Capitolul 8 Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească

TEHNICI DE PANSARE A PLĂGILOR

Pansamentul – realizează protecţia unui ţesut faţă de acţiunea agresivă a diverşilor agenţi, cu scopul de a controla sângerarea, de a absorbi secreţiile unei plăgi şi de a preveni contaminarea ulterioară. De asemenea, prin pansament se înţelege complexul de măsuri chiurgicale (asepsie – antisepsie, mică chirurgie, biologia plăgii) care se iau în îngrijirea unei plăgi de la simpla evaluare până la protejarea sa, prin acoperirea cu material steril şi bandajare.

Insistăm asupra faptul că, de condiţiile în care se face primul pansament depinde evoluţia ulterioară a plăgii.

Materiale necesare: Materiale de protecţie:

- mănuşi chirurgicale sterile Substanţe antiseptice:

- alcool sanitar, alcool iodat, apă oxigenată, betadină, cloramină, rivanol Materiale care realizează protecţia plăgii:

- comprese sterile, comprese sterile nonaderente, faşă sterilă, aluderme Instrumentarul necesar efectuării unui pansament:

- pense (Kocher, Pean), foarfece- tăviţă renală

Mijloace de fixare a pansamentelor:- bandaje (faşă, leucoplast)

Tehnica pansării plăgii la locul accidentului Analgezie, sedare (la nevoie) Toaleta şi dezinfecţia tegumentului – dezinfecţia în jurul plăgii cu alcool iodat, prin mişcări

circulare, din jurul plăgii spre exterior Toaleta plăgii: – curăţarea plăgii prin turnare în jet (cu rolul de a îndepărta mecanic

impurităţile) cu ser fiziologic, antiseptice neiritante (cloramină), apă oxigenată, betadină – plaga produsă prin arsură termică se răceşte cu apă rece, iar cea produsă

prin arsură cu substanţe chimice se spală din abundenţă cu apă rece sau ser fiziologic – plaga produsă prin arsură nu se curăţă mecanic (ştergere, îndepărtarea

fanerelor), deoarece manevrele pot fi şocogene Tamponarea plăgii – comprese sterile umezite în substanţe antiseptice neiritante Atenţie: - nu se face tamponarea cu vată

- nu se toarnă nici un fel de substanţă în plăgile perforante în organe şi cavităţi naturale

Protecţia plăgii – prin acoperirea cu comprese sterile care trebuie să depăşească marginile plăgii cu 2-3 cm pentru a preveni contaminarea plăgii

– pentru pansarea plăgilor produse prin arsură se utilizează aludermele, ţinând cont de gradul arsurii

Fixarea pansamentului – leucoplast, prin înfăşurare (bandajare)

Reguli generale de aplicare a pansamentelor

Folosirea de materiale sterile Acoperirea întregii suprafeţe a plăgii şi a suprafeţelor imediat înconjurătoare

130

Capitolul 8 Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească

Controlul hemoragiilor (cu excepţia pansamentelor compresive, nici un pansament nu va fi aplicat fără controlul hemostazei plăgii)

Analgezie (la nevoie) O dată aplicat, pansamentul trebuie să rămână pe loc

Tipuri de pansamente:

Pansamentul protector– utilizat în plăgi care nu secretă şi care nu sunt drenate– se face cu mai multe straturi de comprese (2-3)– se fixează cu leucoplast

Pansamentul absorbant– se aplică pe plăgile drenate sau secretante – este alcătuit dintr-un strat de comprese şi un strat de vată hidrofilă a cărui grosime

este în funcţie de cantitatea secreţiilor– se fixează cu faşă

Pansamentul compresiv– utilizat în plăgi sângerânde (scop hemostatic)– indicat pentru imobilizarea unei regiuni

Pansamentul ocluziv– plăgile însoţite de leziuni osoase– constă în acoperirea plăgii cu comprese şi vată peste care se aplică aparatul gipsat

pentru imobilizare osoasă

Bandajele – orice material ce fixeză un pansament sau o atelă pe locul său

Tipuri de bandaje

– bandaje adezive (leucoplast)– înfăşarea chirurgicală cu rol de fixare a unui pansament sau de imobilizare temporară

a unor fracturi cu ajutorul feşilor de tifon, de pânză şi elastice, ultimele menţionate fiind utilizate în bandajul articulaţiilor în caz de entorse.

Bandajul circular la mână

Bandajul în formă de opt la picior Bandajul degetului

131

Capitolul 8 Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească

Bandaj eşarfă Bandajul de cap

Diverse bandaje

132