-divizibil\ a Persoanelor divine, egale, libere [i totu[i distincte. n snul SfinteiTreimi, unitatea de origine vine din Persoana Tat\lui, Care na[te pe Fiul [i purcedepe Duhul Sfnt; unitatea de con]inut comun este plin\tatea fiin]ei divine unice pecare o con]ine fiecare Persoan\ divin\, f\r\ divizare ori diminuare. Unitatea vie]iin libertate este perihoreza-iubire, adic\ d\ruirea reciproc\ [i s\l\[luirea reciproc\ aunei Persoane n celelalte, a[a nct n Dumnezeu nu exist\ rela]ii exterioare, cinumai rela]ii de interioritate (inhabitare) reciproc\ (cf. Ioan 17, 21-22).

Via]a divino-uman\ a lui Hristos unit cu Tat\l [i cu Duhul Sfnt este comu-nicat\ Bisericii ca fiind via]a ei adev\rat\: Prin El (Hristos), noi avem apro-pierea (intrarea) la Tat\l ntr-un singur Duh (Efeseni 2, 18). Originea unit\]iiBisericii este, deci, Sfnta Treime, pentru c\ ntruparea Fiului ~nsu[i estes\vr[it\ prin cooperarea Tat\lui [i a Duhului (cf. Luca 1, 35), Botezul Domnuluin Iordan este mplinit n prezen]a activ\ a Sfintei Treimi (cf. Matei 3, 16-17), iarBotezul celor ce devin cre[tini este incorporarea n Biseric\ [i nfierea ncomuniunea de via]\ a Sfintei Treimi (cf. Matei 28, 19-20). Con]inutul unit\]iiBisericii este harul, iar unitatea vie]ii n libertate este iubirea ca rod al harului.Deci, via]a Bisericii, ca r\spuns la iubirea Sfintei Treimi [i ca rodire a acesteia nvia]a cre[tinului, face ca Biserica s\ fie icoan\ sacramental\ a iubirii SfinteiTreimi [i pregustare profetic\ ori anticipare a comuniunii depline n mp\r\]ia luiDumnezeu: a Tat\lui [i a Fiului [i a Sfntului Duh. Din acest motiv toat\ via]aliturgic\ a Bisericii este ritmat\ de pream\rirea Sfintei Treimi: Noi care peheruvimi cu tain\ nchipuim [i f\c\toarei de via]\ Treimi ntreit-sfnt\ cntareaducem.... Totu[i, trebuie precizat c\ pluralitatea formelor de expresie trebuie s\comunice acela[i con]inut al dreptei credin]e. De aceea, limita pluralismului nBiseric\ este erezia, pentru c\ afecteaz\ con]inutul comun al credin]ei unice aBisericii celei una.

6. Unitate pentru mntuire

Scopul prim [i ultim al unit\]ii Bisericii este mntuirea [i ndumnezeireaomului ca [i comuniune de iubire a Persoanelor Sfintei Treimi cu persoaneleumane n Biseric\ (cf. Ioan 1, 12-13). P\rin]ii Bisericii ne nva]\ c\ numai ceeace este unit cu Dumnezeu este mntuit (Sf. Grigorie de Nazianz, Epistula adCledonium, 101). De aceea, prima cerin]\ n p\strarea unit\]ii Bisericii este m\r-turisirea dreptei credin]e, ca m\rturisire a lui Hristos, Dumnezeu adev\rat [i Omadev\rat n comuniune etern\ cu Tat\l [i cu Duhul Sfnt, iar de la ntrupare, deasemenea, n comuniune etern\ cu umanitatea asumat\ de El [i unit\ cu El.Dreapta credin]\ ne deschide nou\ intrarea n mp\r\]ia lui Dumnezeu [i ne ducela mntuire (cf. Matei 16, 16-18, Romani 10, 9). n acest sens, erezia ca r\t\cire[i c\dere din comuniunea cea adev\rat\ cu Persoanele adev\rate ale SfinteiTreimi [i schisma sau secta ca st\ri de dezbinare [i autosuficien]\ sunt unobstacol n p\strarea unit\]ii Bisericii [i n dobndirea mntuirii. Lupta Apos-tolilor, a martirilor [i a P\rin]ilor Bisericii pentru a p\stra [i a transmite dreaptacredin]\, care a fost ncredin]at\ o dat\ pentru totdeauna sfin]ilor (Iuda 3), [i

128 TEOLOGIE {I VIA}|

lupta lor pentru unitatea Bisericii mpotriva ereziilor [i schismelor (cf. I Corinteni3, 1-23) ne nva]\ ct de mare este responsabilitatea noastr\, a tuturor cre[tinilor,de a p\stra [i de a cultiva darul sfnt al unit\]ii Bisericii ca dar al mntuiriiprecum [i ct de necesar este s\ cre[tem n unitate [i s\ lucr\m pentru a readucen comuniunea eclesial\ pe cei care, din vina noastr\ sau nu, s-au dep\rtat deOrtodoxie, de Biserica una, sfnt\, soborniceasc\ [i apostoleasc\. Unitatea Bisericiicare izvor\[te din comuniunea Sfintei Treimi, exprimat\ mai ales ca paternitatespiritual\, filia]ie spiritual\ [i fraternitate spiritual\ n via]a sacramental\ a Bisericii,ea ns\[i experiat\ ca fiind Mam\ spiritual\, face din comunitatea eclesial\ maimult o familie spiritual\ a vie]ii n comuniune de iubire, dect o institu]ie purjuridic\ a unei unit\]i formale, exterioare. De fapt, n Biseric\, formele exterioareliturgice [i canonice sunt nveli[ul sau epifania con]inutului profund al comuniuniidivino-umane harice.

