1293

Mrczur Norpr

Insula Sumaba

Asia ile Sud-Est

Tplrril tNcrrer,l in cele din urmi.

Dou.isprezece focuri in aer liber striluceau in portul invi-

li in intuneric.

- Il di4 h perdona.. gopti tatil lui de l6ngi el, insi Marco qtia

ci Domnul nu avea s6-i ierte pentru acest picat.

O mAni de oameni qteptau lingi cele doui barcazuri lungi

'* pe plaje, singurii martori la mgurile funerare aprinse in

izuna intunecatd. in timp ce risirea luna, toate cele doui-

gtzece nave, galere grandioase din lemn, fuseseri incendiate

erirdu-i inci la bord pe toli oamenii din echipaj mo4ii si

<d pulini 9i blestema;i care inci mai ffiiau. Catargele navelor

<rau indreptate spre cer asemenea unor degete acuzatoare cu-

Fin-se de flicdri. Particulele de cenqi incardescenti cideau

pc plaji gi pe cei ci,tiva oameni care erau singurii martori ocu-

h; \oaptea duhnea a carne arsi.

- Doudsprezece nave' murmuri unchiul siu, Masseo, stran-

ei[ld cu putere intr-o m6ni crucifi,tul de argint, acelali numir

ca al apostolilor Domnului.

18 JAMES ROLLINS

Cel pugin gipetele celor in agonie incetaseri., Acum, numai

pir6.itul lemnu.tui uscat ;i vijiitul scizut al flicirilor mai

ajungeau la prmul nisipos. Marco ar fi vn-rt si-gi intoarcispatele la priveligtea cumpliti. Al$, nu la fel de tari de inimi,ingenuncheaseri deja pe nisip, cu spatele spre api, albi ca

varul la chip.

Cu tofli erau dezbricali pini la piele. Fiecare i;i examinase

'secisr.$, slradi darA nu curnva are weun semn al boti, Chiar

gi prin;esa Marelui Han, cane, din motirre de castitate, se afla in

geatele urrui parar,an IEcut din pi.nzd de veld, nu purta dec6t o

nafi inmtsuti cu pieuc ptcioase. .ll4arco i' observd contumlsuptu prin pinza luminari. din spate de Sicidle \unxroase. Ser-

itoade e), $ ele dezbricate complet, cercetaseri corpul stipanei

lor Numele ei en Kokejin, Pnnlesa Albastrd, o fecioari de l7ani, aceeali €nti pe c:lre o avusese gi Marco cAnd pomise incilitorie, din Venegia. Famfia Polo fusese desemnatd de Marele

Han si i-o duci in siguranli celui ciruia ii fusese promisd. incisitorie, hanului Peniei, neponrl fratelui lui Kubilai Han.

Asta parcd se intimplase intr-o alti via1i.

Trecuseri doar patru luni de c6.nd primul echipaj de galerise imbolnivise, prezent6.nd umflituri rogietice in zona vintrelorsau la sub,suoari? Boala se rispAndea asemenea li,teiului aprins,

lisAnd navele 6ri oameni in putere gi Ecindu-le sd egueze aici,pe aceasti. insuli plini. de canibali gi fiare ciudate.

Chiar qi acum tobele risunau in jungla intunecati. insi.silbaticii erau destul de inteligenli ca si nu se apropie de loculin care igi ridicaseri tabera, asemenea lupului care ocolegte

oaia bolnavi, mirosind descompunerea, intrarea in putrefac-

ie. Singurele semne ale faptului ci defineau controlul asupra

acestui tirim erau craniile legate cu tulpini lungi de viti tre-cute prin givane gi atAmate de ramurile copacilor, pentru a-i

Vrusul lui Iuda

pe nepofti;i si plece ir ciutare de hrani' incilcin-

astrel teritoriul.

BoIa ii $nea Pe sibatici la distanli' impiedicindu-i si

ri!.z€ in mod decisiv'

l9

irci nu penuu muhi vreme'

nio .a"rt foc necrulitor, boala era in cele din urmi in-

Esindu-i in viali numai pe acegti ci;iva oameni'

lr r rvuseseri umfldturi 9i pete rogietice pe piele'

or FPte noPli' bolnavii rimagi printre ei fuseseri

d I a.dbiite anconte $ )dsai acdo cu apd qi

b 'urdcmini. CeiIaI$ rimiseseri la mal' aten$ Ia

lr & apari$e a bolii printre ei' Tot timpul' cei sur-

lr.hodul narclor strigaseri peste inti'nd:*i l" 3Pt':

