143813069 tema 5 tehnologii asistive

7/24/2019 143813069 Tema 5 Tehnologii Asistive

1/7

Studii de masterat : Terapie si compensare in tulburari de comunicare, 2012-2013

Cursul de fundamentele psihopedagogiei compensarii, semestrul 1

Tema 5. Compensarea tehnica in comunicare. Tehnologii asistive

si de acces

Structura

Tehnologii asistive hardareTehnologii asistive so!tare

Tehnologiile asistiveau in vedere serviciile si echipamentele utilizate de catrepersoanele cu dizabilitati pentru a compensa limitele impuse de dizabilitate si pentru a intari siacceantua performantele in invatare, comunicare, independenta, mobilitate si de a avea uncontrol mai mare asupra mediului (Assistive Tehnology Act, 1991, 2004, apud adure, !",2009#"

Tehnologiile de acces, reprezint$ totalitatea solu%iilor informatice, hard&are 'i soft&are,care permit utilizatorilor cu deficien%e senzoriale 'isau de mobilitate s$ utilizeze tehnica decalcul 'i comunicare (T)*# at mai eficient"

5.1 Tehnologii asistive hardare

Tehnologiile asistive hard&are sunt echipamentele cu func%ionare de sine+st$t$toare sauconcepute ca 'i periferice pentru calculator sau pentru echipamentele de comunicare"

5.1.1 Tehnologii asistive hardware pentru nevztori

ev$z$torii reprezint$ categoria de utilizatori pentru care tehnologiile de acces reprezint$singura modalitate de utilizare a calculatorului 'i a unor echipamente de calcul"

"l!abetul #raille

-n mod tradi%ional caracterele .raille sunt compuse din 'ase puncte aran/ate pe dou$coloane verticale" iecare caracter este codificat prin unul sau mai multe puncte din cele 'aseposibile" esigur, n acest mod pot fi codificate ma3im 4 de caractere alfa+numerice 'isimboluri printr+un singur caracter .raille (2 5 4#"

entru a dep$'i aceast$ limit$, la ora actual$ este tot mai r$sp6ndit$ varianta .raille peopt puncte, prin care este posibil$ codificarea a ma3im 27 de simboluri 'i caracterealfa+numerice ntr+un singur caracter (28 5 27#"

1


2/7

"!i$a%ul #raille

*el mai reprezentativ periferic de calculator conceput pentru nev$z$tori este afi'a/ul .raille"copul afi'a/ului .raille este de a reda prin caractere .raille informa%iile de natur$ descriptiv$'i de natur$ te3tual$ de care utilizatorul are nevoie pentru a putea interac%iona cu aplica%iile"

"!i$a% #raille cu tastatur&: este un afi'a/ .raille performant" ;lementul cel mai evidento reprezint$ linia de caractere .raille compuse din opt ace care sunt ridicate 'i cobor6teprogramatic" Acest sistem este optim, at6t ca 'i dimensiuni, c6t 'i ca ergonomie 'i consum deenergie"

Tastatura #raille

e'i integrarea afi'a/elor .raille cu tastatura este ceva obisnuit la aceast$ or$, modelelevechi de afi'a/e .raille nu aveau 'i tastatur$" e fapt, integrarea tastaturii a fost posibil$ numai

din momentul n care tehnologia de fabrica%ie a punctelor .raille a evoluat suficient de mult,nc6t miniaturizarea acestor dispozitive s$ fie posibil$"

'eri!erice de intrare speci!ice pentru nev&(&tori

-n general, interfe%ele aplica%iilor pot con%ine obiecte de tip slider sau bare de derulare";ste bine de 'tiut c$ aceste obiecte nu sunt ntotdeauna accesibile nev$z$torilor 'i sunt cusiguran%$ mai pu%in ergonomice pentru aceast$ categorie de utilizatori" in acest motiv, e3ist$periferice hard&are, care emuleaz$ func%ionarea unor asemenea obiecte ale interfe%elor grafice"

"gende electronice pentru nev&(&tori

*alculatoarele de tip


3/7

@n dezavanta/ ma/or al tehnologiilor asistive const$ n faptul c$ se adreseaz$ mai alespersoanelor care cunosc bine utilizarea tehnicii de calcul 'i comunicare"

@n aparat independent pentru citire (n sensul c$ nu are nevoie de un calculator pentru afunc%iona#, conceput special pentru o utilizare e3trem de facil$, trebuie s$ permit$ operareaprintr+un num$r c6t mai redus de butoane, ideal prin ap$sarea unui singur buton"

mprimantele #raille

)mprimantele .raille au scopul de a permite ob%inerea de documente braille pe h6rtie degrosime mai mare (10+200 gm2#"

