1.4

3
Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia normală a aerului care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă tulburări ale sănătăţii omului, creează disconfort populaţiei dintr-un teritoriu, afectează flora şi fauna sau alterează mediul de viaţă al omului. 1 Într-un an, în lume mor în accidente de avion cca 1.000 de persoane. Se estimează însă că numărul deceselor cauzate de poluarea produsă de avioane este de 10 ori mai mare. Emisiile toxice ale avioanelor declanşează boli respiratorii şi cardiovasculare. Până recent se credea că emisiile avioanelor poluează strict zona pistelor de decolare/aterizare. Un studiu realizat în 2009 de Massachusetts Institute of Tehnology, un institut specializat în cercetări climatice, a reliefat însă două aspecte: în primul rând, zona poluată din jurul aeroporturilor este mult mai mare (se întinde pe o rază de 15- 20 km) şi, în al doilea rând, emisiile de la înălţime distrug stratul de ozon şi accentuează efectul de seră. În plus, aceste emisii se deplasează odată cu masele de aer, astfel încât avioanele de deasupra Europei ajung să polueze de fapt India şi China. Per total, cele cca 30.000 de avioane de pasageri aflate în uz în acest moment generează 600 de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an. Un avion care decolează produce la fel de multe emisii toxice ca un autoturism care se deplasează 40.000 km. În Europa, politicile de reducere a acestor emisii există şi, în principiu, ele ar da rezultate, dar din păcate efectele lor sunt anulate de creşterea masivă a traficului aerian. Oamenii vor să zboare şi companiile aeriene 1

Upload: diaconu-ligia

Post on 13-Dec-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

1.4

TRANSCRIPT

Page 1: 1.4

Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de

compoziţia normală a aerului care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă

tulburări ale sănătăţii omului, creează disconfort populaţiei dintr-un teritoriu, afectează flora şi

fauna sau alterează mediul de viaţă al omului. 1

Într-un an, în lume mor în accidente de avion cca 1.000 de persoane. Se estimează însă

că numărul deceselor cauzate de poluarea produsă de avioane este de 10 ori mai mare.

Emisiile toxice ale avioanelor declanşează boli respiratorii şi cardiovasculare. Până recent se

credea că emisiile avioanelor poluează strict zona pistelor de decolare/aterizare. Un studiu

realizat în 2009  de Massachusetts Institute of Tehnology, un institut specializat în cercetări

climatice, a reliefat însă două aspecte: în primul rând, zona poluată din jurul aeroporturilor

este mult mai mare (se întinde pe o rază de 15-20 km) şi, în al doilea rând, emisiile de la

înălţime distrug stratul de ozon şi accentuează efectul de seră. În plus, aceste emisii se

deplasează odată cu masele de aer, astfel încât avioanele de deasupra Europei ajung să

polueze de fapt India şi China. Per total, cele cca 30.000 de avioane de pasageri aflate în uz în

acest moment generează 600 de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an. Un avion

care decolează produce la fel de multe emisii toxice ca un autoturism care se deplasează

40.000 km. În Europa, politicile de reducere a acestor emisii există şi, în principiu, ele ar da

rezultate, dar din păcate efectele lor sunt anulate de creşterea masivă a traficului aerian.

Oamenii vor să zboare şi companiile aeriene fac tot posibilul sa ţină pasul cu această cerere,

oferind curse noi în fiecare an. În Marea Britanie, de exemplu, într-un singur an s-au

înregistrat 5.853 de curse noi, unele pe distanţe sub 250 km. Sau, un alt indicator sugestiv:

Ryanair, compania cu cei mai mulţi călători din lume, achiziţionează un Boeing 747 de 189 de

locuri la fiecare 12 zile.

În România, intrarea în fortă pe piaţă a companiilor low-cost, după aderarea le Uniunea

Europeană, a dus la o creştere extraordinară a numărului de curse şi de călători. Mare parte

din această expansiune a fost dată, desigur, de preţul scăzut al zborului, un preţ posibil

datorită faptului că, în timp ce benzina este taxată masiv, kerosenul este scutit de taxe peste

tot în lume. Comunitatea internaţională nu a reuşit să se pună de acord cine ar trebui să

suporte aceste taxe ţn cazul zborurilor internaţionale: ţara de plecare, ţara de sosire sau ţara

care a vândut kerosenul?

1

Page 2: 1.4

Stai lângă aeroport? Rişti să mori de inimă!

A locui lângă un aeroport poate fi ca o bombă cu ceas, arată un nou studiu. Dacă studiile

anterioare au arătat că traiul lângă o şosea aglomerată presupune numeroase riscuri pentru

sănătate, cel în vecinătatea unui aeroport este şi mai periculos, îndeosebi pentru inimă.

Statisticile arată că cea mai comună moarte printre rezidenţii zonelor de lângă

aeroporturi este cea cauzată de atacul de cord, relatează Daily Telegraph. Iar acest risc este

direct proporţional cu numărul anilor petrecuţi în vecinătatea aeroporturilor, spun cercetătorii

elveţieni. 

Aceştia au încercat să afle dacă de vină este poluarea ori zgomotul. Folosindu-se de

statisticile la nivel naţional, care menţionau 15.532 astfel de decese din 2000 până în 2005, ei

au reuşit să calculeze nivelul de zgomot şi de poluare la care a fost expus fiecare dintre cei ce

au decedat.

În cele din urmă, ei au concluzionat că factorul decisiv a fost poluarea fonică, suportată

ani de-a rândul, care a dus, în cele din urmă la atac de cord. Potrivit acestora, cei care sunt

expuşi zilnic la cel putin 60 de decibeli prezintă şi un risc cu 30% mai mare de a sfârşi în

urma unui atac de cord decât cei expuşi la mai puţin de 45 de decibeli, cât se înregistrează în

vecinătatea unei şosele aglomerate. S-a observat că cei expuşi celui mai mare nivel de

decibeli, uneori şi peste 100, care locuiau lângă aeroport de 15 ani, prezentau şi un risc dublu

de a muri de pe urma atacului de cord. 2

2 http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/inima/stai-langa-aeroport-risti-sa-mori-de-inima-1048100