7. Unitatea eclesial\ binecuvntare [i bucurie n via]a cre[tin\

Este necesar s\ descoperim ast\zi [i necesitatea leg\turii profunde dintre n-]elegerea Bisericii ca familie spiritual\ [i a familiei cre[tine ca Biserica de acas\(Ecclesia domestica).

Criza spiritual\ prin care trece familia ast\zi [i provocarea noilor mi[c\rireligioase ne cheam\ s\ cultiv\m mai profund via]a comunit\]ii eclesiale locale cavia]a unei familii spirituale mari, bazat\ pe comuniunea de credin]\ [i via]\ cuTat\l, Fiul [i Duhul Sfnt. n acela[i timp, este necesar s\ cultiv\m n]elegereafamiliei cre[tine ca spa]iu n care via]a este dar sau binecuvntare a Sfintei Treimi,ncepnd mai ales cu Botezul nostru s\vr[it n numele [i iubirea Sfintei Treimi.

Faptul c\ Ortodoxia n-a opus niciodat\ via]a conjugal\ de familie vie]ii mo-nastice, ci mai degrab\ folose[te n via]a monahal\, ntr-un sens spiritual,expresii care vin din via]a conjugal\ de familie, precum: p\rinte, fiu, frate,maic\, fiic\, sor\, este o m\rturie clar\ a faptului c\ att familiile conjugale, ct [icomunit\]ile monastice sunt chemate s\ preasl\veasc\ prezen]a iubirii SfinteiTreimi n ele, s\ p\streze [i s\ promoveze unitatea Bisericii care binecuvinteaz\att sfin]enia c\s\toriei, ct [i sfin]enia vie]ii monahale.

Astfel, taina unit\]ii Bisericii nu se reduce la punctul ei culminant: celebrareaSfintei Euharistii, ci ea se extinde [i n via]a cotidian\ a tuturor membrilor Bi-sericii: clerici, monahi [i mireni. Unitatea eclesial\ este un dar baptismal cultivatzilnic ale c\rui roade se confirm\ n Liturghie [i n filantropie, n spiritualitateaeuharistic\ [i n misiunea social\ (cf. Ioan 13, 35). n concluzie, unitatea eclesial\ca [i comuniune n libertate devine bucurie a mntuirii.

129TEOLOGIA VORBIREA DESPRE DUMNEZEU

Unity of the Church Its nature and goal

The International Theological Conference held in Moscow between 17-20November 2003 has as topic 'The Orthodox Teaching of the Church'. The author ofthis study, presented at the Conference, is His Eminence Daniel, Archbishop of Iassyand Metropolitan of Moldavia and Bukovina. The unity of the Church is a permanentcare for all the Christian communities in a more and more pluralistic and secularisedsociety of the Europe of today.

Concerning the nature and the goal of the eclesial unity (chapter 2), one cannotice a certain convergence in the Orthodox theology of today in affirming that 'theMost Holy Trinity is the source, the model, the goal of the unity of the Church'. Themanifestation of this eclesial unity as an icon of the Trinity is clearly seen in the life ofthe saints (chapter 3), the people that understood that the unity realises itself in thehearts full of the Spirit of Christ, the Spirit of the Truth and of the Communion.

The Orthodox ecclesiology is also a deepening of the connection between unityand liberty. The title of the fourth chapter suggests this 'sacred unity in responsiblefreedom'. The intimate bond between the common content of the faith of the Churchand the plurality of its expression (chapter 5) comes from the reality that in the HolyTrinity, the unity is not uniformity, but comes from the Person of the Father and isthe perichoresis-love, the mutual interiority and Self-giving of each and every Personto the others.

The first and last goal of this unity of the Church is the salvation and deificationof the human persons (chapter 6). According to Saint Gregory of Nazians and to allthe Fathers of the Church, 'only what is united with God is saved' (Epistula ad Cledo-nium, 101). Finally, the eclesial unity is a blessing and joy for the Christian life of thepeople. The Church is but a great family of which God is the Father. In this sense, theOrthodox Church never opposed the family life to the monastic life and uses in a spi-ritual sense expressions and words coming from the family life into the monastic one,like: father, son, brother, mother, daughter, sister.

So, the mystery of the unity of the Church does not reduce itself to its culmination:the celebration of the Holy Eucharist, but extends itself in the daily life of all thebelievers. The eclesial unity is a baptismal gift daily cultivated and blossoming in liturgyand philanthropy, in the eucharistic spirituality and in the social mission.

In conclusion, the eclesial unity as a communion in freedom becomes the joy ofsalvation.