;sen%ial$ pentru calitatea documentului .raille este forma punctului" entru ca uncaracter s$ poat$ fi u'or recunoscut prin pip$ire, trebuie ca punctele care l alc$tuiesc s$ aib$ on$l%ime minim$ de asemenea distan%a dintre puncte nu trebuie s$ fie mai mic$ dec6t limita desensibilitate a ma/orit$%ii popula%iei"

-n mod normal, pe o coal$ de h6rtie A4 cu dimensiunile de 29B 3 210 milimetri, se potrealiza 29 de linii, iar pe fiecare linie se pot scrie C7 de caractere .raille de dimensiune normal$"

"parate pentru reali(area diagramelor tactile

Aparatele pentru realizarea de imagini sau diagrame tactile func%ioneaz$ cu o h6rtiespecial$ care are nglobat$ n structura sa micro capsule cu alcool, care e3pandeaz$ prinnc$lzire" Dealizarea imaginii tactile ncepe prin desenarea pe h6rtie a conturului dorit, cua/utorul unui creion special cu tu' sau cerneal$ care trebuie s$ con%in$ particule fine de carbon,deoarece nc$lzirea selectiv$ a h6rtiei se face prin radia%ie termic$ (infraro'u#"

5.1.2 Tehnologii asistive hardare pentru pentru persoane cu ambliopie

agni!icatoare electronice de birou

-n aceast$ categorie de aparate intr$ magnificatoarele electronice, care nu au fostconcepute s$ fie portabile" Avanta/ul ma/or al acestora const$ n faptul c$ ofer$ un c6mp vizualmai mare, prin redarea imaginii m$rite pe un monitor de minim 14 %oli sau chiar pe ecranul unuitelevizor"

E calitate esen%ial$ a magnificatoarelor electronice const$ n posibilitatea acestora de a fiutilizate pentru scris" @na dintre func%iile importante ale unui magnificator electronic const$ nfocalizarea automat$ a imaginii (auto+focus#" Aceasta permite o utilizare ergonomic$, f$r$ s$ fienevoie a/ustarea periodic$ a camerei, n func%ie de distan%a dintre suprafa%a pe care se cite'te 'icamer$" unc%ia respectiva trebuie s$ poat$ fi dezactivat$ (auto+focus E# n timpul scrierii,pentru a se evita focalizarea imaginii pe m6n$"

agni!icator electronic portabil de bu(unar

-n general, func%iile implementate pe un magnificator portabil sunt mai reduse dec6t celeale unui magnificator de birou" e de alt$ parte, datorit$ ecranului de dimensiuni mai reduse,nivelul de magnificare ma3im este n general 73, dar nu dep$'e'te 10+123" ivelul demagnificare este reglabil n trepte, num$rul combina%iilor disponibile de culori false este mai

3


4/7

mic" @nele magnificatoare portabile ncearc$ s$ combine avanta/ele oferite de aparatele debirou 'i cele portabile" @n asemenea magnificator, care de'i este portabil nu este totu'i


5/7

ecunoa$terea vocal&

-n general, recunoa'terea vocal$ presupune conversia automat$ a cuvintelor pronun%ate deun om n te3t" )nterac%iunea dintre om 'i tehnica de calcul 'i comunicarea prin limba/ naturalpoate fi utilizat$ pentru controlul aplica%iilor, pentru realizarea documentelor scrise prin dictare

direct$, pentru interac%iunea dintre utilizator 'i aplica%iile de tip sistem e3pert 'i a'a mai departe"@tilizarea recunoa'terii vocale ca 'i tehnologie asistiv$ este doar una dintre multele aplica%ii"

"plicaii pentru accesibili(area paginilor eb

E aplica%ie pentru accesibilizarea paginilor Feb este de obicei o aplica%ie client+servercare poate oferi acces la con%inutul paginii prin sintez$ vocal$" Acest lucru poate fi utilnev$z$torilor, dar este mai ales apreciat de c$tre cei cu ambliopie, care nu folosesc un cititor deecran 'i este de asemenea util persoanelor disle3ice (care de'i v$d, nu pot citi#, precum 'ipersoanelor cu dizabilitati intelectuale"

5.2.2 Tehnologii asistive so!tare pentru nev&(&tori

-n lipsa v$zului, utilizatorii nev$z$tori recep%ioneaz$ informa%iile furnizate de tehnica decalcul 'i comunicare prin auz 'isau prin pip$it" eoarece sistemele informatice nu au fostprev$zute din constructiepentru comunicare non-vizualcu utilizatorul, persoanele nev$z$toareau nevoie de aplica%ii informatice capabile s$ transforme informa%ia vizual$ n informa%ieaccesibil$"