Go***u"d, mgandu-se' blestemaLnd qi lipind' insi cet

ri riu era sunetul acelor rAsete ocazionale' iscate de nebunie

] ar fi fost mai blne si le fi tiiat beregata cu un cu;it cu lama

a4it{ insi cu tolii se t€meau si atingi singele bolnavilor'

eg te n r.r"A t i-i;i la bordul coribiilor' intemnilap laolalti

o mo4ii afla1i deja acolo'

Dupi aceea, in r'T eme ce soarele apunea in noaPtea aceea'

olr-itti "i.tdu,A

upiruse in api, cuprinzind chilele celor doui

cu'ibii gi imprnqtiindu-se asemenea laptelui virsat in apele

-nci inchise lu "ulou*'

Mai vizuseri 9i inaihte strilucirea'

in apa bazinelor ;i a canalelor de sub turnurile de piatri ale

aa;ului blestemat din cart fugiseri'

Boala incerca si scape din temnip sa de lemn'

Nu le mai didea de ales'

Coribiile - toate galerele, cu exceplia celei pistrate Pentru

plecarea lor - fuseseri incendiate ti ardeau ca nilte to4e'

Unchiul lui Marco, Masseo, trccea printre oamenii 6ma;i'

k 6cu semn cu mina si-gi acopere din nou goliciunea' dar

20 JAMES ROLLINS

sirnph pnnzn qi lAna ,tesutd nu aveau cum si, le ascund,i. ru5ineamult mai profundi.

- Ce-am Ecut noi... spuse Marco.

- Nu trebuie si vorbim despre asta, spuse tat siu ;i ii intin_se o robi lui Marco, Daci risufli. vreun cuvint despre molimi,toate tirile o si se fercasci de noi. Niciun port n-o sd ne lase siintrim in apele sale. Dar acum am eliminat complet gi ultirnarnmd;ip a bolii gi din floti, Ei din api prin acest foc purificator.Nu trebuie dec6t si ne intoarcem acasi.

in timp ce Marco igi tri.gea veqmintul peste cap, tatel vizuce desenase fiul sdu mai der,reme, in nisip, cu un bdr. Stran_gAnd din buze, tatfl tterse rapid desenul cu cilciiu.l qi se uitilung la fiul siu. Pe fapn i se intipiri o privire rugitoare. .

Niciodati, Marco... niciodati...tns5. amintirea nu putea fi qtearsi atAt de ugor. h s\ise

pe Marele Han pe post de cdrtura! emisar, chiar qi cartogra[intocmindu-i hi4i cu numeroasele sale regate cucerite.

Tatil vorbi din nou:

- Nirneni nu trebuie si. yie vreodati ci lucru.t pe care l_amgisit... este blestemat

Marco incuviinp din cap qi nu Ecu niciun comentariudespre ceea ce desenase. Nu Iicu decit sd gopteasci:

Citk dzi Morli!Fafa tatdlui seu, deja palidi, se albi qi mai mutt. insi. Marco

gtia ci nu doar molima era ceea ce-l inspiimAnta.

Juri-mi, Marco! insisti el.

Marco arunci o privire spre fap ridati a tatelui siu. imbi_trirrise in aceste ultime patru luni la fel de mult ca in cele douidecenii ;i jumitate petrecute cu hanul, in Shangdu.

rc*+J-.+* C" fl. iuliani, in original;

Virusul lui Iuda

$iai pe spiritul blagoslovit al mamei tale ci n-o siniciodati despre ce-am gisit, despre ce-am l;.cut.

aita.Odi strirse cu putere de umir, apisinduJ p6ni la os.

'$oi, fiule! Rntru binele tiu.teroarca din ochii sii lumina;i de flicnri... gi

rrrud din'ei. Marco nu putea si-l refuze,'si pestrez dcerea, ii promise el intr-un final. Pini la

5i dincolo de ea. i;ijur, tati!

Ih&iul lui Marco li se alituri ti el in cele din urmi, au-

si vrea iurimAntul tinirului.

- N-ar 6 trebuit si punem vreodati piciorul pe-acolo,

i[dojeni el pe fratele siu, insi vorbele lui acuzatoare

de fapt adresate lui Marco.

b ticere apisdtoare se lisd peste cei trei din cauza secre-

p care le impirti;eau.Unchiul lui avea dreptate.

- Id Marco ii reveni in minte imagine a deltei riului as,a cum

|ftsc cu patru luni in urmi, Apa inchisi la culoare curgea

gr mare, cu malurile plille de desiguri inverzite ti vifi-de-vie.

E nu doriseri altceva decit sd-gi reinnoiasci rezervele de api

lmbiE in timp ce executau lucriri de repara;ii la doui dintre

rne. N-ar fi hrbuit si se aventureze niciodati rnai departe,

H Marco auzise poveqti despre un mare orag aflat dincolo de

nr4n pufn inalli. $i fiindcn repara;iile fixeseri estimate cimr dura l0 zile, se aventurase cu 40 dintre oamenii Hanului

si urce pe mun;ii aceia, ca si vadi ce se afli dincolo. De pe o

creasti, Marco zdrise in adincimea pidurii un turn de piatrd

c s€ in;lfa semer, strilucind in lumina zorilor. Fusese atras ca

& un far, mai curios ca niciodati.

22 JAMES ROLLINS

Tonrgi, linigtea ce domnise c6.t traversaseri pidurea in drumspre turn ar fi trebuit si-l alertizeze. Nu se auziseri niciun fel detobe, ap cum se inti.mpla acum. Niciun lipit de pasdreJ niciunfipnt de maimuln. Ora;ul mo4ilor ii agtep*" pu. gi ,i_ptu.

Ficuseri o grqeali cumpliti ducAndu_se acolo nepofti;i.Iar asta-i costase mai mult decAt snngele.Cei trei rd.maseri cu privirea 6xn in timp ce galerele ar_

deau mocnit pini la nivelu.l apei. Unul dintre catarge se ris_turni intr-o parte, asemenea unui copac cizut, in urmi cu20 de ani, tatil, fiul gi unchiul plecaseri de pe pimAnt italian,ca emisari ai papei Grigore al X_lea, ca si se aventureze inlinuturi.le mongole, p6.ni in pAnzele albe, pini la palatele gigridinile hanului din Shangdu, unde se cuibirisern prea multiweme, asemenea unor pot6rnichi in cojivie. ln calitate defavorigi ai Cu4ii, cei trei membri ai familiei polo descoperiserici sunt gintuiti locului nu de lanpri, ci de prietenia irnensi sideja- sufocanti a hanului, a;a ci nu ar fi putut * ptece fi..ia-si insulta bineficitorul. in cele din urmd, se consideraserinorocoqi ci se puteau intoarce acasi, in Vene;ia, eliberagi dinslujba Marelui Han Kubilai, ca si o escorteze pe domnipKokejin pAni la logodnicul ei din persia

Ce bine ar fi fost dacd flota lor n_ar fi pdrd.sit niciodatiShangdu...

Soarele o si risari in curdnd, spuse tatil si.u. Haidef simergem, Este timpul si plecdm acasi.

._ . !t Ou* o s-ajungem pe tirmurile alea blestemate, ce_osi-i zicem lui Teobaldo? irtrebi Masseo, folosind numeleinigial al birbatului care fusese cAndva prietenul gi sus$nitorulfaniliei Polo, acum cunoscut ca papa Grigore al X-lea.

- Nici nu gtim daci mai triieste, rispunse tatil siu. Suntemplecati de-atAta vreme.

Vuusnl lui luda

lk daci triiegte, Niccold? insisti unchiul sdu.

- O si-i spunem tot ce s,tim despre mongoli, despre obi-

deqre tiria qi fo4a lor Aqa dupi cum ni s-a poruncit

b prin edictul emis cu atit de mult timp in urmi.Irryrc molima de-aici... despre ea nu avem nimic de

$1 terminat.

Iao ofti. insioftatul siu nu prea suna a ulurare. Marco

di'intele nercstite in uititura sa incruntati, profundi.

.,.\ dmr molima a fost de vini pentm toF cei care au pierit."

El repeti cu mai multi fermitate ce zisese mai dewemq

i-" , p.i" simplul fapt cd rostea vorbele, exact aia avea

jr iatAmple.

-$a terminatl

lferco se uit.i in sus la cei doi birbai mai in varst;, tatil

i -lriul snu, cu siluetele proiectat€ pe fundalul de cenugi

bdcscerrti gi fum ridicindu-se spre cerul intunecat. Nu

- a termine niciodati, nu at6ta vreme cat ei aveau si-fiffaminte.

ldarco \i cobori privirea spre deg€tele de la picioare. Dqiurl era acoperit cu nisip, el rimisese intipirit pe rctina sa.

fusc o harti. pictati. pe piele tibiciti. Pictati cu sAnge. Repre-

dnd remplele gi tudele bisericilor rispAndite in jungli.'fbate goale.

De fapt, pline d€ moarte.