Cititorul de ecran

*ititorul de ecran este o aplica%ie informatic$ care identific$ propriet$%ile obiectelor care

alc$tuiesc interfa%a grafic$ a unei aplica%ii 'i le transform$ n informa%ie de tip te3t, care poate fin continuare transmis$ unui program de sintez$ vocal$ 'isau unui afi'a/ .raille" Acest gen deaplica%ii se adreseaz$ n principal nev$z$torilor dar ele sunt utile 'i persoanelor cu ambliopie,precum 'i utilizatorilor care nu pot sau nu 'tiu s$ citeasc$"

Sinte(a vocal&

*el mai utilizat mod de interac%iune a nev$z$torilor cu aplica%iile informatice este princititorul de ecran 'i sintez$ vocal$" pre deosebire de afi'a/ul .raille, sinteza vocal$ este mai

eficient$, n sensul c$ utilizatorul poate primi o cantitate de informa%ie mai mare n unitatea detimp"

Conversia documentelor 4n !i$iere audio

e l6ng$ cititoarele de ecran, o alt$ clas$ de aplica%ii care folosesc vocile sintetice suntprogramele cunoscute generic sub numele de TT (Te3t To peech#"

5


6/7

nter!aa unei aplicaii pentru conversia documentelor 4n !i$iere audio

E asemenea aplica%ie poate citi prin sintez$ vocal$ un te3t oarecare tastat sau copiat nfereastra programului, sau poate importa un document de tip t3t, doc, rtf, pdf, html sau chm";ventual, aplica%ia poate salva rezultatul conversiei ntr+unul dintre formatele audio comune

(&av, sp3, mpC etc"#, pentru ascultare ulterioar$"

2.3 Tehnologii asistive so!tare pentru persoane cu ambliopie

Aceste persoane utilizeaz$ in general ca 'i tehnologie asistiv$ soft&are magnificatorul deecran.esigur, n func%ie de severitatea deficien%ei, ambliopii pot utiliza 'i sinteza vocal$, deobicei mpreun$ cu magnificatorul" olosirea lupei pentru a citi informa%iile de pe ecran este ne+ergonomic$ 'i nu este recomandat$"

agni!icatorul de ecran

Aceast$ clas$ de aplica%ii are rolul de a afi'a con%inutul ecranului m$rit" -n general,magnificatorul afi'eaz$ simultan pe ecran fereastra original$ (cu dimensiunile originale# 'i unasau mai multe ferestre secundare m$rite de un anumit num$r de ori"

2.) Tehnologii asistive so!tare pentru persoane cu mobilitate redus&

*amerele video performante 'i cu pre% redus pot fi folosite de c$tre aplica%iile soft&areconcepute ca 'i solu%ii asistive independente pentru persoanele cu mobilitate redus$.

Controlul mouse-ului cu a%utorul camerei video

;3ist$ solu%ii hard&are care permit utilizatorului s$ controleze mi'carea cursorului peecran prin mi'c$ri ale capului" e l6ng$ identificarea mi'c$rilor capului, cu a/utorul acestui tip deaplica%ii este de asemenea posibil controlul prin mi'carea u'oar$ a m6inii sau chiar a unui singurdeget" esigur, aceste aplica%ii pot fi folosite 'i mpreun$ cu o tastatur$ virtual$"

Tastatura virtual&

Tastatura virtual$ (cunoscut$ sub numele de En+creen Geyboard#, este singuraalternativ$ soft&are pentru persoanele care nu pot folosi tastatura hard&are standard" A'a cum

s+a mai ar$tat, tastatura virtual$ poate fi folosit$ at6t cu un maus normal, c6t 'i cu a/utorul unuimaus controlat cu piciorul, cu gura, prin suflare sau prin camera video"

Surse bibliogra!ice>

.andila, A", ?ozgar, ",Accesibilitatea si utilitatea site-ului PRO!"#$%&="Decomandari pentru politicile de implementare a tehnologiilor incluzive, in reda, H" (coord"#

6


7/7

@niversul sistemului braille in conte3tul actual al educatiei speciale, resa universitara *lu/eana,2009

III "entrul de asistenta in domeniul tehnologiilor de acces pentru persoane cu deficiente devedere' @.. *lu/+apoca, http>cata"ubbclu/"ro

ogarassy+eszly, ",!outati in domeniul tehnologiei asistive pentru nevazatori' inreda, H" (coord"#, ;lemente de psihopedagogie speciala, *lu/+apoca, ;iJon, 200B

adure, !",Aspecte ale utilizarii tehnologiilor de acces in educatia persoanelor cudeficienta de vedere' in reda, H" (coord"#, ;lemente de psihopedagogie speciala, *lu/+apoca,;iJon, 200B

7

143813069 tema 5 tehnologii asistive

Documents