Pimintul era plin de pisiri cizute in pialetele din piatrica f cum s-ar fi izbit, in zbo4 de norii de pe cer. Nimic nu

frscse crulat. Birba,tii, femeile gi copiii. Mtele ;i animalele sil-harice- Pani,si ;erpii mari atArnau inelti pe ramurile copacilor,

or carnea fierbAnd pe sub solzi.

Singurele vieluitoare care mai triiau erau furnicile,

De toate nirimile ;i culorile.

23

U JAMES ROLLINS

Migunind peste pietre si cadavre, descompunind cadavrele

ffrAmi cu lirimi.Dar se inqela.,. mai era cev"a care ajtepta apusul soarelui.

Marco refuzi si se mai gindeasci la toate acestea.

Descoperind ce furase Marco de la unul dintre temple, tatilsiu arsese hana gi aruncase cenuga in mare, Ficuse asta chiar

inainte ca prinul om de la bordul galerelor si se imbolniveasci,

- Las-o pradi uitirii, il avertizase tatil sdu atunci. N-are

nimic de-a face cu noi. Las-o si fie inghilitd de istorie.

Marco avea sd.-qi respecte cuvinnr.t dat, jurimintul lZcut.

Aceasta era una dintre povegtile pe care nu avea si le spuniniciodati. Totuqi, atinse unul dintre semrele li.cute in nisip. El,

cel care intocmise atAtea cronici... oare era bine si distmgi o

asemenea informalie ?

,,Dacd ar mai exista ti alti modalitate de a o pistra..."Ca qi cind i-ar 6 citit gindurile lui Marco, unchiu.l siu

Masseo exprimi cu voce tarc toate temerile lor.

- $i dac-ar fi ca oroarea asta si izbucneasci din nou, Niccold,

s-ax putea ca intr-o zi sn ajungn $i p€ tarmurile noastre?

- Atunci, va insemna s{irgitul tiraniei omului pe lumea asta,

rispunse tati.l siu cu amiriciune, biti.nd ugor in cmcifixul ce

atarna pe pieptul dezgolit al lui Masseo. Cilugdrul gtia mai

bine decat noi to!i. Sacrificiul si.u...

Cmcea ii apa4inuse cindva cilugimlui Agreer. Acolo, inora;ul blestemat, cilugirul dominican igi diduse viaga ca s-o

salveze pe a lor, Ficuseri un pact secret. il lisaseri acolo, ilabandonaseri la propria lui stiruin;i.

Pe nepotu.l papei Grigore al X-lea.

Marco qopti in timp ce ultima dintre vAlvdtii se stinse inapele intunecate:

- Care Dumnezeu ne va mai saha data viitoare?

Virusul lui luda

22M r,6.32P.M'Oceantl Inilian

10p44',07.87's I 105"77:*'5y E

- 6c urai rT ea o sticli de Foster'sr' daci tot sunt aici?

Gcgg Tunis de pe puntea inferioari'--n-Gn t*t.,imbi la auzul vocii sogului ei in timp- ce

!-: r^ r^ ^.,-. l.r di.irrqi ,llr.e p. pon,"u t .acoperiti de la pupa- iy dddu

ae saVor. iigi tarl .chipamenrul de scufundare pini

qp.Aa i. depozitare, aflat in spatele tabinei de

" i"fttutol d.rtit ut

"ercetirilor geologice' Buteliile de

,-LnOa* tr, ,ttornentul in care le alezi lAngi celelalte'

fui a" ".." grtuate. apuci in *ou o:** 1-T

- i'q,i q,tr". pe,ut Uo"a) decolorat aPrcaPe de tot d€ soare

-J <ja"* t.n"tati aceasti operaliune' iqi des6cu fermoa-

'l-.*r-Jt "-.d de neopren dintr'o singuri miscare lungi

-ln-Tmro-todolo^" badqbooflL ' se auzi tunind o voce de pe

- fzlong aflat chiar in sPatele ei'

- '!o*i riu"., ,t t ""

obosi si-qi arunce privirea inapoi' in.mod

<b cra cineva care Petr€cuse prea multi r.'reme in cluburile de

3itt€ase din SYdneY- 1 Do-n tl. p,of"sor Applegate' chiar trebuie si faceli asta

& fccarc datn cand imi dau jos echipamentul?

Lobgol carunt avea o Pereche de ochelari de vedere pe

tlrfirl naJului, iar in poali, un manual de istorie maritimi

dcclds.

- Ar fi o mojicie, o totali lipsi de eleganli si ignor prezenla

-.i tl*." pllo" de viali care se descotoroselte de mult prea

rultele sale vegminte '

25

: Bcre australiani (n,red')